ALUNGA. RAUL DIN TINE Luule Viilma

Este 0 cmie despre posibilitatile nelimitate de a ierta ~i despre neingradirea iubirii, despre puritatea sufleteasca, lumina sufleteasca, caldura sufleteasca ~i binecuvantarea sufleteasca. Iertarea este dorinta de a sta de yorba, dorinta de a iubi neconditionat. Dorinta de a uni intr-un tot perfect spiritul ~i trupul. Iertarea este puritate sufleteasca. Prime~te adevarullui Dumnezeu - iertarea ~i vei vedea cum sufletul ~i spiritul tau se ating. Aceasta este lumina sufletului. Gandul este energie. Energia are con~tiinta. Cine are con~tiinta, cu acela poti comunica. Gandul negativ este ca un invatator. Dad elevul intelege ce 11invata invatatorul sau, va deveni mai intelept. Daca invatatorul vede ca elevul sau A devenit mai intelept, inseamna di el ~i-a terminat treaba ~i se da la 0 parte. Tot a~a se elibereaza ~i gandirea negativa. $i va disparea ~i boala, ea nefiind decat suma gandurilor negative. Priceperea de a-ti asculta propriile ganduri te va ajuta sa treci cu bine chiar ~i peste unele situatii de viata fomie complicate ~i foalie periculoase.

ALUNGA RAUL DIN TINE
Luule Viilma
Traducere de Georgeta Timcu

~ ~~~
'Si;j:p>~

Editura Dharana Bucurqti 2008

1L:Nfi.. Georgeta (trad.j 3-2 I. . 021-3372424 e-mai[ ecfitura@gmai[com Coperta co{ectiei: :M.R.15.fproducerea integraw sau partia{J a teyCtu{ui sau a i[ustratii[or din aceastd carte este posi6iCii numai cu acordu[ CEditurii (j)J(fi c. sect. 53 rJe{. Timeu. sfanta CEcaterina nr.. trad. .) 159.1L:N/l. 2007 ISBN 978-973-8975. O.Blleure~ti : Dharana. LUULE Alunga raul din tine / Luule Vii1ma . f£cfitura (j)/iarana CBucuresti Str.©£uu(e 1/ii{ma 1997 rJransUrtion Copyrigfit © 2006 CEcfitura DJ(/l1?jtJIf/l in EimGaromanii apartin CEdi- rJoate drepturi[e asupraversiunii turii (j)J(jIc.: Georgeta Timcu.4.P.R.961 Pe pagina urrniHoare este reprezentat Semnul Cosmic pentru Protectia Ciiqii.ifiai :Marinescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationaie a Romaniei VHLMA. 1?.

Se dedica celor care vor sa 'inleleaga Binecuvantarea sufletului .

fleee treaba de zi ell zi. fleee minm din vlara lui de aeum ineolo. acela trebuie ca intreaga lui viaFi sa 0 transforme intI-un necontenit exereiriu. atunci. fieee gand iscat. Bo In Ra .Alunga raul din tine Daea eel care a pa~it pe ealea spiritului vrea sa obrina un sucees reaL TiU unul imaginar. fieee dorinfa ~i impuls rational trebuie sa fie subordonate actiunii care ii va dirija relul in viafii: gandirii Cine vrea sa culeaga roadele ee cresc in gradina pamanteasca a inva!aturii.

De ce se afla omenirea in criza? Unde am gre~it ca principiu? Se mai poate indrepta ceva? Astfel de intrebari sunt frecvente. Va voi raspunde pe scurt. Actuala criza a omenirii este criza materialismului. ~i se poate. civilizatiei . Un om care se respecta pe sine. deoarece oarnenii nu cred in propriile lor ganduri ~i nu inteleg ce este aceea iubire. dar ~i puterea efeminata. omenirea ar inceta sa mai existe. Am primit muIte intrebiiri~i obiectii. aceasta unitate constituie 0 uniune flexibila ~i trainica ce nu poate fi distrusa nici de cele mai teribile incercari. Materialism insearnna puterea femeii. Ca sa mergi mai departe in viitor trebuie.AlZinga raul din tine tertia .de locul ~i atributiile celuilalt. Spaima in fata viitomini este extraordinar de mare. Omenirea exista atunci cand exista femeie ~i barbat. noi toti am aparut pe aceasta lume pentru ca aveam nevoie de aceasta leqie. Haideti sa ne lamurim impreuna. Daca familia dispare. Acesta este nivelul actual al civilizatiei. sa-ti indrepti trecutul. dadi nu exista unitatea formata dintre 0 femeie ~i un barbat. va disparea ~i omenirea. i~i cunoa~te locul in familie ~i are respect fatE\. Oridte lucruri neobi~nuite ~i nemaipomenite am vrea noi sa facem in viata. 7 . In aceasta unitate trebuie sa dornneasca ordinea. In acela~i timp. Trebuie doar sa ~tii ~i sa recuno~ti legile durnnezeiqti ale naturii ~i sa traiqti in armonie cu ele. Aceasta tema a fost dezbatuta ~i in cartea anterioara. Indiferent ca in alte vieti am fost femeie sau biirbat.

Luule Viilma

Am vrut sa vedem ee se intampla, daea omul intra sub puterea obieetelor sau a bogatiei. Prin straduinta, toti am realizat ca.te eeva, dar, doar cd bolnavi dau semne ea ar renunta la bogatie pentm ea, pentru ei, ea nu mai are nici 0 valoare, fiindca se chinuie. Restul oamenilor alearga orbqte dupa muIt ravnita bogarie. Natura dumnezeiasca este invincibila ~i un tata bun ii da copilului sau posibilitatea sa invete, pe atat de dureros pe cat dore~te, fiindea ~tie ea in final vor ie~i invingatoare tot legile naturii. Care este menirea barbatului in natura ~i in familie? Care este menirea femeii?

Menirea barbatului este mi~carea, sa mearga inainte, doar sa mearga ~i sa nn se opreasca niciodata, pentm di eel care se opre~te in fata obstacolelor, va disparea. Daca barbatul merge, pentru mersullui inainte natura I-a inzestrat eu barbatie ~i, fara sa i se comande .;i fara a fi constrans, el face tot ce este barbatesc. Barbatia inseamna: - sa gandeasea; - sa organizeze viara economiea, - sa coneeapa eopii. Barbatul trebuie sa tie pre cum catargul eel mai inalt dupa care se aliniaza celelalte. Catargul nu vorbqte, dar el serve~te ea etalon. Fara eatarg nu exista corabie ~i in marea larga a vieW nu poti ie~i eu barca. Barbatul este spiritul copiilor sai. Spiritul este foqa motrice. Datoria barbatului este sa mearga '-' inainte. Barbatul este eapabil sa mearga inainte atunci cand exista forta pentru asta - forta vointei. De unde se ia aceasta forra? 8

Alunga raul din tine Se ia din inima femeii. Sa in!elege!i cum trebuie! Este yorba despre iubirea sufleteasca, numita iubirea de aproape. Aceasta este iubirea desavar~ita dintre oameni, iubire eu care suntem din ce in ce mai economi §i de care ne privam din ce in ce mai mult.

Menirea femeii este sa-~i iubeasca sotul.
Sotul inainte de toate. Nimeni nu trebuie sa fie mai presus dedt sotu1, nici cmar copilu1. In imparatia lui Dumnezeu ac!ioneaza legi ferme care nu trebuie §i nu pot sa fie schimbate. Sotul nu este mai important dedt copilul, dar el este primul care trebuie iubit de ditre sofie. Daca ea crede altfe!, va f1 nevoita sa sufere §i i§i va condamna la suferinta §i proprii copii. In sufletul ei, prin iubire, femeia trebuie sa-§i sus!ina in permanenta ~i total so!u!. Cmar in momentele cele mai critice ea este capabila sa dezmierde in suflet chipul sotuIui ~i sa 11sprijine. Si daca ea insa§i va avea nevoie de ajutor, sprijinul sotului nn va intarzia sa apara. Ma poate contrazice doar cine nu ~tie acest lucru, fie pentru ca niei nu ia trecut prin minte, fie ca n-a avut ocazia sa simta for!a atotbiruitoare a iubirii. Atunei cand sotia i§i iube~te sotul, prin iubirea ei, ea il alimenteaza cu forta vointei. Spatele barbatului este simbolul acestei forte. Doam.l.'1elor! Uitati-va eu atentie la spatele sotu1ui dUITh'1eaVoastra §i urmariti-va sentimentele. Dadi spatele Iui este drept, putemic, fmmos ~i excitant, asta se datoreaza iubirii dumneavoastra. Dadi spatele este adus, slab ~i boinav, asta inseamna ca soria nu-l iube§te tldeajuns. Mangaiati aceasta spinare, spalati-o ~i cere!i-i iertare pentru suferinta pe care i-a!i pricinuit-o. Iubi!i-o!

() J

LUlile

Viilma

femeie care i~i iubqte sotul, nu va fi niciodatii nevoita sa-~i cheltuiasca forrele pentru a face 0 mundi de barbat.

o

o femeie care i~i iube~te sotul, vede lumea in cuiorile adevarate ~i nu in tonuri ~terse, a~a cum ne-am obi~nuit. o femeie care i~i iube~te soruL nu va fi niciodata nevoita sa indure privariuni, ea prime~te tot ce i~i dorqte. Femeia care iube~te are a calitate speciala - nu are nevoie de lucruri inutile. Ea este posesoarea celei mai marere comori din Iume - iubirea. Femeia care i~i iube~te sorul, se une~te cu el intr-un tot de nedesrucut. Ati auzit probabi1 de cupluri in care, la d.teva zile sau saptiimani de 1a moartea sotiei, sotul parase~te ~i el aceasta lume. Aceasta femeie ~i-a iubit sotHl pana la uitare de sine. Acest barbat n-a avut niciodata nevoie sa~i traga forra din alta parte. Cand izvorul iubirii a see at, omul a murit de sete. Dadi femeia i~i iube~te sotul, unitatea lor desavar~ita va atrage ceva asemanator - doar perfeeriunea. Adica au copii perfecti ~i sanato~i, 0 viata sanatoasa ~i perfecta. Perfectiunea, dupa cum se ~tie, nu inseamna numai lucruri bune, ci un echilibru in continua mi~care ~i perfecrionare a binelui ~i a rauIui.
Copilul apare pe lume nu ca sa iubeascii pe mama
salt pe tata, ci pe mama ~i pe tata. Dadi soria l!ji iube!jte ~i~fmpre un ii, ei formeazli pelfecfiunea. Acwn poate sa aparii !ji COpi/ill ca sii-i iubeascii pe am{'mdoi # pentru ca ei sli-l poatli iubi.
sOfal, so(ul i$i illbe~te sOfia

Parintele care i~i intreaba copiluI: "Tu pe cine iubqti mai mult, pe lnama sau pe tata? ", 1:itraumatizeaza sufletul. 10

Alunga raul din tine Cand eu am ajuns la aceasta in!elepciune, I-am intrebat direct pe un baiat de patm ani: ,. Ce e mai bine, dupa parerea ta, cand mama te iubeyte pe tine sau cand fl iube.'jtepe tata? " "Pe tata" - a raspuns e1 dintr-o sut1are, mra sa stea pe ganduri, ~i ~i-a arintit privirea asupra mea cu 0 uimire nepremcuta: "Cum se poote, tanti, sa nu ~tii un luau atat de important?" ~i ehiar boaia 1ui era pricinuita de spaima ca pe el nimeni nu-l iube~'te. Capilul aeesta era un veritabil nurHHor al binelui. > Am pns aeeea~i btrebare unar capii de varste diferite. eei mid aveau un singur raspuns dar - pe tata. eei mai mari~aI'i, care lnva!asera dej a sa se gandeasca la propriul avantaj, taceau, dar 1E sufietullor se dadea a lupta. Dupa ce Ie-am sugerat raspunsuL au rasuf1at u~urati. Copiii 111ari, aflati relatii heme ell paril1tii, raspundeau eel mai adesea: ([i~e[lnil-nie Ilrl11otril-'Ct co. tna;na sa~l iubec/sea fntat pe tata ". Feme:a modema nu-~i iube~te in primul rand sotui, pentru ca nn ~tic d.t de bine este. 9i niei nu va afl& atata timp va considera cii iubirea inseamna sa te culei ell el, sa fii grijulie, sa-i fii ficlela, s~Hi faei datoria 9i celelalte. Femeia modema dorqte ell iEfrigurare sa fie iubita. 9i o il.lbe9te toan:i lumea. Frica "nimeni nu ma iubq'te", 0 obliga sa faca cat mai mult bine cat mai multor oameni ~i, deseori, ultimul pe listJ. este chiar propriul sot. .. Si numai diEd sOfUl inceteaza sa existe: - fizic - moare - familial ~ pan'ise9te familia - sexual - devine impotent, abia atunci baga de seama di obiectul despre eare ea gandea ca Ii apartine a disparut.
11

Luule Viilma Dadi macar atunci ~i-ar recunoa~te grqelile! Dar, de regula, apare furia, acuzatiile, regretul, setea de razbunare ~i toate celelalte. Rareori ea l~i recunoa~te grqelile, Femeia modema IupUt pentru locul ei in viata. Lupta tara sa-~i aleaga mijloacele. S-ar putea sa iasa victorioasa, dar cata valoare mai are jubilatia victoriei, claca viata ei este 0 mina. Sotul nu mai poate fi recucerit. Aceasta afinnatie a mea provoaca reactii diferite. l\,fajoritatea femeilor sunt categorice: Soful este totu~i un am matur .;i prime§te ce 111erita. Daca nu, vina este a lut. Sa va conving de contrariu, doamnelor, nu pot. Dar dad va ganditi mai bine ~i vIe!i eu adevarat sa cunoa$teti iubirea sincera a unul am adevarat, dorinta dumneavoastra se va 1ndeplini. $i abia atunci veti fi de acord di v~am SPU3 adevami. Daca femeia 19iiubqte in primal rand soru1, pe tatal copiilor sai, atunci copiii lor nu au cum sa fie boInavi. Incerea!i sa va de:z;voltati sentimentele, lata cum: re11 dumneavoastra, a~ezati-I 111 prezentati-1 in minte pe 30t •. suflet a~a cum vi I-a!i dori ~i lasati-1 acoIo pentru totdeau~ na. Dadi va place sa-1 simtiti alaturi, in marime naturala, el va fi aeolo nevazut, dar perceptibil pentru dumneavoastra.. De fiecare data cand 'fa veti aminti de el, sa ~titi ca atunci el are nevoie de iubirea dumneavoastra, pentru ea Ii este greu. Veli sim!i un §uvoi cald de iubire care treee din inima dumneavoastra in ir.ima Ial ~i veti simti ca va este bine. Anume in acel moment sotul si-a amintit ell dragoste de dumneavoastra. Acum intelegeti de ee anume in acel moment. S-a intihnplat sa vina la eabinetul men 0 femeie disperata, ell copilul in brate. Copilull~i pierduse clmo~tinta ~i avea comrulsii. Medicina nu-1 mai putea ajuta. Si atunci am fost nevoita sa recurg 1a 0 masura ie~iti't din comun.
~ .!! ••••••

12

. eu cat illfidelitatea este mai mare. dadi a mo~tenit frica pe mine nimeni nu ma iube:jte ~i de aid un comportament pEn de rautate fala de sexul feminin. COlT'vl1lsiile au incetat $i a doua zi am inceput sa analizez in detaliu boala ~i i-am dat de cap. el nn va ~ti niei sa-~i deseopere fericirea ~i nki sa 0 obtina. Dupa cateva are.. copilul va trai. de regula. 1 • Gelozia este masura infidelitatii de care se folose~te partea infidela. Daca nu puteti.. Mama s-a dovedit a fi 0 fen1eie dqteapta. De regula.chiar aiei. dragii mei! Femeia poate sa-l iubeasca foarte tare pe barbatu1 ei. a recunoscut ca este 0 negativista.. treptat. va veti da seama ca afi gre$it ~i veri invafa sa-l tubifi fn prtmul rand pe tatal capilului. toate defectele ~i insuccesele lor. eel putin una dintre pani nu re- 1" <. Se va amesteca in toate fleacurile ~i n-o va lasa sa fie femeie ~i. nu avea cuno~tinte in domeniu ~i totu~i mi-a ascu1tat sfatu1. eopilul nu va mai apuca ziua de nuiine ". nu va ~ti sa-~i inte1eaga so~ia. Fiul unei femei depravate. de~i. Daea aCUln.ungav v I am . Dumneavoastra ce a!i fi facut in locnl ei? Ea nu citise dirtile mele. un astfel de barbat nu are 111crederein sotie.AT. tara nici un rost. 11 ura/i pe acest om. Daca barbatii sunt inclina!i sa se foloseasca de povestirea mea pentru a arunca pe umerii femeii toate sliibiciunile. chiar dadi sunte{i divortati. ale carei defecte Ie ura~te. gre~esc. Pentru a-~i imbunatati viata. el va dori sa-~i imp una propria randuiala. dar dadi el nu a primit educatia cuvenita de 1a mama iui. Acest sentiment este totdeauna ~ > reciproc. se va na~te A m e1 gelOZla.) . I-am spus: "COpillil dumneavoastra este bolnav pentru ea dumneavoastra nu-l mat tub!!! pe tatallui. Gre~iti. eu atat gelozia este mai putemica. Va vedea in sotie pe mama lui. tme rau.

Dar. nu tu 1ai lUCit de biirbat?" . de regula. Un lucm este clar .sorul nu va avea parte de ea. n-au invatat ~i acum viata :J 14 . 1nt1'-o astfel de sitna!ie.. a dec3.zut in desfranare ~i a1cooIism. S-au cravedit a fi pro~ti. de 0 bicei. nu i-a insufi at fiului sentimentul propriei demnitati. Si. daca eei doi sori indaratnici nu ~tiu sa se elibereze de propriul ego. fata de un obiect ce trebuie sa fie umiEt lvlama nu ~i-a iubit niei sotui. . Cu cat criza este mai mid. printr-o batalie cmnta ~i prin distrugerea familiei. Exista ~i b5xbati care se folosesc de hamici2t ~i de fidelitatea sotiei. prin iubirea ei. prima casatorie. draga mea. Un om tara demnitate incepe sa-~i inece durerea sufleteasca in aleoal ~i sa triiiasca ea un parazit. rezultatull1U va intarzia sa apara. dar prin asta ~i-o infrange ~i pe a Iui. Daca ambii soti pretuiesc familia ~i sunt capabiE sa fadi rata. Cei doi s-au ales unul pe celalalt. s~Ireeduce un astfel de sot trebuie siI fie deosebit de putemidL Astfel de barbati i~i cauta G sotie pc care sa 0 paata mniJj Si apoi. sfar~e~te. fie ca se transforma in du~manie. reciproca.?narea celuilalt. barbatul nu poate sa traiasdi fara femeie ~i femeia fara barbat Si a~a moare frumoasa iubire a femeii. fie eEl iubirea se duce. aceasta femeie nu este 10. dupa cum se ~tie. doar dad invata sa gandeasca corect ~i sa aplice aceste cuno~tinte din tot suf1etul. sufletele lor i-au adus sa fie impreuna. Tortura tacita. femeia poate sa-~i corecteze viata de familie.Luu!e ViilmCi cunoi19te. ell atat mai u~or se pot corecta gfe~eli1e.0 intreb eu. dad ambii au vrut sainvele sa trajasca unul prin celalalt. se comporta de femei co. Un barbat a cami mama a fast indiferenta fata fmnilie. paate sa reu~easca. Cel care vrea sa infranga incapat. remeia asia vine la mine ~i ma intrea~ ba: De ce treauie sa suport? " Dar. Femeia care reu~e~te. Diei capEl.

am vazut. dar mult mai aspru. daca ma credeli.Alzll1ga raul din tine ii invata pe ei. il a$teapta pieirea. Boga!ia trebuie pastrata pentru ca omul ii cunoa$te prerul. desavaqita. strabunicii . bunicii-bunieele. va suferi din cauza lor. Dar.ca sa invete acest adev3r intelept. voluptate momentana $i doba. Goana dupa fericire este dorinta unei straluciri aparente. ocupandu-ma de bolnavi. Dar. el va deveni $i mai bogat. Asta este Iectia vietii. de om allui Dumnezeu. Dadi trupul 1~ -) . dar deja 10.na cfmd fortele pentru escapade amoroase vor seca ~i omul va trage ni~te concluzii din suferintele sale. daca un om bogat se casatore$te din dragoste $i va continua sa considere iubirea luerul eel mai important din . Mil bucur ca am a'llut noroeul sa vad asta eu Ocl1iimei. un nivel mult mai ridicat. analizati-va Iauntrie $'i gasiti grqelile care trebuie indreptate. cum se zice. i$i va aminti categoric de primul dintre ei.ndirea unei experiente superficiale de viata. multi oarneni nu sunt capabili de un sentiment pro fund pentru ca parin!ii $i parintii parintilor lor nu au $tiut sa iubeasca. clar. Altre!. In general. Trebuie sa recunosc ca daca printre 1000 de persoane gasesc 0 singura bunica ce $i-a iubit sotul cu dragoste curata. Cine i~i schimba partenerii in felul acesta. prin ei. Si cum fiecare vine in viata asto. sunt fericita . regretandu-$i prostia. In ultima vreme. urmatorul partener ii va da posibilitatea sa-$i insu~easca $i mai bine lectia de viata. Cine se disatore$te pentru bani. lucru ce va fi platit ulterior prin suferinta.. $i asta va continua pa.'iata. Dragi sorii $i soti! STiuea va simtiti jigni!i pentru ca va soeoteari iubitori..strabunicele lor $i mi s-a confirmat 0 concIuzie trista. da-i Doamne omului mintea cea de pe urma. Au $tiut sa-$i pastreze familia pentru a se imbogati $i a-$i pastra bogatia. pe parintii.

Ie tine despartite. rura sa fie con~tienti. este a alta treaba. parintele a merita. el comite a crima. Dragi parinti! Pe care dintre ele ati fi de acord sa Ie dati? 16 . Sufletul hrane~te spirituL Viata rora suflet este un chin. se afla in conflict cu copiii. copiii 11 vor invinovati pe el. Dadi tatal este pre a moale ~i cedeaza. Ei nu ~tiu sa exprime acest lucru. insearnna ca v-ati corectat cum trebuie gre~elile. Numai el este viata ve~nica. Spiritul este eel care merge inainte.Luule Viilma durnneavoastra reacrioneaza prin insanato~ire. pentru cii. Faptul ca parin!ii nu vor sa recunoasca. dar. ace~tia 0 gasesc pe ea vinovata. Dadi copilul este agresiv. Priviti-va din afara ~i imaginati-va ca eineva rupe din dumneavoastra spiritul ~i sufletul ~i apoi. mama este sufletullui. sub amenintare. TaUil este spiritul copilului. C:1ta vreme familia este inca intreaga ~i in certurile familiale predomina injuraturile tatalui. 0 ura§te ~i pe mama sa. dar nervozitatea ~i capriciile lor vorbesc de la sine. Dati afara acel stres prin care invinovatiti pe alrii ~i cereri iertare trupului dumneavoastra pentru ca prin cultivarea stresului i-a!i pricinuit multe suferinte. Chiar ~i copilul care nu-~i cunoa~te tati'il poate sa-l urasca. ehiar daca la inceput e po sibil sa-§i atinga scopul. de regula. Dar ele sunt spiritul ~i sufletul durnneavoastra pe care ie iubiti atat de muIt ~i de dragullor ati aparut pe lume. va fi socotit vinovat tot el. Daca parintele la care a ramas copilul dupa destramarea familiei intentioneaza sa-l transforme pe acesta in arma contra celuilalt. Mama care n-a ~tiut sa iubeasca familia sotului ei. Numai ele va sunt trebuineioase ~i daar avandu-le pe amandoua puteti fi in viata.

fiica nu va §ti sa-i fie sOlie so!ului 17 o fetita . era slabit ~'iobosit. fata nici nu a observat de cate ori a repetat cuvantLll "tata"! Aceasta fata s-a insamlto§it repede. pentru ca a§a il descrisesera ceilalti. Tatal sau mama care au parasit aceasta lume vin la copilul lor de cate ori doresc.'fiel a fneeput sa planga . stat mult de vorba.. Tata!" In timp ce imi povestea.Alunga raul din tine ~i acum ganditi-va ce i-ati :facut copilului dumneavoastra. A promis ca.. 0 :l::rumuse!ede fata. de acest stres. "Am intrat in camera tatalui meu . La pIe care. Po. $i dadi spuneti ca el insu§i nu vrea sa vina.Jat . Dupa ce s-a eliberat. Omul viu este insa nevoit sa stea in fata unor u§i inchise.Ji. va inva!a sarguincios. Exact in aceasta situatie se afla §i spiritul sau sufletul copilului dumneavoastra .Jez.. Dadi din familie lipse§te tatal..Jti!i. de fericire. numai ea arata mai batran. Dar cea mai mare fericire pentru ea a fost faptul ca a inceput sa se uite la barba!i ca la ni§te oameni.. nu-§i vazuse tatal de peste 10 ani §i §i-l imagina ca pe un monstru. Spiritul vine numai cand este nevoie de ajutor. An. inehipui!i-va ea cu tata am putut vorbi despre iubire. prin mu1ta perseverenra. a simtit ca trebuie sa-§i caute tatal §i I-a gasH. Niciodata nu este vinovata doar 0 singura parte.(fmp[u c£in viapa de 19 ani. am vazut un barb at absolut obisnuit. arn sim!it dorin!a sa-l imbraJi.. dar ell mama -nll. mai gandi!i-va 1a roIul pe care 1ati jucat in distantarea lui §i corecta!i-va gre§eala. Intelegea ca. nu §tie sa se comporte cu un barbat cum ar fi facut-o 0 fata cu 0 via!a normala de familie. L-am imbrali.

} J ~. Dar cum poate acest baiera~ sa devina mergator? Con~tiinra lui nu este capabila sa se concentreze. chiar ~i pe partea rea. sufleteasca a barbatilor . Daca i~i ura~te tatal. acela ura~te sexul masculin. Cine isi uraste mama. Iubindu-~i tatal. este invarat sa-~i urasca sufletul. iar fiuI ramas cu mama lui va deveni ca 0 femeie. tristetea lui initiala se va transforma treptat in rautate ~i in dorinta de a se autoafirma. Cand este invarat sa-~i urasca mama.Luule Viilma ei. Atunci cfmd copilul este invatat sa-~i urasca tatal. treceri peste cruzimea sotului ~i iubiri-l din nou. . Viata este mai fragila. sa cereri iertare copiilor. intrucat mama sa este femeie. Dadi fiica se supara pe mama sa. Doamnelor! Cel mai bine ar fi sa-i cereri iertare sotului. Barbatul trebuie sa fie in viara un inaintemergator.J Daca. automat se va uri ~i pe sine ~i va uri sexul masculin. Daca el este in permanenta dojenit. fiica invara sa-~i iubeasdi sotul. macar in numele vierii copiilor. Fiul care i~i iube~te mama invara sa-~i iubeasca soria. Daca fiica i~i ura~te mama. 0 casatorie distrusa nu mai poate fi remeuta. Fiul . intrucat tatal sau este barbat. fiul se supara pe tatal sau. este invarat de fapt sa-~i urasca spiritul. Le lipse~te experienra vietii de familie. se va supara in acela~i timp pe sine. uraste sexul feminin . chiar daca nu mai este langa dumneavoastra. '-' desparrit cu forta de tatal sau se separa de spirit. automat ea se va uri pe sine ~i va uri ~i sexul feminin. el nu are scopuri in viata. Tatal copiilor are nevoie de dragostea dumneavoastra sufleteasca. se va supara ~i pe sine. dar trebuie sa va 18 . Cine i~i ura~te tatal.

. conform educatiei primite de acasa. pentru ca femeia a~teapta in primul rand iubire din partea barbatului ~i uu intelege ca. ca 9i cum lectia ar fi fast deja i'nvatata. Dadi in voi aceste dowI ipostaze sunt 1nvrajbite. nu yeti putea merge inainte in viata ~i nu yeti avea lini~te suf1eteasca. Izvorul fortei se af1a exact in inima femeii.A!unga rau! din tine intelegeti gre~eli1e. Si acqti oameni nu se Val' putea intelege niciodata la nivelul iubirii. inainte de a putea da iubire.sa-~i iubeasca sotul. pe partea lui. Sa Ie vorbe~ti amandurora despre iubire este inutil. Femeia care 9tie sa gandeasdi corect. IertatiIe. el trebuie sa 0 fi prim it. Copii! Iertati-le pc mama voastra ~i pe bunicele voastre pentru gre§elile lor.nd nu are forta. Domnilor! Iertati-Ie pe mama ~i pe sotia dumneavoastra ea uu au 9tiut sa-9i indeplineasca eea mai importanta datOl'ie din viata unei femei . eu fiecare 19 . ~tie sa-~i ierte mama. inima femeii se va Inchide pentru totdeauna. sotia ~i soaera. iar mama . Este oare sufieient? Asta este 0 alta problema.sufletul. inareapta gregelile facute de mama sa ~i de soacra. nu Ie ramane decat munca. Barbatul se inraie~te numai atunci cand nu poate avansa in viata. Barbatul care ~tie sa gandeasdi coreet. fara sa ceara voie. Daca nu yeti face acest luem. Cand femeia ~i barbatul se disatoresc ~i barbatul incepe imediat sa se poa1'te urat eu eo. Dadi 1'a111an totu~i impreuna. ~tie sa a~tepte ~i. Prin reeunoa~tere ~i prin eon9tientizarea gregelii vine ~i intelegerea. yeti suferi chiar voL deoarece tatal este spiritu1 vostru. Nu poate merge inainte atunci ca. Orieum el i~i va cheltui furta fizi·· ca.

muncifi cat munce§te ea? AdieCt tofi oamenii rai sunt so. evident. incM femeii i-au ta~nit lacrimile. ca eu ii vad gfmdurile ~i chiar daca ar fi ~tiut n-ar fi crezut. Un barbat in jur de 50 de ani a venit la cabinet eu soria Iui care avea mati dureri de cap ce 0 ehinuiau tara intrerupere. nu ~i-l alesese ea de sot~si de . Femeia citise eartea mea. Pute!i dumneavoastra so.Luule Viilma 1:nparte ar fi posibil. " Ce Fica? Ce ro. Pe masura ce asculta conversatia dintre mine ~i sotia Iui se inro~ea tot mai tare Ia fata. el era un vampir. dar nu m-am a~teptat la un asemenea uragan de Ia un om care se respecta pe sine. Femeia era de aeord Cll ce spuneam ~i 11privea eu circumspecrie.i numai aia buni se fmbolniivesc? Si Ie mai §i spunefi dl sunt ro.i!" Marea iubire a aeestui om pentru soria sa Ii produeea ei 0 asemenea durere incat ar fi preferat sa moara.. Dar. acela nu se va putea face bine.niito. Fara sa-~i dea seama.. Iua eu japea. oare.. viata neinvatate? Barbatul se hranea eu energia aeestei femei inspaimantate. Ostilitatea fata de el era evidenta. nu ea rfunasese eu leetiile . Ineepuse sa ude eu 0 asemenea furie. Nu ~tia.pe mine nimeni 20 . Cine neaga esenta energetica a bolii. sotul doar a frunzarise ~i nu era de aeord eu ce serisesem eu pentru ca el intelesese ea omul se imbolnave~te Dumai pentru di nu este bun. adica faptul ca este conditionata de diversele forme de stres. Dadi soria Iui ar fi ~tiut sa se elibereze mai devreme de frica . iar mie era sa-mi plesneasea stetoseopul. Cumva miam dat seama ca urmeaza 0 iqire exploziva din partea lUl.i .utate? Eu am cea mai buna sofie din hllne. Ce nu obtinea eu binele..

din pacate.care au facut sa iasa la iveaia ~i rau1 din partenerul sau . mei unul pe ceUilalt. ar fi devenit mai putemidi ~i atunci sotu1 nu ar mai fi avut tendinta sa conduca elin familie. Ea nu ~i-ar mai fi incms iubirea cu cheia ~i el ar fi clevenit cu adevarat putemic. E bine ca femeia ~i-a pastrat dorinta de a ierta. Daea ar fi vawt dit de u9urata a rasuflat sotia lui ~i cum ~i-a Iuat 0 Infati9are demna dupa ee el a trantit u~a la plecare! Sentimentul numit iubire Ie-a provocat amandurora malta durere pentru ca nu au 9tiut sa se inteleaga nici fiecare pe sine. in afinnatia Iui se simte acuzatia la adresa eelu21 . extraga a lectie dintr-un divort ~tie sa-~i vada 91propriile gre~eli . Daca omul acesta ar fi ~tiut ca prin agresivitate 19i mascheaza sentimentul de vin. S-ar putea recasatori cu eea mai pa§niea persoana din lume ~i bruse se va eerta ~i eu ea pentru ea ~tie sa-~i fabrice suferinte. ehiar nu trebuie sa penniteti sa vi se produca suferinte dar. Ca sa se justifiee va spune: "Cum de f§i permit sa-mi faca a§Clceva!" E un pic de adevar aici. eel care continua sa-~i urasca consoarta de care toemai s-a despartit. ramanand slab ~i vulnerabilin sufletul iui. Vecmle grqeli nu 'lor mai fi repetate. Sa se ajute intre ei nici vorba. dorinta de a iubi.ovatie. Un astfel de om nu va incepe sa-~i urasca fosta sotie ~i va intra mult mai inte1ept intr-o noua casnicie. Acum.el va ~ti sa evalueze coreet to ate aspectele situatiei. acest om nestapanit ~i rnra minte a devenit periculos.AlungS diul din tine nu ma iube§te. Daca wi am care a ~tiut S3. ar fi vorbit altfel. spaimele ~i 0 rautate ell muit mai periculoasa decat cea care a ta9nit in afara prin cUl/inte. nu va fi feridt pana nu-~i va intelege gre~elile. A fost de-ajuns un cuvant imprudent ~i el a ~i Iuat foe.

Cunosc 0 ferneie eare este capabila sa-i trans forme in alcoolici pe toti barbatii care i~i leaga soarta de a ei. Nu duce lipsa de barbati. atunci ~i fiul va fi lipsit de 22 . 4i:i Y SOtiilOT 1 Aici este locul s~ivorbim despre soeri ~i soacre. Frica . Daca una dintre trasatmile de caracter ale mamei lui estc extrem de negativa.. atunei el i~i va alege 0 sotie care sa fie opusul mamei.\Hii ei.l1d fiul se va easatori. Prima victima este portofelul barbatului. Eo. Dar. mascata in iubire pentru barbati. 1 me spus.Nici ea.1 carei izvor su±1etesc il hrane~te pe sot ~i pe fiu.este ceo. desc a~a. femeia fiind mult mal rezistentE't.. nki bar"'vI al . dar niei unul dintre alcoolici nn a de\ienit anti-alcoolic gratie.femeia . nu ar mai supravietui niciun barbat.. nu gan . a doua . Daca n-ar 1'ia~a. Daea mama nu-~i iube~te sotul. b' '.barbatul insu~i.Jte·' s-a transfonnat demult in rautate ~i i-a secatuit fortele sut1ete~ti.nilfzeni nu m6 iube. daca are 0 parere negativa despre sexul masculin. este buna . Ca.1 l' batl1 . el i~i va alege 0 sotie care sa semene eu mama lui. Ne-am lamurit ca mama . Parea ar fi piatra de lncercare pentru barbatii slabi. R~iutatea venita prin transfer de la mama ei. o va aprecia eomparand-o eu mama so. s-a intors impotriva barbatilor spre a-I distruge. nu ganGes:::oeIoc. Asta se intampla daca fiuI nu a inva_tatinca lectiile primite de Ia mama sa ~i vrea sa mai invete. arata foarte bine. dar printre ei nu se prea intalnesc oameni care sa se respecte pe sine.LIIlIIe ViiIma ilalt. 0..un adevarat Inger dupa parerea multora. Parintii sonlor 1 . Pe neobservate el va incepe sa acumuleze 0 rautate care il va distruge ~i pe el ~i pc eopiii sai. ocoliti de iubire.

Daca nora este isteata. daca. sentimentul de vinovatie al soacrei va fi puternic ~i. Nici macar pe propria Iui mama! Un om gelos nu este capabil sa se bucure de fericirea ce10rIaW. Draga soacra! Elibereaza-te de gelozie. Bineinteles ca. ~i uite a~a nora este vinovata pentru ca nu este potrivita pentru tlul ei. ca a avut parte de 0 sotie buna. iar el nu mai vede nimic in afara de sotie. Intrueat mama nu-~i vede grqelile. pe sotia sa. ea i~i iube~te cu adevarat sotuI. inclusiv defectele soacrei. vor fi compensate. 0 va ierta pe soacra ei ca nu ~tie sa-~i iubeasca fiul astfel incat sa aiba inima u~oara. va incepe s-o invidieze pe nora fiindca ea i~i iubqte atilt de mult fiuI. ineepe ~i ea sa invinuiasea pe altii. pentru ca gelozia inSeami'1adu~manie ~i ea atrage dupa sine cancemi. iar daca ~tie sa gandeasca cu adevarat. asta inseamna. Cfmd mama este ingrijorata in legatura eu easatoria fiului ei. fiul se va supara. fara sa vrea. avand 0 asemenea nora.. ea ea are un sentiment de vinovatie fat a de fiu. toate celelalte defecte anterioare. Cfu1d soacra se cearta cu nora. Pentru ca sotia se alege dupa modeIul mamei . daca ea nu va ~ti sa-~i inteleaga propria persoana. o nora inteligenta trebuie sa ~tie ca. De aid ~i parerea femeilor ca sotul ia partea mamei lui ~i ca 23 . Se va ierta ~i pe sine pentru ca nu a respins invinuirile soacrei sale ~i va cere iertare ~i propriului trup caruia i-a pricinuit suferinta prin toate acestea. Nora care a gasit la soacra macar 0 singura parte buna ~i 0 pretuie~te sincer ~i de aceea 0 ~i respecta. pentru ca soacra este sufletul fiului.Alunga ralll din tine iubire. avand sentimentul de vinovatie. Bucura-te ca fiul tau a avut noroc. Iertati-o. va avea parte de un sot 1ini~tit.. va pricepe despre ce este vorba. in esenta. ca nu-i iube~te fiul ~i alte 0 mie de motive.. Fara sa inteleaga ca nora este copia ei mai tanara.

mai ales dad este unicul capiL El devine intruchip are a intregului sex masculin caruia ea llU i-a daruit iubire. Din acest cere de relatii 11 exclude pe tata. mai curajos ~i mai sanatos. Iertari-va una pe alta.pentru ca sa poata trai normal cu sotia. In realitate. daca. Dragi soacre! Daca intr-adevar va iubiti fiii. nLls-o sehimbati pe nora. Dar. ambele femei vor ca acest barbat sa fie numai al lor ~i atunci il pierd. pentru ca soacra a ineetat demult 53. spre fiu. Iubin~a pentm fiu ii da aripi. Dar. 11 veri face feridt pe fiul dumneavoastra. 24 . lasali la 0 parte acuzatiile ~i gelozia . vreri ca acest barbat sa devina mai puternic. pentru asta trebuie sa va schimbati ehiar dumneavoastra. care nici el nu ~i-a educat baiatul sa fie barbat ~i chiar baiatulil socote~te a fi un tata rau pentm di nu ~u~ote~te complice cu baietelul lui cuminte. E1 i~i va cauta in alta parte un lac mai lini~tit. aceste cautari se lungesc exagerat de muIt ~i atunci urmatoarea a~a-zisa nora va fi 0 straina pentru soacra: nici nu apuci sa te cel1i cu ea ~i la orizont apare 0 alta nora. fie doar mama lui.Luule Viilma nu-~i pretuie~te sotia. Deseori. Fiul devine totul pentm ea. Se poate suporta a~a ceva? Nu cred.prin asta TIU faceti dedit sa distrugeri familia fiului dumneavoastra. de obicei. fiul inceardi intuitiv sa a lini~teasdi pe mama sa . Femeia care nu-~i iube~te sotul §i 11 tine sub papue i~i dirijeaza dragostea. intr-o buna zi copilul devine matur ~i apare 0 fata care ii rapqte dragostea. Mama care n-a ~tiut sa ramana mama 11 face pe copil nefericit ~i pe lL'1na0 invinovate~te pe nora.sufletul sau . Sa nu eOTIfundari cauza eu efectul. Dad! veti invata sa va iubiri nora ea pe propria £iiea. acum Ii este prietena ~i "prieten". De obicei.

tatal copilului a ascuns adevarul sau nu a vrut sa-l ~tie. Daca tatal baiatului san al fetei nu ~i-au realizat idealurile.. Stresul ajunge la amfmdoua la cota maxima ~i ambele gasesc un bun pretext sa spuna: . A111belesunt sufletul copiilor lor. Mi-a raspuns ca relatiile sunt excelente. rela!iile dintre copii vor fi incordate. Chiar daca mama nu sufla mei un cuvfmt rEmdespre soacra baiatului ei sau soacra fetei ei. Sa incerce parin!ii sa-~i indrepte gre~e1ile? Nici vorba! A. Problema ell euserii (tatal baiatului ~i taHil fetei) nu este atat de aetuala. cre~te numarul barbatilor care s-an blocat la nivelul emotiilor. Din pacate. tatal 25 . L-am intrebat pe tatal copilului cum se impaca mama Iui cu nora.A lunga raul din tine Rela!iile dintre cuscre (mama baiatului ~i mama fetei) este 0 alta poveste.. de~i poate s-au straduit.mbiierau obosi!i ~i indiferenti. Este uluitoare aceasta opime simplista. In fond copi1a~ul i~i alesese el insu~i acqti parin!i. Ei considerau normal ca medicina sa Ie vindece filiI. A~a cum am banuit. l~111belese ambaleaza mra nici un motiv. Am avut impresia ca eu eram singura care incercam sa schimb situaria ~i sa ridic viHul de pe aceasta taina. dar in suflet 0 ponegre~te. E treaba medicilor. Sensu! vietii la barbati este mi?carea.{. illtmeat adevaratii barbati nu au obiceiul sa se amestece in viata altora.I r£Xflmp{U cEin viata Unui baiat de 10 ani i s-a descoperit 0 tumora in emisfera dreapta a creierului.!i-am spus ell sa nu te fnsori (mariN cu ea (ell el)! Uite din ee . Dupa iradiere a urmat chimioterapia. pentru ca am vazut ca du~mania dintre cele doua femei a dus la cancer. 'Z' Jaml le e.

mama. da1'eea. Acum el se hranea ~i eu iubirea sufleteasea a eeleilalte femei . mra sa se jeneze. a inceput sa-i spuna socrului . Tata1 poate sa ineeapa sa fie gel os ~i sa devina 0 sperietoare pentru ginere1e de aeum ~i pentru urmatorul.nora lui. Eo. Iubi1'ea ~i respeetul fata de soaera au inceput intr-un moment g1'eu ca.. Cine stie.1' reu~i sa evite momentele de c1'iza daca n-a1' fi tentata sa arunee vina pe al!ii .. De obicei.tata ~i soacrei . un cuvant de ocara de-a1 mamei este cons iderat ceva normal. a imbrati~at-o ~i a spus: "Ce noroe am avut! Fiullneu rni-a daruit 0 fiiea!" Ii era recunoscator nurorii sale pentru iubirea fara de el. Fara sa fie con~tienta. prin aceste cuvinte fermecate ea a gas it cheia secreta pentru comunlcare. 26 .nd soae1'a a eonsolat-o pe n01'a spunandu-i: . $i ea se simrea bine eu doi tari. se va si1u!i agreabil ~i in compania parintilor sotului. Aceste cuvinte au ajutat-o pe nora sa-~i inteleaga soaera.LUllle Viilma fetei va fi deosebit de sever eu ginerele sau. Nu i-a stat in gat sa Ie spuna mama ~i tata. Pwtemp[u din viafd Un soeru grav bolnav de 20 de ani ~i-a a~ezat tanara nora pe genunehi in vazul tuturor ~i. poate tot raul este spre bine ". A dipatat o neobi~nuita putere de munca ~i rabdare. Cine se va elibera de prejudeca!i. Cata lume n-o. Voi da un exemplu de relatii dintre un soeru ~i 0 nora. :taTasa inreleaga ea fata lui ~i-a ales barbatul dupa modelul1ui..mai midi observatie din partea soacrei este ca 0 palma. Intre timp socrul s-a insanato~it inexplicabil.

nefericito. Starea de incordare intre sotie ~i sot este oglinda ambelor pereehi de parinri.soacra nu mai poate fi consolata. Elibera!i-va de frica . Daca parin~ii se vor elibera de simtul de proprietate asupra . Aflali ca asta este leqia dumneavoastra de viata pe care singuri ati atras-o. Nici nn va TImisim!i nevoia sa se amestece in viata altora. daca ambele pilirti se vor ocupa de propriile gre~eli ~i de corectarea lor.r putea ca pe unii sa-i supere cuvintele mele ~i sami replice imediat: " Cwn sa ma bueur dadi cineva se lealie mine.opilulni. acela nu-~j va atrage nici du~mania parintilor soWIui sau sOfiei. Indifcrent ce relaTii e~{istaintre cele dOlla generatii. nimic nu este a~a cum a~ vrea eu ". totul va fi bine. ma fnjura.$te! n Nu trebuie sa va bltcurati. 0 soacra tipica modema i~i pretuie~te ginerele in primul rand dupa starea matcriala ~i apoi dupa hamicia o. certare!e ~i rau intenlionate. sa ~titi ca dad vede'fi gre~eala numai 1a alrii. ell eliberarea de ganduri rele ~i TIU eu vanarea gre~elilor altora. copilul nu va putea fi niei jignit. Dar sa nu va fie frica ~i sa nu fiti du~mano~i atunci cand averi de-a face eu persoane cicalitoare..tie.cestuia. niei du~mania ginerelui sau nurorii. Cine se elibereaza prin iertare de toate tipurile de stres.eel care se napuste~te asupra eelarlalti se af15.habar nu are de acest conflict.chim el sub puterea raului. Dar e suficient un prim conflict ~i biato. Corectarea raului trebuie 111ceputaeu sine. ma calomniaza ~i ma umile. Soacra este sufletul sotieL Du~mania soacrei fata de ginere se transmite fiicei chiar 9i atunci cand eo. nlei umilit.Alunga raul din tine Problema soacrei ~i ginerelui nu este nici ea atat de acuta. aceasta este gre~eala dUllli'1eaVoastra.. S-a. Numai un handicapat se buCUTE" indiferent de situ8.. In [elul acesta. Din moment ee ati aparut pe 27 . Iertari-va aceste stresuri.

lleavoastra este reductia marita a persoanei dumneavoastra.Jxbat. Ea voia sa fie independenta. in vieti1e anterioare a prieL. Platind tributul modei ziIei.soeml sau soacra.ul~i mai bogat. Va plae banii ~i lucrurile frumoase. Daca vor fi invatate. ~11lp[U din viatii mama se plangea ca fiul ei slabe~te contimm.Pentru dumneavoastra sotul insearrma un automat care va asigllra bunastarea $i totu$i regretati ca nu v-ali maritat ell lli'1. acum a aparut ca sa invete. Fiu! era inddigostit ~i i~i irosea timpul.. adid noi in~ine. Lectiile acestea ~i le alege chiar spiritul. Fiul dumneavoastra este continuatorul vietH tatalui sau $i nu se gande$te 1a mai mult. modema. f0rtele ~i banii eu 0 fata care nic1 nu voia sa auda de casatorie.f1uit chiar el acelea~i suferinte care acum au cazut pe capullui. Mama Iui 11branea. Fam nului dum. :tara' 28 o . V o~ ia sa ia tot ce se poate de la viara. Draga mama! Dumneavoastra ati preplit totdeauna. suferintele 'lor Inceta. dar nu indraznea 58. Dadi v-ari ales eonsoarta. Cine n-a avut minte atunci.Luule Viilma lume ea sa traiti. ea dec1ara ca vrea sa fie independenm.ialeg soria dupa cum este mama lor. Baietii l~. Chiar ~i a~a baiatul ajunsese stors ca 0 Iamaie. Analizand vietile anterioare se poate trage eoncluzia d cine sufed in viara asta.-ispun~l nimic. Zicea ca este 0 persoana normal a. Dar nici dumneavoastra nu v-a!i iubit BOtulin a~a feI ca el sa pOuta deveni mai bi. 11 spala. situatia materiala. ati aparut ~i ea sa invatati. v-ati easatorit in acela~i timp eu spiritul ~i sufletul ei . mai presus de ariee. dar pe post de victima.

Va puteti ajuta fiuI cerandu-i iertare ea I-ati privat de sfaturile materne ~i prin asta ati atras asupra In! necazurile de acum. se va schimba ~i el.l.fiui este ca dumneavoastra pentm ca i-ati obligat sa fie a$a. datorita transformarii dumneavoastra. fiuI dumneavaastra se va schimba el singur sau durnneavoastra veti 3imti cii acum ave!i dreptul 8a-1 povatuiti. ~i iara~i din considerente personale . Nu at! vorbit niciodata cu el despre viata. ~i a va face astfe1incat nimeni nu va suferi pel1tm ca. Iertati-va $i pe dumneavoastra $1 cereti iertare trupului pentru sentimentul de vinovatie. fata asta care a aparut in aceasta 'viara numai ca sa consume $1sa plateasea eu propr1ul imp diversele servicE. Daar vi s-a pamt. baiatul dumneavoastra ar fi fost scutit de suferinte.Alunga raul din tine sa inteleaga ce inseamna asta. va disparea din via!a Iui. ~i asta mra chinuri suf1ete~ti.la di dumneavoastra inca nu v-ati 1ndreptat gre. In acest caz. despre oameni. Chinul dumneavoastra sufletesc vorbe$te despre gre$elile pe care Ie-ati facut.pentm ca gre~elile proprii sa nn doara prea tare ~i ca sa nu va arate 1umea ell degetul. cand s-a mai adaugat $i 0 umbra de acuzatie ~i biiiatul nu vrea sa va mai asculte. sa $titi ca vremea povetelor a trecut. Acesta i-a daunat fiului dumneavoastra. Daca el nu vrea sa va asculte.elile. erati totdeauna ocupata eu treburi mai importante. Daea ati vrea sa indreptati aceasta gre~eala acum. Acum el trebuie sa treaca prin suferinta penlm a invata sa traga concluziile cuvenite.. InSeam. Daca v-ati fi inte1es gre~eala. sa-1 faceti altfel. Daca iertarea vine din toata inima. Nu uitati . iar acum vre!i sa-1 fartati din nou. 29 .

se oprqte din drum. Cand se afli'i In impas. Cand barbatul se vaidire~te .'\. omul nn ~tie sa traiasca.. cat 9i pentru cop ii.treburile marunte i~i incetinesc mersul.oua tabere: eei care se salveaza prin spiritualitate 3. Spaima in fala necunoscutului a impEi. Vaidireala duce tatdeauna 10. eei care ~i-au dezvoltat forta fizica. tot mai evident. un om care nu gande~te coreet Ineepe sa se vaicareasdi. In vremurile de crizi'i. Ca.nd se vihcarqte 0 femeie -. Cand au loc evenimente manmte oarnenii se vaici1resc. Gamenii de arta emotionali. atilt pentru e1 insn~i.i. Aceasta stare de inutilitate. Vaicareala 'se transforma totdeauna ill urlet de durere. ca acum. la evenimente importante devin ral. ace9tia Hind spirituI san.ieei condamnaIl 1a pieire. au fost eei mai puternici. nonsens. n-au rezistat in aeeasta cUTsi'L Dar vremurile se schimba.dificultatile au putut fi depa~ite prin vointa.rtiIomenirea in d. Viata se aflii la 0 aha eotimri3 . Dad\. Cata vreme omenirea s-a mi~cat pe drumul acumuliirii de bunuri materiale. vaicareala bi1rbatului este periculoas2. Daca la mijlocul secolului se intampla acest lucru mai rar. de apatie ~i depresie a primit o' denumire expreslva: 30 . cautil vinovati ~i nu se mai poate aprl nickum. In gaud sau prin cuvinte. Inainte de pieire oamenii plang dupa vremurile de altadata ~i Ie blameaza pe eele noi.se opre~te via~a.Lliule Viilma Despre sensul nonsensului Viata este mi~eare in viitor. du~mano~i. acum fenomenul a devenit de mas.

traiqte pentru a muri. In esenta este yorba despre rautatea care il distruge sufletqte pe om: rautatea ca " n-am realizat ce rni-arn dorit" san" nimic nu e a. acela are nevoie de 0 leqie critica. Nonsensul este senzatia de pustiire totala.nd omul incepe sa se extenueze inca din copiIarie ~i ne mai vilzand frumuse!ea v'ietii. Orice intreg are doi polio Polul negativ este l10nsensuL Cum apare un obstacol va ~i grabiti 88. sa ~tie ca trebuie sa cante sensul nonsensului. Stati in fata cortinei ~i nu ~titi sa 0 trageri. Cine i~i alege la na~tere a situatie de criza.-1 numiti nonsens. Cereti-i 4' . Dar este ~i asta 0 lecrie de viata. Veti intelege err ea exista atunci cand va veti desparti de senzatia de inutilitate ce vi s-a furi~at in suilet.) 1 . Cine simte ca i s-a furi~at in suflet senzaria de nonsens. Orice situatie te invata cate ceva. El ~i-a ales parintii care ii dau aceasta posibilitate. Dragil omuIe! Riltacirea ta este sumum din tot ce era posibiL N onsensul vine sa va invete cii in spatele aparentei ca uu ganditi ~i cii un gasiti 0 cale de ie~ire se ascund de fapt ganduri marete.Alunga raul din tine Sindromul de extenuare.~aCZlma~fi vrut". dar la modul dureros. Asta inseamna ca inveti eel mai lesne din situatiile extreme. Nonsensul apare pentru a va da ~ansa sa descoperiti posibilitatile uria~e pe care viaTa vi ie ofera. In spatele ei se afta scena unde stau aliniate uriai'e posibilitati pentru viata durrmeavoastra. Este teribil de trist d. Omul este condamnat la abandon.

Veti simti ca sunteti necesari. va blocheaza calea spre iuhire pentm ca rascumpanlnd raul sa dobanditi valoare propne.'iilma iertare pentru ca. i'n spatele ei se afla insatisfactia. cauza acesteia fiind sentimentul de vinovatie. sentimentul ca fiintezi. Cereti-i ieliare din toata inima ca a!i tinut-o captiva ~i veti descoperi sensul ei profund.necesari celorlalti.Litule J. Senzatia de inutilitate (nonsens) este una din formele cele mai complicate de stres. necesari sie ~i prin sine . Aveti dej a trupul. nu este insotita de un torent de emotii. Ea nu apare bruse. de a actiona. nu exista nici trup. daca veti ac!iona eu cap. Iertati-va ca ati permis senzatiei de inutilitate sa se apropie de dumneavoastra. Veti simti cum contururile corpului dLLmneavoastra vor disparea ~i se va produce contopirea eu Unitatea Suprema. Cautati persoana care va iubqte. ea este tacuta pentru ca de aceea este inutilitate. ea exista.va face suftetul bolnav. sentimentul ca ai dobandit mare tie ~i demnitate. ne~tiind sa ganditi. Cereti iertare trupului dumneavoastra ca prin asta ati atras sindronml de supraardere ceea ce inseamna moarte pentru corp . n-ati inteles ca daca nu exista iubire. se vor adauga .1eelelalte.inainte de a va insu~i lectiile de viata necesare. 32 . Indiferenta dumneavoastra va 1'1 inlocuita de bucuria de a va mi~ca. Nu sunteti con~tient ca ea a aparut ca sa dea vietii dumneavoastra sensul eel mai inalt. de a trai. ati 1asat-o sa ajunga la dimensiuni care ameninta sa va distruga. Ispititorul dumneavoastra mintea . Cereti-i iertare ca n-ati inteles ca atata timp cat trupul traie~te mai sunteti inca iubit. Dragii mei.. In realitate. Este un sentiment special.

deoarece.unul spiritual ~i l. prin cre~terea ratiunii. De aceea merita sa lucram mai intens asupra gandurilor noastre. Pe 33 . au cautat bogatia. pentru ca dupa fiecare moarte urmeaza rena~terea. In noua galaxie. dar fiecare dintre noi este capabil sa evite 0 moarte prematura. Cine crede ca acolo chinurile vor fi ~i mai mad. EI tinde spre viitar ~tiind di dupa rau vine ~i binele. stagnare ~i pieire la mvel fizic. intelepciunea. Cine nu va ~ti sa scape de senzatia de inutilitate. nici ceHUalt nu vad bine1e din spatele raului. Rezultatul a fost nonsensul. va trai ~i in viltor. viata omeneasca este mult mai lunga. Niciunul nu ~i-a invatat lectiile de viata. Trupul nostru este muritar. Trece pe strada un sarantoe slabanog ~i ura~te vila luxoasa in care nu are acces.Alunga raul din tine Mintea 11poate duce pe am la boala. corpul nostru va fi guvernat de idei. Nici unul. EI trebuie sa se elibereze de stresuri. Si totu~i viata nu se opre~te. Nonsens inseamna sa traie~ti in bogatie ~i sa mori de inutilitate. se in~eaHi. Mintea are doi poli . Sanlntocului ii este mai u~or. Echilibrullor este ratiunea. EI tremura pentru bogaria lui. Nu au cautat sensul vietii. Din vila iese un bogatan bine hranit ~i 11 invidiaza pe sarantoe pentru libertatea Iui. Pe eel eare va gasi sensul nonsensului moartea fizica nu-l va ameninta pre a cmand. Din punct de vedere al esentei Universului. viata tara spirit inseamna nonsens. EI trebuie sa se elibereze de jugul bogatiei sale ~i sa a faca ~i coreet. Cine inte1ege natura erizei omului modem. va intra in noua galaxie pe poarta mortii. Materialismul a umflat rolul mintii fizice pana Ia limita maxima ~i a incercat sa nege spiritul. Acolo nu vor mai fi suferinte fizice. Bogata~ului Ii este mai greu.mul fizic.

Cauza ~i efectul vietii este iubirea. omul. dar de teama nici nu indraznesc sa se supere.Luule Viilma masura ce va fi necesar vom incepe sa schimbam materia cu ajutorul ideilor.~i asta este tot rautate . ei vor sa educe curajul. Am vorbit muIt despre rautate. zidul frieii. Sunt la fel de derutati ~i cei care traiesc sub imperiul spaimelor ~i se considera rai ~i du~mano~i. Numai ca nu 0 numesc rautate. dar esenta nu se schimba. ~i cei care detesta la~itatea. Si totu~i se intampla destul de frecvent sa mi se ceara ajutorul de catre persoane care simt nevoia sa inteleaga mai pro fund sensul rautatii. Chipurile. prin cuvinte ~i prin ganduri. Lupta presupune intotdeauna rautate. "Eu nu urasc. dar allii ma urasc pe mine" . cel ee sufera incepe sa lupte pentru a inHltura obstacolul. Abia ea se intensifica rautatea. fluxul de energie a iubirii se lovqte de un zid. Pe masura ce frica cre~te se inmultesc ~i insueeese1e. Persoana respectiva poate sa nege. dar acesta devine tot mai gros. Nu vrea sa inteleaga ca chiar ~i din propozitia pe care am citat-o transpare 0 invinuire . pentru dl omulle atrage prin frica lui.spune 0 persoal'1a care se amesteca tot timpul in viata ahora. Pentru ca viata sa poata continua.~i un ton iritat care inseamna rautate multiplicata. fiindca frica nu poate fi infranta in felul acesta. inclusiv pe a lor. cum apare ea ~i cum poate distruge. Fara iubire viata inceteaza. pe allor ~i pe al altora. Sparge el. Rautatea irationam . Cand omul se teme ca nimeni nu-l iube~te. 0 face prin fapte. 34 .

Femeia care i~i iube~te sotul nn va ramane singura pe lume. Temerile lor s-au transformat demult 1ntr-o permanenta iritare. . Chiar daca voi suferi. tot nu recunosc. indiferent ce inteiege omul prin iubire. important e sa Jiu 35 . Aeeasta spaima 0 au mai ales barbatii. Viitorul este clar pentm cine a realizat mult prin forte proprii. Poate ca la parintii lor frica aceasta a fost atat de putemica Ineat sub aparenta indiferentei s-a transformat in negarea iubirii.nimeni nu ma iube§te s-a transformat demult in rautate ~i adevaratele sentimente au fast inmormantate. frica .au fost foarte alintaJi inca de cand erau copii.nimeni nu ma iube$te. Ei Bunt aparCitorii celor slabi ~i sa nu-i treaca cuiva prin cap sa caute sa Ie schimbe parerea ) mai ales la maturitate. Nu este con~tient de faptul ca. Deoareee viata barbatilor depinde de soWle lor. de ce simte 0 greutate in cap ~i de ce 11doare capul.Alunga raul din tine Rautatea este reactia incon~tienta la absen!a iubirii. . Ei i~i ascund formele negative de stres in spatele unei bunatati aparente. 0 astfel de persoana nu inte1ege ce vrea de la viata. Rautatea i~i are izvorui in frica . S-a obi~nuit ca altii sa faca tatul pentru el. Ei nu pricep ca atrag asupra lor exact lucrul de care se tern. pe care ins a ei refuza sa a numeasca rautate. spiritul sau va fi ca un tovara~ de drum care s-a oprit in loc ~i asta 11nelini~te~te In legatura eu viitorul. intrucat: . "N-am nevo ie de iubire. iar ulterior de sot sau sotie. pentru ca se tern ca nu cumva sa fie ranita demnitatea sotiei lor. Nu sunt capabili uiei maear sa asculte 0 discutie pc a tema general a. Multi neaga ca s-ar teme. cei sensibili sunt foarte vulnerabili in legatura eu tot ce privqte soria.la ei.le-a fast foarte frica sa recunoasca aceasta spaima. ce Ii trebuie. indiferent de sex. daca el nu depune eforturi.

dar sigur. Ei sunt diritre aceia care cred ca merita ell prisosinta iubirea. Iubirea este totul. Dar el nu este de acord . sa faca taman acela pentru care el n-a facut nimie bun. neputand sa inteleaga ce anume Ii trebuie trupului in viata lor. Un astfel de om poate parea chiar echilibrat. Eu. Un astfel de om nu se va lecui de bolile lui pana cand nu vaintelege acest lucru.}te pentru dE au jaClit aNita bine. sotie pentru ca am facut atata bim pentru ea (el) fncat nu se poate sa nu ma iubeasca. Cine ignora ro36 . 0 pereche ideala. Este foarte greu sa descoperi esenta interioara a unor astfel de oameni. spre moarte. Ace~ti oameni nu pot sa inteleaga ca a face (a munci) nu inseamna a iubi. fndit toata lumea fi iube. dar pe eel care traie~te alaturi de elll pa~te sedituirea tuturor forte lor. dar dupa cateva ore eomunicarea cu ei devine insuportabila pentru lill om de acliune. Sau sunt iubiti de sot. dupa 0 logica stranie. pentru un observator strain. Iubirea este forta necesara pentm a face. el conduce. pot parea la inceput. Munca este doarmunca. eu cea mai buna intentie. pe ei ~i pe altii. care se amestedi permanent unul in treaba celuilalt. iubirea este Dumnezeu. lipsindu-l pe eelalalt de posibilitatea de a fi el insu~i. declara ei cu mandrie.}ilumea sa ma respecte ". Pentm om munca este un mijloc de a lnvata. Si-au facut fOst de un tovara~ de viata dupa propriullor chip ~i in existenta lor terna se indreapta ineet. Au facut fn viafa atatea lucruri bune. de exemplu. Sotul sau sOlia supergrijulii. Ace~tia se extenueaza reciproc.s-o faea altcineva pentru el! Si. el da indicatii.Luule Viilma lasat fn pace. Important e ca treaba sa mearga .

Alunga raul din tine Iul dat lui prin apartenen~a Ia 1m sex, se condamna elinsu~i la suferintiL Trebuie sa lnvatam di in viata totul are dOl poli, chiar ~i iubirea. Poate sa-~i condudi viata eel care ~tie sa gandeasca ~i nu eel care a absolvit stralucit 0 facultate ~i se lauda eu asta. Persoana cu studii superioare care nu intelege ca via~a materiala este doar 0 particica din viata spirituala, poate sa mearga ani in ~ir contra curentului gandind despre sine ea este onest ~i eu principii, hamic ~i inteligent. Dar 111tr-o buna zi picioarele Iui vor refuza sa se mai mi~te pe drumul pe care mintea Iui de materialist Ii porunce~te sa mearga. Drumul ca atare nu este grqit, dar sunt gre~ite mijloacele. Dad\. va lupta eu du~manie cu greutati1e vietii, perdantul va fi propriul trup. Nu-i vor mai fi de folos nici medicamente Ie, niei bisturiul. In viata totul trebuie facut cum trebuie, inclusiv depa~irea dificuWitilor, altfel va suferi inainte de toate omullnsu~j.

~mp{u

din mapa

A venit la cabinet un am cu prostata gray bolnava. Urinarea se mcea cu foarte mare dificultate. Medicina nu-l mai putea ajuta. Am mcercat sa vad care este cauza bolii, adica pietricica ce a provocat avaIan~a. Si am vazut ni~te hamuri vechide cal, rupte ~i pline de praf. In afara de sensuI simbolic, tabloul era atat de clar incat parea incredibil. L-am mtrebat: "Ce poate insemna asta?" Barbatul a ro~it ~i s-a apucat sa-mi explica cu patos ca aceste hamuri zac de vreo douazeci de ani pe peretele magaziei ~i pe zi ce trece 11enerveaza tot mai tare, dar nu se indura sa Ie arunce. 37

Luule Viilma Prostata (glanda) este organul paternitatii. Toate problemele legate de devenirea paternitatii ~i de existenta ca tata se concentreaza in aceasta glanda. Devenirea ca tata are lac in cursul vietii sexuale. Teama de a fi lipsit de functia sexuala Ie provoaca barbati10r tot feIul de restrictii. In felul acesta se imboinave~te prostata ~i sunt afectate ~i organde din jur care simbolizeaza baza familiei. Bazinul este familia, pm'tea inferioara a bazinului este baza familiei. Oam.enii modemi socotesc di baza familiei inseamna bunastarea materiala, bogatia. eel care vede baza familiei in iubire, acela nu se va imbolnavi de prostata. Dupa cateva s8.ptamani omul a reapamt, de data aceasta cu 0 stare de spirit bun9, pentm ca Incrurile tindeau sa se case'!. Jumatate din lucruri indrepte. "Am scuturat tot Ie-am dat let gunoi ~i nu regret deloc" 1111i povestea el eu bucurie pentfU ca intelesese 1a ce duce obiceiul de a str[m.ge.

Pilrintii , visurilor noastre
Intelegandu-va problemele, En uitari di sunteti formati din taUi ~i din mama. V -au format credintele religioase ale ambilor parinti. Trupul ne dezvaluie suma moduri1or lor de gandire. Bolile trupului ne arata partile rele ale parinti~ lor. Dumneavoastra ati venit pe lume ca sa coreetati aceste parti rele, dar puna aeum nu ati ~tiut s~i Ie indreptati eu propria minte.

Tata este mi~carea. Mama este piedica.
38

Alunga raul din tine Dragi marne §i dragi copii! Pana cand omul care a ratikit drumul in viata nu va invata prin suferinta, obstacolui va trebui sa fie chiar mama lui. Obstacolul ne obliga sa ne incordam toate fort,ele §i face din noi 0 fiinta ganditoare. Numai prin depa;;irea individuala ~i corecta a obstacolelor se ajunge la rezultatul ce reprezinta valoarea ve§niea pentru spirit. Cu cat mama v-a pregatit mai multii suferinta, cu atat va da, potential, posibilitatea cea mai mare de a va inalta spiritual. Vor Intelege acest lueru numai cei care au iertat muIte mamei lor. Dar, eel care 0 eonsidera pe mama sa rea ~i vinovata de tot, sa tina minte ca el §i-a ales mama pe care 0 are acum. Noi in~ine ne-am propus in viata un scop atat de mare! ~i acum renuntam sa mai tindem spre el. In fieeare om traiesc parintii visurilor lui. Ei sunt atat de buni ~i de frumo~i in eomparatie cu eei pe care ii are in realitate. Contrastul este atat de izbitor incat, plilngandu-§i soarta amara, omul ar vrea sa moara. Pentru copii dorinta de a muri constituie refugiul unde ei i~i varsa mai ales lacrimile amare. Prin aceasta corpul 11ajuta pe copila~ sa-~i u~ureze sufletul. Vedeti, aid a ie~it iara~i la suprafata notiunea de "suflet'". Dar sufletul este chiar mama . . In ultima vreme am avut oeazia sa devin martorul bucuriei multor persoane dej a in varsta. Veneau la mine la cabinet ~i imi povesteau ea, dupa ce .;;i-au iertat mama, au deseoperit dintr-o data ca toemai ea era mama visurilor lor. "E chiar ea, mama mea proprie, simt lucrul acesta. Nu pot sa ma fn~el!" exclamau ei eu 0 bucurie sine era. Pentru ei incepuse 0 DaUa viat~i.

Dragostea copilului pentru mama este cea mai mare iubire din lume. Copilul care, dupa ce ~i-a iertat mama,
39

Luule Viilma a simtit aceasta iubire in sufletullui, fericire. a aflat cea mai mare

Prin mama Dumnezeu intra in copil. Copilul are a nevoie nemarginWi de parin!i pe care sai poata iubi. Niciun copil nu va spune vreodata atatea cuvinte rele despre mama sau tatal sau cate spune mama despre copil. Cauza este aceea~i radacina a duIu! - dorinta de a avea, de a dobandi. Tot mai frecvent parin!ii concep copilul cu un anumit scop. Dar ei, copiii, 'lor sa apara pe lume de dragul iubirii. Copilul de astazi este nevoit sa-~i croiasdi singur drumul, sa se lupte cu muIte neajunsuri. Dad!. va veti ierta parintii pentm gre~elile lor personale ~i pentru gre~elile omului modern in general, parinW vo~tri se 'lor schimba ~i voi nu veti mai repeta acelea~i gre~eli. Aceasta bueurie a deseoperirii parintilor am avut-o ~i eu. Intr-adevar, este bucuria de a te fi dobandit pe tine insuti, este posibilitatea de a ajunge la acel nive1 care este lini~tea sufleteasca. Gameni dragi! Toti purtam in suflet chipul marne 1 adevarate, dar nu-l reeunoa~tem pentm di nu ne-ammeut tema pentru care ne-am naseut pe lume. Ne-am naseut pentm a indrepta raul facut de panntii no~tri. BuniHatea mamei se ascunde in spatele rauIu! aparent, ca tot ce este mai pretios pe lumea asta. Cautati-o! Invatati-va sa intelegeti ce este binele ~i ce este raui. Unde incepe binele ~i unde se termina raui. Leetia de indrumare copilul 0 prime~te de la mama sa. Nepriceperea de a intelege sensul binelui ~i raului aduce necazuri in viata amandurora. Sa analizam doua extreme. 40

Alunga riiul din tine

- in aparen/a mama este rea: este nervoasa, speriata, aqagoasa, autoritara, amorala, alcoolica, l~i abandoneaza copiii etc. PentrJ spirit chiar ~i moartea prematura este negativa - copilul a ramas tara mama ~i :filraindrumator. Rautatea materna este vizibila in acest caz - acesta este raul
~i pentm copil este u~or sa fad! acel lucru pentru care a venit pe lume. Copilul vine pe lume pentru a ispa~i raul parintesc sau, mai simplu, sa devina contrariul mamei. Omenirea a invatat incon~tient acest lucru de-a lungul veacurilor - ~i-a extras forra din binele mamei §i inrelepciunea din raul tatalui. Oamenii de felul acesta (in special barbatii) spun la batranete eu bucu..tie: " Dacii piirintii nu m-ar fi ciomiigit in copilarieJ n-ar fi ie§it om din mine". Un astfel de copil a inte1es ca pentru faptele sale merita sa fie batut. Bataia I-a invarat, dar sufletLlllui avea nevoie de iubirea cu care i se apEca bataia. Daca i~i va ierta mama pentru ca va ifi!elege partea instructiva a raului, mintea lui se va deschide ~i sufletulii va fi lini~tit. - in aparenpl mama este buna: este grijulie, atenta, rabdatoare, precauta, reu~e~te ill toate, face totui. Cu 0 astfel de mama copilul nu are Ia ce se gandi deeat la satisfacerea propriiIor mterese. Drumullui in viata va fi poleit eu aur, drept ~i lin. Copilul va merge filra nici 0 grija, dar mai devreme sau mai tarziu, va aparea prima prapastie in care se va prabu~i, nebfumind ca s-a intins 0 cursa. Incerciirile aspre sunt necesare pentru el, pentm a intelege de ce a aparut pe lumea aceasta. Copiii se nasc pentm a inviita ~i invata din raui care se intarnpla. Prin urmare, partea negativii, proprie mamei, se explica prin simplul fapt ca la toata lumea raul este in oroDortie de 49% si bine1e de 51 %.

i

..r

.1

1

~

41

. ca nu e decent. De ce trebuie 8-0 wid pe maSunt nevoita sa raspund: ma intr-o lumina nefavorabila? Nu.mai grea varianta. Daca copilul ar auzi. afi putea. Sarcina aceasta depa~e~te puterile copilului care i~i binecuvanteaza mama. . dar daca mama a devenit nwi aZbeidecat alblll numai pentru ca tata este mai negrll dedit negrul. chiar £n interesul dumneavoastra. dnd trebuie sa ridice valul ce ascunde adevarata esenta a bunatatii excesive a mamei Iui. macar cu 0 meche. Toate lucrurile despre care ei s-au jenat sau s-au temut sa va vorbeasca. ~i aceasta inseamna ca. constihlie pentm voi lectii de viata mult mai grele decat ce1e care provoaca nermanente scandaluri in familie . care va este necesar. ca nu e inte1igent sau nu s-au considerat suficient de de~tepti pentru aceasta discutie. intrucat tatal dumneavoastra este spiritul de care depinde lumea dumneavoastrd fizidi. acea mama care vorbe9te mult ~i varsa tot ce are pe suflet 11invata pe copil ce este viata incomparabil mai bine dedit o mama rabdiltoare ~i delicata care sufera in tacere de draOJ JJ OJ. Iertati-va mamele ~i taW care v-au ascuns ce este rau ~i de aceea acest faU voi trebuie sa-1 invatati pe cai mult mai grele. fn afard de asta. . i~i mascheaza partile negative. 42 . socotind di nu~~i au rostul. sa priviji adevarul in fafa. !ii. copiii mult prea buni din punctul de vedere al mamei se fmbolnavesc grav. Trupul copilului -itie asta -ii semnalizeaza prin boala Ierta!i mamei dumneavoastra bunatatea excesiva prin care eo. dorind sa para mai buna dedit este in realitate ~i de aceea nu v-a spus adevarul despre greutati1e vietii.LuuZe "Vriilma Acest copil a aparut pentru a-~i insu~i ceo. vorbindu-i-se despre rau.. Mi se pune intrebarea: . de fapt. ar incepe sa invete. nu trebuie.

. de asia ~i apare copilnl pe lume.Alunga raul din tine gul1ini~tii in familie. tu e~'ti mat rau dedt mine' CopiluI vea:. necare generatie va 1'1 mai nego. . sa devina mai inte1eapta. se J:nva!a repede prin boli u~oare ?i copilul devine din acest punet de vedere opusul mamei. dupa trecerea crizei.i'lor corecta gre~eala.e . :fiira sa il1!eleaga de ce mama spune: unde ai ie~Ji[tu (!~>-a? Iru. .>1 mtr-aevar. ehtal' daea mintea lui este lnititica ".tiva decat precedenta ca apoi. rau -.. se amara~. copilui se va supara ~i va IDcene sa-5i ir1vinovateasca mama. Dar ranI ascuns de maraa nu lese imediat la suprafata ~j capilul orbecaie. Din ne:jtiin{a v-clfi ojlat de multe ort fntr-o postw'a negativa. ca ea sa se schimbe. ~i el ca mama are dreptate . Si astfel se acumu~ " leaza energia negativa a unei boli grave. Cele mat complicate situalit de vta{a sunt cele pe care liU Ie pute/1'lrezolva. daca s-a ascunsfa{a de mine?" Va raspund:"Avefi multe probleme despre caJ'enu s-a vorbit niciodata fn casa.~ daca ea face mer-eu acest repro~. va fi nevoie de mai mult timp. Daca 0 face nUi'nai unul dintre ei. '11 ".. Trebuie sa ~tim ea atata vreme cat EU 'lorn invata sa gandim coreet. Partea rea se vcde ell ochiulliber. Jfi ell. boaIa va trece mai repede. Mama are muite trasaturi decaracter. Daca anit marna cat ~i copilul l:. pentru ca nu suntem capabili sa Ie fntelegem. adica mai buna. d ~ este mal. De rapt. Trasaturile de caracter ale marnei ofera suficient de rnuIte variaTii pentm ca pentru niciunul dintre copii viata sa nu fie plicticoasa.~ t ea. Fiecare capil vine sa Invete lectii diferite. 0 sa ma intrebati: "De unde sa ~tiu ce anume trebuie sa iert mamei mele.iijerent Clan Q. d eea ~t ea. Acestea sunt problemele pe care parin{ii ar trebut sa le lamureasca ell copilul. dar care v-au interesat. ii ii -"'-" 43 .

Caracterul marnei se da 'in tabelul urmator: 44 . gata sa dea totul penlTu bani? Sa analizam esen!a lectiei . De ce? De ce 0 mama atat de buna a crescut un copil atat de necinstit s>i avid.partea nevaZ"uta a mamei. inflexibilitate ~i falsitate . la evaluarea inflexibilita!ii veti incepe sa cantfu. este buna. dar ell de ne intalnim rar ~i de aceea parerea lor nn este impor~ tanta. la copil llicep sa apara semne de avaritie care se amplifica producand mari suferin!e. este Ul1 om darnic ~i inimos ~i de aceea. 0 sa spuneti di generozitatea este buna. pentru ca ceea ce nu se vede detennin3_ realitatea. Foarte rar este zgarcita. Spre mahnirea mallei §i a farrJliei. Copilu! ~i-a ales aceasta mama ~i Inva!a lectiile date de ea. i!i parti1e bune ~i partile rele. vor aprecia eu toted altfel pc aceas!a mama.Luule Viilma Pentru 0 mai buna inte1egere vom Iua ca exemplu trasaturile de caracter cele mai evidente de la trei marne diferite . dupa toate seITLDdeexterioare. ceea ce e de rapt spre bine1e familiei.~i vom Lncerca sa intelegem specificul lec!iilor pentru copii. ~i de aceea nu alarmeaza pe nimeni. in esenta.generozitate. complet straine. iar falsitatea 0 veti numi la unison rea. Care trasatura este mai buna ~i care este rea? Categoric.. Alte persoane. Prima mama.

apoi se face bine ~i iara~i i~i vede de drumul luL Din dnd in ca. adica suferinta ere~te pas eu pas pana se atinge limita.nd mama devine de nerecunoscut: foarte buna ~i ingaduitoare. ~i certareati:L Din cauza caracterului ei. Partea mare buna. el va avea parte de incercarea din care va trage conduzia ca avaritia este un Iucru rau. Un astfel de copil i~i prime~te 45 . Atunci.! sa devina evidenta ~i apol sa 0 creasca pfma la gradul de'suferinra. Copilul chiar vrea sa se Imbolnaveasca ca sa se bucure de aceasta. bunatate. Doar unele spidte au atata ffiinte incat sa se friga doar 0 singura data.. inflexibila. vizibila a mamei. mai ales atunci cand se Imbolnave~te careva.Alunga raul din tine Partea vizibila a marnei Partee GENEROASA invizibila a mamel AVARA Vedeti ce leqie mare de avaritie se ascunde pentm copilil1 partea nevazuta? In decursul unei perioade mai lungi de timp copilul trebuie sa acumuleze energia avari}iei inaiute ca e. grava. nevizibiHi i-a dat intelepciune acestui copil printr-o boala. A doua mama este in aparenta. De regula. adica partea mare rea. prin avaritie. lectiiIe de acela~i tip se repeta de mai muIte ad. in farnilie izbucnesc mereu certuri greu de suportat In permanenta careva dintre ei se Imboillave~te.

mra sa 1:nteleaga ca lupta intensificii minciuna.poate si1 nu fie bagata de seama de ceHalti ~i nici chiar de ea. Tot ce spllile este un neadevar.fiindca simte sub ea minciuna ~i vorbele ei sunt ca 0 revolta fata de acest gen de fatarnicie. a ajuns deja 1a cota critidi. Mama este jumatatea copilului. lmediat dupa na~tere copiluI a ~i devenit mai intelept deoarece trasatura foarte negativa de caracter a mamei nu mai are nevoie sa fie amplificata. Nici nu~i da Sefu'lla di detesta poleiala .cinsiea . A treia mama este in aparenta foarte falsa. Partea nevazuta a falsitatii . dar care tree repede ~i se eorecteaza de necare datit Partea vizibila a rn<::tmi91 invizibila a mamei fngaduiloare Raul mare vizibi1 sau binele mare invizibil a1 marnei ia ciat 1:ntelepciune primr-o boala u~oara. m46 .Luule Viilma lectiile de viara prin imbolnaviri repetate. De~i tOIl spun di mama aceasta este rea. Ii iese exact pe dos. Ea ~tie doar sa se lupte ell minciuna. totu~i pentru copil ea este buna. Ea chiar se poate detcstEt pentru ca de fiecare data cand vrea sa fie cinstWi. Copilul ~i-a ales insa aceasta mama eu lectiile ei complicate.

i~i gase~te parin!i adoptivi. Pentm copil este mai greu sa suporte iubirea mainm!arita a parin!ilor adoptivi decat pe cea a parintilor lui. ace~tia vor fi ~i ei 1a fel ca parin!ii adevaraTi. Copilul ramas mra parin!i are 0 via!a debusolata pentm ea ii lipsesc lectiile pe care a venit sa Ie inve!e. cu mid diferen!e. Partea vizibila a marnei Partea invizibila CINSTEA a mamei 47 . hairmte curate ~i un acoperi~ deasupra capului este bine. Fara asta viata nu are sens. sinceritatea. 0 mama care ura~te necinstea. adica sa se elibereze de d. Si. devine ea insa~i demonstrativ falsa. sensul fiind sa ramana cinstita fa!a de eainsa~i. Daca. Parin!ii adoptivi trebuie sa ~tie ca pe dinafara ei sunt 1a fel de buni cum sunt parin!ii adevarati pe dinauntm. copilul va fugi inapoi la mama sa. Si chiar dadi tori oamenii buni se napustesc impotriva ei ~i iau copilul din casa rea ~i 11duc 1a 0 casa de copii buna. El simte revolta materna impotriva cinstei pretacute.Alunga raul din tine . Trebuie inteles faptul ca a avea burtica pEna. dar libertatea de a-ti invata lec!ia de viafa este ~i mai buna. Pentm capil mama va ramane buna pana dnd opinia publica ii inabu~a acest sentiment. Copilul i~i iube~te mama. in felul acesta.meat copilul ~tie sa deosebeasca binele din rau. fiindca un copil traumatizat este deosebit de sensibil. adevaml. Grice spirit preTuie~te cinstea. Acqtia ar trebui sa-~i indrepte ochiul interior spre rau.

lichidati cauza §i copiii §i nepotii dunmeavoastra se 'lor schimba. Cicatricile nu raman numai de Ia rani. 48 . Aceasta este mareata lectie a timpurilor noastre sau valoarea crizei. ExtremeIe sunt Intotdeauna rele pentru ca energia extremei se Intoarce In urmatoarea clipa in opusul ei ~i atunci viara copilului va fi grea. Rar se intampla ca leqia sa lina doar doua genera!ii. cicatricile 'lor disparea. La eel care iarta. A§adar. Orice intarnplare din viala 1asa urme. dar. Cicatricea este semnuJ neierHlrii. intrucat el '>Teasa invete. nu va fi crezut. va face lumea mai bLma ~i cine va incepe sa se ~i preocupe de acest lucru.Luule Viilma Mama foarte rea pe dinafara i-a dat copilului un bine extraordinar. Daca nu dispar. copiluI nu a fost nevoit sa sufere. daca i~i va schimba modul propriu de gandire. Generalizand. De aceea se ~i spune de cand e lumea di tineretul e stricat. Problema s-ar rezolva daca s-ar schimba opinia publica sau oamenii ar invara sa gandeasca ~i sa inteleaga ca binele ~i raul sunt valori relative. va In~eIali. l§i va cfipata echilibrul interior. dragi parinri §i parinti ai parinrilor. iar invatatorul este rau. el incepe sa exagereze partile negative ale parintilor parra carrd va ajunge la 0 mare suferinta prin care va incepe sa inteleagi'L adica va ajunge la intelepciune. De obicei ea se intinde pe trei generaW §i daca samanra data de parin!i prinde radacini bune. Astazi omenirea traverseaza a criza in care bine1e devine mai bine ~i raul mai rau. Dad gfmdiri: ce bine cii sunt pUfin extreme!. Daca el nu spune adevarul. dadl spune adevarul. Cine va inre1ege di. Aceasta este calea aspra a vietii pentru eei care merg pe drumul suferintei. Alt mijloc de schimbare nu este eficient. se poate spune ca copilul seamana eu parinrii. ea va daroade la nepo!i. iara~i nu va fi crezut.

Toti oamenii buni ascund ceva r2lUin interiorul lor. . . ii pro'voaca 0 avalan~a de stresuri.. corpul ii da omului de ~tire ca "a luat foe" ~i trebuie de urgenta sa schimbe eeva pentru ca foeul este mai rau decat infraetoruI. veti pierde cate ceva pentru totdeauna.nimeni FlU ma iube$te blocheaza ratiunea ~i omul vede totul intr-o alta lumina.Frica atrage rauI.Frica . Pe Pamant nu existii numai oameni buni ~i oameni rai. Durere 2. Marire excesiva 5.Tle dupa care poate fi recunoscuta: 1. Temperatura 3. Daca apar impreuna. Daca nu stingeti focul. nu exista om tara ele. Cea mai simplii rautate cOnlplexa Sa reeapitulam pe scurt efeetul formelor de stres: . Distructie Acestea sunt semnele medicale clasice ale inflamatiilor.Sentimentul de vinovatie il face pe om slab. fiindca viseaza sa devina ideal de buni. Un om perfect este eel care este echilibrat ~i pe dinafara ~i pe dinauntru. Ce este rautatea? Rautatea este a emotie negativa care distruge. Ea are dnd sem.Alunga raul din tine inseamna ea ati dorit sa aveti rezultate tara a depune nici un efort. .Rautatea distruge. Toate acestea sunt stresuri caracteristice oricarui om. . 49 . Ro~eala 4.

Duren~ ascutWi .utatii. bolile copila~ilor sunt provocate exclusiv de stresurile parintilor. Durerea Durerea da alanna 9i informeaza eel mai bine despre ruinarea sanatatii. A9 vrea sa ma razbun dar nu pot. Cu ajutorul urmatorului tabel va puteti localiza durerea ~i puteti gasi definitia ei exacta: 50 .rautate surda Cineva tocmai te-a suparat.Luule Viilma Aceste semne pot sa apara pe rand.rautate brusca. i\mplifiearea sau atenuarea durerii indica excesul sau deficitul de rautate.rautate acuta Durere surda . Sentimentul de neputinta in coneretizarea ra. Dadi omul acumuleaza odata eu varsta un numar tot mai mare de stresuri din propria viata. Specificul durerii earacterizeaza felul de rautate: Durere acuta . ~i a~a mai departe. Bolile copiilor sunt totdeauna imaginea in oglinda a vietii suf1ete~ti a parintilor. toate sau toate odata. rautate ascutita Durere cronidi rautate de lunga durata. Durere brusca .

fiindca nimic nu este a~a cum vreau eu Durere Temperatura Temperatura arata cat de energic incearca corpul nostm sa ne ajute sa ardem sau sa distrugem negativitatea pe care am absorbit-o prin nepriceperea ~i prin prostia no astra. ro. Temperatura mare Temperatura cronica Temperatura rautate puternica. rautate legata de dorin!a de a domina . intr-un cuvant. Acesta este obiectul sentimentului de vinovatie.. obtinerea sau cheltuirea banilor. ca sunt neglijat.. il{be~te.1 septidi . peste 41 grade Celsius omul moare.pe tine ~i pe altii. Dupa cum se ~tie... rautate legata de terminarea unei activitati. .Alungo. Invinovatirea altuia este tot a di~tate. rautate ce impiedica mersulinainte rautate contra a tot ce exista. Rautate ca nu este totul a~a cum vreau eu. ':::' . probleme economlce. crunta rautate veche ~i de lunga durata (NB! Nu uitati de parinti!) rautatea cea mai toxica pe care corpul nu 0 poate arde dintr-o data pentm a reu~i sa supravietuiasca.ul din tine Durere de cap Duren~ in stomac - Durere cioare in pi- In getot Durere " in chi pul rautate din cauza ca nimeni nu mo.

pentru mu1timea de stresuri frigul ar fi ultima pieatura care ar umple paharul. va primi 0 lectie care glasuie§te a~a: "Nu-ti fie frid! de eel care urlii!" Cine nu se teme de oamenii fai §i nu-i ura~te. Oamenii care urIS.de furie se J:mo§esc de rs. Toate bolide de piele posibile sunt insotite de eruptii cu ro§eala. aceluia frigul ii va ingheta nasul ca sa poata sa-1 urasdL in:ro~irea Inro§irea arata Cft rautatea se concentreaza pentru a putea ie§i afara. ne-am imbolnavi eu totii. sufera ~i 0 tine in el. iar cd care tace. Rfulile care s-au vindecat urat. acela se cale~te. zbieretele lor nu-l vor atinge ~inu-i vor pricinui nici 0 durene. Dar ia priviti pe eel care asculta urletele §i se inro§e§te ~i el. Acesta nu-§i elibereaza rautatea. Acest lucru este valabil ~i pentru inro~irea cu caracter inflamator. Ei nu §tiu sa-~i elibereze inteligent rautatea §i ~i-o varsa pe altii. ci 0 tine in el ~i se distruge. Pentru ca rautatea sa incapa. vasele sanguine se dilaHL Corpul §tie di aceasta rautate trebuie eliberaHi. Cine considera frigul ca un factor de cre~tere a rezistentei. au 0 nuanla ro§iatica. varsa cauza furiei. Cine nu ~tie sa evite acest lucru. dar 0 astfel de inflamare se observa peste tot unde ea se acumuleaza pana dnd unul din vase se rupe.Luule Viilma Daca racim ~i prin raeeala stare a no astra se inrautate~te.Noi vedem ro§ea!a la exterior. 52 .utate. Cine vecle in el cloar partea rea. eel care urla. Daca frigul ar :fi eauza. Este deja 0 situatie mai periculoasa.

Acum despre ro§eala (eritem) provocata de razele solare. Nici 0 r0geata. de dragul meu. Am inteles imediat ca n-am procedat bine §i. Durerea a trecut la fel de repede cum a aparut. I-am cerut 9i ei iertare. de exemplu. nici 0 umflatura. M-am indepfutat de turn §i apoi m-am intors §i mi-am continuat gandul. in tamp fare cfin viata mea Culegeam fiucie di. jenanta 9i umilitoare. Am cerut iertare tuturor fricilor mele pentru ca Ie-am lasat sa creasca parra cand. viespea s-a sacrmcat.. rautate ce a fost inabu9ita. Daca pentru unii care nu au invatat intelepciunea iertarii gre~eala este mai mica. pentru mine gre§eala este mare. Ea cre~te §i cre§te §1lmeori este nevoie de intervenlie chirurgicala. am 9i inteles cum sa rezolv problema corect. ro§eala de la inlepaturile de msecte. nici o reactie Ia veninul de viespe. frica a crescut §i a devenit rautate.'1tr-oturn. dar am simtit 0 intepatura ascu}ita exact in locul unde i§i are sediul frica. Se pare ca nicio insecta sau reptila nu mu~ca pe omul bun.Alunga raul din tine Sau. dar de la mine se cere mai mult. Nu de pomana mi-a fost data mai muita intelepciune. A apamt 0 viespe bazaind sup arata. Soarele este lumina care lumineaza necrutator esenta 53 . ca sa ma convinga. Ro~eala este varsarea in afara a rautatii acumulate intro situalie neplacuta. viespea mi-a facut mai bine. Eu ~tiu sa inteleg viata. Pentru ca nu rezolvasem situatia. De data asta n-am mai auzit bazaitul. Ba prin veninul ei. evident. Mi-am amintit deodata de 0 mica problema pe care n-o rezolvasem §i de per~oana vinovata.

Griee cre~tere anormala este legata de acumularea de rautate. Grice dHdura face ca rautatea sa devina vizibila. eu atat mai haina este boala. Dar cine eonfunda soarele eu 0 tigaie. Rautate mica . acela se va supara pe eorpul sau ~i va arde impreuna cu el. Ingro~area excesiva a tesutLlrilor in organe. in eaviHili. Litiaza (pietre) 7. Orice depa~ire a limitei duce la cre~tere. l\i1iirire excesiva manifesta in urmEitoarele forme: 1. excesul este 0 cre~tere. in artieulatiL Aderente 4. Acumularea de lichid in cavWiti ~i organe 3.cre~tere ee nu poate fi vazuta cu ochiul Rautate vizibila . Cu cat rautatea este mai conereta. Tumora 5. eu atat boala este mai clara. eu atat boaia este mai toxica. Cine se Inro~qte nefiresc de tare dupa ce a stat doar putin la soare.cre~tere care se vede Cu cat rautatea este mai otravitoare. acela trebuie sa-~i elibereze rautatea ascunsa ~i in anul urmator corpullui se va bronza eu u~urinta.Luule Viilma noastra. Cancer 6.cre~tere mica Rautate mare . Umflatura (edem) 2. Cu cat rautatea este mai du~manoasa.cre~tere mare Rautate ascunsa . Obezitate (adipozitate) Indiferent de loc ~i de marime. 54 .

.prin arsura Fie ca provine de la 0 teapa. la asta contribuie rautatea parintilor.Alungii riiul din tine eu cat rautatea este mai ineapatanata. Daca pe om 11irita totul.prin strangere .eu cat rautatea este mai Inver~unata. 2. Rautatea arzatoare.prin taiere . Daca omul nu trage nicio eoncluzie din necazurile sale ~i continua sa se Inraiasca. TesuturHe nu se pot reface complet . de la cutitul de bucaHirie. eu atat mai dur este focarul de infectie. Daca copilul nu se insanato~e~te. Raniri: . De la 0 julitura pana la strangulari traumatiee . ranile nu se VOl' vindeca. de exemplu. atat situatiile personale cat ~i cele generale. de la un ciob. Distrugere 1. Ce se scurge din rana (secretii) earacterizeaza esenta rautatii. ea1culii. ~i eJ nu poate sa Ie rezolve sau ceilalti nu pot sa Ie aplaneze.prin lovitura . cu atat rana este mai mare. razbunatoare duce la raniri prin arsura. Ranile de pe piele se identifica simbolie eu portile organismului prin care iese afara rautatea omeneasca. bisturiul ehirurgului sau de la arma alba a unui criminal.Rani care se vindeea urat. apare obezitatea.Boli de pie Ie 55 . rana este atrasa de rautatea din noi.

Osul se rope numai de la 0 rautate aparuta bruse. . Cu cat rautatea este mai putemiea. eel mai bine rupe oasele r£lutatea unUl barbat fala de alt barbat.1 rauta!ii corLfuze 10. totul se depune in oase.Ruperea oaselor . intinderi de artieulatii.Luule Viilma Defectele pielii sunt orificiile prin care rautatea se revarsa in permanenta.supararea pe tine lnsuti. osteomielita.Ulcera!ii trofice indiferent de cauza initiala a bolii. vatamarea traumaticil a oaseloL Rautatea ascunsa mult timp duce 10. sa te triideze. rautatea materna . Totdeauna este valabila regula ea l~i rupe oasele. pielea da posibilitatea ca rautatea sa iasa cat mai mult. distructia patologica a oaselor . altfel corpul ar pieri. Cu cat rautatea este mai concreta. Rilutatea paterna . supanlrea copHlor pe tata. el poate sa te pacaleasca. supararea pe tot sexul maseulin. 56 . Un as zdrobit este semnul caracteristic 0..osteoporozii. eel ce se infurie pe altul. Cand viata este tot mai suparatoare. eu atat fractura este mai curaI8. pe altii ~i pe mama. Ulcerul tractului gastrointestinaL 3.supilrarea pe tata. Aici intra toate tipurile de rautate care se reduc 10.Strambarea oaselor .Subtierea. inmuierea (decalcifierea) oaselor ~i alte fenomene patologiee. Rautatea navalnica duce 10. Leziuni la oase: . faptul ca pe barbat nu te po!i bazu.Luxatii. un om eu un mod de gandire eonfuz. . Osul este tata ~i intrucl:lipeaza sexul maseulin. eu atat distruetia este mai mare.

. relatiile dintre soli erau exemplare. se transforma in sufletul femeii intr-o du§manie dispretuitoare cu care 11unnare§te pe biirbat. Ru§inea. Copilul nu are cum sa §tie de acest episod nefericit din viata lor personala. dar corpul unui copil nu suporta minciuna §i seoate adevarulla suprafata. Pentru ceilaIti. oasele lui nu se vor lecui.1 doilea rand. Unii refuza categoric sa recunoasca ca nu-~i pot schimba modul de J ::''7 i . mai ales copiilor Iui. Sunt nevoita sa spun oameniIor cat mai deli cat posibil di ei nu trebuie sa caute cauza necazurilor lor numai in parinti. chiar dad el §i-a recunoscut vina. ascunsa fata de ceilalti. lu."'Ilina lor sau negarea acestora nu vor indrepta situatia. politicoasa nu este niciodata treaba doar a acestui om. nedorinta de a scoate 10. $i pe copill-au educat in mod exemplar. pe care ei I-au ascuns.1ca ei In§i§i sunt continuatorii acelora~i gre§eli. dar nu am dreptul 8a-i oblig sa Ie recunoasca. se ascunde neputinta de a ierta. ratacirile parintiNe§tiinta. In 0.Alungii riiul din tine ~mp{u ain viatd TataI incepe sa-~i caute iubirea in alta parte. in spatele unei vieti aparent frumoase. Parra carrd copilul nu va ierta mamei lui du§mania ucigatoare impotriva tatalui sau. Suferinta delicata. odata eu inaintarea in varsta acest om va fi in grija altara §i Ie va ingreuna viata.. In spateie stapanirii de sine. 0 sotie nu ~tie di barbatul ei umbla pe de laturi numai atunci carrd iubirea ei nu-l mai hrane§te. omul care are copii asigura sanatatea aeestara §i a nepotilor. ci :. §i eu toate aeestea de pe chipul lui TIU va dispare zambetul neputincios de om bun. Tradarea este descoperita §i amandoi se dezonoreaza. Copilul acestor parinti va suferi de poliartrita deformanta eu distrugerea progresiva a tesutului osos. In primul rand.

Forta lui sufleteasdl este slabita.iubirea dumneavoastra cordiala. Daca sunteti nevoit sa va urcati intr-o ma~ina sau un autobuz cu un ~ofer rau. Daca tatal poarta in el du~mania ~i nu se debaraseaza din dnd in dnd de ea. dar imediat dupa accident incepe sa mediteze asupra gre~e1ilor proprii ~i Ii cere iertare corpului sau. Sa fiti convins ca veti ajunge eu bine la destinatie. a propriei rautati acumulate de-a lungul vietii. se produc din rautate. Pentru persoana care. inc1usiv cele ca urmare a unui accident de ma~iila. iertati-l ~i transmiteti-i acea forta miraculoasa care transforma raul in bine .Luute Viilma gfmdire doar pentru ca vine cineva ~i Ie splme ca. acest drum s-ar putea sa fie ultimul. alege pentru c1arificarea divergentelor familiale un drum cu ma~ina. Inver~unarea barbatului contra femeii actioneaza prin forta lui fizica. Cine nu are rautate in d. pe fondul parintesc. inseamna ca motivul bolii nu a fast acest fapt ru~inos. Dar daca el nu se insanato~e~te. pre cum un vulcan. Ca totdeauna. La oamenii in varsta fracturile au loc din cauza depunerii in straturi. nu au gandit corect. copilul 'Fa cadea ~i i~i va rupe oasele. aceasta rautate este din cauza sexului masculin ~i impotriva sexului masculin. din economie de timp. Persoana de la volan aflata intr-o dispozitie proasta poate fi vinovatul potential al accidentului. Cine nu s-a preocupat din timp de corectarea modului de gandire. nu va avea accident de ma~ina. toate traumele. Acest cine va sunt eu. act58 . Fara exceptie. totu~i.

Insanato~irea va intarzia mult. faca biller ~mp{u cfin viata De curand au avut l. bolnavul are nevoie de lini~te. Tot eei se intampla unui am matur este.oe doua accidente de m~ina la un intenfal de cateva zile. Fiica avea 1'animari pe fata. In ambele ma~ini erau pacienti deai mei.fracturi la oasele bazinului. TataJ s-a ales ell multiple fracturi pe partea anterioara a capului ~i in paliea superioara a corpului ~i ranirea tesuturilor mol.ndi. 59 . viala. nu diutati vinovatL Averi griji. . Corpul a~teapta de la el 0 intelegere corecta.nid 0 zgarietura. eei apropiati trebuie sa-~i concentreze forta iubirii lor pentm binele celu! drag. daca victima accidentului ~i apropiatii lui.indicilor si nu-i deraniati. El i~i invatase foarte bine lectiile de via!a. In prima ma~ina se aflau tatal. inainte de arice..La 1. Hemoragiile 'lor disparea uluitor de repede. iar fenomenele reziduale pot sa ramana pentm toata. fiul ~i fiica lor.va Ioare.I :.. sa fie singur eu el insu~i pentru a g§. ei stiu ce au de facut "i te. raniIe se 'lor vindeca fmmos.1 18-sa11 '-' pentm 0 '/lata pe mana mey. rubi!i. 'lor diuta vinovatul in altii ~i i~i 'lor face planuri de razbunare. ae re. nu va alarmati. -.-1 recuceriti . mama. Mama . Chiar ~i oasele sau fragmentele care s-au deplasat din lac se 'lor mi~ca u~or la locullor. FiuI .. tineti . Daca victima accidentului este rara cuno~tinta ~i nu poate gandi. ~ R estu.Alunga raul din tine la se va face bine uimitor de repede. Lacrimile dumneavoastra nu-l lasa sa se i A . Dar. 111. propria Iui gre~eala. . mai ales parintii. Bucurati-va macar pentm faptul ca este inca viu ~i prin iubire puteti s3. In a doua ma~ina erau mama eu cele doua fiice.

60 . §i-au tacut lectia de iertare. de care .dintre emotii sunt ele provocate ill yeti Inte1ege specmcul rautatii pe care acestea Ie provoaca.Lacrimi . Trebuie sa rnentionez ca ambele familii erau intelectuali. eu cat durata rautatii este mai mare ~i eu cat s-a sedi~ mentat mai mult. Ambele au negat ca sunt stresate. ell atdt secretia va fi mai curata: lacrimi. Mama a suferit 0 rupere ill V a vertebrei dorsale. 4.Transpirarie .Mucozitati din nas -Flegma -Voma -Puroi . secretine trebuie 5i.Secretii ale organelor sexuale . Intelepte fiind. Secretii: . Daca nu ies san nu ies atat de abundent cat trebuie pentru scoaterea rautatii.Sange .Saliva . Ganditi-va la fiecare fel de secretie. s-au eliberat de frica de dinaintea unui drum pnmejdios.ce au aparut. corpul se irnbolnave~te. eu cat fautatea este mai proaspata §i mai sangeroasa. S-au eliberat ~i de rautate.Urina . La vremea respectiva Ie-am statuit pe mfu"'1lesa se ocupe de ele Insele pentru ca copilul sa se poata 1nsanato~i repede..' iasa din corp pe caile lor naturale.Fecale. De illdaHl. eu atat mai sangeroasa este secreria.cateva vanatai. fiicele .Luule f7Wma Fetele.

pentru ca. Transpiratia seamana ell lacrima ~i seoate din organism. Moare eel al carui spirit cauta echilibrul sufletesc maxim pe care nu I-a avut cat a trait. eu. lacrimile se aduna in tesuturi ~i In cavitatile cor1Jului sub forma de aClL. 61 . mai bine spus. in general. cereri. cele mai diferite feluri de rautate .'TIulari de liehid. trebuie sa aiba... de exemplu. trebuia sa repar gre~eala altor medici. in acceptiunea obi§nuita era ceea ce se cheama am. In caz contrar.inainte acela facea totul. Persoana nu era nici pe departe proasta. sa folosim deodorante. nu exista nid oarneni care sa nu transpire deloc. Omul deplans nu are lim§te nici dupa moarte. Intrucat nu exista un astfel de om care sa fie lipsit total de rautate. Dadi omul inca nu a inviitat sa~i guvemeze viata printr-o ga. care cici macar nu fusese gre§eala. ca medic. Pentru ca. daca in spate1e jelitului se ascunde lipsa dorintei de a continua munca ~i obligatii1e raposatului. Ne~tiinta ~i lipsa dorintei de a plange sunt stresuri grave ce trebuie descatu~ate. Echilibrul constituie norma. Nici n-ar trebui. Dupa mirosul transpiratiei se poate detennina caracterul unui om.parerea solicitantului. celui care jele§te Ii va fi intr-adevar greu. posibilitatea de a da afara rautatea sub forma de lacrimi.Alunga raul din tine Lacrimile rautatii pro vocate de tristete apar pentru eel omul :}-a primit de la viata ce a dorit. Dar. oa:neni ~i atatea altele. Am avut astfel de. Rautatea trebuie eliberata chiar daca ornul nu transpira ~i nu va transpira. 1ntr-o mai mare cantitate. dore~te ca martul sa invie. Cateodata omul ajunge la extreme cand. dar nu vrea sa :-ecunoasca ca sanatatea depinde de ellnsu~i. Dore~te sa fie sanatos. obligatii.'1direcorecta. dupE\. ~i el dore~te lucruri.

dadi omul vrea sa scape inainte de vreme de problemele sale. dar \Tea reznltate btme. rautatea provocata de ciuda. Omul care se straduie9te sa fie bun ~i sa faca bine. Dar. la el ciuda se va manifesta prin mucozitati care curg din nas. apare inflamatia sinusului frontal care ne arata ca prostia omeneasca pune ratiunea In perieol. cunoa§tem ell totii situatia cand din cauza unei dispozitii negative iri vine cateodata sa scuipi. desigur. dadi alam1a data de el nu este ascultata. atunci. La copii sinusurile din jurul nasului nn sunt dezvoltate. corespunzator eu graba sa ilogicil. Cine gande~te coreet ~i se bazeaza pe el insu~i. Friea fata de treburile coticliene usuca gura 9i te face sa 0 deschizi ca un pe~te pe llseat. Daca copilul nu este inteles. daca e1 este nevoit sa-§i inghita meTeu la- 62 . Dar claca omul nu depune eforturi. Niei nu poti vorbi. Viteza de salivaJie 9i clorinta ilogica se af1a Intr-o legatura reciprodL ~i. la e1 aceste mucoziUlti se vor duce in sinusurile din maxilarul superior ~i vor provoca inflamarea acestora. Cine umbla 'incoace ~i Inco10 eu 0 figura jignita astfel ca eel care I-a ofens at sa vadii ca el se simte jignit. Mucozitlitile din llUS Insemllil8. poate sa apara 0 salivatie anormala pana acolo incat sa ii curga balele.Luule Viilma Saliva ne arata cum l~i realizeaza omul seopurile. ceilalti sa-l considere a§a. aeela va avea rezultate bune. considerand Cft se envine. i Dacil umilinta §i dorinta de a 0 ascunde depa~e~te orice limWi a logicii umane. se simte jignit dad cineva gasqte vreun cusur in faptde Iui. pentm ca vrea sa se considere superior celui care I-a ofensat sau. din maudrie. Cel care l§i ascunde insa umilinra. ca 0 reactie in lant vor um1a rezultatele negative.

veti face guturai. dar odata reintor~i acasa secretia de flegma reapare. Flegma este rautatea plangaretilor. din poHtete. pornirea de a stranuta. Senzatia de durere surda in cap 1i ingreuneaza invatatura ~i dezvoltarea generala. atunci incepe sa vomeze. vor aparea vegetatiile adenoide. eel care are un edem puternic la radacina nasului nu poate sa gandeasca. Este in acela~i timp supararea pentru acuzatiile care ti se aduc. Voma arata 0 rautate provocata de sila. Din moment ee energia umilintei vrea sa ta~neasca in afara. Tratamentul in staliuni Ie ajuta. Voma insearrma dezgust fatii de via~a. Ele pot =lscoase. lasati-o.fie ea mancare. fiindea nu au inteles de unde a aparut boala. fie ea nu are forta necesara. Sa nu va relineti niciodata. Stare a permanenta de umilinta provoaea guturaiul 2ronie. Altfel. ca nu poate face fa~a situatiei. La multe persoane secretia cronic a de flegma dureaza pana cand omul se smulge din cereullui obi~nuit. Daca omul simte ca nu poate ie~i din impas. Elementullui eel mai nepliicut este edemul care se :nanifesHi mai ales in pozitie ~ezand. Stranutul este incercarea corpului de a arunca brusc afara umilinta proprie ~i umilinta provocata celorla1ti. supararea pe tine insutl ea aeuzator. El se gole~te de murdariile acestei lumi care produc greata . fie ca nu are posibilitati. supararea pe cei care te acuza ~i deei. fie a situatie inaeceptabila din punet de vedere spiritual. rautate contra necuviintei altora ~i adesea contra propriei necuviinte. deoarece canalele lui energetice sunt infundate. Stranuta eei care au a~a numita rautate de scurta durata. Rautatea de lunga durata atrage dupa sine a boala lunga. a viiicarelii ~i a problemelor legate de ea. dar vor apfu'ea din nou.Alunga raul din tine 2rimile de tristete. Regretul dupa ii 63 .

indiferent in ce situatie.Luule Viilma vrernurile apuse ~i dorinta ca ele sa se intoarea. ciar care eu toate aeestea trebuie 58.traiasca ~i sa nu deschida gura ~i care nu are o intelegere dara a ceea ee trebuie sa faca in continuare. Dadi un am mic Ia suflet. Rautate mica inseamna 0 buba mica. este un lucru periculos cmar pentru un observator de pe margine. La un om eamia nimie nui este pe plac. Dar ~i umilirea sexului feminin care dureaza de secole. revalta fata de ceva anurne. pentru ei viata insemnand viitoml. Iipsa dorintei de a merge inainte . rautatea lui va fi imprevizibila. De aeeea a umili. Ea poate rnocni veacuri in ~ir. A~a se acumuleaza vrajba illtre popoare ~i state. 1a spirit ~i la corp sirnte ca este neajutorat ~i incapabil sa rezolve 0 situatie sau sa 0 aduca in folasul sau.un mic du~man 64 . Puraiul este marturia dorintei de razbunare pentru umilintele indurate rnulta vreme. Puroiul este rautatea du~manoa5a provoeaHi de nemultumirea fata de viata in general. care merg inainte in vlata. ca focul sub cenu~a.in spatele lor sta tearna de viitor care provoaca spasrne in stamac ~i te face sa dai afara continutul aeestuia. niei nu va reu~i bine sa treaca un buboi ca va ~i reapare altul. 11ieibinele. mergand pana la distrugerea tuturor. indusiv a eelar care nu sunt implicati in niei un fel. tratarea femeilor ca oarneni de categoria a doua ~i exploatarea lor (in lume cantinuand sa existe dreptul celui mai puternie) poate sa aprinda focul imprevizibil ~i irational al urii. ca ~i a inchide ochii la umilinta. Puroililinsote~te rautatea provocata de neajutorare ~i de neputinta . Acqtia sunt oarnenii care nu se potaiesc. la el. chiar daca trebuIe.rautatea din urnilinta. niei raul. rautate mare un buboi mare. Exista oarneni care nu pot sa-~i provoace varna. A~a este ~i caracterullui .

pe care omul 0 ascunde.rautate autoritara.rautate provocata de pierderea simtului de responsabilitate fata de via!a Sangele corespunde simbolic rautatii provocate de dorin!a de a Iupta. Speeificul rauta!ii legate de via!a sexuaia determina \'arietatea de infectii sexuale: . . sunte!i chiar provocatorulcare vrea sa va dea in felul acesta 0 lecrie de viata. cauza 0 constituie insatisfactia sexuala ~i dezamagirea. pentru ca.rautatea posaca a celui umilit. . indiferent de mierobul care a produs imbolna'. Cine nu ~tie cum sa mai nascoceasca suferinre pentru celalalt. eu cat 11 veti invinovati mai mult pe partenerul dumneavoastra. Toate infectiile genitale cronice care nu cedeaza la medicamente dispar 0 data cu eliberarea de rautatea legata de viata sexuala ~i efectul vindedirii se diagnostieheaza u~or in laborator. Prin el i:1su~ieo~ul va provoca in eontinuare umilinta.rautatea disperata a unei persoane u~uratice.trichomoniaza . de a se razbuna.chiamidioza . Co~urile eu puroi je pe fata sunt rezultatul unei rautati din umilinta. acela va suferi de infectii sexuale. .Alunga raul din tine ::au 0 situatie negativa abia au reu~it sa dispara ~i la ori:::ontapar altele ~i mai grave. chiar daea :--imeninu-l observa. Du~mania irationala fata de -iata.gonoree . prin gandurile dumneavoastra. Indiferent de jiagnostic. Odata cu secrefia sexualii din organele sexuale iese in ::fara incraneenarea legata de viata sexuala. eu atat vindecarea va fi mai grea.sifilis . deoareee vrea sa fie bun. asta inseamna ea setea de riizbunare cautil sa iasa pentru ca 65 . Daea va taiati la deget eu cutitul sau vi se intampla 0 alta trauma Iegata de sange.-irea. :zbucne~te in afara sub forma de puroi.

fidelitatea ~i morala sexuaia nu fac nici cat 0 ceapa degerata. eu atat mai rau mirositoare este rautatea. fecalele lui vor fi inchise la culoare. Cu cat secrelia este mai urat mirositoare.lipsa menstrua!iei. ~i unde te mai dud in situa!ia aceasta . Daca nemulWmirea fa!a de so! crqte pana intr-acolo incat. so!ia incepe sa imagineze pedeapsa cea mai crunta pentru el . rautatea se scurge sub forma de sange.. Urina ~ifecalele scot ~i ele rautatea afara. in acest plan pacatos i~i baga coada 0 menstrua!ie abundenta.. cu atat mai multa fiere se elimina oclata eu ele. Natura i-a daruit femeii menstrua!ia pentru a 0 cura!i lunar de rautate. Cand femeia i~i ascunde cat mai adanc problemele sexuale.sa-lin~ele. In vezica biliara se acumuleaza rautatea cea mai vulgara. Daca omul vrea sa se elibereze de rautate ~i daea nu se jeneaza sa para rau. In feIul acesta sunt ajutate femeile pentru care fidelitatea nu inseamna lipsa de ocazii. Cu cat menstrua!ia este mai abundenta. cu ata. cfmd pute!i sa face!i rau altcuiva. acumuleaza problemele sexuale pe care omul nu ~tie in nici un fel sa Ie deosebeasca de problemele economice. Ea ~tie ca in realitate nu sunte!i atat de sangeros pe cat sunte!i in gand.! fiiea ei va avea 0 menstrua!ie mai abundenta chiar de 1a inceput. Daca omul vrea sa para inteligent ~i rautatea din el ajunge la concentralia 66 . leqia va fi ~i mai aspra. ci sfin!enie. Dar pentru a evita 0 dezlan!uire brusca. Odata eu sangele se elimina ~i nervozitatea premenstruala.LUllIe ViiIma dumneavoastra sa nu face!i altceva mai ingrozitor. cu atat s-au acumulat mai multe stresuri. Cu cat fecalele sunt mai inchise la culoare. apare amenoreea . Uterul fiind organul chalaei sexuale. Pentru cele care considera ca. intr-un acces de razbunare. eu cat mama este mai nervoasa.

urina Iui devine acida. ori indirect prin inlocuirea albuminei eu un tesut gras. Iar daca odata cu urina se elimina ~i albumina. Daca omnl nn mai este capabil sa suporte dezamagirile. Aceasta arata ea din punet de vedere fizie. corpul se distruge. ori direct ~i repede. va incerca. corpul are 0 posibilitate ~i mai mare de a scoate afara sentimentul de vinovatie ~i de invinuire a altara. printr-o osardie ~i mai mare. Aibumina este principaIul material de eonstructie pentru corpul nostru ~i este sinonim eu energetic a sentimentului de vinovatie. conform acestor ganduri. corpul. asta se vede in fecalele deschise Ia culoare. In feIul acesta corpul incearca 3a-l ajute pe am sa ramana in viata. Daca OInul s-a suprasolicitat pana la ultima picatura pentru a-~i atinge un scop. eorpul a atins punetul critic. sa-l ajute. corpului ii vine in ajutor icterul pentru ca. Odata cu fecalele se elimina dezamagirile legate de sfera volitiva. Daca omul nu vrea sa renunte Ia rautate pe cai normale. Daca dezamagirile il inraiesc pe om intr-atat incat sa-l trans forme dintr-un om generos intr-un zgarie-branza. Rezultatul 67 . caracteristice pentru boala ~i asta duce la imbolnavirea sigmoidului ~i rectului. dar lupta lui inrihta cu viata nu a dus la rezultatele scontate.Alunga raul din tine maxima. in urina· anormal de inchisa ~i in cuIoarea galbuie a pielii din cauza pigmentilor biliari. Daca sentimentul de vinovatie cre~te pana la 0 cota critic a. Dezamagirile aeumulate au devenit periculoase pentru via!a. fecalele lui VOl' fi pline de sub stante toxice. Dadi omul are 0 incredere excesiva in corpul sau sau ii cere mult pre a mult. Odata cu urina se elimina ~i dezamagirile legate de viata. totu~i. rautatea sa fie scoasa afara. toata otrava 1ncnlncenarii ramane in corp ~i poate provoca cancerul intestinului gros sau al rectului.

Frica mamei fala de sol i se transmite eopilului ea frica fala de tata ~i atunei rinichii. In feIul aeesta se elibereaza rautatea acumulata de un om supus. . Friea ~i dezamagirea ca nimeni nu ma iube~te afecteaza stratul de par atat la femei cat ~i la barbali.avem oehi.~i a~a mai departe. dar nu vorbim. .avem organe sexuale. . La copii.avem maini-picioare.avem mechi.avem cap. Oamenii de tip luptator nu pot inainta in viara tara iubire. dar ele nu se mi~ea.. . Chelirea putemica are loc dupa 0 criza sufleteasca. eu timpul. . Moda actuala saluta tunsorile scurte sau rasul in cap intrucat noi toli cautam incon~tient contactul cu Dumne68 . Despre ciiderea piirului. dar nu avem par. Pentru a merge Inainte. Copilul va avea enurezis de noapte. . blocati de frica. dar nu vedem. lata ea in tot raul este ~i un bine.avem coarde vocale. aceasta problema are legatura cu parinrii. Spiritullor este mai deschis decat la persoande cu par frumos. . el va seapa urina In timpul zilei. Daca Insa copiIul se terne de tata pentru ca aeesta este prea sever sau rau. 5. dar nu judeciim.avem organe. In general se eonsidera ca barbatii chei sunt inteligenti. dar ele TIU fecllildeaza ~i TIU concep COpll.. Fenomene de disfunctie: . frica fata de tata se adance~te ~i poate duce la scaparea de fecale. oamenii chei cauta incon~tient contactul eu fortele superioare ~i n gasesc . dar ele nu-~i fac treaba.avem pide pe cap. . dar vor acest lueru.LlIuie Viilma va fi sdipari de urina ~i de fecale. dar nu auzim. pot sa se elibereze ~i sa-~i faca treaba In somn.

rautatea irumpe in afara ~i omul va savar~i a crima. Spiritul ~tie insa di aceasta lectie . 6. Se intfunpla ca o persoana sa se simta nefericita mai mult din cauza diagnosticului dedit din cauza bolii ca atare. insesizabil. de exemplu ficatul in cazul cirozei.Alunga raul din tine zeu ~i acesta este lID mijloc de contact. Corpul nostru ne indeamna atat de vizibil sa fim atenti ca se creeaza 0 anumita situatie incat pur ~i simplu nu este posibil sa nu bagam de seama. Nimic nu se produce Intamplator sau pe nea~teptate. vor evita caderea. pentru ochi. SHibirea. asta inseamna ca rautatea acestui om devine periculoasa pentru societate. Se spune despre cineva ca s-a uscat. uscarea. 0 astfel de persoana 69 . Daca in unna tIDei boli capacitatea motorie a corpului scade. ca este urat. corpulsimte ca nu este iubit. Aceasta inseamna distructie. Totdeauna. Evident. in lac sa extrageti a invatatura din semnalul pe care 1a tras. Sernnele de avertizare au fast ignorate. dar continua sa-l invete pe am. se mortifica organele. La inceput.a te afla in postura de uciga~ . pentru ca toata viata a baut doar cateva paharele de votca in plus fata de allii ~i diagnosticul i se pare nedrept. aceasta este urmarea distrugerii 1nt1'-o lunga perioada de timp. parului. ciroza este 0 vatamare provocata de alcool sau 0 aqiune chimica. Puneti-va acum in locul corpului dumneavoastra ~i incerca!i sa va imaginati ce a simtit el cand in mod con~tient i-ati facut lID diu. Stirn cu totii de diderea parului in urma iradierii san intoxidirii. extenuarea. Din pUllet de vedere medical. In caz contrar. eei care vor intelege acest lucru. Corpul ne da posibilitatea de a ne schimba modul de gandire.nu este necesara in aceasta viata. mortificarea.

Descuamarea ~i imo~irea sub forma de pete este caracteristica pentru psoriazis. Psoriazisul este un masochism sufletesc: 0 dibdare sufleteasca eroica ce 11ferice~te pe am prin amploarea ei. Un fesut gras este camara rautatii. o piele uscata inseamna ea omul nu vrea sa-~i arate rautatea. Descuamarea pielii se manifesta in special sub forma de matreata. El crede ea prin rautatea lui surda ~i prin dispretul fata de oamenii rai. Pielea ascunde viata sufleteasca. ceea ce nu vine insa din ne~tiinta. Amintiti-va ce gand v-a venit in minte cand ati citit aceste randuri. eu cat pielea este mai uscata eu atat rautatea este ascunsa mai mult. pe parcurs. Descuamarea pie Iii uscate arata a nevoie acuta de a te elibera urgent de rautate. 70 . dar In realitate a aeumulat mai multa rautate decat toti scandalagiii la un loco Prima care da alarma este pie lea. In lupta lui cu viata sau depus.Lllule v'iilma este victima caracterului sau inchis. i~i exprima doar revolta. Le-ati raportat ~i la dumneavoastra? Sau vati ingrozit cati bani ati cheltuit pe cosmeticale? Daca este a~a. Pigmentafia este determinatEi de temperament. Imo~irea pielii uscate este 0 rautate care a devenit exploziva. Pruritul (manearimea) da semnalul in legiltura eu mortificarile aparute in mi~carea energiei. Lectiile umanitatii ating totdeauna la portofel. Pielea este harta geografica a vietii suflete~ti a omului. Matreata exprima dorinta de a te elibera de prostia care te irita. nu trebuie sa disperati. straturi atat de adanci de rautate distrugatoare incat ficatul s-a mortificat.

Petele depigmentate inseamna sentimentul incon~tient de vinovatie din cauza caruia omul nu-~i permite sa se 71 o piele . nu se poate afirma. Nu ca cei eu piele alba nu au pigment. la aeela rautatea acumulata va forma foeare de puroi. Aparitia lor in timpul vietii. cu at:&tomul arata mai mult ee este raul ~i prin rautatea lui face bine. temperamentul. Ea ramane mult timp tanara pentru ca omu11~i e1ibereaza rautatea din captivitate. fie ca sunt mai mari sau mai mici. Cu cat pie1ea este mai grasa. Tinerii iarta mai u~or decat batranii. ca un mic vulcan. Petele pigmentate ne spun ca persoana respectiva nu-~i cunoa~te suficient meritele. este manifestarea propriilor stresuri. au. Cine i~i invinge temperamentul socotind ca nu este frumos ~i nu este inteligent sa-l afi~ezi. lar cine i~i iese din sarite la suparare ~i incepe sa eaute pe cineva pe care sii-~i verse rautatea. 1ntr-o pata pigmentata exact in locul unde i~i are cuibul problema lui. pigmenrnl va erupe. Rautatea varsata la locul potrivit ~i eu un scop potrivit hrane~te pielea cu grasime. dar 0 tine in el. dar el este pur ~i simplu ascuns. Pigmentul este "luminita" vietii.Alunga raul din tine Pielea grasa este caracteristica persoanelor care nu se jeneaza sa-~i verse rautatea. Dar daca acest om retinut incepe sa se enerveze ca altora. acela are pielea alba. rnra sa traga nici 0 concluzie din gre~eala sa. Ie merg bine treburile. demnitatea lui este afectata. Bubele eu puroi sunt dovada ca omul respeetiv are 0 nlutate deja mai concreta sau un du~man coneret.provin de la stresurile similare ale mamei. normalii fnseamnii un om echilibrat. pentru aceasta grasimea ii multumqte corpului. Petele innascute .alunitele . mai putin educati.

Ma doare sa vad ea omenirea se indreapta eu obstinatie spre propria pieire. ea este sensul vietii mele pentru di.cat de greu este sa ierti Mi se pune de multe ori intrebarea: "De ce te ocupi tu de 0 asemenea treabii grea? n Pentru mine nu este grea. ~i nu va ajuta. Cu cat omul se elibereaza mai mutt de stresurile sale.Luule 'Viilma afirme. Ma doare faptul ea oamenii considera iertarea 0 treaba nemaipomenit de grea. eu atat va vedea in toata golieiunea sa adevarata fata a lumii. Asta inseamna lini~tea sufleteasea. karmei din vietile anterioare. Nu va simti nici tristete. a oamenilor ~i a sa proprie. pentru ca nu vrea sa inteleaga viata. Omul nu vrea sa-~i recunoasea gre~elile ~i asta il va distruge. Nu va avea emotii. E ea ~i dnd a devenit un intelept rara sa faca niei un efort.Esenta este in afara emotiilor. eu vad ce se poate vedea numai prin iertare. daea ajutorul este primit. dar eel care a iertat poate sa se uite la el lini~tit. Va ajuta celodalti. fiinddi ~i-a dobandit echilibrul interior. Se stapane~te de friea opiniei celorla1ti. nid iubire. Tabloul acesta nu este dintre cele mai plaeute. nici rautate. Petele partial depigmentate sunt semnul datoriei. ~tie ce trebuie sa fadL Spiritullui eliberat ii descopera inte1epciunea Unitatii Supreme. Va fi el insu~i. nici bucurie. simte ~i vede totul in adevarata sa esent~l. ehiar daea este extrem de necesar. 72 . prin ea. ajutorul este refuzat. daca. Celeare iarta. Petele ro~ii de pe piele sunt provocate de emotie ~i ne arata efi se da 0 lupta intre Erica ~i rautate. Despre .

Eliberati-va de frica fata de aceasta senzatie ~i de teama di ar putea fi ~i mai rau. ~i de a nu mai reactiona la nimic. ca ~i noua via!a. Dupa un timp reapare nevoia de a fi. Este un adevarat chin sufletesc. Nu clarviziunea este importanta. Multi se simt zdruncinati interior ~i ii cuprinde spaima pentru ca nu inteleg situatia. dar poate sa ~i ramana. Sentimentul acesta se deosebe~te de apatia starii de nimicnicie ~i de starea cotidiana de relativa lini~te ~i echilibru. Ca sa fii om trebuie sa alegi.Alunga raul din tine Atingand acest nivel. Calea vietii unui om duce in viitor. se va 73 . Senzatia este ca trupul se rupe in bucati care nu mai pot fi reunite la un loco Vechile reprezentari se prabu~esc ~i strangerea lor la un loc chiar nu mai este necesara. Fiecare nOlla zi. cu atat mai repede lurnea va deveni mai buna. Important este sa traie~ti cinstit ~i dnd ai pus capul pe perna sa ~tii di ai facut multe fapte bune. Cu cat mai multi oameni se vor elibera ~i vor ajunge sa aiba aceasta senzatie. Senzatia aceasta poate sa treaca imediat. Senzatia de lini~te sufleteasca inseamna deschidere catre tot. Fiecare dintre noi ajungem la ea pe cai diferite. Mi se pune Intrebarea: "Cu ce te alegi? N-o sa-i vindeci pe toti ". daca apare teama ca ti-ai pierdut mintile. Le raspund: "Cel putin voi muri mai de$teapta". la inceput omul se poate speria este 0 senzatie de gol atat de neobi~nuita incat te sperie. In acela~i timp trebuie sa va puneti in ordine relatiile cu materia pentru ca totul sa decurga mai putin dureros pentru dumneavoastra. Starea de nimicnicie nu este altceva decat stare a cand te afli in impas. pur ~i simplu.

(adica din sentimentu1 de vinovatie). Dupa ce ati iertat. daca e§ti laudat poti sa stra1uce§ti de fericire. dadi Ie tineti inchise in dumneavoastra. "De fie care data iert. Un om de§tept prime§te cu calm lauda §i gandqte in sine: " Ti se pare ca merit sa fiu laudat. daca acum va e mai u§or? ~i apare cineva care vine 1a dumneavoastra sa-§i spuna necazul. De exemplu. se involbureaza repede. Dupa aceea veti incepe sa va 0 74 . poate sa reactioneze negativ chiar 1a ce e mai bun.. pe lumea asta sunt prea multe laude pre:£acute §i prea putina critica cinstita. Din pacate.. Dar e §i asta un semn a1timpuri10r noastre.a de special in ce am fiicut?" Ai putea sa te superi. pentm ca tu §tii mai bine decat oricine cat de infima este rea1izarea ta. Fiind un om bun.urat.1leaVOastra 0 parte din povara. apoi 0 iau de la capat. dar eu merg mat departe pe drumul meu". Dqteptu1 are nevoie de 0 critica cinstita. ma simt u. :£ara sa inte1egeti ca nu mai aveti forte pentm a-i sari in ajutor.. va culcati pe 0 ureche.Llilile Viilma deschide in toata sp1endoarea §i iti va da tot ce e mai bun din ce iti este necesar. Emotiile sunt ca valul.. nu fac cum trebuie? " ma intreaba 1umea cu disperare in glas. fumesc! Recunoa§terea sincera nu are nevoie de cuvinte.. Important este sa-ti gase§ti sensu1 vietii. Tu m-at invatat sa acord aten{ie lucrurilor marunte care pdna acum mi se pareau neimportante. Omului prost ii p1ac 1audele ipocrite. Mulsa merg inainte pe calea mea". dar poti sa te §i miri cu calm: "Ce este a. Unde gre. Cine nu are lini§te sufleteasca.esc? Poate ca ce fac. Un om dqtept prime§te critic a cu calm: nAi tmpresia ca nu am dreptate. dar 0 sa vezt. Ce sa va mai osteniti. yeti lua imediat asupra dUl11. din compatimire.

ii va t1 mai greu cand va afla despre boala fiieei ei. Acum moartea trebuie sa ia asupra sa munca pentm ispii~irea raului. am venit pe lume ca sa facem noi in~ine acest lucm.~eesta fiind intr-adevar un sentiment de villovatie.saindrepte gre~eli1e mamei ei. Prin unnare. oare. Pe toti ne va ingropa sentimentul de vinoviWe. Atunci veri gandi speriat: . ~i astfel i~i fac reciproc numai bine. dqi ati vazut ca a~tepta acest ajutor. eu atat vii va fi mai u~or sa t1'airi. Cand vedeti ca vine spre dumneavoastra 0 persoana care 75 .tamai repede lectia iertarii. ca rezultat. cu cat veri 1nV8. dragi oameni. Dar dacel 0 sa mi se fntample ~i mie?" ~i imediat parca va simtiti mai rau. ba dimpotriva. fiiea trebuie sa se e1ibereze de spaime ~j de eompatimire . deoareee ea nu a faeut lueml pentm care a aparut pe lume . Nu-i. sa ml-mi pese de lata mea" . Dar noi. Va rog sa ma crede!i. Dar niei mama nu ~i-a rorectat grqe1ile ~i acum se sca1dii in lacrimi. "Nu am 0 inima de caine.spune 0 astfel de mama.care duee la boala . Mamei nu ii va fi in nici un caz mai bine. se va alege eu un miom sau 0 alta tumora. a~a? Cine se teme ca va veni lumea 1a el sa-~i spuna necazuri1e sau cine are un sentiment de rautate fata de cei care se plang. Trebuie inreles taleul fiedlmi gand ~i atunci gandurile rele ale ahora nu 'lor putea sa ne murdareasca gandurile noastre curatite. acela sigur va fi dlutat de diver~i care ii 'lor povesti despre suferintele lor. frica ~i rautatea. Teama de a nu g1'e~ieste tot 0 spaima. daca nu 'lorn inva!a sa ne eliberam de ele.. bine ce Ie duce pe amandoua 1a groapa.Alunga raul din tine invinovatiti ca nu voati oferit ehiar dumneavoastra sa-1 ajutati. o fiiea buna va pune la inima plangerile bunei sale marne ~i.

Copilul se reface repede. salt ea de fieeare data asta fmi striea relatiile ca starea mea de sanatate se altereaza. mai bine zis. 76 . Haideti impreuna ell mine. De ce simt a~a? Ce vrea sa ma fnvefe gandul aeesta? . pe urma ar fi cazul sa ne de~teptam. Pur . Iertarea este 0 mundi sfanta. dar nu+mi dau seama . Sau. ell cei/altt .. Ea nu. fiindca ~tiu ca ei trei sunt unul pentm celalalt 0 lectie aspra de viata ~i di trebuie sa sufere. dar am invatat sa fac ~i acest luem.i simplu.bunici. puneti-va imediat intrebarea:. dacii nu-l mai iubesc!" Mi-a fost greu sa privesc eu calm ~i eu intelegere in ochii sotului ei ~i ai copilului. dadi nu ne intelegem gre~eme.Aha! Vine sa-mi aduea aminte ea nu pot sa-i suj(ir pe intriganfi. BoHle mai grele ne obliga sa mergem mai in profunzime. dar pentru vindecarea comp1eta este neeesar ca mama sa-1 iubeasca Intai de toate pc tata. Imaginati-va urmatoarea situatie: tratand un copila~. am iertat ~i grqelile lor dintro viata anterioara. La care mama va zambi ironic: "Pai cum.. ne-affi eliberat de 0 multime de stresuri ale mamei ~i ale tatei. earn a~a ar trebui sa gandim ~i sa ne eliberam imediat de stresuri pentm ca sa putem de 1a bun inceput sa nu intram intro conversatie neplacuta. In vietile anterioare ei aujucat in roluri exact opuse. Ca nu pot sa sufar balfde. va cia rezultate. Bolile mai u~oare tree mai repede.Luule Viilma nu va face placere. Repetarea monotona este buna 1a ineeput. te fmbolnave~ti daca te gande~ti di hanea este rea ". fmi place sa mat trag ~i eu a barj(i. am iertat pe bunice ..

Barbatul acesta nu e pe gustul meu. atunci cand vine yorba despre ~tirbirea ego-ului propriu. provenita din neintelegere. Si intr-adevar. este 0 familie distrusa. Aceasta ne arata ca ele nu au simtul responsabilitatii fata de viata.. N-am $tiut. Am destul de des ocazia sa vad eu mahnire ca mamele nu vor sa faca pjmic. Pot sa mat fndrept ceva? Respectul copilului fata de tata sau de mama crejte vazand eu ochii.istatla 0 discutie eand parintele lui a spus: .ii spune unul copil 0 musafira indaratnidi al carei egoism nu-i permite sa inteleaga modul earn explic eu problemele vietii de familie. Am in vedere incapacitatea indaratnidi ~i pagubitoare de a ierta. n-am procedat bine. Mi s-a lntamplat sa vad cum i-au stralucit ochi~orii ~i cum ~i-a indreptat spinarea un copil care a ~<. nici pentru copii.declara femeile care au copii. cu atat este mai cinstit ~i mai sensibil. cu cat copilul este mai mic.Da. Poate 0 astfel de mama sa fie in ordine eu sanatatea? Nu. Probabil ca sunt ~i alt feI de barbati. in care unul tiranizeaza pe celalalt. Ei nu ered ca un copil este in stare sa priceapa adevarul. asta nu e dragoste" . tmeori chiar multi copii. nici pentru ele insele. Parintii se jeneaza sa-~i recunoasca gre~e1ile in prezenta copiilor. Dar 0 familie in care mama este mai importanta decat tata san tata mai important decat mama. " Uite ce mama grozava ai!" . Dar ee am avut ocazia sa vad la femei ma ingrozit. chiar daca privit din exterior toml este inca in ordine. Sigur. nu-m! spun ei chiar tot. Atmosfera din familie se amelioreaza. Ea bole~te ill aceea~i masura in care i-a facut sa sufere pe sotu1 ei ~i pe copil. 77 . Ceva asemanator n-am auzit de la nici un barbat. nu mai domll_e~telnstrainarea. nu poate. Necesitatea de a se sustine unul pe eeHHalt prin iubire 11une~te pe oameni in familie.Alunga raul din tine "Am gre$it.

actioneaza asupra sotu1ui prin eopil. Dragostea umana este 0 dragoste sufleteasdi.~titi oare. Pentm 0 privire profana ~i. Nici unul din ei nu vrea sa inteleaga aces! luem. in timp ce acesta s-a inrait din ce in ce mai mult :tara sa-~i crute nici macar copiii. pentm ca este extrem de ocupat. mai ales. crescuta sub masca iubirii. Bine di macar Ii merge organul sexual pentru a extrage iubire din biocampul femeii. nu sunt con~tienti de acest lucru ~i de aceea nu au incredere in ei. din pacate pentm ei. Grija este caracteristica ~i animalelor. pe care femeile Ie a~teapta atat de mult. ce este aceea iubire sufleteasca? Chiar i'nainte de mariti~. Barba!ii vad ce nu se vede eu ochiul. mor pe buzele lor. actioneaza ucigator asupra copilului. Para sa Ii se spuna. 0 casa fJ'umoasa. femeia i'~i stabilqte pentm sine scopul casatoriei . ~1ama. 0 situatie ~'i voi avea 0 viata fJ'ul11oasa. fiind sufletul copilului. El i~i va uri violent tatal pentru viata nefericita a mamei. Barbatul se straduiqte sa-i dea toate acestea ~i i Ie da. eo. nici chef sa-~i mfmgaie sotia.0 sa-mi fac 0 jellnilie. 78 . judecand dupa jaloanele proprii. dar.Luule Viilma Aceasta ura contra so!Ului. Se spune ea femeile iubesc cu urechile.ne face oameni. dar. EI nu va intelege ca rautatea lu! impotriva tatei provoaca drept raspuns rautatea acestuia. ei simt setea de a ca~tiga a sotiei lor ~i cuvintele tandre. nu mai are timp. Cu ce sentiment intrati J:ntr-o legatura intima? Cu ce sentiment ati conceput copiii? Si acum raspundeti pentm dumneavoastra . Manifestarea grijii este un instinct. 0 ma$ina. in general. mama s-a sacrificat zeci de ani ~i a avut grija de sot. iar barbatii eu ochii.

Un om dezamagit in iubire i~i incalzqte in prealabil pasiunea. Corpul femeii se transforma din ce in ce mai mult intr-o marfa. Ii omoara dragostea sufleteasca. De aceea dragostea sufleteasca nu are nevoie nici de cuvinte. numai di ei nu sunt con~tienti de asta ~i nu ~tiu sa se exprime prin cuvinte. femeile maritate pretind ca barbatul sa-~i fadi datoria In pat. el face ce trebuie . chiar daca ii mai biciuie pasiunea. Pe masura ce sexul feminin se dezgole~te. lnimile iubitoare se vor recunoa~te totdeauna intre ele. prin lenjerie sexi ~i zorzoane. Se iube~te cu inima. In pnvlrea barbatului se dezH'mtuie pasiunea masculina. dezbracat. Un corp feminin normal.munce~te ~i In relatiile intime. nici de podoabe pentru corp. Barbatului ii este din ce in ce mai greu sa trezeasdi pasiunea femeii. Daca femeile maritate ~i-ar infrumuseta corpul. Se ~tie pentru ce 11apreciaza femeia. La obligatie . sentimentele erotice ale barbatului se tocesc. La inceput el soarbe din oehi locurile tainuite ale corpului feminin. a~a cum 0 fac prostituatele.prin iubire. Niciunul dintre ei nu ~tie sa se descurce in adevaratele necesitati proprii. nu-l mai excita. prin comportamentul lor. sotii lor ~i-ar mai dezlega limba . ~mecheriile de a-~i schimba aspectul exterior. I~i face "treaba" In pat 79 .prin obligatie.Alunga raul din tine Nul Cuvintele aprind patima feminina. La iubire . care nn se pot in~ela. nu mai poate sa-l ajute nici macar un mic atribut erotic. pentru ca ii este tot mai greu sa spuna cuvinte false. Cunoscatori In aceasta treaba. Ce sa mai vorbim de sotie! La joc barbatul raspunde prin joe. Aici.e u~or sa pui mana pe un lucru~or frumos. Barbatul reu~e~te mai u~or. sunt barbatii serio~i ~i economi la vorba. Dar.

Aceasta transformare este posibila numai atunci 80 . Un gand rau al femeii se manifesta intr-o fapta rea a barbatului. Un gand bun al femeii se manifesta intr-o fapta buna a barbatului. este periculoasa pentru cei bolnavi etc. A~a apare rautatea.Luule Viilma ~i se intoarce pe partea cealalta. extenueaza. sa adoarma mai repede. pentru ca maine are foarte mult de lucru . ca n-a reu~it sa-i dovedeasca prin fapte ca 0 iube~te. irationala. se poate intampla ca barbatul sa faca infarct in timpul actului sexual. De aici a aparut yorba ca viata sexuala obose~te.trebuie sa umfle portofelul cat mai tare. Lumea vede mai mult gre~e1ile barbatilor ~i ii face pe ei vinovati. a carei forta motrice este femeia. Aici a~ fi vrut sa subliniez din nou importanta legii cauza-efect. Femeia. Daca femeia ~tie sa-~i iubeasca mai intai barbatul. BoJile de inima apar din sentimentul de vinovatie. el va lncepe sa lupte pentru viata sa cu frica de moarte. este ea oare doar partea vatamata? Fapta barbatului este imaginea in oglinda a gandurilor femeii. De la bun inceput pentru barbap nn a fost caracteristic negativism ul. a unui prizonier. Izvorul cuminteniei ~i fericirii este iubirea. Este foarte clar ca autobiciuirea face rau. acesta nu va face nimic rau. Doar atunci cand se simte vinovat fata de solie. Dar dadi femeia se va purta eu el ca ~i cand ar fi proprietatea ei. Se va supara pe ellnsu~i chiar in timpul coitului ca nu este instarit. Dragostea fata de aproape nu poate deveni 0 forta dis~ tructiva.

.Alunga raul din tine cand iube~ti ca un proprietar. cea care zide~te familia. eel mai greu Ie este acum copiilor. chiar daca sunt necesare din punet de vedere omenesc. care n-a auzit nimic despre forta vindecatoare a iertarii. Iar emo!ia. Dupa ea urmeaza energia respira!iei. cand ce nu-!i mai trebuie arunci Ia gunoi. EmoWle.. Este adus la cabinet un om in V3rsta cu dureri mari. Numai intr-o casa un de parintii se iubesc. ~i atunci ii spun urmatoarele: 81 . elibereaza-te de egoism ~i vei descoperi ca intelegi viata cum trebuie. care a fost Iuata drept iubire ~i care a fost motivul crearii unei familii. Respira ca sa fii sanatos Cea mai mare importan!a 0 are energia gandirii. cre~te odata cu anii. Mai Intai trebuie sa faci sa nu-l mai doara. chiar daca Ii se va intampla sa se lase ispititi ~i sa atraga asupra lor o lectie dureroasa. Este clar di in momentul respectiv este inutil sa-l inveti sa ierte. ele provoasa stresuri ~i pagubesc iubirea. Un exemplu. Cultul pentru consumul corpului omenese a devenit pentru adoiescenti masura valorii umane. Dragostea sufleteasdi. va disparea. pentru ca sufletullor curat este amenintat eu distrugerea. Renunta la parerea ca femeia are totdeauna dreptate! Copilul tau vrea sa traiasca ~i sa fie fericit .iasca acest sentiment mai presus de orice. copiii simt incon~tient ce este aceca dragoste sufleteasdi ~ivor ~ti sa pretu. Femeie.

eu gandul. ~i sentimentul de vinovatie care 11apasa pe om ~i efeetul apare ~i mai repede. De multe ori mi se pune intrebarea: eu ee sa ineep daea nu ~tiu sa-mi inteleg stresurile? Unora Ii se pare 0 bariera greu de depa~it. de~i n-afi ~tiut aeest lueru pana aeum. Aeum. Afi expirat raul... ulterior. Energia care intra odata eu respiratia este energia pura. Deja v-a mai trecut . Nu trebuie sa faeem nieio pauza. A lasa sa i se taie 0 mana sau un pieior . mai mult bine. aritmia.. dar daea este vorba despre un organ intern .. Lowl dureros respira ~i el. prin expiratie. voi seoate raul din loeul bolnav.a~a de tare se grabese. Am expirat raul 9i am inspirat hinele.LlIllle Viilrna Ganditi-va fmpreuna eu mine. pI'in inspirafie. 1'v1inunat. afi inspirat bineie . pentru asta nu trebuie sa respirafi mai adanc. posibilitatea ea binele sa intre mat adane pentru ea raul sa poata ie9i. aeeesul de astm tree in eateva minute. In eazul insufieientei eardiaee ~i astmului expiram..eontinuam sa respiram fmpreuno.t mai degraba ar lasa sa i se taie unul dintre organe .. dumnezeiasea. La jieeare inspiratie tragefi fnauntru binele 9i la fieeare expiratie dafi afara raul. Despre principalele stresuri care provoaca boala eu am 82 . Graba na~te totdeauna !ipsa de ratiune.Nu uita{i sa va gandifi. Nu. am expirat mai mult. Omul eonsidera pierdere doar eeea ce vede eu oehii 1111. inca. am expirat raul ~i am inspirat binele. in plus. Atat de greu. ~i mai muit rau ~i am inspirat mult bine. Vom da. Aeum vom inspira ~i mai mult bine ~i vom expira 9i mai mult rau. aeeasta pierdere i~i va arata importanta. Modul nostru pozitiv de a gandi spore~te puritatea ~i eantitatea de energie inhalata.asta nu!. Abia dupa aceea. voi duee binele in load bolnav ~i.parea nu-i pare atat de rau. Durerea. eu fmpreuna eu dumneavoastra.

Jumatate din ganduri sunt negative. pentru a pricepe. Deslu~irea cauzei prin intermediul bolii este aeela~i Iucru eu liehidarea urmarilor ei. el trebuie sa-mi provoace 0 durere. Ca sa intelegeti tabelele ~i sehemele din carte. 83 .spiritul melt Imi dli de $tire ce se va intampla. Ce inseamna asta? Inseamna urmatoarele: La fiecare inspira. fie ~i numai pentru asta. C{md imi aud spiritul $i ~tiu cli trebuie refinut binele # dat afarli raul. In medie un om are 15 inspiratii ~i expiratii pe minut. in eon~tientul nostru intra un gand. Cer iertare gandului meu rliu cli l-am llisat sli creascitpanli la aceste dimensillni.ie Ni(iunea noastrii ne trimite un gand. apelati la memoria dumneavoastra ~i la gandire. ne~tiind sii gandesc. imediat eu iert gandul riiu care atrage asupra mea 0 'intamplare rea.fiindcii n-am 'infelescii el a apitrut ca sa mil fnve(e ~i ca.A!unga rau! din tine scris in prima carte "Cum sa te fere~ti de boaia ~i eum sa fii sanatos". Cer iertare spiritului meu ca n-am ~tiut sa-l ascutt mai devreme ~i it mUl{Ull1eSC din tot sufletul pentrll ajutor. Ar fi fost mai bine ea raul sa fi fost prevenit. spiritullmi spune cii Indoiala estefrka de a crede In mine 'insllmi # aeest stres a$teaptii # el slifie eliberat. i-am provoeat atatea suferinfe. La fiecare inspiratie. Sentimentul de eliberare este ajutorul de prima necesitate dat mie de cafre spirit pentrll ca ell sa ~till C(t am rell~it. Subliniez . Cand mii bantuie indoielile. Pentru aeeasta exista minunate posibilitati intruchipate de propriile noastre ganduri. Cer iertare corpului meu pentru eli.

Cine cere mai mult. l~i eorecteaza viitorul. # sa tragi nn 0 singurii concluzie. Dumnezeu ii da intotdeauna omului ceea ee merita. acela va fi deceptionat. Cine l~i eorecteaza prezentul. ma izbavesc de nevoia de a sufer. aeeluia spiritul ii va da posibilitatea sa mearga tot mai departe. Fiecare gand meritli sli meditezi asupra lu. nu 0 singurii data.an. Cine i~i coreeteaza treeutul. rugaciunea con~tient direcrionaHi.Luule Viilma Orice gtind care mil viziteazii lmi este trimis de clitre spiritul meu cn sa invefe mintea mea. Ziceti ca asta este 0 viziune efemera care nu folose~te la mare lucru? Cine va incepe sa apiece ureehea la gandurile sale ~i i~i va coreeta viata dupa ele.' Capat infelepciune fara sa sufar. Iertarea este tocmai acea rugaciune. Orice gand negativ vine ca sa ma fnve(e exact contrariuL Daca eu pricep Ii ma eliberez de el.? Intreb diteodata oamenii: "De ce a{i ciipiitat sentimentul de vinovii{ie? Frica? Riiutatea? De la ce vi se trage? Sunt acestea un prieten salt un du§man?" 84 . ea echivaleaza cu rugaciunea de dimineata. Coreetarea luerurilor marunte se va transforma pe nesimtite in schimbari mai importante. i~i corecteaza prezentul. Pentru omul care i~i incepe ziua ell 0 astfel de truda de gandire.. Stresul. Fiecare gand meritit sa meditezi asupra lili §i sa tragi o concluzie. a carei implinire va fi pe masura faptei faptuite. a~a cum trebuie safaca orice om ell ra{iune..prieten sau d~w.

i ffi spune ca nu exista vina. Spune-mi ca ai fnfeles ca frica atrage raul §i te fndeamna safadfapte unite. eel mai bun prieten 85 . ele VOl' crede eu eea mai mare placere fn vorbele tale. eu voi fi nevoit sa cresc pentru ca sa te fac slab §i atund tu nu vei mai putea sa fad rau din prostie. Frieile sunt multe. de el nu se lipe§te raul. pe nume frica. cred fn cuvintele mele. Si cere iertare corpulut tau pentru ca. Dar. vine sa-fi spuna . cu adevarat. Sentimentul de vinovil{ie vine ca sa-fi spuna: Lasa-ma §i atund tu vei fi de:jtept §i puternie. Numai omul curajos este puternic §i de§tept. d gre§eli §i din gre§eli se fnvata. finand fricile fn tine §i dandu-le voie sa creasca. Frica fti spune: prietene. va suferi. binele este ceea ee fac eu fnsumi. de exemplu. copil drag! Sentimentul de vinovaJie este un prieten care vine . Tofi am venit pe lumea aceasta Cet sa invatam §i sa facem din rau bine.Alunga raul din tine Pentru majoritatea raspunsul e cat se poate de clar un du~man. A§a ffi vorbe§te sentimentul de vinovafie. Spune-Ie chiar tu acest lucru. Fricile mele. daea nu ma la§i. eu voi ere§te §i voi veni la tine mereu pentru ea fntr-o buna zi tu sa fnfelegi ca numai eu te pot ajuta sa nu te distrugi. ele VOl' sa ea§tige pe teren propriu. dar toate vin sa te fnvefe sa fii eurajos. Dar de unde vine friea? Prietenul tau. Pentru ca. Pe ei ii Inva! in felul urmator: "Asculta. Fricosul este totdeauna slab §i atrage raul. e§ti un fricos. i-ai pricinuit un rau.scumpule. daca tu nu mil la§i.. atund nimeni nu te va mai fnvinova{i. Lasa-le pe toate acasa. Prietenul friea ifi spune: lasa-ma! Eu ffi vreau binele. Eu vreau sa te ajut sa devii curajos. eel mai bine in!eleg copiii. au multe nume. Cine devine rau.

din frica. De la rautate se fac edeme.}tie sa-fi zicii aiifel. n-o lua cu tine. Si tu vrei acest lucru. N-ai . Eliberarea copilului de stresuri depinde de mama. alifel vei suferi. Acasa e totdeauna eel mai bine.Ji rClUtalea. eZte iube$te foarte mult $i vrea sa te [nvefe sa fii de.}ti rau. Acum ai ultima posibilitate sa fact din rau bine. nici copilul nu poate fi convins ca este a~a. De$teptul este curajos .Jiputernic. tu trebuie sa dai afara rautatea. ~i pana dnd mama nu va crede ca boala copilului provine din gandurile ei. Dar pentru ca iubirea sa poata veni .LuuZe Viilma al tau este corpuZ tau. las-o acasa. Numai rautatea provoaca durere. De la rautate creyte febra. Ea vine tocrnai pentru asta. ea sa-fi spuna ca in tine s-a instalat raul . Dad trupul tau nu se simte bine. sa n-o iei Clltine. inseamna ca tu.Jtiut acest lucru . nu-i a. se rup oasele yi apar sangerari. alifel te vei imbolnavi.1?ce este binele . Odata candva rautatea a venit sa te inve. N-ai . Rautatea inro. Daca mama nu crede ca boala vine de la ganduri. Si asta numai pentru ca tu nlt te-at gandit sa layi rautatea acasa. Ea se va bucura. copilul 86 . Rautatea care nu este data afara. asta inseamno.Jeyte 10cui bolnav. decat sa-fi spuno. Iart-o pentru aceasta confilzie". ca e.este nun-wi iubire. Ce vrea sa-fi spuna rautatea? Ea vine sa-fi spuna sa te debarasezi de ea cat mat repede. at lasat sa intre in el gandurile rele $i el ifi cere ajutor. Acum.Ja? Draga copilel Daca cineva ift spune ca e.Jt ai lasat sa intre in tine . bolile nlt se lipesc de el.}tiutpan a acum acest lucru .Jtept. Ea nu .Jtirau.}i cii el vrea sa-i dai drumul afara. ca e nevoie ca tu sa-fi trimi{i la plimbare rautatea.Jisa te faca fericit. fiindca ii e bine acasa. te distruge.}i ai fost nevoit sa sz{feri.

Nu cred ca 0 sa reU$esc. un bolnav intr-o astfel de stare nu mai poate sa inceapa sa gandeasca corect. Ii se cere sa-~i dezvolte spiritul. ele incep sa se eschiveze inventand tot felul de pretexte. Tipetele ~i bombaneala parintilor. Ma uit la a astfel de mama ~i ma jenez sa-i spun ea eu ii vad adevaratele ganduri. nu e pentru toata lumea etc. Daca ~tiu ca medicina ma ajuta. dragi parinti. dar daca pentru bine1e copilului. Ne plangem ca tineretul obi~nuie~te sa dea muzica prea tare. Toate mamele afirma ca traiesc de dragul copiilor. EI face ceea ce 1i permite bolnavul. ea friea ii bloeheaza capacitatea de gandire . acela trebuie sa se elibereze cat mai urgent de sentimen1111 de vinovatie. Si atunci vine chirurgul ~i ii indeparteaza din corp un organ eu care natura a socotit ea este necesar sa 11inzestreze. El ~i-a provocat singur boala ~i de aceea rezultatul depinde de modullui de gandire. Va ingrijiti de corpul eopilului. Omului nu ii este dat sa intreaca natura ca inventivitate ~i oportunitate. chiar daca chirurgical i se va taia organul bolnav. dar i-ati abandonat sufletul. ~i medicul asta ~i face. rele poate aparea o situatie extrem de periculoasa pentru viat~i. aid este nevoie de interventia rapida a medicului.. precum ~i repro~urile celor mai in varsta Ie provoaca 87 . Cine considera ca prin aceste randuri eu 11invinovatesc. Dar tineretul chiar nu aude bine.Din pacate. de ce sa ma mai straduiesc? Dar ca sa recunoasdi ca nu are eredinta.Alunga raul din tine nu se va inzdraveni total. Unul din argumente este ea i~i strica auzul. Ca urmare a unor ganduri incorecte.asta omul nu poate face.

Ochii vad unele lucruri. Copiii se sacrifidi din ce in ce mai mult in numele familiei. Imi aduc aminte de incercarea e~uata a unui psihiatru de a-I trata pe un tanar care avea 0 puterrica didere fizica. vederea se narmalizeaza. Poti sa-i angajezi surori medicale. pentru ca ei nu vor sa vada rautatea parintilor ~i a Iumii in general. Dadi parinrii accepta acest lucru. In sport era apreciat. Acela~i lucru se poate intampla ~i eu vederea. altele . care in minutele de ragaz nu mai putea tine in mana nki macar un ziar. pentru ea aeestea au in ele un stres care Ie provoaca durere.Luule Viilma o reaqie de aparare . de dragul binelui. Cand suntem lini~titi. incercand sa se smulga din Ianturile parinte~ti. ea se inrautate~te ~i poate fi pierduta total.nu. Dar daca ei considera. se va vedea Ia finaiulluptei. golul sufletesc al copilului nu va fi umplut. ca supunerea ~i devotamentul copilului sunt de la sine intelese. in chip de stapani. Era yorba de un sportiv in activitate. In rest era insa umilit. Copilul vine pe lume ~i traie~te pentm parinti. Aceasta boala se nume~te curmarea iubirii Sllflete~ti.se culca seara ~i dimineata nu se mai scoala. sa-i pui monitoare. con~tient sau incon~tient. Sau lumanarea vietii lor este stinsa de 0 boala incurabiia cu un diagnostic neclar. Privirea poate sa baleieze multa vreme incoace ~i incolo mainte de a se strica. Tot mai des mar de moarte sub ita . cand avem in noi rautate. Rar se intampla ca tineretul sa-~i astupe seleetiv ureehile. El se afrrmase doar prin sport.este tot 0 eliberare. Forra lui fizica rezista selectiv. lnima lui se opre~te pen88 .nu vor sa asculte lueruri neplacute. Sunt foarte multe cazuri de copii cu vedere slaM. totul este in ardine. Ce grad de libeliate Ii trebuie fiecaruia. copilul ori va lupta. ori va muri . In aceste cazuri medicina este neputincioasa.

vezi Doamne. Parintii sunt neferici!i ~i ingrijorati. de binefacere. mai bine sa moara. Ei inca nu ~tiu sa~i indrepte iubirea spre alte persoane. nevoie de el. Daca insa la patu!UI unui copil bolnav se afla 0 mama care in!elege ca principala cauza a bolii este nepriceperea ei de a iubi pe taHil copilului. Toate bolile incep de la ne~tiinta de a intelege viata. Copilul nu este un obiect eu care. Duc dorul ca parin!ii sa tanjeasca dupa iubirea lor. laudfu1du-se. ca apoi sa poata iubi ~i pe copil. 89 . poate.a secat izvorul iubirii. dar altfel nu pot sa-i ajut.Alunga raul din tine tru ca atitudinea fa!a de via!a a parin!ilor . Acestor copii nu Ie mai riimane decat moartea pentru ca ei sa demonstreze ca due dorul a ceva. Sentin!a poate fi foarte trista. Boala lui este numai lectia pe care copilulle-o da ~i pe care ei trebuie sa 0 invete. Eu nu vreau sa Ie amplific ingrijorarea. Ace~tia doresc in mod obligatoriu ceva material. spiritual. Asta este soarta copiilor in societatea. chipurile. spre natura sau animale. Ele nu ~tiu di copilu! nu este 0 avere ~i nu este un mijloc pentru realizarea unei cariere politice. au 0 boala la cap. atat pentru ea cat ~i pentru copil. Foarte des 'vin la cabinet parinti cu copii care s-au imbolnavit chiar ill prime Ie zile de viata. Mamele nu in!eleg acest lucru .doar in postura de consumator . au fost atat de grijulii cu mo~tenitorul. Cei pentru care el a aparut ca sa-i iubeasca nu au. nu doresc sa-~i inlocuiasca parin!ii cu altcineva. Sau. palpabil. Despre ce e yorba? Este yorba despre faptul ca sotiile i~i considera soW pro~ti. Femeia care i~i dde de inteligenta barbatului ei. Sau nu au un animal in casa pe care sa-l poata iubi. acesta se va insal1ato~i categoric. parinJii vor sa-~i mareasdi propriul prestigiu. Copilul este iubire.

ea incepe sa se inraiasca. baza carora este creierul. Si aripile 11vor sustine pana dnd va simti ca ii este draga iubirea numai a acestei femei. Femeile vor ca barbatul sa Ie ghiceasca fiecare gand ~i. in general ca ei sa eclipseze pe ceilalti barbati pentru ca ea sa se simta mai buna decat toate celelalte. EI ~tie insa in care cuib cre~te un vultur. din politete. ~i 0 va face sincer. poate cre~te un geniu. Lumea se va mira cum de un barbat atat de de~tept are 0 femeie atat de simpla ~i de modesta ~i de ce nu se insoara cu alta. Daca acest lucru se intampla imediat dupa na~terea copilului. Si astfel dintr-un flacau de la tara. copilul care s-a nascut sanatos. Si intrucat mama s-a infuriat pe facultatile mentale ale tatalui. ascunde rautatea in ea ~i n-o azvarle afara impreuna cu tipatul. Daca mama i~i va corecta repede gre~eala. iube~te mintea barbatului ei contribuie la dezvoltarea acesteia. chiar intr-o maternitate cu conditii ideale de ingrijire. 90 . in sfanta ei simplitate sufleteasca. simplu ~i nerafinat. se poate imbolnavi. energia rautatii se va indrepta catre creierul copilului ~i Ii va distruge mintea. Sa tipi in prezenta altora se considera 0 dovada de prostie ~i de aceea omul strange din buze ~i poarta cu sine rautatea crescanda provenita din dezamagiri ~i din suparari. dar ce e rau aici este faptul ca. Femeia care.Luule Viilma 11 dispretuie~te ~i 11 ura~te. dnd mama ~i micutul sunt foarte receptivi. atrage asupra sa nefericirea. Rautatea trebuie sa se fixeze undeva. Daca el n-o face. atunci ~i creierul copilului se poate reface in totalitate.

Sa nu dea Dumnezeu ca un copi1 sa povesteasca cuiva cum a devenit elinrelept: "pentru ca parintii mei se certau fntruna eu am fnvatat ceva din asta ~i acum pot sa nu mat repel ~i eu acele certuri flira rost a~a cum .Pamantul Sufletul este mama. Vad in fiecare zi mame care au facut multe gre~eli in viara lor. Mamele sunt foarte sensibi1e cand este yorba despre gre~elile lor. Considera ca este bine ceea ee Ii se pare lor a fi bine. chiar :tara cuvinte.Alunga raul din tine Planeta durerii suflete~ti. gre~iti la :fel. In loc de asta. Este firesc. farta-ma puiuIe. asta este partea pozitiv6 a raului meu. altfel nu am fi oameni. Deci. mama ar putea sa gandeasdi astfel: " copilul a fnvaJat din gre$elile mele. ca a trebuit sa inveri in felul acesta. ale parinri10r raman in sufletul copiilor. Certurile. 17rin suferinf(I Dar eu n-am ~tiut alifel. mam de~teptat. 1a fel ca sorii ~i copiii dumneavoastra. dar rar se intampla sa ~i Ie recunoasca. mamele au un puternie sentiment de vinovarie. Nerecunoscatorule! Nu fi-e ru~ine?!" ~i lacrimile li curg de-a valma 1aolalta eu acuzatii1e. Sa nu uitari acest 1ucru! Auzind ce spune capilul. acum.1aceau ei". urechea fina a mamei prinde numai fraza incriminatoare"parintii se certau fntruna" ~i ea se napuste~te ca 0 apucaUt asupra copilului: "MCifad de ras 1n fata lumii. 91 . prin necazul tau. Toata omenirea invata din gre~eli. Din cauza grqelilor necorectate. De~i este 0 dorirrta sine era. Dragi mame! Sunteri aarneni . Pan a acum n-am ~tiut. Toate doresc 0 viara mai buna pentru copiii lor. iarta-ma ". ele nu ~tiu ins a ce este binele.

Au! Mi se intfunpla ceva cu inima! Au. apare in piept 0 senzatie de apasare care sepoate raspandi in tot corpul. dar n-a §tiut cum sa 0 fadi. sunt imaculati §i nu se poate sa nu-i plangi. nu-i a§a? Si se poate §i mai mult.Luule Viilma Cine nu ~tie sa pastreze in suflet bucuria. invinuind pe altii. cii I-ati . Cel care invinuie~te pe altii (atat femeia cat 9i barbatul) este foarte sensibilIa fiecare cuvaut care i se SpUl'1e 9i care se spune despre eL Chiar §i in cel mai nevinovat cuvant i se pare ca se ascunde 0 aluzie la adresa sa §i imediat se Infude. mar! $i numat tu e~ti de vina. Este un paradox. Nu ar mai avea motive sa spuna urmatoarele cuvinte: "Nu vreau sa mii due acasa. Cei care Insa sunt mca in viata. daca nn sunteti atenti la semnalul pe care vi-1 da inima. Iertati-vii sentiment'ul de vinovatie di a venit sa va invete. trebuie invinov~l!iti de ceva. aceia va avea un sentiment de vinovatie exact in acelloc . Cereti ieliare sentimentului de vinovatie . nu ar mai 111vinova!ipe altii ~i nici n-ar mai atrage asupra sa invinuiri din partea altom. Daea fiecare om s-ar elibera de sentimentul propriu de vinovatie.in sufiet. tu m-ai seas din sarite! Cei care sunt departe de noi sau sunt deja pe lumea cealalta sunt buni. Nu ma a~teapta decat repro~uri. va daunati dlLrnneavoastrii In~ivii ~i eel orlaW. Caud invinovatiti pe cineva. Astfell§i Incunul1eaza opera spaima ca nimeni nu mii iube§te. lasat sa creasca atat de mult Incat s-a transformat in du~manie. Oricum acasa nimeni nu da doi bani pe mine". 92 . Cereti iertare corpului ea. Imi este indiferent unde ma ajlu -it ce fac.

ii da batai deeap. Cuvintele pot sa ramana acelea~i. va invinuiti pe dumneavoastra in~iva.lle~tesa Ie nesocoteasea. pentru ca el este mai pur ~i el v-a ales. vi3ta ~i pe dumneavoastra in~iva. avertismentele. vinovatie se vede doar pe sine ~i aCllZape toti ceilalti.'1 adolescent bomav de inima care invata prost din cauza sanatatii §i este neferieiL Mama n invinuie~te ca. fiind bolnav. Povetele.Sru.'1lportantaparerealumii~. Diseursurile dumneavoastra aeuzatoare arata eloevent eli iubirea provoaca durere.Alunga raul din tine Tata este spiritul copilului.a lectie penlm copil."'1ul pe celalalt. Vine la eabinetul men unalcooliccu un putemic sentiment de vinova.. pricinuita chiar deea . Ofiee om subjugat de sentimentul de. (sotia).i nn durerea sufleteasca a £lului. 93 . Apare 1a cabinet tL. iarta numai unul ~i ce1alalt nu. Deschideti bine oC.c«"'. chiar injuraturile ~i pOlli<'1eile pe care copilul nu indraz. iar mama sa . Crezfu1d eu indarjire in imposibilitatea de a gre~i.. In alcool se ineaea sentimentul de vinovalie.bii ~i intelegeti ca va distrugeti copHi. Dar daca. dar tonul eu care au fost spuse poate sa Ie schimbe radical sensu!. 1a celalalt va rama.tie fata. dorinta de a preintampina raul.ne. durerea sufleteasca va dispm-ea. comiteti 0 mare eroare. sotuJ. mama . de viala~Mamaluiar avea dreptate sa-l bqteleasca intnma ca o face de ru~ine. e~ti ~i tu ca ceila1ti? Mama aceastaar~sa. Copilul intelege totdeauna mai mult.De cenu. Invinuirile sunt insotite de amenintare . de~i poate 11indarjesc. Pentru ea este i. Vor lIlvata aceasta leetie iertandu-se Ui.Niciun copil nu se na~te a1coolic. de~i ea I-a edueat. nu 1'iranese sufletul. 1a eel care a iertat.pe care 0 numiti preventie. Invinuindu-va copilul.vada. Acest copE este 0 leetie pentru mama sa.suf1etul Iui..

$i din mila fata de sine . acestea fiind succesele ei.ror vietilor sale.mama s-ar fi putut na~te in secolul treeut sau in secolu! viitor. neapucand sa rezolve 0 problema. Pana . Insearnna ea mamei ii trebuie 0 povara ~j mai grea dadi. Viata acestei femei ~i a copilului ei nu va fi mai buna parra cand ea nu va intelege ca: .discutia pornita de la copil se extrapoleaza asupra intregii lumi. In aceste tanguiri este atata repro~..saracul de mine.el se va simti ~i mai rau. spaima ~i rautate incat copilul se simte ~i mai vinovat. nu a avut cand sa invete lectia razboiului. 94 . i~i ia imediat pe suflet 0 aWl problema. Dar dad s-a naseut in acest secol.chiar daca parintii i-au conceput tru.pul. .n-o sa mai fie nici pic de paine a fost exprimata eu atata rautate ca pana ~i painea.ml-mi fa rau!. Copiii bogatilor poarta in suflet durerea provocata de povara bogatiei. . Maine n-o sa mai fie nici pic de paine. Omul trebuie sa indure totul in decursul tutu. o aha mama ingrijorata ofteaza: "De ce m-or fi aaus parinfii pe lumea asta? Am trentt prin razboi . In acest moment copilul simte dl mama ar vrea sa scape de el. Ea devine amara din cauza rautatii. Un necaz dupa altul se abate asupra acestei femei ~i ea nu intelege ca ea insa~i Ie atrage. Nu vede insa figura rugatoare a copilului . $i-ar fi putut alege parinti mai bogati. are un gust amar.frica . copilul a aparut pe lume pentru ca a avut nevoie anume de ei.Luule Viilma sele copilului.i acum e .i mai rau. cat sunt de nefericit . ea se incnmceneaza aducandu-i aceasta invinuire egoista. care deocamdata este..i proprii copii 1$ilasa parinfii pe drumuri (a~a a citit ea in ziar) ".. . E1 a simtit cuvintele care nu au fost rostite.

Ea se poate piti in om ~i poate sa ta~neasea pe nea~95 .. prin insinuarile lor. vor ca copiii lor sa fie fericiti. eel nu sunt iubite. Si mamele lor sunt convinse ca nimeni nu are nevoie de ele. lnvidia este un stres perfid. ea Val' sa seape de ele. La fel este ~i sufletul copilului. Ei nu ~tiu cat de greu este jugul gloriei ~i. $i era ehiar mai talentata! Viata este mi~care inainte. Poate ca in spatele cuvintelor gandurile sunt diferite. Se prezinta la cabinet ~i persoane intelectuale. stimabiIe care se plang ca mereu bolesc. pas cu pas ea atrage raul ~i i~i distruge viata. orieal te-ai stradui. etc. ne~tiind. Repertoriul este foarte asemanator. 0 mama a recunoscut ca invidia fata de succesele propriului copil s-a transformat intr-o r£tutate vadita pentm ca la timpul respectiv ea nu a avut succese. Parintii.Alunga raul din tine La aceasta mama probabil nici senzatiile gustative nu mai sunt cum trebuie. Nu exista oameni tara invidie. Un om invidios nu poate sa inteleaga ca invidia este 0 ghiulea legata de picioare. cu atat mai puternica este invidia pe cei care progreseaza. vor sa se razbune pentm 0 vina inexistenta. ca sunt a povara pentru toata lumea etc. Cerinta fiecami spirit este de a se mi~ca. Cauza suferintei 0 constituie repro~urile mamei. incep sa-~i invidieze copilu!. toate vor sa-~i faca copilul sa sufere. dar. nu te poti mi~ca din loc. Cu cat vanitatea este mai mare. lnvidia fata de cei care au reu~it ~i au devenit personalitati poate sa creasca pe neobservate ~i sa devina invidie pe propriul copil. Si in felul aeesta eel care merge inainte nu va mai avea forte. care nu s-au realizat. Ce-ti ramane? Doar sa-i pui celuilalt piedica ~i pentm asta nimic nu este mai potrivit decat sa-l invinovate~ti de ceva. ~i astfel.

Computerul nu te invinovate~te. dar ~i strainii. Vin la mine mame ~i imi cer sfatulin cele mai diverse probleme. Invidia este a du~manie care provoaca cancer. Ea spune ca ti se striea vederea. EI nu intelege pove!ele mamei. Obiectul invidiei pot sa fie cei apropiati. copilul va pHiti pentru neprieeperea lui de a umbla eu sculele. cum se fac luerari de constructie sau altceva. Binele va veni de la sine. Una din formele ei este gelozia.Luule Viilma teptate din te miri ce motiv. nu te sperie. Drumul devine greu. o mama care i~i tine copilul departe de tot ee este periculos ~i greu nu intelege de ce aeesta s-a lipit de calculator. tatal. in viitor. Ca doar computerul nu mu~ca. daca Ii spune!i eorect. Frica nu 0 lasa sa vada ca tatal ~i copiluli~i impart treburile conform cu var~ sta fiecaruia. mra bueurie. periculos pentru micut. Ea nu intelege di 11face pe copil sa se sperie din eauza tatei ~i tata din cauza copilului ~i candva. spune!i-i. ma~ina. Oameni dragi! Aflati ca a urare de drum bun rostita eu un ton mustrator se a~eaza ca 0 piatra pe inima dilatorului. 96 . deoareee tatal sau 11 tine pe langa el ~i ii arata cum se repars. ~i el va in!elege. Se teme sa nu se raneasca copilul. evident. cu el !i-e bine. nu ii cade pe picioare. Dar mama este nemul!umita. Sa ne eliberam fieeare de stresurile noastre 9i yom obtine ceea ce dorim. Una se teme pentru copil. E mai bine sa va eliberari de frica ~i dadi vede!i ca tatal se comporta nesabuit. Revolta lor se extinde 9i asupra copiilor. Cea mai mica zgarietura este privita ca 0 tragedie in care vinovat este. nu-l atrage intr-o banda eriminala. de~i ar trebui sa ~tie ea intr-o mare masura vederea se striea de la rautatea pe care familia nu ~tie sa 0 evite. Barba!ii sunt satui de vaicarelile ~i spaimele femeilor. nu se infurie. mra sens.

Ii arunca pe membrii familiei care incotro. Bucuria de a face Ii ramane 97 . Devin inutili. nu ~tie sa faca patul. Micul dejun Ii se pune direct sub nas acestor sarmani somnoro~i care trebuie sa mearga la ~coala sau la serviciu. scandal care. ori sa devina ni~te ra- t$. Ol' Dragi femei! Opriti-va 0 secunda ~i ganditi-va de ce sbucura locatarii casei dumneavoastra cand ies afara. Dupa program. un petrecaret pasiv care ii demonstreaza limpede mamei sale ce gre~eli a facut. de a calea rufe etc. Din copil a creseut un lene~. Ob1igatia de a sta acasa ~i de a te simti inutil impinge relatiile. nimeni nu mai vrea. ea 0 explozie. care este mai lung decat al copiilor la ~coala ~i al sotu1ui la serviciu.. unde ei ar putea ori sa-~i gaseasca rostul. Mama §tie eel mai bine. trebuie sa dea fuga la magazin ~i apoi la buditilrie. Apoi familia obosita trupe~te ~i suflete~te trebuie J:. pana la scandal. SoWl ~i copiii nu-~i mai gasese locul in casa. deei sa faca ea! Ea nu a dat niciodata sotu1ui ~i copiilor posibilitatea sa incerce bucuria de a pregati ceva de mancare.ranita. iar mai tarziu.Alunga raul din tine o mama care nu ~i-a invatat la timp copilul sa fie manierat. de a face curat. Dimineata incepe cu ceremonia sculatului. va ramane in continuare sclava lui. Le ascu1ti ~i ai impresia ca nimeni nu se mai uita la ceas ~i di nimeni. · La inceput nimeni nu ~tie sa indrepte situatia. Mamele bolnave de nesomn ~i suprasolicitare se plang ca sunt nevoite sa fie roabele sotilor ~i copiilor. ~i a~a incordate. in afara de chinuita mama.. Tot ce fac ei nu e bine ~i sfaturile lor sunt respinse. ~i ea se mira de ce toti sunt nemulturniti. Vasele murdare care s-au adunat S-i1 gandit sa Ie spele in timp ce face mancarea. ordonat ~i harnic ~i a facut ea totul.

sa impuna. se extaziaza de initiativeIe sotului ~i copiilor. nici celorlalti. nici nu vor baga de seama ca ace~tia vin rar pe la ei. Ele ~tiu ca pe oameni ii atrage unul spre celalalt sentimentul i"eciproc de vinovatie. de priceperea. vor veni. sa se ingrijoreze. sa ceara. Tot ce face va fi insotit de bucurie. de abilitatea. la nevoie da sfaturi. de ratiunea ~i de mintea lor 9i in cazul unor abateri premeditate ii pedepse~te. Copiii 9i sotul ar dori 9i ei sa faca ~i asta le-ar da sentimentul propriei demnitati. 0 astfel de mama nu va fi niciodata singura ~i minunatii ei copii i~i vor gasi rapid rostul in viata. sa regrete.Luule Viilma omului pentm toata viata 9i 11inspira pentru treburile ulterioare. de logica. Femeia care se elibereaza de stresuri da fiedlrui membru al familiei posibilitatea de a-~i gasi locul in familie ~i in viata. sa domine. vin rar pe la ele. dirijeaza.eala asta? Acum 0 sa fii minte pentru toata vtafa?" Mama nu trebuie sa fie 0 roaba sufocata de treburi care nu mai vede nimic in jurul ei. acum oameni maturi. Cand 0 sa-i fie rau parintelui. dar moderat.. Parintii care ~i-au crescut corect copiii. dau fuga la ei ca ni~te apucate. nedandu-~i pace nici lor. care sunt vinovate fata de copii ~i care nu se elibereaza de sentimentul de vinovatie. lnima Ie va spune rand sa vina. Ea va fi femeia fericita care nu va trebui sa se sacrifice. sa pedepseasca etc. sa se zdrobeasca. Mama trebuie sa fie pentru familie izvorul de iubire ~i mentorul care supravegheaza cu bucurie activitatea din casa. mai ales familia. Dar mamele. de ce sa-i deranjezi. Ea trebuie sa ~tie sa intrebe in cazul unor boroboate: "Ce ai znvafat din gre. sa ameninte. Astfel de marne nu se vor plange ca copiii lor. 98 . Au ~i copiii viata lor.

Femeile modeme sufera ea nu pot sa se afirme ~i atunci se amesteca in viata ahara. Nu dati fuga sa-i spuneti mamei tot ce ati auzit sau ce v-a trecut prin cap. Apropo.ca. Daca are un hobby. Vechile certuri vor reizbucni cu 0 nOlla forta. invatati continutul acestei cfu1:i. ~i intr-o buna zi vei descoperi in inima ta pe buna ta mama. deoarece pentru un am in varsta este greu sa adopte un stil nou de comportament. chiar daca nu mai e~ti a9a de tanar! Tu insuti ti-ai ales aceasta mama ale carei parti rele ai venit sa Ie indrepti. in care 0 vei recunoa~te pe cea cu care te luptai pana mai ieri. Justificari -gasesc destule. nu are rost sa ma apuc de ceva. rautatile 9i atunci vei putea sa 0 ierti 9i pe mama ta. Puneti-va in situatia asta ~i trageti singuri conc1uziile. Va yeti simti amarat 9i decePtionat. Pentru ca sa intelegeti aceste lucruri.munca este grea 9i de lunga durata. mama visurilor tale.In caz contrar. Atunci nu vei mai atrage asupra ta invinuirile materne. Prin asta ii yeti retrezi sentimentul de vinovatie 9i veti provoca eruptia unui vulcan. Iarm-ti sentimentul de vinovatie. Mol' de plictiseala. yeti primi. va avea cu prisosinta sentimentul de demnitate proprie: ea va trai corect. discutia se va transforma intr-o avala~a de invinuiri care de care mai dureroase. spaimele. Atunci vei putea spune ca ai cunoscut cea mai mare fericire din lume. n-am ce face. . Crede-mat Vreau sa va previn . Draga copiie. 99 a femeie .Alunga raul din tine care nu are spaima ca pe mine nimeni nu ma illbe~te.>omajul nu a aparut din cauza crizei economlce. Sa nu fiti naivi. va gasi ~i la adanci batraneti eu ce sa se ocupe ~i nu se va plictisi. dar bine:Ia. Ea nu te va mai face sa suferi ~i nu va mai suferi nici ea. Inima ei se va lini9ti. 9i lovituri.toare. ca raspuns.

de deceptii. Nu fac parte dintre acele persoane care i~i varsa focul pe altii. Scaparea urinei ne vorbe~te dimpotriva de dorinta de a te elibera de deceptii sau de ce sunt obligat sa suport! Celui care nu-~i intelege probIemele ~i nu ~tie sa Ie dezlege corect. Puteti avea frisoane. Am tras concluzia ca vezica urinara ilrj da semnalul di trebuie sa ma eliberez de deceptii1e. EI a vazut ce ati realizat prin nesabuita dumneavoastra facere de bine. inf1amarea vezicii urinare are loc din cauza acumularii de deceptii in viat~i.xJ. Ie vine in ajutor. Ca 0 teava de evacuare. altfel chiar in aceea~i zi a~ fi avut alte deceptii. Trebuia sa ma eliberez imediat de stres. ea elimina in permanenta deceptiile in exces. varsaturi. vezica urinara. Am inteles di spiritul meu mi-a trimis aceasHi importanta in~tiintare prin respiratie. Prin aceasta corpul va ajuta sa va eliberati de nlutate. am descoperit cu uimire ca am un stres . Voi da un exemplu care sa ilustreze eficacitatea gandurilor.nu doream sa-mi recunosc deceptiile (infnlngerile). de aceea am destul de suferit.mp[u din viata mea M-am trezit mai devreme dedit de obicei din cauza unei arsuri la vezica urinara. urinare frecventa. Cum se obi~nuie~te 100 . transpiratii. diaree. pe masura posibiIWitilor. altfel ar aparea cancerul vezicii unnare. Dupa ce am inspirat ~i am expirat de cateva ori. de insuccesele meIe. Dupa cum se ~tie. P.Luule Viilma Deceptia ar putea fi atat de mare indh sa va apara tulburari de circulatie sangvina in tot corpul.

dar ca sa ma descure eu sufletullor trebuie sa am timp. Daca mi-a aparut un astfel de stres. Dar ~tiu ca n-o va face ~i nu ma in~el. ca doar -ii eu I-am aparat pe el. se intampla intradevar. Din fericire. Eu ~tiu sa eitesc gandurile oamenilor. daca stau sa ma gandesc. ma simt bucuroasa ~i mandra ca §tiu sa fiu echilibrata. eu n-a§ mai putea sa invat prin suferintele pricinuite de acest stres. pentru ca vad cat este de rau. trebuie sa-1 eliberez.asta mai invat deocamdata. Nu obi~nuiesc sa ma apar singura. ~tiu sa-mi tin gura. sa ma indarjesc cand cineva invinovate~te pe altul. A~tept sa ma apere aitul.Alunga raul din tine Ia oarnenii inteligenti ~i bum. Faptul cii sunt a~a nu-mi provoaca 0 decePtie. pe tine trebuie sa te analizezi eu mare atentie. Aceasta este parte a mea tare. macar exterior. Pe oricare aimi poti sa-l vezi bine din afara. am invatat deja sa 101 . .oricum aifii n-or sa ma apere -Ii va face pe ceilalti sa nu-mi sara in ajutor. lmi reprezint mental aceasta nedorinta ca pe un om eu care stau de yorba ~i descopar ca ea sunt chiar eu. Incep prin a-mi ierta Iipsa de dorinta de a-mi recunoa~te deeeptiile. Pot s-o fac numai intr-o situatie periculoasa pentru viata mea. Chiar ~i in realitate eu nu aduc acuzatii nimanui ~i. Ba ehiar intervin in favoarea persoanei atacate ~i atrag asupra mea mania atacatorului. Acest adevar mi se potrive~te eel mai bine. Atunci ma privesc din afara ~i vad ca !ipsa mea de dorinta este 0 rautate evidenta impotriva faptului ea eu a~ putea fi vinovata. Acum ~tiu ca propriul meu stres . Dimpotriva. Asta duce la deceptie §i la indarjire. Daca ar sari. Dar cum poate fi mentinut eehilibrul tara a absorbi raul .

simt cum 0 eliberez ~i pe ea de acest stres. Doamne! Dar aceasta este adevarul. Repet iara~i ~i iara~i. exact a~a! Pentm ca eu sunt copia mamei mele in acest plan. Asta se putea citi probabil ~i tara cuvinte pe chipul meu. prin partea ei buna. de~teapta. cat a~ fi vrut sa arat ca sunt slaba. ~i cum sa condamn eu aceasta trasatura de caracter a ei! Incep sa ma eliberez. sa ies din unele situatii delicate. dar nu-mi neg negativitatea. E !ipsa dorintei de a-mi recunoa~te proprWe decePtii n. domini ematiile. o 'lad deodata in locul meu pe mama. prin iertare de !ipsa mea de dorinta de a-rat reclmoa~te decepfiile. Nu exista ran fara bine ~i bine fara ran.LlIlIie Viilma gandesc mai bine. Intre timp repet pur ~i simplu: "E !ipsa dorinlet de a recunoa~te deceptWe mamei meie. indiferent de ordinea cuvintelor.peste masura de mare . .nimeni nu ma iu. Sotul ~i copiii au vazut. be~te 11face pe am sa se incadreze fortat in ni~te canoane. Prind cu pHicere racii de sub pietrele raului din sufletul meu. poate ~i frumoasa. Cine ~tie. altara Hi . ca ma predau. desigur. iar prin partea rea . Frica de a fi vinovata pentru ca honea n-o sa ma mai respecte a crescut in sufletul meu ~i a devenit 0 rezistenta indarjita. Fiind imagine a mamei mele. Da. putemica. dar in prezenta Frica .a produs in mine lipsa de dorinta de ami recunoa~te deceptii1e. 102 . Cer stresului iertare pentru ca I-am tinut atata timp in mine ~i I-am Iasat sa creasca. Incapatanarea mea m-a ajutat. larta-ma. pentru ca $tiu ca astfel devin din ce in ce mai mult en insami curajoasa.

Noi in~ine ne-am ales rudele pentru ca sa invatam :tara incetare sa indreptam rauI. Si pe cei care imi sunt apropiati. Si abia acum pot sa spun ca prin cei apropiati ti se dau cele mai mad ~i mai amare lectii de viata. Omul este totu9i un prost.trebuie sa fim cinstiti. dar nu m-ai vindecatl" Daca aseara eram dezamagita ~i amarata ca ace9tia nu vor sa primeasca intelepciunea DU. Doar I-afi crestat nitelu.t ar fi trebuit. Dar de ce ai met malac sa sulCir?" . Cine te iube~te mai mult.. Cer iertare corpului meu..Alunga raul din tine Sa continui discWia cu lipsa mea de dorinta. In copilarie imi spuneam: "Strainii nu . acela te invata mai mult . cum sa se de~tepte? Eu cer iertare nedorintei mele rautacioase de a-mi recunoa~te deceptiile 9i pentru ca am lasat-o sa creasca atat de mult.-anat gre~elile altora. exista 9i rautate . Altfel.J. Daca exista durere. tocmai bine ca urmele sa ramdna". dar eu continui discutia despre nedorinta mea de a-mi recunoa9te Infrangerile care mi-au incrancenat sufletuI.Jtiu ce-mi place mie. dar inca n-a{i taiat copacul. Viata trebuie sa-i mai dea cate un pumn. Durerea din vezica urinara a trecut demult.l1mezeiascaprin intermediul meu 9i ca nu au lucrat cu ei in~i~i atat ca.Jifierastraul era neascufit ~i copacul a crescut ~i mai repede.Jipe deasupra . Pe mine insami ma invinovatesc insa rapid. Orice invinuire ce mi se aduce mi se intipare~te in suflet. N-am '. In aceea9i zi s-au prezentat la cabinet bolnavi care prin modul cum aratau fizic ma invinovateau: "M-at tratat tu pe mine.Ja? Dumneavoastra afi vrea ca in casa safie caId. acum Ie-am spus direct: " Cum a. Acum imi vine sa rad. Dar di lectiile se dau prin intermediul raului . dar Ie-am gasit totdeauna 0 explica~ie ~i 0 justificare.asta n-am 9tiut in copilarie. 103 .

Sineeritatea lui ineon~tienta a fost provocata dedorinta necinstita a primului "smtuitor" de a arunca responsabilitatea unui lucru neplacut in spinarea altuia. 11va statu. dar prin spaimele noastre atragem contrariul. eu cat omul ~tie sa minta mai bine. Despre minciuna Toti dorim sa vedern ~i sa auzim nlli'nai lucruri bune. Asta inseamna minciuna. Iar acela i~i va spune parerea mra ocoli~uri.ltii. Daca 1a i11ceputi~i spune cii a fost nevoit sa spuna un neadevar pentru ca a~a este mai bine pentm toti. Si atunci d. In lumea de azi minciuna se intalne~te 1a tot pasul.poate sa spuna. Pentru a evita aeuzatii1e ~i pedepsele. Exista minciuni mici. a clevenit un sti1 de viata. mai degraba. De bine . dorind sa fie 104 .cuta de altul. dar claca ii ceri parerea. dar de rau nu vrea sau. In final. toata lumea se napuste§te asupra celui sineer: "Ce om rau!" Primu1 smtuitor cauta sa se intalneasca eu a1 doilea ca sa se justifice: " Vezi ce prost e! Ar fi trebuit sa-i spun demult adevarul infata!" Primul nu intelege ca. mai tarziu devine un stil de viata ~i cmar mineinosul incepe sa arate cu degetu1 pe o. cineva vede gafa f8. Deceptii1e mele n-au avut baza sa se poata dezv01ta.Luule Viilma Reactia acestor oarneni a fost una lini~tita: "lVi-am gandit eu di nimic nu se face de la sine ". ell atat mai putin i~i reeunoa~te gre~elile. De exemplu. infmmusetarn prin cuvinte esenta 1uerurilor. mari ~i foarte mari. ca acela este mai dqtept ~i ii va da o soliltie. nu ti-o spune verde in fata.i pe eel care a gre~it sa se adreseze altcuiva. nu are curajul. omul bun.

nu sa se autoamageasca". teatral ~i fals. important e ca nimeni sa nu poata spuna ceva de rau. a~a-numitii oameni hipercivilizati. sanatatea femeii se va inrauta!i vizibil ea apoi sa se ameEoreze semnificativ ~i nu ma lasa sa spun 0 minciuna. Aceasta frica te face chiar ~i pe tine sa fad la fel. tu care e~ti drept. in 105 '" . mult prea bun.. el de fapt a facut cel mai mare rau.Alunga raul din tine un om bun. vad i.. Pacienta este '1nsa vadit deceptionata ~i acasa va fi ~i mai deceptionata. Pentm ca se considera buna. ca §i. Doamne. pentru ca ornul nu-~i da seama cat este de nesincer. ce copii rninunati ~i ce nepoti nemaipomenit de talentati. Ea va vedea ca acasa trebuie sa se schimbe in muIte privinte.. Cel de-al doilea nu este decat un ~colar care sufera din cauza inabiliHitii sale. dar ca sa-i spui unuia bun. Spaimele doamnei respective 0 obliga sa puna 0 pojghita de aur pe tot ce e rau.i sa traiasca corect. spaimele ~i rautatea ei se vcr trezi ~i ii vor cere sa Ie elibereze. Sentimentul de vinovatie. Sunt nevoita sa ma abtin ea sa nu-i spun: "Draga mea! Deschide ochii! Viafa cu binele .'1sa foarte rau.lui ii place adeviiruL El ~tie ea. dar nu vrea sa recunoasca.la serviciu ii merge rau. care nu face niciodata rau altuia. . Animalele ~i oamenii "naturaE" vad bine adevarul. Este u~or sa 'spui adeviirul unui om rau. De exemplu. dureri la coloana vertebrala ~i alte zeci de necazuri ~i primullucru pe care 11face este sa-mi comunice ce parinti buni a avut ea. chiar din cauza ei. ca bate campii! Dar bunul Dumnezeu nu-rni da aHa posibilitate . vine la mine 0 doamna cu articulatiile bolnave.i cu raul ei cere ca omul sa fraiasca. Este greu sa auzi adevarul. Frica de a vedea ~i a auzi adevarul ii obliga pe oameni sa minta. daca eu ii spun adevarul. ce sot bun are. invata-ma cum sa-i explic eu acestui om.

In sfanta mea naivitate. chipurile.Luule Viilma fara. Se plangea ca nu-i ajung banii. dar nu ~tia sa gandeasca. pentru ca a~a fac mama ~i tata ~icapilul vrea sa fie ca parintii lui fiindca. ~i acum eu trebuie sa-i spun ei toate acestea. Odata. sa ~titi ca ~i gandul dumneavoastra este tot 0 fapta.}i dumneavaastra nu va e ru.}ine sa mi-a spunefi in fafa!" Am fost uluita de no!iunea de cinste adoptata in lumea celor care platesc eu bani pe~in. Un om in aparenta cinstit care. Mi-a fost ru~ine fa!a de Dumnezeu. Justificari sunt atat de multe pe cat de multi sunt oamenii care ascund adevarul. tratand pe un strain. a trebuit sa-mi mu~c limba ~i sa-mi consolez pacientul cu 0 minciuna ca. din delicatete. dar doar pentru ca. ceea ee a provocat 0 explozie de indignare: "Cum va permitefi! Eu nici macar alar mei nu Ie-am pavestit lucrul acesta . atunci ar sa ma iubeasca mai multo A~ehia nu sare departe de porn. Minciuna maturilor pare sa se deosebeasca de cea a copiilor. care ii sunt gre~elile ~i nici sa nu surzeasdi de ce aude. ajuta-ma! Sa ascunzi adevarul inseamna sa minri. Doamne milostiv. dar plangandu-te abia ca-ri imautare~ti sanatatea ~i cheltuind banii pe medicamente scumpe vei fi intr-o situarie materiala ~i mai precara. tara sa tin cont ca notiunile nu seamana la ei ~i la noi. am descoperit cauza initiaIa a bolii lui intr-un contlict intamplat acum vreo 50 de ani. indiferent daea o faei pentru a proteja pe cineva sau pentru a evita suferintele. sanatatea lui se va indrepta. candva. i-am spus cauza. Ru~ine mi-a fost. Daea vreti sa ma contraziceti. n-a putut sa 106 . Maturul nu vede di copilul se uita fix in ochii lui. A~a gandeam eu ~i intre timp ea vorbea ~i tot vorbea. poate. este 0 mare arta. eu 0 privire de clarvazator ~i invata in acel moment minciuna.

Va plae 1I'Jncino~ii? Nu va plac? Prin unnare. Minciuna unor oameni cinstiti a constat in faptul ca ei nu au invatat pe eopU ca viata are ~i 0 parte ascunsa. cand va cre~te mare.Alunga raul din tine fme. neeinste. fala de premcatorie. hotie. UIa fata de minciuna este ura fata de mincino~i. ne avand experienta . de fridi. au respectat cinstea atat de mult. In felul acesta a functionat mecanismul minciunii creat de parintii sal. indh copilul n-a auzit niciodata de minciuna ~i a crescut un naiv. copilul unui parinte din cale afara de mincinos nu poate depa~i aceasta extrema ~i el vine pe lume pentm a trai cinstit. combinali107 . a regretat de multe ori in gand ca nu a fost descurcaret ~i asta i~a format copilului deprinderi de comportament. Extrema este totdeauna periculoasa. In sufletul ~i spiritul sau el poarta spaima ~i rautatea contra minciunii ~i en prima ocazie chiar pe ea 0 va atrage. EI nu va mai ere de in nimeni. Ei nu au ~tiut ca adevfuul ~i minciuna SUllt cel doi poli ai adevarului vietii. Vorbind despre cinste. pentru ea ei I-au facut un inadaptat. Aruncand manu~a lumil paditoase. s-ar putea sa primeasca 0 asemenea lovitura sufleteasca incM sa nu-~i mai revina niciodata. sanatos ~i ultra realizat numal eel care ~tie totul ~i aplica eoreet legile vietii. Langa acest parinte el va trebui sa invete alte leetii. eu cat sunt mai multi mincino~i cu atat trebuie sa fie mai multi cinstiti. va temeri de ei sau Ii urali. putemic. Poate fi de~tept.n cuvintele se transforma in fapte. nici in parinti. Ei au unit minciuna ~i chiar vor suferi din cauza ei. EI a venit pe lume sa invete cru. De aceea. daca parintii l~i educa copilul astfel incat el sa nu ~tie nimic despre cinste ~i hotie.

I-ati condamnat la 108 . din spaima ea dadi spun lucrurilor pe. va sim!iti umilit de fapta mizerabila a unui infractor stupid. Nu puteri nicicum sa demonstrati ca aitul nu spune adevilrnl. in pacato~enia lui. e cinstit fata de ellnsu~i.'la salvatoare. tainuire. Pe un hot ~i un infractor adevarat nu-I doare capul pentru ca. mai mare. fata de toate lucrurile tulburi. Iertati-va frica ~i rautatea fata de minciuna care s-au instalat in dumneavoastra.nume. "Toatii lumea face lafil" veti spune ca sa va justificati. ell atat mai mult veti Intelege ea de la 0 idee se ramifica alte 10-100-1000 de idei noi. Un infractor nu-l va putea ill! niciodata pe un om cinstit ~i pe un om eu adevarat cinstit nu-l va pagubi niciodata un hot. ati tacut atunci cand ar fi trebuit sa vorbi!i. prin aceasta. n-o sa mat fiu iubit). Dar ~i fata de tacere. Ura fata de umiiinta poate sa atraga hotul. Cu cat va dezvoltati ideea. Cereti iertare corpului ca. om inteligent. Spre uimirea dumneavoastra veti deseoperi ca rautatea fata de minciuna este de fapt 0 rautate fata de dumneavoastra In~iva pentru ca. Astfel de napaste se intampla eu eei care se considera mai buni decat sunt in realitate.Luule Viilma uni. ~i fata de minciu.. din politete ati tinut isonuIlntr-un joc necinstit ~i nu v-ati dat seama ca un astfel de comportament a devenit natural ~i obi~nuit pentru dumneavoastra. daca durnneavoastra. dar simtiti cand sunte!i min!it ~i va suparati cand sunteti Iuat drept prost. ma~inatiuni ~i mita. Iertati-va pentru di le-ati aspirat. dindorinta de a fi bun (adidi. in functie de cat de multa rautate atl retinut §i ati acumulat ~i de cat de tare v-a!i inrait in ultima perioada. Neemstea ati botezat-o adevar ~i credeti in acest lucru. Din cauza sentimentului de umilifita Incepe sa va doara capul sau sa apara 0 aIm durere.

Prill aceasta.torul acordat celor care fipa dupael Exista oameni carora Ie este greu sa-~i retina emotiile. dar pentrl. iertatiI ca 0 sa inceapa sa va acuze ~i faceti un lucru bun pentru el . inainte ca ea sa se declall~eze. yeti constata ca sunteti in stare sa va ganditi rnra iritare la cei care nu spun adevarul ~i la infractori. Unui batran nu-i mai pori intoarce tineretea. Despre aju. Sentimentul alarmant de tensiune va disparea ~i amandoi yeti continua bucuro~i sa traitL Problema aceasta este cunoscuta celor care traiesc aliituri de oameni batrani. Evident. Cum sa clispara daca oamenii.l un om eu un mod nou de gandire batrane!ea este 0 proba de rezistenla. dupa ce i-ali cunoscut mai bine. minci· una universala ~i nedreptatea nu vor disparea gra!ie dumneavoastra.Alunga raul din tine chinuri. Odata trecut momentul. in locullui. a!i invatat sa va aparati de ei. In felul acesta. Spre uimirea dmnneavoastra. ca 0 ur. acele cuvinte provocatoare ca el sa poata sa urle. ca 0 cre~teti.restiti dunmeavoastra eu voce tare. lle~tiind sa 0 eliberati. Daca sunt nevoiti sa fad acest lucru. ca sUllteti in stare cmar sa-i intelege!i. to!i var fi multumili ~i dumneavoastra va yeti ina1la spiritual. trebuie inca sa mai illvete. prin ele. Cereti iertare minciunii ca va temeti de ea. veti putea anticipa ce explozie urmeaza.lti. 109 . el se va elibera de rautatea acumulata ~i dumneavoastra yeti face un bine. Iertati-i rautatea. Daca yeti rezolva eoreet situatia. omul redevine deschis §i placut.

Jte cre~te odata eu numarul anilar ~i se transforma In repro~uri ~i 110 .. sau v-a!i impus acest luem pentru a fi lini~te in casa. ci de rauI propriu. atrageti umilin!a din partea celuilalt. Dar.Luule Viilma Dad! un batran spune ca degradarea fizica ~i rautatea lui sunt pro vocate de boala. daca yeti simti 0 dorinta rautacioasa de a nu auzi tipatul. Eliberati-va de stresurile legate de el ~i yeti sim!i bucuria ca ati evitat cearta. Surzenia apare ~i la copii din £fica ~i din refuzul de a auzi tipetele umilitoare ~i pagubitoare ale celar din jur. Dar. Aceasta este metoda lui de a invata lectia de viata . a~a pare sa fie pentru el ~i a~a ~i este. neghiobia. dar in realitate ele va ina1ta. ca ~i dumneavoastra de altfei. Spaima omului in varsta ca nimeni nu ma iube. va umiliti singur ~i provocati in batran bucuria rautacioasa de a va face sa va in continuare. contrastul dintre vorbe ~i fapte poate fi izbitar. tata. triumful invingatorului umiliti nu este altceva dedit rautatea de a cauta vinovatul. candva va veni surzenia ~i va va arata di nu ati gandit bine. pentru ca ati invatat aceasta lectie. dupa ce ati cerut sincer iertare. yeti fi surd. dadi ati cerut iertare. fiind silit de 0 situa!ie. pentru ca acela va este mama. Umilindu-va. Iertarea ~i scuza pot sa vi se para.prin suferinta. cere!i iertare sentimentului de mila pana cand acesta va disparea ~i va yeti lini~ti. umilitoare. Diferenta dintre dumneavoastra ~i un surd este ca ceea ce ati auzit trece pe Mnga dumneavoastra. In realitate. dar ei l1U-~ivad gre~elile. neputinta san lipsa lui de dorinta ~i lasati-l sa traiasca cum vrea. La batrani. sora sau frate. Veti intelege impacat ca el nn are nevoic de binele dUlTh'1eavoastra. Poate sa va spuna arice ~i oricand. Daca va e foarte mila de un batran. Iertati-l di va irita cu neintelegerea. Veti simti imediat ca ati redevenit lini~tit suflete~te.

dar n-a invatat nimic ~i acum se chinuie. Cu timpul vor aparea probleme. care ins a nu accepta invatamintele bune. nimeni nu face ceva de dragul meu etc.nu-i mai pasa nimanui de mine. celor dragi. De obicei. fmi doresc raul. Omul modem merge pe ealea minimei rezistente . dnd vad chinurile suf1ete~ti ~i fizice ale eelor apropiati. ci faptele lui. autocompatimirea ~i dorinta de a atrage atentia asupra lor depa~esc limitele egoismului .se da la 0 parte. Tineti IDinte cii acest batran a aparut in viata dumneavoastra ca 0 luminita de avertizare care incearcii sa va invete sa nu faceti acelea~i gre~e1i. ba dimpotriva se imaiesc. tofi a~teapta sa mar. nu asculta sfaturile. Face fapte rele un prost care a aparut pe lume sa invete. La randul sau. Dorinta nemiloasa de a-i gasi pe a1tii vinovati provoaca durere in tot corpul. La batrani. f~i spun: "Ma vat descurca stngur". aeest lueru provoaca rautate celui care intentioneaza sa ajute. prefera medicarnentele. jldi-e greu sa vad ca mi se refilza ajutond. A~a i~i ispa~esc gre~elile ace~ti oarneni. Ne~tiinta de a intelege viata ne este caracteristicii tuturor. Nu-l considerati rau pe el. Copiii pleadi din casa parinteascii pentru a fi independenti. Exista diverse mijloace de rezolvare a situatiei. Batnlnetea este 0 notiune relativa. dar la batnlni ponderea gre~elilor este mult mai mare. 111 . Lini~tea in~elatoare poate sa dureze ani.nu-~i vad decat boli~oarele lor ~i nu au mila fata de bolile celorlalti.Alunga raul din tine du~miLnoase. pentru ca la batranete sa nu aveti ~i dumneavoastra parte de aceste suferinte. Va srntuiesc sa invatati din gre~elile lor. Gamenii cu un mod nou de gandire sunt acaparati de cunoa~terea de sine ~i sufera deseori.

}' El nu observa insa cum ii dispar fortele pe care ~i Ie extragea din solul care il hranea ~i cum boala fatala a noii epoci ii distruge corpul pamantean care traia numai din hrana venita prin radacini. Parintii de azi ar fi putut sa se elibereze de isteria sexual-maniacala a omenirii care ii distruge pe ei ~i generaria viitoare. dar distanta nu permite. Dar. orice bine in exces se intoarce in rau. ci ~i dintr-a altora. Adevarul e ea nici parintii. iar copiii ar urma sa-~i ajute parintii. in aparent a. eel care vorbe~te are dreptate. fugim de lectiile de viata ca. Multumiti lui Dumnezeu ca aeasa sau prin apropiere aveti mama ~i tata. Unii parinti spun: "llfi-am educat copilul sa fie independent. chiar ~i rnai mult. nu numai din experienta proprie. Copacului caruia i-au devenit indiferente radaciniIe. chiar daca mai tipa Ia VOl. nici copiii nu au invatat sa se inteleaga unul pe celalalt. bunica sau bunic. Odata cu cre~terea greutatilor incep sa apara acuze reeiproce ~i. " . Dar.Luule Viilma Parintii ar urma sa-~i cocoleasca ~i sa-~i povatuiasca nepotii. Lectiile lor de viata au ramas neinvatate. dad este posibil.Este un indicator exceptional cu care ar trebui sa ne mandrim. nu mai are viata. Justificarea este convingatoare. Daca gradul de independent a cre~te pana la a te rupe de radacini. copacul se poate inalta pana Ia cer. Si consecinta va influenta educatia propriilor copn. El zice: }) La ce-mi trebuie radacini} ma descurc ~ifara ele. sa simtim ca raul ne-a ajuns din 112 . Dumnezeu a lasat ca oamenii sa se nasca ~i sa moara in flux continuu pentru ca de-a lungul vietii fiecare sa invete. Nici una dintre parti nu intelege ca ambele au de pierdut. candva. apoi. dar nu mai e copac.

Cll cat se considera mai de~tept. Aflati ca sunteti 1i]1j~titin sufletul dumneavoastra cand mamei Ii este bine ~i mama este lini~tita cand copilului 1:ieste bine. Dar cel care este pe jumatate mort de frica ~i de groaza ingreuneaza plecarea din viati a unui muribund.. Dadi va aflo. Aflandu-va iertandu-l ~i cerandu-i iertare. aceia nu ~i-a insu~it arta de a muri. Cine a ajutat pe cineva sa mom'a.ceasta.tern s-o. Luminarea spiritului 113 . veti intelege ce v-a Invatat el ~i ce ati invatat dumneavoastra. Spaima de a te na~te ~i spaima de a muri se identifica. transformat in bine ~i chiar eo. Intelegereo. Veti simri ca raul mo. ell atat mai putin vrea sa moara. Un suflet 1ini~tit se poate desparti de corp pentm ca ~i-a terminat menirea in aceasta . a ajuns pana acolo ineat.stra fata de el ~i ale lui fata de dumneavoastrs . Veti sim!i 0 lini~te ciudata ~i se va lini~ti ~i el. Omul modern. celui ce se pregate~te sa pIece. dar nu recunoa~tem ~i consideriim ca altii au fost de vina. va deveni neobi~nuit de insufletita. practic.i cere!i iertare din tot sufletul pentru gre~elile dumneo. tvlata. De dite ori nu ar fi trebuit. acela ~tie ~i el sa moara. putere ca s3.Alunga raul din tine urma. mama.. puteti S8.-ipute!i conduce lini~tit pe ultimul drum pe tato. pe cat posibil cu cat mai purine chinuri: oamenii a~a-zis civilizati nu au. 10. sa-I ajutam sa pIece din lumea o. N a~terea ~i moartea sunt eei doi poli ai vietii. ca prin cuvinte Sa-1 deschida u~o. lectii10r de viara va impra~tia panico. inteligent. Orice durata are candva un sfar~it al ei. capataiul tatalui dumneavoastra.voo. Fiecare dintre noi ar trebui sa invete. ~i pe mama. Elibera!i-va de spaime ~i gasiti in dThlll1eavoastra atato. pricepereo. ca in loc sa menrinem viara in om..ti langa un muribund.

eu diferente nesemnifieative. pentru ca ea este obieetul ataeurilor din ambele parti. De aeeea eopiii trebuie sa ~tie sa fie mai flexibili. Aeuzele reeiproce due la situatia cand buniea prospera in eruzimea ei. Viata ne ofera nenumarate eai pentru a Invata. va va ram€me Intelepeiunea vietii. Fieeare simte ea eeilalti 11umilese ~i fiecare ar vrea ea eei114 . In timp ce gradinitele. Cine nu ~tie acest Iueru sau nu vrea. iar nepotiea fuge de acasa. acela va fi umilit. Nivelul intelectului uman este foarte diferit. batranetea nu este 0 boala. Orice om este captivul gandurilor sale. fieeare generatie este mai inte1igenta deeat preeedenta. o astfel de lupta intre generatii se da in easele unde locuiese impreuna eopiii. parintii ~i bunicii. martorii mareti ai prostiei omene~ti ~i ai dorintei de a ram€me pro~ti. Pentru un om eu judeeata. casele de cop ii. Aeela~i lueru este valabil ~i pentru nivelul spiritual. iar tineretea nu inseamna absenta bolii. ehiar daea manifestarile exterioare spun contrariul. minora fiind. Zicala "de~teptul eedeaza" inseamna ca un om mai de~tept spiritual ~i mai desehis trebuie sa coboare la un nivel mai jos pentru a eomuniea eu eeilalti. Ea a devenit un mentor. Cel mai mult sufera generatia de mijloe. De regula. Boala apare ea urmare a aeurnularii de ganduri rele. Numai Iibertatea spirituala asigura Iibertatea fIzica.Luule Viilma dumneavoastra se va exprima in ere~terea intelepeiunii. Va disparea sentimentul de regret. azilele de batrani ~i inchisorile sunt. Ele sunt martorii prizonieratului spiritual al omenirii. Moartea nu va va mai ingrozi. fiica ineepe sa tu~easca a oftica.

Ascunderea adevarului in interesul pacii in familie . dar daca ea ii este oferita la un nivel prea inalt ~i el nu poate sa 0 asimileze.g.nditi astfel incat sa nu mai atrageti raul. Trebuie sa ripostati la arogan!~L Celui care face rau. Prin tacere. I~i recunosc gre~eala numai atunci cand in viara lor apare 0 nOlla Incercare. 115 . Oamenii nu-~i vad superficialitatea. va ramane cu 0 etapa de studiu ne parcursa ~i oricar s-ar stradui. trag concluzia pripita ca iertarea nu le-a ajutat.. Omul are nevoie de aceasta inva!atura. cine nu intelege de vorba buna este batut cu nuiaua la picioare ea sa-i vina mintea la cap. dezamagiti. mare~te raul pentru ca suferind. pe dumneavoastra ~i pe ceilalti. spuneti-i in fata ee a faeut. ca sa nu se mai eonsidere atotputernic. Dadi veri invata sa gs. se acumuleaza in el pe neobservate 0 rautate surda . Nu ajunge insa numai iertarea. Dintr-o astfel de casa barbatii fug sau mor. totuI va fi in ordine. spre marea lor nemultmnire.Alunga raul din tine lal!i sa se schimbe. Deseori aceasta cerinta se dovede~te a fi un obstacol de ne depa~it.devine un stil de via!a ~i devine solul prielnic in care rode~te ura mocnita. Mi-am facut un obicei din a cere omului sa-~i puna ordine in via!a.adica minciuna . Chiar ~i cei care se ocupa deja de iertare descopera frecvent. A venit vremea sa deschide!i totu~i gura ~i sa lamuri!i Iucrurile pentru a va apara. Orice om trebuie sa aiba experienta macar a unei singure pedepse fizice pentm a ~ti sa inteleaga. nu vad ca n-au depus suficiente eforturi ~i. eel care sufera. Ineerea!i sa intelege!i acest lueru ~i sa nu cade!i in extreme. nu poate deveni mai de~tept. De cand e lumea. ca iara~i au cazut in capcana vechilor obiceiuri.

aeeasta este robie impinsa la extrem ~i fata se va transforma in opusul marnei. dadi mama renunta de buna voie la demn. evident masculina. va fi preferat un barbat. Dar. barbate~ti. pentru lini§tea familiei. ordinea ~i curatenia. include ~i tendinta de a nu tine cont de 10cuI ei in viata. 116 . femeile de tip Iuptator autentic. eu siguranta. ell 0 podoaba capilara bogata.declara. dar din toata fiinta ei emana ceva masculin. Barbatoase. folosind un ton rastit.itatea ei ~i devine pentru tata 0 roaba care suporta tot ~i nu reactioneaza niei macar la revolta fiicei ei. in locul ei.Luule Viilma Despre dorinta de a fi foarte puternic " Vreau sa fiu foarte puternica!)J . Poate fi intelegatoare ~i inimoasa. De ce apare 0 asemenea dorinta? Daca mama. dar ea nu se vede a~a cum 0 vad ceilal!i. deoarece gandul ~i fapta mamei lor nu se suprapun. este mai bine sa fii barb at. feministele vor protesta imediat. femeile tradue in viata dorinta mamelor lor de a £i barbati. Aceste fete slLnt derutate. pentru ca nu ~tie sa fie flexibila. insista asupra drepturilor ei ~i Ie explica copiilor cat de grea ~i lipsita de 0 raza de lumina este soarta femeii. Deviza lor este patrunsa de spirit masculin: " Vreau ~i pot!" o astfel de femeie nu ~tie di aceasta dorinta a ei. I~i alege 0 profesie pentru care sunt necesare calitati masculine ~i va fi extrem de deprimata dadi. Nu ~tie sa fie femeie.setea de ca~tig. subliniind fiecare cuvant. Aici se ascunde tendinta spre 0 viata mai buna . Nu o intereseaza lucrurile marunte. feminine. ea are scopuri mari. Ea va deveni echivalentul tatalui ei. £iica ei ar putea sa decida ca.

Ia organele femeie~ti. iar femeia . ~i chiar dadi femeia i~i atinge scopul. numai ca sa nu-i ceara acestuia ajutorul ~i astfel mandria ei sa uu sufere. Pretind foarte mult. In treaeat fie spus.. cu un bar-bat ~i sa faca ea muncile barbate~ti. fiecare femeie ar trebui sa se elibereze de toate stresurile ~i sa-~i iubeasca sotul..sa-..Ji iubeasdt mai mult fotoliul de ministru. In lac sa se compare. dar toate pretentiile lor se reduc 117 . pentru di mamele lor nu ie-au invatat sa fie femei. s-ar putea sa mai aiba copii. Fetele acestor femei nu vor fi fericite... Ruperea de apartenenta la un sex este 0 mare gre~eala. chiar dadi acesta este un simplu muncitor. pentru ca va inceta sa fie femeie ".Ji iubeasca mat intdi so!ul. ce sa mai vorbim de femei. Daca pana ~i barbatul se inraie~te ca trebuie sa infmnte greutatile prin forla. Din momentul dind va fncepe sa-. ca forta. dar fericirea materna va fi eu atat mai mica. mai devrerne sau mai tarziu. eu cat ea va dari sa joaee tot mai mult rolul de bfubat. La ele totul este impins la extrem. tl va fi mai masculin. Ia bueuria de a fi mama . Dragi femei care doriti sa fiti atat de puternice incat sa va descurcati in viala ~i fara barbati! Iertati-o pe mama dumneavoastra pentru atitudinea ei eronata fata de viati3.Alunga ralll din tine Am avut de muIte ori ocazia sa Ie spun femeilor: "Femeia poate fi ~iprim-ministru. Stapanirea de sine inteligenta sau supunerea in aparenta calma se echilibreaza interior printr-o rautate retinuta atunci cand sotul inceteaza sa mai vada in femeie un am. De exemplu. ea va trebui sa renunte Ia ceva pentru refacerea echilibrului. ea va fnceta sa fie un adevarat prim-ministru. Atunci barbat . dar eu 0 singura eondifie . care 11face pe am sa nu mai fie ecrJJibrat ~i in final 11va inrai.mai feminina..

pentru ca altceva nu . Pas cu pas. dar n-ati avu. dar n-ati inteles. Daca dreptatea ar fi fast de partea dumneavoastra. Corpul v-a spus ca rautatea fara de sorul cantia ii dai numai sex. E un ordin! Fetele nu ~tiu ce inseamna asta. corpul lor tot mai incearca sa intervina. pori sa ramai flira unul din organele respective. Si chiar daca boala aceasta ar putea fi lecuita de catre medici. Se imbolnavesc. asta inseamna di nu ati procedat bine.sa fii a~a cum spun ell. pentru ca mama lor nu a avut niciodata timp sau euraj pentru a sta de vorba cu ele.Luule Viilma in fond la una singura . ele pierd ireversibil cate ceva ~i de fiecare data corpul lor Ie ajuta sa mai aiba posibilitatea sa-~i indrepte gre~elile. acest gen de femei sunt nevoite sa suporte mai multe operatii la organele genitale. Dar. care Ie deformeaza atat de tare incat sunt nevoite sa renunte la prioritatile lor barbate~ti. corpul v-a directionat gandurile in matca necesara. Prin intermediul operatiei corpul i-a aratat ca.. De obicei.tie este parerea unei femei autoritare. Pentru toate acestea cereti iertare corpului durnneavoastra. Doar i-ati acuzat pe barbati. acum ii unit! ~i pe barbatii altora ~i la toti care v-au aparut in cale ati gasit numai defecte. dar nu l-ati ascultat. corpul dUlIh'1eavoastra va tot spune. 118 . v-ati fi recuperat fortele ~i sanatatea. daca nu vrei sa fact sex.t niciodata timp sa-l ascultati.t va este tot mai rau. Si chiar atunci cand nu invata nimic ~i nu mai au niei un organ genital. picioarele nu VOl' mai putea sa mearga pe acela~i drum gre~it ~i in final nici medicii nu VOl' mai avea ce sa faca. Ati unIt barbatii din ce in ce mai mult. De fiecare data. de radiculita lombaro-sacrala. intruca. Si atunci omul zice: ))De ce nu mi-afi spus mai devreme?)) Eu v-am spus . de exempIu.de ani buni.

P. Am simlit cum patrunde in mine caldura lui .I-am vorbit despre stresurile lui. Am privit sufletul lui ~i i-am spus: "Ati avut a mama minunata. dar viguros ~i energic.~mp[u £in viatii S-a prezentat la cabinetul meu un barb at in varsta. mergand pana acolo incat te poate apara de moarte. care din cauza unui efort fizic prea mare i~i accidentase bra}ul stang.. deci a inteles totul. invincibila a femeii de a fi mai puternica decat barbatul duce la ateroscleroza. 0 iubire atat de mare fata de sotuZ ei rar mi-a fast dat sa vad. ~a a fost. tatal dumneavoastra a trecut prin foc §i apa dar s-c/ fntors acC/sa?" 119 . ci de la faptul ca inainte de a incepe lucrul s-a suparat pe sotia sa ~i pe fiu. M-am uitat la el .$i. Am fast uluita de receptivitatea lui ~i de uimitoarea lui caldura sufleteasca. Bra}lil ii atarna ca un vrej. intr-adevar. Am inceput sa-i explic care au fost gre~eli1e din modullui de gandire ~i dupa 15 minute am auzit un pocnet. dar care este confundata cu politetea :fa. cred ca am scapat de napC/stc/C/stC/". Durerea venea de la cea:fa. Probabil. Trebuia sa-i pun la loc vertebra cervicala care se deplasase. Iubirea femeii poate face totul. Daca barbatul incepe sa se infurie pe solie din cauza acestei dorinle a ei ~i i~i cultiva rautatea.ma iubea ~i pe mine.Alunga raul din tine Dorinla neabatuta.era numai iubire. ceafa barbatului s-a scuturat ~i el a spus: "Ei. ca om. Forla femeii este iubirea. Barbatul a dat din cap afirmativ. I-am spus ca necazul a venit nu de la greutatea ridicata. se va imbolnavi ~i el de aceea~i boala. Aceasta este iubirea de aproape despre care se vorbe~te atat de mult in ultima vreme. Nu ca femeie.tarnica.

acasa la noi. in familie a mai aparut un copil ~i. ca sa puna capac. doamnelor.. Incercati sa intelegeti.}i acum sa fac . tata s-a dus dupa ea ". Nu am plans ca tata nu se va mai fntoarce. acesta este eel mai eapricios dintre toti.}i munca de barbat? Sau se descrie 0 situatie similara in care sotul este un alcoolic ~i. Primesc 0 scrisoare .ji pentru el . Mama .tata a fticut tot razboiul. Fiti cinstite eu voi lnseva ~i cereti iertare din suflet satu1ui vos120 . ci'iviata vi se complica nu de altceva.. Toatii viata voastrii anterioarii a constat in a obtine.mi-a raspuns barbatul.jtia ca se va fntoarce .Jeza nimeni. Au trait pana la 90 de ani . pentru ca traia numai de dragullucrurilor. . a poseda.i pe locul lui nu se a. Pentru majoritate. copiii ma urasc. ea dimane doar 0 amenintare care traumatize aza psihicul celor diIljur. mama mai punea 0 ft17:filrie. aeum trebuie sa invii!ati sa iubitL Dorinta patima~ii de a avea biirbat ~i copii. eu trebuie sa ma OClipde educa{ia copiilor . Prima mea carte le-a deschis ochii multor femei.si nu se mai fntoarce.ce sa fae. Eliberati-l.Ji la 0 saptamana dupa moartea mamei. De fiecare data.a a fost. Orbirea omeneasca ma doare. . Nu I-a a tins nici un glont Nid 0 boala nu s-a lipit de el. bani ~i lucrud a depa~it limita ~i ea nu se paate realiza inaLnte de a vii indrepta gre~elile. sa vedeti. cand ne a§ezam la masa.Luule Viilma "A. sorul m-a parasit . Amenintarea sOlului divortat ~i a copiilor eu sinuciderea este pentru multe femei un mijloc de a domina.Ji s-a fntoys. Silmanta aruneata a creseut pipernicitiL Incepeti cu primul gaud pe care spiritul vi-l trimite odata cu respiratia. ci din cauza seeei de a ca~tiga. Problema aceasta este intr-adevar foarte greu de rezolvat. Se mira §i el. Sau ca femeia a fost parasita de sot ~i de copii. adica meditatio Recunoa~teti-va gre~elile.

dadi veti ineepe sa va umiliti in fata copiilor prin autobiciuire. Orice clipa. voi da totu~i cateva eazuri concrete ce pot fi folositoare pentru toti. sau 0 discutie . Copilul vrea sa-~i vada parintele inaltat. Dqi viata sufleteasea a fieearuia dintre noi este irepetabila. imi ascult gaudurile ~i descopar in mine rautatea ca nimic nu este a§a cum vreau eu. nu milllit. aparut de undeva. ei se vor imai ~i mai tare. Este drept ca sunt mirata de gandul meu rau. cu gandurile noastre Daea ati descoperit di aeum aveti intelepeiunea de a sta de vorba eu dumneavoastra in~iva. Incep sa vorbese eu el ~i am grija. Cand veti dobandi starea de eehilibru. inca a data. libera va fi folosita pentru a redeseoperi lumea.eute. di din ne~tiinja aji permis acestei gre~eli sa se agraveze.Alunga raul din tine tru pentru di nu aji indreptat gre~eala soacrei voastre. Prima meditatie . in tot cazul din mine. sa nu ne deranjeze nimemo 121 . care a venit sa ma invete. Imi reprezint mental ca am de-a faee eu un am. vorbiji cu copiii vo~tri ~i cereti-Ie iertare pentru gre~elile :Ia. a 0 contempla ~i a 0 admira. n-o sa mai spuneti ca nu aveti timp pentru a~a eeva. Veti inva!a sa fiti ferieit. Copiii lnteleg mult mai bine ca viata este 0 lectie unde toata lumea gre~e~te. Meditatia . Respir 0 data. eu altul. Tineti minte ca.

rara sa vreau. de~i ma consideram atot~tiutoare. am preferat sa nu vad ~i sa nu aud ce ma irita §i ma scoate din minti. n-am auzit. ci te-am crescut ~i nu am inteles ca. prin dorinta de a avea ~i altii acelea~i suferinte ca ale mele. larta-ma ca te-am primit. ca in mine aceste valori sunt cat oceanul de mari ~i daca eu a~ fi ~tiut sa recunosc partea buna a raului. prin tacerea mea incapatanata. neexprimate prin cuvinte. am mers pe aceea§i carare batuta. prin istericale. prin rautatea ca ceilalti nu vor sa faca ce vreau eu ~i cat vreau eu . prin provocarea de certuri. fiindca pana acum nu am vazut. larta-ma ca am pretuit partea aparenta a vietii. Draga rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. prin deceptiile mele nenumite. ca nu te-am lasat sa pleci. 122 . te iert ca ai intrat in mine.prin toate acestea mi-am manifestat rautatea ca totul se petrece altfel de cum vreau eu.Luule Viilma Rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu. iartama ca te-am crescut atat de mare. n-am simtit §i n-am inte1es. Ascunzandu-mi in suflet deceptiile.eu. Stii. In loc sa fi cautat sa te inteleg ~i sa Incep sa te eliberez. incat tie nu ti-a mai ramas altceva de facut decat sa incepi sa ma distrugi. fericirea mea nu ar fi avllt margini. cand s-a ivit ocazia. rautate ca nimic numi iese cum vreau . inadins nu am facut nimic. prin capriciile mele. cineva sa ma bage in seama §i.. inghitindu-mi lacrimile de rautate. am a~teptat ca. fiindca mi s-a parut mie ca viata mea este urata ~i nedreapta ~i cii la altii totul este altfel. larta-ma. fara sa-mi dau seama ca adevaratele valori nu pot fi vazute eu oehii ~i ca in mine ele exista ~i sunt cat marea de mari. pentru ca am a§teptat ca odiosul du§man sa se umileasca ~i sa ma cherne la el. in sfar~it. rautate ca nimic nu-mi iese cum vreau eu pentru faptul ca.

Alunga raul din tine Ma iert pe mine pentm ea am adunat pieatura eu picatura aeeasta mare rautate ca nimic ml-mi iese cum vreau eu ~i nu mi-am dat seama ea aeeste picaturi, pe care eu nu Ie numeam rautate, se aduna intr-un vas mai mare dedit caldarea ~i nu-i pot spune altfel decat rautate. Inainte Ii dadeam alt mIme. larta-ma, aeum nu !i-am spus adevaml. Ca sa Splli'1 drept, niei inainte nu-i spuneam cumva, imi negam rautatea pentm ea vedeam defectele la al!ii. Ii min!eam pe ceilal!i ~i pe mine, ~i nu in!elegeam de ce nimeni nu vede partea buna din mine. Nu eram mai rea dedit al!ii. N-am ~tiut sa ma bueur de bucuria eelorlal!i, pentm ea mi se parea vulgar, de~i mi-ar fi placut sa fac un pic de spectacol. Acum in!eleg ca nu era nimic rau in asta, ell exceptia faptului ca In sufletul meu regret ca nu am meut-o. Dragul meu corp! lurta-ma ca toata via!a ti-am fiicut rau prin rautatea co nimic nu era a~a cum voiam ell. Iartama ca nu am ~tiut sa ma comport eu bucurie fata de obstacalele apamte in calea mea, ca nu am inteles di ele te avertizeaza in legatura eu ceva. Este adevarat ca mi-a fast frica, dar n-am ~tiut ca tu mi Ie-ai seas in cale, ca sa ma aju!i. Nu am tras niei 0 concluzie ~i de aceea, dragul meu corp, prin regretele mele ti-am daunat ~i mai mult. Iarta ..ma, corpule drag, ca n-am fast mai con~tienta de taptul ca orice ooala, de~i este rezultatul rauta!ii me1e, este ~i un avertisment pentm viitor care spune ca, daca n-o sa gandesc coreet, voi atrage asupra mea un necaz ~i mai mare. Aeum ~tiu ca ariee obstacal este 0 lectie legata de trecut, dar care aetioneaza ~i in viitor. Draga corpule, in duda dorintei mele, in mine a aparut sentimentul de vinavatie fata de tine ~i asta ma face sa plang. Acum inte1eg ca lacrirnile sunt 0 rautate care a stat 123

Luule Viilma prea mult inabu~iUi in mine ~i care vrea sa iasa afara. In~eleg ~i ca, odatil cu lacrimile, pentru un timp ies ~i stresurile, dar asta nu m-a facut mai dqteapta ~i voi continua sa adun in mine acele~i stresuri. Sunt bucuroasa ca acum ~tiu sa Ie eliberez prin iertarea rautatii ca nimic nu-mi iese a.;a cum vreau eu. Fiind un canal de legatura deschis intre energia Dumnezeiasdi ~i omul bolnav, in disentiile mele eu ei eu mijlocesc. eu tot focul inimii. cuvintele scripturii si mi s-a intamplat ca lhl1 pacient aflat in sala de a~teptare, sa-mi spuna dupa aceea, rara sa ~tie absolut nimic, ca parca a fast strabatut de ni~te raze calde de lUlY'Jna,capul i-a clevenit mai mare, iar corpul a inceput sa-~i piarda contururile, iar pacienta cu care tocmai discutam in momentul acela sa-mi spuna: "Amflicut tot ce a depins de mine. Ai-am consumat facdnd bine pentru al{iif " "Si cum va simfiti acum?" - lntreb eu, incercand sa nu pufnesc in fils, vazand chipul speriat al pacientei care ~i-a adus bruse aminte ea nu 0 doare nimie, ca nu are de ce sa se planga. Avea 0 fata atat de rumena ~i de bueuroasa. incat, daea s-ar fi vilzut, nu s-ar fi recunoscut A ie§it ceva din ea ~i la plecare mi-a spus: "Pardi am uitat eeva ... " Ei, ati uitat doar greutatea mare a stresurilor eu care vali obi~nnit. Daca ~i in cominuare ea i~i va putea face timp ea in acela§i feI sa se elibereze ~i de ga.ndurile rde, nu are de ce sa mai vina la cabinet.
.' ,.;0,,)

c}'1ecfitatia a aoua
J

V-ati sculat de diminea!a ell 0 durere de cap. Daca pentru 0 clipa ati acorda atenrie gandurilor, ati intelege ea 124

Alunga rau! din tine aveti 0 suparare - ea nll va apreciaza copilul. Exact asta este friea - nimeni nu ma iube~te. ., Da, ieri ne-am ciondiinit. Face totu! numai cum vrea e! ~i deci nll ma apreciazii". Ii vorbese ei, ratiunii ei, fiind in aeela~i timp in contact eu sufletul ei: "Suntefi supiirata ca nu va apreciaza capilu/. Sa fim cinstifi, aceasta este rautatea cii copilu! meu nu mii iube$te, nu mii apreciaza, nu fine cont de mine, nu are fncredere in mine §i flU mi se confeseazrl ". Sa eliberam aeeasta ri'iutate prin eonversatie. Draga rautate copilul meu nu ma iube§te, te iert ea teai instalat in mine. Stili ea ai venit sa ma inveti sa inte1eg ca el ma apreciaza ~i ma iube~te, dar i~i ascunde adevaratele sentimente pentru ea are fata de mine un sentiment de vinovatie. larta-ma, draga rautate copilul melt nu ma iube.;te pentm ca te-am crescut atalia ani ~i n-am inte1es ea sentimentul de vinovatie al copilului a inceput din momentul dnd am avut de facut 0 grea alegere - sa nase sau sa fac avort. Imi aduc aminte ca eram ferm de partea adepti10r avortului, de~i in realitate ma temeam ca, intrerupfu1d sarcina, n-o sa mai pot sa mai am capii. Eram nefericita, rea ~i inver~unata pe lume ~i pe oameni ~i doream ca tot ce a fost sa nu se mai repete niciodata. T oate acestea au intrat in copil sub forma sentimentului de vinovatie pentru di el dorea atat de mult sa vina pe lume prin mine ~i tocmai in acea perioada grea. Ca sa fiu cinstita, nu I-am dont, dar ma temeam de durere ~i de faptul ca 11-0 sa mai am copii. Ma temeam sa nu fiu 0 femeie neimplinita pe care SOful nu 0 va mai iubi. Ma gandeam numai la mine, raportandu-ma subcon~tient la copil ca la un mijloc care sa-mi garanteze iubirea 125

Luule Viilma sotului ~i venireape lmne, in viitor, a altor copii. De aici incepe frica 1ui di nimeni nu ma iube~te, nevoia lui de a fi ascuWitor ~i de a face tot ce e pe placul parintilor pentru ca sa fie iubit. In fuca lui exista doar 0 particica din spaima de moarte. Copil drag, a~ da orice ca tu sa nu gande~ti ca eu ti-am dorit candva moartea. Eu te iubesc, dar eram atat de pro asta ~i nu ~tiam ca tu, fiind cat un milimetru de mare, erai deja complet format ~i erai atot~tiutoL Copil drag, eu nici acum nu ~tiu sa gandesc corect - vezi, voiam sa-li cumpar dragostea pe toate bogatiile din 1ume, dar ill nu ai nevoie de ele. Tu ai nevoie de libertate ~i de iubire. Cat de greu mi-a fast sa inte1eg! Pentru ca ne-am obi~nuit sa consideram familia ca fiind proprietatea no astra. Copil drag, iartama pentru gre~e1ile mele. ~tiu ~i ca sentimentul lui de vinov8.tie a fost pricinuit de faptul ea venire a lui pe lume mi-a provoeat dureri fizice - mi s-a faeut cezariana. A~a se 0bi~nuia atunci, de~i copilul ie~ea u~or ~i repede. A~ fi putut sa ma opun, daca a~ fi ~tiut. Nu-mi este clar daca copilnl este de vina ca uterul meu a cobodt, dar intrucat se pune in legatura eu na~terea, inseamna ca ~i eu am fost compEce. Am observat di la auzul unor astfel de cuvinte copilul se enerveazit dar di se Doate simti ranit. asta nici nu mi-a trecut prin cap. Abia acum m-a strafulgerat. Domnne milostiv, indirect eu I-am invinovatit ~i de asta, iar d, tara sa~i dea seama, a adaugat ~i aceasta vina la celelalte. Mi-a spus di nici nu vrea sa auda astfel de lucruri ingrozitoare. Probabil, ii era groaza. Nu m-am gandit ca discutia asta ar putea 8a-1sperie. Am senzatia ca parca nid gura nu pot s-o mai deschid. Nu, mai bine .nu ma mai gandesc ... Ia uite, am inceput sa fac teatru cu mine insami! Calm, doar calm!
" .J. , ~

126

Alunga raul din tine Trebuie sa recj.illOsc ca trebuie sa fiu cinstita cu mine insami ~i sa fiu con~tienta ea eu ~i numai eu sunt obligata sami indrept gre~elile. Conilul meu nu e mai einstit eu mine dedit sunt eu cu ~ el. Eu I-am invinuit ~i el niei n-a eracnit. Nu m-a invinuit ca nu-l iubesc. Mi s-ar fi pamt justificat sa gandeasca astfel, dar aeum ~tiu - nu are dreptul sa gandeasca a~a pentru ca eu 11iubesc. De frica sa nu aud acuzatii pe tema asta, am inceput sa fiu eonfuza. L-am facut sa-l doara ~i el daar suferea ~i se ferea de mine. Nu-mi place acest luem - treze~te in mine sentimentul de vinovatie. Totdeauna am vrut ea oamenii sa spuna deschis ee gandese, am pretins cinste in fapte ~i in sentimente, dar eu insiimi am fost mai ascunsa decat toti. Ma mandream eu cinstea mea, dar in loc sa spun ceva rau, strange am din dinti pentru ca voiam lini~te in familie. Pretind de la altii sa faca ce nu fac eu, fiindca ma jenez de dorintele mele. Copilul este trist, dar eu 11consideram incapatanat ~i inchis. Ei evita sa-mi faca rau pentru ca, odata, cand eram foarte bolnava, copiii s-au speriat atat de tare ca a sa mar, incat m-am speriat ~i eu ~i de sperietura m-am facut bine; mai tarziu am uitat ins a de asta. L-am facut sa sufere infinit mai mult prin dreptul meu de om matm ~i putemic. Draga rautate capUul meu nu ma apreciaza, iarta-ma ca nu te-am eliberat mai devreme. Tot timpul 11cicaleam sa nu stea coeo~at, pentru ea un am demn trebuie sa stea drept. Iara~i nu spun adevarul. In realitate nu suport sa fiu umilita. Nu mi-am dat seama di el sta eoco~at din cauza sentimentului de vinavatie ~i faptul ca prive~te injos nu aseunde altceva dedt lacrimile care ar putea sa destainuie urmatoarele: "Mama, tu nu ma iube.rti. j\1afaci mereu sa suflir cu cuvintele tale jignitoare, 127

Nu pot sa spun totul. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. Tu crezi ca te pricepi foarte bine sa cite~ti starea de spirit §i gandurile altora. eu procedez ca # tine . cand aflam ca el cere un sfat altcuiva. Eram mahnita ~i plangeam. cu trantitul u~ilor ~i eu refuzul de a continua discutia. tu te superi. a~a cum plang mamele nefericite care fac totul pentru copil. dar ca $i ceilalti pot sa-fi simta gdndurile taZe ascunse. Este adevarat ca te prefad ca totul este in ordine. pretindeau de la copi! sa fie ascultator. iarta-ma ca. dar tu ai nevoie de dovezi ~i eu nu ~tiu sa ti Ie dau". Considerandu-ma infailibila. Urasc minciuna. dar pana acum nu i-am cerut iertare.de dragullini§tii in familie fac 0 fata uimita care ar vrea sa spuna: draga mea. dar oricum te superi. asta nu recuno~ti. de~i in suf1etul meu simteam ca eu eram cauza. invat doar. Le condamnam pe mamele care. Te iubesc mai mult decat orice pe lume. e mai bine cand un hot sustrage un lucru.Luule Viilma cu oftaturile tale. eu insumi nu ma inteleg. tu m-ai invatat sa vad ca supararea mea se depune in copi!' lnainte nu intelegeam. iar el raspunde binelui eu rau. nu mi-am dat seama ca in mine se 128 . temandu-se sa VIDa la mine. La drept vorbind. am acumulat inver~unare in suf1etul meu. nu m-ai fnteies bine. Ma simteam ofens ata. II invinovateam canu are incredere in mine. Acum ~tiu ca erau lacrimi de rautate. Cum iti spun ceva. Draga rautate copilul meu nu ma apreciaza. Nu vreau ca mamei mele sa-i fie rau. in schimbul grijii lor. Prin toate astea imi dai de inteles cCl cu oameni ea mine nu poti vorbi omene~te. Abia acum inteleg ca ~i eu mceam la fei. Atunci ma simt foarte riiu. Dupa parerea mea. decat atund cand tu iti ascunzi sentimenteie §i ie dai un alt nume. lasandu-te sa cre~ti.

de~i privit din afara sunt a~a de draguta ~i buna. l'n loc sa ierte. pentru ca aveam nevoie de leetia el. Frica mea ca nimeni nu ma iube~te a crescut ~i a devenit rautate ca nu am ce vreau eu . larta-ma ca am Iuat iertarea drept umilinta. ttl vezi dte gre~eli am facut ~i vezi ea am ineeput sa inteleg cate ceva.AZunga raul din tine ::oace dorinta ca el sa-~i recunoasca vinovatia. lnainte eram nervoasa ~i nu intelegeam ca atlta timp cat rautatea asta sta in mine. ca imediat ~i vad in el un po sibil ofens ator . n-are importanta pentru ce.'" ZuZmeu nu ma iube§te. bine ea mi-am urmarit gandul ~i am inteles ca asta a fost 0 rautate chiar impotriva mea.dragostea copiluZui meu. Demult ar fi trebuit sa ma vad in copil ca intr-o oglinda. acum imi tom cenu~a in cap! Rautatea creseuta din umilinte se intoarce ea un vulcan ilnpotriva orieui. Daca el ar fi avut curaj ~i ar fi venit spre mine. Acum simt cat imi e de sila de mine ~i imi mai gasesc ~i scuze! Merit sa fiu batuta. iarta-ma pentru rautatea copilul meu nu ma iube~te. Acum inteleg de ce.pentru ea de regula nu ne analizam gandurile. Corpule drag. 129 . Acum tu poti sa ineepi sa te miqorezi ~i sa ma la~i. Draga rautate copi. Cerule. ti-am mcut atata rau. E destul ca eineva sa se afle in preajma mea. cateodata. cum a~ mai fi putut eu sa-mi dau seama de rautatea mea? N-am ~tiut sa 0 eliberez. Am fost pentru el ca un du~man a carui arma era rautatea. numai sa se umileasca in fata mea. copilul meu nu va putea sa vina de buna voie ~i cu curaj spre mine. oamenii spun: "Mai bine mol'l" Nu mi-am dat seama ca eu eram cea care trebuia sa se incline cu respect in fata copilului ~i sa-i ceara iertare pentru ca el voia sa ma invete sa-mi inteleg gre~eliIe. Sunt totu~i 0 fiinta ingrozitoare.

Cand merg ~i incep sa ma doara picioarele. Mergea!i !inand in suflet rautatea ca nimic nu este a. de~i nu a!i mers mult. incep sa caut vinova!i. mra sa sta!i 0 secunda.Luule Viilma Cat imi e de greu sa recunosc. lnainte a~ fi invinova!it guvemul ~i vremurile grele pentru situa!ia mea ~colara. draga corpule. deja va ard talpile ~i degetele de la picioare.Ja cum vreau eu! Te-am crescut in permanenta. rara sa-mi dau seama ea asta este 0 rautate. dar acum ~tiu ca tu. sup arata. uitand de picioare. Se intampla sa merge!i mult sau sa va invfuii!i prin casa. Cateodata. Toata fiin!a mea se revolta. am strans in mine multe rauta!i de "de ee". Nu exista nki 0 logical Sa revenim la ziua dumneavoastra de ieri ~i sa inceream sa ne amintim cum a fost. ~i sa-mi spuna la revedere. dar simt. pentru mine. Ce bine ar fi fostca altcineva sa fi facut asta. Draga rautate nimic nu este a. de parca a!i avea bataturi. Sa 0 iertam. a treia Va dor picioarele ~i din dnd in dnd vi se umfla.Ja cum vreau eu. Draga rautate. De ce drumul e numai gropi? De ce fac a~tia incal!amintea a~a de stramta? Nu ma gandesc ca pantofii pe care 130 . i!i mul!Umesc pentru lectia pecare miai dat-o! 9vleditatia . ma gfmdesc la gandurile mele rele de dinainte ~i la urmarile lor ~i. cum se lasa sacul de pe umeri. dar eu nu am fost serioasa ~i am chiulit de la lee!ii. draga corpule di tu socote~ti altfe1 dedt mintea mea proasta. Am trait sa ma supar ~i pe mintea mea. in permanen!a m-ai inva!at spiritual. Simt cum corpul meu e gata sa se lase injos.

Pe urma. Si ce sa mai vorbesc ca ar trebui sa trag ~i ni~te concluzii. eu ma~ina cutreieri lumea. Imi aduc aminte ca de fiecare data. ele n-au mare importanta. ei ce-i pasa! Uit ca am ~i eu ma~ina. datorita tie. pot sa recunosc ca ar fi fost mai bine sa stau aeasa ~i sa citese eu placere un roman de dragoste. drumurile sa fie bune. Eu vreau ca totuI sa fie bine. Eu vreau sa fac bine. dar mi-e cIar ca n-o sa reu~esc sa Ie fac pe toate. cand vreau ~i eu sa ma mai antrenez 1a condus. Ca ~i sotia trebuie sa-~i respecte sotul . sotul meu ia el ma~ina. ma balacaresc in gand ca ar fi trebuit sa iau autobuzul. Ele trebuie facute ~i imi adue bucurie dupa ee sunt rez01vate. deeM sa plee dupa treburi. nu ganduri. Am atatea dorinte bune! Imi raman in memorie intamplari. sa 0 poata face imediat. Ca mer suI pe jos este bun pentru sanatate. Mi-am planificat atatea pentru astazi ~i totul numai pentru familie. ca cine vrea sa invete sa conduca ma~ina. dar nu rise sa gonese cu viteza pe strazi inguste ~i in locurile intens populate. nu? Si am de facut lueruri bune.asta nu.Alunga raul din tine Ii port s-ar putea sa ma mai roada caJeodata. Eu caut vinovati ca sa-mi justific proasta mea dispozitie. nici ca ma mai gandesc. Datorita durerii care imi arde talpile. In momentul acesta nu am nimic in cap in afara de proasta mea dispozitie. Nici nu-mi trece prin cap cael ar putea sa aiba treburi mai importante ca ale mele. Sa ma gandesc ca nu merita sa ma crispez tara rost .la asta nu ma mai gandesc. Am un singur gand in capul meu sotul trebuie sa-~i respecte sotia. dar eu a~ prefera sa se 131 . prin care tu m-ai facut sa gandesc. Abia acum am inteles toate acestea. cizmarii sa faca numai incaltaminte buna. rautate ca nimic nu este a~a cum vreau eu. aproape deloc.

N-arn ~tiut ca. Drase barbatii slabi. De ce azi. rni-am pus pantofi eu toe.. Vreau sa fiu respeetata. in loc sa port 0 incaltaminte eomoda. tot n-am inte1es. pardi a batut vantul. ba stau degeaba. Dar ea ieri din cauza vantului mi s-a stricat eoafura.Luule Viilma rezolve singure. Nu sunt eon~tienta di alergatura aeeasta fara nicio noima are drept cauza frica . dar ~tiu eu ee 0 sa iasa? Ei nu au gust ea mine. Nu vreau sa-1 ranesc ~i mi-e lehamite. Acum ma rod pantofii din eauza VTernii.care pardi e facuta contra mea. Este ingrozitor de greu sa-i vorbe~ti faxa sa-l ironizezi. di de necaz am Inceput sa va insult. De ce sa nu-mi spun direct parerea? Ma tern sa nu ne certam. De~i am incercat sa inteleg ce fel de mundi grea 0 avea. A~ fi putut sa-l pun pe solUl meu sau pe eopii sa Ie faea. dupa parerea mea. ce buna sunt. de ee chiar azi arde soarele? leri. dar defectele Ie vad doar la altii. 132 . fiindea am vrut sa arat mai bine.te. pre cum boala de gat. ~i umflatu1 picioarelor se produce din cauza repro~uri1or tacite faeute sotuJui in legatura eu problemele gospodare~ti care..nimeni nu ma iube. nu ~tiu de ce. inadins nu bate vantul. nici nu gandese logic. Ba o iau la fuga ca la incendiu. Cat pot sa fie oamenii de pro~ti! Iertati-ma dragii mei. Seara dnd imi spal picioarele~ ma mir din ce in ce mai des ca imi sunt a~a de umflate. Tu~esc ca sa-mi dreg glasul ~i imi devin mie insami nesuferita din cauza vocii mele false.. in realitate inte1eg insa dl nu a~ proceda bine. sunt u~or de rezolvat. Dar cum de nu-mi dau la iuteala seama ca a repara un aeoperi~ iti ia mai mult timp dedt dirpitul unul ciomp? Vai. Ma irita dnd sotul meu vine de la mundi obosit. n-am ce spune.

Ji mat mult ifele diverselor rautafi legate de mersul pe jos. Gfu1dind ~i rationand in felul acesta am ajuns acasa. COl:uul tau te ajuta. nu e. ll-am putut ~i n-am vrut sa gaudesc corect ~i te-am Hisat sa cre~ti pana intr-acolo.Alunga raul din tine astazi nu-mi mai aduc aminte. corpul te va ajuta sa-Ji scrantqti pieiorul. dar mie nu mi s-a intamplat sa aud a§a ceva. 1ft dCi posibilitatea sa cugefi ~t sa tragi ni§te concluzii. ~i chiar daca vad bine1e. Cum adica sa 0 iau de la capat la varsta asta? Ce nedreptate monstruoasa! Totdeauna am zis ca toml este alandala. sa rezolvi situa{ia cateva zile nu vei putea sa mergi din cauza rosiiturilor la ptcioare. dar nu ma gandese la asta. nu altceva. dupa parerea mea. incat nu vad ill IUIne dedt rau1. acela 1ivede frumuse!ea. din cauza rautatii mele. in mintea mea el llU e intotdeauna atat de bun cum este. de fapt. Observ deodata ca picioarele nu ma mai dor. in eunlnd a sa ineep sa vad numai raul. cine prive~te lumea eu bucuria curata ~i sincera a unui copil. Tot rasucindu-ma. in limitele posibilitafilor lui. pentru ca tu eel pufin sa nu mat incurci . znsa vei continua sa strangi in tine aceea~i r(jutate. Si atunci 0 sa ai timp sa cugeti". De ce rjmeni nu m-a invatat treaba aceasta? De ce la vremea respectiva nu mi s-a spus la ~coala? Ii se face diu. pentru di eu sunt posadi. in realitate. Sa ne imaginam ea vine Spre mine un am mj:elept ~i spune: "De ce ifi faci singura rau? Gande~te coreet! RauJatea ta contra problemelor gospodare~ti iese din tine ca ni~te bule . Eu vreau ea ieri sa fi fast soare ~i astlizi vant. Draga rautate totul imi iese alifel decat vreau eu! larta-ma ca inainte n-am ~tiut. ~i daca imi aduc. Se pare ca Slma rational. pantofii nu 133 . Acum ~tiu ca. Day dadi tu 0 sa te incalfi cu altceva.Ji ia forma biitaturiZor.

Acum. 134 . un ziar ~i cititi rubrica unde se critic a ceva. Simt pe nea~teptate ca. daca inainte bombaneam cu placere. acum agresivitatea este inlocuita de bucurie. in timp ce meditati ati ~i simtit u~urare. lncet. I-am povestit toate acestea unei femei care ma asculta privind injos. Iuati de exemplu. Straduiti-va sa nu padisiti acest drum. acum. cu aceea~i placere. Picioare1e mele imi dovedesc ca este a~a. incat nu am observat ca ne-am mutat din ieri in azi. cu aceea~i saco~a grea. 0 sa observati ca va raportati la lume cu infinit mai multa intelegere . $i imi face placere faptul ca. a~ indlta aceea~i pantofi ~i a~ face tot acela~i drum. Vreau sa ma conving ca iertarea rautatii nimic nu este aja cum weau eu este a realitate. cand se duce undeva. Daca ati remarcat. daca inainte eram agresiva in dorinta mea. Oricine poate sa se ocupe cu astfel de cugetari in timp ce merge. a ridicat ochii. Atat de mult a acaparat-o discursul meu. libertate ~i bucurie. mi-a spus emotionata: "AluZtumesc". Urmariti-va gandurile ~i reactia. de la cumparaturi ~i de la faptul ca am 0 zi intreaga in fata mea. Privirea ii scanteia.Luule Viilma ma mai rod ~i saco~a nu-mi mai rupe mana.mai calm ~i mai cuminte. Am 0 dispozitie buna de la mersul pe jos. provocand incon~tient a situarie in care puteam macar sa-mi vars rautatea pe cine va. Ati pa~it pe calea cunoa~terii adevaratelor valori ale vietii. Cand am terminat.

Edemul (umfIarea) inseamna oprirea circulatiei lichidului din corp. dar noi nu intelegem.zgura. Umflarea mainilor ~i a fetei sare mai putin in ochi. Maturii . In felul acesta corpul capata 0 greutate excedentara. Pentru ca trupul sa traiasca ~i sa fie sanatos. E1 ~tie sa dea de ~tire ca are nevoie de ajutor. Apa circula in compozitia sangelui ~i a limfei. 135 . in organism se acumuleaza un reziduu .seara ~i dirnineata. Oamenilor Ii se umfla picioarele de la mefS ~i ei cred dl. Apa subtiaza zgura ~i acum stresurile se pot acumula din nou. in sange exista 84% apa. Aceasta demonstreaza scaderea capacitaW de purificare a corpului.Alunga raul din tine Despre a primi ~idespre neputinfii E 0 vara calduroasa. e de la caldura ~i de la sedentarism. apa pentru diluarea zgurii se gase~te mtotdeauna. Acesta este semnalul pe care 11da corpul. Corpul omului ramane sanatos atata timp cat emotiile ~i sentimentele sunt in echilibru.ri mari. iar cantitatea de lichid care circula liber scade. Pe masura ce stresurile se adancesc.62%. Acumularea de zgura face ca sangele ~i limfa sa devina mai groase. Picioarele se umfla ritmic . compoziria sangelui ~i a limfei trebuie sa nu inregistreze modific3. imbatrane~te eel care "suge" in el stresurile. Un copU se poate extenua atat de tare. A~a se produce imbatriillirea. E1 indica stagnarea lichidului excedentar ~i inutil ~i vrea sa ne spuna ceva. Nou nascutii au in corp 70% apa. incat sa para un b~Hrandecrepit. 0 cantitate suplimentara de apa salveaza omul de la moarte.

Sangele hrane9te. pofta vine mancand 9i lacomia omeneasca nu se va potoh. nu ar mai avea stresuri. aceasta se intare9te. Dadi omul ar avea sujiciente bunuri materiale. Marirea ganglionilor limfatici este cunoscuta de noi toti din experienta. Ciind se infunda un vas limfatic. Din pikate. care. prin marirea lor 9i prin durere. Atllandoua sunt vital de necesare. Omul modem ia drept iubire valorile materiale 9i aduna in el rautate. Acest senmal ne spune ca inca se mai poate primi ajutor. Sanatatea simbolizeaza iubirea. fiind sensul vietii. Partea materiala a vietii este asigurata de birrbat. se afla in inima femell. Cele care se gasesc in sange se numesc trombi. Limfa simbolizeaza barbatul. el va avea parte de 0 lectie mai dureroasa. EI ar realiza mult mai mult.Luule v'tilma Dadi omul nu intelege ca stresurile trebuie eliberate pentru ca zgqra sa iasa afara. adicii iubire. vointei. dau semnalul ca rautatea trebuie eliberata. Cand trombul astupa vasul de sange. 136 . Odata cu cre9terea cantitatii de zgura. Forta . trebuie sdipat de lacomie. . Acest lucru este periculos pentru viata. dacii ar avea forta . iar limfa curata. formand ghemotoace gelatinoase in sange ~iin limm. substantele reziduale din activitatea celulei nu pot sa iasa afara din corp 9i se aduna in canalele limfatice 9i in ganglioni. celula ramane mra hrana 9i moare. Sangele simbolizeaza femeia. vointei. deoarece bogatii1e nu pot suphni absenta din suflet a iubirii. Pentru a evita acest lucru.

Edemul ineepe de regula de la picioare. dar ~i mai tare sufera sotia ~i cel mai mult sufera copiluI. este mult mai grava ~imai periculoasa decat ar putea parea la prima vedere. mangaindu-l pe cap. Daca incepe sa-i repro~eze sotu1ui aeest lucru. ill suflet dezamagirea. ea apoi. La tot pasul numai exagerari ~i ea se umfla din ee in ce mai tare. Noi apaqinem umanitatii ~i pmtam in noi ~i stresurile ei. ea se va umfla la fata ~i la maini. Edemul indica i'mbolnavirea limfei. Ce folos ca pe urma Incepeti sa-l consolati ca 0 mama. Distrugerea se petreee pe fondul dominarii barbatului de catre feme ie. ironizarea so!Ului ~i a capaeitatilor lui mentale ~i alte umilinte. femeia moderna dore~te insa sa primeasca din ce in ce mai multo Cercullogic al vietii se inchide. 11stingheriti ~i mai tare. tot dumneavoastra. veti intelege d. Doamnelor! Cand veti incepe sa va eliberati de acest stres. sa-1 criticati. Cauza 0 constituie rautatea femeii pe neputinta barb atului. Dar ~i ea distruge sexualitatea maseulina. umflaturile vcr fi la trunchi. 137 . Aceasta situatie . In final sufera sotul. Rautatea sexului feminin pe neputinta barbatului pleaea din sfera eeonomicului. in loe sa se oeupe de treburi impOltante.utate exagerata contra neputintei economice ~i sexuale a barbatului. Daca soria percepe sexul ~i iubirea ea fiind doua lucruri deosebite ~i incepe sa se inraiasca pentru ca sotul este atat de neghiob ca nici macar sa iubeasca nu ~tie. barbate~ti. ~i sa va mu~cati limba sa nu-l mai suparati din nou! Tainuindu-va.Alunga raul din tine Fiind creata de Dumnezeu ca partea care da.t de mult 11stingheriti pe so!U1dumneavoastra ~i 11faceti sa se ocupe de lucruri marunte. ceea ce demonstreaza 0 ra.

A~ fi alergat ~i eu. eel care se va compocta eu un dispret trufa~ fata de ignoranta barbatilor ~i neputinta lor profesionala. treeand peste durerea din artieulatii. Edemul este earacteristic mai ales pentru sexul feminino Barbatii nu pot sa-~i lina mult in ei sentimentele. Pentru ca cine este diu eu sine. ce blegi mai sunt ~i barba{ii a~tia ". cum bantuie incoace ~i incolo blestemandu-~i continuu viata. Daca un barbat tanar incepe sa se ponegreasca pentru neputinta sa ~i in felul acesta. SOlia Ii submineaza solului inerederea in eI. . ci direct cancerul vaselor limfatice. va mai adauga ~i propria rautate ca nu a reu~it sa faca ceea ce se dorea de la el. Uitati-va la oamenii batrani. Mai ales atunei dnd simte ea nu este indeajuns de apreeiat sau ea genialitatea lui a trecut neobservata. agitandu-se prin casa eu pieioarele umflate. 'lor aparea nu edeme. la rautatea sexului feminin pe neputinla barbalilor .. Dispretul tanarului fata de el insu~i. se va alege eu 0 marire cronica a ganglionilor in zona capului ~i a gatului.pe care 0 are de la mama sa -. La fiecare nou insucces gande~te in sinea ei: " Vai. Se blestema ~i pe ei ~i picioarele lor bolnave. i~i dore~te rauI. va avea aceea~i influen!a. 138 . atat femei cat ~i barbali. ca doar munca nu te omoara. rura sa inteleaga ca rautatea pe locul bolnav abia ca intensifiea boala. Tu e~ti sanatos. provocat de neputinla.Luule Viilma Prin gandurile sale rele. il va bodogani: "Tie ce-fi paso. dar eu sunt bolnava" . E1 nu va mai indriizni sa intreprinda nimie important ~i intre timp dispretul ei va ere~te. Ea i~i va identifiea sotul eu toti reprezentantii sexului maseulin ~i seara. Ei toti au edeme dureroase 1a picioare ~i ele se 'vad cu oc:hiulliber. solia provoaca din ce in ce mai multe insuccese sotului ei.

La fel stau lucrurile ~i eu imbolnavirea vaselor de sange. Dadi barbatul se infurie ca femeile i~i baga mereu nasuI in chestiuni economice ~i nu ~tiu nimic. Prin ulceralia pielii iese afara rauta139 . deranjeaza ~i strica totul. Aeum a$ putea sa-i spun. ell imbolnavirea arterelor? Daca va mai lileepe :. pe pie1ea Iui vor aparea ulceratii. Daca barbatul este cople§it de dorinra razboinica de a zdrobi. dar dansul nu mai este printre noi. venele lui se vcr dilata. femeile 11VOl' sacai ~i de acum incolo. se va alege $i eu 0 cangrena. Daca dumneavoastra. ci doar comandrc. de a-~i demonstra esenta 1ui masculina. Venele se coreleaza simbolie ell barbafii. stimata colega. veti descoperi acest lucru. ~i cum ar puteael sa se infurie pe femei altfe1 decat sa se aleaga. sa-mi spunefi $i mie".Alunga raul din tine Acum vreo douazeci de ani un stimat profesor cu 0 varsta apreciabila ~i eu 0 mare experienta practica mi-a spus: "Stiu multe lucruri de~tepteJ dar nu $tiu de ce pe femei Ie doare capul.tara nici un motiv $ide ce Ii se umfla picioarele. dar nn ~tie sa se elibereze de spaime 91va fi in permanenta ingrijorat din cauza bugetului familial.. de a rezolva treburile ell ajutorul pumnu1ui. Daca barbatul considera sincer ca partea economica a vietii intra in obligatia sa. iar veneIe la femei. fu'iere1e sunt bolnave mai frecvent la barbati. dau ordine.isa se ocarasea pentru prostia lui. punand-o pe femeie la locuI ei. Arterele se coreleaza simbolie ell fcmeHe. Ulceraria trofica este ca 0 leava de evacuare ce iese din rezervorul rautarii. pentru la~itate ~i neputinta.

se va supiira ~i pentm problemele economice ale sotului sau ale biirbatilor in Q general. venele ei se 'lor $i . ea va simti cum incepe 0 u~oara picurare in picioare . Daca TIU trage concluziile necesare ~i problema se adiince~te. ulceratia nu se vindeca. Cu cat rautatea este mai mare. Rautatea . ci pe barbati.in esenta este circulatia energiei care se ridica in valuri pana in cre~tetul capuluL lnima incepe sa bata accelerat. din tf)t sufletul. Daca femeia va cere iertare sincer.Luule Viilma tea nimicitoare care pune viara in pericol. se va vindeca. va aparea 0 ipl1arnatie a arterelor. Femeia rnoderna dorqte sa conduca barbatii ~i economia. Ele au venit ca sa va invete di numai iubirea ~i lini:?tea sufleteasca pot sa va adudi implinirea dorintelor.illiflama. daca omul nu va invata sa se raporteze coreet la treburile economice.niciodata. Este 0 reactie incon~tienti11a nerespectarea legilor nattlrii. cu atiit inflama!ia este mai puternica. se 'lor irrflama ~i venele profunde. Cangrena apare mai rar la fenlei. Daca. arterele lor se vor imbolnavi. Dar. Daca. Daca subalternii ei nu vor invata sa giindeasca emect. Functionarea mai rapida a rinichilor va duce la golirea mai deasa a vezicii urina- i 140 . deoarece vino~ vatl pentm problemele economice se socotesc nu pe de. din motive economice. femeia se supma sincer pe ea insa~i ~i pe sexul feminin. Cea care ocupa un post de conducere in sfera economicului va provoca Intotdeauna rautate la subaltemji ei. Dadi rautatea nu este eliberata. rautatea va intrece regimul vegetarian. in plus. dar pentm scurta vreme. . Iertati-va rautatile legate de probleme econolI1jce. Femeia care aduna in ea probleme economice aducatoare de rautate va avea ~i ea venele dilatate. Daea se trece la regim vegetarian. rautatii sale pe neputinta sexului masculin.

bogat spiritual ~i abia apoi .dea. va aparea in el un inexplicabil sentiment de vinovatie. de cand e lumea.material. Ele vor incepe sa doara. ell atat mai evident W sare in oehi partea negativa a celuilalt. ~i-a complicat esenta pertlda pentm ca noi sa invatam. corpul Iui va raspunde prin pulsatia arterelor in tot corpuL Senzalia. Unui om generos niei nu-i va trece pnn cap a~a ceva. In feInl acesta omul devine. de caldura ~i de u~urare este semnul ca eliberarea s-a produs. din cauza setei lui de a ca~tiga. eu cat defectul tau este mai mare. provoaea incetinirea circulatiei sanguine ~i respectiv edeme in locul uncle se aHa stresul. De~i. aceasta sete e socotita 0 trasatura de caracter ru~inoasii pentm om. niei nu ob- 141 . Poate sa fnvinuiasdi pe altul de neputinfa doar cel care este amator de cr:lqtig. inainte de toate. ia utte fa altif ". Chiar ~i eel mai modest om poate sa se justifice spunand: '. avand sediul in inima. acela~i val se va urea in sus pe oase.'N-am oJi eu oare dreptul sa primesc un astfel de jleac.mcinu va primL Cat ai dat ~i cat ai prD. in contrapondere. Daca el nu §tiemaiintiisa.Alunga diul din tine reo Apoi. dar datul trebuie sa preceadii primitnl. Daca barbatul V8. La un om care ili seamana. Setea de a ca~tiga este un stres viclean. Oriee om se vede pe el in celalalt. In acest fe1 se mi~ca rautatea pe neputinta sexului masculin. Sentimenttll de vinovatie ~i acuzatiile aduse altora. Chiar daca amatoml de ca~tig nu se gande~te la gre~elile sale. cere iertare rautatii lui pe neputinta economidi a sexului feminin.'1uteste 0 no!iune relativa ca marime. pentm a se putea elibera. ea.

sub forma unor calamita. Daca un astfe1 de protest inabu~it al unor mari mase de oameni ta~ne~te in afara. incat uitam complet de rau.zuta cre~te pana la stare a de explozie. Osul reprezinta simboIic barbatuI. ca ar exista un pericol ~ . Un ta1har nu se va grabi sa acuze un alt talhar. ceva san cineva vrea sa se elibereze. Dar cu binele vizibil ne obi~nuim pana intraco1o. Un om binevoitor se straduiqte sa dezvinovateasca pe un alt binevoitor. Acela~i 1ucru se intamp1a ~i in situatiile opuse.asta depinde de nuanta acumuHirii de rautate. Tesutul moale . Tdiind Intr-Th'1mediu in aparenta prosper. Cum se va manifesta explozia .e1 se refera 1a dumneavoastra. pentru ca e~ti inteIegator. Scapati de orice gand rau despre aitu1 . va fi ca un tunet pe cer senin. precum 0 ulceratie pe fata Pamantu1ui. Cu raul vizibil nu ne obi~nuim.ti naturale sau a unui focar de razboi care nu vor lnceta pana cand rautatea nu se va elibera. c§. de lipsa de dorinta de a vedea raui care se ascunde in umbra binelui aparent.'1 ansamblu1 sau. dintr-odata.nd asupra omu1ui are lac un atac in seop de profit.printro tumoare pe suprafata corpului sau prin distrugerea corpului .femeia. 142 . iar el elipe~te din ochi ne~tiutor ca un copil naiv care nici m8. trebuie sa fii prost sa nu simti cum tensiunea nev8. Scapati ~i de refuzu1..car nu banuieste deom-ece ei se rasfata . chiar dad ace1a s-a murdarit vizibi1 cu 0 fapta necinstita. $i daca.Luule Viilma servi defectele sau Ie vezi mai mici. in razele binelui vizibiL Totu1 trebuie vazut 1. acest lucru se va exprima.

Crqterea anormala a numarului de leucocite inseamna supunerea mamei ~i sotiei fata de barbatii care au trecut la atac.Alunga raul din tine Ficatul. rautatea ii rupe oasele ~i femeia ramane fara aparare.partea feminina a sangelui este reprezentata de hematii. Ficatul ~i splina sunt protejate de coaste. El a fost creat pentm a proteja femeia. De~i. simbolic. copilul va avea anemie. Repet inca 0 data: tipic 9i caracteristic pentru comportamentul unui om ros de setea de ca~tig este faptuI ca eI Invinuie~te pe aItul de neputintiL El insu9i vrea sa primeasca. 143 . el are doua parti .de leucocite. Sangele copilului i~i inrautate9te calitatea atunci cand mama se considera neajutorata ~i nepriceputa ~i i9i extenueaza copilul cu tanguiri pe aceasta tema. sangele este femeie. Dacii femeia i~i cre~te capilul lara tata ~i spune cii viata care 0 hrane~te este rea. nu da nimic altuia. Cre~terea anormala a numarului de hematii inseamna un atac du~manos al mamei ~i al sotiei asupra barbatilor. La fel ~i barbatul a fost creat pentm a apara iubirea. Anemia apare la eel care 11considera rau pe capul familiei. tema tratarii bolilor de sange poate face subiectul unei alte carti. Cand barbatul este furios. in schimb 11invinuie~te. abligatoriu capilul va avea anemie. Natura a creat oase1e goale pe qinauntm pentm ca sa protejeze maduva care produce sange1e ce hrane~te corpul. Dorinta femeii de a domina barbatul stimuleaza producerea de sange ~i cu cat dorinta ei este mai mare cu atat mai grea este suferinta organelor care fabrica sange. Daca mama considera ca sotul ei este un cap de familie rau. splina ~i maduva osoasa sunt organe care fabrica sange. Nu mai insist cu amanunte asupra saugelui. iar partea masculina .

ea va capata 0 asemenea putere. Ce anume dore~te sa obtina? Pai. Puteti sa va simtiti chiar fericit ca v-ati dat iubirea pe bani. trebuie sa primiti mai mull. dar ca in orice exagerare binele se intoarce in diu. Va in. nicaieri ~i nicicand nu poate trai . sa vi se acorde atentie. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea este stresul celor care dau. Care dintre ele prevaleaza in acel moment va arata pe care dintre ele 0 simtiti. acela~i lucru tara de care nimeni.asta este tot sete de ca~tig. respectat. De regula. Cel orbit de setea de a ca~tiga nu vede cerinta de baza a traiului omenesc . a ob!ine. el abia atunci descopera ce este cu adevarat valoros pentru el . dar pentru a da mai mult. Dar.necesitatea de a da. incat nu yeti mai avea nimic in afara de bani ~i ceea ee se obtine eu bani. Inseamna ca l-a!i dat ca sa fiti iubit. ca- 144 .omul de alaturi. Nimeni nu este doar datator sau doar primitor. iubirea imi este respinsa este spaima cea mai mare. Daca acum va veti gandi la dumneavoastra ~i yeti simti ca aveti ambele spaime. dar omul lacom 0 are numai atunci cand i~i pierde bogatia. Ati dori sa dati tot mai mult. Spaima ca nimeni nu are nevoie de iubirea mea.iubirea.furiati pe eel care nu da.Luule Viilma Spaima ca nimeni nu ma iube§te este principala spaima a omenirii orientata spre a primi. daca lasati ca setea de ca~tig sa ia amploare. Datul ~i primitul pot fi chiar confundate la 0 examinare superficiala. Daca dati sau daruiti ceva ~i a~teptati in schimb recuno~tinta sau daca va uitati la ce se face cu cadoul dUlThleavoastra ~i considerati ca nu e ce trebuie ~i mai faceti ~i comentarii . asta inseamna ca setea de ca~tig ~i generozitatea dUlllileavoastra se intrec intre ele sau chiar se lupta.

inclusiv gandurile. Spiritul omului vede insa ~i ~tie tot. Pretentia de a merita iubirea duce la irosirea binelui acumulat.e om cinstit.}i pedepse. va veni ~i ziua cand va va fi mai u~or in suflet. cine nu . Omenirea pacatoasa vede in toate 0 pedeapsa. Cui Ii place munca ~i i se dedica. dorinta de a capata iubire 11poate face pe om sa atenteze la prosperitatea altcuiva. Calculul cat am dat ~i cat am primit se face in toate.. Corpul incearca sa ne invete safim echilibrati. $i nu veli avea nid mustrari de con~tiinta. in loc de un buchet de trandafiri.Alunga raul din tine re nu permite. inclusiv munca. Rautatea pe un obstacol aDarut in calea inavutirii duce la imbolnavirea . 0 sa simli!i ca oamenilor din cercul dumneavoastra Ie va fi bine. ele ar putea sa inceapa sa va paraseasca.}te ". care nu rezolva. Dar. relatiile familiale etc.este hot. Cine uita ca nu noi am fost creati pentm bani. i~i condamna sufletulla suferinte. Cine cade in curs a .. 145 . acelc va considera . in loc de cadou .partii inferioare a corpului. nu e nicio ru~ine sa dai mai putin sau chiar deloc.un pupic din toaUi inima. Atunci veti observa ca. nici sentimentul de paguba. pe eel care vi se pare a fi un obstacolin realizarea planurilor dumneavoastra. ~i asta se exteriorizeaza pe corp. recunoa~teli ca problemele dumneavoastra sunt provocate de aceasta sete de ca~tig ~i de ±rica. Dad. ace1a. Daea vorbiti eu ele de fiecare data ~i cereti iertare corpului pentm ratacirea dumneavoastra. va fi recompensat. din cupiditate. Setea de a ca~tiga 11facepe am zgarcit ~i avid. dati un buchet de flori de camp. in popor se spune: "Dumnezeu vede . Dar cine pretinde pentru munca lui 0 plata mai mare dedit ar merita. ci banii pentm noi. oricat ar fi de ciudat. apoi Ie cereli iertare ea vau linut captiv ~i ca n-ati i?tiut sa intelegeti ce au vmt ele sa va invete.

va fi lipsit de iubire. va ramane :tara tot. Nimeni nu-i poate da omului sanatate. in afara de el insu~i. Ce sentiment v-a aparut? Daca ati simtit in suflet 0 durere nemasurata ca deja nu-l mai puteti iubi. Dadl familia se creeaza pentru a face fericit pe celalalt sau a-I ajuta . inseamna ca ~i in continuare veti fi cel care da. Concepand cop ii. atnnci eel care dore~te sa se casatoreasca va fi lipsit exact de' ceea ce a calculat el ca va obtine. pentru ca in dumneavoastra s-a reaprins dragostea. parintii viseaza ca ei sa creasca oameni onorabili. Oferiti iubire in fiecare clipa ~iin fiecare clipa yeti avea ce primi. Unii 'lor sa capete sanatate. dar uHa ca nu este suficient doar sa Ie daruie~ti viata. Atunci fiecare cadou va fi precedat de iubirea care 11va face ~i mai pretios pentru cel care 11prime~te. pentru ca mai devreme sau mai tarziu el va apartine altcuiva. Sanatatea omului este masura spiritualitatii lui. Cine a sperat sa aiba de-a valma. va fi lipsit de sprijin. Cine a sperat sa capete un sprijin. 146 . Fericirea in casnicie nu depinde de varsta la care te casatore~ti sau a cata oara te casatore~ti. Daca omul se casatore~te mizand pe ajutorul celuilalt.Luule Viilma munca un mijloc de profit ~i va fi nevoit sa sufere. Oferirea iubirii este baza vietH. Cine a sperat sa primeasca iubire.va fi fericire. va fi lipsit de bani. Imaginati-va ca va trebui sa va despartiti in momentul acesta. dar inca nu au divortat. Eliberati-va de spaime ~i atunci va disparea rautatea ~i in familie va fi intelegere. Cine a sperat sa faca rost de bani. A~ fi vrut sa ma adresez sotiilor care intentioneaza sa divorteze.

doar ca sa ia fata. Invidia te poate seoate din mintL Chinuit de problemele proprii. Revolta cre~te ~i devine spirit de contradictie. Parintii strang bani . el . face ma~ina tandari. EI nu vede cum au facut ceilalti oarneni. vrea sa 0 distruga. incepeau sa se revolte pentru orice. la recuperarea pagubei. A oferi iubire §i a oferi eu iubire este 0 fentire.Alunga raul din tine Dar onorabilii parinti moderni nu ~tiu acest lucru. Ie critica fiecare pas ~i in toate vede doar interesul altora. Bunii parinti au uitat cum tanjeau dupa iubirea ~i mangaierile parintilor lor ~i. 147 . Gandul se transforma in fapta ~i. Setea de a ca~tiga te obliga sa te grabe~ti din ce in ce mai tare. Eu am fticut incomparabil mai mult §i m-am ales doar cu boala . Aitul s-a straduit din toate puterile. devenind realitate. leeria setei de ca~tig ar fi cu asta incheiata. Daca macar langa patul de suferinta al copilului parinrii ~i-ar recunoaf?te gre~eala. fiindca vede ca pentru parinti ea este comoara cea mai pretioasa. o pierdere materiala obliga. el. Un om grabit nu face nidodata eeva temeinic ~i nu shnte nido satisfactie. a primi iubire §i a primi tara iubire este 0 nefericire. Copilul nu da doi bani pe ma~ina. ei considera ca se poate oferi numai material ~i sunt foarte nedumeriri de ce copiii lor incep sa distruga ce au facut ei eu atata truda. ParinW cumpara ma~ina . ci cat au aeumulat.eonchide eu amaraciune cate cineva la batranere.copiii ii arunca in vfmt. ci dimpotriva.Cll rautate. EI n~a observat ea altul a muncit cu drag. un astfel de am improa~ca cu noroi pe ceilalti. Dar dacEI ei vad in copil doar pe vinovatui accidentului f?iplang dupa ma~ina lor. E bine cand el nu se accidenteaza mortal. lecria nu se termina. daca iubirea lor era In~elata.copiii 0 fac prafln accident.

cerca un sentiment de nemultumire fata de sine ~i fata de cellalti. Acum ea se realizeaza prin moarte. Cel care intr-o viata anterioara a surerit din cauza gloriei. ea poate ucide. Iv1uncadumneavoastra va fi Incoronata de glode. Celebritatile pun de obicei la inima oriee cuvant rostit la adresa lor. de a fi in centrul atentiei. se va comporta eu prudenta fata de ea. ell atat frica de a 0 pierde este mai mare. Astfel. Daca gloria nu este din ce In ce mai mare. omul va in. iar dumneavoastra va yeti smulge din cercul adoratorilor. Eliberali-va. moartea subita in prezenta unei mad multimi de oarneni poate fi rezultatul unei dorinte. 0 persoana cu faima poate sa cada intr-o depresie profunda. prin iertare. Avand-o. se afunda eu totul in muncii ~i de aceea creatia lor este libera ~i ve~nica. din cauza unei critici. incon9tient. pentru ca asta ectJvaleaza eu a pierde tot Ei nu sunt convin~i de valoarea muncii lor. de setea de glorie inlelegeti-i esenta ~i veti avea un sentiment de libertate. ~i chiar 19i poate pata numele eu 0 crima.. De exemplu. eu cat gloria este mai mare. Efecte1e ei sunt cunoscute ~i intelese doar de eei care au suferit de pe urma gloriei. dar dad aceasta necesitate devine mult prea mare. eei care sunt apasati de glode nu Indraznesc sa scape de ea. i 148 .Luule Viilma Setea de glorie este tot 0 manifestare a setei de ca~tig. Geniile de la Dumnezeu nn se intereseaza de parerea ahora. nu va deveni euforic ~i pe scara lui de valori ea va ocupa un loc modest. iar un adolescent idolatrizat de prieteni poate ridica pumnul asupra celui care n ofenseaz3. neimplinite in alte conditii. acum. Grice om are nevoie sa se acorde atentie.

ea va cre~te. Cereti corpului iertare pentnl gre~elile meute. In general.Alunga raul din tine Indiferent de explicalia pe care am dat-o in cartea mea precedenta. Exista la copii a zlcala foarte nimerita cu care este gratulat eel care te necaje~te: " Cine zice. Din dorinta de a-I face pe ceUilalt sa semene cu ti. e1 va fi manat de setea de putere a direi maTIifestare exterioara este politica. ala e". omul vrea 5a-i depa§easca pe ceilalti 9i considera ca poate face aceasta prin bani.provoaca durere.? Indiferent care. oamenii nu se Inteleg ffitre ei.'ltei. Una din formele de manifestare a setei de a ca~tiga este srrinteala pe Umimul credi.setea de a ca~tiga . iube$te. . mai d. Problema eiviliza!iei . mai mult sau mai putin. Ea a aparut ea sa va invete cum sa deveniti damic. Daca politicianul va dimane 1n cadrul posibilita}i1or lui pamante~ti reale sau dad'i va 'lrea sa cucereasca lumea. ne ~i. Orieum i-am spune noi aeestui hie! care ne impinge sa ne luam la bataie .. Daea. Care credinta. in esenta este tot setea de a ca~tiga din care cre§te invidia. va. i 149 . SLllgurullucru care senate din minti este credinta sincera in Dumnezeu. el ~la fi chinuit de setea de bani. Cellalli zei. Cerep. pentru acel~i lucru pentru care.:\Teme sau mai tarziu. Ineepeti sa discutati euea. dar n-ati Invatat. dadi nu va elibera!i de ea.. Daca omul vrea sa se impuna prin foqa. daca ascultii de glasul inimii sau daca plute§te in nori. ori di e midi.mai mult. depinde de cat de echilibrat este. vor suci rnmtea.sete de glorie sau spaima ca nimeni nu mil. Cand omului se intuneca mJlltea..-i ierillre pentru rataeirea dumneavoastra.din dorinta de a fi mai bun decat ceilaltL Din pacate viala este 0 continua ga1ceava. Ori ca e mare. mi se pune intrebarea: "De ce oamenii eu eQpacitiiti extrasenzoriale nu se infeleg Entreei?" Pai.

dar noi respingem invalatLlra ei. pentru di el nu-~i mai controleaza gandurile..t altii.'11antesc. omul se multume~te cu dogma ~i eu seeta lui ~i este satismcut de faptul ca toti membrii sectei sunt mai bunl decat aiW. Nu se impaca eu gandul ca nu este respectat ~i pretinde ca ceilalti sa se schimbe. chiar dad1 pot fi minunate. care nki pe departe nu vrea sa ne smiliteasca. printre pacientii sanatoriilor psipjatrice pot fi intalniti napoleoni ~i hitleri.va traduce el insu~i in viata aceste idei §i in . sa illtre intr-o astfel de criza. de~tep!i ~i putemici. . 150 . .Luule Viilma considerandu-se trimisul lui Dumnezeu pe pamant.. pana intr-o zi cand i~i va rupe gatul. ell~i va aroga dreptul de a actiona in numele Iui Dumnezeu. Ideile rupte de viata. e~ti mai bun deca. de altii. ' autorul lor se va afla pc 0 cale gre~ita. . 3 . Toata aceasta tulburare sufleteasca este provocata de spaima ca nirneni nu ma iube§te. Dadi aceasta sete de a ea~iga dorinta de a te ridiea deasupra celorlaiti . cine nu 0 tine in frau. ei vor incepe sa-i priveasca eu dispret ~i sa-~i dea aere. ci vrea sa ne invete sa fim curajo~i. e~ti eu noi. Un om genial. poate. Cine ignora cre~terea setei proprii de a ca~tiga. Daca omul nu are inc1inatii in sfera economica sau nu are darul vorbirii.el percepandu-le Insa ca fiind reale. dar daca ele trebuie traduse in viata . periculo~i pentru societate prin impetuozitatea ~i obsesia lor ca pot sa indrepte IlL'11ea. pe nesimtite. con~tient ca ideile lui par 0 bizarerie pentru ceilalti. In acest caz. el i~i va indrepta pa~ii spre 0 secta reIigioasa unde se subliniaza tot timpul ea dad. va ±1 greu sa fie ajutat. In arice coltisor al globului pa. ace~ti zei omene§ti. Nma aid i-a adus setea lor de a ca~tiga. Daca dorinta de a domina se transforma in dorinta de a fi mai presus decat toti.nu este foarte puternica. Daca ai casei nu intra in aceasta seeta.

spuneti celui care va deranjeaza sa va lase in pace. Dumnezeu este un tata bun care Ii cia fiului sau posibilitatea sa invete ~i libertatea de a folosi corect aceasta posibilitate. Un om putemic nu-~i va apropia prieteni rai. Eliberati-va ~i de frica.Alunga raul din tine aceasta va consta genialitatea lui. de~i se teme de ele. mai curajos ~i mai puternic ~i. Celor dintre dumneavoastra care aud voci ~i comenzi. de asemenea sa ~titi ca nevazutul nu poate influenta in rau pe un om cu sufletul curat. pe care ati atras-o ca un magnet. Pe astfel de personalitati se bizuie dezvoltarea lumii. Multmniti ispititorului pentru ca. dragii mei. Daca in capul dumneavoastra sunt ganduri rele. sunteti precum un fiu rau care atrage a~a-numitele forte intunecate. A~a cum ele v-au aratat esenta dumneavoastra rea. ati fi fast in ne~tiinta. Ele pot sa-~i spuna Dumnezeu 151 . ca Dumnezeu nu ordona. eliberandu-va de gandurile rele. Dar daca fiul vrea sa invete prin propria suferinta. Apoi. Nu considerati aceste forte ca fiind oarbe ~i ignorante. interdictii ~i amenintari de osanda. ati aflat de energia negativa care s-a adunat in dumneavoastra. Altfel. acestea sunt ruda cu prietenii rai carora un om slab Ii se supune ~i spera sa capete forla prin faptele sale rele. Spuneti ca va intelegeti gre~eala ~i ca va puteti indrepta. Sa ~titi. de tot felul de forte inexplicabile ~i de spaima ca Dumnezeu nu mii iube§te. pentru ca acum sunteti mai de~tept. tot a~a ele VOl' vedea munca pe care ati depus-o pentru corectarea modului de a gandi. nu interzice ~i nu ameninta. la acelea~i incercari. denumite adesea necuratul. mai mult sau mai putin. Prietenii rai din partea nevazuta a vietii va supun. Dati-Ie un raspuns raspicat. tataJ ii da aceasta posibilitate. va spun unnatoarele. La nivelul fizic al vietii de zi cu zi. cu ajutorullui.

dorinta de putere. capaeitatea de a eauta eeva suparator cmar ~i in situatia cea mai favorabila .urea provoeata de neintelegerea omeneasea. Un om aflat in impas. ne-am elibera de tragicomedia intregii noastre vieti. ~i-a subordonat trupe. daca am pricepe importanta ei. lupta pentm denll1itatea umana. despre orice oftat. Sentimentul propriu de vinovatie 11face sa n-o scape din ochi. Nu e con§tient nki ca. N e mai vorbind de sclavia primitiva.aTea pTovocata de oa-meni Daca am ~ti sa ne eliberam de mah .. umane. ea se destrama rapid unele legaturi de prietenie.. setea de ca~g etc. setea de glorie. eli~i extenueaza consoarta prm mtrebari ciealitoare despre oriee presupunere a Iui. disnieii etc. Sunt insa foarte putini eei care sunt eon~tienti de acest lueru.'1cer sa inteleaga viata ~i care dore~te sa-~i indrepte gre~e1ile. Eu 9i nUllai eu sunt eel mai respectabil! In aeeIa~i timp. ea nu exista ni~te Ielatii simple. de multe ori nid nu-~i da seama in ce masurs.. "Ego-ul" omenese ere~te odata eu cre~terea nivelului de instructie.Luule Viilma atata timp cat dumneavoastra nu va yeti infnma ambitia. . Disponibilitatea marita de a te apara fata de parerile §i aprecierile de diverse tipuri. din 152 . dar nu e eon~tient de asta. care dore~te sL. Deprim. Sentimentul propriei derruuta? se transfonna pe neobservate in egoism. felul deosebit de a-ti demonstra bunele tale intentii ~i intentiile rele ale celorlalti.taate acestea demonstreaza cre~terea "ego-ului".te ~i suflete~te partenerul de viati'i. ace1~i om este mahnit ea nu este inteles de ceilalti.

are nevoie de odihna. dar mintea dumneavoastra. Nu va yeti mai scalda mtr-o politete de fatada. dar sunt considerate un semn de intelectualitate. Nu obseryam ca prill bunavointa no astra de fatadii aratam celui ratacit 0 caIe gre~ita. Eliberati-va de deprimare ~i yeti putea sa comunicati substantial ~i eu rezultate bune. Starea de de prim are duce la gripa. Ne pu. acela va arata drumul bun.rtarnell altii eu un sentiment de mahnire ~i nu mtelegem de ce sa fim obligati sa comumcam.. Lustrul exterior. Nu mtelege!i de ce siroti!i in partea superioara a spate1ui 0 greutate ~i 0 durere ~i de ce se prind atat de u~or de dumneavoastra boEle infec!ioase? Pentru ca rautatea Inabu~itii de frieti blocheaza partea posterioara a chakrei comunicarii legata de vointii. 153 .Alungii riiul din tine eauza extenuarii fizice perrnanente. un zambet stralucitor ~i mamerele fine sunt in realitate amagitoare. Cel care 0 spune nu intelege ea aeeste cuvinte se refera mtai la el. Manierele fandosite nu va vor mai mta. Cine se teme mai tare ca minciuna va ie~i la suprafata. Deprimarea blocheaza energia iubirii ~i dorinta de a iubi. de~i tare ar fi ispitit sa faca altfel. Se obi~nuie~te sa se spuna "lumea a devenit atat de rea". Inainte de arice. spiritul omului se toce~te.. Succesul intr-o treaba depinde foarte mult de ~tiinta de a comunica. deoarece spre asta ne impinge 0 invidie inexplicabila. Comportamentul dumneavoastra poate sa ramana acela~i. Depresia este rautatea inabu~ita de frica.

atunci cand fae gripa. va avea mai tarziu ~i indestulare. Sau. ineepe sa se infurie pe eei lipsiti de speranta. in deprimarea lui. devin nelini~titi. nu se va mai lasa imbrobodita. acum vrem sa Ie eumparam iubirea prin eadouri scumpe.val de gripa de Craciun. dibace a eonloeutorului dumneavoastra. Dar eine i~i spune parerea {ipand. Ii irita sporovaiala mra. pe eare sa Ie cumparam din magazine. eu atat mai grea va fi forma de gripa. nu vor mai putea sa faca jonctiune. pregateam pentru rudele noastre eadomi faeute de noi ~i simteam 0 mare bueurie. va fi lipsit de iubire. Fieeare este liber sa aleaga. Caldura dumneavoastra sufleteasea ~i mu~catura dura. se plang eel mai tare de dureri de cap. Si intr-un eaz ~i in eelalalt. Cine alege iubirea. Boala insotita de temperatura este foeul purificator al organismului. determinata de setea lui de a ca~tiga.Luule Viilma treaza ~i eritica. In eoncluzie . Daea aeum zeee ani politiea ii infuria pe oarneni din anumite motive. pentru ea deprimarea omenirii devine din ee in ee mai deprimanta. Cu cat depresia este mai profunda ~i mai tara de speranta. nu va avea dureri de gat ~i de laringe. va suferi de angina din eauza rauta!ii. aeum aeeste motive au devenit eu totul altele. urmarea este di. de Craciun. aqiunea lor distrugatoare asupra organismului este din ce in ee mai vizibila. Febra care insote~te gripa ajuta eorpul sa-~i arda rautatea provoeata de deprimare. Cel deprimat are un sentiment de deznadejde ~i inceteaza sa mai ereada in eeva. daea nu pot sa-~i spuna ~i ei parerea. dar nu avem bani. Daea aeum zeee ani. Cine alege setea de ca~tig. Din an in an viru~ii devin tot mai toxiei. care sa epateze. rost. Cine i~i spune parerea. Trebuie sa in154 .

dar nu ne treee prin cap sa-i cerem iertare pentru prostia noastra. Daea nu ~tim sa vedem lumea a~a cum trebuie ~i ne ie~im din minti. eu frisoane. Intrucat majoritatea oamenilor au dureri de cap cand fae gripa ~i eatar. tu nu gandeo/ti coreet din moment ce cauli cauza in afara ta. Imaginile de co~mar pe care ni Ie in:tati~eaza spaima ca nimeni nu ma iube~te sunt intr-adevar chemate sa ne invete curajul. Cauta in tine cauza. Stirn doar sa eerem ca viata sa se faea mai buna ~i nu veclem ea noi suntem ereatorii ei. nu se va teme nici de nevoi. In lac sa fim curajo~i. cu edem ~i eu secretii. edemul ~i secrefiile sunt semne pentru gasirea cauzei ". Despre foml purificator o boala este totdeauna provoeata de ceva. ea vrea sa ne directioneze gandurile in matca lor corecta. prin aeeasta corpul lor vrea sa spuna urmatoarele: "in capul tau se alIa mintea ~i in momentul acesta acolo este concentrata durerea. la un am cu 0 gandire traditional a boala insotita de febra vine eu durere. Cine se va elibera de deprimare. vinovati suntem numai noi. Durerea.Alunga raul din tine telegem ca lumea se va indrepta numai atunci cand noi ne yom ocupa de indreptarea modului nostru de gandire. Prin urmare. eritemul. in spatele aeestui eeva sta totdeauna cineva. Durerea este ea un indicator rutier sui-generis. Ea nu dore~te nieideeum sa ne sminteasca. in cap sunt a§ezate gandurile. febra. eu eritem. devenim rai ~i facem rau corpului nostru. 155 . Dar. nici de gripa. Si daca ne gandim bine. Aeeasta este logica gandirii obi~nuite.

itie. Fiecare simptom are importanta Iui: durere . febra . Lantul de stresuri mcepe la om de la sentimentul de vinovi. deoarece suprafata pielii este foarte mare ~i atunci. trebuie sa-i doara ceafa.rautate din suferinta . nas . pe masma ce cre~te. Deosebit de importanta este transpiratia. ochi . urechi .rautatea de a judeca pe v1novati edem . Cand va descifrati in cuvinte. pentru dumneavoastra. fiecare rautate In parte ~i dupa ce ati cernt din tot sufletul iertare ~i v-ati eiiberat de ele. eu atM egoismul devine mai mare.rautate din exagerare. eritem (inro~ire) .Cu cat ne anam mai departe de ratiune. odata ell transpiratia.. . Boala incepe de la invinovatirea altuia.importanta.claritate. Intrucat gasesc vinovatul in altii. vanitate Durerea din aceste locuri indica cre~terea critica a trasaturii de caracter respective.rautatea de a cauta vinovap. Daca omul tine eu fncapaldnare la ideile Iui incorecte. se scurge ~i 0 cantitate enor156 . 11 vor durea ceafa ~i vertebrele occipitale. Excesul se transforma totdeauna in rautate. lncapafdnarea este 0 trasatura de caracter foarte periculoasa.Luule Viilma Voi da 0 serie de coresponden!e simbolice: frunte . secretii .timiditate maxilar . veti sim!i ca all transpirat ~i vor apare 1?icelelalte secretii.judecata. ea se transforma ill cruzime.maudrie.rautate din gasrrea vinova!ilor.

Iml ~irea urechilor arata ca omul nu aude bine. continuati sa merge!i inainte cu indrazneala. Daca.'1alulde alarma care ne in~tiinteaza ca nu trebuie sa cautam vina la altcineva. aceast~ condamnare ar putea fi mistuita doar de focul temperaturii. Eritemul este semaforul care va obliga sa va opriti. dar nu va fi numita victorie pentru di sunt fericite ambele parti. Mu1tumiti corpului dumneavoastra pentru ajutor ~i mu1tumiti-va ~i dumneavoastra pentru ca nu ati considerat inutil sa lucrati asupra gandurilor. Durerea este sem.gandirea ta gre.. Febra va sdidea ~i ea in cateva minute ~i dumneavoastra va veti insanato~i cu 0 viteza uluitoare. imo~irea ochiI~If arata ca omul nu vede bine viata ~. de exemplu. Daca durerea ar aparea la ace la. EI insa este 157 . daca lupti cu raul impotriva raulul.d.m. dar capul va spune: )} lata cauza . ca el ar fi vinovatul necazului dumneavoastra ~i prin aceasta I-ati condamna rara crutare.A!ungii rau! din tine ma de rautate.. Sa vorbim separat despie cele cinci simptome. chiar fara a-I repro~a. Dadi. ati observat di frigul nu va face bine.a. atunci intr-adevar vina ar fi a lul. aceasta seamana eu 0 victorie care 11poate orbi pe invingator ~i 11duce la necaz. Victoria teorbe~te rapid.itV)} a. daca organismul vrea sa va ajute. de exemplu capul ~i cautati cauza indispozitiei. Va doare. Numai succesul obtinut prin bine iti poate aduce adevarata fericire. inro~irea pielii va arata care anume loc a suferit. Durerea va impiedica sa pa~iti pe 0 cale gre~ita. Febra demonstreaza di daca ati gandit despre un am. insa.

frigului i-ar curge nasul. va curge nasul. pana apare boala care sa va salveze de propria prostie. puteti cadea in disperare ~i nu veti mai vedea partea lui buna. 0 gandire corecta este ca ~i cand ati deschide u~a pentru a primi ajutorul sosit la timp. Daca motivul ar fi frigul. S-ar putea ins a ca la mijloc sa fie alt du~man inver~unat. Daca. ati decis ca boala dumneavoastra este provocata de frig. ceea ce va face ~i de acum incolo. Edemul arata ca exagerati atunci cand va amintiti de situatiile dnd el v-a provocat durere. Secretiile arata di va autocompatimiti ~i va considerati 0 victima. dar nu intelegeti di dumneavoastra va supuneti corpulla suferinta.Luule Viilma totdeauna pregatit sa va ajute. . de exemplu. aceasta spune ca motivul bolii este faptul ca va simtiti jignit. va va cre~te febra. Strangeti inlauntru tot ce ar trebui sa dati afara. Cine merge pe calea suferintei trebuie sa treaca prin iadul focului purificator ~i abia atunci se poate prezenta in fata lui Dumnezeu. Daca. de exemplu. 158 . Cine zice "oricum" se va trezi obligatoriu eu unedem. Edemul va avertizeaza ca exagerand.sunteti convins ca totdeauna va imbolnaviti din cauza frigului ~i in general considerati ca frigul este un lucru rau ~i ca oricum lumea se va imbolnavi din cauza lui. Cll conditia sa ii dati aceasta posibilitate. dadi nu ~tie sa 0 faca altfel. in locul unde se afla adevarata cauza va aparea un edem. de exemplu. Focullasa pustiu in urma lui pentru ca omul sa poata sa 0 ia de la capat ~i de la capatul cel bun. Daca.

chiar in cursul bolii.Alunga raul din tine o rautate mai midi atrage dupa sine 0 suferinta mai mica. omul nu a ~tiut. Atata timp cat corpul este capabil sa ne ajute printro boaUi insotita de febra. Indiferent unde se afla focarul bolii.deasca. va atrage asupra sa o incercare sub forma unei boli grave. 0 inflamatie incepe de la un organ ~i se extinde la nivelul intregului corp. Daca ganditi corect. inflamatia este intotdeauna 0 imbolnavire a intregului corp. In acest caz. In realitate. chiar ~i un guturai. 159 . ea a venit sa va ajute. Daca s-ar acumula 0 rautate puternica. Dar cine persista in incapatanare ~i spune ca el are dreptate. Boala este mentorul durnneavoastra. doetorii spun ca a aparut 0 complicatie. boala ii mai acorda timp sa inteleaga ca ea nu este un rau §i ca omul se imbolnave~te pentm ca nu ~tie sa ga. De exemplu. Atata timp cat omul i~i va pastra sinceritatea copilareasca ~i cinstea fata de el insu~i ~i i~i va recunoa~te gre~elile proprii.nu a ~tiut sa se elibereze de starea de deprimare provocata de planurile e~uate. puteti boli de gripa cateva ore ~i puteti chiar sa deveniti imun la acest virus. iar in al doilea caz . adica ~apte zile? Pentru ca ea ii da omului cate 0 zi pentru a-~i analiza gre~elile la nivelul fiecarei chakre. focul s-ar intensifica. ii va sari in ajutor 0 boala insotita de febra. el 0 ~i face. De ce orice inflamatie. dureaza eel putin 0 saptamana. gripa a dat complicatii la rinichi sau la creier. dar s-ar depa~i pragul de suportabilitate al corpului urnan.n. sa se elibereze de starea de deprimare provocata de spaime. in primul caz. in ambele cazuri. Nu va purtati cu ma fata de 0 boala! Iubiti-o. iar alta incepe la nivelul corpului ~i apoi se coneentreaza intr-un organ.

"Ce ar mai ji trebuit sa fac? " ma intreaba unii. nu considera{i ca este merituZ dumneavoastra.nu sa curatam. Starea de obligativitate este un stres pe care nu-l consideram ca atare.rile me1e ~i acum se poate trai mai u~or cu ei. prin foeul ei purifieator. tot ce a fost pana acum s-ar putea intoarce.Luule Viilma Exista momente cand ne pierdem orice interes ~i am vrea sa ne varam undeva unde sa fim singuri cu noi in~ine. In aeest eaz. Avem nevoie de libertate. sa ne intoarcem acasa. In caz contrar. mult mai rau. sehimbarea este totdeauna 0 situatie fortata. ne transforrnam in proprii no§tri robi. In spatele aeestei situatii se ascunde necesitatea de a incepe sa eugetam. Ce s-a schimbat la eZ este fticut de el insu~i. obligandu-ne. adidi .Ie raspund eu. Ea esteun ajutor. Numai in acest feZ pute{i sa conta{i pe un rezultat stabil" . Ne obligam sa ne culcam 160 . 11ajuta sa-~i pregateasea terenul pentru a lua startul. impusa. dar in acela§i timp. Ne obligam sa ne sculam dimineata. "Acum trebuie sa va schimbafi ~i dumneavoastra.nu sa schimbam. Alta data. aruncand eu apa rece peste fa cuI lor emotional. 0 boala insotita de febra ne-ar putea intr-un fel justifiea in fata oamenilor. aeumularea de stresuri se transforma intr-o avalan~a ~i omul nu gasqte 0 cale de ie~ire. ci sa ne schimbiim. in timp ee schimbarea de sine este libertate. sa mer gem la servieiu. Vin la mine la cabinet oarneni care imi povestesc ca sorul sau sotia au ascultat de invatatu. Indiferent de obiect. dar deja la un nivel mult. Ar fi mai coreet: . Atunei febra. Ii da posibilitatea sa ia totul de la eapat ~i noul ineeput sa fie coreet. ci sa ne curatam.

Exista 0 multi-me de justificari. singuri v-ati obligat sa traiti 0 viata terna. trebuie. Eliberati-va de starea de obligativitate ~i munca dumneavoastra eotidiana va deveni mai u§oara §i phna de bucurie. spinarea se va mdrepta u~or. urmariti-va gandurile pe pareursul unei zile. Obligam ~i pe altii sa traiasca dupa regimul nostru.neata sa 0 luati de la eapat ~i va yeti duce ell bucurie sa va 161 . Dupa ce va yeti eEbera de stare a de obligativitate. N-af} vrea. n-ai ce face etc. lipsita de bucurii. in loc sa traiti §i sa mlLTleiti ca un am liber. Nu yeti mai fi adus de spate. Veli avea spor la treaba.Alunga raul din tine pentru ca diminea!a sa ne obligam din nou sa ne scuUim. Va disparea oboseala. Cereti iertare eorpului pentru ca. senzalia de nonsens ~i lipsa de speranta. Pe seurt. Si atunci yeti inte1ege cata energie ati che1tuit in zadar pentru a va obliga. ne obligam sa traim. Fostul sentiment de vinovatie se va mic~ora ~i inima va 'la permite sa respirati mai libeL Greutatea in picioare va fi mai mica. la cate chinuri v-ati supus. in loc sa fiti fericiti. starea de indobitocire. Seara deja nu va yeti mai obliga sa mergeti la culcare pentru ca dirrJ. pentru ca nu va vor mai apasa problemele gospodare~ti. nu se poate altfel. Dar noi am aparut pe lume dupa liberul arbitru al spiritului nostru. Lumea va deveni minunata. ii obligam ~i pe altii. Ne obligam pe noi in~ine. Efectul 11veti simti cmar la sfar~itul primei zile. nu se poate altfel. Daca ar fi sa privim viata un pic mai vesel. Cum va veti prinde ca iar ati meeput sa va obligati. Cereti-i iertare pentru ne~tiin!a dumneavoastra. iar munca ~i mai eficienta. dal' ce sa-i faci. care a venit sa ne invete cum sa evadam din captivitate. indreptati-va imediat aceasta scapare. a§a se obi§nuiefjte. ca ni~te robi .. am putea spune ca starea de obligativitate este un fel de prizonier al nostru.

"N-am chef' este un stres foarte serios. un sentiment de eliberare care va face sa trageti adanc aer in piept. Starea de obligativitate i~i are sediul in coloana vertebrala. la nivelul coastelor inferioare. aItul privea dezordinea din casa. veti avea cele mai diferite senzatii de durere. mai bine zis. altul cauta ceva. In aceasta lume.. Unul i~i trecea in revista plcmurile pentru ziua respectiva. altul suferea ~i se tanguia.Luzde Viilma extrageti fortele din somn pentru a saluta minunata zi ce urmeaza. 0 treaba care pana atunci vi se parea placuta va deveni grea ~i nesuferita ~i veti ajunge parra acolo. dar in imaginatie mi-a aparut un tablou simbolic cu oamenii care s-au trezit odata cu mine. Nu ma garrdeam la nimic. irni salutam corpul ~i am vazut pe cerul de iama un soare mare . libertatea ~i cu mine ne-am unit intr-un tot ~i m-am simtit fericita. In aceea~i clipa soarele. senzatii de rupere a ceva. Cand veti lncepe sa va eliberati. Starea de obligativitate inchide partea volitiva a plexului solar ~i asta inseamna ca omul nu mai dore~te sa se autocontroleze ~i incepe sa ceara acest lueru de la altii. altul punea la cale 0 infracriune. adica incepe sa se poarte samavolnic. Erau multi. incat veti sim!i ca nu ave!i chef de nimic. se obligau ei 162 . altul. Daca nu dore~te sa se poarte samavolnic ~i eu alrii. Toti priveau undeva in jos. el blocheaza partea volitiva a chakrei. altul croia un plan de razbunare.. Starea de obligativitate neeliberata 11transforma pe om intr-o ma~ina oarba.care pentru mine este simbolullibertatii. Intr-o dimineata stateam la geam. ma intindeam. o va face cu sine sau va pieri. Pentru ei soarele era un corp de iluminat care sa Ie permita sa faca ceea ce ii obliga viata. Daca insa negati prezenta acestui stres. blocajul se va intensifica. salutam noua zi. coloana dumneavoastra va deveni elastica.

oricat de viteji ne-am considera. Istoria este inscrisa pe vecie in bancile cosmice de date. Cine 11 considera rau. va trai rau. Rautatea ascunsa este rautatea cea mai dureroasa. acolo este fixat tot ce exista in noi. eelor care trecem pe langa el: "Draga omuIe. numai ca partea lui rea se vede mai bine. Dar I-am daramat parra la temelie. dragii mei. Nimeni dintre nai nu este pregatit pentm intamplari ie~ite din comun. 163 . Niciunul nu se simtea liber. i~i aduna fartele in intuneric ~i apai da lavitura martaUi. Putem sa danlmam un monument. SOal'ele stralucea ~i atunci.''' Nu. Socialismul nu este mai rau decat eapitalismul. El este ca 0 negatie care se coace imperceptibil. dar dadi el ar rihmlne pe loc ~i in fiecare zi near spune noua. Trista priveli~te. nu at fnteles pana acum ce am fncercat sii te fnvii/". Cine vrea sa compare realiziirile epocii socialiste cu un stat. Specificul unui fapt surprinzator este imprevizibilitatea luL Rc'iutatea aseunsa actioneaza asupra lor ca un magnet. Omenirea a avut nevoie de aeeasta lectie. Cand tin 0 conferinta aud deseori din auditoriu urmatoarea replica: "in ultimii cincizeci de ani am trait In fntuneric. Toate gre~elile noastre ~i corectarea lor sunt 0 dovada a modului nostru innoit de a gandi. poate. de~i ne este tuturor la indemana. atlli"'1ci.Alunga raul din tine in~i~i. acela vrea sa desfiinreze istoria ~i a~a ceva nu este posibil. de aceea I-am botezat ea fiind rau. am J:ntelege. chiar ~i gandurile. Incetul eu incetul incepem sa descoperim binele lui nevazut.

mei celalalt nu ~tie sa se rnteleaga pe el insu~i §l pe ceilalti. In medie. 0 numim experienta. h 164 .ui om ii trebuie 10 ani De~tru a Invata sa rationeze. prin durere tIzlea. Omul emopilor Lnvata ca un capil. en cat furtuna este mai putemica. conform nivelului fiedirei chakre. Sub presiunea nimidtoare a stihiei valurilor. Omul are ~apte chakre. dar g-a dezechilibrat ~i s-a prabu§it o sa invete ~i asta §i n-o sa-~i mai faca cucuie in frunte. marea omeneasca ajunge sa in!eleaga. tHci unul. Durata medie de viata este de 70 de ani. prin chinuri ~i suferin!a. Capacitatea de a judeca se dezvoltil ill ultimul rand. . S-a lovit la lli'1 pieior. Intelepciunea vine treptat datorita dezvoltirii simultane a emo!iilor ~i a sentimentelor. ceea ce i-a adus mai multa millte. Urman!i desenele cLqtein continuare ~i veti vedea ca ambe1e tipuri umane au neajunsuri. A~a se lnvata . cat de necesara este lini§tea sufleteasdi. A lnvatat sa-~i ridice picioru~ele. Dar ~a Invat~im. Nu-i nimic. ~tie doar sa actioneze. a ~i capatat experien!a. pamant.prin suferinta.Luule Viilma Dorinta de perfectiune . Din pacate. un. la orrml sentimentdor intelepciunea se dezvolili la nivelul fizic ~i asta va continua pana cand e1 va deveni con~tient de sine ca personalitate. ell atat incercariie sunt mai mari §i ornul are tendinta sa se afunde cat mai adanc.

Alunga raul din tine ••• + Intre 10 ~i 20 ani omul descopera partea sexuala a vieW ~i Incepe sa 0 cunoasca ill tearie ~i In practica. In primii 10 ani de viara omul afla ~ii~i testeaza pasibilitarile fortei fizice vitale + Intre 20 ~i 30 ani omul cunoa~te ~ipune in practica capacitatile care se refera. + Intre 30 ~i 40 ani are lac Inrelegerea iubirii 165 . la madul de a domina.

\\ I Intre 60 ~i 70 de ani omul se deschide pentru credinta ~i devine con~tient de necesitatea ei.+ " \. Este timpul pentru cainta ~i lndreptarea gre~eliior 166 ..~ ~\\\\\ -~ " \ \ 1.Luule Viilma '4tL ~ I}~j\ -Ll + Intre 40 ~i 50 de ani se formeaza raporturile eu lumea .

Alunga raul din tine Cea mai importanta neeesitate a sentimentelor umane este iubirea. ineepe sa creada in bine ~i tine cont de acest luem atunci cand i~i folose~te forte1e. Daea are sentimentul de iubire este eapabil sa 0 radieze ~i spre altii. + m + .~ i~i :taure~te sperante ~1 se ocupa de sex. in fine. 167 . omulincepe sa eomunice ~i sa-~i manifeste puterea 'e 400* ::. Dupa ee a simtit forta iubirii.

Insumarea a doua marimi similare duce la rezultatul opus. legile naturii se 'lor Intoarce eu capul in jos 9i in conditiile actuale de fiezvoltare va trebui sa sufere eel care tace. 168 . V orbitul este exprimarea emotiilor.Luule Viilma La fiecare om. In orice caz. Intr-un intreg unitar .in familie . Omul sentimentelor amute~te. Omul emotiilor folose~te cuvantul. un am pre a vorbaret sufera de frica . iar sotTIl vorbaret. atat emoliile cat ~i sentimentele sunt transmise de la mama ~i de la tata. adica sotia este putin vorbareata. Intr-o astfel de familie va avea loc 0 desconsiderare reeiprodL Cand rolurile se schimba. Pana cand omul va invata sa citeasea gfmdurile. iar tensiunea interioara va dauna familiei.va avea parte de intelegere. Daea el va invata sa gandeasea coreet.intre aeeste doua fatete trebuie sa existe un echilibru total. procedeaza conform simtamantului sau ~i nu-~i permite sa se amageasca prin euvinte.nu sunt infeles cum trebuie sau nu sunt infdes deioe. Daca sotul pretinde ca sotia sa xnceteze eu vorbaria ~i obtine ce a dorit. Daea sotia pretinde ea sotTIl ei sa fie vorbarel ~i pretentia ei se impline9te. mijlocuI de comunicare trebuie sa ramana euvantul. suferinlele vor ineeta . erede in el ~i l~i permite sa se amageasca prin eUVh'lte. Tacerea este exprimarea sennmentelor. familia se va destrama. ~i se va schimba ~ijumatatea Iui. efectul va fi in~elator. Nuantele sentimentelor sunt transmise prin ton. 0 femeie slaba i~i va aseunde rautatea.

seamana discardie §i pana la bataie nu 169 . Cand te certi nu trebuie sa-ti jigne~ti sau sa-ti umile§ti partenerul. Cu singura conditie . sa se justifice. n Ne-am in/eles totdeauna foarte bine ~i nu ne-am eertat niciodata.unul foarte vorbaret ~i unul foarte tacut. capabiE sa strabata mari distante. Dar furtunile prea dese 11extenueaza peam. se certe. a vietii. pre cum 0 furtuna. ~tie sa. In vorbaria lui omul tot incearca sa explice ceva.punete de vedere diametral opuse n acesta este argmnentul lor. Suntem doar ni~te bieti oameni! Si astfel dintr-lill calm prea mare se isca furtuna. Prin urmare. :$i a astfel de persoana s-a considerat iubitaare. Cam a~a suna a plangere traditionala.a cum trebuie. Cine nu §tie acest lucru. E1e due la certuri care curata atmosfera. Dadi rnsa amandoi doresc sa eomande. ~i iubeasca. "Ermn atat de diferifi ca ne certam din oriee. 0 via!a prea lini~tita este monotonfL nu te inva!a mare lucru ~i oamenii incep sa caute senzatii tari. se vor desparti foarte repede. sunt ca ni§te vasla~i pe marea calms.te. Stiu cii rt-O sa-i fie bine cu alta) dol' nu-l mai pl'imesc fnapoi".. sa demonstreze. pentru di nu ma apreeiaza a. vor avea posibilitatea sa realizeze multe lucruri in viata. Nici macar nu . Principalul e sa nu se imbete eu 1ini~tea. ematiile sunt ~i ele neeesare. Cine ~tie sa.. Sotii eu caracter asemanator.tiu sa ma supar. tara sa-~i dea seama ca pentru un ascultator inteligent discursurile lUl sunt plicticoase ~i penibile. care ~tiu ~i sa vorbeasca ~i sa taca ~i care se sustin reeiproe. Daca se casatoresc doua tipuri opuse de oameni . Totdeauna aveam.sa se inteleaga unul pe celalalt ~i atunci se va pastra ~i iubirea. Nu infeleg de ce 711-a parasit.Alunga raui din tine Aceasta este frica nimeni nu ma iube:. Astfel de oameni se priveaza de mnIte valori spirituale.

mane are ~i eratita . Eehilibrul realizat printr-o gandire core eta face lumea sentimentelor mai bogata. mane area . Partea buna a raului actual este faptul ea. opusul ei fiind iubirea libera de astazi.Luule Viilma mai e mult. Astfel. Ei nu vor fugi de greutati. mai tragand eu oehiul ~i la experienta altora. Aceasta pricepere este caracteristica pentru oamenii putemici. ere~te numarul celor care nu dau adevarata intelepciune pe intelepciunea pamanteasca ~i pe bunuri materiale. Cine nu ~tie sa ierte. Deosebirea COnSUl in ~tiinta sau ne~tiinta de ati administra rautatea. in oriee om exista un bine ~i un rau. I~i vor da libertate unul celuilalt. deoarece pentru dezvoltarea universului de sentimente Ie este necesara viata greutati . Oarneni atat de perfeeti sunt foarte putini. inevitabil. va amplifica discordia ~i ea va fi greu de oprit. Nu este posibil ea binele ~i raul sa se topeasea unulintr-altul preeum manearea rntr-o cratita. Daca 0 femeie i~i va iubi in primul rand sotul. dar nu va fi plietisitoare. Viata lor de familie va fi indiferent cum. Ei ~tiu sa atraga bogatii de toate felurile. Ele trebuie sa ramana fieeare in felul sau.eratita. Astfel de oameni VOl' ~ti sa apreeieze corect ~i binele ~i raul. mai devreme sau mai tarziu. libertate ce Ii va uni intr-un tot solid pentru multa vreme. dar daca omul viseaza numai la un bine peste masma de mare. dar sa se eompleteze reeiproe. Cine i~i va elibera rautatea nu va duce niciodata 0 cearta pana la discordie. pentru a-~i testa gradul de suportabilitate. peste el va veni l'aul. ea se va obi~nui sa priveasea lumea eu ochii Iui. in toata varietatea ei. Capacitatea femeilor de a vedea lucrurile marunte se va imbogati cu capaei- 170 . Vor cauta chiar ei '.

deoarece prin natura ei a fost inzestrata eu flexibilitate. Mult mai periculoasa este situatia cand barbatul devine flexibil ~i intra sub papuc sau devine capricios. sa-$i intensifice inflexibilitatea ~i sa devina incapatanat $i aeeasta sa se numeasea fermitate. barbatului . nu se va 171 .inflexibilitate. atingand punctul critic. incepe sa teasa intrigi $i incearca sa-i umileasea pe eeilalti apeland la tertipuri feminine. ~i 0 astfel de femeie va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. Stapanul este un model. Femeia invata din gre~elile aHora. ei vor forma perfectiunea.unul masculin. Daea barbatul are fona de a-~i iubi sotia.Alunga raul din tine tatea bfubatilor de a vedea luerurile global. Vederea lui globala se va imbogati eu eapaeitatea feminina de a vedea lucrurile marunte. Incapatanarea femeii ar putea sa 0 transforme rapid in capricioasa ~i cicalitoare. Un astfel de bfubat va ~ti sa vada lumea in integralitatea ei. de milretia spiritului sau depinzand autoritatea lui. Dar. el se va obi~nui sa vada lumea ~i prin oehii ei. barbatul . Flexibilitatea feminina poate sa se trans forme in servilism.dintr-ale sale. ar putea sa se transforme in cTUzime. cmand ar putea sa apara bolile. bilrbatul este viteza. dar dad sotii i~i schimba rolmile. Femeia este incetineala. Femeia este flexibilitate. Fermitatea masculina. femeii i-a fost repartizat un rol feminin. Barbatul ar putea.in profunzime ~i ingust. Femeia vede lumea la suprafata ~i larg. Uniti prin iubire. barbatul . barbatul . cicalitor ~i invidios. Stapanul care are sentimentul propriei demnitati. Barbatul este creat sa fie stapan. Trasaturile de caracter feminine $i masculine pot sa se amplifice sau sa se diminueze in eadrul aceluia~i rol. de exemplu. in aeeia~i timp.

pentm di. Viatu este astfe1 faeuta incat unul ta~ne~te inainte. ornene~te. altul ramane In urma. rarnanand totu~i femeie. pentm ca i~i ajuta ornul iubit. Ajutorul trebuie oferit numai atunei cand este nevoie de el. eel din avangarda se va cu1ca pe laud. Daca unul din soli poate sa spuna: "Ce bine ea are aceste defeete. se va ajunge curand la sarnavolnicie. Asta nu-l umile~te. Dar daea femeia va dori sa puna mana pe putere. 172 . sotul ii va sta alaturi ~i va face fata unor treburi foarte ne barbate~ti. femeia va sta alaturi de barbat. a o1l1enirii Omenirea viseaza la perfectiune. Cei doi formeaza 0 familie solida. Si daea barbatul nu are de facut treburi speciale barbate~ti ~i femeia este sufocata de treburile ei. Calatorul cuminte ~tie ca oricum va ajunge in fata. Daea viuta impune sa se depuna un mare efort barbatesc. dar vrea sa-l ajunga pe eelalalt. daca este oferit inainte de vreme el va provoca nemulturnire. SinguTidatea ca una din fonnele de existenta . ca egala a sa. Daea nu le-ar fi avut eu ee a~ j1 flicut eu excesele mele".Luule Viilma pru1a arbitrar. dar nu ~tie sa 0 atinga in mod emeet. Se grabese sa 0 ia inainte oarnenii singuri. Sotia ~i sotu1 care se iubesc merg pe dmmul vietii pastrandu-~i flexibilitatea ~i echilibrul. eelalalt va avea aceea~i opime. ~i va face eu bueurie 0 treaba de barbat.

dar daca ne uitam la eei singuri. Numai nu 173 . Daca veti reu~i sa va schimbati modul de gandire prin perfeqionarea corpului.. Toti avem dorinta de a spori binele. Fiecare dintre noi tanje~te inexplieabil dupa singuratate. dupa ce a obtmut-o. Daca credeti ca vi se potrive~te mai mult 0 meditatie de cateva ore. divoqatii sau vaduvii se vor grabi sa atinga perfectiunea rora a invata in prealabil lectiile vietii materiale. ~i daca ea va va ajuta sa deveniti con~tienti de gre~eliie dumneavoastra ~i sa Ie indreptap totul este ill ardine. Daca yeti lncepe sa pricepeti viata printr-o dieta vegetariana ~i plante tamaduitoare. Chiar ~i eel care l§i dorea foarte tare sa se elibereze de jugul casniciei §i visa la singuratate. N e temem pentru ca Inca nu ne-am eliberat de frica nimeni nu ma iube$te ~i pentru ca nu avem capacitatea sa Intelegem valoarea intrinseca. Premisa 0 constituie iertarea. De ce dorim singuratatea ~i de ce ne temem de ea? o dorim. o familie §i sa continue sa Invete leetia pamanteasca.Alunga raul din tine Necasatoritii. ace§ti oameni doreau sa aiba. deoarece pentm omul sentimentelor ea constituie idealul de perfectilLne. Dcar sa-~i fi gasit un bu.tie sa-.i ill fiecare barbat exista §i 0 femeie.f1 tovara~ de drum. este foarte bille. Noi apreciem doar partea aparenta. nu mai §tie ce sa faca cu libertatea eucerita. Cine ... In fiecare ferode exista ~i un bfubat . Nu e:te important Cill'll 0 veti face. profunda a singuratatii.pa oricare alta. va atinge nivelul actual al perfectiunii umane. foarte putini dintre ei sunt ferieiti cu singuratatea lor.i echilibreze eu-l interiorul eu cel exterior. ~i asta este minunat.. Pentru aceasta este necesar ca omul sa invete st ·§i Inteleaga parintii. In realitate. dupa metodologia mea sau dt.

Neam obi~nuit sa ni-i imaginam ca pe ni~te singuratici ce mediteaza intr-o pe~tera din munti. Sanatatea lor este in ordine. noi reprezentam sexul opus pe care l:nceream sa-1 inabu~im in noi eu forta. ca apoi sa-~i foloseasca cuno~tintele pentru binele vietii. Astazi. de~i ea nu poate fi vazuta ~i nu poate fi atinsa eu mana. lepadati-va de stresuri pentru ea sexul opus sa se poata uni cu dumneavoastra ~i sa formati perfectiunea. Pe lumea aceasta sunt putini giganti autentiei ai spiritului ce calatoresc singuri ~i nu dau nici un semn ca s-ar phlnge.aceasta ~i este misiunea dumneavoastra. folosind orice posibilitate pentru a-~i spori intelepciunea. va inva~a ~i va deveni un astfel de calator. Etaloanele de singuratate sunt siha~trii ~i sflntii. Nu e nevoie sa traim cum vor altii. . Aceasta este problema parintilor fiecaruia dintre noi ~i a intregii omeniri. Cine se va elibera de stresuri. Merg pe drumul lor. Daca ati aparut in viata aceasta ca sa invatati de unul singur sa va perfectionati . prin natura no astra interioara. ~i toate chinurile lui fizice ~i suflete~ti vor disparea. V-ati propus un astfel de scop? Dadi nu. Este infinit mai greu sa auzi lini~tea cand te afli in mijlocul unei mu1timi zgomo- 174 . Deocamdata nu am invatat ins a sa ne eunoa~tem spiritul. Nu-~i trambiteaza faptele ~i sunt considerati ni~te ciudati.se obi~nuie~te sa se vorbeasca despre misiunea omului. Trebuie sa facem bine pentru noi ~i prin aceasta pentru eeilalti.Luule Viilma uitati di energia gandurilor este energia primara ~i eea mai puterniea. In feIul acesta va yeti face dumneavoastra in~iva bine ~i yeti face bine ~i celuilalt. Doar spiritul nostru este capabil sa inteleaga faptele unui astfel de om ~i sa-l considere 0 personalitate. Trebuie sa intelegem ea.

Alunga raul din tine toase. In orice societate. dar nu sunt con~tienti de esenta lor ~i sunt tri~ti pentru ca nu pot sa-~i gaseasca un partener egal de sex opus. care au intelepciunea vietii.Jti barbali? J. dar sunt ~i femei. de nepriceperea de a gasi un om apropiat ca spirit. de ce ne trebuie ace. Pe un astfel de om eu 11consider maturizat spiritual ~i puterni~.' Ea roste~te de fapt intelepciunea de viata a mamei ei. . el se comporta la fel. day este capabil de a~a ceva numai cel care s-a eliberat de stresurile pro vocate de emotii. de neincredere. de lipsa spiritului de intreprinzator. Este po sibil. de spaima de a fi singur.un barbat are nevoie de 0 femeie pentru ca el sa ramana biirbat. Mama ei era atat de de. de deziluziile pro vocate de oameni. Printre singuratici se intalnesc tineri serio~i. In general sunt barbati. dimanand in acela~i timp 0 fiinta singuratica.Jteapta [neat a avut destul de suftrit din cauza inteligentei ei. de sentimentul de inutilitate. ~i acum imaginati-va 0 tanara necasatorita care se intreaba: !J Si la urma urmei. de satietate fata de viata. ca ei sunt rrinunatii oameni ai viitOl. Ei nu inteleg ca Ie este proprie exigenta fata de sine ~i fata de ceilalti. de indoieli. de neincredere in sine.ului.0 femeie are nevoie de un biirbat pentru a ramane femeie. 175 . Reprezentarile dogmatice ale mamei sunt lip site de ceIe mai importante intelepciuni de viata: . Esenta determina faptele. Eliberati-va de antipatia fata de cuvintele goale 9i de micimea omeneasca. de dorinta de a parasi lumea aceasta. de negatie etc. dar i~i diminueaza valoarea prin stresuri. pe care ea i-a insuflat-o tara sa-~i dea seama.

Sa recunoa~tem ca preruim in viala daar ce se vede. care demult a fost operata de pietre Ia vezica biliara. a citit tot. la inceput. este privilegiul societatii de binefacere. Ce sfat i-ati da unei femei de varsta medie. Reprezentarile. nu va fi niciodata singur. la neputinta ~i asta Inseamna ca nu gandi!i corect. a~a-numitii oameni civilizati 11vad foarte rau. de~i dare~te fomie mult Trebuie doar sa inceapa prin a-~i recunoa~te gre~elile. Este dureros sa ti se spuna adevarul. Ea nu a ajuns inca la un nivel spiritual. 176 .ne adevarul.. Invatati sa daruiti celorlalti iubirea §i sa va simtiti bucuro~i ~i atunci veti fi fericiti. Spaima de a vedea ~i a auzi adevarul ii face pe oameni sa nu spuna adevarul. Este u~or sa negi ~i sa te pui de-a curmezi~ul vietii. Un om care eu adevarat iube~te pe celalalt.Luule Viilma . Haideti sa ne gandim ce e bine ~i ee e rau. Recunoa~teti acest lucru §i revizuiti-va parerile.mincino~i. Ii face sa se minm chiar pe ei In~i~i in a.m!elepciunea unui om deceptionat nu va mtrece niciodam imelepciunea naturii. care ~tie tot. Omul care iubqte bogatia. ca nu are nici spaima ca nimeni nu ma iube~te ~i di in ~ general este un om nemaiintalnit de bun? Eu stiu . necasatorita. dar care este ferm convinsa ca nu are in ea mci 0 rautate. ee medicament sa-i prescriu. ulterior insa va fi mult mai greu sa-!i lecuie~ti ranile suflete~ti. Sentimentul de singuratate. capabil sa provo ace bali.a felincat nici nu observa cat de nesinceri ~i de teatrali sunt. Animalele ~i oamenii "naturali" vad bi. a carei fata este p1in~ide pete ro~ietice de la 0 eczema aparuta m copiHirie ~i nelecuita niei acum. mai simplu spus . modul dUllh'1eavoastra de a privi viara v-au adus la boala sau. este condamnat la singuratate pentm ca bogatia nu are un suflet iubitor.

memoria ~i judecata. Spaima egoista ea pe mine nimeni nu ma iube~te le-a blocat ratiunea. ci vor sa prirneasdi. Daca va place viata ~i va plac oamenii. care nu face decat sa creasca . mirosul.i acesta este un fapt incontestabil al vietil. in realitate. ~i cata determinare au oamenii ace~tia! Se vorbea de 177 .. Vi s-a intamplat.. a1tii 0 urasc. eel orlalti nu Ie pasa.Alunga raul din tine Puneli-va intrebarea:. ca nu sunt distrali. Ati intalnit cu siguranta oameni..nu vor sa dea. el trebuie sa traiasdi in conformitate eu de. el nu-~i simte singuratatea pentru ca impreuna cu el este iubirea. altii se tem de sil1guratate. Ce a~ vrea sa fiu?" Daca ati decis ca vTeti sa fiti om. fantastice. ca nu sunt invitali. ca nu au cu cine sa vorbeasca.'1ii vor sa fie singuri. Eliberati-va de atitudinea durnneavoastra negativa ~i va va fi bine.di libertatea este inevitabilul con~tientizat.. ca nimeni nu-~i aminte§te de existenta lor pe lume. Modul cum te raportezi la acest lucru Iti determina perceptia fata de viata. ca nimeni nu organizeaza ceva. gustul. u. tineri ~i batrani. omene~ti ~i nazuintele nenaturale. Afla!i ca.vawl. Omul nu poate schirnba legile vietii ~i mersul ei. Rautatea provenita din insatisfactie infrange toate simturi1e omene~ti . omul este 0 fiinta singura . pipaitul. probabi1. Nemultumirea lor nu poate fi satisfacuta nici de eel mai bun sistem social de asigurare care exista ill lumea aceasta. care se plang in permanenta ca sunt plietisiti. ca nu primesc vizite. Toli ace~ti oameni au un defect comun . Insu~iti-va acest adevar . di. sa intalniti ~i oameni ciudati care nu se plictisesc niciodata ~i care In singuratatea lor se ocupa cu mare bucurie de cine ~tie ce 1ucru neobi~nuit. atunci trebuie sa faceti alegerea intre nazuintele naturale. auzul.i sa se transmita ~i celorlalti. In viata de zi cu zi. singuratatea corpului fizic nu are importanta.

Traim ~i imbatranim. Ochii ei nu ~i-au pierdut vederea de la lacrimile varsate tara noima. Ea va invilta ceva nou atata timp cat ii va mai da Dumnezeu ~i Dumnezeu i-a dat destul. Viata . In integralitatea lui omul e format din corpul spiritual ~i corpul fizic. Aceasta inseamna ca. In plan cosmic omului ii este propriu numarul 7. Ziua de ieri nu va semana niciodata cu ziua de azi. care incepe ~i se termina in acela~i loc. Batranica aceasta e facuta sa traiasca vqnic. spiritul uman devine cu fiecare viata mai intelept. Doar un prost se va plictisi ascultand-o. ea va pune cartea de 0 parte. Stil singuridi in camera ei ~i cite~te despre tara visurilor ei. pentru ca viata se schimba. In corp avem ~apte chakre.r~itul se afla mai sus dedt inceputul. dar a ~i meritat. cu deosebirea ca totdeauna sf§. indiferent de mersul vietii.• telepciunea vietii. Spira spiralei reprezinta perioada de timp destinata omului.Luule Viilma cunind la radio despre 0 batranica ce urma sa implineasca 100 de ani ~i care i~i dorea sa primeasca cadou 0 carte cu istoria Spaniei. Daca cineva vrea sa auda din gura ei ceva despre in. in bine. 178 . Succedarea continua a binelui ~i a raului da vietii 0 mi~care ondulatorie sub forma unei sinusoide pe aceasta spirala. caderile ~i urcu~urile sinusoidei vietii noastre se succed la fiecare ~apte ani. Indiferent de sex. ca un CUTem altemativ Viata reprezinta 0 mi~care ondulatorie in spirala. i~i va netezi fusta ca 0 domni~oara sarguincioasa ~i va incepe sa povesteasca ce a invatat-o pe ea viata.

Alunga raul din tine Femeia ~i barbatul sunt parti opuse ce formeaza un intreg unital', de aceea, la aceea~i varsta, copiii - baietei ~i fetite, tinerii - baieti ~i fete, adultii - barbali ~i femei, au interese diferite ~i au particularitatile lor de dezvoltare. Priviti schema ~i veti vedea ea 0 fetita de 3,5 ani este foarte deschisa spiritual ~i este eonsiderata mai inteligenta decat baietii, in schimb nu este prea interesata de dezvoltarea ei fiziea. Un baietel de aceea~i varsta este insa activ ~i neastarnparat ~i dorqte sa se afirme prin forta. Nu gase~te rostul poeziilor. La ~apte ani apare prima egalizare, apare interesul atat pentm partea spiritual a cat ~i pentm cea materiala a vietii. De aceea, aceasta este varsta cea mai potrivita pentm a merge la 9coala. La zece ani 9i jumatate fetita incepe sa manifeste interes pentm corpul sau ~i infmmusetarea lui, baiatul in schimb nu Ie acorda atentie. In Iumea lui sunt multe alte lucmri mai interesante. Va merge eu mult mai multa placere, de exemplu, la bibliotedi. La 14 ani baiatul ~i fetita au aproximativ acelea~i interese. La 17,5 ani fata i~i descopera dorinta de a cun.oa~te inteIepciunea vieW, in timp ce baiatul este interesat de tehnica ~i de sport. De la 21 de ani, tinerii normali, de comun acord, se pot 9i casatori. Femeia intra J:ntr-operioada cand incepe sa cunoasca probiemele materiale, na9te copii, se oeupa de educatia lor 9i cere sotului sa faca aceIa~i Iucm, dar barbatul de 21-28 ani este preocuDat de dezvoitarea Iui spirituala. In familie illcep, inevitabil, sa apara disensiuni. La 28 ani incepe varsta reevaluarii echilibrate a valorilor vietii, incepe 0 etapa de cotitura. Aeurn bilrbatul eu eap 179

Luule Viilma

se duce la munca, are satisfactii datorita capacitatilor ~i posibilitatilor sale. El munce~te ~i nu 0 poate intelege pe sotia sa care este atrasade autoperfectionare spirituala, vrea sa se cultive, vrea ceva u~or ~i emotionaL Iara~i contradicp.i!

180

Oezvollare

• _\.."r 7 ~, \
"SPifp€itt,tal,a,',

00

~..•
•....•

Dezvoltare
f1zict\

ffi-

L"""""' " " "'" Barbat

I.1/ F•••• ~ _ *,-'" 1\ elU,eie,
A

~nHde

\.I via~a

~ ~
Oq
$::)( "":

S

;: -$::)(

~
"'"

9" 9"

~

anii de viata

,

Dezvoltare

fizjd

Luule v'iilma La 35 ani incep sa-~i puna intrebari serioase in legatura eu viata ~i se inteleg bine. Dupa aceea, la femeie apare necesitatea de a-~i organiza, in sfar~it, partea materiala a vietii. Incepe sa se grabeasea. Are 0 mare capacitate de munca. La aceasta varsta barbatul simte ea are ultima oeazie sa invete. La 42 de ani vine Iini~tirea. Omul i~i ia un ragaz inainte de sosirea batranetii ~i mediteaza asupra vietii. Dupa 42 ani femeia tinde din nou spre valorile spirituale, de data aeeasta de pe pozitia unei personalitati mature, exigente. Barbatul de 42-49 ani vrea sa-~i tennine taate treburile inainte de a-I Iasa puterile. Ambii dorese sa ia maximum de Ia viata, numai ca fiecare are necesitatile Iui. Daca vor fi capabili S2, se in~e1eaga intre ei, vor realiza mult. . Femeile de 42-49 ani trebuie sa ~tie ca corpullor fizic a intrat intr-o perioada de mari transformari ~i de aceea capacitatea ei de mand intra in partea descendenta. Este varsta, este timpul pentru autorealizare spirituaIa, pentru perfectionarea sufletului. Daca suflelul este lini:;;tit~i munca ii va merge din plin. La aceasta varsta barbatii muncesc intr-una. Dupa 49 de ani reapare varsta copilariei, dar deja la un nivel mai inalt ~i ell 0 amplitudine exact inversa. Barbatii tree prin aceasta perioada mult mai lini~tit, dar femeile i~i pierd cumpatul. Este varsta care Ie inspaimantEL Pentru cine nu §i-a pus niciodata Intrebari asupra vietii, incepe perioada de cadere - eel mai jos din toata viala, caderea nivelului spiritual, a memoriei, a judeditii. La aceast~i varsta omul se imboinave~te gray ~i numai dintr-o singura spaima - spaima de batranele.

182

Alunga raul din tine Femeia care nu este ingrozita de batranete simte ca i-a revenit rnintea clara de copil. I se treze~te interesul fata de lucruri pe care pana atunci nu Ie realizase. Cea care a ajuns la filosofia vietii, nu se mai gande~te la moarte, nu va atrage boli din cauza fricii de moarte, nu va mai simti 0 stare de apasare in timp ce munce~te. Capacitatea ei de munca va cre~te atat de mult, incat ii va da clase oricarei fetetinere. Dadi femeile ar intelege ca stresurile Ie sustrag fortele ~i Ie doboara la pamant ~i daca le-ar da liber, ar capata sanatate. Barbatii, dimpotriva, se simt bine la aceasta varsta. Cre~terea spiritualitatii ~i priceperea de a-~i analiza viata traita pana atunci ii ajuta sa inteleaga ca munca ~i bunastarea nu sunt nici pe de parte lucrul cel mai important din viata. Urmeaza sa-~i satisfaca necesitatile spirituale pe care nu ~i Ie putusera perrnite ~i atunci nu VOl' veni nici bolile. La apusul vietii omul este capabil sa mediteze la ziua care a trecut ~i sa-~i indrepte gre~elile in sufletul sau. Pentru cine ~tie ~i pentru cine poate, seara vietii va trece calm ~i cu bucurie, la fel cum trecea pe vremuri seara de duminicii, atunci cand oamenii se schimbau spiritual. Astazi, pentru majoritatea oamenilor, ea seamana cu seara de sambata cand se face baie. Diferenta consHi doar in aceea ca atunci baia se facea cu bucurie, oamenii se spalau de murdiiria veche pentru ca sa intampine ziua de odihna cu trupul curat. - In prezent, oamenii se sperie de batranete sau 0 urasc. Daca omul se teme de batranete, ea va trebui sa-l sperie. Cine ura~te batranetea, la batranete 11vor a~tepta incercari foarte dureroase. Batranetea are 0 mare valoare, ce produce bucurie celui ce se delecteaza eu ea - intelepciunea vietii. Astazi, ba183

ima mai dese ce apar in timpul bufeurilor Sll. nu au respectat din tinerete pe cei in varsta ~i nu au apreciat inte1epciunea lor data de viata. ~tie ca nu-l poate oerati toata viata.lltreactia corpuIui la eliberarea de spaima de moarte. menopauza se instaleaza incepand de la 50 de ani. Aici este locuI sa vorbim despre principalele stresuri. 1 .Luule Viilma tnlnetea nu este pusa la mare cinste. Prin greutatea lor. Acum. Si tomi din cauza spaimelor. Voroese ~i chiar glumesc pe aceasta tema. Climaxul feminin (menopauza) este foarte chinuitor pentm ca spiritualitatea incepe sa descreasca ~i nn se observa 0 cre~tere a activitatii fizice. De regula. Pragul noii varste se nume~te climax. altfel el n-ar mai invata sa mearga pe propriile picioare. ehiar daca se preocupa de copil. intmcat cei care sunt acum batnlni. dar Ii se mpe inima. Daca pana la 49 ani femeia nu ~i-a insu~it legile naturii ca sa poata merge mai inte1igent mai departe. Multe femei considera ca odata cu instalarea menopauzei viata s-a terminat. acum natura nu 0 mai ajuta sa se elibereze de stresuri prin men-:stmatie. senti184 . BataiIe de ir. Femeia percepe acest fenomen ca ~i cand ar lnceta sa mai fie femeie. incetine~te circuIatia sanguina ~i imp iedidi alimentarea normala cu sange a intregului corp. nervozitatii ~i bufeuriIor se afla acurnularea de stresuri. Natura este ca un parinte grijuliu care. Fieeare are locul ei. Exista ~i cazuri dnd simptomele climaxului patologic se observa de la 35 ani.Sentimentul de vinovatie . toti trebuie sa recunoa~tem ca ambele tipuri de inteIepciune sunt foarte necesare ~i au aceea~i importanta. Era mai importanta inte1epciunea invatata la ~coala. In spate1e intremperii menstruatiei.sleie~te inima de forte.

odata ell varsta. vor trece de la Sh'le9i foarte repede. El ne in~tiinteaza de aceasta stare prin spaima de moarte. Corpul este invadat de dildura ~i transpiratia iese in afara.Frica provoaea spasme incanalele energetiee ~i in toate tesuturile moi. La eei care obi~nuiesc sa fuga de rau. Pentru a compensa lipsa de oxigen. Omul simte biHaile inimii ~i i~i da seama ca.Alunga raul din tine mentele de vinovatie apasa pe inima ~i ea devine slaba. inima. Cand vasele de sange se ingusteaza pielea devine reee ~i palida. Astfel de accese apar ~i la tineri. acela nu va suferi niciodata de aritmle. Ca urmare. apare spaima de moa. bataile de inim3.. aritmiile pot sa dureze multa. Bufeurile de climax sunt provocate de succesiunea rapida a acestor trei stresuri principale. moale ~i lene~a. am putea da de bucluc. ceea ce ajuta corpului sa dea afara negativitatea ~i 11 fere~te pe om sa nu faca 0 fapta rea. sa-~i puna speranta in aitii. din manunchiul de stresuri cresc ni~185 . sa caute la aIti! cauza necazului lor. La cine s-a obi9lluit sa gaseasea 0 cale rationala de ie~ire din arice situatie. Cine va invata sa se elibereze de stresuri.l'ncepe sa pompeze sangele foarte repede. chiar albastrie. provocand Inro~irea pielii. ceva nu este in ordine.Rautatea provoadi cre?terea volumului de energie 9i marirea tuturor tesuturilor ~i organelor. in celule apare un deficit de oxigen ~i de substante hranitoare. vreme.lie 9i vasele de sange se contracta bruse. Spiritul ~tie ea este pre a devremepentru a muri dar. Cand circulatia sanguina se ineetinqte prea mult. 3 . 2 . Metaforic vorbind. Ea dilata la maximum vasele de sal1ge. din prostie. de fricB.

nazuinta spre perfectiune. mai de~tept ~i mai activo Din aceste motive ~eful va avea ~i un sentiment mai pronuntat al propriei demnitati. un ~ef de colectiv va prefera sa aiba subaltemi mai tineri decat el.Luule Vii/ma te vulcani care. lucrurile merg bine. In schimb. va deveni un intreprinzator. trebuie evitat insa un eolaborator cu 7 ani mai tanar. dar de sex opus. Ei au acelea~i interese imediate. Intr-un astfel de coleetiv ~eful se poate simti ca un pionier. De obicei. Coleetivul. Astazi. au aeelea~i seopuri in 186 . iubirea ii aduce impreuna pe tinerii de aceea~i varsta. Dar. preeum ~i eei de aeela~i sex care au 14 ~i eu 28 de ani mai mult. diferenta de varsta intre cei doi soti era mare. Oamenii de sex opus.tiva ani. din cand in cand erup. Am avut ins a ocazia sa vad femei eu nevroza de climax de la 35 1a 80 de ani. ironizarea ~i umilirea celor din jur. eu 7 ani ~i eu 21 ani mai marl. La fel de greu Ie este sa lucreze impreuna ~i/sau sa fie prieteni cu cei de aceea~i varsta. climaxul dureaza dl. De ce? Aceasta ne arata ere~terea nivelului de dezvoltare al omenirii. Sotilor de aceea~i varsta Ie e greu sa-~i men!ina 1ini~tea in familie. prea mult bine nu mai este bine ~i sentimentul propriei demnitati se va transforma in vanitate ~i egoism. dar de acela~i sex. acolo unde Iucreaza persoane de aceea~i varsta. Mult mai prevazator va fi ~eful care prime~te in coleetivul sau ~i lueratori mai in varsta. Interesele ineep iara~i sa eoineida daea persoana este mai tanara eu 14 ani ~i este de aeela~i sex. Mai demult. Aceasta duce la ingamfare. ori toti deodata. se va destrama. ori pe rand. bun pana atunei. dar de aeeIa~i sex. Din punet de vedere medical. Cea mai buna varianta este un colaborator cu 7 ani mai mic ~i de sex opus.

A lucra eu astfel de oameni este 0 1~ pmcere. nu va cunoa~te nici teama ca unul din ei ar putea sa fie mai de~tept decat el. Va incepe sa spuna care este varsta lui. se eonsidera indreptatit sa spuna ca nimeni nu vrea sa aiba alaturi colaboratori mai in varsta ~i mai de~tepti. spiritul sau s-ar ingriji ca el sa se afle intr-o pozirie favorabila. Dadi ~eful nu are teama ca nu este iubit. Un adevar de viata spune ca cine e mai batran. i~i va dezvolta talentul de conducator mra sa fie invidios pe capaeitalile celorlalli. subliniindu-~i in felul acesta inrelepciunea. in func!ie de gradullui de educalie. nu va umili pe al!ii pentru a-~i menline autoritatea. Daca nu s-a eliberat. de la care are ce sa invele. dar nu orice de~tept are capaeitati de condueator. sa ironizeze. I~i va pennite sa critice. spiri187 . Marea masa de oameni devine mai inreleapta odata eu varsta. Nieiunul nu va simti nevoia sa rada de eOffipetenta celuilalt pentru ea sa se ridice pe el in oehii eelorlalli. nu va fi niciodata multumit ~i vesel. sa fie sarcastic sau chiar sa sara la bataie. Daea omul s-ar elibera de spaime. Dadi cineva nu se poate afinna ~i asta se intampla din cauza fricii ca nu sunt bagat in seam a. Cine va fi con~tient de aeest adevar. deoarece in subcon~tientul uman inlelepciunea este valoarea cea mai mare. Dadi este concediat. El l~i alege in mod con~tient colaboratori mai in vilrsta ~i mai cu experienta. Viata este prea seurta ~i pre a prelioasa ca s-o dam pe fleaeuri. Si atunei nu va fi nici un fel de conflict intre ~ef ~i colaboratori. Un om care se respecta.Alunga raul din tine momentul respectiv. Viara ne invata ca un ~ef trebuie sa ~tie sa-~i aleaga echipa ~i un lucrator trebuie sa ~tie sa-~i aleaga ~eful. e mai de~tept.

in general.pentru ca nu ~tie ce sa a§tepte. Inte1egerea lor reciprodi se va eomplica.. rara insotitor.Luule Viilma tul ii desehide u~a sa intre intr-o saHi de dasa eu multe suferinte. ea va fi eapabila sa-1 inteleaga mai bine deeat dad! I-ar fi naseut la 28 de ani. earn acelea~i eompliealii de eomunieare Ii a~teapta ~i pe soth de aeeea~i varsta. Cand 0 femeie de 21 de ani na§te a fata. iar barbatul in PQlletul maxim de ere§tere a fortelor fizice. Deosebit de eritiea este situatia cand femeia se afla in punetul maxim al ere§terii spirituale. mama va avea 0 perioada de dezvoltare a nivelului fizic. fiind amandoua. pe cat este posibil. ea un barbat sa se mteleaga eu 0 femeie. Dorinta de a-§i transforma so!ia in copia sa este §i ea supusa e§eeului. 1a un tata de 21 de ani §i fata Iui nou nascuta interese1e de viala vor coincide ~i de aeeea se §i inteleg mai bine. va sfatuiesc sa va desenati schema eu amplitudinea vietii impreuna eu sehemele edor din easa §i atunci va va fi mai u§or sa eomunicati. In schimb. dar. dar. nu §tie sa Cl§tepte. Neeoineidenta eritica a amplitudinilor lor de viata poate duee la destramarea farniliei.natatire a vietii. aceasta inseamna 0 mare fericire. Abia dupa ee amplitudinile lor se vor fi depfuiat la maximum urmeaza 0 imbu. daea eei doi nu ~tiu sa se mteleaga unul pe eelalalt. femei. Punctele tmde liniile se intersecteaza arata. dar va intra singur. daea vor dori. Daea 0 femde de 21 ani na§te un baiat. 188 . in timp ee lafiiea se va dezvolta partea spirituala. perioada favorabita pentru comurucare. Aceea§i regula se aplica §i la comunicarea intre parin!i ~i copii. intrueat mersul vietii se supune legUor naturii. ~i daea vreodata liniile intregii familii se vor interseeta mtr-un punet. eel decep!ionat ~i aflat in stare de stres. Pentru a intelege mai clar. vor putea sa se inteleaga.

Alunga raul din tine Dar de ce 0 mama de 21 de api na~te 0 fata. eu atat mai mult vor suferi materi3.sa devina contrariul negativitatii mateme. va spune mereu ea e rau. care nu Inte1eg viata lumii este mare ~i in relatiile lor vor continua sa-l considere pe copil rau ~i neascultator. Din pacate. Nu uitati. numiirul parintilor care nu iarta. acest eopil §i mama lui nu seamana. Cel care are 0 sinusoida total opusa sinusoidei mamei lui. Nu se vor certa des pe fleacuri. dandu-le drept ale lor. ei au pareri diferite despre viata. tatii vor incepe sa semene eu mamele. pentru di nu chiar daca mama este dependent de ea. ii 189- . va avea incredere in el. conflictele principiale dintre ei vor fi inevitabile ~i vor produce multa suferinta amandurora. $i acela nu v-ar fi considerat omul eel mai drag. La aIm varsta acest copil nu ar fi putut sa va aleaga pe dumneavoastra. Dar claca copilul are deja a varsta. Parintii cicalitori devin totdeauna piatra de incercare Sf :11tuala pentru copilullor.un billat? De ce sa nu se nasca ill ordine inversa? Pentru ca spiritul eopilului dumneavoastra a dorit sa invete Iectia mai grea a comumdirii. cine se aseamana se eauta. eu succesele lui. iar una de 28 de ani .li§tii. dar eu cat vor trai mal mult impreUL.in mai midi. mai determinat. Importanla primordiala 0 are dezvoltarea spiritului. parintii se vor lauda.in mai mare masura. Cu cat criza de pe Pamant este mai mare. Aceasta este foqa puterii feminine. ehiar daca el a facut 0 mar~ descoperire pentru omenire. Mamele . ar fi fost un cu totul alt copil. va putea sa-~i atinga u~or scopul ill viata .1. Dar spiritul este totdeauna de gen masculin. Acest copil va fi mai putemic L'1terior. tatii . Timpurile de azi impun 0 dezvoltare spirituaIII rapidll pentru a ramane in viala. In viata de zi cu zi. mai mult decat cu placere.

Aici poate fi de folos doar 0 mare munca cu tine insuti. apatic sau moale. el nu se va clinti din loco Femeia poate sa-i a~teama ~i sa-l mane pe barbat cat dore~te. Dar. cu atat mai putemica este dorinta femeii de a-i salva. dar sa se mi~te 11va face doar iubirea. Si indiferent cum I-am numi pe om . indiferent. Femeia vrea sa traga dupa eo. pentru ca ea dorqte tuturor acel bine care este in ea. Foarte multi . Indiferent de sex. corpul se opre~te din mers. pentru ca 11hrane~te sufletul. se pregate~te sa-l ajunga din u. "Atunei trebuie sa-mi sehimb earacterul! Este imposibil! Nu. Barbatul a fost.comod. A-ti schimba caracterul inseamna a intelege in altfel sensul vietii ~i a te elibera de rau cu ajutorul vointei pentru a putea atinge scopul mult dorit. 190 . Cine nu va invata sa 0 faca inteligent. dar ei nu vor sa mearga cu ea. Daca barbatul merge singur.pe sot ~i familia. pe cat ati fost de nefericiti. sunt uimiti: . Cel care ramane acum in unna. femeia nu va merge niciodata singura. Femeia este generatorul de energie pentru cel care merge. nu hrane~te spiritul. Si veti fi cu atat mai fericiti. Se incinge 0 lupta care va distruge familia.rmape barb at.Luule Viilma Conform legilor vietii.. Dad!. Este mai complicat decat credeti ~i mai simplu decat presupuneti. este po sibil. este ~i va fi un inaintemergato'r. atata timp cat oamenii nu-~i vor insu~i legile vietii. cel care merge inainte este creatorul vietii lui viitoare. cel de pe urma va fi cel dintai. adidi femeia. corpulll va insoti categoric. nazuintele lor pamante~ti nu se VOl' implini. va fi obligat sa invete prin suferinta. Cu cat rezistenta este mai mare. Daca spiritLll este capabil sa mearga.

Obligatoriu. Noi nu putem intelege ce inseamna unirea dintre un barbat ~i 0 femeie. Demnitatea umana vizibila. Numai atunci dnd fiecare se va elibera de stresurile sale. daca va trebui depa~ita ~i diferenta de varsta. In acest caz.m. apoi sa-ti ieqi satia ~. contrariile care forrneaza un tot unitar. omul nu va avea fortele necesare sa Ie invete. i se va deschide calea catre ina1tare. Cel care se desparte de partener nu mai este in stare sa-~i dobandeasca echilibrul sufletesc. Daca intre soti este 0 diferenta de varsta de 7 ani. lectiile ce urmeaza a fi Invatate prin partener sunt atat de mari incat. ca oricare aHa. Pentru aceasta trebuie ca mai intai sati ieqi stresurile.d. El este inca foarte slab. cea fixata in legislatie. subintelegem in primul rand patuI. Nu ne gandim la unirea sufletelor. Urmatoarea diferenta este de 21 de ani. Cine pretinde delThiitate umana s-ar putea sa nu 0 obtina niciodata pentru ca pretentia deja indeparteaza binele. ei i~i vor gasi mult mai u~or un limbaj comun. a avut nevoie sa invete lectia dobandirii perfectiunii.a. Cel care ~i-a intemeiat 0 familie. nu se ~tie de ce. este 0 autoamagire a omenirii. echilibrarea lor pana la unire fiind un scop minunat ~i tatodata scopul suprem al civilizatiei actuale. in orice situatie. Femeile ~i barbatii sunt. Dar.Alunga raul din tine Unii i~i traiesc pentru a nu ~tiu cata oara viata in chinuri pentru a-~i indrepta daar a singura trasatura de caracter. familia va putea fi pastrata. 191 . Lini~tea sufleteasca vine numai dupa ce ai devenit can~tient de gre~elile tale. Celui care 0 realizeaza. omenirea daar vorbe~te despre demnitatea umana. Dezamagirile n abliga sa aprecieze sexulopus dupa experienta lui amara. ~i familia trebuie pastrata. Christos a aparut sa ne invete cum putem sa ne schimbam cu demnitate.

:tara sa-i dam impOlianta cuvenita. eu cat eonsideram ca ~tim foarte muite. ell amt ~tim mai putin. oricine poate sa invete sa iubeasea. Stim. a Qmului pentru ceilalti oameni ~i pentru viata este mai mare. Dh'1 pacate. daca nu existii rautate. Un astfd de om perfect i:~ieunoa~te loeul in via!a.Luule Viilma Ea este aeeesibiladoar oamenilor eu judecata. Am fost uluita dnd am auzit pentm prima oara replica: "De unde e chestia asta di eu trebuie sa iubesc un am strain? Eu fmi iubesc saru!!! . Nu erista lupta pentru viap. desigur. A trebuit sa ma chinui sa-i explic ca un om inteligent nu trebuie sa reduca iubirea de aproape 1a ni'lelul poftelor sexuale nel:nfranate ~i 1a realizarea lor fizica ~i sa se ~i considere 0 autoritate incontestabila in domeniul datoriei umane. cu totii acest joe din eopilarie. :tara 'larbe. Am 'lazut ca era tentata sa ma intrebe ce zice sotul men despre amoralitatea mea."Nu vi se pare ca nu este suficient?" . 0 adunam In noi 192 . A urmat raspunsul: "Omul trebuie sa 9tie ~i sa-. Oricine poate insa sa invete sa judeee.am Llltrebat eu. ne-am obi~nuit sa percepem viata ca pe 0 lupta. Iubirea perfecta garanteaza fidelitatea. II jucam tot timpulin viata. eu at<1tmai putermca este iubirea el perfecta pentru sotu1 ei. Pentru inceput trebuie ~tiut ca. Ea nu ~tia ea cu cat iubirea sufleteasca.Jifaca dataria". Cat de putin ~tim putem sa constatam numai atunei eand ne apucam de LllVatat. Omul este sanatos atunci eand energia lui negativa ~i cea pozitiva se afla intr-un echilibru in mi9care. De asemenea. care ~tiu sa ereeze un eehilibru intre sentimente ~i ratiune.

193 . pentru ca sunt daruiti eu capacitati ie~ite din comun. Ie place caldura. sau nu se elibereaza ~i nici nu intenrioneaza sa se elibereze. Consideram reglajul termic al corpului ca fiind un proces automat ~i nu ne gandim mai departe. 11ajuta corpul. Exista oamer.Alungii riiul din tine ~i ea cre~te prma ajunge la punctul critic ~i incepe sa ne distruga corpul. Un mic curent ~i imediat omul se imboinave~te. faceti-o imediat ~i temeinic ~i treptat n-o sa va mai fie frica de frig. Pe cel care nu ~tie sa gandeasdi coreet. Frigul fiU lasa rautatea sa iasa. Ne miram de sfinri care suporta totul. Ea inseamna ca omul se elibereaza de rautate prin ripete sau injuraturi. Acestea sunt reprezentarile unanim acceptate.i care nu suporta frigul ~i explica aceasta prin conditiile de sera pe care Ie-au avut in eopilarie ~i este adevarat. ca inca mai are de invatat. mai ales femeilor. Cum. pentru ca mai tarziu sa vada. o temperatura normala nu inseamna ea omul nu are rautate. Este adevarat ~i ca oamenilor in varsta. Corpulincearca sa se opuna distrugerii. Vrea sa fie gata sa mu~te ~i i~i ascunde rautatea in sine. printro boala grea. in oriee situatie. Temperatura corpului este unul din modurile de echilibrare a rautatii la myel fizic. Iertati-va parintii. Atmosfera plina de ura din easa parinteasea i-a obligat sa traiasca permanent la Iimita crizei.. Un aitul poate sa se transforme intr-un rurtur ~i ramane tot sanatos. in ce mod? N e miram de ce copiii sanato~i nu se tern de frig ~i credem ca asta insearnna ea sunt caliri. Caldura seoate rautatea din corp.

Nu ne gandim. La atingerea punctului critic incepe transpiratia. Cel pentru care baia a devenit un ritual. Cerealele au proprietatea de a-Ii mari sentimentul de responsabilitate in fata lumii. lecuindu-se in felul acesta de dureri de articulatii de oase ~i de alte bole~nile. De pe vremuri. apoi se bat eu a maturica . mai ales daca acest lucru se face regulat. Locuitorii din tarile nordice daresc sa-~i petreaca eoncediulin sud. Prin faptul ca ne place caldura ne ajutam incon~tient corpul. se curi:ita in toate sensurile. inseamna ca a trecut criza ~i corpul e pe cale sa se insanato~easca. In felul acesta. ca se face ~i 0 curatire de rautate. Transpiratia incepe imediat ce omul ~i-a dat seama de cauza bolii ~i cere iertare corpului sau pentru gre~elile tacute. cre~te temperatura . Sa vedeti cum fac baie barbatii tipic estonieni. Mai intai se incalzesc pe 0 lavita. noi .estonienii. Cand corpul incepe sa transpire. berea. iar arzul ii da omului incredere in f0l1ele sale. Climatul cald seoate afara rautatea. Ce este berea? Intai de toate este 0 cereala.focul purificator al organismului. Efectul este minunat. care ajuta ~i eacorpul sa se curete de tot ce este inutil. estonienii au obiceiul ca atunci cand fac baie de aburi sa se bata cu 0 maturica. dadi nu facem abuz.~i cum? Pana ca. In felnl acesta temperatura contribuie la eliminarea rautatii. ~i nu alcoal. contribuie la capatarea 194 . s-a Dadi in corp s-a acumulat mulUi rautate.Luule Viilma Se imbolnaYe~te acel corp in care rautatea strans pana la cota critica. Si asta tot pentru a trece prin foeul purificator. ~i temperatura incepe sa scada.nd transpiratia incepe sa sara de pe ei. Apoi se a~eaza in tinda baii ~i beau bere. Spunem ca baia ne calmeaza ~i ne curata.

ilibmlaparent ~i retinerea sunt numai un efect exterior. ~i te fuce sa slabe~ti. fiindca ~i ele l~i scoteau rautatea eu maturica ~j 0 mceau. corpul miroase frumos. haide/i la sauna!" ). ~i gata.einversa. celui cui Ii place dHdura. sa mearga la baie. acum se zice: Baie/i. aide/I la oparitoare (a~a se spunea pe vremuri. in frig el se lini~tqte. Apoi barbatii beau din noubere ~i i~i continua discutia pana se simt vlaguiti. Tocmai cand discutia este in toi. Din aceste motive a~tepta taranuI cu nerabdare ziua de sambata. mai ales de came. Caldura iti scade >pofta de mancare. eu placere. Lasau taate celelalte treburi de a parte ~i se imbaiau eu sfintenie. temperamental. petele ro~ii .Alunga raul din tine de intelepeiune ~i ne da forte pentru ca viata sa mearga inainte. zgomotos.ra195 . J! J! J! Urma. probleme mondiale. se leaga 0 discutie despre viata. Are pete albe ~i ro~ii. ea ~i pe eelelalte mund. Frigul are actiul1.riti-va corpul dupa 0 cada calda sau 0 baie. In timp ce i~i beau berea. economie ~i politi ca.. rasuna 0 voce: Ba. dar in suflet murdaria a ramas la fel cum a fast. Omul modern a pierdut eultura de a se imbaia. La sfar~it pleaca spre casa. delectandu-se ~i de baie ~i de ele insele. n-are importanta cum. Blocheaza ie~irea rautatii ~i ea este nevoita sa se acumuleze in corp. Corpul a fast curatat prin baie ~i abia acum sufletul se simte u~or. Din nou intra in functiune maturiea ce seoate rautatea din corp. Se spala. Ec:b. A~adar. Daca la caldura omul devine energic. Glasurile Ii se aud din ee in ce mai tare. Petele albe sunt spaima. ~i pomese toti ea unul. Pe vremea aeeea femeile nu-i eertau pe barbatii lor ca se due la baie numai ca sa se ameteasca. S-a dus mizeria. acela dore~te sa se elibereze de rautate.

Impreuna eu transpiratia poate sa lnCeapa sa iasa ~i rautatea.Luule Viilma utatea. omul ar putea sa se bata ore intregi cu maturica. eu cat va veti bate mai mult eu maturica cu atat petele albe se vor imputina . Prin contrast. Daca. Afland acest lucru.ne putem face diu. 196 . dildura va scoate in evidenta rautatea ~i spaimele. dar orice depa~ire a masurii poate da na~tere la pericole . Prin aceasta corpul contribuie la ie§rrea rautatii acumulate. scotand din el 0 cantitate uria~a de rautate.ti rul ei ~i nu va mai trebui sa spuneti pe urmi:i: "Daca a~fi §'tiut".spaimele se vor miqora. la subsuoara nu patrunde caldura. Veti spune di in cutele corpului. Astfel baia pune diagajutonosticul bolilor dumneavoastra ~i Ie prezlce. sub sam. Mainile §1 gatul alb . este regiunea din jurul osului sacru care ne arata ca nu a fost utilizata energia sexuala ~i ca exista spaime legate de probleme economice. Inseamna ca s-a pus in mi~care energia fricii. deoareee rautatea iese odata cu transpiratia. Pasiunea ~i portofelul merg totdeauna mana in manit Sanii albi arata di acuzatiile s-au acumulat. dar in realitate aceasta arata prezenta frieii respective de care omul se jeneaza sa vorbeasdi ~i de aeeea ea nn iese din corp. Portiunea de corp ramasa alba dupa baie este loeul care urmeaza sa se imbolnaveasca. sa ne de1eetam de felul in care corpul nostru reaetioneaza la schimbari. Nici 0 alta portiune a pielii nu va mai vrea sa se imo~easca.J.probleme ell comunicarea. Sunt spaimele cele mai aseunse despre care omul nu indrazne~te sa pomeneasca. in timp ce faceti baie simtiti un feI de frison. sa nu se rada de el. Cel mai bine ar fi sa ne eliberfun de rautate eu ajutorul gandurilor ~i apoi. Adesea. in baie. Dupa 0 raceaHi apare durerea insotita de temperatura. PriIT'.

Omul incearca sa-~i ajute corpul prin eruptia rautatii .. Acest lucru este posibil. care ~i a~a are 0 temperatura ridicalli. mai sensibilia frig este abdomenul. majoritatea vor silri afara din cada tipand. Cine este con~tient de perieol. Daca 1a focarul de inflamatie. dlldura prea maExcesul este L. in el dimane 0 agresivitate ascunsa. deoarece ie~irea prea rapida a rautatii nu poate fi suportata. in flli'1qie de Iocul unde se acumuleaza rautatea. la alte1e spatele.l. va cre~te peste masura ~i potentialul de rautate.'1totdeaunadaunator. ace1a nu va ingheta. Rautatea acumulata ameninta sa distruga omul din interior. focarul se raspande~te in tot ccrpul ~i devine periculos pentru viallt Focarul de inflamalie trebuie mai J:ntaj dicit ~i abia dupa aceea incalzit moderat.Alungii riiul din tine Omul care. re sau instantanee duce la ~oc termic sau la insolatie. Intrati 1:ntr-ocada eu apa rece astfel incat sa va ramana putim vor afara nlliilai fata ~i urmaxiti-va senzatiile.ele persoane. numai de dragu! cre~terii eapacitatii vitale ~i a disponibilitatii de lupHi. Caldura "salveaza" omul. Oamemi care au putina rautate in ei. dad dintr-o singura data iese mult prea multa rautate. Dad'i un om inghetat va fi introdus J:ntr-o carla ell apa fierbinte. se mai adauga eeva fierbinte. Foa. Asta 11 sperie pe corp. sau daca sunt puternici ~itraiesc in armonie eu lumea lor interioara. el va mud. puternic ~i capabil de lupta. cu un anumit scop. eu toate acestef. vor fi capabili sa stea mult timp in apa reee ~i sa nu se imbolnaveasca. in schimb in frig a 197 .apare 0 senzatie de dildura. Daca aceasta calire se face rara a schimba modul de gandire. Frigul excesiv bloeheaza ie~irea rauHilii. La lli'1.'1:e reu~i. dadi este facut in numele unui scop de bine. Aceasta inseamna ca. corpul fizie nu poate suporta acest luem. i~i cale~te corpul prin frig devine calm.

Doar opinia publica 11obliga sa se mentina in limitele decentei ~i sa-§i stapaneasdi indaratnicia. eu atat rautatea lui.i. eu cat un om este mai inclinat S8. Eu lncep atunci sa In§1r parti!e pozitive ale sotu1ui ei.. forta ei distructiva devine lenta ~i perfidii. Pentru a deveni un om putemie ~i echilibrat este necesar ca in egala masura sa ne invatam ~i cu frigul ~i cu caldura. Rautatea Inabu~ita l§i pierde acuitatea ~i claritatea. Rautatea cinstim ~irautatea mincinoasa ~tim eu totii cum se comporta un om indarjit. Comparali aceste doua femei. va cre~te §i se va transforma in dispret. sens ~I va plen. Daca n-ar bea. nul Nu pot sa iubesc un astfel de om! Un al- coolie §i un tnintor. ~i nu se va imbolnavi din cauza variatiilor de temperatura. Cine nu face aeest lucru ~i. . Am discutat ell amiLlldoua despre principalele indatoriri ale femeii ~i ale barbatului. dincolo de fatada onorabilitatii. incepe sa se agite. de frica. ea este de acord ~i parca deja n-ar mai vrea sa renunte la el.. Prima. totul ar fi in regula ". mi-a spus dintr-o suflare: "A. i~i cheltuie fortele intr-o lupta tara .Luule Viilma omul trebuie sa se salveze singur. Frigul te obliga sa gande~ti pentru a supravietui. Celui care va incepe sa se elibereze de rautate. tara sa stea mult pe gandmi. nu-i va fi prea frig pe un ger naprasnic ~i niei prea cald sub soarele arzator al de~ertului. 198 . nuna semnul egalita6' tii intre sinceritate ~i lipsa de educa1ie ~i sa eonsidere 5tapanirea de sine ea fiind un lueru inteligent.

supus. Dupa parerea ei. pentru 199 . deoareee in lupta pentru supravietuire hrana ~i-a pierdut importanta. dnd pune mana pe sticla nu se mai opre~te. ca raspuns. chiar claea face ee ii spune solia Iui. Daea nu i-o iei eu forta. il suport numai din mila . Din dnd in dlnd ii apare un fel de boala de piele ciudata care trece de la s:i. el. Aceasta femeie are cancer Ia san. pentru ca fem~ia moderna vrea sa se debaraseze de cratita ~i de luerul de mana. de~i pe urma face.ne~i pe care doctorii 0 numesc alergie. copiii ~i nepotii vad in visurile lor chipul bunei lor mame sau bunicute care miroase a prajituri ~i care face 0 mane are de te Iingi pe degete. Sotul ei este un om de viata ~i din cand in cand trage cate un chef monstru dupa care i~i vede de treaba. el se enerveaza. (In aceasta perioada femeii ii trece temporar boala de piele). In schimb. de~i toata Iumea 0 respeeta. femeia moderna vrea sa scape de cratila. Cea de a doua femeie ma intreabil eu 0 nuanta de dispret: "Spuneti-mi. Cand femeia 11pune sa fadi ceva. tacut. n-o mai lasa pentru nimie in Iume. In loc sa abordeze rational treburile gospodare~ti. eu 0 privire ~tearsa.Jtere". Este apreciat la locul de munca.Alunga raul din tine De un singur lucru are ea nevoie . Sotul ei este un om neajutorat. Ea se supara tare de tot ca el 0 face proasta ~i cand ea ii face morala. El spune adevarul. Trebuie sa ne ajutam fUca . care. cum pot sa iubesc un astfel de om? Dar nu merita. ea are un copil bolnav din na. Spune ca s-a maritat din mila eu acest barb at. Aceasta femeie are pietre Ia vezica biliara. dar ea nu-I crede.Jipentru ca este tatal copiilor mei. sotul nu 0 apreciaza.Jifamilia ei. tara sa inteleaga ca prin aeeasta i~i pierde feminitatea. dar nu vrea sa reeunoasca ea viata a unit-o anume ell el ~i nu ell aItul. 0 trimite la cratita.ca sotuI sa fie un om cumsecade.

Nu i-a trecut prin minte ea ea este vinovata de decaderea sotu1ui ~i este de acord sa se elibereze imediat de rautate. Nu vTea sa se puna pe ea intr-o lumina favorabiIa fata de sot. ~i chiar da200 . Vazandu-i pe fata expresia de dispret reee. deoarece nu are in ea acest sentiment. eu eea de a doua femeie problema este mult mai complicata. ea nu dore~te sa ajunga la insuite mizerabile pentru a nu se simti ea insa~i umilita. Ea nu se deschide eu bueurie pentru a invata sa ierte. fara ajutoml sotului. Pentru inceput nu poate scapa total de indipatanare. rautatea este dispretuitoare. in loe de iubire. Ambele femei.Luuie Viilma ca ea avea nevoie de aceasta lectie de viata. Ea inca mai tine minte cand s-a mantat cu tanarul simpatic ~i di la inceput totul era bine. La prima. a facut singura. la a doua. pe unii ii 'lor trece fiorii. Nu observa ca are un u~or dispret pentru tot ee nu intelege ~i ce depa~e~te sfera reprezentiirilor ei materiale. inevitabil. daruiese sotului rautate. unde unul este invingator ~i'celalalt invins. rautatea este zgomotoasa. ci vrea sa-~i aranjeze viata. Asta ~i arata boala ei. Continua sa-~i considere sotul capul familiei. adiea demnitate. Vede ca tot ce a realizat in viata. Dar succesele n-o bucura. iar pe a1tii 0 sa inceapa sa-i manance palmele. 0 doare faptul ea el 0 face de ru~ine deoareee nu are eoloana vertebra1a. sine era. fiindca s-a obi~nuit ea viata este. 0 lupta. pentm ca recunoa~te imediat ea a gre~it ~i ~tie sa aprecieze paqile pozitive ale sotului ei. Pentm prima este u~or sa se elibereze de rautate. daca asta 11va schimba ~i pe el ~i dadi ea va scapa de pietrele de{la vezica biliara. care este 0 nulitate. Gandurile i se invartesc tot timpulin jurul sotu1ui ei. Este chiar interesata sa aile ee este aeeea a iubire adevarata. pentru ca dispretul are radaeini subtiri ~i ramifieate.

Cu cat dore§te mai mult sa se ridiee deasupra greutiltilor §i deasupra celorla1ti. orieum ea se va socoti tara de gre§eala. Nici 0 parte.-limproa~te eu dispret. Dar legile vietii nu se vor interesa de parerea ei. aparitia febrei ii spune din ee in ce mai putin. Daca nu exista 0 baza clara pentru a-I condamna ~i omul modem nu este de acord eu mai putin . dorim •. Cu cat ne ascundem mai mult dispretu1. Cu cat nefericita victima vrea sa para mai inteligenta. Cum sa recunoa~tem dispretul? 201 . Umilind pe cineva. Nimmmi nu-i trece prin cap sa ineeree sa inte1eaga esenta dispretului. cu atat cancerul se dezvolta mai insidios. Du~mania este totdeauna indreptata spre un vinovat concret. ci 0 vor seoate la leetie.intre ei exista 0 du~manie sau ca s-au certat. nici cealalta nu poate spune ca. De aceea dispretui indeamna la du~manie. cu atat l~i ascunde mai mult dispretul. De foarte muIte ori du~mania incepe doar de la 0 banuiala aparutil in urma unor Lvonuri inventate.oamenii ineep s8. E1 merita mai mult. Dispretul este rautatea care umile~te. mra sa-~i gaseasea timp sa vada dadi acest om are maear vreun amestec. Dispretul cre~te incetul eu ineetul. a lectie atat de banala ~i de primitiva lui nu-i folose~te la nimic. Omul ii ziee raeeala. ·aui. Corpulineearca saI ajute pe om sa_se cure!e ~i va seoate afara dispretu1 sub forma de temperatura. ii Du~mania duce la cancer. la ura. boala virala ~i continua sa traiasc8_in inttmeric.Alunga Taul din tine ca ea va fi nevoita sa pHiteasea pentru dispretul ei fata de eeila1ti.

altul . el este frica ~i rautatea dumneavoastra fata de oamenii sfidatori.munca fizica. Unul dispretuie~te mitocania. Daca va irita.harnicia excesiva etc. Este un stres periculos.munca intelectuala. sau de oarnenii care nld de altii. De exemplu. Pe masura ce cre~te. batandu-l pe umar sau imbditi~andu-l ca 0 mama. categoric. vor incepe sa-i faca morala ~i 11vor dadaci cu 0 dHdura subliniata. Daca 0 tanara dispretuie~te barbatii in varsta. daca un tanar dispretuie~te femeile in varsta. altul . desconsiderarea incepe din copilarie.fandoseala. din easa. Ceea ce va provoaca dispret. sfidatori. acestea sunt semneIe dispretului izbucnit din focul rautatii bru~te. Mai ales daca. ei 0 vor invita. dizuti in autoadmiratie. Eliberati-va de dispret. Daca va temeti de oarnenii trufa~i. Modul de raportare al parintilor sau educatorilor fata de viata amplifica neeesitatea naturala a copilului de a face bine pentru parintii lui. unul . Multumiti celui care v-a umilit: el v-a ajutat sa descoperiti dispretul din dumneavoastra. dupa parerea parintilor. in jur locuiesc oameni rai sau pro§ti care nu fac altceva decat rau. veti atrage dispretul asupra dumneavoastra. unul pasivitatea. Dispretu1. ele. mode~ti ~i inteligenti. el distruge un numar tot mai mare de oameni buni.Luule Viilma Uitati-va in jurul dumneavoastra. multurniti-i pentru semnalul de alanna tras ~i pentru drumul drept pe care vi I-a aratat. I se insufla copilului ca nu e bine sa povesteasca strainilor despre ce vorbesc 202 . de a-I apara ~i ocroti. daca va supara sau daca va simtiti jignit ~i nu puteti nicicum sa uitari. Si daca v-ati culcat eu temperatura. altul . la dans cu 0 galanterie subliniat tinereasca sau cu aerul unui donjuan notoriu ~i se vor simti jigniti daca ea refuza. de exemplu. va va s:kai ~i in continuare.

Cll afaf rasplata va ji mai dureroasa. daca priviti totul de sus.boala. saracia lucie etc. eu cat raui este mai durercs. crearea unar valari ve~nice. Cornorile lor cresc. Femeile nu pot sa nu-~i exprime bueuria cand e yorba de bunastarea materiala. pentru ca acoIo unde sunt multi bani este putina iubire. Daca afi facut mult rau. Bogatia agonisita eu propriile maini 11 face pe barbat sa aiba pre a mare incredere in el. Pe lumea aceasta sunt putini oarneni care s-au inteleptit prin propria lor experienta de viata. A1asura se afla lajiecare fn suflet". Ei au mo~tenit de la parinti 0 203 .}iva. va sliferi copilu!. la care boga.zatie de pericol ~i dorinta de a-i preveni. dragii mei! Prin rapacitatea voastra mereu crescanda atrageli neftricirea! Daca v-au orbit succesele. Infumurarea orbe~te ~i. foarte cur and se va abate asupra voastra ceva ce nu poate ji cumparat cu bani . de pardi nu ~i-ar da pentru nimic in lume avutia lor ma!eriala. va suferi nepotul. Iubirea fata de parinti il obliga pe copiI sa-~i Inabu~e revolta interioara. Mai devreme sau mai tarziu se va vedea atitudinea dispretuitoare fata de viata a parintilor ~i vor incepe chinuriIe. Daca afi flicut pufin rau. La maturitate. inclusiv sadicia. Astfel apare rautatea omului politicos dispretul tacut fala de tot felul de lucruri posibile ~i neplacute. copiii lor var merge pe urmele parintilor. daca omul continua sa 0 cultive. chipurile. Cand ii vad pe cei imbogatiti peste noapte cum se fudulesc ~i cum arata. cultura.tia a venit de la sine.Alunga raul din tine parintii Intre ei. Copiii parintilor avuti rar sunt in arrnonie ell ei in~i~i. pentru ca acest lucru s-ar putea sa Ie faea rau. Daca afi flicut foarte mult rau. Ambilor ar trebui sa Ie spun: "Stati a~a. vefi suferi vOl fn. chiar daca. el va cadea bruse. am 0 seI1. au irosit rara noima bani pentru educatie.

204 . Cand copilul dispretuie. Cand copilul dispretuie~te cladirile urate. Intre timp el este nevoit sa traiasca intr-o casa unlta. Cfuld copilu! disprej:uie~te saracia..te oamenii bolnavi.. in sehimb se va amesteca in mariIe scandaluri. Categoric va nimeri intr-un grup conflictual. Cand copilul dispretuie~te pe oamenii nedrepti. procesele se vor pre1ungi. Adesea la serviciu el va intra in impas. se imbolnave~te chiar el foarte des ~i dupa ce va termina ~coala se va duce la medicina pentru a invata sa starpeasca bolile. Dispretuie~te 0 munca rau platita ~i nu are salariul la care a visat . DisprelUl este un mentor care 11 obliga pe om sa se ocupe cmar cu ce dispre}uie~te. justitia nu se va mi~ca. Astfe! se capata intelepdunea de viata. Disprerul rata de nedreptate a crescut ~i s-a transformat in dispret fata de criminal sau fata de sistemul judiciar. va fi atras de ele ~i in viata va incepe sa evite eu orice pre! eerturile.Luule Viilma atitudine plina de respect fata de toate formele de manifestare a vie!ii.incepe sa dispretuiasca pe cei mai bogati de cat el ~i pe cei mai saraci pentru saracia lor. devenind judeditor. sa fadi 0 judecata dreapta. Cand copilul se manifesta cu dispret fatii de certurile dintre parinti. ca sa se afle printre bani. el sufera din cauza nedreptatii ~i va inva}a jurisprudenta pentru ca. va trebui sa traiasca in saracie . Dispretul este un mentor neindurator. Dispretul se intoarce impotriva bolnavului sau impotriva medicinii. Va incepe sa disprej:uiasca condiliile de viata ~i oranduirea de stat. el va trebui sa locuiasca intr-o casa ufiita sau in apropiere de ea ~i va dori sa devina arhitect ca sa proiecteze case ftumoase.i se va ~coli pentru a deveni bancher.

I~i va face cu neplacere munca zilnica. ~i obstacolul va fi greu de observat. Profesia aleasa va ineepe foarte repede sa-l nemulrumeasca pe tanar. Este greu sa-i ajuti pe oamenii aroganli.e:" Vreau sa . Disprelul se va amplifiea ~i se va furi~a in el pe tacute. Pentru acest gen de oarneni pretutindeni sunt numai obstacole. Se inlelege de la sine ca munca va fi grea. eu to ate acestea 11intreb:. pe eei care nu gandesc ca ei. socotindu-i ni~te pro~ti. ~i vor deveni atat de Infumurati incat Ii vor dasdili in gura mare pe cei mai de~tepti decat ei. Gamenii ell vointa ~tiu sa-~i mobilizeze fortele in numele seopului propus ~i eforturile lor vor aduce roade. Din pacate. Prea de~teapta intrebare la care nu-ipoli raspund! in doua vorbe pentru ca altfel el se supara. ca arice 1eclie de viala. Intre timp disprelul i~i va face in lini~te treaba distrugatoare. deoareee el nu ~tie sa se elibereze de atitudinea dispreruitoare fala de greutali. pe eei taculi etc.La ce va referifi? Spuneti mai simplu ca sa pot fntelege". ~i 0 incapatanae dispretuitoare. De exemplu. pentru care a cheltuit atatea forte ~i se va simli extenuat ~i seos din sarite pentru eft nu ~tie sa 0 iubeasca. neajutorati.. 205 . care Ii provoaca agresivitate. Dar nu este de acord sa coboare pana la mi. pro~ti.Alunga raul din tine Ineepe sa-i dispreruiasca pe cei care asupresc pe allii sau pe cei care i~i permit sa jigneasca.ne. vine la mine la cabinet un pacient ~i imi SpUl"1. foarte curand vor incepe sa dispretuiasca pe cei eu mai pulina vointa. deoarece ei nu recunosc altceva decat propria lor minte. Ii vad spaima i'4a de umilinta. ca ceara ce se lasa seara. pe frico~i.jtiu care este baza existentei meIe".

Vreau in mod special sa subliniez pentru barbati care este rolullor. dar a§' vrea sa nu ma opresc aid .. In carte este subliniat rolul femeii. dar nu-i repugna sa se adreseze altcuiva pentru a invata in domeniul spiritual.imi spune el intr-un limbaj simplu. Cartea dumneavoastra n1-a ajutat sa mii lecuiesc de boala. 206 . de ideea ca femeia nu ~tie sa iubeasca barbatul. dar asta este 0 justificare pentru pro~ti. Dupa aceea Ii voi povesti despre dispret pentru a-I ocroti de rau. fiindca mai tarziu ea poate deveni 0 piedica de neinlaturat. Peste un minut intra in cabinet un om care iradiaza caldura. Am ce sa-i povestese ~i el ma asculta eu bucurie. Multi barbati se agata. ca de paiul de salvare. apropo de comportarea pacientului precedent. Intrucat in alte vieti SUl1temori femei.. suntem oameni ~i nu avem dreptul sa aratam pe altul eu degetul. ori bilrbati. Ii imparta~esc din tot sufletul tot ce ~tiu ~i ii multumesc pentru ca am intalnit un astfel de am. trebuie sa ~tim ca. Vad in elintelepciunea. . Ma pregatesc interior sa-i raspund la 0 intrebare complicata. inainte de orlce. .Luule Viilma Ar fi trebuit sa inceapa sa se elibereze de dispret mai din vreme. Avem in sange sa invinovatim pe altul.A§' vrea sa aflu cat mai multe despre mine. Constat ca are minunate cuno~tinte in specialitatea lui.

invatati sa va cunoa§teti §i sa va indreptati. impreuna cu familia intr-o mina. Un barbat inteligent va putea sa se poarte cu respect fata de lucrurile mamnte. Veti vedea doua extreme ale vietii care trebuie sa formeze un tot. sufletul ~i corpul. veti privi viata cu ochii altcuiva. Casa devine camin datorita marunti~urilor feminine. simbolie. sparge casa in buditi ~i se va trezi. pana cand VOl' atinge perfectiunea. emotiile. In om se afla trinitatea dumnezeiasca . izbanda. Pomind de aici. caracteml.spiritul. se coreleaza cu tesuturile moi. Barbatul face treburi mari ~i vede totulla scara mare. capul. Doar o pereche de soti care manifesta 0 flexibilitate rationala este capabila sa gaseasca 0 solutie pentru orice situatie. poti sa crezi in celalalt ~i in munca ta. chiar de acum. spatele. Dupa tata se da sexul barbatesc.Alunga raul din tine Intrucat in vietile anterioare barbatii au fost femei ~i vor mai fi 9i in vietile viitoare tot femei. flexibilitatea. ratiunea. pentru ca din marunti~uri se aduna ceva mare. Barbatul care considera ca din mare poti face totdeauna mic. Spiritul este tatal omului care se coreleaza simbolic cu osatura. el l§i va aprecia sotia subiectiv 207 . feminine. va va fi mai clar ~i mai u~or daca. bel~ugul. adica eu ochii femeii. Corpul este suma dintre tata ~i mama care atrage in noi ceea ce exista deja. C<1ndneincrederea dispare. forra. Sufletul este mama care. Barbatul este obligat sa ~tie in ce consta mlul lui de barbat ~i sa-i lase femeii rolul ei de femeie. cordialitatea. Dar casa inca nu este caminul familial. Sexul femeiesc se ia dupa mama. Cata vreme barbatul nu va intelege acest lucru. sensibilitatea. mintea.

Luule Viilma ~i aceasta apreciere 11va caracteriza chiar pe el. Fiecare dintre noi poate sa preintampine sau sa lichideze acest dezastm. Aceasta spaima invinge ratiunea. Barbatului eu un astfel de com208 . distrug. el nu va fi capabil sa primeasea in totalitate iubirea femeii. nu face istericale. Din emotie apar stresurile. ci Ie ia ca 0 parte a vietii. blocheaza. Toate stresurile pe care Ie tineti in dumneavoastra due in final la distrugerea eorpului. Emotiile sunt parte componenta a feminitatii. tot mai frecvent. nu-~i toce~te simturile cu nicotina. nu fuge. fiindca negativismul extrem al acesteia nu se mai poate amplifiea in sotie ~i dumneavoastra yeti continua sa masurati Cll aceea~i masura. i~i pierde barbatia ~i piere. logic a. Barbatul "sufocat" de emotii feminine prea mari. memoria.nimeni nu ma iube$te sau de diversele ei fonne. $i in zilele noastre calamitatile se produc. Sau sotia este opusul direct al soacrei. alcool. nu este in stare sa desditu~eze stresurile sotului. Se nume9te complex de inferioritate. De obicei negativitatea soacrei se regase~te amplificat in sotie pentru ea barbatul sa poata sa-~i invete in amanunt lectiile de viata. in cantitate moderata de mi~ca viata inainte. Biirbatul care are aceste defecte este 0 calamitate.pentm aeeasta ne este data viata. Un barbat curajos nu neaga emotiile ~i stresurile. Un barbat curajos nu face fite. nu se supara. Daca barbatul nu se elibereaza de frica . judecata. Ell'ntelege ca. Trebuie s-o faca el singur. eu toata dorinta ei. Sotia poate sa-~i iubeasca sotul dar. Barbatul trebuie sa 9tie di totul poate 9i trebuie sa fie indreptat . medicamente 9i droguri. Pe biirbat 11caracterizeaza ratiunea. iar in exces .sHibesc.

Barbatul care vrea sa traiasea in fericire ell sotia lui trebuie ca. di nu este capul familiei. sa-i ierte mamei sale toate gre~elile ~i sa invete sa-~i iubeasdi mama. pedeapsa ce va depa~i eu mult ce a mcut el. intai de to ate.nd vor fi invatate. Cine are un puternic sentiment de vinovatie.Alunga raul din tine plex ii fuge pamantul de sub picioare. de frica ~i de rautate ~i nu yeti mai fi acuzat. el trebuie sa ~tie ca . va suferi elinsu§i. Eliberati-va de acest sentiment. speriat ~i scos din sarite ~i nici dumneavoastra nu yeti mai face altora acela~i lucru. Simte ca nu-~i ocupa locul cuvenit in viata. Mintea barbatului este 0 comoara ce nu e voie sa fie cheltuita pe certuri. pentru ea nu intelege de unde i~i ia foqa vital a barbatia lui. eel care va folosi arma tacerii dispretuitoare impotriva sotiei sale. inseamna ca ati comis 0 gre~eala inca din viata anterioara. 0 lovitura ~i mai mare va veni prin copii ~i va continua ~i in viata viitoare. va fi atras intr-o cearta ~i mai aprinsa. ~i asupra lui se pravale~te 0 avalan~a de stresuri. atat spiritual. Daca barbatul ii provoadi femeii 0 durere fizica sau sufleteasea. Barbatul care mnile~te femeile eu superioritatea lui masculina va fi el Insu~i umilit. Sentimentul de vinovatie ~i acuzatiile 11slabesc pe om. va atrage imperceptibil pedeapsa asupra sa. Cand 0 earaeterizati 209 . Cine spera ca prin evadare sa evite certurile. Acest barbat ·J'ncepe sa traiasca orientandu-se dupa parerile celor- lalti. deoarece lec!iile de via!a raman acelea~i pana c§. iarta. n-o mai repetati. Daca viata de acum este grea. Barbatul i~i alege solia pentru ea prin ea sa atinga perfectiunea ~i pe aceasta baza viata sa se mi~te inainte. Cine este mai de~tept. cat ~i fizic. mra sa-~i dea seama. devine eel mai mare acuzator.

ea prinde aripi. Umilirea femeii. Casatoria trebuie sa sfinteasca familia. Dadi barbatul este con~tient de acest lucm ~i considera urcu~urile ~i cobora~urile din viata familiala ca fiind inevitabile.. va trebui sa gaseasca in el calea de ie~ire cea mai putin dureroasa.ji fngroapa mat multe neveste ".te el so. Mi s-a pus de multe ori intrebarea: "Spunefi di dadi sorul moare primul. problemele se VOl' rezolva cu u~urinta.je. barbatul nu a ~tiut sa primeasca iubirea femeii. Femeia se ocupa de educatia copiilor. incep sa-~i caute iubirea in aHa parte. Nepriceperea de a oferi iubire sau incapacitate a de a face 0 bre~a in zidul ridicat de Mrbat ii provoaca femeii 0 cadere interioara. Cerinta suprema este ca femeia sa-~i iubeasca barbatul. Ea sufera 0 deziluzie amara ~i iubirea. Ramane doar insatisfactia ~i iubirea fizica aducatoare de durere.jtiut sa-l iubeascii. situatie in care arnbele parti sunt perdante. In lumea modema barbatii sunt atat de mult privati de iubire.Luule Viilma pe mama dumneavoastra. din pacate. "Cum reu. Este 0 cerinta inevitabila. deoarece ati venit pe lume sa invatati din gre~elile lor. dar daca el 0 distmge. Este treaba cea mai grea dintre toate. incat. iillobirea ~i tratarea ei ca un obiect a fost ~i. nereu~ind sa-~i aranjeze cu cap viata in familie. lasati emotiile la 0 parte. Aceasta situatie arata ca oamenii nu ~tiu ~i nu sunt capabili sa se inteleaga pe SIlle. sofia nu a '. incepand chiar cu propria mama. dispare. se descurce 210 . Graba ~i nerabdarea in relatiile dintre sori dauneaza copiilor. In acest caz. va este folositor numai puml adevar. va ramane 0 razbunare a barbatilor pe sexul feminin. Dar daca moare fntdi ea? Unii barbafi f. Singur v-ati ales parintii. Daca are ~i sprijinul barbatului. cata 0 fi fost la inceput.

totul pentru ea prnneu! sa poata aparea? In comparatie ell altii. Dorinta lor este buna. Nu au facut ei. Daca ea a existat de la bun inceput. Revenul binelui excesiv Omul pa~e~te pe dirarea tara de sfaqit a vietii lui invatand ce ii este necesar. Sau. dar nu poate.ei nu ~tiu ea 0 viata ca in rai poate avea doar un idiot. prin neaparitia lui. va iubi natura sau animalele. dar daca nu are masura este periculoasa . Pro babiI. dar vrea sa capete tmp pentru a invata lectia de viata a aeestei epoci. deoarece parintii. Ei nu ~tiu acest lucru pentru ca nu inteleg viata. Este po sibil sa fi iubit pe cineva pana la uitare de sine. ineercarile vietii nu fac decat sa a caleasca. nu-i dau posibilitatea sa apara. De dragul lui ar fi in stare sa sacrifice orice. El nu ~tie ea incerearile vietii distrug doar iubirea ernotionala. sa nu fi putut suporta iubirea posesiva a aceleia ~i sa fi murit. Ace~tia . oare. prill intermediul carora dorinta lui s-ar fi putut indeplini. El se va terne sa iubeasca oarnenii. ii 211 . el va a~tepta ~i.au obosit sa tot a~tepte un copil. Oricat s-au straduit.barbatul ~i femeia . Iubirea sufleteasea este indestructibila. Vrea foarte mult. Deocamdata este spirit. aeesta fiind scopullor suprem in viata. minunata lor dorinta nu s-a implinit. el a fast iubit ill a~a fel incat nu a putut suporta. la ei copiluI ar fi avut 0 viata ca in rai. Copilul nu vrea sa se nasea idiot. aceasUi spaima a adus-o cu el dintr-o viata anterioara.Alunga raul din tine jara iubirea femeii?" Acest barbat se va dedica total rnuncii sale.

in ce masura va reu~i sa atenueze loviturile sortii.ne~te situatia. Acest spirit este suficient de def?tept sa nu imite ca 0 maimuta gref?elile parinti10r f?i sa devina proprietatea lor.'1spirit nu-~i va asuma 0 sarcina mult prea nerealista. depinde de priceperea lui de a trage dh'1ele concluziile necesare. In realitate. Daca pruncul ar aparea la ni~te parinti care viseaza la un bine mult prea mare. 212 . a~a ceva. va apare ~i ca el vor fi tot mai multi. El nu dore~te acest lucru ~i niei nu meritii. in masura in care reu~e~te sa invete in decursul vietH sale. Grice spirit ~tie di soarta lui a fost prestabilita de vietiIe anterioare. nu ii da VOle sa se nasca ca a marioneta tara creier. Niciu. in prineipiu ~tie rnsa ca dorintele lui sunt realizabile. vazuta de pe pozitia copilului. Sentimentul propriei demnitati. doat pentru distractia parintilor. Nevoia lui de a trai viata reala cantaref?te mai mult dedit stralucirea falsa a unei vieti frumoase. capatat in vietile anterioare. Stie ca acum el sHipa. eel care merita. irationala. copilul insu~i stabile~te cand sa apara la parintii lui concreti ~i prin venirea sa sa le arate cat de adevarat sau de fals este adevarullor de viata. Copilu! vine pentru a fi opusul parintilor. el ar trebui sa devina foarte rau In acceptiunea comuna. Aceasta este problema familiilor fad copii.Luule Viilma va face pe viitorii lui parinti sa inteleaga ca nu au nevoie de 0 viata lips ita de sens. EI este limitat de factorul timp al vietii fizice.. El poate spera Ia mai bine ~i sa nu-l obtina. dar simte f?iel nevoia sa-~i Indrepte gre~elile. eei care nu au copii trebuie sa inteleaga ce este bine pentru ei ~i sa inteleaga ~i faptul ca nazuintele lor spre un bine excesiv de mare este un obstacol pentru copil.

de reprezenmrile sau de modullui de gandire. eei ell fune~iile motorii afeetate merg fals pe cararea 213 . Intrucat nivelul spiritual deterrmna nivelul fizic. S-ar putea ca macar acum sa. Spaima cumplita de a fi sarae ~i dorinta puternica de a te irnbogati sunt aproape echivalente eu saraeia ~i bogatia.. eei eu tulburari de auz aud viata fals. ar trebui sa tina cont de faptul ca pentiu ei lumina in care vad vlata nu este eea adevarata. Omnl l§i arogii dreptul de a judeca totuI pe lurne din punctullui de vedere. rautatea legata de saracie provoaca boli flZice. Apoi iara~i ineepe sa urce spre bille. Din pacate. Am vorbit tot timpul despre aceasta.va reevaluati liLT} pic dorinrele. btJffatul sau saracul. Dar vederea Iui este tulbure! Oamenii eu tulburari de 'ledere. majoritatea eelor bolnavi suflete§te sunt bolnavi ~i fizic. dar. in vfuielnita vietii teoria se uita ~i in practica apar judeeati care pornese de la caracterul iluzonu al vietii. OIke rau se echiIibreaza prin binele eehivalent ~i myers.Alunga diul din tine Raul excesiv provoadi imbolnavirea fuidi a trupului. In ansamblu. Binele ~i raul sunt notiuni relative. cei eu tulburari de riros simt viata fals. Viteza urcu~urilor ~i cobora~urilor este determinata de stilul de viata al omuIui. oarnenii In~eleg doar in plan teoretie. Exprimindu-ne altfe!. iar rautatea legata de bogatie provoadi boli spirituale. care este mai u~or de lecuit. apoi coboara spre rau parra atinge cota cea mai joasa. Hinde excesiv provoaca imbolnavirea adica boIi suflete~ti. spirituhd. Energia vitala se mi~ca pe 0 sinusoida astfel incat oriee bine cre~te paua la punctul maxim. altfel ar avea 0 vedere norrnala. Trageti sing-Gxiconcluzia. tocmai ei.

. nu-ti place. ~i daca v-ar implini0.. condueatori. Ce face altui. la muzicienii orbi. functia vizu. De exemplu. de~i ar dori foarte mult. functiile lui sunt preluate de alte organe pentru ca omul sa poata continua sa traiasca. E bine doar ce fad tu. eliminat. viata durnneavoastra nu s-ar imbunatati substantial. distrus·'. 214 . etc. Oamenii cu vederea mai slaba sunt adesea foarte determinati. ~i cine sa 0 faea? Uitati-va in jurul dumneavoastral Cine dintre oameni ~tie exact ce este rau pentru dumneavoastra ~i ~tie sa fadl in a~a fel incat sa va fie mai bine? Puteti sa va indreptati degetul spre Dumnezeu. izalat. Daca succesulii ocolqte..ala se transfera ~i ei percep lumea prin muzica. Nimeni nu . nilnicit. Ei vad ~i nutresc doar visul lor ~i considera ra eelelalte parti ale vietii sunt meschine ~i nu merita sa fie vazute de ei. dad'i nu ~i-a pierdut interesul pentru viars. vederea lor va ramane stabila. vederea lor se va inrautati. economi~ti. . Fara sa inteleaga acest lueru. stat.tie exact ~i de aceea nki nu va poate indeplini dorinta. dar ei continua sa se bucure de ce au ob!inut. politicieni. Viata reprezinta mi~eare pe calea ispa~irii raului. Toti au 0 caracteristica comunS. Daca insa apare ura pe obstacolele nevazute. omenirea declara: "Dar eu chiar vreau sa disparci raul! Raul trebuie fndepartat. Modul lor de a vedea lumea este cu mult mai adevarat decat la oamenii a~a-zis normali eu vederea lor cupidS. eu mana ta. familie.sunt ostili fata de viata. In astfel de cazuri se vede genialitatea omului.Luule Viilma vietii. Daca unul din organele de simt i~i pierde functionalitatea.

eu atat ar putea sa fie mai multa feddre.. Omul e mcut sa gre~easca.Alunga raul din tine Uitati-va la oamenii care au un necaz ~i vi se va confirma acest adevar. cel care are 0 situatie materiala buna.or. se gandesc numai cum sa-l pedepseasca pe vinovat. in realitate se acuza pe ei. Asemanarea ne ispite~te sa avem aceea~i masura ca ceila1ti pentru ca a.a este mat u. I~i vor continua calea incercfmd sa inteleaga motivele caderii lor. Ne deruteaza faptul ea invatam odata cu toata omenirea aproape aceea~i lectie. eu cat este mai multa nefericire. dad ii ajutati sa se ridice. iar cel care este mai sarac. Doar foarte putini va vor fi sincer recunoscatori. Trebuie sa incepem sa intelegem ca raul este pentru fiecare un obstacol scos in calea vietH . Aceasta este nefericirea lui pe care el este chemat sa 0 transforme in fericire. 1'/laimult. ~i astfel evaluam totul pe scala "bine-rau" indiferent ca este yorba despre un obiect. de buna voie se enumera el insu~i printre oamenii de categoria a doua. lui.este rau.. mra sa intelegem ca toate acestea sunt imagine a in oglinda a neintelegerii omului de catre el insu~i. Fiecare are insa teama lui individuala rara de care nu va face nimic. se considera mai bun decM ceilalti. Spunem despre tari: daca sunt foarte dezvoltate economic . 215 .este bine. un om. daca sunt in curs de dezvoltare . doar daca am ~ti sa intelegem viata. familie. Inca nu am invatat sa ne vedem pe noi in~ine. mra de care drumul s-ar inchide. Ei nu ~tiu sa multumeasca din suflet celui care le-a sarit in ajutor. este obstacolul personal seos in cale numai pentru el. dar nu suntem capabili sa intelegem adevarata lor problematica. Majoritatea insa vor incepe sa caute vinovati ~i nu VOl' vrea sa inteleaga ca acuzand pe altE. guvern sau stat.

Avand tendinta sa exagereze LTl toate. De la ciuda apare guturaiul. omul acesta are 0 natura extrem de sensibila.nte. Boala 11face sa aiba insomnii ca sa aiba timp sa se gandeasca cum sa faca ~i in continuare bine sau sa-~i dea seama ca fericirea nu consta numai in mundi. i se deschide 0 supapa de salvareii curge sange din nas. Dadi insa el reactioneaza la 0 jignire prLlltr-o explozie de emotii. Nu intelegem cat de rau este binele prea mare. De cum se cuka incepe sa-i curga nasul pana intr-acolo incat se poate chiar sufoca. Cine ia aceasta mi~care drept fericire.Luule Viilma Viata este mi~care. Edemul ~i alte umflaturi sunt provocate de rautatea legata de exagerare. altfel viata s-ar opri in loc. pentru a-I ajuta. dezvoltare. dobandire de intelepciune.nimeni nu ma iube§te 11obliga sa-~i dubleze energia. deoarece nu inte1egem ce este bine1e ~i ce este rauI. Dezvoltarea lumii materiale este doar 0 mica parte din mi~carea vietii. lntrucat se grabe~te. Ve~nic suparat. Nu ~tie ca in viata nu se poate ca totul sa fie pre a bun ~i nici nu trebuie. A sosit timpul sa fim con~tienti de acest Iucru ~i sa ne bucuram de posibilitatile noastre nelimitate. Boala llmvata pe om sa se iubeasca ~i pe elin curgerea mra sfar~it a vietii. acela este fntradevar fericit. lncearca sa faca cat mai mult bine ~i se teme sa nu cumva sa stea vreun minut degeaba. ceea ce previne un final mult mai periculos . gre~e~te. Omul vrea ca totul sa fie bine ~i in numele acestui bine se face Iuntre ~i punte. Boala aceasta nu va trece pana cand nu se va elibera in suficienta masura de sentimentul de ciuda ~i nu va reu~i sa inteleaga ca nu a gandit corect.hemoragie interna in creier. Deocamdata doar invatam prin suferi. I se arata gre~eala ~i el se simte jignit pe vecie. Va dau un mic exemplu. vede In ceilaiti ni~te spioni permanenti care se mdoiesc ca el este un om bun. Frica . 216 .

Gre~eala lui consta in faptul ca nu a vazut raut Aceasta gn~~eala trebuie indreptata. negarea raului. suferinte ~i maarte sa faca din rau bine. Cine iese singur din prapastie. Femeia aceasta nu suparta sa fie abligatii §i discutia mea a punea 217 . ea era intruchiparea bunavaintei intrudt la nimeni ~i nicaieri nu vedea ceva rau.este tot ce a retinut ea din discutia naastra. Cel mai mult ma deprima faptul ca omul nu intelege viata. va cadea din nou. daca se strange latul ma Val' ajuta $i in continuare" . deoarece nu a inteles motivul diderii. De exemplu. prin durere. Abia dupa ee a ajuns la fundul ei ineepe sa inteleaga de ee a aparut pe lumea aceasta. acela a dobandit inte1epciune.parca vaia sa spuna zfunbetul neajutarat ~i sarcastic al femeii. "De ce vreti sa-mi puneti eticheta de am rau?" . Raul exista.$i la urma urmei tali oamenii sunt muritori" . deaarece nu este capabila sa inteleaga ca se refera ~i la ea. eel care este ajutat sa iasii. dar nu e can~tienta de sensul ei. I-a fost dat sa fie can~tient ca a aparut ca. din darinta de a ajuta.Alunga raul din tine Am varbit mai sus despre dilatarul ee merge pe drumullin a1 vietii ~i. zfunbe~te dnd ii apare in fata a prapastie.nu vedea. mra sa aiba habar de nimie. a cansultam pe 0 tanara femeie care nu demult fusese operata de cancer la san. Naivitatea. campartarea capilareasca. taate acestea due la fundul prapastiei vietii. Acesta este cuvantul .roste~te ea aceasta sintagma demanetizata. "Doctorii m-au ajutat. refuzul de a avea de-a face cu raul. Taate staruintele mele s-au lavit ca de un zid. Si nici nu vrea sa vada. Dupa intelegerea ei.. n-ar fi nici binele. . Dadi n-ar fi.

deoarece pe ei nu Ii mana setea de ca~tig. cu severitate. Se a~tepta sa inta. . dar cu dreptate. A fast dezamagita de mine. Parintii care se iubesc nu-l vor rasfata niciodata peste masura. in limitele puterilor lor. Este foarte greu sa-l faci pe om sa vada ce e TaU la el. Nu-l vor mana de la spate pe copilullor. ii invata pe copii.ei traiesc ~i Ii lasa ~i pe copii sa traiasdi.Luule Viilma intr-o situatie in care trebuia sa suporte . Copiii sunt invatati sa cunoasca viata . pentru ca ei in~i~i au din pUn propria demnitate . pentru ca viata sa nu-i invete cu ~i mai mare severitate.. Un parinte demn nu-~i va obliga copilul sa traiasca cum Ii porunce~te el.lneasca un tamaduitor cu inima buna ~i cand colo . Parintii care pretuiesc intelepeiunea vietii. adunate. dragul meu.acum va fi nevoita sa inceapa sa gandeasca. Pentru ca el vrea ca totul sa fie bun. Parintii care se iubesc ~tiu care este limita ce nu trebuie depa~ita ca sa nu se extenueze copilul ~i 11opresc la timp.sa-~i dezvolte gandirea pomind de la experienta pentru ea sa creasea oameni valoro~i. dau un mare zero. Ace~ti parinti nu pretind un comportament demn.Asculta.ipoata dezvolta capacitatile. La ~coala nu se invata ins a acest lucru. asemeni unui zid de beton. am §i eu defectele mele 218 . ~i a~a con~tiincios. ci Ii va spune: . Zambetul intelegator. binevoitor al unei persoane politicoase plus 0 rezistenta interioara foarte putemica. Negarea raului nu este ca jocul de-a baba oarba cand nu sesizezi ca exista un pericoL Este pura copilarie. de dragul gloriei ~i onoarei. Procedeaza cu eap acei parinti care dau eopilului posibilitatea sa se loveasdi de greutati. Subcon~tientulle va spune care este limita pentru a nu cadea in extreme.... Omul trebuie sa ~tie din timp ce se cere de la el pentru ca sa-:.

va prefera. fie el un nasture sau un zgarie-nori. sa $tii ca nll te pot fmpiedica decat fnfl'-lln singur fel . acela. Limita rine libertatea in lanruri. Aceasta va ~i fi limita. cu planurile ei ~i cu activitatea depusa pentru realizarea lor. Altfel. Recunoa~terea sincera a defeetelor 11ridica pe parinte in ochii copilului. Masculinitatea este capacitatea de a vedea ce nu se vede./ar mult $i vreau sa nu se fntample la fez $i cu tine. un scop pe care I-a visat. Nu este pennis ca din iubire sufleteasca sa alinti peste masura. Fericit cel care ~tie sa se bucure de incheierea unei etape de viara ~i sa salute inceperea alteia noi. De aceea 219 . Iubirea va cre~te pe masura ce cre~te setea de a ca~tiga. Daca femeia iube~te barbatul ~i barbatul iube~te femeia. eel care. Cre~terea neeontrolata va depa~i imperceptibillimitele realului ~i 11va distruge pe copil. iubirea maimurei nu cunoa~te limite. chiar daca e posibil ca scopul sa se realizeze.sa te pedepsesc ". Nici 0 nefericire nu vine fara sa te avertizeze. in timp ce in lumea barbarilor nu. limite. ei i~i vor uni viziunile intr-un tot. pe cararea vieW.Alunga ralll din tine care m-Cluflicut sa su. Feminitateaeste capacitatea de a vedea ce se vede. Grice plan facut de barbat devine parte a lumii femeilor unde incepe imediat sa fie evaluat. Scopul final este totdeauna 0 limita. In lumea femeilor existS. deoarece tlnalitatea inseamna curmarea vierii. Barbarii ~i femeile vad lumea in mod diferit. in loeul mi~dirii. Dar daca tu vrei sa fact cum am flicut eu. adica lucrurile marunte ale vierii din care fac parte toate obiectele lumii materiale. adica lumea imateriala eu ideile ei. va pieri imediat. aveliismentul fiind gandurile noastre rele.

omul sa-~i gaseasca timp sa mediteze. din cauza ei. Ei sunt oameni. Traim intr-o lume materiala in care biirbatul ~i femeia pot sa constituie un tot unitar eu contururi materiale. iar barbatii idei.Luule Viilma femeile viseaza scopuri mimmate. iar el. adica prea mari. in graba lui. Unul vede in adancime. nu sunt rngeri. Scopullor este viitorul. Intelepeiunea de viata a aeestor calatori consta in rabdare.~i acest lucru 11~tie eel 220 . Cine i~i stabile~te drept seep mi~carea pe drumul "ietii. pe care aceasta pereche Ie va intalni in drumul ei. Pentru a mtelege totul trebuie sa se grabeasca incet. Barbatul merge inainte luminand drumul ca 0 raza de lumina. e nevoit sa-~i incetineasca pa~ii. dar in esenta sa fie 0 mi§care tara de sfar~it.acela va fntruchipa mi~carea.~i raul trebuie indreptat in fiecare zi . Ea se uita in jur sa cerceteze situatia. Stabilirea unor obiective nerealiste. acela lncepe sa se grabeasca ~i nu va baga de seama ca scopul se va mi~ca odata eu el. nu in suferinta. Cine i~i va fixa drept seep sa debandeasca. In urma lui vine femeia. adica nn va dobandi niciodata ce a dorit. niciodata nu va fi ace! ceva care Ii trebuie lui. In sfar~it. In zare se profileaza lectiile de viata ale omenirii.mde va exista totdeauna ziua de maine cu binele ~i eu raul ei . EI se grabe~te. Comoara lui cea mai de pret va fi rntelepciunea vietii.in latime. dorintele cresc proportional eu graba pana cand corpul va fi oprit din goana lui de boli. duce la sufednle fizice. pentru ca. barbatul s-ar rani mortal. Daca n-ar fi a~a. celalalt . Iubirea Ie va strange intr-un tot unitar unde fiecare lucru~or l~i va oeupa loeul euvenit. l. Chiar daca dobande§te ceva. fie de bunuri spirituale sau materiale. aceasta este firea lui. mari ~i mid.

Prin parintii lui copilul va afla ca tot ce exista pe lume este necesar. Invatand sa vada totulin unitatea binelui ~i raului. ne mai vorbind de fapte. Mai tarziu. Simrul responsabilitatii. poate sa-llngroape pe om atunci cand devine peste masura de mare. omul trebuie sa fie pregatit de lupta. nu mi-am schimbat parerea. Amplificandu~se. care mi~ca omenirea Inainte. Pe vremea aceea nu aveam 0 parere proprie. Nu aveam nevoie de alt adevar. Copiii se nasc dintr-un sa:nd Cand eram tanara. Cafre Unitatea 811premiL Catre Dumnezeu. Pentru a invata lectiile civilizatiei actuale. a~a credeam. dar acum pot sa splm ca avea dreptate. Fericit poate fi numai acela care i~i indreapta iubirea sufleteasca catre tot ce exista. 221 .Alunga raul din tine care merge in urma lor . Acum vreo zece ani se taceau glume pe seama unui filosof rasaritean care in invatatura lui spunea ca sarutul este forma cea mai intima a iubirii. omul va capata echilibru. Frica ii da omului senzatia de pericol. rautatea 11distruge ~i pe el ~i pe a1tii. un fel de instinct de conservare. Dadi frica cre~te peste masura. Aceasta stare este asigurata ~i este reglata de catre rautate. El va lncepe sa Inteleaga ca chiar ~i un gand oarecare. sanatate ~i fericire. are doua fatete .una buna ~i una rea.copilul care va aparea curand pe lume. ea atrage raul care distruge. dupa c ~ am studiat cu seriozitate medicina.

Dupa cateva zile sau saptamani ele au ramas insarcinate. Am atins struna din sufletullor. Femeile din cea de a doua grupa au ramas insarcinate dupa ~ase luni.ral vorbind? " '7'-. lmediat a venit intrebarea: "Dar spiritulinteligent al copilului prevede totui. Lucrul eel mai important este sa ~tii sa iube~ti ~i sa speri in gandirea sanatoasa a barbatului in probleme economice. Majoritatea au avut 0 sarcina normala. care In subcon~tient deja vibra.tept vremuri mai bune etc. Tot timpul am spus apasat ce este mai important . din cauza carora in subcon~tient s-a fixat urmatorul mod de a pune problema: oricum nu 0 sa am copii: eu sunt 0 mama rea.. Mai intai ele au trebuit sa trateze procesele inflamatorii ~i consecin!ele acestora. el nu se poate dezvolta tara energie ~i odata cu prima menstrua!ie parasqte uterul. Prin plecarea lui.Luule Viilma Cum pot sa afirm acest lucru? M-am convins. isterice. copilul se va na. Recunoa~te ca ai ganduri rele. Le-am explicat grqelile din modul lor de gandire. trebuie sa a. elibereaza-te de ele ~i iube~te ~i atunci totul va fi bine.) 222 . copilulle-a dat de Inteles di se teme de 0 astfel de mama ~i prefera sa se duca. Le-am convins ca in so! trebuie vazut binele. in ge1jf. chiar daca este conceput. Femeile din prima grupa au ramas gravide imediat dupa prima consulta!ie.te bolnav: nu am condi{ii materiale sa fl cresc. tratand femeile mra copii. Atunci de ce sa mai apara.iubirea face minuni. mra sim!ul maternita!ii. blocandu-i energia ~i copilul nu poate fi conceput. Toate fricile actioneaza asupra unei portiuni din corp.. Doar cateva au pierdut sarcina .erau femei autoritar~. de aceea nu-l doresc.

Pentm unele munca e mai presus de orice. pleaca. Majoritatea femeilor modeme apeleaza la simtul de responsabilitate al barbatului. inteligente.Alunga raul din tine Spirite1e au 0 nevoie imensa de a capata intelepciunea vietii fizice. decat sa faca pe altul sa se chinuie in sclavie. Spiritele J:nvata. nu suporta barbatii afemeiati. pentru ca ele poarta sub inima copilul acestuia ~i de aceea sotul este obligat sa-i faca toate capriciile. Timpul inseamna bani. el de fapt ar ramane tara parinti ~i de aceea nici nu vine. 11sperie pe copil. dar vocea interioara Ie spune ca un copil ar fi ~i mai bun. Ca toate celelalte. Adesea sunt femei de afaceri. iubirea este libertate ~i mai degraba se sacrifica el.e bine. Majoritatea celor plecati erau bliieti ~i n-au sup011at setea de ca~tig a mamei ~i agresivitatea ei fata de sexul masculin. ele se impart in doua categorii. Comunicand cu 223 . Copilul ~tie ca. Dar. Copilul. Pentru copil. intelectuale. Din cea de a doua categorie fac parte femeile servile ~i rabdatoare. din lipsa de experienta gre~esc ~i aceasta lectie injumatatita ~i dureroasa Ie vine in ajutor. daca s-ar na~te din astfel de parinti care gonesc orbe~te dupa bunuri materiale. Sarcina ~i succesul . Din cea de a treia grupa fac parte femei cultivate. care nu vrea ca tatal sau sa fie umilit din cauza lui. Ele spera in mai bine. dar 0 mama care i~i gase~te timp pentm a-~i schimbc~ modul de gandire numai pentru a ramane insarcinata ~i dupa aceea redevine aceea~i. J:ntrucat omenirea J:mpiedica mersul natural al vietii prin anticonceptionale. nu-i ~a? Copilul ~i mentalitatea de consumator nu sunt compatibile. Gandurile sunt date pentm a face bani. ele au posibilitati de alegere extrem de reduse ~i acest lucru Ie obliga sa se grabeasca. Nimic de valoare nu poate fi creat in graba.

iar in barb at se treze~te dragostea sufleteasca.Luule Viilma spiritul viitorului copil. ii cer intrun glas sa scape de copil. pe altele sa cedeze. Daca i s-ar permite sa nasca.modul ei de raportare fata de lume. 0 femeie de afaceri care se gande~te la afaceri profitabile deja nu mai este femeie. Sarcina simbolizeaza materializarea iubirii. 0 tanara indragostita. Spiritul copilului spune ciar ca 0 astfe1 de femeie nu s-a maturizat pentru maternitate. care iube~te pani'i ~i defectele alesului ei. 0 domni~oara naiva inca nu este femeie. poate foarte u~or sa ramana insarcinata.ecarui om depind de mama. parintii. femeia afla de la el ce defecte are. Daca femeia ii daruie~te bfubatului iubirea ei sufleteasca. prin aceasta de exprima esenta mamei . pentru ca el vede ca mama lui inca nu a invatat sa iubeasca pe tatallui. barbatul este capabil sa-i dea femeii dragostea fizica. ori Ie invata sa iubeasdi pe viitorul tata. deci orice intreg are 0 parte feminina ~i una masculina. Chiar daca sanatatea tesuturilor moi ale fi. el. Multe dintre ele au avut mai multi parteneri ~i asta nu-i place copilului nenascut. Pe femeie 0 fac femeie sentimentele. Ele nu considera ca defectele lor sunt defecte. Pe unele Ie invata sa fie echilibrate. 224 . omulj stabile~te dadi i~iva amplifica sau mic~ora negativitatea mamei. Din pacate. Femeile ra:man uluite. Subliniez. ori sa tricoteze. indignati. Ie invata ori sa faca prajituri. Tot ce exista este 0 unitate a contrariilor. in femeie se deschide iubirea fizica. Organele genitale sunt formate din tesut moale. sa-~i corecteze gre~elile etc. Si atunci. Si a~a mai departe.

Simtul exagerat al maternitarii este 0 feminitate exagerata.Alungii riiul din tine Sarcina se dezvolta in uter. in partea inferioara . daca mama va continua sa lupte. Cu cat maternitatea exagerata este mai evidenta.copr1 nl se hIane~te 225 . Daca placenta se prinde de peretele anterior al utemlui . fiicei i se va intrerupe ciclul menstrual. $i a~a yeti fi ~i dumneavoastra ca mama. Cu cat matemitatea exagerata este mai aseunsa. stare a cavitatii uterului exprima ga"ldurile ascunse ale mamei. sau 0 emotivitate exagerata. sau acumularea unui surplus in uter. ~i va sta in stare latenta. Lupta Inver~unata pentm viata ~i de asemenea fU~inea ~i rautatea din cauza sexualitatii copiilor se exprima in uterul fiieei sub forma unei noi formatiuni care va sangera. daca mama nu va vrea sa auda nimic despre problemele fiicei ei. Cum este uteml a~a este ~i mama. cu atat mai mare va fi tumora care va cre~te in eavitatea uterina. Jumatatea dreapta exprima atitudinea fata de sexul feminin. eu atat miomul va cre~te in afara provocand a9a-numitele noduri pe picioare. Uterul ca intreg se relationeaza simbolic cu mama = matemitate. i~i ascunde ne~tiinta ~i ru~inea. In partea superioara a uterului sunt concentrate problemele legate de viitor ~i de spiritualitate. Dar daea mama este inchisa in ea. In timpul sarcinii. Jumatatea stanga a utemlui exprima atitudinea mamei dumneavoastra fata de sexul masculin. locul uncle se fixeaza placenta arata en ce se hrane~te de preferinta copilul.problemele legate de trecut ~i de economic. peretele posterior exprima forta voin!ei ei. adica eu cat femeia are mai putine posibilitati de a-~i manifesta maternitate a. iar fiica amplifidi in ea aceasta trasatura de caracter. Respectiv. adica aparitia tumorilor. Peretele anterior al uterului exprima viata sentimentelor mamei.

forta vointei mamei este mai puternic dezvoltata. ca sistem unitar.sanatatea trompei drepte ne spune ce relatii vrea sa vada mama intre fiiea ei ~i sexul masculin. dadi se prinde de peretele posterior . Starea lor poarta informatii foarte importante despre influenta pe care mama tinde. prin conceptiile ei de viata.sanatatea ovarului sting arata care este atitudinea mamei ei fata de toti barbatii. Daca organul este indepartat chirurgical. Vorbe9te gelozia ma- 226 . Sarcina extrauterina apare atunci ca. . care la fiica s-a amplificat ~i. placenta se va prinde in partea inferioara a uterului ~i pentru na~terea copilului va fi necesara cezariana. Iocul de prindere a placentei se stabile~te prin diagnosticare ecografica. ca unnare. . In conditiile actuale. inclusiv sotul ei 9i ginere. La organele genitale ale femeii. . Daca mama considera ca in educatia capiilor canditia cea mai importanta este bunastarea materiala ~i pentru asta ~i ea ~i sotul ei investesc toata ziua.Luule Viilma din forta sentimentelor mamei. sa 0 aiba asupra membrUor familiei: .sanatatea ovarului drept arata care este atitudinea mamei fata de fiul ei. partea feminina este reprezentata de trompa. Prin indreptarea modulU1de gandire se poate modifiea pozitia incorecta a placentei. iar partea masculina de ovare. negarea in gand S-Ll transformat in negare materiala. aceasta ne arata 0 atitudine negativa a marnei.sanatatea trompei stangi arata ce relatii ar vrea sa vada mama intre fiica ei ~i sexul feminin. fara sa se gandeasca la cerintele suflete~ti ale copilului.nd femeia nu dore~te sa Imparta ell nimeni capilul. In caz contrar ar putea muri amandoi.

trompa se apropie de ovar ~i capatul franjului coboara pe suprafata ovarului. S-a petrecut in 227 . fara sa se vada. Ovulul se matureaza in ovar. care se impotrive~te ca cine va sa atenteze la copil. De ce nu poate un barbat sa fecundeze 0 femeie. dadi I-a corectat sau daca I-a amplificat. Daca mama neaga sexualitatea. din principiu.copilul. ce impiedica unirea spermatozoidului ell ovulul? Am avut odata ocazia sa aflu cum se face contactul dintre ovar ~i ovul la 0 femeie fara copii. se indreapta spre uter.Alunga raul din tine tema din ea. Sarcina. trompa yi ovarul. Tot acelo. Pentru 0 sarcina normala. ovulul se intalne~te cu spermatozoizii in mi~care ~i unul dintre ei 11fecundeaza. sunt impotriva. Mu1te femei ~i ITmlribarba!i nu au defecte fizice ~i ell toate acestea raman rara copii.in uter. in spera fata de maternitatea fiicei e1. Exista mame care doresc ca fiica sa ramana insarcinata ~i exista ~i marne care. Ovulul maturat este aspirat in capatul deschis al trompei ~i. in spera sarcina. se mutil in leaganul matemiHitii . Cand se apropie momentul maturarii ovulelor. acesta fiind deja pregatit pentru sarcina. atunci ~i uteml ei va respinge sexualitatea. Reprezentarile fiedirei marne depind de experienta 1)'ide convingerile ei. UteruI fiicei arata cum decurge via!a unei £lice care ~i-a insu~it madul de gandire aI mamei. la femeie trebuie sa existe fizic uterul. prin mi~carea ei ondulatorie. in trompa. Uterul femeii arata. care este atitudinea fata de matemitate a mamei unei femei. dear dadi sunt respectate ni~te condi!ii importante pentru mama. care este facut pentru a a~tepta ~i a iubi pe cel pentru care a fost creat . care incepe rapid sa se dezvolte. Majoritatea admit ideea ca fiica lor sa fie insarcinata.

Ce insernna acest lucru? Trompa ~i ovarul drept aratau relaliile reci dintre femeie ~i fratde ei. ni~tc persoane straine sau.reci ~i instrainate. ca:nd fiecare i~i face partea Iui. In ovarul drept se vedea un ovul maturat. ceea ce poate auce la hemoragia ovarului ~i femeia ajunge pe masa de operatie. a alunecat pe Ianga. Suprafata ovarului a il1ceput sa se IUpa sub presiunea intema ~i sa expulzeze ovuluL Speram sa vad cum ovulul intra in trompa.Luule Viilma afara timpului ~i spatiului obi~nuit. ovulul eliberat. Mama acestei femei nu ~tiuse sa-~i iubeasca sotu1 ~i de aceea atmosfera din tamilie era reee ~i calculata. Organele lL'1Uia ~i aceluia~i corp se comportau C3. Ea nu ~tiuse sa devina un tot unitar eu barbatul. In timpul ovulatiei. La aceasta femde nici trompa stanga nu se apropiase nki ea niciodata foarte mult de ovar ~i toate ovlliele se indreptau spre cavitate a abdominala ~i piereauo A~a erau ~i relatiile femeii eu tatal ei . prin fratde ei. Era ca un fel de munca individuala.era interesata de altceva. sa fie femeie. ca de 0 tanara frumoasa. Capetele franjului au cobonlt ca ni~te degete pe suprafata ovarului ~i tromp a s-a btarit a~teptand ca ovarul = barbatul sa-~i faca treaba. eu alte vorbe. Eram uluita. dar spre uimirea ~i amadiciunea mea. s-a incordat ~i presiunea ei intema a inceput sa creasca. Capsula ovaruIui a incremenit de spaima. impreuna eu lichidul care 11inconjura. 228 . Trompa s-a apropiat de ovar. Trompa nu a observat . nu invatase. Fiica ei nu §tiuse sa~~iiubeasca taun ~i fratele ~i nici Mrbalii in general. Ea nu invatase sa se poarte tandru eu fratde ei. expulzarea ovulului seamana la aceste femei ell 0 explozie. femeia ~i barbatul din el se comportau ca ni~te straini.

ca 0 1mbrati~are intre indragostiti. cerand pardi voie ~i bucurandu-se ea nu aude un refUz. pelicula din jurul ovulului s-a dizolvat §i ovulul expul~ zat a fost aSplrat. Tensiu.fleaexcitatiei cre~tea §i deodata capatul inferior al trompei a inceput sa elimine 0 substantii lipicioasa care. Trompa ei dreaprn s-a indreptat spre ovar..i. IncB_ de cand era eopiI visa sa se a~eze pe genunchii IUl. dupa ce a ermetizat loeul de imbinare.~i a inceput sa se ridice spre trompi. S-au unit rapid ~i !in.Alungii riiul din tine Foarte cun1nd am avut posibilitatea sa compar ce am vazut eu func!ionarea organelor la 0 femde care are deja trei copii. s-a riispandit pe suprafata ovarului. fiiea pastrase in sufletul ei figura luminoasa a camlui.. fiica insa traia vis and la iubirea tatalui ei.ze in timpul sarutu. ca un vacuum.pentru a §terge de pe ea expresia de ingrijorare. Trecand peste toate. sa-l strang a tare-tare in brate §i sa-i sarute fata. Trompa acestei femei s-a lipit de ovar prin siirutul iubirii. Peste 0 clipa. Parintii acestei femei erau J:n divort: mama interzisese ariee discutie despre tata. In aceasta unire exista 0 fortii uimitoare care nu Ie diidea VOle sa se dezlipeasdi. Iubirea a eontribuit la secretia de fermenti care au eliminat obstacolul din calea lor.prirnise chemarea . In aceea§i clipa am in!eles: a fost forta sarutului ca- re a dus la eliminarea din capitul trompei a unei substante lipicioase asemanatoare ell cea secretata de bu. ovarul s-a scuturat . in adancul trompei. Trompa stanga_se tinea mai Incordata ~i mai tematoare. ca 0 zana buna ~i a lncremenit in a~teptarea frernatanda a iubirii.!u. Sarutul trompei a fost fecundat. odata eu sarutul. Dadi femeia §tie sa-i transmita sotului.. Sub actiunea fermentilor eontinuti in gluten.va face acela~i lu229 . dar se mi~ca Inspre Inainte ell iubire §i ell tandrete. trompa. toata iubirea ei sutleteasca.

de9i pot provoca ernotii. 0 crema ~ pe b uze. 0 iegatura naturaHL Daca femeia are 0 atitudine extrem de nega~iva fata de sex ~i 11evita eu spaima. Mai devreme sau mai tarziu.'L In caz contrar. devenite banale.m. Este a trompa sanatoasa a unei femei sanatoase. 1 poate apl1ca se poate face capil in eprubeta.. i se va dezvolta un CMeer la organe1e sexuale exteme.. sarutul exprima obi~nuin!a.. sexul :tara iubire va provoca uscarea mucoasei organelor sexuale externe ~i a vaginului. a~teptare. saturatie. este ca ~i cum de fiecare data sotul ei ar camite un viol. se pOT. respingere. Se . Priceperea de a saruta porne~te din copilarie ~i. ele devin nocive. In relatiile matrhnoniale. exprima. privit in spirit cum saruta femeile care nu au capli §i dnd Ie-am descris ce anume 'lor ele sa spuna sotului prin sarutullar. ceea ce va pricinui chinuri mari. nu pot Insa sa contribuie 10. aer glumet. Cel mai adesea. merge ~i fara saruturi. Secretiile corec. . au fast foarte mirate.. pentru ca a avut 0 experienra m> pHicuta. ordin. imitarea sceneIar amoroase din filme. unge organele 1 sexua!e. indiferent de sex. trebuie sa aiba posibilitatea sa ias. deznadejde.Luule Viilma em. sub 10z1ncamo230 . iudarjire.eontractia spasmodic a a vagillului . obligatie. Corpul spiritual $i carpul fizic a1 omulni au nevoie sa fie coreet hranite. dezamagire. Cn atat mai mult eu cat 0 astfel de mama. A devenit foarte Ia moda sa fad sex fara iubire. naturale.. i~. simtal datoriei. lar vaginita fiicei ei . iubirea sufleteasdl. dar nu este normal. care ate sUi0 functionare ta a carpului. Daca 111 neputinta ~i in antipatia ei. femeia incepe sa-1 urasca pe sot ~i sa-i doreasca raul. Toate mijkJacele posibile de stimulare artificiala.Ii poate afecta aeesteia capacitatea de a-9i trai viata sexuala ~i 0 poate priva de fericirea matefI1Jtatii. Se poate face sex 9i fara ele.

Cereti iertare tuturor celor care sunt implicati pentru gre~elile dUml'1eaVoastra9i iertati-i. Iubirea surOIii pentm frate. maturitate. Mama i~i samta baie!elul ~i acesta. i~i pierd ei In9i~i normalitatea.. in timp ce iubirea va ramane.Alunga raul din tine ralei. Co. Odata cu varsta. fetita nu trebuie sa se jeneze sa-l imbrati~eze. Parintii care ii fac pe copli sa se ru9ineze de acest joe. inva!a sa iubeasca femeia. anii aceia.rutul este 0 leclie serioasa prin care omul invata sa ofere iubire. In felul acesta. Iubirea fiicei 11va face fericit ~i pe tata. Fetita 11samta pe tata ~i invata sa iubeasca barbatul. prin samt. nu va deveni niciodata sexuala. mangaierile 19i vor schimba doar forma de expresie. colaborarea dintre trompa dreapta ~i ovar este perfecta. Iubirea sufleteasca perfecta intre frate ~i sora. urman.sa primeasca iubirea femeii ~i aceasta ii va aduce fericirea 10. 11sfatuiesc sa se Into area in gand 10. Cine nu are frate. Frica de perversiuni nu trebuie sa strice viata oamenilor. pentm ca vad in el a anormalitate. lipsita de 0 falsa pudoare. sa-~i indrepte gre~eaia pentru a deveni un matur adevarat. Cand 0 inima sincera de copil i~i iube~te tatal. imbrati~arile ~i pupicurile sunt expresia caldurii sentimentelor ~i sus!inerii reciproce. fratele invala. interzice minunata iubire sufleteasca dintre fiica ~i taHi. dar este totodata iubirea femeii pentru barbat. sa inve!e sa-~i iubeasca fratele inexistent sau pe fratele care nu a mai venit pe lume din cauza avortului mamei.. Aceasta se exprima in colaborarea perfecta a trompei stangi ~i ovar. maturitate. prin SOIaso. Jucandu-se in copilarie de-a iubirea. Sa. omul invata ce 11va a~tepta 10. sa-l mangaie sau sa-l sarute. Functionarea organelor genitale feminine este caracterizata de 0 permanenta 231 . Cine n-a invatat acest lucru in copilarie. Iubirea sufleteasca curata se departeaza de tot ce este diu.

nu indrazne~te sau dlruia nu i se perrnite sa~i manifeste patemitatea. se simte respins ~i l~i ascunde durerea sufleteasca. de iubire ~i de capacitatea Iui sexuala de a satisface femeia Inrautate~te functionarea organelor genitale.'1d ea este 0 oglinda stramba in relaliile ei eu tatal. 232 . Sanatatea acestora este determinata de madul de gandire al barbatuIui. Femeia insa trebuie permanent sa ofere barbatului iubire sufleteasdi pentru a fi in stare sa primeasca iubirea lui fizica. nu-i va fi dat sa se ocupe de sex vreme indelungata. Sanatatea acestei glande reflecta raportul dintre mama ~i so!. Sentimentul de vinovatie legat de eapaeitatea de munca. de succes.. Organele sexuale ale barbatului sunt capabile sa functioneze stabil pana 1a adanci batraneti. dintre mama ~i barbati ca intnlchipare a patemitatii ~i de asemenea reactia fiului 1a modul cum vede mama sa lumea. de barbatie. Este biue eand mama este ea 0 ogIinda. Prostata este organul patemitatii. Tatal care nu poate. Aceasta irigare depinde de sentimentul de vinova!ie. respectarea ~i onorarea lui asigura fiului 0 promctionarii organelor genitale masstata sanatoasa. Acestea se afla in zona care controleaza problemele economice. ceea ce depinde la randul sau de atitudinea pariutilor Iui fata de viata ~i de ce mai poate schimba el insu~i. rhca barbatul este nevoit ca tot timpul sa-~i demonstreze potenta. Lumea se deschide pentru copil prin mama. culine este 0 buna irigare cu sange care sa se poata modifica rapid. Paternitatea netraita duce la rnarirea prostatei. dar este rau ca. Foarte pUline marne §tiu sa in!eleaga gandurile tatalui ~i iubirea Iui pentru copii. Baza f•. de starea materiala.Luule Viilma variabilitate. Iubirea mamei pentru so!.

Nidal} barbat nu este slab din cauza staturii. barbat. cu greu se hotara~te sa se apropie de sotie. iar barbatu1ui sa se apropie de femeie ~i sa-~i exprime senti233 . cat refuz de a-§i vedea gre§elile se afla in aceasUi nefericita femeie! $i ce rautate otravita! Dar asta poate vedea doar un observator din afara. ea va atrage barbatu1-at1et. fiindca se teme sa nu auda din gura ei sentinta la moarte: "Nu te iubesc. Frica . Daca femeia dispretuie~te ~i ura~te barbatii mici de statura sau barbatii pre a sensibili. Daca femeia simte 0 senzatie de neajutorare. Forta barbatilor mid de statura consta in intuitie. iar ea a~teapta ca el sa 0 faca femeie. a carui forta va cre~te ~i se va manifesta ~i exterior. devenit supus din cauza caracteru!ui autoritar al mamei Iui. ea va avea parte de mari suferinte de la un astfel de sot.Alunga raul din tine Daca femeii ii place foqa masculina primordiala. se va cai dealegerea taeuta. gandindu-se la viata care a trecut. dar are 0 experienta trista in legatura eu ei. Ca 0 concluzie. Sotul se apropie de sotie pentru ca ea sa-1 fadj. totdeauna a fast a~a!" Cat dispret. Nu am nevoie de tine". de frica fata de slabieiunea ei ~i daca din aceasta cauza se teme sa nu se aleaga eu un sot slab. un bun-simt genial ~i foqa vointei.pe mine nimeni nu ma iube~te nu-i permite femeii sa iubeasca barbatul. Daca femeii ii plac barbatii voinici. ea nu se va marita niciodata eu unul ca ei ~i daca 0 va face. ea va avea parte de un sot slab In aparenta. Barbatu!. Barhaml capata forta datonta iubirii ~i respectului manifestat de sotie. cu conditia ca iubirea sotiei sa depa~easea frica. Experienta capatata In casa nu Ie permite tinerilor sa se cunoasca mai bine. femeia va da din mana dezamagita ~i va spune: "Ah. Rautatea femeii va distruge in el ceea ce ea ura~te la el.

vaz ~i iubire se afla organul comunicarii . Acest susur Ii cople~e~te pe cei care se iubesc. Treptat femeia i'ncepe sa simta ea se streeoara eu totul in barbat. i~i provoaca suferin!a. pana cand vor ajunge sa Inve!e sa-~i citeasca gandurile. Nici el. Nu este deloc Intarnplator ea intre organe1e de auz. gratie cedarii lor reciproce. eel de-al doilea organ de sim! sunt ochii ~i de aceea barbatul iube~te eu oehii. . Indiferent de sex. Ea vrea sa auda ca lumea are nevoie de iubirea ei.Luule Viilma mentele tare ~i eu autoritate. scurgerea adevaratei iubiri se face prin chakra comuniciirii. Ei nu ~tiu ca barbatul ~i femeia se manifesta diferit in toate ~i di aceste contrarii pot deveni un tot unitar. In realitate insa. pentru ca ea vrea sa auda cum se scurge in barbat iubirea ei. Pentru ca aceste cuvinte sa fie auzite este nevoie de lini~te. Apare prima deceptie reciprodl ce va cre~te cu timpul. Pentru majoritatea oamenilor. Ferneii nu-i place un astfel de barbat. El vrea sa vada adevarul. Nici nu e nevoie sa auda ceva. femeia. eorpul ei vrea sa auda cum iubirea trece prin ~i din tot corpul ei in corpul barbatului. chiar daea se spune ceva. nici ea nu ~tiu ca prin gandurile lor ~i printr-un comportament eontrar dorin!elor ~i inc1inaliilor lor. viata familiala depinde de priceperea lor de a-~i exprima iubirea prin cuvinte.iubirea.}i asta te face femeie n. pentru ca ea. a~a cum a~teapta ele. iar barbatul nu are for!a pentru iubire. Tacerea lui tandra spune femeii: "Tu e. ea iubirea lui Ii daruie~te ferieire femeii.gatul. iese din corp ~i se indreapta spre infinit. Acest transfer este insotit de un susur. a auzit ce era mai important . Primul organ de sim! sunt urechile. Pentru barbat este foarte important sa auda ~i sa vada ea e nevoie de iubirea lui. Nu vrea sa auda nimic.}tifemeia iubita de un barbat . Astfel se produce unirea in spirit. Daca i 234 .

La inceput Ii se modifidi forma. oricum influenteaza sexualitatea barbatului pentru ca subcon~tientul fixeaza arice umilinta in cea de-a doua chakra. Barbatului i-a fost dat mlul de vinovat.Alunga raul din tine Insa barbatul simte ca este obligat sa vorbeasca. nu mai este liber in iubire. Aceasta impotenta ascunsa se va dezvolta. Eliberati-va de rautate ~i de spaima ca nimeni nu va iube. Frica de a fi In~elat in iubire este foarte mare. In eel mai bun eaz. eu Ie spun femeilor: " Cum poole sa va spuna soful ca va iube. eantitatea de sperma seade. apo! Ii se atrofiaza coditele ~i in final se descompun. Disperarea barbatului ~i rautatea pe propriul corp accelereaza acest proces. femeii .'lte. Daca acest sentiment cre~te. mi~carea spermatozoizilor se ineetine~te pana Inceteaza total. atM la femei cat ~i la barbali. de sentimentul de vinovatie. Ca urmare. Frica atrage ace! ceva care 11sperie pe om ~i euvintele frumoase aiei nu mai sunt de folos. Treptat.rolul de acuzator. Erecria membrului depinde de modul cum circula sangele 235 . Compozitia ~i viteza de deplasare a fluidelor din corp depind de functionarea inimii ~i. Chiar dadi femeia nu se hotara~te sa-~i exprime parerea ~i in loc de asta se pripe~te ~i face nazuri. a astfe1 de sperma nu este buna pentru fecundare. daca el intr-adevar va iube~te?" Cuvintele exprima doar emotii. in incapacitate de a avea relatii sexuale. mai devreme sau mai tarziu. spermatozoizii incep sa moara. Aeela~i lucru se intampla ~i cu sperma. abia peste mulli ani omul va intelege ca aeeste cuvinte nu au fost dedt emotii. Pe masura ee sperma se ingroa~a. t1uidele se ingroa~a.Jte ~i atlmci yeti intelege.prin aceasta. Ce este in barbat de la mama sa atrage acela~i lucru in sotie. De obicei.

rautatea 0 mare~te . .daca 0 sa rada de el? .considera ca toate femeile sunt la fel de rele.Luule Viilma In organele genitale. Iar mama care se jeneaza de insemnele sexuale goale ale biiietelului ei. Mama care 11mangaie eu tandrete pe bebe1u~ pe funduletul gol este chiar iubirea.gase§te ca femeile sunt vinovate. sau invers. l§i directioneaza preaplinul de iubire ditre fiu §i prin cocolo~irea Iui excesiva poate sa-i sperie fiinta Iui masculina pana intr-acolo incat el sa aiba organe genitale anormal de mici. membrul ~i testiculele sunt mai marl decat la biirbatii tematori ~i mode§ti. care chiar ~i in deceptiile lui sexuale . Ferneia care rade de biirbatul ei. Barbatul.ramane eu testiculele necoborate. . 236 . Baiatul care se teme sa-i arate marnei sale podoabele Iui barbate~ti . functia sexuala a fiului este determinata de atitudinea mamei fata de tatiH sau. Venele insearnna barbatul care are satisfactie din implinirea dorintelor femeii. 0 mniIin!a traiHi intr-o viata anterioara. 11poate speria pe copil pentru toata viata. eu alte cuvinte. La barbatii activi ~i agresivi. Frica tine cre~terea pe loc. Prin urmare. Membrul incepe sa slabeasca atunci cand sangele care I-a irigat trece in vene.aceasta regula se aplica la toate. umilirea sotului poate deveni 0 datorie karmidi ce va trebui pUitita. functionarea organelor sexuale masculine depinde in totaiitate de modul cum se manifesta femeia in biirbat. Daca mama se comporta ironic fata de insu§irile sexuale ale so!ului. . testiculele nu coboara.cauta vina la femei. Arterele inseamna femeia.este convins ca femeia este vinovata. eel care devine l11saexcesiv de agresiv se va imbolnavi.

Dintre bolile care duc la eomplicatii. prin cuvinte sau ganduri. rautatea se amplifica. 237 . Cereti iertare corpului ca n-ati ~tiut sa-l ajutati la timp. a~teptand un moment prielnic. se alege cu 0 inflarnare a organelor sexuale.varsat de vant . ea. .Alunga rCiul din tine .depresie. Dad\. Invingatorul devine. din acest motiv. deoarece eel care se simte infrfu1t nu este capabil sa se elibereze de rautate. . eu atat boala este mai grea. in timp ce invinsul aduna in el rC:'ltate. in victoria sa. Rautatea provocata de excese provoaca edeme. Cu cat rautatea este mai mare.rautate din neputinta. Dadi mama nu se poate descurcaprin oricare alt mijloc cu taHH Iui. Daca parintii se cearta ~i i~i varsa rautatea prin tipete. bolile virotice dau adesea complicalii la organele genitale. apare 0 boala mai grava. La baieli. cu atat mai putina rautate se va arde In timp ce ei se cearta ~i cu at<ltmai mult boala se va compliea. p. marinimos. ca n-ati ~tiut sa va identifieati lecliile de viatit Iertati gre~elile marnei ~i tatalui dumneavoastra. cea mai grava este. Felul r[mta!ii materne determina natura complicatiel: .bucurie r[mtaeioasa (la neeazul altuia).simte di din cauza aceasta este nevoit sa sufere. n va lovi mai jos de byau -in locul eel mai vulnerabil pentru biirbat.creion .grip a . Cu cat se va depa~i mai mult masma. oreionul. pe copillneepe sa~l doara gatul.

i se a~eza pe gemmchi ca sa-1 iubeasca. In aceasta familie model raporturile erau. Tatal este urmarit eu vigilenta de mama ei. ]a maturitate e1 a devenit un om minunat din toate punctele de vedere ~i respectabil. care pe nesimtite se transformase in gelozie. baiat bun ~i muncitor la prima vedere. dar nu-i dadea prin gand sa priveasdi in el ~i sa scoata de acolo ce este mai pretios dedt orice in via!aiubirea sufleteasca. 1a aceasta femeie. ca sotul ei Ii refuza iubirea. vorbea cu altcineva despre probleme mult mai importante. el. in realitate. in aparenta 0 femeie de mare moralitate. Ea nu ~tia sa spunEI. Ovarul stang al fiieei era exact tatal ei. amandoi s-au cufundat in treburile lor. micuta. Am patruns eu privirea in ovarul fiicei ca sa-l vad pe taUil ei. Iubirea fiicei nu era necesara ~i ea se invatase sa 238 . dar in esenta geloasa. leganand-o. Mi-a atras atentia un aspect oarecum neobi~nuit. Femeia a inceput sa se fereasca tot mai mult sa iubeasca. copiii fiind dej a nascuti 1a vremea aceeb. care vedea totul. Trompa stanga era ca 0 femeie trista care 11prive~te melancolic pe tata1 ei. ovarul stang era ca un barbat caruia ii place viata ~i munca. femeile nu ~tiu sa iubeasdi barbatii. dar.Luule Viilma p. deoareee nu mai avLlsese 0 experien!a asemanatoare eu alti barbati. ~tia totul. dar pe soria lui 0 deranja ceva inexplicabil. Primind 0 edueatie foarte severa.y-pmpru din viatd Examinam odata anatomia ~i fiziologia unei femei :tara copii. De regula. instrainate ~i incordate. Fiind oameni cuviincio~i. Cand fiica lui. Sensu1 vietii devenise munca. dar care n-a vazut femei.

~i pentm ea nu a primit-o. Daea nu mi se da. Sarutandu-~i sotul. fiind aseultator. cu un sim! al propriei demnitati foarte u~or de ranit. Ea simte ca el nu are nevoie de iubirea ei ~i se retine. Acest lucru 0 jigne~te. s-a illChis pentru totdeauna in fata iubirii unei femel. a~a cum se intilmpla cu copiii maturiza!i prematur ~i gravi. sotia reactioneaza cu foarte multa sensibilitate dnd gandurile Iui zboara cine ~tie unde. tatal era deja un voinic. Elli implora mamei iubirea pe care 0 merita. declarand ea un barbat nu trebuie sa se vaite pelltru ariee Deac. sotia lui este suficient de de~teapta ~i rabdatoare. Aeeasta hotarare grava ~i definitiva constituie 0 autoIini~tire pentru multi oameni dezamagiti.care s-a inchis in el ~i care a suferit din cauza mamei. nici n-am nevoie.Alunga raul din tine se retina. presupunand ca a~a ii face placere tatalui ei. Copilul rabdator nu a mai putut sa rabde singuratatea. 0 sa ma descure eu ~i singur. ~i un baiat va a~tepta mult ~i bine ca viitoarea lui mama sa indrepte gre~elile a trei generatii prin eliberarea de propriile stresun. 239 . Candva ~i-a zdrobit degetul mare de la picior. Mama a fost insa surda la durerea lui ~i a trecut pe lallga. cu foe. Cercul s-a inchis. Sotul se alege dupa asemanarea tatalui. Cum-neeum. tara sa inteleaga ca trebuie sa-~i sarute sotul altfel. La paisprezece ani. acesta era stilul de viata in familie. Grice efect are a cauza. dar a carui incredere in femei poate rena~te in arice moment. tara sa~i retina pasiunea. Din fericire. Indiferenta bunieii fata de barbati sa manifestat in !ipsa de copii a fetei baiatului ei. Nu era pentru prima oara. avea nevoie de dragostea materna ~i de mangaieri. Sotul ei este copilul .

Seheletul este tatal. tarni . prin urmare.. atunci tatal s-a amestecat in jumatatea mamei sa conduca Clh'1l vrea el. 240 . Indiferent despre ce parte a corpului este yorba. Noi am aparut pe lume pentru a indrepta partile rele ale parintilor no~tri. cu sentimenteIe ~i eu viitorul. ce e de gen feminin. Partea stanga se eorelationeaza eu tata ~i intregul sex masculin ~i de asemenea eu economicul ~i eu treeutul.Ce ne spun ele? Ne vorbesc d" espre comunlcare Mainile pornesc din corp la nivelul chakrei eomunicarii ~i. Citindu-l. cu rautatea ei. inseamna ea mama. sunt in legatura eu verbele "a da" ~i "a primi". Daca sunt afeetate oasele din jumatatea dreapta. Inseamna ea ati amplifieat gre~elile parintilor ~i de aceea sunteti predispu~i la 0 boala. Cred ca ~i dUIl1.la tot ce e de gen maseulin. 1.Luuie Viilma Ghid de viatci . s-a amesteeat in jumatatea tatalui ~i conduce aeolo dupa cum vrea ea. acest ghid ne spune un singur lucru.cu mama ~i sexul feminin. Trebuie sa invatam limbajul corpului nostru. Dadi se imbolnavese tesuturile mal de pe partea stanga. Mama se reduce la tot. Corpul nostru este un fel de ghid. Partea dreapta . omul trebuie sa-~i dezvolte gandirea pentru a-I putea intelege mai bine ~i a-I utiliza corect. Omul poate fi nemultumit ~i de cat a dat ~i de cat a primit. Sa ne uiHim Ia m~iini.mama. boala apare l:ntotdeauna ca urmare a propriiIor lui gre~eli. tesuturile moi . Daca nu ati facut acest lucru.neavoastra ati inteIes deja aeest Iucru. La om.

Primul tip de mana este earacteristic pentm tineri deoarece universul gandurilor lor este deocamdata pur ~i faptuI ca nu 9tiu sa se teama exclude agresivitatea de ordin economic. lata cum un om frumos ~i generos inceteaza sa mai fie frumos din cauza aparitiei setei de ca§tig. daca la un om generos. In acceptiunea obi~nuita. De exempIu. eu dH setea de ca~tig cre~te mai rapid ~i eu dU rautatea acumulata in llil11ainsucceseIor este mai mare. prl. Rautatea "N-o sa mai dau" . Ii va un1!i degetele. Doar un corp foarte puternic dore~te sa~l abata pe om de la un drum gre~it.1'1 formarea unor pEuri zbarcite la articulatiile acestora. tara derapaje. Setea de ca9tig 2. sa poata prinde mai u~or. lncepeti sa va schimbati reprezentarile de viata. Un om hraparet ~i interesat are palma lata. In princip1u. fine pana atunci. flexibile ~i frumoase. Degetele dcformate ca un drlig arata 0 sete de ca~tig care nu tine cont de principiile unei vieti oneste.:11 i ..provocata de deceptii. iar degetele sunt aduse spre interior ca un drlig. Exista forme foarte difente de modificare a aspectului mainii. el va incepe sa fie exploatat de ceilalti. ~i ca este aVa!. generozitatea Iui este dictata de dorinta de a merita sa fie iubit. degete lungi.t . mana unui om bun ~i frumos trebuie sa aiba. Negativitatea durnneavoastra va prestabiIe§te viitorul. pe care elinsa 0 tine ascunsa. cuvantul care caracterizeaza schimbarea formei mainii caractenzeaza 91 particularitatile poftei respective de ca~tig. dar ascunde acest lucru.Alunga raul din tine Dadi in momentul de fata sunteti sanato§i. eu atat mai rapid se modifica ~i forma mainilor. Degetele care s-au scurtat boInavicios arata ca omul face economie ell rautate. DegeteIe flexibiIe se Indoaie eu u~urinta spre exteriorul mainii.

un mod moale ~i friabil de a vedea lumea. trebuie sa-~i dezvolte con~tient gandirea logica. Un astfe1 de om are eu siguranta ~i 0 vedere slaba.. Degetul mare este tata. 0 unghie care se 1ngrOa9a. degetul micoamenii.frati-surori. inelarul. aratatorul.l1gJ:.care unghia de 121. ~i aceasta lasa mme pe maini. 0 li.i cali242 . altfel viara Ie va fi grea.uratirea vietii din vina proprie.degetul mare. mijlociuldunmeavoastra In~iva.mama. degetul mare este mare ~i lungimea ei depa~e~te latimea. Pernu!a palmei . Aceia. eu cat unghia este mai lata ~i mai scurta.vederea in largime a vieW sau vederea feminina a lucrurilor marunte. 0 palma mare. datorita faptului ca au mo~tenit de 10. 0 pernuta putemic dezvoltata arata caracterul putermc 0.Luu!e Viilma 11face sa muneeasca ~i in cele mai inumane conditii .. intelegerea materialista a vietii . Uitati-va 10. Unghiile sunt un fel de fereastra simbolica spre lumea comunidirii sau cum vede omullumea. 0 unghie moale ~i fdabiia .fiecare deget in parte ~i trageti singuri eoncluziile. disparitia interesului fata de viata ~i aparitia senzatiei de nonsens. pot sa traga mai u~or concluziile necesare. adanca ~i IDoale demonstreaza ace1ea. eu ata! modul de a vedea lumea este mai material ~i mai limitat din punet de vedere spiritual.mama. Lungimea unghiilor -.important este sa fie bine platit. Cei care au unghii scurte ~i late 10. In vartejul vietH.je tare ~i elastica inseamna 0 fereastra solida ~i flexibila ditre tume. 10.tata 0 capacitate mai mare de a rationa.1tatalui. o lungime natural a a unghiilor inseamna vederea In adancime sau vedere masculina. femeile devin asemanatoare eu barbatii ~i barbatii eu femeile ~i aceasta se manifesta prin modificarea formei unghiilor.tata. palma .

dar in fond vei face ce trebuie pentru ca vrei sa-. in bratele careia ne simtea. Dar daca intindem . Aceasta inSearrlna ca e:jti liber in lucrurile mt/runte.lra ell rautatea inceputa de la parinti 9i onlplificaUi de dumneavoastra.rn in siguranta.este rautatea mamei pe slabiciunea tatalui.>i incordam degetul aratator ~i ceIelalte degete se \Tor strange in punm inseamna cii cerinlele mamei unesc familia. Urrnariti cum incepeti ~i cum 243 . Nu cumva mijlociul? Frecati-va palmele sau observati cum va spalati pe maim sau va dati cu crema. este un mod de a pomnci. Sunteti un am politicos. Strambarea degetelor arata de cine ati vrea sa fiti mai apropiat ~i de cine va tineti la distanta. deformari ~i la degetele Ilpsa 9i trageti concluzia in legatl. Degetul mare ramane in unna celorlalte pentru cii tatal merge. se afla pe dmm. care la dumneavoastra s-a amplificat. Dadl articulatia este deformata .un supon solid in viata. nu? Acum.eu sexul masculin. Uitati-va la cicatrici. A arata ell degetul nu este politicos. Mana dreapta ne arata comunicarea eu sexul feminin. Va reamintesc. A pomnei InSeaITI-lla a ingradi libertatea cuiva.Alunga raul din tine tati la mama. Tata este baza soliditatii vietii dumneavoastra fizice. Degetul mare flexibil ~i putemic este tatal care are acelea~i calitati. stanga . articulatia este mama care £1ce barbat din tatal dumneavoastra . De aceea un om eu demnitate nu arata cu degetul. ca ~i cum ar oteri dreptulla alegere: "Fa cum e mat bine pentru tine ". chiar daca mental da un ordin" El va face un semn ell mana. faceti un gest ponmcitor ~i politicos ~i vedeti care deget va fi in centru.ti arali parte a fa buna. Uitati-va care este distanta dintre capetele degetelor stranse ~i intinse ~i yeti intelege cat de apropiate sau de reci sunt relatiile dUlTh'1eavoastraeu oamenii respectivi.

daca 0 faceli prin mangaiere sau prin apasare. Echilibrullor da fo11a. Daca va mi. yeti fi nevoit sa suferiti din cauza unui interlocutor prea energic. Acum.'1lplu la diformitati. La feI se face ~i comunicarea dintre femeia ~i barbatui din dumneavoastra.Luule Viilma tenninali aceasta operalie. ~i nn ave!i chef de mofturile interlocutorului. care preia greutatea loviturii. f6qa loviturii este comunicata degetelor dunmeavoastra stranse in pumn de dUre degetul mare . Dadi trebuie sa 10viti. stra. Degetul mare Ie apara pe cele1alte? Pe care? Sau el se sprijina pc celelalte? Sau §-a ascll. claca 0 faceli repede san lent. 0 asemanare mtre comumcare ~i mainile lul. Prin anaIogie yeti inteIege sem. Echilibrul se capaili prm iubire sufleteasdi. Certurile dintre parinti in timpul sarcinii nu due chiar atilt de SL. daca atingeli cu mana zona ell defecte de la cealaltIi mana ~i multe altele. Daca ea nu cxista. Purrm. Dorinta du~manoasa de a avea din ce in ce mai mult poate face ca copilu! sa se nasca cu mai mnIte degete.Daca msa mainile durnneavoastra sunt delicate ~i sfioase. In via!a ri:Lmfu'le loc ~i pentru lupta.'1ificatiilediverselor mi~cari ale mainii. apar boli ~i se nasc copii bolnavi.'lgeti purnnul repede ~i :tara sa va gandi!i ~i 0 sa vedeti care este fdul dumneavoastra de a va bate.. ele fiind formate de regula din tesut moale. 0 flexibilitate excesiva n transforma in rob. Tatal i~i manifesta rigiditatea. 0 rigiditate excesiva n face pe om fragi!. Umlariti cum i~i mi~ca mainile cineva care face treaba ~i va yeti convinge ca existS.uI eu degetul mare ascuns este un purnn slab.. mama . iertati~va tatal pentru !ipsa lui de curaj..cali mainile energic. vi s-ar putea Inchide u~a m J?-as.flexibilitatea.'1Sde tot sub celelalte degete? Dadi s-a ascuns.tata. Iar amenintarea du~ma- 244 .

comlui Ii da un sen. Via!a este sanatate. omul nu-~i mai poate lI1j~~ ca mana. lneheieturile mainii vorbesc despre lupta ell viata. 1mbolnavirea mainii 11 fere~te pe am sa nu faca a crima Intr-un moment de criza suHeteasca. eu alte ellvinte. Articula~iile cotului caracterizeaza modul cum se mi~ca omul in viata. Va avea articulatiile comlui sanatoase. Civilizatia actuala nu poate exista total mra lupta. Partea exterioara a palmei este tata. AeeasUi. Aceasta se petrece din cauza rautatH pe propria neputinta. . Cine este multumit de viteza ell care merge turma sau. cand se bate. timent de Incredere placuta ~i nu intentioneaza sa iasa in evidentii. partea interioara mama.Alunga raul din tine noasa eu pedeapsa san setea de razbunare. 245 . Ca intotdeaUi"1a. 0 lupta echi!ibrata inseamna ineheieturi sanatoase. se va alege ell 0 boala la incheieturi. Dar.. simtitul . sub masca de om bun. l~i ascunde pumnii la spate. iar mama pe eel femeiesc. Una dintre caracteristicile turmei umane este necesitatea de a simti cotul cuiva. Cel care. in afara de durerea crunuitoare. se pot intoarce prm na~terea unul copil lara degete.tatal intruchipeaza tot sexul barbatese. La eel care traie~te ca S3. este multurnit ea seamana eu ceilalti. ell atilt potentiala crima ascunsa in subcon~tientul unul om bun este mai periculoasa. rautatea este directionata spre inafara ~i.boala spune rara ascunzi~uri: "Nu te iua la biitaie! Nu umili pe altul ridicand mana! Aduna-ji mintile ca nu cumva din prostie sa ridici mana la cineva". dea eu punmul. Cu cat mana doare mai tare. daca omul ~tie sa comunice. Este foarte raspandit sindromul cand gentutele tendoanelor se inflameaza ~i se contracta. provocata de invidie. traumele capatate sunt direct proportionale cu forta rauUitii lui cinstite. de~i tare ar mai dori sfi dea una saA mute din loc pe atacator. eel .

viatu economidt dupa mama . oar (. lac ~i de aceea articu1a!iile cotului se imbolnavesc. se simta protejate economic.• .J 1 ta " mseamna•. ~ ~ in viata. Nu degeaba. aceas'-' i 1 •. de ~ l2:andire al tatei.. atuuci cand merge. sa se incalte eu pa. chiar la adancj batraneti. Vor 52. Cine merge mereu in papuci.. eliberati-va de rautatea ell care mergeti .•ca succesUl 1m economIC pleaca ae Ja mOUll. Lectiile primite de la viala modifica modul de gandire. Arum sa ne uitam la pidoare. . > 0 <0'" "I 246 . comada.. este un Infnint. Totul are Insa a limita ~i daca femeia refuza sa-~i puna toeuri czmd iese in luroe. omul incepe sa dea din coate ca sa-~i fad.masculina. Daea. cea inferioara . Daea femeia madema i~i va adauga un plus de felninitate ~i barbatul un plus de masculinitate. Oriee remere trebuie ca. Ce ne spun ele'? In 1 YOr6§C b t·. aceasta renuntare la ferninitate poate fi periculoasii. va trebui sa aiba 0 forta sufleteasca ie~ita din comun pentm a fi in stare sa influenteze convingator tunna. omul calea pe cakaie. din cand in cand.~va calea inevitabil pe varfuri ~i deci i~i organizeaz5. ~ d 'I 1 ' Impmgaw pe eel a t1.ntofi eu toc. fe~ meile lncep sa poarte indHtaulinte joasi'i. Turma nuva pemllte a~a u~or oii raUicite sa devina lider. nu Ie va strka. sa ta~neasca in rata. 1 esenta~ e. Barbatul nu trebuie sa se compare ell femeia. dar invers se vor imbolnavi. ~i sa ramana teamr.f ot uespre comumcare.1 . dar dorind sa ta~neasca in fata. Daca doriri sa Ie averi sanatoase.adica feminin. Ea pretinde ca toti sa fie la fel. sa 0 1ntread\. Cine ~ 1Joarta tOCUr1 inalte. Jumatatea superioara a corpu1ui este feminina.Luule Viilma care vrea sa fie mai bun decat cei1alti. imbatranind. ' A ' A A 2. Ne~tiind sa gandeasca. nu i-ar strica sa calee tot timpul pe dilctiie.cJa en U]1 subtext economic.

. Dadi mama nu are incredere in tata. bolta talpii copilului nu va slabi niciodata eomplet. lntr-o familie eu scandaluri. pe masura ce cre~te. deprimare. 247 . copiii vor avea 0 bolta normala. Dac3. nu-l respecta ~i nu se sprijina pe el. Balta transversala serve~te drept pod in zona varfurilor. Bolta piciorului se va ridica spasmodic ~i copiii vor avea picioare1e stn1mbe. va continua sa munceasca eu deterrrjnare pentru ea viata sa mearga inainte. Oasele sunt mentinute in stare de incordare de catre mu~dri ~i tendoane. Daca doar un picior este strfunb. Oamenii eu talpa aplatizata sufera de platfus. o sit'l. tipete ~i lupte in care. Dar dad! ea incepe sa-l invinuiasd! pe tata ca n-o ajuta ~i 11tine sub papuc. capilul va fi cracanat la ambele piciaare. copiluI va avea.latie inversa apare in familiile in care parintii sunt foarte severi eu copiii. Daca mama simte ca are forte pentru un mod de viata feminin ~i i~i face eu bucurie treburile.'1t nevoiti sa 0 ia la fuga atunei cand parintii sunt nervo~i. Bolta din talpa este ea un pod peste un rau. incapabil sa-~i indeplineasca funetiile. macar in timpul pauzelor eei doi se iubesc din sut1et. Dadi ins a tatal. Cine se teme de pod sau nu are incredere in el. refuzul sau ineapacitatea de a face fata greutatilor eeonomiee. bolta nuii va mai servi drept pod. Ei Sli. diform. Aceasta inseamna supunere. Aplatizarea boltei transversale trage dupa ea bolta longitudinala. parintii se fugaresc reciproc ~i la amandai forta vointei este tensionata la maximum. copilul va calca pe varfuri.Alunga raul din tine Oasele din talpa formeaza 0 bolta transversala ~i una longitudinala. deoarece el a devenit slab. Balta longitudinala este un fel de pod intre mama ~i tata. un picior bont. atunci daar unul din piirinti dore~te mai muIt sa-~i realizeze setea de ca~tig. macar in numele onoarei. bolta transversala se aplatizeaza.

ca 0 femeie care.. Obisnuintele se creeaza in farn. Ce bine e sa te sprijini pe caldi. Alergatul este bun §i pentm suflet §i pentm corp. Calcaiul da suportul. Avem nevoie de mi~care. Si ci'md varfurile obosesc. eu atat mai mare este satisfactia alergatului.la randullor dau pasului un sentiment de siguranta §i coordoneaza mi§carea. pentm di se produce 0 e1iberare de rautate. gratie varfului. Este cel mai bun tip de sport care antreneaza intregul corp. Copiii ei vor fi impotriva alergatului. in principiu problemele Slit'lt 248 . Degetele sunt membrii familiei . Invers se intampla intr-o faJTljliein care mama este Intr-o grab a continua din cauza spaimelor §i setei ei de ca§tig. imprima pbiceiul de a alerga §i capiilor lor.Luule Viilma Baza vietii 0 constituie mi~carea. Tatal este in feIul lui calcaiul pe care te sprijini. ga eu plaeere. ehiar daca l~i asuma 0 sarcina mai grea. Toate fluidele i§i accelereaza circulatia §i. Purificarea se produce cu ajutoml secretiilor de to ate felu. Nimeni nu poate merge mult numai pe calcaie sau numai pe varfuri. Cu cat este mai multa transpiratie.ilie. Pfuintii care alear. Dad! pe copil 11dor picioarele lid nu poate alerga. el este un suport solid pentm intregul corp. apoi un u§or zvacnet ~i pasul a fost mcut. at§t spiritual cat ~ifizic. Dinspre toe spre varfuri.Deosebit de importania este transpiratia. omul se sprijina pe cincaie. ii obliga pc ceilalti sa participe. ~i acum incepeti sa alergati §i unnariti cum vi se mi§ca talpa piciomlui. procesul de insanato§ire se accelereaza §i el.rile. Varfurile impreuna cu degetele preiau sarcina. Unnariti-va cum calcati. Corpul nostru este modelul UniHitii Supreme. . varful da directia. a§a cum intr-o familie buna nu este aservita mama sau tata. iar degetele privesc fiecare incotro poftesc §i toate lmpreuna fac un tot unitar. rara varf insa nu poti face lL11 pas.

mandria tatalul s-a transformat in infumurare. Dadi este atat de mull indo it incat va produce durere. Uitati-va la degetele de 1a picioare. picioareie goale pe iarba moale sau un loqor in coltul camerei . dadi omul nu iese din ~lapi. se va opri din mers. De cum apare durerea. Un om care iube~te viata nu se va supara ca nu are pantofi noi. mama 11conduce pe tata.tata este mare ~i inalt. picioarele dumneavoastra au nevoie de acest lucru.ce bogalie! Daca aveti dorinta sa dfuisati exact a~a. dar. are loc 0 ingro~are a principalei articulatii de la degetul mare. se incordeze pe degetele de la picioare. Aceasta deformare spune ca tatal in249 . picioarele dumneavoastra se vor face bine. De exemplu. Iertati-l. Esenla dansului este bucuria. Propria voce in loc de orchestra. De aid apar dureri la picioare. poate sa apara un zgarci care face ca degetul mare sa incalece peste celelalte sau sa intre sub de. aveti grija sa Ie evitati.mama. di nu arata bine san ca nn are sala de dans. al patrulea . inseamna di aveti un tata mandru. Daca degetul mare este mare ~i lung . tendoanele genunchilor vor sa sara sau macar sa. Daca degetul al doilea este mai lung decat degetul mare. Descifrati cauzele suferinte10r dumneavoastra ~i daca ele nu exista deocamdata. In acest caz. de obicei. al cincilea -lumea. Cine vrea ~i poate sa danseze va avea picioare sanatoase. al doilea . Un mij10c de mi~care superb este dansul. al treilea dumneavoastra in~iva.fratii ~i surorile.Alunga raul din tine acelea~i. Degetul mare este tata. Daca nu puteti alerga. ca imbracamintea lui s-a demodat. aceste tendoane se vor osifica. Daca varfullui este indo it in sus. atunci mergeti pe varfuri. Aflali ca fiecare parte a corpului are functia ei pe care vrea sa ~i-o realizeze.

teaza bine. invers. Daca degetele se distan. Explicatia cea mai freeventa este ea "nu au fost taiate bine. al doilea deget este mai lung dedt eelelalte.probleme pe parte barbateasca. In rautatea lui. Totul pleadi de la parinti. nu trebuie taiate pe margini".. Nu exista boala cat de mica care sa nu aibil Iegatura eu modul de gandire. atat in bine cat ~i in rau. El se aseunde sali eelelalte 11inghesuie? Gandi!i-va la via!a dumneavoastra. inf1uen!eaza in mod diferit via!a fiecaruia: pe unii ii roade la degete. se Iasa terorizat de ea. ori. Vede!i care dintre degete inealeca pe celalalt sau care se ascunde sub celelalte. De exemplu. Deformarea piciorului drept arata probleme familiale pe partea femeiasca. ea ~i ineal!amintea neadeevata. Ia muIte persoane unghiile de la picioare sunt incarnate. pentru ca a~a 1n250 . pe altii ... Toate bolile se produc.la calcai. Unghia este fereastra spre lume ~i dadi pe om il intereseaza numai ee vede trag and eu coada ochiului. Constrangerea. Durerile din picioare depind de cat de mare este aceasta dorin!a. Departati degetele ~i veti vedea cat sunteti de apropiati In familie. adiea ineoreet. sunteti mai putin dependent de ceila1ti. Va reamintesc ca talpa eu problemele ei economice reprezinta treeutul eel mai indepartat. Dad\.na ca doriti sa fiti persoana cea mai importanta.LuuIe Viilma ceardi sa fie mai puternic ~i nu observa eu C§ta rautate 0 domina pc soria sa. InsealJ1. ori el 0 terorizeaza. La neeaz. Si daca aveti suferinte inseamna ca ati amplificat gre~elile parintilor. din eauza unei evaluari superficiale a vietii. de fapt. modul ascuns de gandire se manifesta prin analogie eu modul cum se simte pieiorul intr-o incaWiminte eare te strange. Este aeela~i lucru ea ~i cand ai pune calului oehelari sau ai interzice cuiva sa priveasea eu coada ochiului. deformarea stangului . .

a1tii se imbolnavesc cloar de la mers. la fel se imbolnave§te ~i eel care prive~te cu rautate salturile economice din viat<'L Viata este ca 0 eursa eu obstacole.. oricwn din tine n-o sa iasa niciodata un Sherlock Holmes! $i chial' daca ar ie#. va avea picioare bolnave. crescand in latime. Fiecare merge in feIul lui. ca urmare. Tendoanele de 1a genunchi reflecta. eu to~ a sa continui sa cresc . unghia.. Cel care alearga eu rautate. Unii pot sa alerge zilnic zecide kilometri.i n-o sa te fmpiedic safacLce vrei ".Alunga raul din tine vaTa el cum nu trebuie sa faca. Cine vrea sa 251 . salturile din viala ~i salturile economice. pentru ca. Este la fel ca atunci cand un sportiv face 0 saritura ~i se alege eu un traumatism. Cel care se lauda eu succesele sale. ingusteaza campul vizual. poarta in ei rautatea pc succesele economice ale altora. marimea ~i felul rautatii determina marimea ~i felulcum se imbolnavesc tendoaneIe genunchilor. va rasturna obstacolul cu genunehiul.i munce~te foarte mult. A!i auzit probabil de cazuri cand cineva se imboInave~te dupa ce a aflat de fericirea nea~teptata dizuta pe capul culva. Ca intotdeauna. Dad! acestJucru Ii produce durere. poate pravoca celui care 11ascuWi 0 rautate fata de laudaro~enie ~i 0 rautate pe sine insu~i ca nu este capabil sa urce ~i eI ~i. chiar dacastain frig . Un om caregande~te coreet. va avea tendoane sanatoase. nu mai ji din cale ajCtrade curios. trasul ell coadaochiuluLs-atransfonnat in spionaj ~i unghia 11invata: "Nu-timai'baga nasul in treburile altora. i se vor 'imbolnavi tendoanele. dar ~i genunchiul s-a lovit rau. Picioarele sunt mijloacele cu care merge omul ~i in sens direct ~i figurat. Cine ~tie daca se va mai repara vreodata.. Obstacolul a cazut. eel care nu merge coreet.

Cine vrea sa deaun genunchi barba!ilor. Nazuinta spre un bine maximal nu este altceva deeat dorinta de a distruge lumea. Daca omul face bine ~i Ii este frica sa nu se intalneasea cu raul. eu atat mai mari 'lor fi modificarile distructive ale ligamentelor de la genunchi. Prin urrnare. Dumneavoastra ins a strangeti rautatea in launtru ~i ii condamnati pe cei care recurg la forta. Cu cat omul este mai agresiv. adica au 0 rautate fata de violentfL Ei viseaza ea lumea sa fie ideala. fiindca nu are destula minte. Exista oameni care nu accepta nicio forma de violenta. Celcare vrea sa apliee aceea~i metoda mar~ava eu femeile.nu este yorba despre 0 bataie reaHL S-ar putea ca durnneavoastra sa nu fi lovit niciodata in viata pe cineva. eu atat dore~te maimult<sa-i supuna pe cei d. pe fata. aceasta frica se va transforma in rautate contra rautatii.IDci genunchii lui se 'lor strarnba. deosebit de elastici. SubHniez . va avea genunehiul stang bolnav. La tinerete omul are genunchi frumo~i. nu sunteti cu nimic rnai bun decat eel care a dat cu adevarat. Lectia de viata a fost invatata in mod deschis. n-ati lovit. genunchii se 'lor rasuci spre spate. are in el 0 rautate ~i picioareIe luivor fi condamnate la boli grave. dar tare ati fi vrut s-o faeeti. 252 . V8" avea genunchiul orept bolnav.injurul sau ~i aV. deoarece binele la maximum se poate transforrna in vii tor in rau la maximum. De lovit. iar frica 11convinge sa se mtoarca. de a ridica mana. Diferenta este ca eel care a dat. a prirnit imediat riposta ~i inca ce riposta! I-a pierit pentm totdeauna pofta de a da.Luule Viilma dea un picior obstacolului aparut in eale. Ca urmare. Cu cat rautatea este mai putemica ~i mai distrugatoare. La maturitate incepe sa aiba dificultati la mers. Rautatea ii produce omului dorinta de a merge inainte in numele binelui.

Cu cat avaritia este mai mare. se supara pe ea lnsa~i ~i pe fa. pe care sotia 11 face barb at prin iubirea ei. articulatia de Ia ~oldul st:Ing se va ancrIiloza. Daca mama nu cedeaza in treburile economice ~i acest lucru il Inraie~te pe tata. se transforma intr~un sistem elastic. avaritia provoaca :autate la om. eu amt genunchii sunt mai deformati.'11ilie. Inseamna ca avaritia mo~tenita de la parinti s-a amplificat ~i dad ele ~i dor. ci dimpotriva.'1t vazute de din afara. Articulatia reflecta adevaratele relalii intre mama mea ~i tatal meu. in incapatanarea ei. iivergentde parinte~ti privind viata economidl a vietii nl' ii vor influenta sanatatea. clatorita articulatii1or. Se va distruge ~i osul. indiferent cum SlL. se va distruge ~i lesutul osos. Articulatiile de la genunchi illsemneaza mersulillainte din punet de vedere economic.. se va anchiloza artieulalia de Ia ~oldul drept. fiecare articulatie este mama care il face pe tata barbat. Daca mama. Ie diminueaza. care este rigida. care fomleaza baza corpului uman. Daca tata imparta~e~te rautatea mamei provenita din insatisfactie. Daca pe parcursul vie~ii. Daca Ia un om nascut eu pieioare 253 . Baza solidiHitii farniliei este sotu1. Suferin!a cea mai raspandita este anchilozarea articulariilor ~oldurilor ~i genunchilor. osatura. Articulatii1e de Ia picioare caracterizeaza mersul inainte din punct de vedere economic al parintilor mei ~i modul cum au rezolvat ei aceste probleme dind eram eu copE.Alunga raul din tine Va reamintesc. picioarele innascute ill forma de "x" devin ~i mai strfunbe. Articulatia ~oldului arata flexibilitatea ~i mobilitatea vietH economice in familie. de mare mobilitate. Bazinul simbolizeaza familia. Omul care are picioarele in "x" este avar. Cu alte cuvinte. Daca copilul nu amplifica gre~eli1e parinti1or.

eu atM stare a Iui materiala va fi mai dureroasa. Barbatul avea ~i picioarele stnimbe. Picioarele strambe in form2i. avea probleme atflt de mari eu fratii. inseamna ca. Prin urmare.0" earaeterizeaza un om generos. Treptat. Daca eonsidera ea femeile sunt vinovate de saracia lui. ca barbati. Unui barbat eu radiculita lombaro-sacrala ii amorteau degetele IV ~i V de la piciorul stang. Fie ca ace~ti oarneni nu existau in reaIitate. Picioarele drepte arata echilibru economic. CEY(fmp[u din viatd Haideti sa ne gandim putin.de . Dar dad acest echilibru a fost realizat prin avaritie. il va durea genunehiul stang. unul dintre parinti a fost avar ~i acest pieior va fi dureros.Luule Viilma drepte. de oehii lumii. unul dintre ele ia forma de "x". apoi se ingroa~a. eu cat irose~te mai mult. din eauza tatalui sau ~i a lui. Cu cat intrece masma. incat functiile acestor degete erau alterate. Durerea care insote~te acest fenomen 11va face sa stea pe lac ~i sa se gandeasca 1a gre~elile mcute. i se va imbolnavi genunchiul drept. articulatii1e de la genunchi se strang. eu atat mai rau devine proprietarullui ~i eu atat mai tare i se seurteaza picioarele. fie ca el era atat de deceptionat. Sau eei apropiati i~i aseund d"iutatea pe el deoareee ii eondamna la lipsuri materiale.. surarile $i cu Iumea. partea economica ar putea sa nu mai progreseze ~i ingustarea cavitatilor artieulatiilor = lipsa de progres exprima rautatea legata de declinul economic. eu atat devine mai rEm~i eu atat mai tare 11'lor durea genunehii. Daea are in el 0 rautate legatii de barbati risipitori. Asta m254 . inca. Cu cat portofelul devine mai subtire.t uu mai voia sa ~tie de ei.

Bazinul ba. Pentru a intelege ~i mai bine. dar nici atunci nu cracnea. claca nu-~i va reeapata sentimentul de demnitate.a~a ~i era. Partea stanga a bazinului era ie~ita in fata. trei ~i patm erau deplasate. din punct de vedere economic el se sprijinea pe femeie. economic. inseamna ca nu a indreptat gre~elile tatalui. Fiind bun la suflet. In felul acesta. Deci. Daca fiul s-a imbolnavit. Tot ~tepta ceva. Deplasarea vertebrelor provoaca strangularea terminatiilor nervoase. de~i trebuia sa fie invers. Un bazin astfel deformat este un sprijin mcoreet pentm coloana vertebrala. Mu~chiul anterior de la pieiorul stang era moale ~i cazut. Bazinul simbolizeaza familia. deoarece barbatul se invinovatea de tot felul de probleme economice. Pentm a intelege mai bine. tatal nu putea sa faea fata pretentiilor prea mari ale mamei. Apoi s-a insurat. ci lea amplifieat. Prin urmare. Ace~tia erau a!CooHci ~i il umileau in permanenta. Nu se in~ela . cum a~teapta 255 . Deci.partea stanga era lasata. Barbatul se sprijinea mai mult pe pieiorul drept. tatal era umilit.rbatului era deformat . el incerca sa-~i compenseze acest neajuns printr-o straduinta exagerata. sa privim pieioarele in intregime. Osatura il simbolizeaza pe tata. Durerea provocata de pierderea capacitatii motorii indica 0 acumulare critica de rautate. sa ne uitam la bazinullui. Cand era copil a fost infiat de 0 familie. :tara sa inteleaga ca nu va reu~i. Barbatului i se parea ea picioml stang ar fi mai seurt deeM dreptul. De ce s-a imbolnavit acest barbat? Este 0 poveste foarte obi~nuita. suporta totul cu resemnare.Alunga raul din tine seamna ea era extrem de avar. Vertebrele doi. Bolta talpii stangi era supraineordata. La fel era ~i femeia din aceasta jumatate maseulina. molieiune = senzatie de nesiguranta.

dar ele existau. eliberat de tensiune. 256 . fiindca el ~i-i alesese pentru EH. Cand I-au alungat. Dupa ee ~i-a iertat ~i parintii naturali ~i pe eei adoptivi. a plecat. adica se imbolnavise. Pentru a-~i invinge triste!ea muncea din ~reu gandind: "Pentru ce? N-am nevoie de nimicf" Bre~a dintre ganduriIe §i faptele sale se adancea tot mai mult. Gandifi-va la digestia dumneavoastra. Ce va spune ea? Ea va vorbe~te despre dobandirea intelepciunii de viati. Continua sa-~i iubeasca soria §i copiii ~i aceasta iubire 11facea sa se simta vinovat. 3. traia pentru a face bine celorlalti. Corpul lui 1i dadea timp sa se gandeasdi. Insueeesul are ~i 0 parte buna .Luule Viilma barbatul creat pentru a merge inainte. Familia s-a destramat. Doar atunci cand bazinul este 1.i invata leetii1e de viata. in!eles ea nu ~tiuse parra atunci sa se relaxeze. a auzit un trasnet in spate. Pe masura ee mai elimina din stresuri i~i dadea seama ea nu gandise cum trebuie. i~i nega propriile necesita!i. Eliberandu-se de stresuri. Daar atunci coloana vertebraIa devine expresia unor principii de via!a oneste ~i ferme §i protejeaza ell demnitate principalul canal energetic. I~i ascundea adanc suferintele in spatele unui zambet bun ~ijenat. doar atunci cand demnitatea parin!ilor a fast redobandita.. Ridicand odata a greutate ~i simtindu-~i umilinta. A Ll1Ceputsa se Insanato~easca repede intrucat gandirea la un om umilit este ciclieizata. starea de permanenta ineordare a mu~ehilar s-a redus ~i a .te invata multe. a in!eles ca tori erau la feI.'1 echilibru. coloana §i osatura pot sa constituie un sistem echilibrat de parghii. Se sacrifica. san de~teptaciunii ~i dcspre dobandire in general. adica.

Mestecatul este un fel de maruntire a planului pentru a avea 0 viziune de ansamblu ~i a putea munei bine ~i corespunzator. A~a cum trece mancarea prin organele dumneavoastra digestive. Ba ~tiri sa alegeti graul de neghina. Cel care nu acorda atentie planificarii. fiindca pune semnul egalita!ii intre lucrurile mid $i lucrarea mare. Setea de ca~tig este foarte greu sa fie tinuta in echilibru ~i de aceea cre~te numarul de suferime ale tractului gastro-intestinal. Cine are dinti puternid. Cine persifleaza mintea tatalui sau a biirbatilor in ~"'. ba lasati totuI la nimereala . a$a cum nu $tie sa simta nici gustul vietii . a mo~tenit de la tatal S2lU a minte buna. La un om generos.1 1. Mancarea introdusa in gura simbolizeaza pIa nul care trebuie bine gandit. Cine i~i gande~te in profunzime $i cu iubire planul sau.Alunga raul din tine Dorinta de a dobandi ~i realizarea ei sunt tainuite eu cea mai mare grija in viata ~i in corpul omului. tractul gastro-intestinal va funeriona irepro~abil. nu va da importanta nid masticatiei. Ba asimilari cate ceva. fara sens. Bolile aeestui tract la un om stresat oglindesc universul de gandire al proprietarului. tot a~a trece prin dumneavoastra ~i intelepciunea vieth. care trebuie mcuta cu grija.·7 . Omul mo~tenqte mintea de la tatal sau. care se bucura de viata. ~tie sa-~i faca planurile ell cap.bucuria. ba lasati sa treadi adevaratele valori ale vietii. Deseori ele sunt descoperite prea tarziu. Cine considera ca viara este urata. plicticoasa $i mra rest. Nu shnte gustul nid eel care apreciaza doar rezultatIll final al mancatului ~i se Imbuiba la repezeala. manearea se va invarti in gum lui tot a~a $1va duce la imbolnaviri ale cavitatii bucale. De altfel mei nu simte gustul mandirii. nu va gre~i in timp ce munce~te. bun.posibilitatea de a alege este mare. Dintii simbolizeaza mintea tatalui.

va face paradontoza. ~i se ascunde de greutati. Cine i~i va arata coltii la ceilal!i. Marimea stresului lui poate concura in mod simbolic doar eu greutatea eorpul ui sau. intrucat vrea sa mearga prea repede. Cine ura~te. Circulatia hrand in tubul gastric sea- i mana ell punerea planului in actiune. Inceputul determinafinalul. Cine se va supara pe greutatile vie!ii. mintea barba!ilor. 258 . Hrana otravita de ganduri rele influen!eaza negativ digestia. Sunt un fel de ni~e in care este retinuta manearea. a~a cum cauza atrage dupa sine efectul.Luule Viilma general. Cine simte nevoia sa ronlaie tot timpul ceva. manearea se va intoarce eu sughituri din esofag 1n gura. va avea din cand in cand spasme in esofag. adid inflamarea radacinilor ~i s-ar putea chiar sa-i cada dintii pentru a nu-~i mai folosi gura ca anna de lupta. Scopul suprem al oridlrui spirit este dobandirea de inte1epciune. inseamna a-I dori drum bun. ornul nu va fi capabil sa inventeze ceva inteligent ~i cu rast. Aici intra ~i lucrarea eea mai mareata schimbarea de sine. va altera atat de tare starea esofagului incat acesta poste ramane ingustat pentru totdeauna. va avea din!ii de lapte strica!i. se 'lor strica incisivii. de exemplu ca unnare a nenumaratelor ulcere. fiindca nu crede in rezultatele muncii Iui. Daca IDsa se teme de viats. din cine ~tie ce motive. La eel care se razgande~te bruse. va suferi mult din cauza dinrilor. Cine se teme sa mearga 1nainte. 1ar cine vrea sa umileasca pe ceilal!i prin cruzimea lui. trebuie sa se apuce de a lucrare mare ~i importantiL Dorinta de a fonTaiinseamna un stres pravocat de dorinta de a face planuri intr-una. se vor forma diverticuli pe esofag. Cata vreme acest stres nu este eliberat.

. Jumatatea feminina a tractului intestinal este intestinul subtire. adica face gastrita. nu va avea un stomac sfmat05. indiferent daca omul se invinovatqte pc sine sau invinovate9te pe altiL Diferenta este ca. Stomacul simbolizeaza iDceputul lucrului. are un stomac spastic. stomacullui nu va produce sue gastric. jumatatea masculina este intestinul gros. ca. ulcerul se transforma in cancer. daca se invinovatqte pe sine.nd sentimentul de vinovatie se transforma in acuzatii. Cine se apuea de treaba eu rautate. du~ms.:i mai dureros. in ura.Alunga raul din tine Cel care confunda esofagul eu ci'iile respiratorii. Daca rautatea se transforma in du~manie. la inceput i se va inflama mucoasa.tot contimltul prin vom3. Cine se teme s2ise apuce de un lucru. Cine dore~te ca vremurile bune de aWidata sa se into area san se opune viitorului. Obliga!ia este 0 rea-vainta en un scap determinat.. 259 . Cine nu vrea sa se apuee de un lucru. de ~efi sau fata de un ordin dat ~i se opune categoric. aeiditatea din stomac cre~te. adica mancarea intra In trahee. adica omul i~i dore~te raul. fie ~i ill ganci. va face un ulcer mai adanc . stomacullui va da afari3. Daca rautatea se amplifica. il1cepc ulcerul. Cel care se comporta. 0 mundt neplacuta il face pe om sa se oblige sa 0 faca. In sens simbolic munca sufoca libertatea.nos fatS. eu alte cuvinte. acela amesteca munea eu libertatea ?i ell iubirea.

Luule Viilma Organele digestive Dinti Ficat Vezica biliara Duoden Colon transvers Col.on ascendent Anus (Intestinul gros = cec + colon + reet) 260 .

Duodenul se gase~te imediat dupa stomae la inceputul intestinului subtire. simbolic. Boala spune ca nu este de fU" ~ine sa te ocupi ~i de lucruri maI1h'1te ~i ele pot sa~i dea mai multa rninte unui barbaE. Duodemd seamana simboIic ell inceperea unei luerari de mari proporfii 1a care sunt angrenate toate persoanele care au tangenta.Alunga raul din tine In intestine continua digestia ~i incepe absorbtia substantelor nutritive.kiune. de aceea ele fac mai rar ulcer duodenal. Amintirile urate din trecut aduc amari. de exemplu ai sotiei. Femeilor ie place mai mult sa continue ~i sa termine 0 lucrare. Dar dad ea detesta sa se ocupe de fleacurile vietii. Ea SPUnt:: "Poate di altar barbari nu Ie trebuie. Starea acestuia ne arata cum se comporta omul fata de lucrurile marunte ale vietH ~i fata de sexul feminin. excesul lor provoaca duj(1 ~Oi . Daca fierea poate t1 comparata cu hotararea ~i exigenta femeiasca. dar tie ifi trebuie. Tot in duo den da ~i pancreasul. asirnilarea intelepciunii de viat~LLa inceput. sau. Ne arata cat de mult ~tie el sa-$i mobilizeze toate fmtde pentru a executa luerarea. nu-fi va fi bine ". duodenul i se va in£lama sau va aparea ulcerul. Aeeasta inseamna ca asimilarea intelepciunii Incepe odata eu intelegerea lucrurilor marunte din care se dezvoWi intelegerea lucrurilor mari. iar continuarea sa 0 arunce eu rautate pe umerii altcuiva. Canalul biliar se varsa in duoden. iar excesul de fiere ii amplifica suferinta. Daca barbatul considera dl vitejia Iui eonsta doar in a incepe lucrarea. va face ulcer pentru ca e1 sa 0 oblige sa se into arc a la modul feminin de a gandi. Daca n-o sa fnvert aceste lucruri. daca omul este predispus la amintiri urate. procesul are loe in intestinul subtire.

in plus fata de problemele de digestie. da fuga 10.b\.t~~.llui gastric. cre. Daca ins a terneia nu este deloe exigenta. scade continutul de zahar din sange... devine la treaba flexibil ca 0 femeie ~i se lasa. absenta lor Impiedicand digestia sau asimilarea fineturilor de intelepciune..-.. intestinul subtire treee In intestinul gros. Iui.'" 1. are un in~' testin sub tire sani'ltos. jos.. pentru ca de marunti~uri este chemata sa se oeupe mai degraba femeia decat barbatul. d'" '''It'~ .0:. toaleta. 1'J.abia 1nananca ca 8i . In p~rtea dreapta.~ 'fU s'mti 0 d·. vierii. J_ 262 . AmestecuI barbatului In marunti~urile femeie~ti ale vietii poate fi unul mic deocamdata.' (. . Duodenul este organu] central al tractl..]~~ . '.. Cine se 0cupa eu placere de lucrurile marunte ale vietii ~i TIU se fere~te de activitatea cotidiana.. A.. dupa cum Sf: ~tie.. dar intestinul subtire da deja semnalul ea el i~i neglijeaza rolul de barbat...l.l.~li_ ~\V \..te secretia de suc pancreatic ~i...""". Intestinul subtire simbolizeaza munca de zi ell zi care.' •.<> ur' ~'11tate"'" zon::J hnl'o..Jrp.Luule Viilma rere.1:a"" ••.r'~ ...'_.. va avea 0 diaree caracteristica pentrn intesthml sub tire .. Dar cd care este grabit. ~i nu dorqte sa se e1ibc"Ooze .. Absorbtia substantelor nutritive sau asimilarea intelepciunii scade bruse... BExbatul care se supara pe treburile femeie~ti. consta in lucru:d manmte. va avea aceea~i indispozitie.. Daca baTbatul este prea sensibil la lucru. fermentii digestivi ai pancreasului sunt asernanatori eu delicatetea ~i mangaierile barbatului. seade secretia de bila. Tot intestinul subtire caracterizeaza perioada medie a vietE ~i a activita~ii.. Cihe detesta maruntusurile . mai ales dadi este femeie. influentat de ea. a abdomenului. Priceperea de a luera in colectiv pentru realizarea unei lunari Ilnportante constituie gararqia unui duodcn sanatos. 'Ll!.

in acest caz. ba scade. Tratarea formei acute de apendicita prin corectarea modului de gandire implica un risc. un de nu mai e de gluma. Vazand greutatile care cad pe capul parintilor. Inflamatia ce intervine ulterior arata a acumulare critic a de rautate. indiferent cine gande§te barbate§te barbatul sau femeia. fiinddi se considera in263 . In prezent. Inflamatia cronica se raspande§te §i 1a organele vecine. provodnd reducerea functiilor acestora §i aderente in cavitatea abdorninala. Apendicele seamana eu 0 femeie care s-a umplut de rautate §i vrea sa o reverse asupra barbatului. dar nu gase~te momentul potrivit. fiind ocupati cu §coala. dar este posibila. apendicita cronidi este mai frecventii la tineri.Alunga raul din tine Intestinul gros simbolizeaza partea gravi'i ~i riscanta a mundi. ii este frica sa ocupe 0 func!ie rnai inalta. Daca omul se teme de riscuri. ei. apendicita cronica se preteazil la tratament pentru cii. nu pot gasi nicio ie§ire dintr-o situatie de impas care dureaza de mai multa vrerne. Daca ornul se terne sa inceapa 0 Iucrare mare §i 0 tot amani:t.apendicele. Apendicele este un fel de camara unde femeia depoziteaza marunti~urile care 0 sadl.. Infundarea rectului. In schimb. va avea un cee bolnav. timpul nu te mai gone§te din urma.ie. Cecul are 0 ramificatie in forma de vierme . pana dnd 0 umple pana 1a refuz. Durerea perrnanenta din fosa Iliad dreapta care ba cre§te. Prima parte a intestinului gros se nume~te cee. san a modului biirbiltesc de a gaud!. extenueaza ~ Dsihicul. se face In cec. N epriceperea de a merge mai departe din cauza incapacitatii de a intelege viata cored pruvoaca imbolnavirea colonului.

idurere sub plex. ceea ce duce la imbolnavirea colonului transvers. interesat. va avea 0 senzatie de deznadejde. este situatia in care tie nu-ti trebuie. Colonul transvers este lornl unde sc concentreaza incapadtatea de a Iua dedzii. dar e obligat s-o faca. ~pertar sau hot. Intestinul gros exprima atitudinea fala de lucrurile mari. pentru di se teme. din setea de a avea un ca~tig. Simptomul ei este senzatia de saturatie. devine rau ~i se imbolnavqte. pentru ca nu cumva din mersullui inainte sa ca~tige altul mai mult ca el. colonul din partea dreapta a abdomenului se va imbolnavi. sa se intoardi. sau eel care preferS. Dar. Un om intreprinzator ~i promitator i~i realizeaza eu cap planurile sale mari. el inlocuie~te frica eu rautatea. Numai rautatea duce la neoplasm. cine incepe sa se grabeasca.Luule Viilma competent. supraindircare :. Acestea ingreuneaza procesul de absorbtie. sau. dar fiU dai 10. Cine detesta initiativele mari ~i serioase pentru ca nu se simte ill siguranta sau detesta munca barbateasca slab platita. devine apucator. Dorind sa-~i satisfaca vanitatea. in rautatea lui. Cel care. Cine i~i fa264 . nnde se pun in balanta indoielile ~i beneficiul. ~i totu~i i~i asuma riscul. ~i nu vrea sa dea inapoi. incearca sa-i inderrlne ~i pe altii la a~a ceva. avar. serioase. dar poate sa duca ~i la tumori maligne.. va avea intestinul gros bolnav. Pe scurt. Femeile care sunt echilibrate ca barbatii sau barbatii care tin cont de mersul natural al vremurilor au intestinul gros sanatos. Totul depinde de dimensiunea ~i de natura rauHitii. a1tii. pe peretii intestinului lui gros vor incepe sa se acumuleze reziduurile de la hrana. Cel care se supara pe obstacolele aparute in calea sa. Este boala cupiditatii ~i a invidiei..

eu cat obstacolul este mai coneret.. de a eeda la timpul ~i 10. pentm a obrine ~i mai mult. i§i va imbolnavi sigmoidul. adica rautatea. Spiritului Ii este proprie cinstea ~i daca 265 . din cauza acumuH'irii de gaze i se va dilata colonul transvers ~i partea superioara a burtii se va revarsa in afm'a. Cine se pregate~te eu rauto.. strivind totul sub greutatea sa. Cine cauta eu rautate eM de oeohre pentru a-~i aseunde e. se va aIege cu un cancer. in colmml descendent sa fie retinute ~i sa se aeumuleze reziduuri. In aceasta por}iune a colonului are a influenta negativa rautatea legata de renuntarea la ceva. In colonul sigmoid sta necinstea. Mirosul puternic de fecale arata insatisfactia fata de rezulto. in ura. dintr-un motiv inexplicabil ~i in momentul eel mai nepotrivit.tele muncii. Rautatea pe 0 munca nefinalizata. scopuri minunate.ecuriIe. Rautatea transformata in du~manie. dorinta de a risco. eu atilt mai concreta este ~i nlutatea. rautatea de am invins apare inflo. 0 midi realizare Ii poate produce unuia 0 mai mare bucurie decat altuio. iv1arimea este 0 notiune relativa. Agatarea febrila de ce este al tau. 10cuI potrivit.iar eel care dorqte raul invingatorului. De 10.A lunga raul din tine ce lac ca un buldozer. poate sa-l apuce diareea. fac co. pentru ca in duelul dintre frica ~i rautate Invinge principiul mai negativ. 0 mare realizare. refuzul de a renunta 10. garanteaza sanatatea colonului descendent. Colonul descendent exprima ~tiinta de a-ti atinge scopurile ~i de a evita perioadeIe din viata cand au loc dideri. problemele irezolvabile. visurile neimplinite se aeumuleaza in intestinul gros. adicil rautatea invinsului. Priceperea de a te preda. provoaca cancer.te sa mearga mai departe ~i 0 face eu ultimele forte.matio.

nd economie duce Ia calicenie ~i la constipatie. eel care este nemultumit de rezuItatele muncii sale ~i care se Invinuie~te pe el Insu~i sau pe altii. Dintre aceste mijloace face parte ~i calicenia. Cu cat exagereaza ell rautatea. Cine simte bucurie la terminarea lucrarii. de exemplu. incepe sa foloseasca mijloace necinstite. la pierderea Iocului de munea . Daca dore~te raul celui care a reu~it mai mult decat el. deoarece ii este frica sa faca aitul nOll. agatarea de ea cu rautate sau senzaria de tragedie. Daca spiritul de contradictie = rautate pe cei care te obliga sa faci fapte mari se amesteca cu frica fata de obligativitate. Dorinta de a obtine maximum posibil md. Cu cat rautatea ~i frica apar mai pe nea~teptate. acela simte un diseonfort Ia anus. Daca simte ~i 0 sete de razbunare. dar ~i 0 situatie. Rectul arata ca omul termina lucrarea. va face cancer. Frica de a sdlpa ultima ~ansa. eu atat mai ascutitii va fi reactia tractului gastro-intestinal. va avea rectul bolnav. pentru ca la baza ei se afla in~elarea altora.Luule Viilma omul.toate acestea due la imbolnavirea rectului. constipatia va alterna cu diareea. pentru a-~i atinge scopurile. Grice spirit uman vine pe aceasta lume pentm a crea ceva maret. 0 eonditie. va avea sigmoidul bolnav. Dar. un scop ~i toate se Insumeaza in eel care sufera. se va trezi cu sangerari. Dad se scapa de frica ~i de ra- 266 . Cll atat focami de inflamatie va fi mai mare. are un rect sanatos. Cine vrea doar sa refaca aceIa~i Iucm sau sa corecteze dte ceva. dar considera ca a1tii I-ar obliga sa 0 faca. Despre constipatie ca manifestare a caliceniei am vorbit mai sus. Faetorul iritant poate fi nu numai un om coneret.

nefericit ~i neajutorat. "Ce 0 fi asta?" se intreba omul. In felul acesta corpulii salveaza pe am sa nu faca 21buzde putere. functionarea intestinului se normalizeaza. dnd apa fierbe. Gazde intestinale simbolizeaza ostilitatea. el trebuie sa explice eu farta cum vede acest bine ~i atunci griZde pot sa-i iasa din gura atat de des. Ragaiala arata di omul l§i impune alton parerea sa. E po sibil ca f<lgaiala sa nu-IIase sa se duca prea departe. Daca punem un cazan pe un foe mare.! va fi obligat sa-~i schimbe locul de muncEi. ~ viata ) Un barbat a adus 121 cabinet pe nefericitullui vecin care avea nevoie de ajutor. Cu cat oniuI este mai grabit. Gluma ca gluma. In probleme de comunicare. cu atat ele var mirosi ~i mai neplacut. inca. cand omul este nevoit sa~i impuna parerea. 'E7(emp[u cfin . ingrozit ca toata lumea va intoarce capul dupa el. M-am uitat in trecutul lui ~i am vazut cum el..Alunga raul din tine utatea care au fast sursa obligativitatii. Gazele intestinale seamana eu ace~ti aburi care au un miros diferit in functie de etapa de fierbere.it se vor forma mai multe gaze: CU C§J se va agita mai mult ~i mai cu rautate. eu at. . pentru binele celorlaiti sau in numele intereselor sociale. comenta cu multa savoare fru267 . spre amuzamentul prietenilor. eu cateva luni in unna acesta se imbolnavise brusc de 0 boala necunoscuta care se manifesta prin ragaieli regulate ~i foarte dese. Omului Ii era frica sa mai iasa din casa. dar treaba era serioasa.am glumit eu. Val' ie~i aburi. La un interval de jumatate de minut. " Ce vi s-a fntamplat? Parca ari fi lnghi{it o ma~ina ell aburi .

asculta conferinte. exact.JiLt . Primele nigaieli erau rare. Fiecare inghite hrana ~i 0 asimileaza in felul sau. In loe sa gandeasca logic. Fata n-a ramas datoare ~i.Jthi·'. fusese mult mai importanta. uIuit. oamenii cauta eu lUlTIilnareade268 . I-a intrebat deodata pe vecin: "Auzt.. In apropiere de casa. Adesea imi sta pe limba sa intreb: "Dar dumneavoastra de ce avert cap'!".Luule /lUlma musetea fundului unei tinere care trecea pe langa ei. Uitase deja de boala lui . I-a Iovit peste fudulii. Se spune despre cineva inteligent ea "ft merge bila ". ceva-ceva parca ar invata ~i totu~i eer sfaturi. rara nici un rezultat. furioasa.riproprii. Ragaiala s-a oprit instantaneu. da' de ce ne-am dus not la ora. Pentm un om echilibrat. Si-a recunoscut gre~eala. i-a cerut iertare din suflet acestei fete. asimilabila ~i necesara. da. Gfu1ditul searnana eu digestia. Ce e bun pentru unul. Vecllii au plecat iini~titi spre casele lor. Mai tarziu. primul rru-a povestit ca tot drurnul au discutat despre ce se mai intampia in lume. Exact la fel se intampHi ~i cu rezolvarea oricarei problerne de viata. Garnenii citesc. amfost la doctor".conversatia lor. apoi au inceput sa se indeseasca. ca intre barbati. Era ingrozit ca va trebui sa traiasca cu aceasta boaia pana la sfar~itul zilelor sale. A stat 0 luna in spital. a iertat-o pentru atac. pretind ~i se supma daca nu primesc ce ar dori. Si au izbucnit in ras: "A. i-a raspuns: .}?" Vecinul. el eonsta in deslu~irea intelepeiunii de viata ~i folosirea ei in scopu. poate fi rau pentru altul. s-a iertat pe sine pentru ca "a facut mi~to de ea" ~i a cerut iertare corpului sau. orice hrana este comestibila. Contemporaneitatea na~te oarneni care vor sa primeasca totul fara rnundi. Cartea mea ~i eonferintele peeare Ie tin nu fae 0 exceptie.

ele intruchipeaza interesui. Cine v. Unii ~tiu sa faca din fleacuri 0 -:11nune. Con~tientizarea ferma ca en sunt creatornl viitorufixeaza {':aiciul in organism. Cine ~i-a pierdut i?teresul pentru a reaIiza ceva.Alunga raul din tine fectele marunte ale celorlalti. dorinfa ~i activitatea omului in scopul de a fi elinsu~i. Obi§nuinla de a primi totul rnra niciun efort se extinde in toate domeniile vietii. Prezenta lor in cantitati suficiente asigura absorbtia celorlalte substante din hrana.rea sa invete . Cu alte cuvinte. intre esential . Vitamina C. La un am superficial ~i grabit hrana trece prin tractul digestiv exact la fel cum gande~te. $i asta pentru ca spirituI intra in corpul fizic pentru ca in fie care via!a sa invete ceva important ~i ve~nic sau sa savar~easdi ceva maret. extrem de importante pentru corpul fizic. V olumuI de hrana ingerata este comparabil cu ma269 . altul cre~te cu bucate alese ~i sufera de anemie ~i slabiciune. sa faca diferenta . A~a se ~i intfunpla: unul cre~l~ Cll paine goaHi ~i devine geniu. decat calorii. ne mai vorbind de cantitate. adidi incet ~i tara nici un folos. deoareee gandirea conduce circulatia hranei noastre in organism. magneziul ~i calciul sunt elementele de baza. ~i neesentiaI va avea suficient magneziu in organism. Cine nu simte nevoia sa fie el insu~i. va avea 0 defi- Illi men cienta . Calitatea gandului este cea mai importanta dintre toate calitatile hranei. a1tii nu-~i gasesc timp sa-~i clarifice lucruI marel 'le care I-au obtinut tara erort. de minerale. va avea un aparat digestiv ce nn va asimHa vitaminele.

4. Prin gandirea no astra incorecta ne privam noi in~ine de libertate. . dar groaza il seoate din minti pe om ~i. ca viata ~i imprejurarile nu-i permit sa respire. In loc sa dea afara. trebuie sa fie totdeauna libere? De ce este atM de cumpEta senzatia de sufocare? Pentru di respiratia este Iibertate. Corpul respira libertate. Cel care este preocupat de cum sa acumuleze. De~i plamanii sunt deschi~i la maximum.Luule Viilma rimea laeomiei. Cs. Despre ce ne vorbesc organele respiratorii? De ee nu se opre~te respiratia? De ce diile respiratorii . sau mai superficial spus. pentru ca nu e nevoie sa ai 0 respiratie de rezerva. Uieomia este totdeauna un exces. folositoare. de 270 .nd oinul este liber. Daca apare senzatia ca este ingradit.~i sa inspire energie pozitiva. ca in oricare aWi situatie. Un om liber face totul eu echilibru. excesul fiind Intotdeauna rau. Stiti deja ee aduee corpului excesul. va proceda totdeauna astfel incat va incepe sa se sufoce din propria 1ui lacomie. sa expire gazele uzate. nefolositoare. pentru arice eventualitate. Libertatea este DUl1Lllezeu. Corpul nu are nevoie de oxigen in exees. el procedeaza exact invers de cum ar trebui. volumul plambilor este mare ~i pHimanii sunt sanato~i. cum 1i se intampla eelor speriati.ca energia negativa . ca este prizonierul cui va. iar frica taie respiratia. respiratia abia se aude. omul speriat ia un excedent de oxigen. san frica de moarte te obliga sa tragi aerul eu gura. Respiratia unui om speriat arata ca ~i cand ar a'i/ea ultima posibilitate de a ramane in viatit Intregu1 corp este aliment at ell oxigen. Frica 11face pe om sa respire adanc ~i cu pauze.

fiindca se teme sa nu fie invinuit..-91 inehipuie ca el este un delincvent. Este groaza in fata pierderii libertatii.1a aceasta nn se gande~te omu1 modern. acest lucru influenteaza in rau asupra tuturor. marimea :]i natura acestei rautati determina natura 5i gravitatea bolii. Ca prizonieratul spiritual este mai raudedt inchisoarea fizica . Cu cat frica lui de a nu fi prizonierul imprejurarilor este mai mare.tie 58. care.t i~i inabu~a nevoia de a fi liber ~i se inraie~te ~i mai mult. ll-(t ridicat niciodata mana asupr(i -. Daca libertatea cuiva a fast ingradita." De ce. Starea de obligati"\/itate inehide zona fortei vointei din plexul solar ~i omul se simte incapabil sa se elibereze de puterea ahora. sa simtiti ca nu mai aveti aer. dnd langa dumneavoastra cineva s-a sufocat sa simtiti ~i dumneavoastra 0 jena in piept. fiindca nu :. i~i inabu~a in el. door n-Cl facllt nimic rau. Vi s-a Intamp1at. Aceasta arata cat de rapid reactionam 1a lipsa de libertate.Alunga riiul din tine frica. Faceti 0 paraleUi cu societatea ~i veti intelege de ce este rau pentru toti dnd cineva se afla la inchisom'e. in plamanii omului apare un spasm ~i senzatia de sufocare. a~a se intampla din timpu<1 stravechi. eu frica. desigur. Nu indrazne~te sa faca acest lucru. se manifesta prin incapacitate a de a respira liber. Iupta ramasa tara nici un rezultat. eu at<3. din teama de a nu face ceva cum nu trebuie sau din teama de a nu fi vinovat. Cel cu mentalitate de rob fie moare de frica. in corpul fizic. Subcon~tientul ii spune ca locul vinovatului este 1a temnita.uivu!" Astfe1 se acumuleaza intr-un om bun rantatea provenita din lupta Iui pentru libertate. Nevoia de libertate este cea mai importanta dintre nevoile oricarui spirit. Cel care. fie se imaiqte. 271 . ~i nu ~tie nici sa compare boala Cll 0 inchisoare.

va face astm.Jz~~ pulmonara. Chiar ~i rautatea are nevoie de libertate. AIergia este rautatea provocata de revalta. Adio acces de astm. bronhoextaz.. sau rautatea provenita din dorinta inabu~ita de a lupta pentm libertate.se transformi pe neobservate inrautate impotriva lui insu§i ~i i 272 .!ii inabu$ite. ::~cestasa. Cine se agata eu rautate de idealurile lui de hbertilt:::. Este boala rauta. Cine line in el du~mania. rautate a Iuiimpotriva celui care ii ingrade~te libertatea . . Rtlutatea fata de vaieareli aetioneaz3. de impotrivire. 1ibert~tea este mj~cme ~i nu ordinea stabilita prin lege.. se va imbolnavi d. Cand incepe un acces de astm.uJ.iraspunsul $i aceesul va trece inainte ca dumneavoastra sa simtiti nevoia de a inspira din nOll. mai liber ~i mai u~or. Prin jeluiri el seoate afara suficient de multa rautate. b Eel. se 8mageasca pe sine insu~i ~i pe ceilalti.LUlil e Viilma rautatea . doar 0 singura il'1spiratie ce 11invata pe om sa aiba grija $i sa fie cuminte! Astmul este a boala alergiea. Primul gand va fi :. viata. Cine se teme sa-~i exprime sau sa-~i strige rautatea )1 ineepe sa se jeluiasca. se va imbolnavi de cancer fiindca nu inlelege cine este adevaratul hot allibertatii lui. fiindca se teme _ca ceilal!i se vor purta rau eu el. Aceasta se inmrnpUi din cauza dorinlei dogrnatice a ornului de a face astfelincat in viala sa se respire in voie. dilatarea neunifOlma a bronhiilor. Cine exagereaza in a-~i impune ~ia impune celorlal!i scopurile sale pentru a irnbtmatati conform parerilor IUl. va face tllben. tinetiva intentionat respira!ia $i ganditi-va ca imediat v-ati infuriat $i ca din cauza fricii n-ati lasat sa iasa aceasta f<iutate. se VOl' osifica plamanii pentm cs.:. sperand in feIu.care I-ar indemna sa lupte pentm lib ertate . Intrucat omul se inrobe~te singur prin gandurile sale.

va face bron~ita pana cfmd adevarul va fi restabilit. I:) .. Coardele vocale sunt un fel de megafon prin care poti sa tipi de bucurie. in intelegerea lui. din cauza secretiilor permanente din bronhii se va forma 0 tumora. Cine este obligat sa vorbeasdi mult ~i simte 0 revaha in2. numai sa nu~i manjeasca el mainile. Printre doritorii de rau se afla ~i eel care in taina. daca cineva considera eu rautate ~i eu consecventa ca Iibertatea lui este pusa in lamuri. se formeaza aderente. trebuie sa-~i exprime prin expresia chipului dezaprobarea sa muta. Cine se supara tot timpul pe cei care acuza sau se acuza singuri. dore~te ca celalalt sa fie pedepsit. se va imbolnavi de 0 forma acuta de pneumonie. care nu-i da lini~te. se va imbolnavi de pleurWi.. va suferi de pneumonie cronica. Se poate imbolnavi chiar daca. dar prin care poti ~i sa fad 0 atentionare.. Daea omul tine morti~ la convingerile sale. Cine simte 0 rautate acum contra acuzatiilor.. cronidi. lupta pentm dreptate ~i 0 face cu rautate. Cine se simte vinovat ~i il?i varsa rautatea sub forma de acuzalie. Astfel. se vor forma aderente ale pleurei. respectiv. va avea brOD§itaacuta sau. fie ~i prin pedeapsa Dumnezeiasca.. fHnd martor Ia 0 cearta.· Daca s-ar ~ti insa al cui adevar! Cine nu are masura.. pleura lui va incepe sa elimine mult lichid exeedentar ~i apare pleurita umeda. Traheea se imbolnave~te la eel care. Cine i~i inabu~a dorinta de a plange ca ~i-a pierdut libertatea. fiindca ceUilalt nu-~i recunoa~te vina. Cel care se considera obligat sa lupte pentru dreptate ~i sa lipe in gura mare. in sufletul sau.Alunga raul din tine se declan~eaza cancemi. Insanato~irea plamanilor este impiedicata de rautatea acuzatoare. Cine are in el 0 rautate contra ingradirii libertatii.

nu are sete de razbunare ~i nu este rauvoitor.e de~teptamrara a suferi De~i se aseamana. oamenii sunt foarte diferiti. n Nli vreau " este totdeauna 0 rautate ~i daca omul nu vrea sa vorbeasdL corpulii vine in ajutor ca sa l1U spuna ceva foarte rau. apare inflamatia coardelar vocale. plamanii Val' respira in voie ~i dumneavoastra va veti slm!i bine. 274 . In timp ce iertati. puteti simti 0 durere in vertebrele dorsale care. Unul spune:. tumora nu se va transforma in cancer. Dar daca omul se intreee ell gluma. Ce inseamna asta? Ingrijorarea este 0 frica. Reprezentanlii celei de-a aoua extreme spun: . i~i va pierde vocea. pentru ca lupta este 0 rautate.. iertati starea de obligativitate care v-a provo cat senzatia de lipsa de libertate. nimic nu trebuie pus Ia inima ". Cum sa n. pe coardele vocale se va forma 0 tumora.)\lJa zntfrijarez din arice yi pun totul Ia inimii". treptat. Cine vrea sa obtina libertatea prin lupta. Totul Imi trece pe zanga w'eche. Cata vreme eel care urIa. Ca unnare. n-o va avea. Aceasta '1nseamna ca omul se teme de arice ~i se simte v1novat ca nu s-a eliberat de ceea ce 11sperie. in inima I~i are sediul sentimentul de vinovatie. daca acuzatii1e Iui depa~esc ariee limita.Lu1tle Viilma terioara. Iertati lipsa libertatii. Dadi rautatea nu este exprimata ~i este tinuta in corp. Dar daca cella care se urIa Ii dorqte raul celui care mia. va duce la cre~terea mobilitatii coloanei. adica nu s-a eliberat de gandurile sale rele. Fiecare trebuie sa-~i ofere sie insu~i libertate. el va avea aceea~i soarta.

pemru dumneavoastra aceasta Ieqie de viatii. Ea trece prin dumneavoastra. omopla~ii.faceti cll~o~t. ceva apasator care nu vrea sa treadL Incepeti sa vorbiti eu cereti-i iertare ca n-ati 1?tiutsa-l Hisati sa tread'. dar nici sa nn suferi? Imaginati-vtl. Aveti incredere in simturile dumneavoastra. dar nici nu invata nimic. Clarificati-va.. treceti-le prin dunmeavoastra ca printr-o sita. Nu va mai 11ne\'oie sa va Inconjurati eu un zid energetic de protectie. Indiferent ca va viziteaza un gand rall in legatura en viitorul sau 0 amintire Ufata din treeut. Nemultmnirea de sine include ~i 275 . s-ar putea S8. Exersati. Opriti-va pentru 0 clipa ~i 0 sa va sim!iti ceafa.Alunga raul din tine Primii se umplu de negativitate. Incercati sa deveni!i 0 astfel de sita. pentm ca nn degeaba ea va face sa sufed!i. ci 0 sita noua.lAi dqkpta!i ~i dind va uita!i in sita. ramana Inauntru ceva rau ~i atunci veri simti 111 locul corespunzator 0 senzatie de greutate. .inUjell ea. . La inceput. sufera. ele nu va in~eala. N 11 veti mai fi nevoit ca. Nu un eiur vechi. de dragul autocol1stTvarii.eavoastra ea printr-o sita. gamit. ell fire subtiri din cupru prin care trece totu!. nu mai e nimic in ea. Cereri iertare corpului ~i incercati din nOll. a~a cum slmtem sfatuiti adesea. umerii. Va napadqte 0 furie turbata. dar in acela~i timp invata sa traiasca. ca sunteti 0 sita. Cum sa faci sa devii mai de~tept.suntqi nemultumiti de dumneavoastra in~iva. Ceila!!i nu sufera. euranci veti reu~i sa lasati ell bucurie ca raul s2ise ceama prin dunmeavoastra. fara sa lase vreo urma. sa va feriti de rau sau sa 0 luati la ftlga. Incercati sa cemeti tot ce e "indumn. Ce senzatie ave!i -plaeuta sau neplaeuta? Daca este neplacuti1 . din ne~tiinra.

Oboseala se va apropia tiptil de dumneavoastra. Cine nu se Intelege eu el Insu~i. . la om. Ea arata di nu ~titi ~i nu vreti sa comunicati. Dar oarnenii cum spun? Ei spun: "Te iubesc pentru ca e. Majoritatea estonienilor se plang de dureri la ceata ~i omoplati. Va aparea !ipsa de dorinta de a face eeva. doar-doar va veti realiza dorintele ~. Nemultumirea inseamna nepriceperea de a comunica ell sine. De spaima di lumea n-o sa ma respecte a.Luule Viilma sentimentul de vinovatie. Nemu1tumirea se aeumuleaza in spatele chakrei comunicarii. riu este capabil nici sa-i inteleaga pe ceilalti. senzatia de disperare. Dar daca nu e~ti bun sau nn e~ti bun tot tim276 . de a va intelege propriHe nevoi.'ja cwn sunt. Ce este aceea comunicare? Comunicarea este iubire neconditionata. Veti sim!i ca de eineva ea dumneavoastra nu are nimeni nevoie.nu veti avea deloe ~i va veti preda. Va stimulati vointa. niei eu durnneavoastra In~iva. friea ~i rautatea de a invinui pe altii. de inutilitate. nici eu a1tii. ati inceput sa va plangeti de eorpul ~i de caracteml dumneavoastra ~i nie1 nu bagati de seama cat de mult v-a creseut exigenta fata de tot ce exista. N-o sa Ie realizati pana nn va veti elibera de nemultumirea de sine.. acolo unde. este concentrata vointa. Exact acoIo sta captiva nemu1tumirea de sine care a aparut sa va 111vetesa vii vedeti perfect pe dumneavoastra In~iva ~i lumea incorJuratoare. va aruncati pe umeri 0 greutate mult prea mare.ti om bun". ne~tiinfa de a va organiza viafa. satisfaqii .iastfel vefi ji pe placul celorlalfi.

Toate apar sa-l l11vete ceva. d pentru cas prin. eu cat acest ~uvoi de iubire ta~ne~te mai repede. 1ntrucat din e1 ta~ne~te illl ~uvoi de iubire. ale simturilor . dar exista un 277 . ata~ament. E u~or sa iube~ti pe eel care merita.ganduri. boli etc. cu atat omul devine mai vrednic de respect. singur sentiment . Apan in calea unui anumit om fiinddi are nevoie anume de iubirea aceiui om ca. Dezlantuiri . Ce anume. sex. Este rau pentru ca nn poarta in el iubirea. In el ~i a~a exista iubire. flecare sa-~i dea seama singur. eel ii Riuluu vine nidodata la om ca sa-i arate rani din alp. evenimente. situatE. dar niciuna dintre ele nu este iubire. rani altuia sa-i atraga atentia ca el a facut 0 gre~eaHi.i. Apar pe drumul vietii ceIe mai diferite forme de diu . cum poate iubi pe altii? ii Dar ce este iubirea? Prietenie. transformandu-se in oLqe.Alungii riiul din tine pul? 0 iubire conditionata TIU mai e iubire. o3mem. Viata este un p:roces de invatare prin acel ran care iti apare in cale. Dad! omul fin ~tie sa-~i iubeasdi u0conditionat propriile defecte. fidelitate. care transfonna rauI in bine se inalta in spirit. Orice rau IlltalpJt de am in viata este eu adevarat raul care este necesar. sunt multe. sa-i €lea 0 lectie de viat~i. grija. fapte. grupuri de oarneill.iubirea. indragostire. viata in comul1? Exisffi muite pareri.

Daca am recunoa~te in fata copiilor no~tri maear faptul ca. Va veti privi in oehi.Acasa va a~teapta iubirea. in timp ce sentimentele se exprima prin tacere. astazi n-am mai fi existat. Pe buna dreptate oamenii spun ca nu ~tiu ce este aceea mbue.LuuIe Viilma Pentru fiecare emotie exista 0 explicatie. iara~i ~i lara. Iubirea li da omului Lini~tesufleteasca ~i cuvintele devin de prisos. Ei l~i justifica totdeauna falsa jena prin cuvintele nu §tiu cum sa spun. §i veti vedea acoin 0 tandrqe ascunsa . pentru ca emotiile se exprima prin cuvinte. este ~i mai bine.m venit pe lume tocmai ca sil1nvatam. ei ar deveni mai de~tepti. eel mai adesea iubirea este confundata eu sexuL Fac aceasta gre~eala mai ales cei tineri ~i neexperimentati.eti rezerva cate"va minute. La serviciu veti avea spar. In graba poti sa ai doar emotii.. Pardi nati mai vrea sa pleca!i glonlla serviciu. nu ~tim ~i Ie-am Imparta~i ~i lor din putinul pe care i1 ~tim. dar nimeni nu ~tie sa dea definitia iubirii. sa spunem pentru imbrati~area de dimineata. Veti recunoa~te iubirea daca va '. in tikere. pardi ati avea aripi .a serviciu. fiindca parin!ii lor nn Ie-au 'lorbit niciodata despre iubire ~i sex. 8imti caldura celuilalt si " veti . Dand. Ati simrit fericirea celui ce dELSim!i!i nevoia sa se inWmple din nOll. veti. Parintele care recunoa~te in fata " 278 . simti : ca va este bine. veti primL Aceasia zi va va paxea cea mai frumoasa din viata dumneavoastra. Ne-am obi~nuit sa facem totuI in graba ~i chiar sa ne mandrim ell asta ~i ruci nu ne dam seama ca trecem pe Ianga iubire ~i 0 risipim in zadar. Va veti lipi UTIu] de celalalt in Hkere. iar seam va yeti grabi sa ajungeti acasa. Iubirea este ti'icere. A. Daca toti am fi ~tiut.veti simTi ca va. cand plecuti J.

dar voluptatea pc care ele i-o of era este mnlt mai marc. ~i l-ati rucut sa sufere. sa urasca atat sexul cat ~i iubirea. Pe eel ce se grabe~te. ce plead. inarmari-va ell rabdare ~i veti simti bucuria. dar nu va eunoa~te voluptatea. Cu fiecare noua elibemre apare 0 schimbare in viata de zi eu zi. Migrena sau aha suferinta pe care 0 aveti amta ca nu ~titi sa cautati in mod corespunzator cauza indispozitiei dm1l. maear pentru cum a fost la tinerete. nu mat vreau sa traiesc ". 11-0 sa va mai extenuati eu munca $i n-o sa mai spuneti eu disperare in glas. adultul inrait incepe.Capul va ~opte~te care este acel loc . Trebuie sa ~titi di cine pune pe pr~mul loe iubirea sufleteasca are contacte sexuale rare. Nu va grabiti. cereti iertare ~i capului ca prin aceasta i-ati blocat ~uvoiul de iubire.exact acolo. devenita du~man. cere!i iertare pentru gre~eala dumneavoastra chakrei comunicarii. de 1a inima. eu care trebuie sa ne deprindem.. Cere!i ieliare nemultumirii care s-a adunat ca n-ati eliberat-o mai devreme. ar putea sa aiba 0 activitate sexuala tumultuoasa. 11a~teapta 0 criza. aeesta i-a ramas totu~i drag in suflet. Dupa ce nemultumirea de sine va fi eliberata. impreuna eu jumatatea sa. Iertarea pas eu pas elibereaza eorpul de negativitate. mai ales partii ei dorsale ceafa ~i omoplatii -. De regula. in cap. -' . ii da copilului hrana pentru ca el sa mediteze. Cine nn da nido importanta iubirii suflete~ti. "Nu mai vreau nimic.'1eavoastra.Alunga rau! din tine copilului di. de~i celalalt parinte I-a suparat prin fapta lui. 770 -. se ami creieml de unde incepe gandirea ineorecta.

Luule Viilma In continuare. Tot ce exista are doi polio Prea multa multumire de sine 11face pe am vanitos. atunci cand i se OpILTle rezistenta. :tara sa banuiti ce urmeaza. 'a~a cum este eel care l~i aranjeaza singur viata. De ce? Omul care. invatati sa lasati sa cearna prin dumneavoastra nemultumirea. EI nu vede ~i nn aude acel rau care a venit sa-i dea 0 leetie. fiindca bine. dadi ml §untep un obstacol in calea ranIni. Daca veti fi capabili sa intelegeti. Fiti ca 0 sita care ~tie di. Fiecare realizare proprie este lectia lnvatata ~i intelepciunea ve~nica a spiritului . eu cat iubesc mai mult raul.izvorul multumirii ~i fericirii. Vor ramane oare neinvalate Ieqiile lui de viala? De regula. Raul devine rau. cu atat binele se face mai bun. ~i chiar daca s-ar gasi persoana aceea. iar iubirea raului mic~oreaza ranI. cu adevarat. Nu se uita in jos . este ceea ce face omul eu mainiIe lui.ce nevoie are. ~i indreptand rauI. In felul aeesta. nu. raul nu va fi ran pentru dumneavoastra. Mai devreme sau ii 280 . veti aeumula nemultumire. Daca lnsa. Raul Insearnnii absen!a iubirii. ~j ell to ate acestea. dacii totul ii merge bine. iar eu sunt acela care se dizbuna pentm ca lipse~te iubirea. In felul acesta. de bucurie ca are 0 via!a buna. oricum nu yeti fi multumit. astfelineat sa nu famana nimie din ee ar putea sa va fuca sa suferiti. raul a venit in calea lui. dar deja tara suferinte. lupta contra rauIui amplmca raul. nu yeti mai fi nemultumi!i de sine ~i de lume. va deveni orb ~i surd. nu inva!a sa gandeasca. in emand 0 sa pretindeti ea alteineva sa va indrepte viata. nitel cate nitel veti deveni mai intelepti.

fie ca se va supara pe ceilalti.11 astfel de om. Ea circula In sus ~i in jos prin canalul energetic principal aflat in coloana vertebrala. . va prirni exact contrariul a ceea ce a gandit deoarece: .cut setea lui de a ca~tiga. sa ~titica el este lectia dumneavoastra de viata. 281 . situatia se va complica. Credem ca~tim ce este pericolul. spiritul Iui tot va extrage intelepciune prin experienta capatata de corp. la serviciu sau la spital . Inainte de 0 ineercare grea. Dar dadi el nu gande~te corect.frica frfuleaza vointa.: re~te. acum va simti pe propria piele indiferenta celorlalti fata de necazurile IuI.. Omul prime~te tot ce dorqte. este oare un pericol? Da. Toate emotiile vi' se vor pune in mi~care ~i acestea sunt stresuri care a~teapti:tsa fie eliberate. el va deveni nesabuit ~i va veni ziua carrd va fi piesnit din pHn. Cfuld intalniti ll.. Fie ea i~i va da seama de gre:jeala sa. Pe partea dorsala a corpului se afla energia vointei.Alungii riiul din tine mai tarziu indiferenta iui aroganta va reveni.rautatea distruge vointa.urme tot va lasa. Dadi nu a mteles cum le-a fost altora din cauza indiferentei lui.. Daca acest lucm nu se intampla. in acest om se concelltreazao aroganta semeata fata de toti . care se uita de sus la toti ceilalti.. va dori sa se razbune pe eel care nu i-a ·satisrn.pe care 0 ~i obi~nuinta de a primi tot ce i~i doviid doar ceilalp . Cand suntem revoltatUn sufletulnostru ~i spunem: "Nu vreau/ ". Daca nu i~i va recunoa~te negativitatea. N-are importanta unde se va intampla acasa. "Nu vreau" este 0 rautate. este lli'1 mare pericol.

. Despre starea de obligativitate ~i nemu1tumire s-a vorbit detaliat in capitolul "Despre focu1 purificator" ~i in capitolul acesta. In desen~1 de pe pagina urmatoare se arata locul unde sunt amplasati factorii de distrugere a energiei vointei ~i sfera lor de actiune.Ji va 282 . Exigenta vrea sa-l invete pe om sa fie mai indulgent.exigenta -(se afla in zona vertebrelor dorsale superioare) . spune: "Draga omule! Drumul vietii este plin de opreli$ti.dorinta de a fi mai bun decat ceilalti (in zona vertebrelor eervieale superioare). Ganditi-va ~i veti intelege ce vor sa va invete. Cautati-i ~i ii yeti gasi in corpul durnneavoastra. i. Fiecare din ei contine eu mult mai multe elemente decat ar parea 10. 0 citire rapida.absenta dorintei . $i atunci picioarele tale nu se VOl' mai incapafana sa spund cd nu au chef sa mew'ga. Cand sunt in stare de eehilibru. Absenta dorintei de a face ceva vine sa il invete pe om sa faca cu placere ceea ce inainte facea eu neplacere.Luule Viilma Principalii factori care distrug energia vointei sunt: . Ea spune: "Cine $tie sa se mulfumeasca eu pufin. in caz contrar. invata sa Ie depa$e$ti eu placere $i vei infelege ce te invafa ele. ele VOl' refuza total sa se mi$te ".(i~i are sediulia niveIuIIombar). distrug. in lac sa spui ca nu vrei. . daca omul nu invata nimic. aceste stresuri dau vietii sens ~i mi~eare. . Cand cresc peste masura. Eo.starea de obligativitate (cu sediul in zona vertebrelor toracale inferioare).nemultumirea (in zona cervicala) .

__ Exigenta Starea de obligativitate Absenta dorinlel Trecut 283 .__ . Via!a demonstreaza insa contrariul.-Nemufiu.. Cine vrea sa obfina imediat ceva mare.__ . fiindca nu ...mire -.Jtiesa aprecieze fericirea .. important. Dorinta de a fi mai bun ca ceilalti este 0 necesitate atat de naturala... incat este socotita 0 trasatura negativa de caracter..Alunga raul din tine atrage 0 mare bucurie. --z.Jisa aiba grijii de ea"... fi mal bun ca cellalti . De ce? \filtor Dorinta .~.". de a _ ""'" ...__ . Copiii sunt inva!a!i ca. va ramdne . fiecare om trebuie sa fie mai bun ca ceilal!i.Ji lara pu{inul ace la. . dimpotriv~.......

De aici lncepe pieirea. Acolo nu va mai fi tulburat de lupta pentru supravietuire a celorlalti. binecuvantat al vietH . Omul trebuie sa se ingrijeasca sa-~i corecteze propriul mod de gandire ~i nu sa caute defecte la a1lii. un gand rau . sa fim tOli la feI. trebuie sa la~neasca inainte. dar fiecare am are gandurile lui. ambele paqi sufera. A~a apare invidia. In felul acesta se produce dezvoltarea pe orizontala. 284 . Prin ganduri suntem legaji de vietile noastre anterioare.rauI. Cand cineva vrea sa fie mai bun.Luule Viilma Ne-am obi~nuit saalergam in turmil. ori barbat. Un gand bun creeaza binele. ineepe sa se dezvolte pe vertic ala. mai devreme sau mai tarziu.lini~tea sufleteasca. Problema civilizaliei este femeia. cand am fost ori femeie. Foqele lui vor seca. Cel care ajunge in fata obose~te din cauza invidiei ce10rla1ti ~i. Treptat el se depa~e~te pe elinsu§i ~i se ridica la un nivel nou de con~tiinta. in concluzie Gandul guverneaza viala. viteza va scadea ~i turma 11va calca pe elm picioare. In oricare dintre cazuri. Este nivelul suprem. Pentru aceasta trebuie sa-i striveasdi pe ceilalti sau sa-i dea la 0 parte. in el va exploda rautatea contra ·invidio~ilor. unde nu mai exista comparatii ~i evaluari marunte. Omul care se elibereaza de dorinta de a fi mai bun deeat ceilalti.

ell dumneavoastra in~iva.e- tii. prin medicamente sau chirurgical. corpul este lipsit de posibilitatea de a povatui. Feridt va fi eel care prin iertare va pune in mi~care ~uvoiul de iubire. Treptat lucrurile se vor aranja §i dorintele vi se vor indeplini gratie fortei iubirii descatu§ate care curge dinspre dumneavoastra spre eeilalti. care la randul ei poate duce la deviatii psihice. en eel care este eel mai de~tept . El va deveni 0 parte componenta necesara §i fireasca a. ati incetat sa mai vedeti binele. 285 . Orbiti de stresuri. Rezistenta acestei punti este determinata de capacitate a dumneavoastra de a rationa. Eliberati-va de disperarea ea "nimeni nu are nevoie de iubirea mea" §i ve1i vedea ea este nevoie de ea. dar. Nenorocirea l§i va croi drum spre psihic.::te. . sa diseutati . Fericit este tel a dirui iubire eurge spre eeilalti. Corpul dumneavoastra este 0 punte care une§te sufletul eu spiritul. invatati sa va iubiti telurile §i sa descoperiti iubirea sufleteasca. Ali ajuns la capatul caqii. dadi veti contix:-uasa nu dati ascultare invataturilor pe care vi Ie da corpul. daea tot mai simtiti ca ceva nu este in ordine. Ne§tiinla de a da ascultare gandului povaluitor v-a adus in situatia in care chinurile suflete§ti s-au transformat in boam fizica. Daca veti invata sa iubiti viata neconditionat. . raul va inceta sa mai exi. Ea va fost data de Dumnezeu pe veeie §i se dezvolta spre viitor.A/unga raul din tine Cfmd 0 boala fizica este trataUi In mod artificial. Adevarata fericire poate sa 0 afle numai eel care daruie§te. Pentru ac<easta trebnie sa invatati .

fierbinte Rlutatea cinstita ~i rautatea mincinoasa. Cald.. Despre cat de greu este sa ierti Respira ca sa fii sanatos Stresui . Fierbinte.PamantuI Despre minciuna Despre ajutorul acordat celor care !ipa dupa eI Despre dorinta de a fi foarte puternic Meditatia sau 0 discutie cu ganduriIe noastre Despre a primi ~i despre neputinta Deprimarea provocata de oarneni " Despre focui purificator Dorinta de perfectiune Singuratatea ca una din fonneIe de existenta a omenirii Viata ca un curent alternativ Rece.. 1autatea lra!lona a : Parintii visuriior noastre Cea mai simpla rautate compIexa... Ghid de viata Cum sa ne de~teptam tara a suferi In concIuzie 7 22 30 "4 -' 38 49 72 81 84 91 104 109 116 121 135 152 155 164 172 178 192 198 206 211 221 240 274 284 286 .LUlile Viilma CUPRINS Lectia civiIizatiei Parintii sotiior ~i sotii1or Despre sensui nonsensuIui R. Despre barbati ~i pentru barbati Reversui bineIui excesiv Copiii se nasc dintr-un sarut.prieten sau du~man? Planeta durerii suflete~ti .

pmiea 1 Valumul 3 .partea 2 Valumul6 Caldura sperantei Izvorulluminos al iubirii Durerea este in sufletul tau In armonie ell tine insuti . Iertarea adevarata ~iiertarea mimata Invatatura despre supravietuire .partea a 2-a Au aparut: Valumull Valumul 2 .partea 1 Valumul 5 .Luule Viilma a sistematizat invatatura sa in ~apte valume. Acesta este volumul 2 .pm"tea2 Valumul4 Valumul 5 .partea 1 Valumul 2 .partea 2 Lumina sutletului Sa stagnezi san sa evoluezi Alunga raui din tine In pregatire: Valumul 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful