,

Prlmele a~eziirl urbane mai marl au apiirut in antichitate in Orientul Mijlociu, in Mesopotamia ~i Valea lndului. Aceste ora~e erau o dovadii a progresului uman, diind na~tere prlmelor marl civilizatii ale lumii.
o
ra~ele s-au putut dezvolta doar cand oamenii au lnvatat sa-~i construiasca a~ezari ~i sa le transforme In locuinte

soldati ~i oficialit:lti. Ora~ele pot exista dac;l fermierii produc un surplus de alimente pentru a hr:lni pe ce.i ce au alte activit;lti, indispensabile dezvolt;lrii civilizatiei. Existenta unor a~ez;lridestul de mari a fost datat;l destul de timpuriu. Ora~ul cunoscut in Biblie sub numele de Jericho a fost locuit in mod permanent inc;l dinainte de 8000 i.Hr., iar Catal HOytik, o a~ezareveche descoperit;l in Turcia, a inflorit intre 6500-5000i.Hr. Din p;lcate, informatiile despre aceste ora~e sunt limitate, deoarece nu exist;l dovezi scrise despre ele. Scrisul a ap;lru( ulterior, inainte de 3000 i.Hr., in Summer (acum sudul Irakului). Sumerul Spre deosebire de zonele situate mai in nord, Sumerul nu a fost niciodat;l un bun teren agricol. Solul s;lu bogat a putut da recolte bogate, dar doar dup;l ce m1a~tinileau fost secate ~i terenurile irigate. Acest lucru presupunea un

efort organizat ~i probabil a necesitat participarea Intregii populatii; eforturi similare erau necesare ~i pentru a mentine In functiune sistemul. Fiind deosebit de productiv ~i prosper, Sumerul a fost In curand divizat In ora~e-state independente -ora~e aparate de ziduri -ca

O Reconstituirea unei case din caramizi de Jut, cu doua etaje, din Ur. Camerele erau amplasate in jurul unei cu~i

O Sculptura din Valea Indului, reprezentand probabil un regepreot sau un zeu. Acesta poarta o mantie decorata cu simboluri religioase.

pennanente. Acest lucru se Intampla cu 1Q~ 12.000 ani In unna, pe o larga fa()ie de pamant de-a lungul Orientului Mijlociu, de unde se afla azi Turcia pana In Iran. Ba()tina()ii acestor locuri traisera la Inceput din vanat ()i cules, dar treptat au Inceput sa traiasca In mici comunitati, sa cultive plante ()i sa creasca animale. Dar aceste a()ezari nu erau Inca ora()e. Ora()ul nu este doar mai mare decat un sat, ci majoritatea populatiei sale nu se ocupa cu agricultura .-meseria()i, comercianti, preoti,

\ I
O Ziguratul din Ur, construit in 2100 i.Hr. in cinstea zei,ei lunii, Nanna. Sanctuarul se afla la aproximativ 21 m deasupra pam3ntului.

ZIGURATUL DIN UR

Ur, Uruk, Kish, Lagash ~i Nippur, fiecare cu rolul de capital;1 a teritoriilor dimprejur. Cu exceptia hranei de care nu ducea lipsa, Sumerul nu dispunea de resurse. Lipsa cherestelei ~i a pietrelor, prea grele pentru a fi importate In cantitati mari, a avut consecinta realizarea cladirilor din caramizi de lut, uscate

1

. Avand in vedere perisabilitatea acestui material. ~ HARTA 2 iN LUT A ORASULUI . pentru c~ pictogramele p~strate nu au putut fi descifrate. 1/~-'. . Agricultura sumeriana era amenin1ata atat de seceta cat ~i de inunda1ii.. la soare ~i arse in cuptoare.Hr.I ~ /~\ . r Printre contributiile Sumerului la dezvolI tarea civilizatiei se nurru1ra primele vehicule cu roti. care initial duceau la templul sau sanctuarul unui sfant. iar dedesubt sigilii din Valea Indului. Sumerienii turnau cuprul in matri~e de lut. in ambele regiuni pamantul tertii. care s~ realiza pe t~blite .Hr. O Sigiliu sumerian. piramide inalte. Mai mult. O Harta din lut. lateral cu trepte. reprezentand credincio~i inchinandu-se unui zeu. Intemeiata de Ur-Nammu. in timpul domniei regelui Ur-Nammu. istoria sumerienilor a fost integrata In cea a civilizatiei babiloniene. Aceste tablite au p~strat ~! primele texte literare. O Pictura sumeriana reprezentand solda~i cu topoare de cupru. Dar dupa ce au fost cuceriti de amoriti. in cele din urm:l 1 scrierea cuneiform~. nu se ~tie cum erau oamenii din Valea Indului ~i cum au reu~it s~ construiasc~ acele ora~e cu adev~rat remarcabile. prin aceasta Incurajand atacurile din afara. Ora~ele sale au Inceput sa se razboiasca Intreele. se pot observa campiile traversate de canale. dar nu se ~tie cum ~i din ce motive. NIPPUR universa~ 2 ~ BABILONUL ~ . din acest motiv atat iriga1iile cat ~i asanarile erau absoIut necesare pentru a asigura existen1a ~i supravie1uirea oraselor sumeriene. In jurul anului 1900 I. .jncepand cu simple pictograme ~i ideograme. Sumerienii au reu~it de mai multe ori sa-~i alunge du~manii. bazate pe miturile ~i \. jn afara de a~ez~rile Mohenjo-Daro ~i Harappa.Hr. a dus la dezvoltarea agriculturii. Preotii detineau o putere deloc neglijabil~ in Sumer ~i aici au luat na~tere primele monarhii.. reprezentand proprieta1ile templului din Nippur. legendele sumerienilor .. Civilizatia organizata din Valea Indului s-a prabu~it In jurul anului 1700 I. Canalul poverii 'parau 11 f Canalul lateral . ora~ sumerian langa raul Tigru.de lut umed.PRIMELE ORA$E Ora~ele din Valea Indului aveau aspectul unei retele. Fiecare ora~ i~i avea propriul sfant ~i era construit in jurul unui templu impuna:tor. este surprin~tor c~ multe dintre aceste structuri sf~rilmicioase au supravietuit. O singura civilizatie s-a mai dezvoltat inainte de anul 2000 i.\ ). ce erau apol uscate pentru a \ p~stra rriesajul.. ~i anume o cultura urban~ misterioas~ localizat~ in Valea Indului (astazi Pakistan) in jurul anului 2500 i.. in plus. a rnarcat unul dintre punctele cele mai Inalte atinse In dezvoltarea acestei civilizatii. ~i Sumerul a avut aceea~i soarta. se pare c~ primul cod de legi a fost cel din Ur. roata de ol~rit ~i mai ales scrisul.'8t1Jo~.Hr. foarte putine vestigii s-au mai p~strat din aceast~ civilizatie timpurie. A IN ANTICHITATE Istorie universal~ 3 -EGIPTUL A IN TIMPUL FARAONILOR O Ora~ele Indului ~i Mesopotamiei. Acestea sunt ziguratele. iar dinastia Ur.:Valea Indului Civilizatia s-a n~scut ~i dezvoltat in Sumer cu cateva sute de ani inainte s~ apara in Egiptul antic. ! sumerienii au dezvoltat.. din vaile raurilor. Acest detaliu arata ca ora~ele au fost proiectate ~i construite Inainte de a fi locuite. '1:.. cu drumuri care se intersectau In unghiuri drepte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful