33

Matrice
Considerãm o mulþime E _ ³ ºi m, n i q*. Matrice de tip (m, n) cu elemente din E este
o funcþie A : {1, 2, ..., m} D {1, 2, ..., n} → E. Spunem cã matricea A are m linii ºi n coloane.
Dacã notãm A(i; j) = a
ij
, matricea A poate fi notatã prin
¸ ¸
(
(
·
(
(
(
¸ ,
11 12 1
21 22 2
1
1
1 2
...
...
( )
...........................
...
n
n
ij i m
j n
m m mn
a a a
a a a
a
a a a
T T
T T
.
În cazul în care nu existã pericol de confuzie, notãm matricea A prin (a
ij
).
Mulþimea matricelor de tip (m,n) cu elementele din mulþimea E se noteazã cu M
m,n
(E).
O matrice de tip (n, n) se numeºte matrice pãtraticã de ordin n ºi se noteazã (a
ij
)
n
sau
(a
ij
), iar mulþimea matricelor pãtratice se noteazã M
n
(E).
Sistemul ordonat de elemente (a
11
, a
22
, ..., a
nn
) se numeºte diagonala principalã
a matricei A, iar sistemul (a
1n
, a
2(n–1)
, ..., a
n1
) se numeºte diagonala secundarã).
O matrice de tip (m, n) cu toate elementele egale cu 0 se numeºte matrice nulã ºi
se noteazã O
m,n
.
Matricele
1 1
1 1
( ) ºi ( )
ij i m ij i m
j n j n
a b
T T T T
T T T T
sunt egale dacã a
ij
= b
ij
, 1, , 1, i m j n ∀ · · .
Transpusa unei matrice
1,
1,
( )
ij
i m
j n
A a
·
·
· cu m linii ºi n coloane este o matrice notatã
1,
1,
( )
t
ij
i n
j m
A b
·
·
· cu n linii ºi m coloane, cu , 1, , 1,
ij ji
b a i n j m · ∀ · · .
Pentru n i q*, definim
1 0 0
0 1 0
( )
0 1
n n
I
¸ ¸
(
(
· ∈
(
(
(
¸ ,
L
L
L L L L
L L
³ M .
Operaþii cu matrice
Suma matricelor A a
ij i m
j n
· ( )
1
1
T T
T T
ºi B b
ij i m
j n
· ( )
1
1
T T
T T
, din M
m,n
(³), este matricea
1
1
( )
ij i m
j n
C A B c · - ·
T T
T T
, cu c
ij
= a
ij
+ b
ij
, 1, i m · , 1, j n · .
Produsul dintre numãrul complex λ (numit scalar) ºi matricea
1
1
( )
ij i m
j n
A a ·
T T
T T
din
M
m, n
(³) este matricea
1
1
( )
ij i m
j n
B A b · λ ·
T T
T T
, unde b
ij
= λEa
ij
, 1, i m · , 1, j n · .
Elemente de algebrã liniarã
Clasa a XI-a
www.mateinfo.ro
34
Sisteme liniare
O ecuaþie liniarã cu n necunoscute, x
1
, x
2
, ..., x
n
este o ecuaþie de forma:
a
1
x
1
+ a
2
x
2
+ ... + a
n
x
n
= b
1
, unde a
1
, a
2
, ..., a
n
, b
1
i ³.
Forma generalã a unui sistem liniar este:
a x a x a x b
a x a x a x b
a x a x a x b
n n
n n
m m mn n m
11 1 12 2 1 1
21 1 22 2 2 2
1 1 2 2
- - - ·
- - - ·
- - - ·
R
S
|
|
T
|
|
...
...
.......................................
...
, unde x
1
, ... x
n
Determinanþi
Determinantul unei matrice de ordin 2,
a b
A
c d
¸ ¸
·
(
¸ ,
, este numãrul notat
det
a b
A ad bc
c d
· · − .
Determinantul unei matrice de ordin 3,
11 12 13
21 22 23
31 32 33
a a a
A a a a
a a a
¸ ¸
(
·
(
(
¸ ,
, este numãrul
11 12 13
21 22 23 11 22 33 21 32 13 31 12 23 31 22 13 32 23 11 33 21 12
31 32 33
det
a a a
A a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a
a a a
· · - - − − − .
Fie A = (a
ij
) o matrice de tip (m; n). Un minor de ordinul r al matricei A este
determinantul matricei pãtratice formatã cu elementele lui A situate la intersecþiile a r
linii distincte cu r coloane distincte.
Dacã A = (a
ij
) este o matrice pãtraticã de ordinul n, complementul algebric al
elementului a
ij
este numãrul (–1)
i+j
d
ij
, unde d
ij
este minorul obþinut prin eliminarea liniei
i ºi a coloanei j din matricea A.
Dezvoltarea determinantului dupã o linie sau o coloanã se face astfel:
1. alegem o linie sau o coloanã ºi înmulþim fiecare element al ei cu complementul
sãu algebric;
2. adunãm produsele astfel obþinute.
De exemplu, alegând prima linie a unui determinant de ordinul 3, obþinem:
11 12 13
22 23 21 23 21 22 1 1 1 2 1 3
21 22 23 11 12 13
32 33 31 33 31 32
31 32 33
( 1) ( 1) ( 1)
a a a
a a a a a a
a a a a a a
a a a a a a
a a a
- - -
· − - − - − .
Produsul matricelor A a
ij i m
j n
· ( )
1
1
T T
T T
ºi B b
jk j n
k p
· ( )
1
1
T T
T T
(în aceastã ordine) este matricea
1
1
( )
ik i m
k p
C A B c · ⋅ ·
T T
T T
, cu c a b a b a b a b
ik ij jk
j
n
i k i k in nk
· ⋅ · ⋅ - ⋅ - - ⋅
·

1
1 1 2 2
... , 1, i m · , 1, j p · .
Pentru A i M
n
(³) avem A A A
k
k
· ⋅ ⋅ ...
de ori
123
, k i q*, iar A° = I
n
.
35
sunt necunoscutele sistemului, numerele complexe a
ij
, i m ·1, , j n ·1, sunt coeficienþii
necunoscutelor ºi b
1
, b
2
, ... b
m
sunt termenii liberi ai sistemului.
Unui sistem liniar îi asociem matricea sistemului, notatã A, formatã din coeficienþii
necunoscutelor ºi matricea extinsã a sistemului, notatã A, care se obþine adãugând la
coloanele matricei A coloana termenilor liberi:
A a
ij i m
j n
· ( )
1
1
T T
T T
11 12 1
21 22 2
1 2
...
...
... ... ... ...
...
n
n
m m mn
a a a
a a a
a a a
¸ ¸
(
(
·
(
(
(
¸ ,
,
11 12 1 1
21 22 2 2
1 2
...
...
.................................
...
n
n
m m mn m
a a a b
a a a b
A
a a a b
¸ ¸
(
(
·
(
(
(
¸ ,
Indicele i indicã ecuaþia sistemului ºi indicele j indicã necunoscuta la care ne referim.
Un sistem liniar se numeºte omogen dacã toþi termenii liberi b
1
, b
2
, ..., b
m
sunt nuli. În
caz contrar, sistemul liniar este neomogen.
Un sistem liniar poate fi:
– compatibil determinat, dacã are o soluþie unicã;
– compatibil nedeterminat, dacã are o infinitate de soluþii;
– incompatibil, dacã nu are soluþie.
Pentru un sistem liniar de n ecuaþii ºi n necunoscute, dacã determinantul matricei
sistemului este nenul, atunci sistemul este compatibil determinat; în caz contrar, sistemul
poate fi incompatibil sau compatibil nedeterminat.
Metoda lui Cramer
Fie S un sistem liniar cu n ecuaþii ºi n necunoscute ºi fie ∆ determinantul matricei
acestui sistem.
Dacã ∆ @ 0, notãm cu D
x
i
determinantul obþinut din ∆ prin înlocuirea coloanei
corespunzãtoare coeficienþilor necunoscutei x
i
cu coloana termenilor liberi,
1, i n ∀ ·
.
Atunci , 1,
i
i
x
x i n

· ∀ ·

.
Matrice inversabile
O matrice pãtraticã A = (a
ij
)
n
i M
n
(³) se numeºte inversabilã dacã existã matricea
B = (b
ij
)
n
i M
n
(³) astfel încât A · B = B · A = I
n
.
Matricea pãtraticã A = (a
ij
)
n
este inversabilã dacã ºi numai dacã detA @ 0.
Inversa matricei A este matricea
–1
1
*
det
A A
A
· , unde A* se obþine înlocuind fiecare
element al matricei
t
A cu complementul sãu algebric. A* se numeºte adjuncta matricei A.
Ecuaþii matriceale
Un sistem liniar poate fi exprimat matriceal astfel: AX = B, unde A este matricea
sistemului, X este matricea necunoscutelor (matrice coloanã) ºi B este matricea
36
termenilor liberi (matrice coloanã). Dacã matricea A este inversabilã avem X = A
–1
B
soluþie unicã.
Dacã matricea A i M
m,n
(³) nu este nulã, existã un numãr natural r T min{m, n} astfel
încât cel puþin un minor de ordinul r este nenul, iar toþi minorii de ordin mai mare decât r
(dacã existã) sunt nuli. Numãrul r se numeºte rangul matricei A.
Teorema Kronecker-Capelli.
Un sistem de ecuaþii liniare este compatibil dacã ºi numai dacã rangul matricei
sistemului este egal cu rangul matricei extinse.
Teorema lui Rouché. Un sistem de ecuaþii liniare este compatibil dacã ºi numai
dacã toþi determinanþii caracteristici sunt nuli.
Terminologia ºi notaþiile din teorema lui Rouché se explicã în cele ce urmeazã.
Determinanþii caracteristici se considerã în cazul în care rangul sistemului este
mai mic decât numãrul de ecuaþii.
Din matricea sistemului alegem un minor nenul de ordin r pe care îl numim
determinant principal ºi îl notãm ∆
p
. Necunoscutele ai cãror coeficienþi sunt coloane
în ∆
p
se numesc necunoscute principale. Celelalte se numesc necunoscute secundare.
Ecuaþiile ai cãror coeficienþi sunt linii în ∆
p
se numesc ecuaþii principale. Celelalte
se numesc ecuaþii secundare.
Construim determinanþii caracteristici, ∆
car
, prin bordarea determinantului principal

p
: „orizontal“ cu coeficienþii necunoscutelor principale din câte o ecuaþie secundarã
ºi „vertical“ cu termenii liberi corespunzãtori.
Un sistem liniar se poate rezolva prin metoda lui Gauss, care constã în aducerea
sistemului la o formã triunghiularã:
11 1 12 2 1 1 1 1 1
22 2 2 1 1 2 2
1 1 1 1 1
...
...
...
n n n n
n n n n
n n n n n n n
nn n n
x x x x
x x x
x x
x
− −
− −
− − − − −
α - α - - α - α · β
¦
¦
α - - α - α · β
¦
¦
'
¦
α - α · β
¦
¦ α · β
'
.
În acest caz, soluþia sistemului se obþine uºor pornind de la ultima ecuaþie.
Forma triunghiularã se obþine aplicând sistemului iniþial transformãrile:
i) permutarea între ele a douã ecuaþii;
ii) înmulþirea unei ecuaþii cu un numãr nenul;
iii) adunarea unei ecuaþii la o altã ecuaþie.
Elemente de geometrie (analiticã ºi vectorialã)
Ecuaþiile dreptei în plan
Fie xOy un sistem ortogonal.
Ecuaþia y = mx + n, m, n i Z se numeºte ecuaþia dreptei de pantã m.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful