Medierea de la egal la egal

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi
Coordonator: Crina Mo[neagu

de la EGAL la EGAL
Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

MEDIEREA

` cs s e r do care

Acest ghid este destinat...

Copiilor [i tiner ilo r rro d e e z d v i o mi ] l t ` are p vit i t e c r a s o care în nal` ice doresc s` se impl

]i e
d

c i ti t o r u l e . . .

es pr es ch Da c ` i mb dor are [i î e[t nv `]are, a is ta [ ia `a ce lor f di

d

in ev

or r [i tineril rromi piilo o ol egii lor C i pentru c ator i d e `m

i no ... ri ru t`u luc urul li j n

Medierea de la EGAL la EGAL

Lucrarea este elaborat` în cadrul Proiectului „Alegeri care conteaz`...”, conceput [i implementat prin cooperarea dintre: Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU România), organiza]ie membr` Soros Open Network (SON) [i Reprezentan]a UNICEF în România.

Finan]atori Reprezentan]a UNICEF în România, cu fonduri oferite prin Comitetul Na]ional pentru UNICEF din Germania Centrul Educa]ia 2000+

Managementul proiectului: Coordonator de proiect: Crina Mo[neagu (CEDU, România) Coordonator comunicare: Ciprian Ciucu (CEDU, România)

Autori: Camelia Moraru C`t`lin Manolache Gina Dumitrescu

Layout [i tehnoredactare:Victoria Dumitrescu Editare: Editura Educa]ia 2000+, Bucure[ti, Str. C`derea Bastiliei Nr. 33, Sector 1 Produc]ie: RO MEDIA tel./fax: 021-331.02.00 Descrierea CIP A Bibliotecii Na]ionale a României MORARU, CAMELIA Medierea de la egal la egal: ghid pentru copii [i tineri mediatori romi/Camelia Moraru, C`t`lin Manolache, Gina Dumitrescu. Bucure[ti: Ro Media, 2007 ISBN 978-973-88316-0-5 I. Moraru, Camelia 323.1(=214.58)

© UNICEF, Centrul Educa]ia 2000+, 2007

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Cuprins:
I II III IV V VI VII VIII IX
Ce este medierea? Ce este medierea de la egal la egal? Cine sunt eu? Stereotipuri, prejudec`]i, atitudini, valori... Comunicarea Ascultarea activ` Negocierea [i rezolvarea conflictelor Activit`]i de grup Exemple de activit`]i 4 8 10

12 16 18 21 30 35

3

Medierea de la EGAL la EGAL

I. Ce este medierea?
Rolul medierii
Definire
O activitate de informare, înv`]are, dezvoltare care urm`re[te ob]inerea unui tip de comportament, schimbarea unui comportament existent sau informarea într-un anumit domeniu. De asemenea este un proces prin care este facilitat` comunicarea între 2 persoane, grupuri, institu]ii cu pozi]ii diferite sau culturi diferite.
Informare; Negociere [i mediere a conflictului; Form` de comunicare; Proces de ascultare activ`; Formare - Schimbare; Previne o situa]ie de criz`; O persoan` ajut` pe alta; Sus]inere, sprijinire, ajutor; O persoan` ajut` un grup de persoane; Ajut` s`-]i descoperi resursele; Furnizarea unei experien]e; Dezvoltare personal`.

Cui se adreseaz` medierea?
oric`rei persoane care dore[te s` înve]e, s` se schimbe dar se confrunt` cu anumite dificult`]i în realizarea schimb`rilor dorite; persoanelor care nu au acces la informa]ii; comunit`]ilor izolate; comunit`]ilor tradi]ionale.

Domenii ale medierii
Mediere educa]ional` ofer` informa]ii [i programe specifice legate de dezvoltarea fizic` [i psihologic` în domenii ca: s`n`tate, înv`]are, drepturile copilului, faciliteaz` cunoa[terea [colii de c`tre comunitate [i a comunit`]ii de c`tre [coal`. Medierea informa]ional` ofer` informa]ii pe domenii sau teme specifice. Medierea în situa]ii de criz` oferit` persoanelor care se confrunt` cu un obstacol, problem`. Este o interven]ie care are la baz` urm`toarele principii: evaluarea problemei; evaluarea deciziilor;

4

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

identificarea conflictului [i confruntarea persoanei cu acesta; centrarea cazului pe problema urgent`; apelarea în caz de for]` major` la asisten]a social`, persoanele apropiate cu influen]` puternic` asupra individului. Medierea sanitar` ofer` informa]ii despre diferite domenii ale s`n`t`]ii alimenta]iei, familiei, igien` personal`, s`n`tate sexual` [i reproducere. Medierea [colar` [i comunitar` ofer` comunit`]ilor [i [colilor care nu au dezvoltat o rela]ie foarte solid` informa]ii despre nevoile celuilalt partener în procesul educa]ional sau în cel de dezvoltare local`.

Scopurile medierii:
Promovarea st`rii de s`n`tate [i a st`rii de bine; Dezvoltarea personal` [i comunitar`; Promovarea multiculturalit`]ii; Preven]ia apari]iei unor comportamente de risc; Negocierea [i medierea conflictelor; Promovarea drepturilor copilului; Preven]ia exploat`rii prin munc`.

Medierea [colar` – comunitar`
Vizeaz`: Copiii [i tinerii Informare [i formare pentru înl`turarea prejudec`]ilor, a miturilor legate de interpretarea gre[it` a unor informa]ii despre sine, despre al]ii, despre comunitatea din care fac parte. P`rin]ii Întâlniri [i discu]ii cu p`rin]ii în probleme legate de cunoa[terea copiilor, în]elegerea comportamentului lor, a nevoilor [i drepturilor acestora.

5

Medierea de la EGAL la EGAL

Profesorii Întâlniri [i discu]ii cu profesorii legate de cunoa[terea colegilor, în]elegerea problemelor acestora, a specificului comunit`]ii din care ace[tia fac parte, sprijinirea în dezvoltarea lor, optimizarea rela]iilor dintre elevi [i profesori, ac]iuni comune pentru prevenirea absenteismului/abandonului [colar.

Care sunt etapele unui proces de mediere? 1. 2. 3. 4. 5. 6.
În]elegerea situa]iei prezente - identificarea [i clarificarea problemelor. Explorarea oportunit`]ilor. Stabilirea priorit`]ilor. Confruntarea elementelor negative (îndoieli, distorsiuni, percep]ii negative, conflicte). Formularea de scopuri [i obiective ale medierii. Evaluarea nevoilor reale.

7.

Ce nu este medierea?
o rela]ie de prietenie grija unui p`rinte a da indica]ii a juca rolul unui doctor a sf`tui a judeca a impune a critica a obliga 6

8. 9. 10. 11.

Considerarea unor noi perspective. Facilitarea procesului decizional. Stabilirea planului de ac]iune a medierii. Realizarea procesului de mediere. Evaluarea procesului de mediere.

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

gal e la l a g e la e Medierea d bare im h c s e d ` m este o for are c la e r a ] ` v în [i de [i tu! a ip ic t r a p i ] o p

7

Medierea de la EGAL la EGAL

II. Ce este medierea de la egal la egal?
Definire
Medierea de la egal la egal este medierea care se realizeaz` într-un grup care prezint` acelea[i caracteristici – de obicei este vorba de acela[i grup de vârst`, în mod special grupul de vârst` al adolescen]ilor care sunt puternic lega]i între ei prin preocup`ri, interese, cultur`, valori, stil de via]`.
Fiind cei mai apropia]i de colegii lor copiii [i tinerii sunt primul suport [i prima surs` de informare a colegilor lor [i de aceea ei joac` un rol central în procesul de mediere. Medierea de la egal la egal presupune activit`]i de suport, informare, negociere, înv`]are pe care tinerii [i copiii le realizeaz` pentru a-[i ajuta [i sus]ine colegii.

Ce activit`]i presupune medierea de la egal la egal?
discu]ii cu colegii; oferirea de informa]ii [i asisten]`; medierea unui conflict; suport în schimbarea unor comportamente, atitudini; suport în situa]ii conflictuale; activit`]i de prevenire a comportamentelor de risc; informare asupra drepturilor copilului, etc.

8

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Programele de mediere de la egal la egal sunt în general realizate cu suportul adul]ilor specializa]i în mediere sau consiliere. Ca atare ea se poate realiza cu u[urin]` acolo unde [coala [i comunitate are adul]i preg`ti]i s` ofere suport unor astfel de ini]iative.

Cine se poate implica în medierea de la egal la egal?
Orice copil [i tân`r c`ruia: îi place s` lucreze cu colegii lui; este recunoscut de grup ca o persoan` resurs`; comunic` u[or.

Calit`]ile unui bun mediator
are abilitatea de a g`si [i oferi informa]ii rezolv` cu u[urin]` probleme se implic` în activit`]ile grupului din care face parte are ini]iativ` are curaj este asertiv este entuziast [i îi motiveaz` u[or [i pe ceilal]i îi place s` afle mereu lucruri noi este ata[at de grupul [i comunitatea din care face parte are o imagine de sine pozitiv` 9

Medierea de la EGAL la EGAL

III. Cine sunt eu?
Mediatorul
Cum pot s` devin un astfel de mediator?
Orice persoan` care are calit`]ile de mai sus [i dore[te s` se implice în activitatea de mediere în [coal` sau comunitate poate deveni un mediator de la egal la egal pentru grupul s`u, dezvoltându-[i:

1. STILUL DE COMUNICARE – ascultarea activ`, asertivitatea, capacitatea
de a dialoga – a pune întreb`ri [i a afla r`spunsuri, a ini]ia [i a încheia discu]ii, a oferi feedback [i încurajare pe parcursul sesiunii de mediere.

2. CAPACITATEA DE A SELECTA {I OFERI INFORMA}II – ca s` po]i
fi un bun mediator este bine s` fii cât mai informat, s` [tii cum s` ob]ii informa]ii, din ce surse, s` po]i s` le verifici obiectivitatea [i s` po]i identifica cu u[urin]` ce informa]ii sunt importante pentru a-l ajuta pe cel de lâng` tine s` î[i rezolve o problem`, s` comunice mai bine, s` î[i în]eleag` drepturile, s` ac]ioneze pentru respectarea acestora, s` fie mai s`n`tos [i mai activ etc.

3. CAPACITATEA DE A ÎN}ELEGE {I VALORIFICA DIVERSITATEA
– nu exist` doi copii [i doi tineri identici, dup` cum nu exist` nici grupuri [i nici comunit`]i identice. A în]elege diferen]a ca o surs` de dezvoltare [i înv`]are este esen]ial` dac` vrei s` devii mediator. Faptul c` cel`lalt e diferit de tine nu trebuie s` îl fac` un str`in, un poten]ial du[man ci dimpotriv` îl poate face o important` surs` de înv`]are [i de noutate pentru tine.

4. CAPACITATEA DE A IDENTIFICA PROBLEME {I DE A G~SI SOLU}II
– în activitatea de mediere ve]i discuta cu mul]i colegi care au diferite probleme, pentru a putea interveni corect este bine s` identifica]i cât mai exact care este problema principal`, care sunt cauzele acestei probleme [i al`turi de cel`lalt s` îl ajuta]i s` g`seasc` cele mai bune solu]ii pentru ea.

5. CAPACITATEA DE IMPLICARE ÎN REZOLVAREA DE PROBLEME
AL~TURI DE COLEGI – implicarea în activitatea de oferire de informa]ii 10

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

[i suport pentru colegii vo[tri presupune mult timp dedicat inform`rii [i discu]iilor cu ace[tia. Deseori nu toate problemele cu care vi se adreseaz` colegii pot fi rezolvate. E bine, când porni]i la drum ca mediatori, s` [ti]i dac` ave]i timpul necesar [i disponibilitatea de a face acest lucru pe termen lung.

6. IDENTIFICAREA CORECT~ A LIMITELOR MEDIERII {I A
PROPRIILOR LIMITE – medierea nu înseamn` s` rezolvi problemele în
locul colegilor t`i [i astfel s` devii „sclavul” acestora. Medierea înseamn` a le oferi suport pentru a putea s` î[i rezolve singuri problemele. De asemenea, medierea nu înseamn` s` dai „re]ete”, medierea înseamn` dialog [i suport. Se poate întâmpla uneori s` nu [tii ce s` faci, s` fii convins c` nu ai informa]iile necesare sau c` nu te po]i implica în discutarea cu colegii t`i a anumitor probleme. A-]i recunoa[te limitele este o calitate foarte important`. Nu te po]i dezvolta [i nu îi po]i ajuta nici pe al]ii s` se dezvolte dac` nu [tii ce e[ti capabil s` faci [i ce nu, la un anumit moment dat. În plus, prive[te limitele ca o provocare! Ca s` [tii ce vrei s` dezvol]i e bine s` [tii de unde porne[ti. Limitele de acum sunt punctul de start! Ca s` [tii pe ce pist` alergi trebuie s` le [tii.

7. CAPACITATEA DE COMUNICARE {I MEDIERE CU ADUL}II

– deseori activitatea de mediere presupune a construi o punte de leg`tur` – între comunit`]i diferite, între grupuri diferite, între genera]ii diferite, între persoane cu valori diferite care în mod obi[nuit nu au reu[it s` comunice foarte bine [i au nevoie de mediere pentru a dep`[i unele obstacole în comunicare. Pentru a putea fi „puntea de leg`tur`” trebuie s` cunoa[te]i bine terenul de pe Cunoa[terea presupune ambele maluri [i s` g`si]i ancore interac]iune, capacitatea de a-]i puternice de fiecare parte. Asta nu dep`[i propriile prejudec`]i [i înseamn` s` fi]i de partea cuiva, ci stereotipii [i deseori capacitatea înseamn` s` pute]i media, s` v` de a dep`[i conflictele ini]iale. pute]i pune în situa]ia celuilalt. F`r` a cunoa[te ambele p`r]i, medierea Ave]i nevoie de disponibilitate de a nu se poate realiza! discuta cu adul]ii, cu reprezentan]ii institu]iilor din comunitate, cu diver[i colegi.

11

Medierea de la EGAL la EGAL

IV. Stereotipuri, prejudec`]i, atitudini, valori…
Stereotip
Folosire unei „etichete“ în absen]a cunoa[terii persoanei sau situa]iei c`reia i se aplic`, prin generalizarea rapid` a unor experien]e de la un individ la întreg grupul din care acesta face parte.

Ce este un stereotip?

„To]i p`rin]ii nu vor altceva decât…“

Folosire unei „etichete“ în absen]a cunoa[terii persoanei sau situa]iei c`reia i se aplic`, prin generalizarea rapid` a unor experien]e de la un individ la întreg grupul din care face parte. Chiar dac` stereotipul poate s` reflecte comportamente [i a[tept`ri atât pozitive cât [i negative, în general el reflect` o atitudine negativ` fa]` de un grup de oameni. Ca urmare a interpret`rii pe baza unui stereotip a[tept`rile noastre asupra posibilit`]ilor acestor persoane pot s` fie influen]ate negativ în sensul sc`derii nivelului a[tept`rilor cu privire la ceea ce pot s` fac` acele persoane. Se poate vorbi chiar de o discriminare, ca urmare a identific`rii unei persoane cu întregul grup [i aplic`rii unui comportament inadecvat prin neluarea în considerare a poten]ialului persoanei respective.

„To]i rromi sunt…“

Ce putem face pentru a modifica stereotipurile?
eviden]ierea unei persoane importante, v`zut` ca un membru reprezentativ al grupului [i care nu confirm` stereotipul; oferirea unei cantit`]i semnificative de informa]ii privind acel grup; motivarea observatorului în sensul în]elegerii corecte a grupului; implicarea în activit`]i în vederea atingerii unor scopuri comune.

„To]i profesorii sunt…“

12

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

tipuri anumite stereo em av u sa `m e pot i etichet mediere ele n e d Fiecare din no a te ta vi ti dat. În ac ea. Operarea la un moment a[a cum este ea at it al re t` fiindc` dem foarte edicien împiedica s` ve te es nu re ie ei pe în med asupra persoan t` cu stereotipuri ia al et d ie informa] fa]`. nu ne ofer` o care o avem în racte – categorii abst cu nu i a] cr lu e“, În mediere „mamele rrom , i“ ri to ia ed e concrete „profesorii“, „m – ci cu persoan “ ss ri C i an m tru a i Ro a cum sunt pen a[ „reprezentan]i ]i te a[ o n cu ine s` le . pe care este b ceea ce face]i avea success în

13

Medierea de la EGAL la EGAL

Ce sunt atitudinile?
Atitudinile se formeaz` în strâns` leg`tur` cu reprezent`rile, no]iunile, valorile etc. O atitudine este o tendin]` pro sau contra fa]` de un element din mediu, care devine astfel o valoare pozitiv` sau negativ`. Ea O atitudine este o tendin]` pro are semnifica]ie numai în rela]ie sau contra fa]` de un element cu anumite valori.

Atitudine

din mediu, care devine astfel o valoare pozitiv` sau negativ`. Ea are semnifica]ie numai în rela]ie cu anumite valori.

În general, atunci când apar probleme în rela]iile sociale (izolare sau discriminare) exist` tendin]a de a-i acuza pe ceilal]i în termeni de atitudini sau prejudec`]i.

Atitudinile sunt influen]ate de credin]ele locale, obiceiuri [i tradi]ii, volumul [i corectitudinea informa]iilor, concep]ia grupului de la acel moment, teama fa]` de ceea ce este str`in, diferit sau neîn]eles. De asemenea, atitudinile se constituie, fie prin experien]a personal` ([i atunci sunt mai mai stabile [i mai greu de influen]at), fie prin ob]inerea de informa]ii [i p`reri de la alte persoane (caz în care poate fi mai u[or de influen]at). Atitudinile pot fi foarte stabile [i dificil de schimbat, iar unele dintre acestea par s` se modifice foarte rar pe parcursul vie]ii. De cele mai multe ori, în inten]ia de a schimba atitudinile sunt folosite strategii de tipul: Oferire de informa]ii în cadrul unor cursuri, prezent`ri de filme sau surse bibliografice; Înv`]are activ`, prin jocuri de rol; Stabilire de contacte interpersonale pozitive [i constructive;

14

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Implicarea mass-media prin promovarea unor imagini pozitive ale deficien]ilor în pres` [i audio-vizual; Utilizarea unui limbaj „non-discriminativ“. Schimbarea atitudinilor necesit` un timp îndelungat [i se realizeaz` cu viteze diferite.

il rrom are un cop c în e ]i a u ficat? Ce tifica o sit ri a]i identi Se va iden t` e l: h o c r ti e e i d [ um a]i ri Joc situa]ie? C stereotipu în e ]i C a c t. li a p in eau cei im gen? este discrim atitudini av e de acest ]i a u it s -o tr interveni în p: Elabora]i u r g e d te a Activit pentru ass-media m l ia r te a rii. un m -discrimin` n o n a e r a v promo

Exerci]ii:

15

Medierea de la EGAL la EGAL

V. Cea mai important` activitate
a medierii de la egal la egal ….

Comunicarea...
Ce este o comunicare eficient`?
Comunicare
„F`-l pe cel`lalt s` se simt` important pentru tine, s` simt` c` e[ti acolo pentru el!“

O comunicare eficient` este comunicarea în care:
E[ti conving`tor – ceea ce spui este necesar
[i util celuilalt, [i este construit pe informa]ii [i date reale.

Te faci în]eles [i în]elegi corect. Informezi la obiect, sintetic. Observi [i ]ii cont de reac]iile, atitudinile [i modific`rile de comportament
ale celuilalt.

E[ti atractiv – se refer` la modul în care
vorbitorul se prezint` în fa]a ascult`torilor: comportament [i înf`]i[are fizic`, farmec personal, ]inut` vestimentar`, care trebuie s` fie pl`cut`, curat`, îngrijit` [i potrivit` pentru cei ce te ascult`, momentul [i locul în care are loc comunicarea.

16

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Strategii pentru o comunicare eficient`...
F`-l pe cel`lalt s` se simt` important:
ascult`-l cu aten]ie; atunci când merit`, f`-i complimente; adreseaz`-te frecvent men]ionându-i numele; într-un grup d` aten]ie fiec`rei persoane.

Fii de acord cu cel`lalt:
fii de acord cu ceilal]i; a[a, comunicarea este deschis`; spune-le celorlal]i c` e[ti de acord cu ei; nu le spune c` nu e[ti de acord cu ei decât dac` e absolut necesar; recunoa[te când gre[e[ti.

Ascult` cu aten]ie
uit`-te la persoana care vorbe[te; pune întreb`ri; nu întrerupe; nu te dep`rta de subiectul celui cu care vorbe[ti – nu uita c` tu e[ti acolo pentru el, nu invers.

Ofer` feedback pozitiv
laud` fapta, nu persoana atunci când este cazul; g`se[te lucruri pentru care s` îl lauzi.

17

Medierea de la EGAL la EGAL

VI. Ascultarea activ`
Sunt trei modalit`]i importante de ascultare activ`:

Ascultarea activ`
A asculta este un proces activ, care cere participare [i care înseamn` s` treci de la stadiul de acumulare pasiv` a informa]iei, la cel de colaborator [i partener în procesul de comunicare.

Cum pot asculta activ? 1. Transpune - încearc` s` redai cu
propriile cuvinte ce spune cel`lalt, folose[te formule ca: „Ceea ce spui tu este… Cu alte cuvinte… Deci tu te-ai sim]it… Vrei s` spui…“. Când e[ti atent s` reformulezi cu propriile tale cuvinte ceea ce spune cel`lalt este mult mai greu s` judeci, s` critici, s` te gânde[ti la altceva.

2. Asigur`-te c` ceea ce spui tu [i
ceea ce spune cel`lalt este în]eles – pune întreb`ri pân` ai o imagine clar` a ceea ce î]i spune cel`lalt, încurajeaz`-l s` întrebe dac` ceea ce spui tu nu este clar, reformuleaz` ceea ce îi spui dac` observi c` ceea ce el în]elege nu e tocmai ceea ce spui tu, f` asta f`r` s` te enervezi, chiar [i persoanele care stau foarte mult` vreme împreun` pot avea uneori în]elegeri diferite asupra mesajelor verbale pe care [i le transmit.

3. Feedback–ul – observ` ce se întâmpl` în jurul t`u [i ofer` feedback. Ascul]i tonul
celuilalt, e[ti atent la sentimentele celuilalt, î]i po]i formula o concluzie privind con]inutul comunic`rii. Feedback-ul îl ajut` pe cel`lalt s` în]eleag` efectul comunic`rii sale, s` descopere un punct de vedere nou – al ascult`torului.

Ascultarea empatic`
Ascultarea empatic` înseamn` a încerca s` în]elegi situa]ia [i tr`irea emo]ional` a celuilalt din propria lui perspectiv`. Nu este obligatoriu s`-]i plac` toat` lumea, sau s` fii de acord cu ea, dar trebuie s` recuno[ti c` to]i încearc` în esen]` s` î[i rezolve problemele [i s` tr`iasc` chiar dac` în opinia ta o fac mai bine sau mai prost. În esen]`, ascultare empatic` înseamn` a încerca s` te pui în pielea celuilalt [i a nu judeca.

18

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Cum ascult?
Ascult` cu ochii Uit`-te la persoana care î]i vorbe[te, aceasta îi inspir` încredere. Privitul în alt` parte întrerupe practic imediat procesul comunic`rii. Ascult` cu capul O înclinare din cap la momentul potrivit spune: „În]eleg”, „Sunt de acord cu tine” sau „Sunt de partea ta”. Ascult` cu mâinile Încearc` s`-]i p`strezi mâinile relaxate, într-o pozi]ie fireasc`. Nu te juca cu pixul, cu degetele, nu î]i admira unghiile sau inelele în timp ce vorbe[ti cu cel`lalt. Ascult` cu corpul Pozi]ia corpului poate exprima deschidere [i sinceritate sau dimpotriv` dezinteres, blocaj, indiferen]`: Fii atent la pozi]ia corpului t`u! Ascult` cu gura Ascultarea cu gura include zâmbetul, râsul, adaugarea unor exprim`ri verbale precum „Hmm”, „În]eleg” sau alte remarci ocazionale, dar sincere. Ascult` cu mintea În timpul ascult`rii, fii atent atât la mesajul verbal, cât [i la mesajele nonverbale [i paraverbale, care exprim` mai bine sentimentele [i starea de spirit a vorbitorului. O condi]ie esen]ial` a ascult`rii este în]elegerea corect` a tot ceea ce transmite vorbitorul.

„Încearc` s` te pui în locul celuilalt”

Ascult` reflexiv Armonizeaz` r`spunsurile tale corporale de ascultare cu comportamentul partenerului de conversa]ie. Asta înseamn` c` dac` partenerul t`u este trist, î]i „F`-l pe cel`lalt s` se armonizezi reac]iile de ascultare (capul, ochii, simt` important pentru mâinile, corpul) pentru a exprima o stare de tine, s` simt` c` e[ti acolo triste]e. Dac` partenerul t`u este fericit [i entuziasmat, adapteaz`-]i manifest`rile corporale pentru el!” de ascultare la o stare de spirit de bucurie.

19

Medierea de la EGAL la EGAL

bun vii un ascult`tor de s` r da u, pl m va si . Ascultarea pare ce i un bun vorbitor vi de s` t câ de l ci este mult mai difi ]ine vorbitor, care de de a ur st po de ul face Spre deosebire unicate, ascult`tor m co r lo ce ra up a]ii care controlul total as in [i ni[te inform r` st nd gâ un i `r efortul de a urm intereseze. uneori pot s` nu

20

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

VII. Negocierea [i rezolvarea conflictelor
Negocierea
„încercarea a doi oameni de a ajunge la o solu]ie acceptabil`”.

Cum s` te descurci într-un conflict?
Într-un conflict protagoni[tii aleg pozi]ii diferite.

Renun]are

Ca s` nu intri în conflict evi]i situa]ia, problema, persoana. Ac]iona]i ca o broasc` ]estoas` [i renun]a]i. Uneori este necesar` renun]area [i retragerea pentru a v` acorda timp vou` [i celeilate persoane pentru a v` calma [i a v` controla impulsurile.

For]are
Sim]i]i c` trebuie s` câ[tiga]i disputa cu orice pre] [i îi cere]i celeilalte persoane s` v` adopte pozi]ia f`r` amendamente. Ac]iona]i ca un rechin [i for]a]i. Riscul este s` fi]i nevoi]i s` întâlni]i acea persoan` sau situa]ie destul de curând. Mai bine, aplana]i conflictul [i acorda]i prioritate celeilalte persoane.

Aplanare
Implic` renun]are la obiective pentru a men]ine rela]ia bun` cu cel`lalt. Când obiectivul nu are nici o importan]` pentru dumneavoastr`, iar rela]ia are o importan]` considerabil`, ve]i prefera probabil s` nivela]i asperit`]ile. Când cel`lalt ]ine deosebit de mult la o chestiune iar dumneavoastr` nu prea v` pas`, a nu ridica problema este o idee bun`. Din când în când, pentru a aplana un conflict este nevoie s` v` cere]i scuze. Spunând „\mi pare r`u” nu spune]i de fapt „am gre[it”. Expresia „\mi pare r`u” informeaz` cealalt` persoan` c` v` pare r`u de situa]ia creat`. Atunci când considera]i c` interesele celeilalte persoane sunt mai puternice decât ale dumneavoastr`, aplana]i conflictul [i acorda]i prioritate celeilate persoane.

21

Medierea de la EGAL la EGAL

Compromis
Acesta înseamn` s` renun]a]i la o parte din obiectivele dumneavoastr` [i s` sacrifica]i ceva din rela]ie pentru a ajunge la o în]elegere. Negocia]i pentru a ajunge la un compromis.V` pute]i întâlni la mijloc, fiecare parcurgând o jum`tate de drum.

Confruntare
Când persoanele realizeaz` c` vor lucra destul de des împreun` [i pentru o perioad` lung` de timp î[i dau seama c` este necesar s` se sus]in` reciproc [i s` coopereze în probleme curente. Este suficient` o în]elegere pentru satisfacerea ambelor p`r]i [i pentru a îndep`rta tensiunile [i sentimentele negative.

Face]i fa]` conflictului. Negocia]i pentru a rezolva problema. Gândi]i-v` la solu]ii care s` v` ofere [i dumneavoastr` [i celeilalte persoane ceea ce dori]i s` p`stra]i, precum [i o rela]ie amical`.
Fiecare strategie ocup` rolul s`u. Trebuie s` fi]i capabili s` utiliza]i una din cele cinci solu]ii, în func]ie de obiective [i de rela]ii. Într-un conflict pute]i alege o singur` strategie, în altul pute]i alege alta. Pentru a fi eficient în rezolvarea unui conflict, trebuie s` v` diversifica]i modul de a ac]iona alegând ceea ce este mai bine pentru situa]ia respectiv`. Trebuie s` fi]i capabili s` v` schimba]i modul de a ac]iona pentru a avea cea mai bun` rezolvare a situa]iei respective.

Etape în rezolvarea unui conflict pentru rezultate de tip „câ[tig`tor-câ[tig`tor”
Încearc` s` rezolvi conflictul „Hai s` vedem dac` putem face ceva”. Amândoi evita]i s` v` spune]i pe nume, s` ridica]i tonul, s` v` reteza]i replicile.

22

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Abilit`]i - valori A: Curaj. V: O solu]ie „câ[tig-câ[tig” este posibil` [i
merit` c`utat`.

Negociaz` pentru a rezolva problema. Gânde[te-te cum s` câ[tiga]i amândoi!
Spune versiunea ta [i ascult-o atent [i pe a celuilalt! Încearc` s` prive[ti problema [i din perspectiva celuilalt. Dezv`luie ce sim]i, ce s-a întâmplat, explica]iile tale.

Abilit`]i - valori A: Ascultare activ`;
Identificarea [i exprimarea sentimentelor; Acceptarea sentimentelor celuilalt; Formul`ri la persoana \ntâi. V: Fiecare pozi]ie merit` s` fie cunoscut` [i în]eleas`. Încearc` s` g`se[ti cât mai multe solu]ii posibile Gânde[te liber, f`r` prejudec`]i negative sau pozitive despre ideile tale sau ale celuilalt. Identific` alternative [i discut`-le!

Abilit`]i - valori A: Creativitate. V: Deschidere c`tre nou [i lipsa de prejudec`]i.
Elimin` solu]iile care nu sunt acceptate de ambele p`r]i Renun]` la ideile care nu sunt acceptate de cel`lalt.

Abilit`]i - valori A: Flexibilitate. V: Generozitate.
Evalueaz` cele mai bune idei Din ideile r`mase, decide]i împreun` care solu]ie, combina]ie de solu]ii sau solu]ii revizuite vor fi încercate de c`tre ambele p`r]i.

23

Medierea de la EGAL la EGAL

Abilit`]i - valori A: Rezolvare de probleme. V: Cooperare.
Gânde[te-te cum s` implementezi solu]ia Cum ve]i proceda exact? Când? P`r]ile s-au gândit s`-[i stabileasc` un termen pentru a evalua dac` solu]ia propus` func]ioneaz`?

Abilit`]i - valori A: Planificare. A: Credin]a în reu[ita unui parteneriat.
Implementeaz` solu]ia Face]i ceea ce v-a]i propus.

Abilit`]i - valori A: Organizare, perseveren]`. V: Cooperare, ambi]ie.
Evalueaz` solu]ia aleas` Vede]i ce rezultate a]i ob]inut. Dac` solu]ia adoptat` nu v-a adus beneficiile a[teptate relua]i procesul.

Abilit`]i - valori A: Capacitatea de a recunoa[te gre[elile, rezisten]` la frustrare. V:Tact, perseveren]`.

Prezentarea, dialogul, discursul, dezbaterea
(adaptare dup` Pascali E.)

PREZENTAREA
Este o form` de discurs al unei persoane care î[i exprim` gânduri, st`ri, sentimente.

24

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Structura Prezentarea propriu-zis` trebuie s` fie structurat` în introducere, cuprins [i încheiere. introducerea are rolul de a capta aten]ia auditoriului, inclusiv prin stabilirea unui contact vizual cu ascult`torii; adaptarea la vârsta publicului, la contextul în care se desf`[oar` prezentarea [i la scopul acesteia (de a informa, de a convinge, de a declara etc.) sunt importante \n introducere; expunerea ideilor trebuie s` fie nuan]at` (tonul, intona]ia, accentuarea cuvintelor-cheie), clar`, coerent` [i concis`, înso]it` de gesturi [i de mimic` adecvate; încheierea trebuie s` ofere o concluzie cât se poate de conving`toare; discursul vorbitorului are un impact cu atât mai mare, cu cât cele spuse de el confirm` sau dimpotriv` [ocheaz` în mod pozitiv a[tept`rile publicului.

l cu ctului vizua ta n o c a e ir stabil auditoriul; gerea au restrân s a e r a c fi li amp nc]ie de fu în ii prezent`r ditoriului; ia reac]iile au a mimicii [ i, te u n ]i a adecvare blic. tipul de pu la r o il r tu s e g

25

Medierea de la EGAL la EGAL

DIALOGUL
Este o succesiune de replici rostite/scrise de doi sau mai mul]i interlocutori care comunic`. Dialogurile constituie cea mai frecvent` form` a exprim`rii orale. Tipuri de dialog

Dialogul informal – se desf`[oar` într-un context familiar, între prieteni, rude sau persoane apropiate. Dialogul formal – se desf`[oar` într-un context public sau oficial, între persoane care adopt` o anumit` norm` de polite]e reciproc`.
Structura dialogului În cadrul organiz`rii dialogului, formulele tipice (de ini]iere, de men]inere [i de încheiere a fluxului verbal) au un rol determinant.Aceste formule trebuie adaptate, de fiecare dat`, situa]iei de conversa]ie, vârstei partenerilor [i rela]iilor care exist` între ace[tia. formulele de ini]iere a unei conversa]ii (V` rog...; A[ dori...; M-ar interesa...) nu trebuie s` se confunde cu salutul, r`spunsul la salut sau cu alte enun]uri care faciliteaz` conversa]ia.

formulele de men]inere a conversa]iei au, de cele mai multe ori, rolul de
a încuraja partenerul (Sigur, sigur!; Da, da!; Interesant! etc.), de a-l completa pe acesta (Am o idee!; Hai s`...!; Exact cum spui, dar mai e ceva...) sau de a „înviora” o conversa]ie plicticoas`, pe cale s` e[ueze (Ce-ai zice s` mai vorbim [i despre...?; N-ar fi mai bine s`...?);

formulele de încheiere trebuie s` fie folosite numai în momentul în care avem convingerea c` tema abordat` a fost epuizat` [i c` nu-l vom face pe partener s` se simt` nepl`cut (Cam asta e!; Mul]umesc. Sper c` o s` te v`d mâine. La revedere!). 26

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

log, se reco ia d n u la ca rticip` guli pentru e Când se pa r r o n u a e ectar mand` resp efiune (s` fie acesta s` b ii i] d n o c re în se desf`[oa ` partenerul; ic n u cient): m o c e c de ceea Interesul fa]` v` la dialog; ti c intre fe e a e r a ip a nici unul d c l Partic fe s a , e im a lung ci potrivite c li p e r r o n u a a; Formulare areze discu]i p a c a u n ` s a opiniilor; parteneri t` n e r e o c i [ ` clar Exprimarea or; ea parteneril Neîntreruper

DISCURS PUBLIC. TEHNICI DE PREZENTARE
Atunci când preg`te[ti o prezentare oral` este important s` po]i r`spunde la patru întreb`ri: DE CE SPUI? Pot fi trei scopuri principale în prezent`rile publice: S` inform`m; S` convingem; S` implic`m. CUI VREI S~ ÎI SPUI? Înainte de a decide ce [i cum vei spune, trebuie s` afli cât mai multe despre cei care te vor asculta: Cine sunt? Care sunt a[tept`rile lor? Doresc s` te întâlneasc` sau sunt obliga]i s` vin`? Ce [tiu despre tine [i despre subiect?

27

Medierea de la EGAL la EGAL

Care e atitudinea lor fa]` de tema prezent`rii? pozitiv` – atunci stilul va fi direct; negativ` – în acest caz va trebui s` g`se[ti un teren comun de pornire, s` le \n]elegi re]inerile, s` prezin]i fapte mai degrab` decât opinii, s` nu impui luarea unor decizii; neutr` – în acest caz stimuleaz` interesul [i prezint` informa]ii care s` le capteze aten]ia. CE VEI SPUNE? Pentru a planifica ce trebuie s` spui, este bine s` te gânde[ti la urm`toarele aspecte:

Documenteaz`-te în leg`tur` cu subiectul pe care îl vei prezenta: caut` cât mai multe exemple, informa]ii, studii de caz despre tema pe care o ai de prezentat. Structureaz` prezentarea:
- introducere – în care ar`]i importan]a scopului prezent`rii; - cuprins – prezin]i fapte [i argumente, dar te [i preg`te[ti s` r`spunzi unor obiec]ii posibile; - încheiere – recapitulezi principalele puncte ale temei, propui ac]iuni [i închei amintind scopul prezent`rii.

O introducere eficient` ofer` participan]ilor r`spunsul la câteva întreb`ri esen]iale:

1. Cine e prezentatorul? 2. De ce se afl` aici? 3. Ce va spune? 4. Cum î[i va structura prezentarea? 5. De ce ar trebui s` ascult?
Con]inutul trebuie s` fie structurat din mesaje scurte, concise, clare, utilizând cuvinte simple.
Are impact mare folosirea de materiale vizuale: plan[e, desene, bro[uri, grafice.

28

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Sugestii pentru o încheiere eficient`:
Recapituleaz` principale aspecte; Prezint` recomand`ri, sugestii, implica]ii; Invit` participan]ii s` adreseze întreb`ri; Evit` scuzele de orice fel [i nu lansa noi idei; Încheie amintind scopul prezent`rii.

CUM O VEI SPUNE?

A face o prezentare este ca [i cum ai fi pe scen`.
De aceea: Men]ine contactul vizual; Folose[te vocea pentru a dinamiza prezentarea; Limbajul nonverbal [i mai ales mimica fe]ei sunt foarte importante! Ritmul mi[c`rii [i al gesturilor nu trebuie s` fie prea lent, dar nici prea alert.

s` [tii ce vrei Trebuie s` ic spui. spus [i nim e d i a e c e Spun mai mult. be[ti cu care vor i e c la te Uit` vorbe[ti. atunci când pe intereseaz` îi e r a c i r u espre lucr Vorbe[te d re! ceilal]i. ]ii o cuvânta ` s a c r e c Nu în

29

Medierea de la EGAL la EGAL

VIII. Activit`]i de grup…
Activit`]ile în grupuri mici prezint` o serie de avantaje deoarece se genereaz` mai multe idei, are loc facilitarea social`, comunicarea, dezvoltarea abilit`]ilor de rezolvare a problemelor, activizare [i feedback. Grupurile mici pot fi organizate în func]ie de m`rimea [i forma s`lii, mobilier, num`rul participan]ilor, metodele de lucru. În ceea ce prive[te m`rimea grupului, nu exist` o m`rime ideal` (2, 3, 4, sau 5), acesta depinde de ceea ce vre]i s` face]i. Pentru cele mai multe scopuri, este în general acceptabil un num`r de 3-7 persoane/grup.

Grupul
Grupul este esen]ial în realizarea medierii. El ofer` un cadru ideal dezvolt`rii de solu]ii [i rezolv`rii de probleme.

Rolurile în activit`]ile de grup sunt urm`toarele:
Facilitatorul Asigur` c` fiecare prime[te ajutor atunci când are nevoie. Monitorul Verific` toate materialele înainte de a fi distribuite. Detectivul Ajut` grupul s` caute informa]ii atunci când apar controverse sau când exist` nesiguran]`. Administratorul Este responsabil de distribuirea tuturor materialelor instruc]ionale. Tot el strânge materialele. Bodyguardul Are grij` de siguran]a celorlal]i. Îi supravegheaz` pe ceilal]i când sunt folosite obiecte ascu]ite, electricitate, etc.

30

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Purt`torul de cuvânt Relateaz` restului grupului mare despre deciziile [i ideile grupului. Responsabilul cu timpul Asigur` respectarea timpului alocat pentru realizarea sarcinii.

upra insista]i as ` s ie u b e Nu tr i deodat`. r lu o r r to s tuturor ace luri pentru o r e it r e if Selecta]i d v`]a]i-i pe în i [ i in c r te diferite sa ebuie juca tr m u c ]i -le participan e, oferindu it r e if d i r lu aceste ro ându-i. s` ce, [i evalu ti c a r p a înv`]a ` le n ` m s a e ii s z a în c o ri aceste rolu te în grup. A înv`]a vit`]i eficien ti c a e r a o [ desf`

Cum s` organizez grupul?
Membrii unui grup de înv`]are trebuie s` stea fa]` în fa]` [i „um`r la um`r“.Trebuie s` fie a[eza]i suficient de aproape unul de altul pentru a folosi acelea[i materiale, s` men]in` contact vizual, s` poat` vorbi f`r` s` deranjeze celelalte grupuri, s` schimbe materiale sau idei într-o atmosfer` agreabil`. Ar trebui ca to]i participan]ii s` v` poat` privi f`r` s` fac` eforturi deosebite. Grupurile trebuie s` fie suficient de departe unul de cel`lalt, astfel încât s` nu se deranjeze unul pe cel`lalt. Spa]iile de trecere trebuie s` asigure circula]ia participan]ilor pentru a-[i procura materiale sau pentru a avea acces la ceilal]i sau la voi. Participan]ii trebuie s` se poat` muta u[or [i în lini[te de la un grup la altul dac` este nevoie de asta în exerci]iile pe care le realiza]i.

31

Medierea de la EGAL la EGAL

Ce urm`resc în activitatea grupului? (adaptare dup` Ulrich L.)
Cum sunt a[ezate minigrupurile; Dac` participan]ii au materialele necesare; Dac` participan]ii îndeplinesc sarcinile; Dac` grupurile încep s` lucreze; Dac` grupul coopereaz`; Dac` sarcina este realizat` corect; Dac` membrii grupului î[i împart echitabil sarcinile; Dac` participan]ii mai rezerva]i sunt implica]i în activitatea grupului; Dac` membrii grupului î[i explic` unii altora modul în care gândesc; Dac` grupurile doresc s` coopereze; Dac` este asigurat` participarea egal` a fiec`ruia; Dac` grupul î[i termin` sarcina.

Metode de lucru în grup:
Consensul în grup Membrii lucreaz` în grupuri mici pentru a ajunge la acorduri legate de anumite sarcini. De exemplu, li se solicit` s` ia o decizie privind modul de interven]ie într-o situa]ie concret`. Asemenea acorduri presupun dezbateri în cadrul grupului, dezbateri care necesit` argumente pro [i contra, respectiv valorificarea [i aplicarea cuno[tin]elor [i deprinderilor formate anterior, cât [i emiterea unor judec`]i de valoare, a unor comentarii personale [i analizarea acestora în cadrul grupului. Investiga]ia în grup |n cadrul unui grup, membrii î[i asum` diverse roluri în investigarea unui anumit subiect/tem`, apoi preg`tesc [i prezint` un raport al grupului. Investiga]iile/cercet`rile în cadrul grupului se pot folosi pentru simul`ri [i jocuri de rol.

32

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Cum s` realizez o activitate de mediere în grup?
1. Stabilesc loca]ia [i scopul întâlnirii Identifica]i prin observare [i discu]ii cu colegii vo[tri care sunt opiniile lor legate de cunoa[terea [i respectarea drepturilor copilului, debutul vie]ii sexuale, c`s`toria [i sarcina timpurie; Alege]i o tem` legat` de interesul lor manifest; Propune]i o loca]ie accesibil`, unde s` ave]i resursele necesare - scaune, flipchart sau tabl`, lini[te [i confiden]ialite - pute]i solicita suportul [colii sau al comunit`]ii pentru a identifica loca]ia de care ave]i nevoie. 2. Cum prezent`m problema identificat`? Înainte de a aborda tema propus` trebuie s` ne asigur`m c` grupul va oferi suportul [i confiden]ialitatea de care este nevoie pentru a putea discuta problemele identificate. Sunt stabilite regulile grupului: Nimeni nu va r`ni pe nimeni; Datoria fiec`ruia este de a oferi ajutor [i confiden]ialitate; Stabilim de asemenea [i regulile de grup. 3. Este introdus` tema întâlnirii de c`tre mediator Tema este formulat` [i se solicit` participarea colegilor la exerci]iile legate de identificarea cuno[tin]elor cu privire la tem`, a modului în care fiecare participant se raporteaz` la respectiva tem`. Întreb`rile [i exerci]iile uzuale vizeaz`: identificarea problemei a[a cum se manifest` ea; ce simt fa]` de asta; ce gândesc; cum m` afecteaz`; ce gândesc prietenii mei; ce gândesc p`rin]ii mei; ce gânde[te comunitatea din care fac parte; cum m` influen]eaz` - afecteaz` modul în care gândesc ceilal]i.

33

Medierea de la EGAL la EGAL

4. Se identific` problema prioritar` a grupului O problem` important` pentru întregul grup este identificat` [i se propune o nou` întâlnire pentu rezolvarea acesteia. 5. Se organizeaz` \ntâlnirea de mediere Este fixat` [i proiectat` întâlnirea în care ve]i realiza medierea.

Cum va fi realizat` medierea?

Se cere participan]ilor s` se identifice cu rolul lor de mediator a c`rui sarcin` este s` analizeze problema supus` discu]iei [i s` propun` cât mai multe solu]ii pentru rezolvarea ei; Ideile sunt analizate de grup [i sunt ierarhizate - colegii care au pe agend` aceast` problem` ca principal` fac [i ei o analiz` a solu]iilor din propria perspectiv` a celui care se confrunt` cu problema; Cea mai bun` idee de rezolvare este selectat` de c`tre colegii care au semnalat problema; Colegii care se confrunt` cu problema analizeaz` poten]iale modalit`]i de rezolvare a acesteia la nivel individual, de grup sau la nivelul comunit`]ii decizia este a lor; Sunt identificate strategii [i termene.

6. Se proiecteaz` urm`toarele întâlniri Se încheie sesiunea de mediere stabilindu-se calendarul [i agenda urm`toarelor întâlniri. La aceste întâlniri se vor aborda atât aspecte problematice noi dar se va urm`ri [i modul de implementare, rezolvarea problemelor solu]ionate în întâlnirile anterioare.

Activitatea de mediere este un parteneriat - succesul parteneriatului depinde de mediator, de grup [i de cel care apeleaz` la mediere. Identifica]i foarte exact rolul [i importan]a fiec`ruia în ob]inerea succesului. Deseori schimb`rile necesit` timp—faptul c` a]i reu[it s` aduce]i în aten]ia grupului vostru anumite probleme este un foarte mare pas înainte [i un succes chiar dac` pân` la schimbarea dorit` mai trebuie s` treac` timp. Faptul c` sunte]i acolo pentru colegii vo[tri indiferent de ce decizie vor lua ace[tia este un foarte important pas pe drumul autoaprecieirii lor [i încrederii în for]ele proprii chiar dac` nu se schimb` atât de repede cum dori]i voi. Insuccesul este o excelent` oportunitate de autoanaliz` [i de schimbare personal` - el este cel care nu ne las` s` fim autosuficien]i [i arogan]i. Medierea de la egal la egal e o form` de înv`]are [i de schimbare - din aceast` perspectiv` fiecare mediere este un succes.

Succesul activit`]ii de mediere

34

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

IX. Exemple de activit`]i...
Activitatea 1
Obiective În]elegerea asump]iilor care duc la formarea de stereotipuri [i evalu`ri negative despre persoane [i grupuri; Recunoa[terea unor stereotipuri care ne influen]eaz` via]a. Materiale Hârtie, foi de flipchart [i/sau foi A2, markere. Desf`[urare Discuta]i despre situa]ii în care se utilizeaz` etichetarea pentru a descrie anumite categorii de persoane. Identifica]i modul în care aspectele legate de îmbr`c`mintea unor persoane, limbajul utilizat sau caracteristicile corporale influen]eaz` „etichetele” care le sunt atribuite. Pe baza exemplelor oferite de grup explica]i procesul de categorizare social` ca un proces social prin care oamenii se raporteaz` la grupuri sau indivizi pe care nu îi cunosc deloc sau îi cunosc foarte pu]in. Solicita]i grupului s` se gândeasc` la câteva categorii (etichete, porecle) pe care le utilizeaz` în mod curent la [coal`, pentru a descrie anumite tipuri, grupuri de colegi. Pute]i oferi un exemplu de categorie utilizat` frecvent de colegi pentru a-[i descrie colegii la [coal` (ex. tocilarii, derbedeii). Nota]i pe tabl` fiecare categorie pe care colegii o numesc, dup` care selecta]i împreun` cu colegii cele mai reprezentative 5 etichete. Nota]i fiecare dintre cele 5 categorii pe câte o foaie de flipchart [i prinde]i fiecare foaie cu band` adeziv` în 5 locuri diferite din sala de clas`. Cere]i colegilor s` noteze pe foile de flipchart cât mai multe caracteristici, elemente definitorii pentru fiecare categorie (ex. „Cum sunt tocilarii?”) Acorda]i colegilor 10-15 minute pentru a realiza un „tur” în care s` scrie aceste caracteristici. ** Op]ional. Dac` lucra]i cu un grup mai mare de colegi, pute]i împ`r]i colegii în 5 grupe, fiecare grup` având sarcina de a genera [i a nota pe foaia de flipchart caracteristici pentru o categorie din cele selectate anterior.

35

Medierea de la EGAL la EGAL

Dup` ce se încheie notarea pe foi a caracteristicilor, cere]i colegilor s` analizeze aceste caracteristici. Utiliza]i întreb`rile de la sec]iunea „Discu]ii”. Explica]i termenul de stereotip: atunci când judec`m, caracteriz`m sau evalu`m un întreg grup sau categorie de oameni (ex. „To]i politicienii sunt...”, „To]i fotbali[tii sunt...”), acele judec`]i [i evalu`ri se numesc stereotipuri. Dac` evalu`m o anumit` persoan` numai pe baza stereotipurilor (caracteristicile grupului/categoriei din care el face parte), atitudinile noastre despre un grup sau o categorie de oameni pot fi influen]ate de stereotip [i pot ignora lucrurile care îl definesc pe acel om. Discuta]i în cadrul clasei m`sura în care: - caracteristicile pentru categoriile identificate descriu stereotipuri; - folosirea acestor caracteristici poate s` îi fac` pe membrii acelui grup s` se simt` discrimina]i sau jigni]i. Discu]ii Evalu`rile [i caracteriz`rile pe care le facem despre un grup sau categorie de oameni sunt valabile pentru to]i membrii acelui grup? Avem cu to]ii acelea[i p`reri despre anumite grupuri de oameni? Evalu`rile [i caracteriz`rile pe care le facem despre un grup sau categorie de oameni sunt neap`rat adev`rate sau definitive? Cum pot fi ele schimbate? Cum influen]eaz` caracteriz`rile stereotipice ale unui anumit grup (ex. grup de colegi) modul în care v` raporta]i voi la oameni care fac parte din acel grup/ categorie?

Activitatea 2
Obiective Identificarea unor stereotipuri legate de apartenen]a etnic`; Recunoa[terea caracteristicilor unor stereotipuri legate de apartenen]a etnic`. Materiale Hârtie, foi de flipchart [i/ foi A2, markere. Desf`[urare Introduce]i activitatea prin prezentarea termenilor de etnie [i apartenen]` etnic`. Oferi]i câteva exemple de etnii: rrom`, maghiar`, musulman`, etc.

36

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Nota]i denumirea câtorva etnii pe foi separate de flipchart. Împ`r]iti clasa în atâtea grupuri câte foi de flipchart ave]i. Solicita]i fiec`rui grup s` noteze stereotipuri care sunt des utilizate pentru a caracteriza o anumit` etnie. Sublinia]i faptul c` sarcina lor este de a nota cât mai multe caracteristici sau evalu`ri stereotipice care se vehiculeaz` în mediul lor (ex. familie, mass-media, Internet, colegi) despre o anumit` etnie, f`r` a lua în considerare p`rerile proprii despre valoarea de adev`r a acestor afirma]ii. Dup` ce fiecare grup` î[i încheie activitatea, distribui]i prin rota]ie foile de flipchart [i celorlalte grupe, astfel încât fiecare s` aib` ocazia de a face complet`ri la caracteriz`rile stereotipice realizate de toate celelalte grupe. Lipi]i foile de flichart pe un perete în clas` [i acorda]i elevilor 3-5 minute s` citeasc` [i s` analizeze caracteristicile stereotipice notate. Încheia]i activitatea prin întreb`rile prezentate la sec]iunea „Discu]ii”. Discu]ii Care sunt opiniiile voastre legate de caracteristicile stereotipice prezentate pe foile de flipchart? Sunt adev`rate aceste caracteristici? Sunt ele valabile pentru to]i membrii unei anumite etnii? Care sunt sursele unde a]i auzit sau a]i v`zut anumite etnii descrise ca având aceste caracteristici (ex. Programe de televiziune, c`r]i, filme, Internet, discu]ii între colegi sau în familie)? Cum pot stereotipurile legate de anumite etnii determina sau influen]a în mod negativ modul în care ne purt`m cu membrii unei etnii? V` pute]i gândi la câteva exemple?

Activitatea 3
Obiective |n]elegerea tipurilor de presiuni care apar la vârsta adolescen]ei legate de începerea sau nu a vie]ii sexuale; Cunoa[terea mai multor aspecte legate de aspectele emo]ionale ale comportamentului sexual. Materiale Foi de flipchart, markere, band` adeziv`.

37

Medierea de la EGAL la EGAL

Desf`[urare Împ`r]i]i clasa în grupe de 4-5 colegi. Solicita]i fiec`rui grup s` discute despre dileme, probleme, emo]ii [i comportamente legate de sexualitate în perioada adolescen]ei. Sarcina fiec`rui grup de a genera cât mai multe întreb`ri legate de implica]iile emo]ionale, fizice, sociale ale începerii vie]ii sexuale. Întreb`rile se vor centra pe impactul emo]ional al începerii vie]ii sexuale (cum te sim]i raportat la tine [i la partenerul sexual, cum te raportezi la începerea vie]ii sexuale) [i tenta]iile/presiunile grupului de colegi/prieteni/familie/grup social legate de începerea vie]ii sexuale. Dup` ce fiecare grup a generat un set de întreb`ri, în cadrul grupului se vor discuta posibile r`spunsuri la aceste întreb`ri. O persoan` din cadrul grupului este desemnat` pentru a nota r`spunsurile. Împ`r]i]i câte o foaie de flipchart pentru fiecare grup. Cere]i fiec`rui grup s` noteze pe foaia de flipchart 3 dintre întreb`rile generate în grup [i câteva idei de r`spuns pe care le-au eviden]iat în discu]iile de grup. Lipi]i foile de flipchart pe perete [i analiza]i în grup l`rgit m`sura în care întreb`rile sunt similare, care sunt direc]iile de r`spuns, [i dac` cei din alte grupuri au alte opinii legate de r`spunsul la întreb`ri. Discu]ii Ce însemn` începutul vie]ii sexuale? Cum este el perceput de individ, prieteni, colegi, familie? Care sunt implica]iile debutului vie]ii sexuale?

Activitatea 4
Obiective Con[tientizarea raportului p`rin]i – copii în abordarea sexualit`]ii; |n]elegerea unor modalit`]i de comunicare a dilemelor legate de sexualitate la vârsta adolescen]ei. Desf`[urare Introduce]i activitatea prezentând grupului câteva aspecte legate de rela]iile p`rin]i – copii în perioada adolescen]ei. Cere]i fiec`rui coleg s` se gândeasc` [i s` noteze pe o foaie de hârtie trei cuvinte care ar descrie comunicarea cu p`rin]ii lor. Dup` ce noteaz` aceste trei cuvinte, fiecare împ`ture[te foaia de h`rtie [i o pune într-un

38

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

loc desemnat. Solicita]i apoi colegilor s` noteze pe o foaie de hârtie trei cuvinte care descriu modul în care comunic` cu p`rin]ii lor despre aspecte legate de sexualitate, dup` care vor pune foile de hârtie împ`turite într-un alt loc. Nota]i pe tabl` cuvintele pentru fiecare dintre cele dou` categorii de r`spunsuri [i analiza]i în grup în ce m`sur` exist` o diferen]` între cele dou` domenii de comunicare. Explica]i principiile jocului de rol, ca activitate prin care fiecare trebuie s` „intre” în rolul unui anumit tip de persoan` [i s` prezinte anumite atitudini [i reac]ii care sunt caracteristice acelei persoane. Astfel, un coleg va fi „p`rintele” [i se va comporta [i va reac]iona a[a cum reac]ioneaz` un p`rinte, iar cel`lalt va fi „copilul”, un adolescent care discut` cu p`rintele despre anumite aspecte legate de sexualitate (se pot folosi pentru ghidare întreb`rile generate de colegi în Activitatea 1). Aranja]i dou` scaune astfel încât cei care discut` s` nu aib` contact vizual direct cu restul grupului [i solicita]i grupului s` p`streze lini[tea pe perioada jocului de rol. Selecta]i doi voluntari [i acorda]i-le 3-4 minute pentru a se gândi la atitudinea pe care doresc s` o abordeze [i despre ce anume doresc s` vorbeasc`. Introduce]i jocul de rol pentru grup. „Un adolescent dore[te s` vorbeasc` cu tat`l s`u/mama sa despre câteva aspecte ale vie]ii lui/ei sexuale”. Preciza]i c` pe perioada jocului de rol grupul va nota pe foi de hârtie, întreb`ri [i reac]ii ale ambelor p`r]i [i va observa reac]ii atât ale „adolescentului” cât [i ale „p`rintelui”.Acorda]i 10-15 minute pentru desf`[urarea jocului de rol. Dup` încheierea jocului de rol analiza]i: care au fost aspectele legate de sexualitate care s-au discutat, care a fost atitudinea „adolescentului” [i „p`rintelui”, cum a comunicat „adolescentul” preocup`rile sale c`tre „p`rinte”. Întreba]i mai întâi pe cei doi voluntari cum s-au sim]it pe parcursul activit`]ii, ce au observat în interac]iunea cu cel`lalt. Analiza]i diferen]a dintre perspectiva p`rintelui asupra sexualit`]ii [i perspectiva adolescentului. Identifica]i împreun` cu grupul câteva principii [i modalit`]i de comunicare cu persoane apropiate: familie, prieteni pe teme legate de sexualitate. Discu]ii Care sunt modalit`]ile prin care p`rin]ii pot discuta cu copiii lor despre sexualitate? V` pute]i gândi la câteva motive datorit` c`rora p`rin]ii au opinii diferite despre sexualitate fa]` de adolescen]i? Cum prive[te fiecare categorie debutul vie]ii sexuale? C`s`toria? Sarcina timpurie?

39

Medierea de la EGAL la EGAL

Activitatea 5
Obiective Canalizarea consecin]elor pe termen scurt [i a celor pe termen lung a sarcinii în perioada adolescen]ei; Recunoa[terea responsabilit`]ilor viitoarei mame în perioada sarcinii [i dup` na[tere. Materiale Foi de hârtie, pix, Fi[` de lucru. Desf`[urare

Sesiunea 1
Solicita]i colegelor s` ]in` un jurnal al activit`]ilor pe care le desf`[oar` pe perioada unei zile. Cere]i-le s` r`spund` la urm`toarele întreb`ri în cadrul jurnalului: La ce or` te-ai trezit? La ce or` te-ai dus la culcare seara? Ce ai mâncat în timpul zilei (precizeaz`: fructe, legume, mâncare la la fastfood, etc.)? Cât timp ai petrecut cu prietenii? În ce tipuri de activit`]i te-ai implicat pe parcursul zilei? Cât timp ai alocat pentru fiecare activitate?

Fi[a 1 - Ce înseamn` [i ce implic` s` fii îns`rcinat`?
1. Femeile îns`rcinate trebuie s` aib` o diet` echilibrat` [i s`n`toas`. 2. Femeile îns`rcinate obosesc mult mai repede [i de aceea trebuie s` se odihneasc` [i s` doarm` mai mult în timpul zilei. 3. Realizarea unor exerci]ii fizice de intensitate moderat` este foarte important` în perioada sarcinii. 4. Multe femei îns`rcinate au gre]uri matinale, caracterizate prin st`ri de vom`, ame]eli sau grea]`. 5. În perioada sarcinii este esen]ial ca femeile îns`rcinate s` fie consultate regulat de medici ginecologi [i obstetricieni, care monitorizeaz` starea de s`n`tate a viitoarei mame [i a f`tului. Aceste consulta]ii pot costa foarte mult. 6. Chiar [i sarcinile f`r` probleme presupun un anumit nivel de disconfort fizic [i psihic: constipa]ie, balon`ri, st`ri de anxietate, etc. 7. În perioada sarcinii femeile trebuie s` î]i modifice anumite aspecte legate de stilul de via]`: nu pot consuma alcool sau fuma, nu pot participa la sporturi sau activit`]i care presupun efort fizic ridicat [i persistent.

40

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Discuta]i în clas` despre implica]iile sociale, psihice, financiare [i legate de s`n`tate ale sarcinii. Solicita]i colegelor ca pe baza jurnalului s` identifice care dintre aspectele vie]ii lor cotidine s-ar modifica dac` ar fi îns`rcinate. Cere]i-le ca în 10 minute s` listeze pe o foaie de hârtie activit`]ile la care ar trebui s` renun]e sau s` le modifice, în programul lor zilnic, dac` ar fi îns`rcinate. Solicita]i colegelor s` prezinte în cadrul grupului aspectele pe care le-au identificat. Nota]i pe tabl` aspectele care sunt listate cel mai frecvent de acestea. Solicita]i colegelor s` prezinte în cadrul grupului aspectele pe care le-au identificat. Nota]i pe tabl` aspectele care sunt listate cel mai frecvent de acestea. Discuta]i în cadrul clasei ce anume presupune „a deveni p`rinte”. Prezenta]i mai întâi aspectele din Fi[a 2. Ai obosit în timpul zilei? Dac` da, ai reu[it s` te odihne[ti? Cere]i colegelor s` aduc` cu ele jurnalul completat la urm`toarea sesiune a activit`]ii.

Sesiunea 2
Prezenta]i colegelor urm`toarele informa]ii despre a fi îns`rcinat`.

Fi[a 2 - Ce implic` s` fii p`rinte?
1. 94% dintre adolescente cred c` î[i pot continua studiile dac` ar r`mâne îns`rcinate. În realitate numai 70% dintre cele care au un copil resu[esc s` finalizeze forma de [colarizare în care sunt înscrise, dup` un interval destul de lung de timp de la na[tere. (pe baza unor studii realizate în SUA) 2. 51% dintre adolescen]i cred c` în situa]ia în care prietena lor ar r`mâne îns`rcinat`, s-ar c`s`tori cu ea. În realitate, 81% dintre adolescentele care au copii nu se c`s`toresc dup` na[tere. (pe baza unor studii realizate în SUA) 3. Un nou n`scut necesit` îngrijire 24 de ore din 24. Chiar [i cu ajutorul p`rin]ilor unei mame adolescente, aceasta trebuie s` fie în primii ani de via]` ai copilului aproape tot timpul al`turi de el. 4. Costurile financiare pentru cre[terea unui copil sunt foarte ridicate [i includ cump`rarea de: mâncare special`, medicamente, vizite regulate la medic, juc`rii, etc.

Discuta]i în cadrul grupului care sunt modific`rile legate de stilul de via]` pe care ar trebui s` le fac` dac` ar fi îns`rcinate. Completa]i exemplele oferite de colege prin urm`toarele exemple: necesitatea unei asisten]e medicale periodice în timpul sarcinii; diet` s`n`toas`;

41

Medierea de la EGAL la EGAL

un program regulat de somn [i odihn` [i în timpul zilei; exerci]ii fizice regulate [i de intensitate moderat`; evitarea consumului de alcool, tutun; evitarea consumului anumitor tipuri de medicamente care pot pune în pericol f`tul. Cere]i colegelor s` listeze ce ar face dup` na[tere pentru a avea grij` de ele însele [i de copil. Completa]i exemplele oferite de colege prin urm`toarele exemple: diet` s`n`toas` atât pentru mam` cât [i pentru copil; consulta]ii medicale periodice; interac]iune permanent` mam` – copil; ** Pute]i utiliza urm`toarele întreb`ri pentru a-i ajuta pe colegi s` în]eleag` implica]iile pentru a fi p`rinte. Ce fel de consultan]ii medicale trebuie s` aib` orice nou n`scut? Care sunt vaccinurile pe care trebuie s` le fac` un nou n`scut? Ce trebuie s` m`nânce un nou n`scut [i cât de des trebuie hr`nit? Încheia]i Sesiunea 3 printr-o sumarizarea colaborativ`, în care solicita]i colegelor s` prezinte ce anume au înv`]at despre responsabilit`]ile oric`rei viitoare mame [i implica]iile statutului de p`rinte. Pute]i utiliza întreb`rile de la sec]iunea Discu]ii. Discu]ii Care sunt modific`rile care apar în via]a oric`rei viitoare mame? Ce responsabilit`]i aduce un nou n`scut în via]a mamei [i a familiei sale?

42

Ghid pentru copii [i tineri mediatori rromi

Dac` vrei s` devii un ajutor, un prieten [i un suport pentru colegii t`i [i î]i dore[ti s` afli mai multe despre medierea de la egal la egal îi po]i contacta direct pe autorii acestui ghid:
C`derea Bastiliei 33 BUCURE{TI, sector 1 Tel..: 021 2120780 Fax: 021 2120779

Crina Mo[neagu - cmosneagu@cedu.ro Camelia Moraru - cameliamoraru@staff.ubbcluj.ro C`t`lin Manolache - catalin_oruv@yahoo.com Gina Dumitrescu – ginadumitrescu_2006@yahoo.com Sau po]i s` \i scrii coordonatorului acestui program pe adresa cmosneagu@cedu.ro.

Ne g`se[ti pe INTERNET!

www.cedu.ro

Nu uita….
Comunicarea [i ascultarea sunt esen]iale în mediere! Înainte de a începe medierea de la egal la egal identific`-]i propriile stereotipuri [i prejudec`]i! Medierea e un proces de schimbare care te vizeaz` [i pe tine! Ai nevoie de timp [i de perseveren]` ca s` ob]ii succesul în mediere uneori! Bazeaz`-te pe grupul t`u în mediere - grupul ofer` idei [i perspective noi! Caut` suport [i resurse în jurul t`u la profesorii t`i [i la mediatorii din comunitate! Dezvolt`-te [i inoveaz`! Schimbarea începe cu un prim pas pe care tocmai l-ai f`cut...

43

Medierea de la EGAL la EGAL

44

I MANU∑ MANU∑ESE MEDIACIA
Sikavno anar e chave vi terne rroma

av

i e tërne r romen en v r r edi atorur‹ avo resen m c h en t e E ng a m e

s

Kadava sikavno si anar...

havorren vi e tërne r Ec r angen te ‡an omen m e v en p sa ob ut

Tu e kaj drabares..
Kana tu k ames
te ar akh es ne v

.

od eg

at‹ im

I MANU∑ MANU∑ESE MEDIACIA
Sikavno anar e chave vi terne rroma

av

i e tërne r romen en v r r edi atorur‹ avo resen m c h en t e E ng a m e

s

Kadava sikavno si anar...

havorren vi e tërne r Ec r angen te ‡an omen m e v en p sa ob ut

Tu e kaj drabares..
Kana tu k ames
te ar akh es ne v

.

od eg

at‹ im

I ManuÒ-manuÒese mediacia

Sikavno anar e chave vi terne rroma

Ander:
I II III IV V VI
So si i mediacia? So si i manuÒ-manuÒese mediacia? Kon sen me? Stereotipurur‹, anglogodipen/ anglokrisipen, molipen/o vak‹ripen O vak‹ripen O Òunipen/o aktivo Òunipen 4 6 8

10 13 15 17 21 24

VII Negociácia vi mediacia VIII IX
Khetane aktivimata Aktivipen misal‹

3

I manuÒ - manusese mediacia

I. So si i mediacia ?
Definicia
I mediacia si jekh informaciaqo, siklaripnaqo aktivipen. I mediacia Âutisarel äl manuÒa te vak‹ren maÒkar lene. Kon trebal te ‡anel kamel te sikavel, te paruvel pes ama si pares ana lese te kerel kadaja.

Äl resa e mediaciaqo:
äl manuÒa te aven saste vi veste; o ‡enesqo buxl‹ripen; te kerel i negociacia vi i mediacia e konflikturenqo; te kerel prin‡arne äl xakaja e chavorenqe.

Save sen äl etape kana keres mediacia?
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Xat‹res i situacia – dikhes savi i problema. Lab‹res so si tut. Dikhes so si po importanto. Rodes sosqe inklisti i problema. Formulisares tirre resa vi obiektivur‹. Valorazisares i ©a©i trebaimata. Zumares te dikhes averchand i situacia. Lok‹res o deciziako proceso. Sar keras kadaja mediacia? – o plano. I mediacia. Sar kerdem I mediacia. I evaluacia.

4

Sikavno anar e chave vi terne rroma

So ni si mediacia…
Jekh amalipnaqi relacia I griÂa e dadesqi Te phenes sar te kerel Te piravestut sar doktoro Te krisares Te kritikis Te dutisares

5

I manuÒ - manusese mediacia

II. So si i manuÒ – manuÒese mediacia?
Definicia
I manuÒ – manuÒese media cia si I mediacia savi kerel pes maÒkar e terne ‡ena/ manuÒen save si len sajek okupacie, kultura, ‡ivipen. I manuÒ- manuÒese mediacia mandavel te anes informacia, te sikaves sar te negocisares, te sikaves sar te Âutisares tirre amala.

Aktivimata:
vakaripen e amalinença; te keres i mediacia jekhe konfliktesqo; äl xakaja e ©havorenqe/xurdenqe. 6

Sikavno anar e chave vi terne rroma

Kon aÒtil te kerel manuÒ- manuÒese mediacia?
Svako chavo/xurdo thaj tërno savo: o grupo prin‡arnel les sar ©a©o manuÒ; aÒtil te vak‹rel savorrença.

Äl savimata e mediaturosqe:
te rakhel thaj te del paleder äl informacie; te aÒtil te rezolvisarel lokheder jekh problema; te avel tromalipno/kuraÂoso; te avel loÒalo thaj keren len vi le averen loÒale; te mangel te sikavel sa i vram‹ neve but‹; te jubisarel lesqo grupo vi lesqi komunitat‹.

7

I manuÒ - manusese mediacia

III. Kon sen me?
O mediatoro
Sar aÒtiv te resav mediatoro?
Svako ‡eno kaj si les maj anglexramosarde savimata thaj kamel te kerel mediacia an-i komuniteta, aÒtil te resel manuÒ- manuÒese mediatoro buxl‹rindor pes: 1. O VAK›RIMATESQO STILO – aktivo Òundipen, sar kerelpes o dujvak‹ripen. 2. ∑AJNIPEN TE ALOSAREL THAJ TEDEL INFORMACIE – te aves jekh la©ho mediatoro trebal te aves miÒto informime, te ‡anes sar te rakhes e informacie. 3. ∑AJNIPEN TE XAKAREL THAJ TE DEL PATIV LE AVEREN – na si an-i kadaja lum‹ duj ‡ene identiko. Kana o koaver na si sar tu san na trebal te dikhes les tirro duÒmano/ biamal. 4. ∑AJNIPEN TE DIKHEL I PROBLEMA THAJ TE ARAKHEL SOLUCIE – trebal te ‡anes, te dikhes savi si i mai bari problema thaj sosqe iuklisti voj.

8

Sikavno anar e chave vi terne rroma

5. ∑AJNIPEN TE REZOLVISAREL ÄL PROBLEMUR› KHETANES E AMALENÇA – rebal te ‡anen maj anglal kodoja ke o mediatoro na aÒtil te rezolvisarel s‹ äl pu©hipen lesqe amalen. 6. TE ¸ANES KAJ SI O AGOR E MEDIACIAQO – kana keres mediacia na trebal te rezolvisares tu tirre amalenqi problema, i mediacia mandavel te Âutis len informaciaça, dujvak‹ripn‹ça. 7. VAK›RIPN›KO VI MEDIACIAQO ∑AJNIPEN LE BARENÇA – butivar kana keres mediacia trebal te keres jekh phurd maÒkar verver komuniteta, verver grupur‹, verver manuÒa save ni aÒtin te vak‹ren maÒkar lene.

Trebal te prin‡ares lidujen, te ‡anes so aÒtis te penes ‘aj so te lab‹res. ¸anipen si te vak‹res le averença te avel tut o Òajnipen te ‡as maj opre te sar tirre anglekrisimata.

9

I manuÒ - manusese mediacia

IV. Stereotipur‹, Anglekrisipen, Molipen/o vak‹ripen
So si o stereotipo?
Stereotipo
Kana tos jekh etiketa/anav manuÒesqo vaj situaciako mai anglal te ‡anes kodova manuÒ vaj kodoja situacia.
Kana tos jekh etiketa/anav manuÒesqo vaj situaciako mai anglal te ‡anes kodova manuÒ vaj kodoja situacia. O stereotipo aÒtil te avel vi pozitivo, vi negativo ama butivar vov sikavel jekh negativo tordasa/atitudin‹ ani kodoja so dikel jekh grupo manuÒenqo.

So ame aÒtin te keren te paruvas äl stereotipur‹:
vazd‹s jekh la©ho manuÒ anar o grupo savo si nasul dikhlo; anas but informacie anar kodova grupo; keras khetanes aktivitetur‹.

10

Sikavno anar e chave vi terne rroma

tras ma trebal te xas a ‹ r u p i t o e r e t s n sas Vi amen si ame ediacia thaj te re m s a r e k e t s a m a len tha amen k mediatorur‹.

11

I manuÒ - manusese mediacia

I tordasa/I atitudin‹
I tordasa si jekh pozitivo vaj negative tendencia angleder jekh manuÒ, buti.

I tordasa/ I atitudin‹
I tordasa si jekh pozitivo vaj negative tendencia angleder jekh manuÒ, buti.

Äl tordasa sen influencime anar so god‹rel o grupo, darimos anglal o avrutno, verver vaj bixat‹rdo. Butivar kana kames te paruves e tordasa trebal te: anes informacie; sikaves bibliografikane filmur‹;

aktivo sikl‹ripen; rolosqo khelipen.

12

Sikavno anar e chave vi terne rroma

V. O maj vastno aktivipen an-i
manuÒ – manuÒese mediacia...

O vak‹ripen...
O vak‹ripen si eficiento kana:
San pa©avno – so tu penes si trebutno le koaveresqe. Keres tut xat‹rdo thaj xat‹res ©a©o. Anes i lachi informacia. San cirdutno – si but importanto sar dikhel tut äl manuÒa anglal save tu keres lav. Trebal te aves Òukar xur‹vdo, te adaptisares tut/lachares tut le averen manuÒença

13

I manuÒ - manusese mediacia

Sar keres jekh lacho vak‹ripen...
Ker le averes te xat‹rel pes vastno:
Òun so phenel; de duma leça phenindor lesqo anav; an-o jekh vak‹r svako ‡eneça.

Pen sar penel o koaver:
o vak‹ripen si put‹rdo kana penes sar o koaver; prin‡ar kana san doÒalo.

∑un atenciaça
dikh le ‡enese kaj kerel lav; ker puchimata.

14

Sikavno anar e chave vi terne rroma

VI. Aktivo Òunipen
Sar aÒtiv te Òunav aktivo?

O aktivo Òunipen
∑unel si jekh aktivo proceso savo mangel participacia.

1. Predalphen - Phen palal so phenel o koaver tirre lavença. Lab‹r formule sar: “Kodoja so phenes…” “Aver lavença…”, “Tu kames te phenes…”. 2. Te avel xat‹rdipen an-o tirro vi koaveresqe vak‹ripen – ker puchimata ‡i kana xat‹rdes orta so penel o koaver. 3. Feed-back – phen le koaveresqe so tu xat‹rden.

Sar Òunav?
Le jakhança Dikh le manuÒes savo kerel lav. Le Òeroça Mekh o Òero tele kana kames te phene “kad‹ si“, “Xat‹rav tut“, etc. Le vastença Na trebal te kelestuqe le najença, le vungiença vaj le angrustikança, kana o koaver kerel lav.

15

I manuÒ - manusese mediacia

E korpoça I pozicia le korposqe trebal te sikavel xataripen, cacimos. E mujeça Si la©ho o paÒasavipen, o asavipen, phenimata sar “xat‹rav!”. E god‹ça Jekh butvestni kondicia, kana keres Òundipen, si te xat‹res orta so penel o koaver.

16

Sikavno anar e chave vi terne rroma

VII. I negociatia vi äl konfliktur‹
Negociatia
“I negocia si kana duj manuÒa kamen te resen jekh lachi solucia”.

So keres kana san ano jekh konflikto?
An-o konflikto äl manuÒa len verver pozicie.

O bimangimos
Anar kodoja ke na kames te avel tut maripen le koavereça – bimanges/renuncis.

O zoripen/zor‹pen
Xat‹res tu ke trebal te reses mai anglal anar adava maripen.

O kompromiso
Kadaja mandavel ke trebal te bistres varesode anar tire obiektivur‹ kana kames te rakhes jekh xat‹ripen. Phen le koaveresqe tirri versia thaj put‹r qe kama te Òunes vi lesqi versia. 17

I manuÒ - manusese mediacia

Zumav te dikhes i problema sar o koaver dikhel la Savipen - molimata A: Aktivo Òundipen; Xat‹rimata identifikacia. V: Svaki pozicia mol‹vel/meritil te avel prin‡ardi vi xat‹rdi. Zumav te rakhes solucie Ker godi an-o vestipen! Bi anglekrisimata!

I prezentacia, o dujvak‹ripen, I diskucia/ diskucia
I PREZENTACIA:
I prezentacia trebal te avel kerdi anar: giravipen; ander; agoripen.

18

Sikavno anar e chave vi terne rroma

Rekoma

ndacie

e manuÒenq l ä  n a a; Dikh duma lenç s e d a n a k rso jakha ‹r o disku g n a t j a v r el o Buxl‹ es kë kam r ‹ t a x o s pala publiko; , tire xur‹dimos o r r i t r a Lach en sar si p i k Ò i m i r r lava vi ti o. tirro publik

O DISKURSO. SAR KERELPES
Kama tu manges te keres jekh prezentacia si butvastno te aÒtis te boldes Òtar puchimatene: Sosqe phenes? Te informis; Te pa©ares; Te implikis. Kasqe phenes? Mai angle te alosares so kames te plenes, trebal te ‡anes kozom maj but ana-l manuÒ save kam Òuneltut. 19

I manuÒ - manusese mediacia

Kon sen von? So kamen von? Kamen von te dikhel tut? So 3anen von andar o subiekto? So kam phenes? Ce vei spune? Trebal te rodes but informacie anar o subiekto savo kames te les les. Trebal te strukturis tiri prezentacia kad‹: - giravipen, i introdu©er‹ – kana trebal te phenes sosqe tu ?nkeres kodoja prezentacia - ander , phenes so tu kames te phenes, manges puchimata - agoripen , phenes pala le save mai vastne but‹, aves planurença.

20

Sikavno anar e chave vi terne rroma

VIII. Khetane aktivimata
Le khetane aktivimata sen la©he anar kodoja ke biand‹l la©he god‹/idée, avel tham i komunikacia, o bar‹pen e savimatença. Le tikne grupur‹ ástin te aven kerde ana 2, 3, 4, 5 ‡ene. Äl rolurur‹ an-äl khetane aktivimata sen: O facilitatoro Dikhel te Âutil svako ‡eno. O monitoro Verifikil sea e materialurur‹ mai angle te avel dine. O detektivo Åutil o grupo te rakhel informacie kana äl manuÒa malavel te xanpenqe. O administratoro Kadava del s‹ äl materialur‹ thaj pale kidel len. O rakhno Dikhel pala äl manuÒa te na xanpen. O vakerno Vak‹rel le averen le god‹ e gruposqe. O vaxt manuÒ Dikhel palal o vaxt.

21

I manuÒ - manusese mediacia

Sar kerav o grupo
Äl ‡ene anar o grupo siklavinaqo grupo, treble te beÒen jekh anglal averese thaj dumo an-o dumo. Trebal te beÒen jekh paÒal averese so von te len sajekh materialur‹, te aÒten te den duma thaj te na xol‹ren le koavera, te paruven äl materialur‹. Sea äl manuÒa trebal te dikel tut.

Sosqe kerav e khetane aktivimata?
(palal o L. Ulrich) O thovdipen e tiknegrupurença; Äl manuÒen si len materialur‹; Äl manuÒa keren sea e but‹; Äl manuÒen malaven te kerel buti; O grupo si kooperanto; I buti si miÒto kerdi; Äl manuÒa keren buti savorre sa kad‹; Äl manuÒa bizore?a trebal te aven implikime; Äl manuÒa penen penqe god‹; Äl grupur‹ kamen te kerel buti khetanes; Svako manuÒ kerel dai©i; O grupo kerel lesqi buti.

O xat‹ripen an-o grup
Äl manuÒa keren buti an-e tikne grupur‹ anar kodoja te resel varesave but‹. 22

Sikavno anar e chave vi terne rroma

An-o jekh grupo len penqe varesave rolur‹ an-o ropiden e jekhes subiecto, palem gätisarel o raporto.

Sar kerav jekh gruposqe mediacia?
1. Alosarel o than vi o skopo Dikhel so ‡anelpe anar e xurdorenqe xakaja, o maladipen e ternimesqo, khamnipen; Alosarel jekh subiekto so von kamen les; O than kaj maladentumen trebal te avel la©ho an-a tue vi an-a len. 2. Sar sikavas i problema? Konik na kerel nasul averesqe; Svako manuÒ manqel te del vast vi patimos. 3. O mediatoro phenel sosqe maladilian Dikhelpe savi si e problema sar azb‹l voj le manuÒen. 4. Savi si I sa mai bari problema anar o grupo? 5. Sar rezolvis i problema? Svako manuÒ trebal te dikhel pes sar mediatoro thaj te rakhel solucie; I savi mai la©hi solucia si alosardi. 6. Kana keras o avutnó maladipen?

23

I manuÒ - manusese mediacia

IX. Aktivimata misal‹...
Aktivipen 1
Obiektivur‹ Te xat‹ras soske kerel pe äl stereotipur‹ an-äl manuÒa vi grupur‹. Materialur‹ Papir, flip©hart papira vi/vaj A2, angarne. Sar kerelpe Keren lava anar kadava subiekt, soske äl manuÒa an-e varvare kategorie. Mangen e gruposqe te phenel sosqe von keren kadaja, Òkolae, but‹e etc. Alosaren 5 “etikete”. Xramosaren kadal 5 “etikete” opral 5 papira thaj thomlen ane 5 thana an-I livni. Äl manuÒa trebal te xramosaren pobut karakteristike anar svaki etiketa. S‹ äl manuÒa vak‹ren kadava karakteristike. Vak‹ren palal o lav, “stereotip”. Vak‹rimata Si s‹ o grupo sar jekh manuÒ anar o grupo?

24

Sikavno anar e chave vi terne rroma

Aktivipen 2
Obiektivur‹ stereotipur‹ palal I etnja. Materialur‹ Papir, flipchart papira vi/vaj A2, angarne. Sar kerelpe Maladen o aktivipen palal so mothoves so si I “etnja”. Den miÒal‹: rroma,etc. Xramosaren varesode etnje oipral äl papira xul‹ren I livni palal kibor papira si tut. Mangen svakes tikno gruposqe te xramosarel save si äl stereotipur‹ an-I svaqi etnja. Parniven äl papira maÒkar äl grupur‹. Thon äl papira te dikhen len vi len sikl‹rne. Vak‹rimata Sar bila©haren äl stereotipur‹ äl relacie le grupurença?

Aktivipen 3
Obiektivur‹ Xat‹ripen e problemurenqe so aven an-o ternipen kana malavel o seksualo ‡ivipen.

25

I manuÒ - manusese mediacia

Materialur‹ Flipchart papira, angarne, sko©i. Sar kerelpe Xulaven I klasa anar e 4-5 amala grupe. Mangen svaqe grupos te vak‹ren palal seksualikane problemur‹. Pala’ so svako grupo kerdea save puchimata, o grupo rakhel räspunsur‹. Den jekh papira svake gruposqe. Svako grupo trebal te rakhel räspunsur‹ anar 3 puchimata. Vak‹rimata So si o malavipen e seksualosqe ‡ivipen? Save sen e palalimat?

26

Sikavno anar e chave vi terne rroma

Kana tu kames te reses jekh amal anda tire colegur‹, te zutis len thaj kames te ‡anes pobut andar I mediacia, aÒtis te vak‹res le autorurença:
C‹derea Bastiliei 33 BUCURE∆TI, sector 1 TEL: 021 2120780 FAX: 021 2120779

Crina Mo∂neagu - cmosneagu@cedu.ro Camelia Moraru - cameliamoraru@staff.ubbcluj.ro C‹t‹lin Manolache - catalin_oruv@yahoo.com Gina Dumitrescu – ginadumitrescu_2006@yahoo.com

www.cedu.ro

Vaj aÒtis te xramosares k-i adresa: cmosneagu@cedu.ro.

Te na bistres…
I komunikacia vi o Òundipen sen but vastne andi mediacia. Maj anglal te keres I manuÒ-manuÒese mediacia dikh save si tire stereotipur‹ vi anglekrisimata. I mediacia si jekh paruvipnasqo proceso savo dikhel tut vi tut. Trebal te nakhel vaxt thaj te keres but buti kana kames te keres lachi mediacia. De patimos tire gruposqe - o grupo anel lache god‹ Rode zutipen tire sikl‹vnenqe vi e mediaturenqe anar I comuniteta. Buxl‹r tut thaj ker neve but‹, o paruvipen malavel tuça…

27

I manuÒ - manusese mediacia

28

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 600 de exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri primite din partea Comitetului Na]ional UNICEF din Germania

ISBN 978-973-88316-0-5 Editura RO MEDIA