ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE Facultatea de Ştiinţe Politice

TEORIA RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE
Note de curs

PROF. UNIV. DR. IOAN MIRCEA PAŞCU LECTOR DRD. SERGIU NICOLAE VINTILA

OBIECTIVELE CURSULUI
¾ Sa prezinte conceptele fundamentale ale Teoriei Relatiilor Internationale si sa ofere o grila eficienta pentru analiza principalelor evenimente internationale. ¾ Sa prezinte comprehensiv principalele scoli de gandire contemporane ale Teoriei Relatiilor Internationale si sa identifice implicatiile lor pentru practica relatiilor dintre principalii actori ai scenei internationale. ¾ Sa ofere o diversitate de interpretari teoretice care vor permite studentilor sa evalueze critic politica globala si relatiile internationale. ¾ Sa permita o intelegere a relatiei dintre teoria relatiilor internationale si teoria politica si sociala. ¾ Sa dezvolte abilitatile analitice, critice si comunicationale ale studentilor prin prezentari, redactarea referatelor si pregatirea pentru examenul final. Nu este asumata nici o cunoastere preliminara a domeniului. Cursul este structurat in patru parti. In prima parte vor fi prezentate principalele concepte “cheie” ale teoriei relatiilor internationale: actorii sistemului international si tipologia lor; puterea si balanta de putere; interesul national; securitatea si notiunea de sistem international. In a doua parte vor fi prezentate liniileforta ale structurarii si destructurarii sistemului international de la inceputuri pana in prezent. A treia parte este focalizata asupra principalelor teorii ale relatiilor internationale. Vor fi puse in discutie argumentele aduse de sustinatorii perspectivei traditionaliste-clasice, respectiv behavioriste. Unul dintre obiectivele centrale ale cursului va fi analiza “nucleului dur” al curentelor T.R.I. dominante contemporane. A patra parte a cursului va fi orientata spre probleme mai practice, in care veti avea posibilitatea sa valorificati datele conceptuale oferite pana la momentul respectiv si sa va creati instrumente de analiza pragmatica, eficienta si critica a evenimentelor internationale. Mentionam principalele teme care vor fi prezentate: caracteristici ale restructurarii raporturilor de putere la nivel global; analiza de politica externa. Procesul decizional in politica externa romaneasca si integrarea în structurile europene şi euro-atlantice vor fi prezentate sistematic şi extensiv în cursul “Politica externa si de securitate a Romaniei”.
2

Temele cursurilor
Introducere: Relatia dintre evolutia sistemului international si a domeniului.

Partea I. Concepte cheie ale teoriei relatiilor internationale 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Actorii relatiilor internationale Puterea in relatiile internationale Echilibrul puterii Interesul national Securitatea Sistemul international

Partea II. Evolutia sistemului international 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. De la inceputuri pana la Revolutia franceza Sistemul international intre 1815 si 1914 Relatiile internationale in perioada de dinaintea primului Razboi Mondial. Sistemul international interbelic. In pragul secolului XXI: un sistem international in schimbare. Trasaturile ordinii internationale postbelice.

Partea III. Teoriile relatiilor internationale 3.1. 3.2. 3.3. E.H.Carr: "The Twenty Years' Crisis 1919-1939" Realismul politic Behaviorismul
3

Analiza de politica externa 4 .6.2. 4.5. Restructurarea raporturilor de putere in perioada post Razboi Rece 4. Neorealismul Institutionalism versus neorealism Transnationalism.1. De la bipolarism la … Revolutia tehnologica postnucleara Modificari in domeniul militar. 3.3. Geopolitica – primele abordari Partea IV.4.7. 4. sistem mondial. economie politica. 3. Caracteristici ale restructurarii raporturilor de putere la nivel global. 3.3. Dominarea spatiului de lupta. 4.4.

de inceputul unei noi ere in istoria sistemului global. dupa atacurile asupra unor obiective de pe teritoriul american. teoriile relatiilor internationale. profunde transformari interne. culturala si militara. Aceste transformari politice au avut si au loc in cadrul unei accelerari a proceselor de globalizare economica. financiara. respective. distinctia clasica dintre politica interna si cea externa . precum si al impactului tehnologiilor informationale. sistemul european si mondial sunt in curs de prefacere profunda. 1.erodata de mai multa vreme . Restructurarea raporturilor de putere din perioada post-razboi rece a fost urmata abrupt. Intr-adevar. dar si deciziile luate pentru participarea in coalitia antiterorista) sau cel ca probleme interne. de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. niveluri de analiza. Drept urmare. in acelasi timp. cum sunt cele legate de minoritati.Introducere Relatia dintre domeniu si viata internationala Termeni cheie: politica interna – politica externa. constituie preocupari internationale 5 . dupa cum si actorii lor sufera. pe care o putem numi perioada post/post-razboi rece. pe parcursul ultimei decade se pot inregistra doua transformari structurale ale sistemului international initiate de sfarsitul Razboiului Rece si. Faptul ca legislatia si politica noastra interna se afla "sub lupa " analitică a marilor puteri (vezi doar necesitatea îndeplinirii obiectivelor din planurile nationale anuale de aderare la NATO.tinde sa se estompeze si mai accentuat. al massmediei globale. Nimeni nu se mai indoieste ca epoca pe care o traim este una de mari transformari. Astfel. respectiv procesul de examinare analitica al Comisiei Europene si strategia de integrare europeana.

precum si de proiectarea intereselor unor grupuri interne pe plan extern. a unei zone geografice particulare. de curand au aparut lucrari care analizeaza intrepatrunderea dintre politicile interna si externa. reflectand apoi. care. In plus. mai precis spus. 2. sau a unor grupari sociale sau politice pana la nivelul individual. care vor trebui promovate intr-un mediu ce. 3. paradoxal. activitatea practica a decidentilor si expertilor in domeniu este confruntata in mod constant cu trei provocari majore: problema nivelurilor de analiza. in egala masura. aparent. in sensul lor clasic. sa devina tot mai exclusivista si interventionista. plecand de la dependenta sistemului de starea componentelor sale. In termenii cei mai simpli. Viata internationala reprezinta materia analitica a domeniului relatiilor internationale. proiectarea politicii interne in spatiul extern. respectiv. Teoriile relatiilor internationale difera semnificativ in functie de sfera de cuprindere a fenomenelor analizate. isi propune sa intervina in politica interna a actorilor sistemului ori de cate ori situatia acestora ar putea pune in pericol securitatea sistemului in ansamblul sau. Or. tocmai faptul ca aceasta legatura dintre intern si extern a devenit atat de stransa ne impinge spre un nou tip de ordine mondiala. Acesta a aparut pe o anumita treapta de integrare a sistemului. Dificultatea formularii unor legi generale ale comportamentului uman este accentuata in teoria relatiilor internationale de posibilitatea extrem de limitata a predictiei schimbarilor in sistemul global. cu fidelitate. a unui set de probleme specifice. Este evidenta complexitatea unei realitati in care multe domenii de interogare se transforma radical. Studierea academica a relatiilor internationale si. sfidarea teoretica si. Aceasta impune o regandire a unor valori fundamentale ca suveranitatea si independenta. dilema nivelurilor de analiza implica o optiune intre studierea sistemului global (politicii mondiale).curente reprezinta tot atatea dovezi ale tezei enuntate mai sus. va tinde sa le nege tot mai mult. Apare astfel deseori o ruptura 6 . Lumea democratica tinde astfel. capacitatea de a explica evolutia actorilor in sistemul international. cresc sau chiar dispar in timpul studierii. Aceasta este determinata de adancirea continua a interdependentelor pe plan mondial. evolutia acestuia prin succesiunea diferitelor scoli de gandire care l-au dominat. de fenomenul globalizarii.

intre incercarea de explicare si practica relatiilor internationale. Expunerile vor beneficia de un suport scris – note de curs – dublate de materiale informative (documente. 4. articole) care trebuie sa dea cursantului posibilitatea de a lua cunostinta de situatia la zi in domeniul care formeaza tema expunerii. analizati impactul transmiterii in direct. a tragediei de la World Trade Center. pornind de la legatura stransa dintre politica interna si cea externa. doreste sa va inarmeze cu un minim de cunostinte si instrumente. studii. Intrebari: 1. 2. 5. pe plan global. 7 . Furnizati o serie de exemple ale erodarii treptate a distinctiei politica interna – politica externa. tocmai pentru a putea opera si in acest camp al actiunii sociale. Cursul predat Dvs. stimulandu-i propria gandire si apreciere. In acest context. este un curs de pregatire generala care.

PARTEA I. CONCEPTE CHEIE ALE TEORIEI RELATIILOR INTERNATIONALE
1.1. ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE Termeni cheie: actori internationali; structura sistemului si raporturile dintre actori; stat natiune; delegarea de suveranitate; organizatii internationale guvernamentale si nonguvernamentale.

1.

Abordarea vietii internationale prin intermediul teoriei sistemelor implica doua paliere: cel al elementelor ei componente - "ACTORII" - si cel al "RAPORTURILOR" dintre ei. Modificarea naturii, respectiv a tipului de "ACTOR", influenteaza "RAPORTURILE" dintre acestia si intregul "SISTEM". Ca atare, observarea transformarilor la nivelul "ACTORILOR" ne da masura transformarii "SISTEMULUI" insusi.

2.

Istoric vorbind, "ACTORI" au fost pe rand: colectivitati umane (triburi, uniuni de triburi etc.), orasele-state ale lumii grecesti, imperiile antichitatii (Roman, Persan etc.), formatiunile atomizate ale feudalismului, care, impreuna cu orasele ce au scapat invaziei migratorilor, au prosperat prin concentrarea activitatii clasei burgheze, au constituit germenii statelor de mai tarziu. Acestea, dupa alcatuirea pe baza "principiului dinastic", au capatat treptat un caracter national. Prefigurarea acestui caracter a insemnat, in realitate, evolutia "SISTEMULUI" european, ca nucleu al "SISTEMULUI" international in ansamblul sau.

3.

In felul acesta, principalul "ACTOR" al "SISTEMULUI" devine cu timpul "STATUL NATIONAL". Atributele sale sunt: populatia, teritoriul si suveranitatea propriului guvern asupra ambelor. Este de subliniat rolul "PIETEI" in asigurarea coeziunii statale si a individualitatii "ACTORULUI".
8

4. Prin dezvoltarea economico-sociala, asistam, pe de o parte, la consolidarea "STATULUI NATIONAL" ca principal "ACTOR" al "SISTEMULUI" international, iar, pe de alta, la multiplicarea tipurilor de "ACTORI" (firme, persoane etc). Primul Razboi Mondial a dus la aparitia unui nou tip de "ACTOR" multinational - LIGA NATIUNILOR (ulterior ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE). 5. Continuarea dezvoltarii economico-sociale a determinat multiplicarea atat a tipurilor de "ACTORI", cat si a "RAPORTURILOR" dintre acestia, conducand la adancirea integrarii in cadrul "SISTEMULUI". Astfel, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in randul "ACTORILOR" se numara: statele nationale, organizatiile internationale (guvernamentale si neguvernamentale), organizatii cu tendinte suprastatale (care presupun o delegare de suveranitate de la statele nationale spre ele - UE), firmele multinationale, precum si indivizi (de exemplu, Berlusconi). In rindul actorilor non-statali pot fi incluse si gruparile teroriste internationale, respectiv organizatiile mafiote care actioneaza pe scara globala. 6. Aceasta multiplicare ar fi insotita, dupa unii, de o deplasare de accent dinspre "STATUL NATIONAL" spre celelalte tipuri de "ACTORI", datorata, pe de o parte, pierderii inevitabile de substanta a "STATULUI NATIONAL" (vezi delegarea de suveranitate atat "in sus", spre organizatii internationale, cat si "in jos", spre "regiuni"), iar, pe de alta, concentrarii acesteia la ceilalti "ACTORI" (firmele multinationale, de pilda). In context, se impune o evaluare diferentiata pentru cele doua parti ale continentului: daca in VEST, lucrurile par sa stea asa, in EST ele sunt mai complicate, caci avem "actorii vechi", care tind spre integrare, si noile state, care doresc acelasi lucru, dar sunt nevoite ca, in paralel, sa-si consolideze statalitatea de curand dobandita. 7. Pozitia STATULUI NATIONAL ca actor central al sistemului international constituie astfel una dintre cele mai controversate teme de interogare a teoriei relatiilor internationale. Mentionam o parte dintre argumentele adeptilor diminuarii rolului statului: multiplicarea surselor de autoritate si putere; diminuarea capacitatii statelor de a controla economiile nationale - ca rezultat al globalizarii si interdependentei;
9

Ce este statul-naţiune?
Statul naţiune ar exista dacă… Peter Willets (2000) “Statul–naţiune ar exista dacă aproape toţi membrii unei singure naţiuni ar fi organizaţi într-un singur stat, fără prezenţa altor comunităţi. Deşi acest termen este folosit extensiv, astfel de entităţi nu există.” in Baylis et al (2000:289) Definiţii convenţionale ale statului-naţiune “Statul naţiune este actorul care îşi guvernează independent populaţia în teritoriul propriu şi care îţi stabileşte propria politică externă.” Mark Jani,. An Introduction to International Law (1988: 122) “Statul naţiune, care există într-un sistem de alte state-naţiune este un set de forme instituţionale de guvernare, care menţine un monopol administrativ asupra unui teritoriu cu graniţe demarcate precis (frontiere), domnia sa fiind sancţionată de lege, şi care are controlul direct asupra mijloacelor de violenţă internă şi externă.” Anthony Giddens – The Nation-state and Violence – (1985:121) “The nation-state is a bordered power container, the pre-eminent power container of the modern era” Giddens (1985:120)

incapacitatea de control a informatiilor si ideilor, ca urmare a revolutiei microelectronice (exemplu China si eforturile de cenzurare a accesului la Internet); tendinta spre descentralizare si crestere a rolului autoritatilor locale si provinciale in dauna guvernului central (exemplu devolutia in Scotia si Tara Galilor); dependenta crescuta a majoritatii statelor de resurse naturale externe. Majoritatea analistilor considera ca statul pastreaza o pozitie dominanta in sistemul international chiar in conditiile reconsiderarii acceptiunii traditionale a suveranitatii. Astfel, competitivitatea si cresterea economica, securitatea sociala, asigurarea materiilor prime etc. raman in competenta guvernelor nationale; companiile multinationale depind de statele de origine pentru protectie directa sau indirecta; statele au, pentru moment, monopolul folosirii legitime a fortei pentru a controla tulburarile interne sau pentru a raspunde unor crize internationale. De asemenea, reprezentantii guvernelor nationale sunt factori decidenti in organizatiile
10

respectiv organizatiile non-guvernamentale internationale (INGO). iar faptul ca.a obtinut Premiul Nobel pentru pace. amenintarile asimetrice au impus un raspuns unitar al coalitiei internationale. Tendinta actuala a zecilor de mii de ONG locale este de a obtine un statut regional si apoi global. Chiar si organizatiile supranationale (UE) sunt folosite de catre statele membre pentru a-si sustine interesele nationale. o crestere a importantei atat prin numar.ECOSOC) şi devenind.internationale sau regionale. si-a multiplicat exponential tipologia contactelor sale internationale. Cea mai semnificativa provocare contemporana o reprezinta insa actorii nonguvernamentali nelegitimi: retelele de organizatii teroriste internationale (si unii lideri ca actori individuali) si structurile crimei organizate. Criza din Kosovo si includerea operatiunilor de tip non-Articol 5 in noul Concept Strategic al NATO impun o reevaluare a argumentelor traditionale ale sustinatorilor pozitiei centrale a statului. unele obţinand recunoaşterea din partea Organizatiei Natiunilor Unite (statut consultative in cadrul Consiliuuil Economic si Social . Este semnificativ faptul ca o organizatie non-guvernamentala – Medecins sans frontieres . 9. iar actiunile unor INGO cum ar fi Greenpeace sau Amnesty International se afla constant pe agenda politica a guvernelor. 8. actori legitimi în diplomaţia internatională. mass media internaţionale – prin influenta asupra publicului si a decidentilor . anterior reduse exclusiv la nivelul 11 . al caror potential de risc si amenintare a crescut exponential. a demonstrat viabilitatea si importanta institutiilor internationale. Se inregistreaza. cat si prin influenta reala pe scena politica mondiala a altor actori non-statali: corporatiile transnationale. 10.sunt considerate de un numar din ce in ce mai mare de analisti drept actori autonomi in sistemul international. In acelasi timp. pentru prima data de la crearea Organizatiei Atlanticului de Nord. de asemenea. astfel. Totodata. In ce priveste situatia ROMANIEI. s-a apelat la principiul apararii colective. prin revolutia din decembrie 1989. Razboiul contra terorismului international necesita o intarire a rolului statului pentru a asigura securitatea si siguranta propriilor cetateni.

). dar acum si organizatii interne (economice . Analizati actiuni ale unor INGO cum ar fi Amnesty International. precum si persoane fizice. Furnizati exemple de mass-media internationale care pot fi considerate drept actori ai sistemului mondial (a caror influenta asupra raporturilor internationale poate este masurabila pentru o perioada determinata). Greenpeace sau Medicines sans frontieres. politice. aeriana. 1. Nu numai ca si in cadrul acestuia s-a inregistrat o multiplicare a contactelor (vezi activitatea internationala depusa de diferite componente ale sistemului politic si administrativ). raportate la masurile guvernelor in domeniile respective. elementele puterii. politica externa. PUTEREA IN RELATIILE INTERNATIONALE Termeni cheie: putere. influenta. Intrebari: 1. pe plan intern si extern. rolului statului ca actor central al sistemului international.(controlat in totalitate) STATAL. fluviala. Esenta activitatii/luptei politice este accesul la PUTERE. Presiunea pe infrastructura rutiera.daca nu conceptul . putere soft. putere hard. forta.2. 1. respectiv diminuarea. PUTEREA este un concept . sociale. precum si informationala. stiintifice etc. intretin propriile lor contacte internationale. 3. transpunerea in 12 . este o dovada concreta a integrarii Romaniei in "SISTEMUL" international.cheie al politicii. culturale.firme. Argumentati pozitia personala fata de cresterea. echilibrul puterii. balansoar al puterii. 2. maritima. Aceasta permite.

de a-i determina sa faca ce doresti tu. faptul ca avem de-a face cu o RELATIE PSIHOLOGICA. in timp ce acesta din urma are PUTERE asupra primului. b.cand recurgi la FORTA (inteleasa ca VIOLENTA 13 ansamblul legaturilor dintre ACTORI = legaturile POLITICE (implica . PUTEREA reprezinta. Sunt de subliniat cele doua planuri . sau ceea ce altfel nu ar face. in raport cu alt ACTOR 4. de asemenea. Pe plan international. Ea este. Celelate categorii ale stiintei/stiintelor politice (actori.) sunt determinate de raporturile cu si fata de conceptul de PUTERE. PUTERE / INFLUENTA .intre detinatorii de functii. PUTERE / FORTA . in acelasi timp atat un SCOP IN SINE. PUTEREA POLITICA este o relatie reciproca de control intre detinatorii de functii publice si intre acestia si restul societatii in ansamblul ei. Asa stand lucrurile. 5. si intre acestia si ceilalti membri ai societatii. 2. cat si un MIJLOC DE ATINGERE A ALTOR OBIECTIVE. se impune sa facem o serie de patru distinctii: a. MONEDA DE SCHIMB in POLITICA INTERNATIONALA (definita ea insasi ca LUPTA PENTRU PUTERE). interese etc.vizibila cel mai bine in relatia dintre CONSILIER si FACTORUL DECIZIONAL. Primul are INFLUENTA asupra celui de-al doilea. intr-un cuvant. care se cer definiti: RELATII INTERNATIONALE = POLITICA INTERNATIONALA PUTEREA) dintre ACTORI POLITICA EXTERNA = o strategie (curs de actiune planificat) pentru atingerea unor obiective.practica a propriilor programe politice. PUTEREA reprezinta capacitatea de a controla mintea si actiunile altora. In domeniul relatiilor internationale operam concomitent cu un numar de termeni. 3. precum si satisfacerea propriilor interese.

ELEMENTELE CLASICE ALE PUTERII (HANS MORGENTHAU – POLITICS AMONG NATIONS). in realitate. independenta in acest domeniu se traduce printr-o mai mare libertate diplomatica de miscare). a constituit baza PUTERII.in favoarea FORTEI . si a JEFUITORULUI. avem de-a face cu prezenta sau absenta FORTEI ca ultima sanctiune a PUTERII. ea trebuie sa fie reevaluata. d. prusacii. fara prevederea sanctiunilor pentru incalcarea ei). popoarele din spatii deschise au tins sa se extinda pana la atingerea unor limite / frontiere naturale . precum si CUANTIFICABILE/NECUANTIFICABILE. ungurii. 6. exemplificarea situatiei POLITISTULUI.inteleasa ca RELATIE PSIHOLOGICA . acum. LEGITIMITATEA / NELEGITIMITATEA PUTERII. in timp ce in al doilea avem de-a face cu PUTERE / FORTA bruta. PUTEREA este lipsita de substanta (a se vedea eficacitatea unei legi. Fara sanctiunea FORTEI. polonezii. 14 . de exemplu.vezi rusii. * Geografia (vecini. care sunt utilizate prin intermediul AMENINTARII CU UTILIZAREA). * Resursele naturale (hrana si materii prime. PUTEREA este rezultanta prezentei si actiunii / valorificarii unor elemente. cei care au dispus de frontiere naturale . c. oricum.au tins sa le apere).vezi cazul Romaniei post-ceausiste). Acestea sunt de mai multe feluri: IMUABILE /VARIABILE. PUTEREA MILITARA este cel mai important atribut al PUTERII in general.FIZICA) inseamna ca abdici de la PUTERE . PUTERE care poate fi UTILIZATA (armele conventionale. de pilda) si PUTERE care NU POATE FI UTILIZATA (armele nucleare.romanii .inteleasa ca RELATIE FIZICA. prin prisma costurilor pe care le implica . respectiv intre revolutia industriala si cea informationala. care actioneaza absolut in afara legii. relief. existenta lor permite sustinerea unei populatii mai numeroase si a unei dezvoltari mai sustinute. in primul primul caz exista o justificare morala si/sau legala. * Capacitatea industriala (mult timp. care poarta numele de ELEMENTE ALE PUTERII. care dispune de un mandat. vulnerabilitate.

vezi necesitatea asigurarii capacitatii operative a Armatei in paralel cu derularea procesului de restructurare a acesteia). mecanisme etc. eventual Indonezia. precum si Marea Britanie in timpul lui M. rabdarea. tendintele de evolutie a populatiei sunt urmarite cu mare atentie intre adversarii potentiali.] 15 .atentie. Argentina. acesta este principalul rezervor de alimentare a fortelor armate. • Calitatea diplomatiei (element fundamental al supravietuirii nationale. sunt de urmarit o serie de tari care au sanse reale de a intra in "liga" marilor puteri in secolul viitor . diplomatia. India. vezi cazurile Romaniei. imediat dupa si in perioada de tranzitie. vecini etc. * Moralul national (textura sociala/social fabric .Thatcher.vezi capacitatea aeronautica romana fata de cea a altor fosti aliati din Tratatul de la Varsovia -. calitatea conducerii. profesionalism.China. flexibilitatea. element ce tine de calitatea societatii si guvernarii). Mexic. in special in relatiile cu Statele Unite). distributie si tendinte. * Caracterul national (impulsivitatea. in care forta armata a fost compensate / suplimentata de calitatea diplomatiei. In zilele noastre. precum si cantitatea si calitatea fortelor armate. finetea . ca atare. Brazilia. efectele sunt pe termen lung si determinante. politica-sprijin popular [in ce masura politica exprima vointa poporului sau in ce masura este restrictionata de aceasta].calitati care pot amplifica performanta externa. vezi cazurile Romaniei si.Calitatea guvernarii (sunt de urmarit raporturile dintre: resurse-politica [eficienta utilizarii lor in raport cu obiectivele propuse]. sangele rece.* Pregatirea militara (cu indicatori/sub-elemente ca: tehnologia militara . sa spunem. amplifica sau diminueaza PUTEREA unui stat.element fundamental. Ungariei in acest secol). de urmarit evolutia solidaritatii sociale in Romania inainte de decembrie 1989. in prezent se actioneaza in special asupra acesteia. Toate sunt tari dens populate). * Populatia (marime. guvern-politica externa [locul si rolul politicii externe in ansamblul politicii promovate de guvern .

in completarea notiunii traditionale a puterii.. Este abilitatea de a obtine rezultate mai degraba prin atractie decat prin coercitie. aceasta abilitate de a convinge actorii scenei internationale se realizeaza in principal prin informatia libera si “gratuita”. definita in sens larg. ( Power and Interdependence in Putere hard si putere soft the Information Age. Atributele structurale ale puterii . de putere soft. Puterea hard este abililitatea de a-i determina pe altii sa actioneze chiar si impotriva vointei proprii. prin amenintari sau recompense.Neorealism 16 .Robert Keohane and Joseph Nye Jr. Puterea soft este abilitatea de a obtine rezultatele dorite. elementele puterii sunt relevante doar daca statul ocupa o pozitie critica in structura sistemului international. cea mai importanta resursa a puterii. definite ca putere hard. pentru ca si ceilalti doresc ceea ce doresti tu. September-October 1998. In era informationala. tehnologia informatiei. va fi. probabil. au nuantat abordarile contemporane ale puterii in era informationala. Foreign Affairs. In secolul XXI. Power and Interdependence / New Edition . principalul exponent al neorealismului. Pentru Kenneth Waltz. Statele care au putere reala definesc “regulile jocului” in sistem si obtin beneficii prin folosirea eficienta a elementelor puterii. Ei au introdus o noua categorie. exponenti ai curentului institutionalist.2001).

pe de alta. Premisele asigurarii stabilitatii pe aceasta cale sunt. pe de o parte. De regula. in realitate. asigurau conducerea sistemului ori prin deciziile pe care le impuneau altora. fie un grup de mari puteri care. in linii generale acestea sunt doua: * opozitia directa. Desigur. daca nu se intervine.3. la momentul respectiv. in esenta. (Daca era vorba de un sistem compus din unitati subordonate una fata de alta. the equilibrium must aim at preventing any element from gaining ascendancy over the others" (Morgenthau. este vorba de o impletire intre confruntare/conflict si colaborare. ci ca. aceasta misiune trebuia sa cada in sarcina autoritatii centrale. chiar daca si 17 . ca se pot controla reciproc). aceasta autoritate a fost fie o mare putere. echilibrul este mentinut prin intermediul separatiei puterilor. 3. cat si extern) "Since the goal is stability and the preservation of all the elements of the system. in virtutea caruia. ceea ce presupune cu necesitate colaborarea lor in exercitarea actului de conducere. care regleaza sistemul). Echilibrul Puterii este o modalitate de mentinere a stabilitatii intr-un sistem compus din mai multe unitati autonome. in care doua puteri se confrunta reciproc (de retinut ca nu avem de-a face cu o confruntare exclusiva. ramane problema "autoritatii" care asigura repartizarea echilibrata a puterii in cadrul sistemului compus din unitati/entitati autonome. iar. nici una dintre puteri nu o detine in totalitate. una din unitati/entitati va cauta sa le "inghita" pe celelalte (politica este lupta pentru putere.1. si * ca. pana si in razboi. ECHILIBRUL PUTERII 1. partile colaboreaza. ori prin propria lor actiune. 189) (Pe plan intern. In ce priveste tipurile de actiune. 2. doua: * ca toate unitatile/entitatile sunt necesare sistemului. atat pe plan intern.

prin intermediul includerii in sfera proprie de influenta (in timp. metoda DIVIDE ET IMPERA. o continuare a ei nesupravegheata. de regula o terta parte (statele A si B sunt in competitie unul cu altul pentru statul C) 4. cele mai recente fiind inregistrate in cazul dezmembrarii imperiilor britanic si sovietic . accentul a inceput sa cada tot mai mult pe cele din a doua categorie. de doua tipuri: 18 . precum si in Iugoslavia). pe aceasta cale. s-au conturat o serie de metode practice de mentinere a echilibrului si asigurare.vezi si cazul Protocolului Secret al Pactului Molotov-Ribbentrop. fie cea mediata. implica producerea cu suficienta siguranta a catastrofei pe care competitia trebuia tocmai sa o evite. gaseste un stapan") de la cel care l-a provocat (istoria este plina de exemple de acest gen. prin intermediul careia se crea un conflict. a stabilitatii in cadrul sistemului: a. In decursul istoriei. metoda ALIANTELOR. de aici cooperarea fortata a competitorilor. in sensul ca asemenea intelegeri au avut loc tot mai mult in secret . pe fundalul progreselor realizate in domeniul tehnologiei militare. insemnau polulatie si/sau resurse). si in acest caz. manevrandu-se astfel incat ambele parti sa caute sprijin ("cine isi cauta un protector.numai tacit). care au fost. b. metoda COMPENSATIILOR. care presupune existenta unui obiect al acesteia. c. precum si al Acordului Procentajelor incheiat intre Churchill si Stalin). d. din cauza aceleiasi dezavuari crescande. in ce priveste teritoriile. metoda echilibrului prin intermediul ARMAMENTELOR. fie bani (compensatiile de razboi. s-a inregistrat o deplasare de accent dinspre zona "vizibilului" spre cea a "invizibilului". practica inregistreaza fie posesiunea nemijlocita. la randul lor. * competitia. cu corolarul ei CURSA INARMARILOR (de retinut ca.similitudinea este remarcabila -. in ansamblu. pe masura ce practicile din prima categorie au devenit tot mai dezavuate. de pilda). in virtutea careia fie se atribuiau teritorii (care. prin intermediul negocierilor si acordurilor de control al inarmarilor si dezarmare). cu precizarea ca.

spre exemplificare. reguli de transformare. El a identificat existenta a 6 tipuri de sisteme internationale ipotetice bazate pe echilibrul puterii. In acest din urma caz. in Europa. 5. a vegheat cca. reprezentant de seama al scolii BEHAVIORISTE. * impotriva altei aliante (vezi cazul Antantei si al Puterilor Centrale in primul Razboi Mondial. In cadrul fiecarui tip. negociaza decat lupta. pentru a se proteja. 2. Iata. dar si cu Franta impotriva Germaniei in cele doua razboaie mondiale. dar. precum si cel al Tratatului de la Varsovia impotriva NATO). reguli esentiale. urmand sa se alature aceleia dintre aliante care parea sa piarda teren. doua secole ca Europa sa nu ajunga sa fie dominata de o singura putere. mai degraba. acest rol l-a jucat Marea Britanie. Unul din marii teoreticieni ai ECHILIBRULUI PUTERII a fost Morton Kaplan. regulile esentiale de functionare a sistemului clasic de echilibru al puterii: 1. (vezi 19 . Istoric.impotriva Frantei lui Napoleon. respectiv al unei puteri care veghea asupra mentinerii echilibrului dintre ele. variabile de capabilitate. variabile informationale. variabile de clasificare a actorilor. de aici si celebra fraza: "Anglia nu are dusmani sau prieteni permanenti. al existentei unei aliante indreptate impotriva altei aliante. practica politica a inregistrat si existenta unui BALANSOR AL PUTERII. Iata pentru ce Marea Britanie s-a aliat cu Prusia .* impotriva dominatiei mondiale (vezi alianta creata impotriva Germaniei. care. pentru a preveni astfel aparitia unui pericol direct la adresa securitatii sale fizice.si alte puteri . 4. Actorii isi sporesc capacitatile. ci doar interese permanente !" 5. el a identificat 5 seturi de variabile: 1. Japoniei si Italiei). 3.

Mai degraba lupta. 4. (vezi cazul Marii Britanii la inceputul celui de-al doilea Razboi Mondial. 6. 2. care decurg din prima premisa a echilibrului puterii . tinand seama de competitia multipolara derivata din aparitia unor noi centre de putere.a tinut piept singura Germaniei). decat sa scape ocazia de a-si spori capacitatile. Transformarile recente din cadrul sistemului international pun in lumina impletirea unor tendinte ce indica spre lumea de maine (de integrare) si tendintele ce indica recursul la practicile clasice ale "politicii puterii" (power politics). Cauta sa-i constranga pe cei ce cauta sa subscrie la principii supranationale (expresia efortului de mentinere a unei individualitati distincte in cadrul sistemului. data fiind importanta Irakului pentru echilibrul local de putere). vezi opozitia actuala a Marii Britanii fata de planurile de transformare a Uniunii Europene intr-o entitate suprastatala). cat si o revigorare. si conceptul de "echilibru al puterii" cunoaste atat o diminuare de utilitate determinata de intarirea consensului si cooperarii. 3. 5. pentru aproape un an din iunie 1940 pana in iunie 1941 . (vezi decizia Germaniei de a intra in primul si in cel de-al doilea Razboi Mondial). Mai degraba opresc lupta.respectiv ca toate unitatile/ entitatile sunt indispensabile sistemului).relatia dintre SUA si URSS in perioada postbelica). cand. In acest sens. Permit invinsului reintrarea/revenirea in sistem (vezi cazurile Frantei lui Napoleon si ale puterilor invinse in primul si cel de-al doilea Razboi Mondial. 6. decat sa elimine un actor esential (vezi incheierea razboiului din Golf. 20 . Refuza preponderenta unui actor sau a unei aliante de actori.

prin exemple proprii. operationalizare. 2. Conceptul de interes national este fundamental pentru orientarea politicii externe. 2. 1. putere-forta etc. obiective. Analizati valabilitatea contemporana a regulilor traditionale de mentinere a echilibrului puterii. al doilea parametru il constituie gradul de perenitate . Realizati o comparatie intre doua state pornind de la elementele traditionale ale puterii. in functie de propriile interese). prezentate in curs.caci 21 . Analizati.4. INTERESUL NATIONAL Termeni cheie: interes national. in ciuda utilizarii lui frecvente. trebuie operationalizate. respectiv de revigorare – prin persistenta power politics .Intrebari: 1. ci numai cele care au o acoperire foarte larga -. 4.a conceptului de echilibru al puterii.nu orice interes ingust intra in categoria interesului national. valori 1. pozitiile ocupate in sistem si abilitatea de influentare prin mijloacele puterii soft. deoarece exprima mai degraba aspiratii care. In acelasi timp. 5. cele patru distinctii: putere-influenta. Conceptul se defineste printr-o serie de parametri: primul il constituie gradul sau de generalitate . fiind in acelasi timp un concept polemic (fortele politice il interpreteaza diferit. el este totusi un concept relativ vag. 3. Explicati sintagma “Politica internationala este lupta pentru putere”. Argumentati tendintele de diminuare a utilitatii. pentru a capata valoare practica. El reprezinta calauza principala a intregii activitati externe desfasurate de un stat.

Acest lucru este valabil atunci cand actorul este cel ce lanseaza o initiativa de politica externa. interesele care intra in categoria interesului national se exprima prin valori. bine definit. care se traduc apoi in obiective palpabile. suveranitate etc. nu avem in vedere un interes anume. . care converg spre asigurarea. pe care actorul trebuie sa le indeplineasca. in esenta exista trei categorii mari: * cele care exprima valori fundamentale . situatia actuala) "Un interes national . (De analizat. prin prisma bunastarii.nu este vorba de interese conjuncturale. trebuie alese mijloacele de atingere a acestuia. dupa amputarile teritoriale. iar." 4.mijloc) care ii asigura satisfacerea in cel mai inalt grad a propriului sau interes national. care nu sunt alterate de trecerea timpului. el trebuie sa identifice raspunsul (urmarind aceeasi secventa: obiectiv . un interes national vital este acel interes pentru care ei sunt gata sa-si verse sangele si sa-si cheltuiasca bogatia pentru a-l apara. situatia Romaniei din anul 1940. desi importante. sau pe cei mai multi cetateni. * cele asupra carora.este un bun public care preocupa pe toti.integritate teritoriala. Odata stabilit obiectivul. prin prisma securitatii. modalitatile concrete prin care se procedeaza. Interesele nationale combina. avem in vedere capacitatea unor asemenea interese de a fi traduse in practica politica. si preocuparile morale si etice. caci. 3. se poate negocia (vezi acorduri de control al 22 . Concret. In ce priveste clasificarea intereselor. securitatea cu preocuparile materiale. Cand vorbim de interes national. ci o suma de interese.asupra carora nu se negociaza. cand insa trebuie sa raspunda la o initiativa lansata de alt actor. ele raman doar in stadiul aspiratiilor imposibil de atins. pe de o parte.modalitate .spune Samuel Huntington . ci de cele cu adevarat durabile. pe de alta parte. in cadrul lor. independenta. a securitatii. pe de o parte. de regula. 5. iar pe de alta a bunastarii actorului dat. deci la un stimul extern. fara aceasta. in sfarsit. precum si.

Analizati definitia lui Samuel Huntington. prin negociere. 2001). In ce priveste purtatorii intereselor respective. Comparati modul de prezentare a intereselor nationale fundamentale in “Strategia de securitate nationala”. distingem un evantai larg. partide). 6.(Bucuresti. chiar a celor initial contrare . rezultanta lor poate fi cea mai apropiata de realitatea obiectiva. sau.cat si neconvergenta. care trebuie eliminat. intre actori se constata existenta atat a convergentei / complementaritatii de interese . prin intermediul unor forme de asociere crescator complexe (grupuri. guvernant. convergenta opiniilor. Exemplificati interesele fundamentale. chiar conflictul de interese. cele care se pot negocia si cele care fac obiectul comun al negocierilor.care formeaza baza colaborarii .SSN. In practica.de pilda. clase. cu alte cuvinte. drepturi de navigatie pe Dunare etc. guvernant. pana la natiune. respectiv in documentul SSN adoptat in 1999 2. ca fiind un interes major. * cele care fac obiectul curent al negocierilor . este intr-adevar un asemenea interes ? Cum pot eu. recurgandu-se la un intreg evantai de procedee delimitat la un capat de negocieri.realizata pe calea compromisului politic -. care merge de la individ. o problema fundamentala este cea a raportului corect dintre realitate si perceptie: Cine imi garanteaza mie ca ceea ce imi prezinti tu. 23 . In acest sens. 3. care face parte cu siguranta din interesul national. se mentine echilibrul initial. iar la celalalt de razboi.armamentelor si/sau dezarmare). sa am siguranta ca interpretarea pe care o dau eu interesului national este cea conforma cu realitatea ? In acest domeniu nu exista detinatori ai adevarului absolut! Tocmai de aceea. 4. atata timp cat. Intrebari: 1.

fie justificat. iar al doilea la supravietuirea pe termen mediu si lung a actorului in cauza. si-a multiplicat intelesurile. dilema securitatii. amenintari. 1. aceasta este ratiunea pentru care intalnim formulari ca. securitate cooperativa. interese de securitate. potrivit caruia "securitatea" se circumscrie asigurarii integritatii teritoriale si bunastarii materiale. drept un concept "in curs de dezvoltare"! Acest lucru se datoreaza si utilizarii lui intr-o multitudine de contexte. De aici si o anumita stare de confuzie. "securitatea" unui actor reprezinta capacitatea sa de a supravietui ca atare in sistemul international. devenind ceea ce se numeste un "concept stratificat". mai putin adevarat ca si conceptul in sine. in randul specialistilor exista un anumit consens. pe fundalul multiplicarii si adancirii interdependentelor mondiale. sau legate de conceptul in discutie. securitate comuna.SECURITATEA Termeni cheie: Securitate. determinate de mare varietate de interese. Excluzand cazurile de confuzie voita. care. Caci. daca se poate spune asa. specialistii il apreciaza ca fiind inca in curs de definire. Astfel. In esenta. securitate internationala.1. riscuri asimetrice.m. securitate colectiva. fie nu. se vehiculeaza cateva 24 . primul termen ne conduce la aspectul fizic al securitatii. insa.d. 2. "securitate alimentara". vulnerabilitati. securitate nationala.5. este considerat. sunt prezentate ca interese de securitate. 4 In literatura de specialitate. Nu este insa. 3. in legatura cu acest concept.a. in fond si la urma urmei. de pilda. "securitate ecologica" sau "securitate culturala" s. Desi este un concept des uzitat. riscuri. echilibrul terorii.

vezi sistemul Ligii Natiunilor si cele doua tratate care stau la baza blocurilor militare postbelice). mai nou. pe de o parte. Pe urma. Exponentii acestei viziuni incearca sa formuleze un raspuns coerent la intrebarea “Care este sensul securitatii fara stat?”. trebuie asigurata de asa maniera incat sa nu o diminueze pe a altora concept inventat si vehiculat de nordici: Comisia Palme in anii '80). incalcarea drepturilor omului. Riscurile ecologice. traficul de droguri. migratia internationala. Aceasta perspectiva. literatura de specialitate abunda in termeni ca "securitate colectiva" (prin care se intelege ca un atac asupra unui actor este considerat ca un atac asupra tuturor . depinzand de a altora. amenintarile globale si transnationale. (Se va vedea ca cea mai mare parte a modalitatilor de asigurare a "securitatii" cauta sa rezolve aceasta problema / dilema). pe de alta parte. "securitatea" mea.probleme cu caracter mai teoretic. Largirea pe orizontala a sferei de cuprindere a termenului “securitate” propusa in anii ’90 evidentiaza in primul rind dimensiunea non-militara a securitatii. care se refera la asigurare "securitatii" sistemului ca atare. ci este un concept in sine. Criticii notiunii realiste. ori. terorismul. crima organizata internationala. epidemiile si saracia sunt considerate cele mai importante amenintari ale securitatii statelor si societatii internationale. care poate fi caracterizata drept trecerea de la “securitatea nationala” la “securitatea umana” are insa limite evidente. propun o reconceptualizare pe trei niveluri. Argumentele lor principale sunt: cresterea rolului actorilor non-guvernamentali. 5. dominante in timpul razboiului rece. Astfel. una dintre acestea este cunoscuta sub numele de "dilema securitatii" conform careia se intelege modalitatea de a concilia. necesitatea cresterii propriei securitati. care se cer lamurite. realist. "cooperativa" (inteleasa ca un efort comun de prevenire a conditiilor izbucnirii unui razboi). in ansamblul sau. stiindu-se ca cel de-al doilea nu inseamna pur si simplu insumarea "securitatilor nationale" ale tuturor actorilor sistemului. sau "comuna" (care pleaca de la premisa ca. Este vorba apoi de raporturile dintre conceptul de "securitate nationala" si cel de "securitate internationala". cu cea ca acest lucru sa nu genereze insecuritate pentru ceilalti. Adancirea verticala propune o reconsiderare si mai radicala a conceptului traditional. 25 .

dupa acest moment ele devin tot mai mult interne si mai putin vizibile (vezi cazul Iugoslaviei. o definitie centrata pe stat ar subestima principalele obiective ale securitatii: indivizii sau/si “umanitatea”. care s-a dezmembrat nu pentru ca a fost agresata din afara.prin intermediul careia. ea fiind. Astfel. dupa cum s-a putut vedea. pericolul izbucnirii unui Razboi mondial 26 . ci pentru ca partile ei componente . dupa aceleasi principii) -. in linii mari.este drept. Regasim in aceasta perspectiva dificultatea teoretica majora a aplicarii deconstructivismului in relatiile internationale: golirea de sens a notiunilor fara a se propune solutii alternative. Aceasta abordare analizeaza preponderent elaborarea discursului de securitate. Concret. in anii razboiului rece. de regula. in mare masura. doua tipuri: primul il reprezinta metoda crearii "imperiului universal" . prin inglobarea unui actor de un altul. practic. mijloacele concrete prin care un actor isi asigura "securitatea" depind. iar al doilea il constituie metoda asigurarii "echilibrului de putere". daca pana in 1989. 7. La nivel micro. Din aceasta perspectiva. cat si de tipul de amenintare utilizat de atentator/agresor. amenintare careia. i-ar fi putut face fata cu brio.incapacitatea statelor de a face fata acestor amenintari. mutatii in spectrul amenintarilor generale existente in interiorul sistemului. practica istorica inregistreaza. Reconsiderarea epistemologica. amenintarile erau preponderent externe si vizibile. ultima propunere de redefinire a conceptului. analizeaza din perspectiva postmoderna modul in care sunt “construite” diferitele modele de securitate. Folosirea argumentului “crizei umanitare” in Kosovo sau Timorul de Est aduce insa un puternic contra-argument acestei viziuni care poate fi interpretata ca o expresie a unor interese bine definite. de acum o probleme interna a sa (si NATO functioneaza. In ce priveste modalitatile concrete de asigurare a "securitatii". inteleasa ca fenomen intersubiectiv. incitate din afara . atat de domeniul in care aceasta este amenintata. in mod special. la randul lor. Mutatiile de substanta petrecute in ultimii ani pe plan international au determinat. 6. acesta din urma preia si sarcina asigurarii securitatii primului actor. dificultatea aplicarii modelului clasic al securitatii pentru statele mici. si.au hotarat sa se desparta prin forta).

Prin amenintari asimetrice intelegem folosirea de catre actori statali sau non-statali – organizatii si retele teroriste internationale – de mijloace violente pentru a provoca teroare si a genera pagube morale."produsele" – stabilitatea şi securitatea. * promovarea unei politici de bunavecintatea cu toti vecinii nostri. Raspunsul la amenintarile asimetrice si modul de desfasurare al razboiului impotriva terorismului international evidentiaza conturarea unor noi strategii de securitate. situatia ei de securitate putea fi caracterizata. Romania a cautat sa-i faca fata vizand: * acordarea prioritatii in relatiile sale cu Vestul (din ratiuni subiective . In ce priveste Romania. imediat dupa revolutie. In ultima perioada se inregistreaza o crestere exponentiala a riscurilor si amenintarilor non-militare si asimetrice. fie de escaladarea necontrolata a unui conflict regional.nuclear era dat fie de o eroare de calcul in administrarea delicatului "echilibru al terorii". apare totusi pericolul cronicizarii sale. ceea ce implica riscul inglobarii in viitoarele confruntari dintre principalii actori ai noului echilibru de putere mondial. in toate aceste conflicte. * sprijinirea eforturilor internationale de solutionare a conflictelor din mediul nostru geografic (Bosnia. care creste). cel de-al doilea se transforma. 27 .cautate se afla numai acolo).latinitate si obiective . in sensul ca. materiale si simbolice extrem de mari unor actori mult mai puternici. Astazi. dar şi baza prosperităţii . insa. aflat in curs de cristalizare (vezi cresterea gradului de implicare directa a marilor puteri in conflictul iugoslav. in urmatorii termeni: * singura. daca primul pericol se estompeaza vizibil. 8. Acestei situatii. proportional cu acutizarea si prelungirea acestuia). sub o forma sau alta. desi nu mai exista pericolul ca un asemenea conflict sa duca la izbucnirea unui razboi mondial. data fiind implicarea superputerilor. Albania. pericolul proliferarii nucleare. * slabita. ca urmare a incetarii rivalitatii nucleare dintre marile puteri (fara ca aceasta sa diminueze. Kosovo). * mentinerea echilibrului in relatiile cu Estul (pentru a diminua gradul de insecuritate). * amenintata.

In 28 . Abordarea sistemica . vorba de o modalitate de abordare aplicabila si acestui domeniu si nu proprie in exclusivitate acestuia . deci. 1. autoreglare. Este corecta aceasta propozitie si pentru mediul de securitate post 11 septembrie 2001? Argumentati. 2. in ansamblul pe care il formeaza.6. este vorba de un anumit tip de abordare care este valabil si in domeniul relatiilor internationale. Explicati mecanismul “dilemei securitatii”. 2.fiind. * aceste componente nu pot fi intelese corespunzator decat daca sunt privite in totalitatea. anarhia in sistemul international – lipsa autoritatii centrale. respectiv ca apartenenta lor la acelasi intreg nu decurge in exclusivitate din faptul ca se afla in acelasi spatiu geografic.Intrebari: 1. Amenintarile devin prepondenrent interne si mai putin vizibile. destructurare – restructurare. Cum spuneam. 1. sistem international. 3.pleaca de la doua premise: * ca intre componentele intregului exista anumite legaturi. SISTEMUL INTERNATIONAL Termeni cheie: Abordare sistemica. pe care ne ajuta sa-l intelegem mai bine asa. Analizati articolul 5 din Tratatul Altanticului de Nord (Washington 1949) pentru a intelege logica apararii colective.

principalul sau factor reglator. 3. Alcatuirea sistemului international actual incepe cu existenta unor sisteme locale incipiente. fie prin intermediul razboiului (care este tot un mijloc de comunicare). loc un proces concomitent de multiplicare si adancire a legaturilor dintre elementele componente ale sistemului.ajunge. rezultatul constituindu-l o predictibilitate mai redusa (insa nu absenta) comparativ cu stiintele exacte. compus din totalitatea interactiunilor dintre componentele/subsistemele sale. pe de alta. evolutia sistemului se realizeaza prin intermediul adancirii interdependentelor din cadrul sau. se remarca rezultate diferite ale aplicabilitatii sale in stiintele exacte unde legaturile dintre elementele componente ale sistemului. Rezultatul in timp al interactiunii care are loc asa il constituie transformarea sistemelor locale respective in subsisteme ale sistemului mai larg creat prin includerea lor intr-un ansamblu mai amplu. care evolueaza mai intai pana ajung la stadiul de sisteme cat de cat conturate ca atare. Urmeaza apoi faza expansiunii lor. ceea ce le pune in legatura cu sisteme similare ("lumi") fie pe calea legaturilor pasnice.un sistem local care evolueaza el insusi . cat si regulile de functionare sunt mai putin conturate. unde atat legaturile. precum si prin aparitia unor noi actori (chiar si de alt tip). 4.si cele sociale. Principala regula de functionare a acestui tip de sistem o reprezinta AUTOREGLAREA. prin expansiune si inglobare in structura sa a altor zone (lumi/sisteme) ale lumii. deci. precum si regulile sale de functionare sunt mai precise . 6. centrul sistemului international global. Concret. In fapt. Are. calitatea de initiator al sistemului. 5. Odata atinse limitele geografice ale sistemului (provenind din caracterul finit al planetei). se poate spune ca 29 . caracterizata prin lupta pentru putere intre componentele sale. Europa . aceasta inseamna o dubla calitate: pe de o parte. In ce priveste caracterizarea sistemului international actual.context.

la randul ei de un nou proces de structurare. Intrebari: 1. * un sistem lipsit de autoritate centrala (al doilea motiv pentru care se autoregleaza). * care evolueaza prin structurare. 2. adancirea si multiplicarea interdependentelor impune cu necesitate colaborarea chiar si intre adversari chiar si in timpul conflictului). Explicati termenul de anarhie in sistemul international – lipsa autoritatii centrale. urmata de de-structurare. care se autoregleaza (prin procesul de redistribuire continua a puterii in cadrul sau). urmata. * un sistem competitiv (fiind inchis.acesta este: * un sistem (geografic) inchis. 30 . a uni guvern mondial – si comparati aceasta structura politica cu organizarea ierarhica a sistemelor politice din interiorul statelor. sistemul se "regenereaza" (vezi perioada de dupa 1989 in Europa). termenul folosit in teoria relatiilor internationale este de “sistem anarhic”. In eventualitatea unei modificari a caracterului inchis al sistemului international – prin colonizarea spatiului cosmic – considerati ca va dispare caracterul competitive al noului sistem mondial/planetar? Argumentati. de la un punct incolo. in felul acesta.

apoi lumea romana. care a cuprins in interiorul sau organizarile social-statale din spatiul mediteranean. Problema care se punea era aceea a stabilirii legaturilor intre aceste focare de organizare pe care le reprezentau lumile respective. inca dinaintea cuceririi romane. ori America .aveau loc. Inceputurile le constituie "lumile". rezultat al actiunii marii centrifugi asiatice. Imperiul Roman. EVOLUTIA SISTEMULUI INTERNATIONAL 2. procese relativ asemenatoare. in mod independent. 3. Prima mare comunicatie/legatura de acest gen . modelul imperial hegemonic.PARTEA II. la randul lui. contribuie si mai mult la coeziunea lor. regatele din Orientul Mijlociu si Africa de Nord.vezi Asia de Est. in alte zone ale globului . ca prima etapa a integrarii europene si tentativa de creare a unui 31 . Am avut astfel lumea greceasca. Este de remarcat ca. fara sa ajunga insa la gradul de integrare al unei singure lumi. 2. 1.a reusit sa-si creeze imperiul. Abia acesta a fost un sistem relativ integrat.asa cum arata si Machiavelli intr-una din lucrarile sale pregatitoare pentru sfaturile din "Principele" . prin diplomatie si razboi . DE LA INCEPUTURI PANA LA REVOLUTIA FRANCEZA Termeni cheie: “lumile” antichitatii. nucleul si periferia sistemului international.1. Acest lucru s-a petrecut abia odata cu castigarea suprematiei de Roma. Comunicarea dintre aceste lumi a existat indeosebi pe calea comertului si a razboiului.daca excludem expeditia lui Macedon de dinaintea fauririi Imperiului Roman -o reprezinta invazia migratorilor. sau de Sud. privite ca insule de organizare statala. expansiunea europeana. sisteme regionale. Sub loviturile ei repetate. ce. care. care isi dezvolta in timp si un set de valori comportamentale.

* Sistemul arabo-islamic (din Spania pana in Persia). Nu trece mult timp si. A se vedea si actuala confruntare din interiul Uniunii Europene intre tentinta de a deplasa centrul de greutate spre Nord . pe de alta parte. incep sa apara unii mai puternici.orasele.care insemnau prin ele insele putere . in care populatia locala lucreaza pentru si ii furnizeaza soldati stapanului local. de-a lungul tarmurilor Marii Baltice. prin supunerea celorlalti. se dezintegreaza. 6. Cu timpul. 5. din contra. care reprezinta sursa autoritatii politice si juridice a locului.tinzand spre incoronare ca suverani ai statelor feudale. Dar care au fost. precum si a oraselor din zonele adiacente. odata terminata. ei au gasit: "alte sisteme internationale. caracterizat de combinatia dintre cultura hindu si conducatorii islamici. cruciadele au demonstrat. fiecare dispunand de reguli si institutii ce reflectau o cultura regionala dominanta". isi largesc posesiunile . este initiata expansiunea externa.sustinuta de Germania .sustinuta de Franta]. care.sistem relativ unitar in zona noastra. Drept rezultat apar nucleii viitorului proces de re-integrare. si fermele intarite. [Atrag atentia asupra principalelor directii de expansiune ale stapanilor feudali: cei din sud (francezi. indeosebi) s-au indreptat spre Orientul Mijlociu (locurile sfinte). in linii generale. ulterior au devenit parti componente ale sistemului international global. Treptat isi face loc organizarea feudala. pe de o parte. care a evoluat de atunci pana in prezent . 4. sub forma cruciadelor. 32 . din luptele angajate intre diferitii stapani locali. * Sistemul indian (in subcontinent si spre estul acestuia). In schimb. aceste sisteme care. dinamismul ei. pana la urma.si cea de a-l deplasa spre Sud . Acestea au fost: * Crestinatatea Latina (in Europa). el furnizeaza populatiei locale protectie. iar cei din nord (germanii) spre Est si Nord. expansiunea interna. Desi s-a spus ca lumea Evului de Mijloc a fost o lume imobila. In drumul lor.

unele chiar surprinse in tratate. sa retinem regula fundamentala a intensitatii mai mari a contactelor in interiorul acestor zone. cat si spre Est(mai ales Indonezia). anumite zone mai putin dezvoltate (Africa sub-sahariana. comparativ cu cele stabilite cu exteriorul. Este de remarcat existenta unor deosebiri intre ele. care s-a derulat de-a lungul mai multor secole si a avut loc succesiv. financiar. aveam in primul rand. de pilda.bine definite). 9. Pe acest fundal a inceput expansiunea europeana. Asia Australa). Astfel.mai putin evoluate. sistemul propriu-zis. iar portughezii spre est. Periferia era constituita din zonele locale autonome. care a fost directionata atat spre Vest (New York-ul a fost intemeiat de ei). dispunand de o organizare proprie . precum si de memorie.* Sistemul mongol-tatar (in stepele asiatice). Asa a aparut si Africa de Sud. daca sistemul arabo-islamic era descentralizat. Astfel. legal. in valuri. mai pragmatici. 8. In orice caz. islamic. cel mongolo-tatar era inalt-centralizat. reprezentand nucleul. de guvernare. Raporturile dintre aceste tipuri de zone erau reglementate dupa cutume. modelul de organizare a legaturilor dintre cercuri era cel imperialhegemonic. primul val l-a constituit expansiunea iberica (spaniolii spre vest. intr-un cerc imediat urmator. existau.nu atat de sofisticata ca centrul . Oricum. Iar zonele de dincolo de periferie cuprindeau regatele si principatele independente. In al doilea rand. * Sistemul chinezesc (controlat multa vreme de mongoli) 7. Astfel. El dispunea de reguli clare in principalele domenii de activitate (religios. ca principal 33 . impregnati ideologic. unde au gasit forme de organizare . care trebuiau sa recunoasca autoritatea conducatorului suprem si sa-i plateasca un tribut. Americile. centrul se afla sub autoritatea/dominatia conducatorului suprem.si fiind in contact cu acesta.deci si de rezistenta . intalnind forme de organizare statala . la inceputul anilor 1600.inclusiv rezistenta mai mare . comercial). Organizarea acestor sisteme a fost ierarhizata. A urmat apoi expansiunea olandeza.

Lucrul acesta a fost valabil pana la cel deal doilea Razboi Mondial. odata cu infrangerea Frantei napoleoniene (care. urmati de francezi. s-a pornit de la expansiunea individuala. timp de cateva secole. Marea Britanie. intr-o faza urmatoare. 2. elementele de structurare si restructurare a sistemului international in perioada antica. care a ajuns centrul sau. Cel de-al treilea val l-au constituit englezii . comparativ. domino-ul securitatii 1. Franta . in termenii procesului producerii de putere. Sub raportul continutului.2. institutionalizata (prin intermediul organizatiilor internationale). SISTEMUL INTERNATIONAL INTRE 1815 . conducerea treburilor a fost preluata de un grup de puteri cunoscut sub numele de "Concertul Europei" (Austria.desi invinsa. insa. Pe continent. mentinuta in "concert" . Intrebari: Identificati. care a fost ulterior regularizata si. polarizare.punct de sprijin pe acest drum. expansiunea europeana a fost insotita de promovarea valorilor europene in teritoriile cucerite. echilibrul de putere. Asa cum am putut vedea. sistemul international modern a fost creat prin expansiunea Europei. respectiv a Evului de Mijloc.Prusia si 34 .care. Ca schema.1914 2. a marcat trecerea de la extensiv la intensiv). au strabatut lumea in toate directiile -. cand stafeta este preluata de cele doua superputeri.2 SISTEMUL INTERNATIONAL INTRE 1815 SI 1914 Termeni cheie: “Concertul Europei”.

iar mai tirziu sporirea dimensiunii fortelor armate.cei 100 de ani de pace -. Pastratoare a valorilor europene ce au generat infrangerea spiritului revolutionar francez . 2. Aceste "intreruperi" au constat tocmai in aparitia conflictelor directe intre marile puteri: 1866 . mai dese in cea de-a doua parte a perioadei analizate.razboiul prusaco-austriac.ele vegheau la respectarea lor. cresterea populatiei.razboiul Crimeii. dar si pe riscurile pe care acesta le implica . In ansamblu insa. mesianice . 4. aceasta epoca a coincis cu o perioada de avant tehnologic si industrial nemaiantalnit.sau "imperialiste" .in realitate. pe fundalul unei explozii demografice fara precedent. popular. in spatiul est si sud-est european li se asocia si Turcia). in plus. datorate in principal absentei conflictelor majore intre marile puteri (a caror unitate de vederi si actiune . (Dezvoltarea industriei face posibila.razboiul ruso-romano-turc. 35 . mai intai. * solidaritatea puterilor europene (care erau crestine. care. caci cele ale revolutiei franceze nu au putut fi "extirpate" in intregime . intervenind ori de cate ori acestea erau incalcate. 1870-1871 razboiul franco-prusac.bazata pe absenta nevoii de conflict. pastratoare a unui melanj de valori.si albe. Concret. "civilizate". "Sfanta Alianta". Care au fost insa factorii care au contribuit la existenta unei perioade de pace atat de lungi? Acestia au fost: * dezvoltarea tehnologica si industriala (care a facut ca miza pacii sa fie mai mare decat cea a razboiului). aceasta fiind una din bazele expansionismului european in afara granitelor continentului). asa cum s-a intamplat.a si facut posibila existenta "concertului"). de pilda. sau. carora. in timpul revolutiilor de la 1848. in realitate avem de-a face cu o "pace cu intreruperi". 1853-1855 . 1877-1878 . pregatindu-se astfel carnagiul primului Razboi Mondial).Rusia. 3. desi se socoteste ca ne aflam in prezenta celei mai lungi perioade de pace din istoria continentului . sunt dotate in proportii de masa cu arme din ce in ce mai distructive.

Drept urmare. pe de o parte. Franta Germaniei si. care se materializeaza prin crearea celor doua aliante militare Antanta (grupand Marea Britanie. la prevalenta "Planului de Razboi" asupra Diplomatiei (vezi avertismentul englez dat germanilor cu cateva ore inaintea invadarii tarilor de jos). a competitiei. Intrebari: Prezentati factorii care au determinat mentinerea pacii in perioada “Concertului Europei” ISTEMUL EUROPEAN SI MONDIAL IN PERIOADA INTERBELICA Care au fost elementele care au dus la polarizarea sistemului si la incheierea sistemului “concertului”? 36 . astfel incat conflictele dintre ele se apropie tot mai mult de continent. Treptat. in colonii (vezi aplicarea tehnicii "sferelor de influenta" ca modalitate de evitare a conflictelor). In plus. insa. ca urmare a dezvoltarii diferentiate a marilor puteri europene. iar competitia pentru colonii se intensifica. asistam si la o integrare tot mai accelerata a continentului din punct de vedere al securitatii. la crearea "domino-ului" securitatii (vezi secventa declaratiilor de razboi: Austria Serbiei. asistam. Franta si Rusia) si Puterile Centrale (Germania si Austro-Ungaria).* echilibrul de putere existent intre principalii actori europeni. pe fundalul transferarii tot mai masive a competitiei dintre marile puteri in domeniul armamentelor. in afara Europei. Marea Britanie Germaniei). are loc o disparitie treptata a "concertului" in favoarea aparitiei unui proces de polarizare. iar. 5. Rusia Austriei. dupa invazia tarilor de jos. pe de alta. * canalizarea conflictelor. Drept urmare. echilibrul de putere dintre ele se rupe. Germania Rusiei.

care este mai putin pusa in lumina. autodeterminare.) 37 . ci intre societati. pistolul mitraliera. cat si pentru ca dimensiunile campului de batalie se extind extrem de mult. pentru prima oara. Primul Razboi Mondial a avut o importanta aparte. gazele de lupta. institutionalizarea sistemului international. etc. razboi total. Termeni cheie: Razboi mondial. din punct de vedere militar: * primul razboi european care devine mondial (ceea ce ilustreaza caracterul global al sistemului international.3. de aici decurge faptul ca.2. Astfel el a fost. 1. RELATIILE INTERNATIONALE IN PERIOADA DE DINAINTEA PRIMULUI RAZBOI MONDIAL. precum si faptul ca Europa ocupa locul central in cadrul acestuia). aviatia. SISTEMUL INTERNATIONAL INTERBELIC. * primul razboi in care cuceririle stiintei aplicate la domeniul militar devin mijloace de lupta utilizate efectiv (tancurile. * un razboi cu dublu caracter: static in Vest si dinamic inEst(primul aspect ilustreaza gripajul inclestarii unor mari puteri intr-un spatiu ingust. principii wilsoniene. razboi industrial. iar cel de-al doilea a pus bazele manevrei din cel de-al doilea Razboi Mondial). * primul razboi mondial industrial (socul celor 10 milioane de morti si aparitia relatiilor internationale ca domeniu distinct de investigatie stiintifica). metodele matematice de lovire a submarinelor in imersiune. ca distinctia dintre civili si militari tinde sa dispara atat pentru ca toti sunt inhamati la carul razboiului si constituie tinta atacurilor inamicului. nu mai este un razboi intre armate.

in linii generale pana astazi (vezi aparitia Poloniei.2. si nu Germania. 38 .si care. pe de o parte.a schimbat bazele organizarii teritoriale a Europei. care a pierdut mai mult in urma celui de-al doilea Razboi Mondial ?!) 3. In ce priveste consecintele politice. a Cehoslovaciei. * disparitia imperiilor in Europa (inceputul procesului de lichidare a imperiilor in general). pe de alta parte. s-ar parea ca asistam la incercarile de recuperare "moderna" a teritoriilor pierdute in primul Razboi Mondial (in care principalul "pierzator" a fost Austro-Ungaria. la inceput au fost Congresele (Viena 1815. * reglementarile de pace devin astfel baza noului statu quo teritorial pe continent. apoi Liga (permanentizarea metodei congreselor). * in conditiile retragerii Rusiei si SUA din sistemul european dupa terminarea razboiului. au incercat sa impiedice crearea "masei critice" determinate de apropierea Germaniei si Rusiei (amandoua puterile fiind "proscrise" din cauza initierii primului razboi si a revolutiei bolsevice). au urmarit. Paris 1856. se cuvine a fi mentionate urmatoarele: * faptul ca Germania. decat prin contributia puterilor extra-europene (SUA si Rusia). limitarea pretentiilor teritoriale ale Germaniei spre est. careia. in prezent. iar. care nu reusesc insa sa "detroneze" Europa din locul central pe care il ocupa in ansamblul sistemului international. nu mai putea fi controlata/invinsa.garantii statu quo-ului astfel rezultat . Berlin 1878). a Iugoslaviei. care odata acceptat . * institutionalizarea sistemului s-a facut prin crearea Ligii Natiunilor (care a marcat o etapa nou in modalitatile de reglementare a situatiei dupa crize majore/razboaie). acestea au fost: * afirmarea principiului national (vezi cele 14 puncte ale lui Wilson). sarcina controlarii si impiedicarii Germaniei de a reveni este preluata de Franta si Marea Britanie . Japonia). * aceasta atrage o sporire a relevantei si in ce priveste si alte centre de putere pe plan mondial (SUA. urmata de ONU. este de remarcat ca. valabil. precum si desavarsirea unitatii noastre nationale). In ceea ce priveste consecintele asupra sistemului international in ansamblul sau. devenita prea puternica pentru Europa.

pentru ca astazi. 5. din incercarea de contrabalansare a pericolului dinEstprin relatii privilegiate cu vestul. Ungaria. sa consemnam. 4. au inceput sa i se adauge si Conferintele internationale . apropierea germano-rusa din 1939 a avut efecte catastrofale pentru Europa. spatiu in care ne aflam si noi (pactul Hitler-Stalin).a determinat: * integrarea si mai mare a sistemului international. Grecia si Turcia vizand Bulgaria). permitea inghitirea spatiului din Est dintre cele doua puteri. iar. prin amploarea spatiului de 39 . doar 1/2 din potentialul romanesc. in interiorul politicii occidentale. pe de o parte. dupa primul Razboi Mondial. Romania a incercat sa duca atat o politica europeana. In acest context. din sprijinul total acordat sistemului Ligii Natiunilor. de pilda. 6.in prezent.echivalentul congreselor de odinioara). pe acest temei. Pe de o parte. Franta si Marea Britanie. blocand Vestul prin mana libera acordata Germaniei (disparitia temerii luptei pe doua fronturi). In ceea ce o priveste. care si atunci reprezenta. din motive obiective.izbucnit inevitabil in conditiile practicarii unei politici a puterii nelimitate . prioritatea o constituia. cat si subregionala. Local. locala. Cel de-al doilea Razboi Mondial . si-a putut atinge telurile revizioniste (dupa cum la fel a profitat si Bulgaria). politica europeana a constat. raportul se deplaseaza treptat dinspre consfintirea juridica a rezultatelor ei (congresele). in valoare absoluta. iar pe de alta. spre restrictionare juridica (Liga si ONU). in absenta rezultatelor acesteia din urma. Ordinea de prioritate de mai sus a fost consfintita prin constituirea statului national unitar roman. adesea chiar insemnata. eforturi de administrare a consecintelor aplicarii ei (vezi conferinta asupra fostei Iugoslavii). * privit prin prisma raportului dintre politica puterii si restrictionarea ei juridica. In perioada la care ne referim. care nu era lipsita totusi de o anumita perspectiva europeana. Romania a fost initiatoarea sistemului de aliante al Micii Antante (cu Cehoslovacia si Iugoslavia vizand Ungaria) si al Antantei Balcanice (cu Iugoslavia. in plus. politica locala. Pana atunci. din incercarea de contrabalansare a puterii Germaniei prin contacte preponderent economice cu aceasta si politico-militare cu adversarii traditionali ai Berlinului.

Intrebari: 1. precum si a intregului sistem colonial. mult mai restranse. caci. aceasta (respectiv cuplarea armei nucleare cu progresele in domeniul vectorilor) a dus la militarizarea pacii la un nivel nemaiantalnit pana atunci. Prezentati optiunile de politica externa ale Romaniei din perioada interbelica. din cauza sporirii vitezei si razei de actiune a vectorilor. la baza careia s-a aflat in mod primordial posesia armei nucleare.desfasurare a operatiunilor militare si atragerea celorlalte centre de putere (SUA. accentul s-a deplasat hotarator de pe fortele mobilizabile pe cele gata mobilizate. * aparitia unei noi ierarhii politico-militare. 2. 40 . Analizati consecintele primului Razboi Mondial asupra sistemului international in ansamblul sau. Japonia). capabile sa actioneze in orice moment. * la randul ei. ceea ce a si dus apoi la prabusirea acestuia in ansamblu.

2.4. IN PRAGUL SECOLULUI XXI: UN SISTEM INTERNATIONAL IN SCHIMBARE. TRASATURILE ORDINII INTERNATIONALE POSTBELICE.

Termeni cheie: Sistemul “postbelic”; superputeri; bipolarism; echilibrul terorii; structura institutionala; cursa inarmarilor; descurajare nucleara; retaliere masiva; raspuns limitat; strategii nucleare.

1.

Lumea "postbelica", asa cum am cunoscut-o intre 1945-1989, a reprezentat un moment aparte in istoria omenirii: niciodata inainte si, probabil, mult timp de acum incolo, sistemul international nu a ajuns si nu va mai ajunge la un grad de concentrare a puterii atat de mare. Practic, in plan politico-militar, toate zonele importante ale lumii - caracterizate de echilibre locale - erau conectate la echilibrul "central" dintre cele doua superputeri. Iar aceasta avea loc pe fundalul unui sistem economic cu caracter global.

2.

O asemenea infatisare a sistemului international se datoreaza consecintelor celui de-al doilea Razboi Mondial, dintre care enumeram: * Reasezari majore in echilibrul mondial de putere: puterile invinse (Germania, Japonia si Italia) au iesit pur si simplu din joc, iar altele - chiar invingatoare (Marea Britanie, Franta, sau China), desi au ramas in joc, nu au mai contat; disparitia imperiilor coloniale (prima faza a disparitiei imperiilor s-a petrecut in Europa, dupa primul Razboi Mondial) a fost, in egala masura, atat o ilustrare, cat si o cauza a caderii suferite de Marea Britanie si Franta dupa razboi. * Venirea in prim plan a SUA si URSS - puteri extra-europene, fara
41

aportul carora infrangerea Germaniei nu ar fi fost posibila - a marcat aparitia BIPOLARISMULUI. Confruntarea lor a fost, in acelasi timp, - o lupta clasica, desi gigantica, pentru putere; - o lupta ideologica (ideologia ca instrument al puterii: pentru ce URSS a dorit ca tarile est-europene sa devina comuniste ?) * In plan tehnico-militar, aparitia armei nucleare si a rachetelor a schimbat destinul omenirii; razboiul este substituit de cursa inarmarilor (al carei scop era mentinerea "echilibrului terorii"), deoarece izbucnirea lui ar fi insemnat distrugerea civilizatiei umane. La fel a fost si cu "razboiul prin terti". * In plan economic, lumea a ajuns sa fie dominata de Statele Unite, care, pe baza uriaselor resurse de care a ajuns sa dispuna in urma mobilizarii lor pentru razboi, au ocupat pozitiile cheie in economia mondiala, ale carei institutii cu caracter global le-au creat dupa cum au vrut (acordurile de la Bretton Woods); 3. Institutiile ordinii mondiale postbelice au aparut in urmatoarea succesiune: 1944 - Acordurile de la Bretton Woods 1945 - Organizatia Natiunilor Unite (Consiliul de Securitate) 1947 - Tratatul de la Dunquerque (intre Franta si Marea Britanie indreptat impotriva Germaniei) 1948 - Tratatul de la Bruxelles (care a creat UEO) 1949 - Crearea NATO (ca o expresie a cooperarii politico-militare a americanilor cu vest-europenii in fata pericolului sovietic) 1949 - Crearea CAER 1955 - Crearea Tratatului de la Varsovia (ca raspuns la includerea Germaniei in NATO) 1957 - Tratatul de la Roma de infiintare a Pietei Comune (ca o expresie a competitiei economice a vest-europenilor cu americanii) - prefatata de o serie de acorduri si institutii anterioare. 1972-1975 - Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa (ca o incercare
42

de a uni cele doua jumatati ale continentului aflate in confruntare una cu alta) 4. Liniile de forta ale sistemului international postbelic erau urmatoarele: * Pe plan politico-militar - Confruntare Est-Vest - Colaborare Vest-Vest si Est-Est (blocurile=expresie a dominatiei superputerilor asupra propriilor aliati) * Pe plan economic - competitie Vest-Vest - Relatia Est-Vest era de fapt o relatie Nord-Sud 5. Principalele amenintari in cadrul sistemului erau preponderent VIZIBILE si EXTERNE (pericolul unei agresiuni din partea blocului opus). Concret, cele doua zone de amenintare proveneau din: * posibilitatea unei erori (pe fundalul mecanismului descurajarii reciproce) * posibilitatea unei escaladari necontrolate a unui conflict local 6. In ceea ce priveste mecanismele de reglementare a competitiei, necesare ca urmare a realizarii reciproce ca, necontrolata, ea poate duce la dezastru, fiind, in acelasi timp expresia conflictului in conditiile adancirii interdependentelor, acestea erau: * In plan politico-militar - negocierile de control al armamentelor si dezarmare: 1963: Nuclear Test Ban Treaty 1971-72: SALT 1987: Intermediate Nuclear Forces 1991: Conventional Forces in Europe 1992: START • In plan economic - Grupul G7 (si cu tenta de coordonare politica) pentru evitarea consecintelor negative ale unilateralismului intr-o lume interdependenta, precum si pentru impiedicarea translarii
43

Acesti doi factori. impreuna cu evolutia situatiei internationale sunt raspunzatori de dezvoltarea acestui tip de armament si a gandirii militare in privinta utilizarii sale.incarcatura atomica propriu-zisa . din vectorul care o transporta la tinta. fiind utilizata efectiv in razboi prin cele doua lansari efectuate asupra oraselor japoneze Hiroshima (6 august 1945) si Nagasaki (9 august 1945). datorita industrializarii sale. italianul Duhet si englezul Fuller au pus la punct teoria bombardamentului strategic. in dorinta generala a omului de a intra in posesia armei supreme (Kissinger spunea ca. si teoria bombardamentului strategic ca una din cele doua modalitati de evitare a impasului creat in primul Razboi Mondial (cealalta fiind reprezentata de teoria blitzkrieg-ului). RAZBOI SI PACE IN EPOCA NUCLEARA: ECHILIBRUL TERORII 1. primul element cu care incepe istoria acestui tip special de arma este legat de vector (avion). zeii l-au pedepsit pe om indeplinindu-i prea deplin 44 . Cea de-a doua componenta . respectiv ca urmare a materializarii proiectului Manhattan in vara anului 1945. 3. pe de alta parte. Atunci cand vorbim despre armele nucleare trebuie sa avem in vedere faptul ca ele se compun.a aparut mai tarziu. pe de alta. in dorinta aliatilor de a intra in posesia acestei super-arme inaintea germanilor.competitiei economice in planul politico-militar. ca mijlocul major de a scoate din joc un inamic lovindu-i centrele industriale si aglomerarile urbane (de fapt. ci intre societatile lor in ansamblul lor). Asa stand lucrurile. Ratiunile initierii proiectului amintit rezida. in perioada interbelica. Astfel. dandu-i arma atomica. pe de o parte. iar. din incarcatura exploziva propriu-zisa si. 2. razboiul ajunsese deja o confruntare nu numai intre armatele a doi sau mai multi beligeranti. pe de o parte. o recunoastere a faptului ca.

prin diversificarea arsenalului ca urmare a punerii la punct a armelor nucleare tactice (respectiv capabile a fi utilizate pe campul de batalie). de utilizarea monopolului american in domeniu in politica internationala. respectiv atat in cel al Statelor Unite. iar in plan teoretic. cat si al Europei Occidentale. In ambele cazuri. Odata cu testarea primei bombe atomice sovietice (1949). * dorinta SUA de a evita pierderile umane presupuse inevitabil de o debarcare pe insulele japoneze.in opinia autorilor . de descurajare. americanii au ridicat miza. pe de o parte. in aceasta privinta l-a reprezentat NSC 68/1950. in sensul ca. In loc sa inghete propriul lor program atomic. prin punerea la punct a bombei cu hidrogen (arma nucleara). printre acestea se numara: * dorinta de a testa pe viu efectele armei respective. ca baza a suprematiei lor politico-militare postbelice. 4. in Europa se constituie NATO). armele nucleare au avut de indeplinit un dublu rol. de cautari privind intelegerea intregii potentialitati a noii descoperiri. * dorinta SUA de a demonstra intregii lumi puterea uriasa a armelor in posesia carora intrase. ulterior. de substitut mai economicos 45 . pe de alta. Ele au fost confirmate . iar. nucleare. 5.).de razboiul din Corea. pe de o parte. daca in vorbe cautau sa diminueze importanta practica a noii arme. Rezultatul l-a constituit punerea bazelor cursei postbelice a inarmarilor nucleare dintre cele doua superputeri. In acest din urma domeniu acum au aparut germenii conceptiilor ulterioare de utilizare a armei atomice si. in practica i-au descoperit si utilizat in intregime valentele). El reprezinta un efort de corelare a obiectivelor politice ale SUA cu realitatile militare (existenta armei atomice) si cele politice internationale (confruntarea cu URSS). datele problemei se schimba fundamental (sovieticii adoptand o atitudine duplicitara. insa. in plan practic. In ce priveste ratiunile care au stat la baza utilizarii ei efective. Anii dintre 1945 si 1949 au fost marcati. (In acelasi timp.dorintele. Documentul fundamental. Raspunsul american nu s-a lasat asteptat. pe de alta.

si * aderarea Marii Britanii la noua doctrina. *constientizarea efectelor distrugatoare ale caderilor de cenusa radioactiva 46 comunicarea . prin descurajare nucleara se intelege tentativa de a determina adversarul sa nu lanseze un atac impotriva ta.al unui efort conventional altfel deosebit de costisitor. asa cum a fost aceasta formulata in documentul NSC 162/2 Basic National Security Policy. pentru ca descurajarea sa functioneze este nevoie de o relatie de tip produs (respectiv. SUA erau dispuse sa lase initiativa adversarilor. In general. Kissinger spunea ca. intregul produs este egal cu zero) intre capacitatea nucleara. daca oricare din factori este egal cu zero. cu acuzatia fundamentala a lipsei de credibilitate (era greu de crezut ca SUA vor recurge la utilizarea masiva a arsenalului lor nuclear in cazul unei provocari relativ minore). ca urmare a punerii la punct a inventarului de arme nucleare tactice. hotararea de a o utiliza si existentei acestor doua elemente adversarului potential. 8. Adevaratele ratiuni care au dus la initierea dezbaterii au fost insa urmatoarele: * lupta bugetara iscata intre serviciile fortelor armate americane. de teama reactiei tale devastatoare la adresa lui in cazul in care ar face-o. Nu mult dupa intrarea in vigoare. 6. Prima forma inchegata de manifestare a descurajarii nucleare a constituit-o doctrina ripostei masive (massive retaliation). Prin ea. dar nu mai erau dispuse sa le permita totodata si sa stabileasca tot ei regulile confruntarii odata initiate. * posibilitatea efectuarii de economii masive in zona armamentelor si fortelor conventionale. Statele Unite urmau sa raspunda printr-un atac nuclear masiv oricarei agresiuni initiate de Uniunea Sovietica si/sau aliatii ei. 7. Elementele care au stat la baza aparitie acestei doctrine au fost: * multiplicarea optiunilor nucleare. Conform acesteia. in Statele Unite s-a declansat o dezbatere viguroasa asupra ei.

Principalii sai exponenti au fost englezul Liddle Hart si americanii Robert Osgood. 9. Mai mult. * perceptia impasului/blocajului nuclear rezultat din echilibrul pe cale de a fi realizat de URSS. cat si instalarea ulterioara a armelor nucleare pe submarine greu detectabile. pe de alta. Efectele acestor schimbari au constat in deplasarea accentului de pe strategia contra orase pe strategia contra forte (pe considerentul ca daca ambii adversari au sageti otravite. pornind de la premisa ca. insa. 11.dupa efectuarea unui atac. principala misiune nu este de a elimina adversarul .. O asemenea strategie. Curand.razboiul fiind scos din arsenalul instrumental al politicii. cat si a mijloacelor implicate. facand necesara distinctia intre descurajarea prin negare si cea prin pedeapsa (Glenn Snyder). Henry Kissinger si William Kaufmann. a pus in lumina imperativul asigurarii.. 10. teoreticienii respectivi sustineau necesitatea limitarii atat a obiectivelor urmarite intr-un razboi. Aparitia primului Sputnik (4 octombrie 1957) a reprezentat un adevarat soc pentru americani si o revolutionalizare a intregului domeniu: pentru prima oara. arsenalul nuclear tactic s-a diversificat. insa.a caror singura utilizare consta in a . in paralel cu protejarea lor terestra prin plasarea in silozuri. din cauza armelor nucleare . Pentru aceasta. pe de o parte. fara ca acest lucru sa se fi concretizat si in punerea la punct a unei doctrine privind utilizarea acestei categorii de armament. peisajul nuclear s-a complicat foarte mult. a capacitatii acestora de a patrunde prin apararea inamica si a anihila armele lui.ci de a-i face inutilizabile sagetile). Pe acest fundal are loc atat protejarea propriilor forte aeriene prin mentinerea lor in stare de alerta ridicata. iar. Rezultatul dezbaterii a constat in abandonarea doctrinei ripostei masive si adoptarea celei a razboiului limitat. * deplasarea de accent de pe utilizare pe descurajare in general.deoarece in cursul acestui proces te poate atinge si el . a invulnerabilitatii fortelor proprii. Scopul lor principal l-a constituit recuperarea razboiului ca instrument al politicii. ambii adversari 47 . nu le utiliza .

in pericolul dezintegrarii regimului de neproliferare (vezi traficul crescand cu materiale nucleare si specialisti). spre inceputul anilor '70. ceea ce a impus adoptarea Tratatului de Neproliferare Nucleara. pe de alta. Paralel. pentru ca. iar China in anii '60).devin reciproc vulnerabili. atat un proces de eliminare treptata a armelor nucleare cu raza scurta de actiune. pas care a jucat un rol hotarator in intensificarea la maximum a cursei inarmarilor concretizate in final prin infrangerea URSS in razboiul rece. Statele Unite isi fac cunoscuta optiunea de a-si asigura un sistem defensiv antiracheta in spatiu ("razboiul stelelor"). in anii '60. 14. iar. iar. pe de o parte. pe de alta. o revenire la strategia contr -orase). in recuperarea razboiului ca instrument al politicii (vezi multiplicarea conflictelor in epoca post razboi rece). iar. aflat si in prezent in curs de desfasurare. cat si cresterea razei de actiune a celor tactice. la o retransare masiva a armelor nucleare (care raman ultimii gardieni ai securitatii fizice a statelor posesoare) in favoarea unei reveniri spectaculoase a armelor conventionale. indeosebi rusesc. are loc. 48 . La inceputul anilor '80 (23 martie 1983). sa se ajunga la un echilibru dat de obtinerea distrugerii reciproc asigurate (mutual assured destruction). Consecinta a constituit-o. care promitea desprinderea din distrugerea reciproc asigurata. pe de o parte. Intre timp. acestuia adaugandu-i-se si cel al unui conflict civil in mediul nuclear suprasaturat al fostului spatiu sovietic. cele doua superputeri initiaza un proces de control al armamentelor si dezarmare nucleara. pe de o parte. 13. dublarea strategiei contra forte cu strategia distrugerii asigurate (care prevedea executarea ripostei asupra oraselor adversarului. Asistam astfel daca nu la o denuclearizare totala. in fapt. clubul nuclear s-a largit (Marea Britanie si Franta devin puteri nucleare in anii '50. concretizata. un proces de inlocuire a armelor nucleare cu arme conventionale (ca urmare a revolutiei petrecute in domeniul performantelor acestui tip de armament). pe de alta. 12.

raspunsul limitat. 3. Comparati strategiile nucleare: riposta masiva. strategia distrugerii mutual asigurate. Care sunt mecanismele descurajarii nucleare? Mai functioneaza ele dupa incheirea perioadei bipolare? 49 .Intrebari: 1. Prezentati structura institutionala a echilibrului bipolar 2.

2. daca va dori sa nu se dovedeasca un fiasco la fel ca prima. am preferat sa o las exact asa cum era la momentul in care razboiul isi intindea deja umbra asupra lumii.3.atat academice. care. Motivatia si conditiile aparitiei acestei lucrari 1. dar cand inca nu se pierduse orice speranta de a fi evitat. pe de o parte.PARTEA III. pe 3 septembrie 1939. A introduce in text cateva modificari verbale grabite in lumina acelui eveniment nu ar fi ajutat prea mult. facand astfel necesara si posibila prima investigare moderna a resorturilor si mecanismelor intime ale functionarii politicii internationale.din tarile vorbitoare de limba engleza referitoare la politica internationala intre anii 1919-1939 . care initial fusese planificata pentru 1937. a dat un impuls democratizarii vietii internationale (vezi revolta populara impotriva "diplomatiei secrete"). pe de alta parte. utopism. "’Criza celor douazeci de ani’ a fost scrisa cu scopul deliberat de a contracara defectul stralucitor si periculos al intregii gandiri . a fost trimisa in tipografie la mijlocul lui iulie 1939 si a ajuns la corectura finala cand a izbucnit razboiul. 1. de aceea. "Nici o perioada din istorie nu va recompensa mai bine pe fauritorii pacii in studiul lor decat criza celor douazeci de ani care au umplut intervalul dintre cele doua mari razboaie." 1." 1. reglementarea juridica a raporturilor dintre state (criticata de Carr). stiinta politicii internationale. Aceasta lucrare trebuie privita in contextul socului produs de carnajul primului Razboi Mondial.1. E. Urmatoarea Conferinta de Pace.ignorarea aproape totala a factorului putere. cat si populare . a impus ca prima tentativa de evitare a reizbucnirii.H. va trebui sa se preocupe de chestiuni mult 50 . "Aceasta carte. TEORIILE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE 3.CARR: "THE TWENTY YEARS' CRISIS 1919-1939" Termeni cheie: Realism.1. iar.

. cercetatorii acorda putina atentie 'faptelor' existente sau analizei relatiei dintre cauza si efect. "In timpul perioadei 'utopiste'. a urmat modelul altor stiinte .5. politica externa era socotita in mod traditional ca fiind in afara politicii de partid. Numai atunci cand aceste proiecte se naruie. care erau atacate. a dus la destramarea impresiei corespunzatoare ca politica internationala poate fi lasata fara nici o grija in mana diplomatilor de cariera." 2. asadar.4. facand acest lucru. "Razboiul din 1914-1918 a pus capat opiniei ca razboiul era o chestiune ce ii privea exclusiv pe militarii de profesie si." 2. Cu aceasta credinta. dar se dedica in intregime elaborarii unor proiecte vizionare pentru atingerea unor scopuri a caror perfectie si simplicitate le confera un apel facil si universal. "Cursul evenimentelor dupa 1931 a pus in evidenta cu claritate inadecvarea 51 . ca ar fi reprezentat una din cauzele razboiului.mai importante decat trasarea frontierelor. iesind din aceasta perioada infantila si utopica. Stiinta politica nu este numai stiinta a ceea ce exista. fara prea multe dovezi. afirmandu-si pretentia de a fi priviti ca reprezentanti ai unei stiinte. iar organele reprezentative nu se simteau competente pentru a exercita nici un fel de control riguros asupra misterioaselor operatii de politica externa. In tarile democratice. din acest punct de vedere. "Stiinta politicii internationale a aparut. ma aventurez sa dedic aceasta carte fauritorilor pacii viitoare.1. Partea Intai: Stiinta Politicii Internationale 2.” 2." 2. vor solicita cercetatorii ajutorul analizei si al studiului. ca un raspuns la o solicitare populara. iar dorinta sau telul se dovedesc neputincioase in a ajunge la obiectivul ravnit. conducerea relatiilor internationale cadea in grija persoanelor angajate profesional in acest domeniu.. Pana in 1914. Gandirea politica este prin ea insasi o forma de actiune politica. ci si a ceea ce ar trebui sa existe. "Stiinta politicii internationale se afla in faza copilariei ei. A fost creata pentru a servi unui scop si.2.3. Campania pentru "popularizarea" politicii internationale a inceput in tarile de limba engleza sub forma agitatiei impotriva tratatelor secrete.” 2.

. Protocolul era 'sistemul' respectiv.. "Impactul gandirii asupra dorintei. sfarsitul acesteia ca instrument politic eficient a inceput deja sa se intrevada". Era rationalista in sensul ca identifica constiinta umana cu vocea ratiunii. Reprezentand o reactie impotriva viselor bazate pe simpla dorinta ale perioadei initiale. "'Scopul nostru' spunea M. el pune accentul pe acceptarea faptelor si pe analiza cauzelor si consecintelor lor .6. Ea era o gandire esentialmente individualista. de a-l anihila. 52 ." 2. in evolutia unei stiinte. deoarece transforma constiinta umana in tribunalul suprem al problemelor morale . este denumit in mod obisnuit realism..." 3. In domeniul actiunii. Partea a doua: Criza Internationala.. survine dupa naruirea primelor proiecte vizionare si marcheaza oficial sfarsitul perioadei utopice. Utopia si realitatea sunt astfel doua fatete ale stiintei politice. de a-l ucide. care.Benes la prezentarea Protocolului de la Geneva in fata Adunarii in 1924 'era de a face razboiul imposibil..." 3. cele mai importante linii ale gandirii utopice moderne erau deja bine stabilite.. Odata cu secolul al XVIII-lea. Capitolul 3: Bazele Utopiei 3. Pentru aceasta a trebuit sa cream un sistem'. care presupunea existenta unei alcatuiri universal etice si politice bazate pe autoritatea divina . In domeniul gandirii. realismul tinde sa accentueze puterea irezistibila a fortelor existente si caracterul inevitabil al tendintelor prezente si sa insiste asupra faptului ca cea mai inalta forma a intelepciunii consta in acceptarea si adaptarea la aceste forte si tendinte . Odata ce ideea ca salvarea putea fi gasita intr-un retetar perfect si ca desfasurarea haotica a politicii internationale putea fi canalizata intr-un set de formule abstracte impregnabile din punct de vedere logic inspirate din doctrinele liberale ale secolului XIX a devenit larg impartasita in cercurile Ligii. realismul este pe cale sa-si asume un rol critic si oarecum cinic.2.1. O astfel de presupunere nu putea sa nu atraga dupa ea o pedeapsa.aspiratiei pure ca baza a stiintei politicii internationale si a facut posibila pentru prima oara angajarea unei gandiri serioase si analitice asupra problemelor internationale. "Scoala moderna a gandirii politice utopice isi are radacinile in destramarea sistemului medieval.

. Putere si Morala" . Intrebari: 1. pentru ca. in linii generale. sunt analizate legaturile dintre "Lege si Schimbare". Care este relevanta contemporana a volumului “Criza celor 20 de ani. 2. distributia de putere dintre ei (vezi. 6). in comparatie cu cel al fostei Uniuni Sovietice).. pornind de aici. pentru a se trece in continuare la analiza critica efectuata de pe pozitiile realismului (cap. Sunt apoi criticate bazele utopismului .. Istoric. Ipoteza de lucru a unei ordini internationale este data de o putere superioara". spre ilustrare. si astazi distributia rolurilor intre actorii din viata internationala reflecta. punandu-se bazele intelegerii lor moderne si. Carr. in final. pentru ca. fiecare abordare din trecut a temei crearii unei societati mondiale a fost produsul ascensiunii unei puteri singulare . sistemul a cunoscut mutatii de profunzime. Natiunea a devenit. unitatea suprema in jurul careia se grupeaza solicitarile umane pentru egalitate. la prezentarea limitelor realismului (cap. mai mult ca oricand.4...armonia interselor -. Sigur. autorul sa ajunga la concluzia ca: "Actuala forma a politicii internationale se datoreaza faptului ca cele mai eficiente unitati generatoare ale acesteia sunt statele nationale . Puterea este ingredientul necesar al fiecarei ordini politice. 19191939” ? 53 .sa se faca o analiza detaliata a acestor concepte. precum si ambitiile umane pentru suprematie . Prezentati argumentele de critica a bazei utopismului.H. In sfarsit. rolul actual al Rusiei.intitulata "Politica.. ale apelului la ele in analiza vietii internationale. Cu toate acestea insa. formulate de E. in ultima parte (IV). de atunci lumea a evoluat. in partea a III . 5).

principii fondatoare. Aceasta din cauza ca puterea insasi. de la inceput. Morgenthau (1948). dubla: pe de o parte.3. Functia realismului politic a fost. lupta pentru putere. In practica. In orice caz.nu poate fi reformat. insa. In consecinta. Acest curent/scoala de gandire are radacini extrem de adanci si puternice. Schwarzenberger (1939. fraza cheie a realismului politic este: "Daca modul de comportare al statelor . ca principali actori ai sistemului international. REALISMUL POLITIC Termeni cheie: Anarhie. apoi Schuman (1933). Privit din unghiul relatiilor internationale. in Statele Unite. controlat !" 2. mai ales in termenii valorizatori de bun si rau. desi este indispensabila. pe fundalul rolului dominant obtinut de SUA in politica internationala in perioada postbelica. cea a orientarii propriului comportament in functie de cel al altora. Carr (1939). ultimii trei in Marea Britanie. in acest dublu rol . Wight (1946).1941). pe cat posibil.2. Spykman (1942) si.asa cum s-a dovedit de la aparitia lor pana in prezent . Hobes. rol explicativ – rol constitutiv/orientativ. interesul national definit in termeni de putere 1.teoria realismului politic are putini rivali in ce priveste gradul de raspandire. pe de alta.1959). personificarea statului. 54 . desigur. se punea problema intelegerii modului de comportare al statelor. Machiavelli. ca urmare a absentei unei autoritati centrale si care face ca sa fie in natura actorilor/statelor sa caute sa obtina cat mai multa putere. realismul politic se intemeiaza pe anarhia existenta in sistem. adica tocmai conceptul sau cheie. Printre cei ce l-au slujit de-a lungul timpului se numara: Tucidide. dihotomia dintre rolul explicativ si cel orientativ al realismului politic s-a dovedit dificil de mentinut.explicativ si orientativ . este dificil de definit. Niehbur (1936. 3. el trebuie sa fie.

2. economic. studiul multiplelor fatete ale comportamentului uman (omul politic. este treaz la tensiunea dintre ele (vezi celebra fraza a lui Machiavelli: "scopul scuza mijloacele"). accentul pus pe triada: interes national . cat si ca modalitate de verificare a acuratetii afirmatiilor (izvorand din perenitatea puterii si a comportamentului bazat pe putere). d. cu alte cuvinte. 5. care stau la baza behaviorismului. Realismul politic are la baza un numar de sase principii. 4. care isi au radacina in natura umana. recursul la istorie. religios). ci este o entitate ce poate fi definita.este guvernata de legi obiective. Interesul national. Sub aspect metodologic. Drept urmare.4. nu este dat o data pentru totdeauna.putere. 3. pornind de la teza ca primul element. asa cum au fost ele definite de cel mai cunoscut reprezentant al sau. Calauza realistului politic este interesul national definit ca putere (vezi dublul caracter al puterii: de mijloc si obiectiv). cu apropierile si deosebirile dintre ele. In orice caz. pentru mai buna intelegere a comportamentului sau. Politica . insa. desi constient de importanta morala a actului politic. el refuza sa identifice aspiratiile morale ale unei natiuni cu legile morale care guverneaza universul (sau. b. respecta moralitatea pana la punctul de la care aceasta devine o piedica in calea actului 55 . interesul national. atat ca sursa pentru ipotezele de lucru. moral. c. personificarea statului. credinta ferma a realistului politic este ca omul este o fiinta periculoasa si lipsita de credibilitate ! 5. desi este o categorie universala.la fel ca societatea . Realistul politic. pot fi distinse urmatoarele sale trasaturi: a. a se remarca aici o radacina cantonata de realismul politic in stiintele comportamentale. respectiv tratarea unui actor colectiv ca un actor individual. nu este un concept vag. Hans Morgenthau: 1.securitate .

Intrebari: 1. principalele propozitii ale realismului politic sunt urmatoarele: 1. Puterea militara este cea mai importanta masura a puterii (pornind de la teza ca: "forta este ultima ratio a politicii"). Pe baza acestor principii. Omul de stat este cel chemat sa indice ce inseamna PUTERE (teritoriu = resurse umane si materiale).politic). 6. 6. 3. Analizati argumentul recursului la istorie. 56 . Datorita anarhiei din cadrul sistemului international (generata de absenta unei autoritati centrale). Echilibrul puterii reprezinta in ultima instanta echilibrul puterii militare. deci. Principiile realismului descriu realitati recurente in istoria sistemului international? 2. Diferenta dintre realismul politic si alte scoli este. reala si profunda. 2. 7. statele nu au alta solutie decat sa caute pe orice cai sa isi maximizeze puterea de care dispun.

oamenii creaza institutiile. Termenul vine de la englezescul behaviour = comportare/comportament. 2. in loc de a le studia pe acestea asa cum sunt . pentru a fi guvernat de anumite legi generale. daca aceasta este privita ca o activitate sociala (oameni. a caror studiere formeaza acea stiinta a comportamentului uman. socotindu-le pe acestea ca fiind expresia gruparii unor oameni in situatii politice (atat timp cat. In campul politicii. comportamentul uman este. specialistul american Charles Merrano declara in 1925 in fata Asociatiei Americane de Stiinta Politica: "Intr-o buna zi vom aborda lucrurile dintr-un alt unghi decat cel formal.3. asa cum alte stiinte au si inceput deja s-o faca. BEHAVIORISMUL Termeni cheie: Behaviorism.3. in ciuda imprevizibilitatii sale. traditionalisti 1. numai ca. guvernarea nu consta numai din emiterea de 57 . actul guvernarii care reflecta esenta politicii . privind la COMPORTAMENTUL POLITIC ca la unul din subiectele esentiale de cercetat. modernisti. comportament.cum face realistul . 3. ce fac si de ce fac ?). ceea ce ne face sa definim behaviorismul drept unul din unghiurile de investigare a fenomenului politic. uniformitati repetabile. suficient de reglat. Premisa de la care se pleaca este ca. behaviorismul recunoaste existenta unor institutii politice. De pilda.este privit sub forma actiunii si interactiunii unor grupuri de oameni.este studiat comportamentul oamenilor in acele institutii. prin acest termen se intelege: "comportamentul oamenilor in campul politic". Originile acestei scoli se afla in similitudinea observata intre actiunile unor grupuri de oameni in situatii politice si in alte situatii. si nu invers). La urma urmelor. totusi. intradevar. Ca si realismul. In felul acesta.

in anii '30. Asa se face. in timp ce adeptul scolii stiintifice o face dupa un proces cu mult mai riguros. in 1966. care a inceput a fi folosit curent pentru studierea comportamentului uman in activitatile economice in anii '20. care au scris fiecare cate un articol in apararea propriei scoli si de critica la adresa celeilalte scoli (Hedley Bull. chiar fals. probabil de asteptat. In esenta. mai conciliant. behaviorismul a intrat in coliziune cu realismul politic.e drept. iar in activitatile electorale. ci se bazeaza pe modele de actiune si tipuri de situatii. "The Incomplete Theorist: Insight without evidence"). avem in vedere identificarea uniformitatilor repetabile ale actiunii politice si dezvoltarea generalizarilor despre actiunea politica. "International Theory: The Case for a Classical Approach" si David Singer.este de parere ca intre ele ar exista un razboi ciudat si. pentru a putea fi cercetate cu ajutorul metodelor empirice). David Singer .cunoscuta in lumea stiintifica de specialitate sub numele de "Marea Dezbatere" a luat forma unui "razboi" intre doi adepti ai fiecareia dintre aceste curente de gandire. b. se pronunta 58 . Astfel: 1. 5. 6. pana la urma. aceasta scoala are la baza tehnica esantionului de populatie. in timp ce Bull este de parere ca orice progres inregistrat de scoala "stiintifica" se datoreaza tot aplicarii medodelor clasice. Singer.documente ce contin legi sau reguli. trei ani mai tarziu . Confruntarea . 2. studiul comportamentului politic s-a dovedit mai revolutionar in domeniul tehnicilor decat in cel al teoretizarii propriu-zise. Metodologic. atunci cand vorbim de comportament politic. in timp ce Bull refuza instrumentele empirice capabile sa inteleaga domeniul." 4. Cum era. de la inceput pana in prezent. De aici se poate vedea foarte clar ca. in 1969. in timp ce Hedley Bull sustine existenta a doua scoli complet distincte: cea clasica si cea "stiintifica". Singer sustine ca adeptul scolii "clasice" striga "EVRIKA !" sub impulsul unei "inspiratii divine". acuzand scoala "stiintifica" de "puritanism intelectual". lucru dovedit si de principalele lui cerinte fundamentale ( a. cunostintele sa fie formulate in termeni sistematici. sau din structuri ce imbraca o anumita forma. ca.

in timp ce Bull este convins de incapacitatea scolii "stiintifice" de a obtine vreun progres semnificativ. Singer este convins ca stiinta permite depasirea oricaror obstacole metodologice. in timp ce Bull sustine ruptura clara existenta intre scoala "stiintifica" si istorie si filosofie. Singer. este totusi de parere ca ele pot fi perfectionate. 6. Singer." Intrebari: Modernism – traditionalism. desi recunoaste imperfectiunea lor. in timp ce Bull este de parere ca rigoarea si precizia . 4. modernistii.pentru combinarea celor doua abordari. 7. in timp ce Bull pune in lumina deserviciul pe care si-l face scoala "stiintifica" insasi. 5. in timp ce Bull critica "fetisul" masuratorilor. care spune: "Daca noi. putem stapani partea de substanta. tot atat de bine pe cat pot traditionalistii stapani conceptele si metodele noastre. la randul sau. de pilda. iar "razboiul" nu va fi fost purtat in zadar. normativa si de judecata a lucrurilor. nu poate fi socotita drept o stiinta cumulativa). 7.pe care le invoca in mod exclusivist adeptii scolii "stiintifice" . Singer sustine valoarea lor ca baza a oricaror generalizari (de aceea. prin apelul la "modele".sunt proprii si abordarii clasice. Singer sustine ca amandoua aceste discipline sunt utilizate de adeptii scolii stiintifice drept baza de culegere a datelor si teren de verificare a ipotezelor. istoria. convergenta va fi completa. fiind de parere ca scoala stiintifica nu face altceva decat sa operationalizeze metodele "clasice". Concluzia finala apartine lui Singer. realism – perspectiva stiintifica – o disputa bazata pe neintelegere? 59 . sustine ca si scoala stiintifica pleaca tot de la intuitie. 3.

3. 1. ele urmaresc sa obtina putere (atat ca scop in sine. multiplicarea optiunilor.4. c. insa. care. rezulta ca N are atat radacini comune.pleaca de la premisa ca "intregul se compune din cunoasterea atributelor si interactiunea partilor" (fiind. NEOREALISMUL Termeni cheie: Realism-neorealism. desi RP furnizeaza un cadru explicativ valabil de la Tucidide pana in zilele noastre. intr-o teorie in adevaratul inteles al cuvantului. asa cum le-a definit el insusi in lucrarea respectiva sunt: * examinarea bagajului de cunostinte acumulat. cat si deosebiri marcate comparativ cu RP. Prin urmare. Cel care si-a asumat sarcina punerii la punct a unei asemenea teorii a fost KENNETH WALTZ. a publicat lucrarea "Theory of International Politics". s * examinarea catorva din aplicatiile noii teorii (cu alte cuvinte. echilibrul puterii. Scopurile urmarite de Kenneth Waltz.cele reductioniste . deci. ca si mijloc pentru atingerea altor scopuri). unitatile cheie sunt statele (statele oras). neorealistilor li se pare ca mai trebuie depus un efort pana la transformarea sa. structuri politice. b. vorba de un efort 60 . 2. la fel ca si in cazul RP. Ideea ar fi. * elaborarea unei teorii care sa remedieze neajunsurile astfel identificate. testarea ei) Drept urmare. respectiv a acestui cadru explicativ. a. actorii actioneaza (se comporta) rational. concluzia este ca exista doua tipuri fundamentale de teorii: cele reductioniste si cele sistemice. Astfel. ca. Primele . structura sistemului international. in raport cu primele doua scopuri/obiective urmarite de Waltz. De la bun inceput trebuie precizat ca bazele N sunt similare cu cele ale RP. in 1979.

in ce le priveste pe primele. ci numai de cei mai importanti ! Waltz face precizarea ca. respectiv de distributia puterii in cadrul sau. prin cuplarea posibilitatilor de violenta interna cu cele de violenta externa. iar politica internationala ca fiind interactiunea unor unitati similare ce isi dubleaza reciproc functiile. valabilitatea ambelor premise teoretice de la care a plecat. sub raport economic. fie alti actori. Rezulta. urmata de o analiza a ECHILIBRULUI PUTERII. In concluzie. respectiv atat privitoare la teoriile reductioniste. si el este de parere ca. Ca urmare. el demonstreaza ca.realista . si cel descentralizat si anarhic al celor externe. definind problema principala ca fiind cea referitoare la cum sa construiesti o ordine fara elementul care trebuie sa produca ordinea si fara efecte organizationale (plecand totusi de la valabilitatea premisei ca exista o anumita ordine pana si in dezordine). in sistemul international. diferentierea nu este data atat de mult de tipul de functie . pregatind astfel terenul pentru abordarea transnationala a sistemului international. respective structurile politice. 4. 5. In ce priveste analiza ECHILIBRULUI PUTERII. care o subliniaza pe cea a intregului asupra unitatilor.acesta tinzand sa fie similar . cu precizarea . de la corelarea celor doua planuri.preponderent investigativ. acestea sunt fie statele. razboiul 61 .ci de pondere. care subliniaza influenta unitatilor asupra intregului. Ca urmare. cat si a celor sistemice. ale carei trasaturi sunt: o analiza a STRUCTURILOR POLITICE. 3. autorul pleaca de la dihotomia existenta intre caracterul ierarhic si centralizat al sistemelor interne. ca tema centrala a RP. el pune la punct o teorie. statul-national inceteaza sa mai constituie entitatea fundamentala. el defineste politica nationala ca fiind interactiunea unor unitati diferite cu functii specifice. respectiv al intregului si al componentelor. In ce priveste CARACTERUL unitatilor sistemului. Astfel. deci. iar cele sistemice. respectiv actorul principal.ca sistemul nu depinde practic de toti actorii. analitic).

O asemenea situatie face necesara acomodarea reciproca. deci de NEO-REALISM. isi propune sa le explice. * faptul ca teoriile trebuie evaluate in termenii a ceea ce isi propun sa explice. mult mai elaborata. Apoi isi propune descoperirea unor regularitati cu valoare de lege. Autorul face unele precizari inclusiv la modul in care trebuie "construita" o teorie. * proportionalitatea intre amploarea puterii si multiplicarea optiunilor. 7. daca in cazul primelor vorbim de adancirea interdependentelor. pretul libertatii fiind insa insecuritatea). El sustine ca ar exista o anumita "diviziune a muncii" intre procesele externe si cele interne. in sensul ca. pe care. avem de-a face cu adancirea integrarii. in cel de-al doilea. Principalele cerinte ale unui asemenea efort teoretic ar fi: * faptul ca o teorie contine cel putin o supozitie teoretica. Acestea sunt: * valoarea PUTERII ca mijloc de mentinere a autonomiei in fata fortei altora. * libertatea de actiune mai mare a celor mai puternici in raport cu cei mai putin puternici decat ei. ce nu este factuala. care incorporeaza avansurile stiintifice realizate intre timp in domeniul analizei relatiilor internationale. si • miza mare pe care o acorda marile puteri mentinerii sistemului (vezi 62 . si * faptul ca ele nu sunt responsabile pentru existenta particularitatilor. 6. el pleaca de la premisa ca politica internationala este un domeniu distinct. cu alte cuvinte. cat si al STRATEGIILOR. in final. insa sub o forma NOUA. la cealalta intalnim IERARHIA. il demonstreaza cel mai bine principalele concluzii la care ajunge Kenneth Waltz. atat la nivelul STRUCTURILOR.poate izbucni oricand. Astfel. daca la o extrema intalnim ANARHIA (al carei principiu suveran il constituie auto-ajutorarea. Faptul ca aveam de-a face tot cu REALISMUL POLITIC. Sau.

neorealism. pornind de la insasi natura institutiilor internationale . in lume in general.Mearsheimer sustine ca. Este vorba de asaltul teoriilor institutionaliste care sustin ca singura sursa de stabilitate si securitate din sistem o constituie institutiile internationale .asupra neorealismului. institutionalism liberal.ajutorul acordat de SUA Rusiei in actualele conditii). Mostenitoare a unei vaste retele de institutii internationale. 3. profesorul John Mearsheimer. securitate colectiva. Or. gazduita de doua numere ale revistei "International Security" (winter 94/95 si summer 1995). logica si empirica a celor trei principale teorii din aceasta categorie: a institutionalismului liberal. teoria critica 1. ci exclusiv prin actiunea institutiilor respective. vor depinde tot de asigurarea echilibrului puterii intre principalii 63 . Terminarea razboiului rece si transformarile majore din sistemul international ce iau urmat au lansat o noua disputa stiintifica in cadrul domeniului relatiilor internationale. cum sustine teoria realista in varianta sa neorelista. a apararii colective si cea critica.intitulat "Promisiunea Falsa a Institutiilor Internationale". punand in lumina inconsistenta teoretica. cooperare internationala. de la Universitatea din Chicago. Intr-un raspuns substantial si analitic . Europa post-razboi rece pare capabila sa isi asigure pacea si stabilitatea de acum incolo nu prin mentinerea echilibrului puterii. 2. respectiv diferentele dintre realismul traditional si neorealism. Intrebari: Prezentati punctele comune. da raspuns acestor critici. pacea si stabilitatea pe continent.care nu sunt altceva decat creatii ale statelor care le formeaza .5. in final. INSTITUTIONALISM VERSUS NEOREALISM Termeni cheie: Institutionalism. institutii.

promisiunea ca ele sa furnizeze lumii stabilitate in perioada de dupa razboiul rece este minora." 3. institutionalismul liberal nu ofera o baza solida pentru intelegerea relatiilor internationale si promovarii stabilitatii in lumea post razboi rece. Ea pune palid in lumina impactul institutiilor si se situeaza in afara problemelor pacii si razboiului.spune Mearsheimer . fara sa puna.actori ai politicii mondiale.este teoria cea mai putin ambitioasa dintre toate cele trei. pe rand.spune Mearsheimer . desi institutionalistii liberali nu explica si modul in care are loc acest lucru. autorul face o prezentare si apoi o critica a fiecarei din cele trei teorii institutionaliste. in discutie teza realistilor ca statele sunt actori care isi vad doar de interesul lor. de pe pozitiile realismului/neorealismului este prezentata astfel: "In suma. Scopul este de a crea reguli care constrang statele. insa. O cooperare crescuta in aceste domenii este de natura sa diminueze probabilitatea razboiului. Dupa ce trece in revista principalele teze care stau la baza realismului/neorealismului si defineste si lamureste conceptele de institutie ("un set de reguli dupa care statele coopereaza si se afla in competitie unele cu altele") si cooperare internationala ("desi realismul intrevede o lume care este funciarmente competitiva." Concluzia criticii pe care Mearsheimer o aduce acestei teorii. "Concluzia mea centrala . "Institutionalismul liberal . din aceasta cauza. dar se concentreaza in schimb asupra explicarii cauzelor pentru care cooperarea economica si in domeniul mediului dintre state este mai stransa decat pot recunoaste realistii. Teoria se sprijina pe credinta ca inselatoria reprezinta principalul factor inhibant al cooperarii internationale si ca institutiile reprezinta cheia depasirii problemei respective. in schimb. el inregistreaza existenta cooperarii intre state").este ca institutiile exercita o influenta minima asupra comportamentului statelor si. asupra sarcinii mai putin ambitioase de a explica existenta 64 . Ea nu se adreseaza direct importantei probleme a modului de a impiedica izbucnirea razboiului. si nu de actiunea institutiilor internationale . concentrandu-se.

tarile responsabile nu trebuie sa fie ghidate de propriul lor interes ingust. ale securitatii colective. Oricum.cooperarii economice. ca statele trebuie sa aiba incredere reciproca unul in altul ca vor renunta la agresiune si sa fie foarte serioase in aceasta privinta. ei incearca acum sa "repare" teoria. evidenta empirica furnizeaza prea putin suport acestei teorii. automat pentru a-l confrunta pe agresor cu amenintarea unei forte coplesitoare. A treia. "Securitatea colectiva abordeaza frontal problema prevenirii razboiului. pentru a se ocupa de statele care incalca aceasta norma. evidenta istorica furnizeaza prea putin fundament pentru aceasta teorie. A doua. Ele trebuie. In sfarsit. ele au o 65 . In continuare. asociindu-se. conform acestei teorii. de asemenea. ca statele trebuie sa renunte la ideea de a utiliza forta pentru modificarea statuquo-ului." In ce priveste cea de-a doua teorie. Desi activitatile de peacekeeping si tehnica a concertului (definit ca un aranjament intre marile puteri de impartire a sferelor de influenta) sunt descrise uneori drept versiuni limitate. ele trebuie sa-si reprime tentatia de a riposta in orice fel prin care acest lucru le-ar aduce vreun castig individual. iar acesta a fost un fiasco spectaculos. prin punerea in discutie a tezei realiste referitoare la comportamentul statelor si inlocuirea ei cu trei norme anti-realiste. sau ameninta (or initiaza) cu razboiul. asa cum recunosc adeptii teoriei insisi. Teoria se bazeaza pe asertiunea ca forta va continua sa conteze in politica internationala si ca statele vor trebui sa se puna in garda fata de agresorii potentiali. Singurul caz de existenta a unui sistem operativ de securitate colectiva a fost Liga Natiunilor. pericolul de razboi poate fi redus substantial. este construita pe norma fundamentala ca statele trebuie sa aiba incredere unul in altul. In continuare. Prima. in mod satisfacator cum este posibil acest lucru intr-o lume anarhica in care statele dispun de putere militara si intentii neclare. fara sa explice. in schimb. logica cauzala a teoriei este gaunoasa. in cazul in care vor deveni obiectul unei agresiuni. Mai degraba. Trecand superficial peste problema castigurilor relative. insa. sa aiba incredere si ca celelalte state vor sari in ajutorul lor." Critica ei vizeaza o serie de neajunsuri majore: "Intai. dar promitatoare. ca. dar eforturile lor initiale nu sunt promitatoare.

ii contrazic. in ce priveste cea de-a treia teorie institutionalista. insa. ei invoca argumente care sunt in contradictie cu teoria insasi. atata timp cat scopul ei final este de a schimba natura fundamentala a politicii internationale si de a crea o lume in care sa nu existe numai o cooperare crescuta intre state. in general. ea este preocupata de modificarea fundamentala a comportamentului statelor. si numeroase neajunsuri. In finalul criticii sale.cum gandim si vorbim despre politica internationala . "Teoria critica este cea mai ambitioasa dintre toate cele trei teorii. sunt considerati ca jucand un rol cheie in acest proces. Mai mult. teoria critica are. Adeptii teoriei critice indica ocazional cauzele particulare ale schimbarii. Intelectualii. pe buna dreptate. de cauzele 66 . atat mentinerea pacii." In sfarsit. exista prea putine dovezi empirice care sa sprijine pretentiile adeptilor teoriei critice. cat si concertele functioneaza dupa o logica diferita de cea a securitatii colective. fiind astfel in concordanta cu viziunea realista asupra institutiilor. Mearsheimer se preocupa. ci si posibilitatea existentei unei paci adevarate.reprezinta fortele motrice ale comportamentului statelor. fara sa spuna prea multe despre modul in care se poate face acest lucru. Pentru adeptii teoriei critice." 4. revolutionand astfel politica internationala exclusiv prin intermediul modului in care oamenii gandesc si vorbesc despre politica mondiala. teoria critica pune direct in discutie gandirea realista referitoare la comportamentul interesat al statelor. ca si aliantele. dar cand o fac. pornind de la caracterul ei foarte ambitios: "Adeptii teoriei critice au teluri ambitioase. si prea multe care. reflecta in mod fundamental echilibrul de putere. In orice caz. in schimb. in special adeptii teoriei critice insisi.valoare marginala in raport cu promovarea pacii." Mearsheimer critica insa si aceasta teorie "critica". In sfarsit. de asemenea. La fel ca si securitatea colectiva. concertele. In mod concret. De fapt. Ea respinge pretentia realista ca modul de comportament al statelor este. Teoria se bazeaza pe premisa ca ideile si discursul . dar nu si ca institutionalismul liberal. ideile modeleaza major lumea materiala. functie de structura data a lumii exterioare.

exista. in special pentru ca el vine in conflict cu valorile lor fundamentale. ci prin relatia lor cu realismul." ceea ce le descalifica. in ciuda extinderii si sprijinului de care se bucura realismul in SUA. "Atractia pe care o exercita teoriile institutionaliste atat in cazul politicienilor. 20. el vine. 67 . Raspunsurile vizeaza criticile aduse la toate cele trei tipuri de teorii institutionaliste.. dintre lipsa realismului de moralitate si dorinta americanilor de a privi totul prin prisma baietilor "buni" si "rai". adeptii acestor trei teorii raspund criticilor aduse lor de Mearsheimer. desi realismul este impartasit cu atata convingere datorita exclusiv pragmatismului sau. in ciuda influentei sale. in sfarsit. totusi. In final. Raspunsul pe care il gaseste la aceasta problema consta in faptul ca. 6. practic. dintre evidenta istorica favorabila izolationismului si necesitatea angajarii active a SUA in politica mondiala). totusi. cred. americanii care se gandesc serios la politica externa tind sa nu agreeze realismul. nu prin valoarea intrinseca a teoriilor respective. Robert O. un apel atat de mare al teoriilor care il contrazic. Aceasta teorie se opune modului in care americanii prefera sa se gandeasca la ei insisi si la lumea mai larga din care fac parte. no. La randul lor. dintre utilitatea razboiului si lipsa lui de apel la americani. concluzia autorului este ca: "Din moment ce aceste teorii [institutionaliste] nu descriu in mod corect lumea. Mearsheimer identifica patru ratiuni principale ale acestei contradictii (discrepanta dintre optimismul funciar al americanilor si caracterul pesimist al realismului. in special cu elementele fundamentale ale ideologiei politice americane.. politicile bazate pe ele sunt destinate esecului. Cu toate acestea. Impactul realismului in lumea academica mondiala este amplu ilustrat in literatura institutionalista. ca ghid de actiune pentru practicienii politicii mondiale. intr-un numar ulterior al aceleiasi reviste (vol.1. in care discutiile despre realism sunt substantiale. in contradictie cu o serie intreaga de convingeri americane adanci." Concret. summer 1995). cat si al oamenilor de stiinta se explica. 5.pentru care.

care pleaca de la realitatea. recunoscuta de ambele parti. institutiile pot facilita cooperarea. Martin ii raspund lui John Mearsheimer intr-un articol "in oglinda" intitulat "Promisiunea Teoriei Institutionaliste". Este un compromis. cum sustine Mearsheimer. precum si prin distribuirea resurselor pe care le pot masa in cadrul lor membrii acestora. in anumite cazuri. pe baza evidentei empirice.Keohane si Lisa L. o 'promisiune falsa'. sa puna mai bine in lumina si mai convingator efectele institutionale. specificand in continuare mecanismele cauzale prin care institutiile exercita influenta si. in general. critica lui Mearsheimer a fost utila. intr-adevar. ei se intreaba: daca institutiile sunt atat de irelevante pentru mentinerea pacii. exagerarea . sunt chiar considerabile ? Cei doi autori sustin ca. Concluzia la care ajung cei doi autori este de bun simt: ei sustin ca. ca o creatie a statelor. prin punerea la dispozitia statelor a informatiei necesare. fara a fi un panaceu. iar." (Keohane si Martin) "Institutionalistii ar trebui sa raspunda criticii lui Mearsheimer prin a integra mai bine consideratiile de distributie in modelele lor. pentru a obtine rezultate promitatoare in acreditarea acestei teorii. "Punand prea multe in contul institutiilor internationale ar fi. ca institutiile.lucru pe care Mearsheimer nu il poate constesta. atunci pentru ce statele investesc in ele resurse care. dezvoltand. insa. 68 . institutiile pot fi utile mentinerii pacii. pe de alta. exista . refuzand. In esenta. Dar intr-o politica mondiala restrictionata de putere si interese divergente. pe de o parte. indicand domeniile in care adeptii teoriei institutionaliste mai trebuie sa insiste." (Keohane si Martin) Intrebari: Prezentati critica lui Mearsheimer asupra viabilitatii cooperarii institutionale. cum sustin realistii. care este singura solutie. institutiile internationale care opereaza pe baza de reciprocitate vor reprezenta componente ale oricarei paci durabile.si pot fi adesea instrumente valoroase in comportamentul lor international. critica adusa teoriei securitatii colective. putin dispusa sa experimenteze o guvernare ierarhica eficienta. in anumite conditii.

statul ca actor international. Acestia din urma interactioneaza atat cu actorii clasici. * transporturi (de obiecte fizice). ECONOMIE POLITICA. cat si intre ei. marxism. ea cuprinde in linii mari patru domenii. cu vocatie globala: * comunicatii. in cadrul sistemului international coexista atat sistemul interstatal. In felul acesta.6. coalitii si interactiuni care au loc peste granitele statelor si care nu sunt controlate de organele centrale de politica externa ale guvernelor lor". economia politica a relatiilor internationale. Abordarea clasica de pana acum a fost aceea care punea statul in centrul sistemului international. respectiv cu mediul in care trebuie sa se desfasoare. In ce priveste tipologia acestor relatii. cat si cel trans-national. * finante (bani si instrumente de credit). respectiv: "contacte. liberalism. 69 . SISTEM MONDIAL Termeni cheie: Transnationalism. cat si transnationali. inregistrand atat actori internationali. facand din soldat si diplomat principalii sai agenti. Numai ca viata internationala pune in lumina diversificarea tipologiei actorilor. realism. 2. sistem mondial TRANSNATIONALISM 1. Concluzia ar fi ca. informatii (inclusiv valori). politica internationala era echivalata cu relatiile inter-statale. 3. TRANSNATIONALISM. Suma interactiunilor dintre ei dau ceea ce se cheama relatiile transnationale. * calatorii (transport de persoane). domenii cu vocatie globala.3.

cand cel putin un actor nu este un agent guvernamental sau o agentie guvernamentala". sporuri de influenta reciproca la nivel guvernamental. ceea ce face ca. luand in calcul diversificarea tipologiei actorilor de care aminteam. cautand sa-si exercite controlul asupra 'mediului transantional'. interactiunile transnationale sunt definite ca: "miscarea de articole tangibile sau intangibile peste granitele de stat. in insasi opinia exponentilor acestei abordari. actori autonomi cu politica externa proprie. politica mondiala poate fi definita ca: "totalitatea interactiunilor politice dintre actorii semnificativi ai unui 70 . 5. * (S2) Efectele RT asupra SI sunt de intensificare a sensibilizarii reciproce dintre societati. "guvernele raman cei mai importanti 'jucatori'. Nu trebuie insa uitat ca. Domeniile afectate sunt: atitudinile. restrictii rezultate din dependente si interdependente. Se pune intrebarea: ce efect au RT asupra paradigmei clasice a statului ca centru al sistemului international ? Daca. in realitate sa inregistram existenta unor forte transnationale relativ autonome".Tinand seama de aceasta substanta. de pilda. rolul firmelor in dezvoltarea raporturilor bilaterale generale dintre state). fara a fi insa dispusi sa plateasca pretul 'controlului total'. * (IGO) * (G1) * (G2) * (S1) 4. ceea ce afecteaza relatiile dintre guverne (vezi. pluralismul international (legaturi intre grupuri nationale de interes).

7. ajungem la concluzia ca paradigma respectiva ar fi din ce in ca mai putin relevanta! In calcul. Cauzele pentru care atunci .si nu altcandva . iar. intre politic si economic. trebuie luata si tendinta de afirmare statala independenta inregistrata in prezent pe ruinele unor state federale ca URSS. Sa tinem seama ca. Volski sau Paunescu. distributia si utilizarea bogatiei. este tot atat de normal ca si ei sa devina actori prin utilizarea resurselor respective in urmarirea intereselor lor internationale. pe de alta. . daca proprietatea inseamna resurse. in care primul este definit ca un set de institutii si reguli prin care sunt guvernate interactiunile sociale si economice. EPRI reprezinta interactiunea dintre economie si politica pe arena mondiala. mai bine spus a celor doua domenii: politica si economia. Dupa primul Razboi Mondial asistam la separarea celor doua profesii . dintre POLITICA si PIETE (acestea din urma avand legi proprii si permitand activitatea grupurilor de presiune formate din politicieni si birocrati). iar al doilea ca fiind producerea. pe de o parte. In felul acesta. de pilda. mai pe scurt. sau. in insatisfactia crescanda privind decalajul tot mai mare dintre modele si realitate.sistem mondial. in anii 1970 sa asistam la o apropiere a lor. Originile acestei abordari sunt de data relativ recenta. acum. Iugoslavia si Cehoslovacia. 71 1 . ECONOMIA POLITICA A RELATIILOR INTERNATIONALE 6. dispun de resurse proprii prin intermediul proprietatii private. in care un actor semnificativ este oricare tip de individ1 sau organizatie ce controleaza resurse semnificative si participa in relatiile politice cu alti actori peste granitele nationale (nu e vorba neaparat de stat)". iar. era firesc sa existe numai statul ca actor. atat timp cat aceasta era de stat. in evaporarea "prosperitatii" economice postbelice (vezi si aparitia cartii de rasunet "Limitele Cresterii"). pentru ca.a avut loc contopirea celor doua domenii constau.de politician si de economist -. in interiorul fiecaruia. insa. cand indivizi ca Berlusconi.

aici am avea o trasatura ce precede transnationalismul -. precum si al proceselor economice ce au loc in interiorul sau. Principalele probleme analizate in acest sens sunt: * relatiile dintre economia politica interna si cea internationala. Comparativ cu cel intern. care pune accentul pe INDIVID (acestia sunt actorii principali. 11. in principal prin intermediul schimbului de bunuri). precum si * relatiile dintre stat si fortele sociale SISTEM MONDIAL 10. care pune accentul pe CLASA (acestea sunt actorii principali . Conform definitiei SISTEMULUI MONDIAL date de adeptii acestei abordari. 72 . In ce priveste caracteristicile sale. actionand rational). care isi maximizeaza puterea. al componentelor sale. Principalele "scoli" ale acestei abordari sunt: * liberalismul. 9. actioneaza rational in vederea maximizarii profitului. el exista dincolo de granitele societatilor individuale sau natiunilor. el reprezinta: "un set de relatii economice si politice relativ stabile ce carcterizeaza o mare parte din glob. ele actionand exclusiv prin intermediul interesului material. Economia politica realista cauta sa explice modul in care distributia de putere pe plan international afecteaza tipul economiei mondiale. sistemul este prezentat pe trei niveluri: al raporturilor sale cu diviziunea mondiala a muncii.8. * marxismul. care pune in centru STATUL NATIONAL (actor principal. baza constituindo exploatarea muncii de catre capital). * realismul. incepand cu secolul al XVI-lea".

13. exista o singura diviziune mondiala a muncii. precum si cele politice. Intrebari: 1. In raport cu primul nivel. care sunt de exploatare a periferiei. Predecesorii sai sunt CAPITALISMUL. Lumea a II-a. precum si SISTEMUL INTERSTATAL. proletarii . incluse in semi-periferie. marxismului. precum si daca o asemenea diferentiere se mai justifica dupa infrangerea comunismului). clasa mijlocie.componentele economice . liberalismului. Cel de-al doilea nivel . Care sunt domeniile in care relatiile transnationale au un impact major asupra sistemului international? 2.al proceselor economice . * statele nationale * clasele sociale (capitalistii. * grupuri de statut (liantul care furnizeaza solidaritatea derivata din identitatea culturala) 15. care a creat si utilizat sistemul mondial pentru a organiza activitatea economica. Delimitam astfel in cadrul primului nivel organizatiile politice (state nationale) aflate in competitie pentru controlul unei parti cat mai mari din economia mondiala. 73 . un singur sistem economic mondial. se sustine ca. care "topeste" in el sistemele culturale independente. in realitate. In ce priveste cel de-al treilea nivel . 14. in care nici o entitate politica nu a reusit sa obtina controlul asupra intregii economii mondiale. care vizeaza raporturile inter-state si inter-clase. semi-periferie si periferie.12. Prezentati diferentele de abordare a economiei politice internationale formulate de reprezentantii realismului.este prezentat ca fiind compus din: * zone economice (centru = dezvoltare maxima. vezi statutul fostelor tari socialiste.sunt identificate cele de natura economica (intre zonele mentionate).a se vedea "imprumutul" din teoria marxista).

primul format din 74 . se fac simtite din ce in ce mai pregnant efectele revolutiei industriale petrecute cu un secol inainte. in principal calea ferata. publicata imediat dupa incetarea Primului Razboi Mondial. Orientul Mijlociu devine accesibil Germaniei pe uscat. 1.PRIMELE ABORDARI Termeni cheie: Geopolitica. spre sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. diferitele zone ale lumii incep sa fie legate una de alta. intr-o comunicare prezentata la Londra in fata prestigioasei Royal Geographic Society in 1904. reluata ulterior in lucrarea "Idealurile Democratice si Realitatea". stapaneste Heartland-ul."2 El vede Heartland-ul incojurat de doua semicercuri concentrice. geostrategie. ci marea masa continentala a Eurasiei. nu atat puterile navale.3. 2. indicand astfel drumul spre crearea unui singur sistem international. tehnologia a favorizat mijloacele de transport navale. Cum. pana atunci. cum era pana atunci. Drept urmare: "Cine stapaneste Europa rasariteana. Astfel. Incepand cu a doua jumatate a secolului XIX. Insula Mondiala. Cine stapaneste Heartland-ul stapaneste Insula Mondiala (Eurasia). cand. care situeaza in centrul politicii mondiale. tot asa cum era deja pentru Marea Britanie pe mare. Heartland. stapaneste Lumea. geoeconomie. Drept urmare. pe care o numeste Heartland. specialistul britanic Mackinder articuleaza teza ca pivotul politicii mondiale il reprezinta marea masa teritoriala situata intre campiile est-europene si Siberia. apar o serie de conceptii. de acum incolo avantajul trece spre mijloacele de transport terestru. in plan tehnologic.7. GEOPOLITICA . Si cine stapaneste Insula Mondiala. Asa se face ca.

aceasta demonstreaza aplicabilitatea practica a opiniilor lui Mackinder. 5. insa sustine ca baza puterii maritime devine necesarmente mai larga. Pe acest fundal. prin dimensiunile si resursele sale. totodata. exponentul ei principal fiind Friedrich Ratzel (1844-1904). al doilea din Marea Britanie. el prefigura lupta. NATO. ca mare putere continentala. Aceste idei au fost intarite de geograful suedez Rudolf Kjellen (1864-1922). dintre Marea Britanie. 3. Ulterior. trebuie precizat ca Mackinder nu diminueaza rolul puterii maritime. in a doua. iar intr-o a doua faza. respectiv Insula Mondiala. pe baza experientei puterilor terestre.tari ca Germania. intr-o prima faza. au devenit si mari puteri maritime (vezi cazul Romei antice). in Germania ia nastere o noua disciplina intitulata "Antropogeografie". justificarea dorintei sale de spatiu vital (Lebensraum) 75 . Cam in acelasi timp. Africa de Sud si Japonia. Aceste preocupari sunt continuate si amplificate de teoreticianul Karl Haushofer (1869-1946). cand a fost nevoie. iar. respectiv in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. frontierele lor devenind glisante. el sustine ca. In felul acesta. Mackinder isi revizuieste teoria. ca mare putere navala. conceptia lui Mackinder i-a determinat pe conducatorii Americii sa isi fixeze ca obiectiv impiedicarea dominatiei ostile asupra Eurasiei. aratand ca Uniunea Sovietica nu va putea fi contrabalansata decat prin crearea unei comunitati Atlantice. 6. considerat parrintele GEOPOLITICII. geografie si politica. 4. De aceea. ca o sinteza intre antropologie. poate deveni cea mai mare putere navala a lumii. Daca luam in calcul faptul ca. in dauna celei continentale. Eurasia. India si China. in prima sa varianta. si Germania. Turcia. care afirma ca aparitia marilor puteri este rezultatul efortului statelor mari de a se extinde. care pune la dispozitia celui de-al treilea Reich studiul sistematic al geografiei. sa procedeze la crearea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. care. dintre Statele Unite si Uniunea Sovietica. oferind. care s-a angajat si in cursa inarmarilor navale inaintea primului Razboi Mondial. Ideea centrala a preocuparilor lui Ratzel era ca omenirea se afla angajata intr-o nesfarsita lupta pentru spatiu. ceea ce face ca statele sa se afle intr-o continua expansiune.

grupului de state continentale condus de Germania opunandu-i-se gruparea puterilor maritime in frunte cu Statele Unite si Marea Britanie. In general. GEOPOLITICA a intrat intr-un con de umbra pentru cea mai mare parte a perioadei postbelice. cand problemele economice incep sa focalizeze din ce in ce mai mult atentia politicii mondiale. situate dincolo de spatiul vital . ca disciplina separata de studiu. Ei sustin necesitatea ca statele mari sa dispuna intre ele si vecinii lor de zone speciale. spatiul vital. 8. importanta capitala a Eurasiei si Africii. 3. 2.Lebensraum. Intrebari: Prezentati argumentele teoriei Heartland-ului formulate de Harold Mackinder. autarhia. studiile geopolitice se revigoreaza. el "explodand" din nou dupa prabusirea comunismului si terminarea razboiului rece. precum si necesitatea ca militarii sa dispuna de o noua disciplina numita GEOSTRATEGIE. O dovada in acest sens o constituie si aparitia GEOECONOMIEI. 4. teoreticianul german si colegii sai sustin ca statele principale se afla intr-o lupta continua unul cu altul. ca substitut al frontierelor inguste. respectiv o data cu tranzitia de la bipolarism la multipolarism. Atacata puternic prin rolul nefast jucat in izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial si data fiind globalizarea militara petrecuta ca urmare a aparitiei armelor nucleare si a rachetelor intercontinentale. 76 . dreptul statelor la frontiere naturale. pan-regiunile. 5. Punand semnul de egalitate intre geografie si politica puterii. 7. Treptat. numite pan-regiuni.si contribuind astfel la izbucnirea celui de-al doilea Razboi Mondial. incepand cu anii '70. scoala germana de geopolitica a pus la baza un numar de cinci concepte: 1.

.. 1. Principalele ei momente in aceste ultime doua 77 . deoarece competitia s-a dus de la bun inceput pentru eliminarea adversarului. prin urmare.aveau loc acolo unde sferele de influenta/interes ale celor doua superputeri se intersectau/suprapuneau una peste alta. Conflictele .asa cum se poate vedea foarte bine in cazul Orientului Mijlociu .PARTEA IV. fiind. DE LA BIPOLARISM LA .Europa occidentala si America Latina. plus anumite zone de interes. sfere de influenta. Termeni cheie: Bipolarism. recunoscute tacit de cealalta parte (SUA . Restul lumii ramanea un teren deschis competitiei nelimitate dintre cele doua superputeri. Fiecare dintre cele doua superputeri avea o sfera de influenta nemijlocita (SUA .Sudul islamic). in asteptarile fiecaruia dintre acestia. CARACTERISTICI ALE RESTRUCTURARII RAPORTURILOR DE PUTERE LA NIVEL GLOBAL. Aceasta competitie dintre SUA si URSS a intrat in faza ei finala incepand cu anii '70 (momentul este arbitrar. 2. Pentru a ajunge la tema propriu-zisa este nevoie sa prezentam principalele trasaturi ale bipolarismului si modul cum s-a prabusit acesta. Competitia/ confruntarea dintre cele doua superputeri a fost o lupta pentru putere impregnata ideologic.Orientul Mijlociu si Africa de Sud. tot timpul intr-o asemenea faza). noua ordine mondiala. URSS Europa rasariteana). RESTRUCTURAREA RAPORTURILOR DE PUTERE IN PERIOADA POST RAZBOI RECE 4. cursa inarmarilor. URSS .1.

America Centrala. sprijinind opozitia locala fata de URSS in toate zonele "fierbinti" (Afganistan. interventia sovietica in Afganistan din 1979 . Andropov. prin trecerea de la societatea industriala spre cea informationala. care raman vestigii ale epocii industriale intr-o lume din ce in ce mai schimbata). atat in planul cursei inarmarilor (vezi criza "euro-rachetelor"). considerata a fi in sfera de influenta nemijlocita SUA. pe de o parte. URSS reactioneaza. precum si pe "teren". o acutizare prin avansurile sovietice spre sudul Africii. sa se rupa in planul dezvoltarii de URSS si tarile aliate acesteia. deoarece deplaseaza competitia dintre cele doua superputeri in interiorul sferei de influenta nemijlocita a adversarului. * Momentul Gorbaciov: Dupa o succesiune la conducere care a intarziat reactia sovietica (Brejnev. spre mijlocul anilor '70. pe termen mediu si lung ii permite ca. Reactia Vestului nu se lasa asteptata si se inregistreaza in Polonia. confruntarea continua inregistrand. cat si al interventiei in Nicaragua. la concluzia necesitatii regularizarii cursei inamarilor dintre ele (direct. prin initierea negocierilor CSCE si MBFR). marcand astfel o mutatie calitativa. Cernenko). conducerea este preluata 78 . amplificand la maximum competitia (vezi "razboiul stelelor").decenii au fost: * Inceputul anilor '70: cand ambele superputeri ajung. prin intermediul Acordurilor SALT si indirect. in plan geostrategic. desi. Polonia). * 1973: razboiul de Yom Kippur (care aduce cele doua superputeri in preajma confruntarii nucleare) si criza petroliera (care. * Afganistan: in lipsa unor reguli clare de impartire a sferelor de influenta. Acestea din urma reactioneaza in ambele planuri: in cursa inarmarilor.justificata de acestia prin interesul lor fata de dezvoltarile din sudul islamic . reprezinta un soc pentru Vest.este interpretata de SUA si aliatii lor ca parte a unor planuri de ocupare a Orientului Mijlociu atat de important pentru functionarea economiei capitaliste datorita uriaselor sale rezerve de petrol. la randul ei. pe termen scurt.

3. producand inlocuirea noilor lideri reformisti ai comunismului cu lideri de orientare pro-occidentala. un proces curajos de dezarmare (urmarind astfel atat iesirea din capcana intinsa de americani. precum si transformarea restructurarii sistemului comunist in inlocuirea sa cu sistemul capitalist. iar. Afganistan. SUA (si Vestul) isi mentin presiunea. America Centrala). diminuarea artificiala a pretului mondial al energiei. * 1989: URSS trece la reformarea Estului. asistam . * 1991: Evaluarea gresita din partea Vestului a fortei URSS de a rezista valului de schimbari si constientizarea posibilitatii de recuperare definitiva a Europei rasaritene. pe de o parte. Pe acest fundal incep sa apara trasaturile noii ordini mondiale. pe de alta. in paralel cu mentinerea presiunii asupra URSS pentru extinderea reformarii sistemului si in tarile Europei rasaritene. in plan politico-militar. odata cu venirea lui Reagan la putere. la independenta conflictelor si echilibrelor locale/regionale. un amplu proces de restructurare interna a sistemului (perestroika si glasnost). pe de o parte. caracterizata. Astfel. iar. dezarmare si reglementare a conflictelor (ceea ce a insemnat deblocarea ONU). pe de o parte. In realitate. cat si recastigarea initiativei politice). prin diminuarea drastica a resurselor acesteia (accesul la tehnologie. prin disparitia echilibrului central dintre cele doua superputeri. metalelor pretioase si diamantelor. Raspunsul SUA a fost in acceptarea negocierilor de control al armamentelor.de Gorbaciov (in 1985). iar. pe de alta parte. care constituiau principalele articole de export ale URSS). prin marirea tuturor costurilor competitionale ale URSS (Polonia. dominate din ce in ce mai mult de actorii 79 . la redobandirea suprematiei armelor conventionale asupra celor nucleare (cu consecinte directe pentru sporirea statutului militar si politic al unor tari ca Germania si Japonia). inlocuind rand pe rand vechii lideri. care initiaza. SUA si lumea occidentala in general au trecut la o politica dura. pe de alta. in paralel cu inceperea discutiilor prevind stingerea focarelor conflictuale pe glob.

cu toata probabilitatea. care va continua.zona Golfului ceea ce semnifica pozitionarea SUA pentru noua competitie in care viitorii adversari vor fi actualii aliati (tinand seama si de preponderenta tot mai marcata a competitiei asupra cooperarii in interiorul lumii occidentale). Cea mai importanta mutatie geopolitica o constituie. In domeniul economic. inregistram ciocnirea dintre caracterul mondialist al sistemului (impus de SUA dupa razboi) si tendinta de fragmentare comerciala a lumii in blocuri (UE. daca o atare fragmentare va avea totusi loc. NAFTA. translarea pivotului interesului strategic american din Europa in Orientul Mijlociu . spre cea care utilizeaza o pozitie centrala in cadrul sistemului mondial in special in plan economic si financiar (putere sistemica). sa ramana global (interdependentele au ajuns prea mari pentru ca o ruptura sa poata fi efectuata fara consencinte majore chiar si pentru cel care o initiaza) 6. In acelasi context se inscrie si efortul de incheiere a pacii intre Israel si tarile arabe. O alta motivatie consta in modificarea modelului de putere: de la cea care actioneaza individual si preponderent militar. Intrebari: Care sunt elementele noii ordini mondiale in perioada post Razboi Rece? 80 . APEC. dinspre Africa de Nord. este de asteptat ca. sens in care tarile UE au avansat recent propunerea de creare a unei zone economice si de securitate cu tarile din Africa de Nord si Orientul Mijlociu) 5. insa.locali/puteri regionale (cu o interventie a celor externi vizibil mai redusa). ea sa nu afecteze domeniul financiar. 4. ASEAN si Japonia). ceea ce va canaliza islamismul spre alte tinte (posibil Europa. Data fiind separarea fluxurilor comerciale de cele financiare.

81 . pur si simplu. Acest paralelism dispare spre mijlocul secolului trecut. In fapt. utilizarea tehnologiei turnarii clopotelor la producerea primelor tunuri dintr-o singura bucata). REVOLUTIA TEHNOLOGICA POSTNUCLEARA 1. asistam la plasarea industriei de armament in fruntea industriei grele. dar. ceea ce reflecta o alta mutatie. Abia ulterior. Drept urmare. cu tot cortegiul sau de consecinte asupra evolutiei ulterioare a sistemului international. care devenise intre timp motorul dezvoltarii industriale a principalelor puteri. in stransa legatura cu political. chiar daca au mai fost inregistrate progrese in interiorul domeniului nuclear. respectiv la aparitie.acest fenomen culmineaza cu aparitia armei atomice. totusi. pe masura ce domeniul militar se individualizeaza in ansamblul activitatilor sociale. acum are loc o mutatie de substanta in evolutia generala a armelor: accentul se deplaseaza de pe capacitatea distructiva pe precizie. de pilda. principala consecinta a constituit-o. 2. ulterior nucleare.cu ele isi procura hrana prin vanat si tot cu ele se apara de dusmani.2. aflat intr-o anumita legatura cu productia in general (vezi. in linii generale de nivelul acesteia. fenomenul de industrializare a razboiului. utilizate in scopuri preponderent militare. si mai profunda.4.dorinta omului de a intra in posesia "supra-armei" . ele se desprind de celelalte unelte si devin ceva special. instrumentele supravietuirii sale intr-un mediu ostil . instrumentele activitatii zilnice a omului. Prizonier al propriei logici interne de dezvoltare . angajandu-se pe un fagas propriu de dezvoltare. separat. la debutul evolutiei lor. constatam epuizarea pistei respective. se cuvine sa aratam ca. Odata atins acest varf. 3. asa cum aratam cu alt prilej. ele erau. cand are loc ingemanarea productiei industriale cu cea militara. In plan militar. Pentru a prezenta aceasta tema. armele nu erau instrumentele distincte de mai tarziu.

atat bomba atomica. care este precursorul razboiului electronic de astazi. pe masura cumularii actiunii unor factori importanti . ca sa nu mai vorbim de computere. am asistat la o deplasare de accent de pe domeniul clasic. numai ca. fiind considerat locul in care se mai puteau obtine totusi diferente semnificative in favoarea uneia sau alteia dintre cele doua parti. a produs o situatie mai complicata. cel de-al doilea Razboi Mondial a introdus in "peisaj" arme cu totul noi. in aparenta.inceputul anilor '80. microcipurile sunt astazi egal utilizate atat in domeniul productiei militare. desigur. nu mai este vorba de o identificare completa. avem in vedere. Aceasta a dat un nou impuls cursei inarmarilor. in realitate. aici se constata . care au prefigurat conturul domeniului militar in cea de-a doua jumatate a secolului nostru. cat si civile. asa cum era la inceputuri. El ajunge la apogeu odata cu varful confruntarii din cadrul razboiului rece .vezi armele nucleare cu raza scurta de actiune). "pragul nuclear" (respectiv limita de la care 82 .in special in partea a doua a deceniului opt.un impuls tehnologic considerabil. pe cel al armelor nucleare (cu aberatiile mentionate rezultate din tendinta de "nuclearizare" a domeniului conventional insusi . ci de crearea unor radacini comune ale productiei celor doua tipuri de instrumente: de pilda.si aici avem in vedere in primul rand realizarea paritatii strategice intre cele doua superputeri domeniul conventional revine in atentie. ceea ce. Drept urmare. de asta data. a avut si un efect pozitiv. asa cum aratam in expunerea anterioara. asistam la recuplarea armelor cu celelalte "unelte" ale activitatii umane. cat si racheta. Treptat insa. In consecinta. in favoarea productiei bazate pe inteligenta umana. 4.petrecuta la nivelul activitatii economice in ansamblul ei. Este vorba de abandonarea productiei bazate preponderent pe un consum mare de resurse naturale si energie. cu consecinta strangerii in continuare a legaturilor dintre productia cu caracter civil si cea cu caracter militar. Drept rezultat. insa. Asa cum se cunoaste. respectiv anii '70 . respectiv al armelor conventionale. sau. varf marcat de o accentuare marcata si periculoasa a componentei nucleare (vezi criza rachetelor in Europa). Drept urmare. care sunt folosite pentru ambele scopuri. radarul. indeosebi in raport cu reintegrarea produselor militare in circuitul civil.

ele trecand in planul doi. 6. rolul armelor nucleare se reduce.este recuperat ca instrument curent al politicii. Astfel. si inceputul altuia. 5.determinata si de accelerarea cursei inarmarilor conventionale produsa de ruptura amintita -a adus dupa sine modificari de substanta in domeniul militar. are loc o adevarata "ruptura". ci cu armele sale. care consta in revenirea accentului de pe armamentul nuclear pe cel conventional. Razboiul insusi a capatat deja o alta infatisare. producand. asa cum diviziile irakiene trebuiau sa faca fata rachetelor de croaziera lansate de pe nave situate in Marea Rosie. iar confruntarea Est-Vest se intensifica si mai mult. ne aflam in prezent in curs de tranzitie de la un model militar la altul. corespunzatoare strategiei apararii inaintate ("forward defense"). Din acest punct de vedere. al carei impact asupra competitiei in curs de prefigurare intre marile puteri este deocamdata greu de prefigurat). in fapt. mai manevriere si mai precise decat cele de pana acum.se trece la utilizarea armelor nucleare) este coborat ingijorator de mult. Terminarea "Razboiului Rece" . in treacat fie spus. respectiv cel al armatelor de masa dotate industrial. al salvgardarii existentei fizice a statelor care le poseda. in favoarea celei bazate pe crearea unei forte manevriere. Razboiul din Golf . exact in acest moment. daca in Vest asistam la renuntarea apararii masive in linie. 83 . situatie reflectata si in planul doctrinelor militare. De aici incolo. Drept rezultat. o "hemoragie de credibilitate" a strategiei nucleare in ansamblul ei. a deschis piata de armament central-europeana. Razboiul .purtat de acum fara teama degenerarii sale intr-un conflict nuclear pustiitor . respectiv al armatelor de profesionisti dotate cu arme mult mai puternice. in Est asistam la o reoganizare totala a organismelor militare (ceea ce. putem vorbi de incheierea unui ciclu in domeniul militar. tehnologiile conventionale ajung la maturitate. In ansamblu insa. datorita preciziei armamentelor conventionale. care cunosc modificari corespunzatoare. de interventie. Or.este un exemplu semnificativ. In realitate. astazi nu ne mai luptam cu inamicul aflat fizic in fata noastra. initiat de razboaiele napoleoniene.

Din punct de vedere militar. control. supraveghere si recunoastere. a sti ce se intampla in orice moment pe campul de lupta. computere si procesarea informatiei (C4I). Acest lucru este evident. Specialistii considera ca. * in domeniul bugetului pentru aparare. isi fac simtita prezenta trei revolutii: * in domeniul politicii mondiale. aceste trei revolutii creaza. la randul lor. comunicatii. 1. a intelege ce se petrece. desigur. * comanda.Intrebari: Prezentati impactul diminuarii riscului unui holocaust nuclear asupra recuperarii razboiului ca instrument curent al politicii. unde.3. inregistram un impact deosebit al informatiei. 84 . care cunoaste reduceri corespunzatoare semnificative. MODIFICARI IN DOMENIUL MILITAR. si in domeniul militar. odata cu implozia Uniunii Sovietice si terminarea razboiului rece. un numar de cerinte care vizeaza urmatoarele trei domenii: * informatii. Viziune comuna 2010. DOMINAREA SPATIULUI DE LUPTA. * in domeniul militar propriu-zis. * precizia utilizarii fortei. respectiv. respectiv transformarea cunostintelor generate de primele doua domenii in actiune. 4. Termeni cheie: Societate informationala. respectiv. Devine tot mai evident pentru tot mai multa lume ca traim intr-o epoca in care rapiditatea acumularilor din toate domeniile de activitate determina ca schimbarile sa capete un caracter exponential. pentru ca societatea este deja una informationala. in acest moment. razboi informational.

cateva decenii fata de oricare alta natiune. ea poate fi incheiata la inceputul secolului urmator. informatia si tehnologia informatiilor. Drept urmare. conflicte care implica protejarea. ni se ofera posibilitatea."Se intampla ca . deci. cu capacitatea de a le prelucra si intelege defineste 'dominatia cunoasterii spatiului de lupta'.respectiv. Am putea fi atunci de cealalta parte a actualei revolutii in domeniul militar. in schimb. firesc ca si razboiul sa penetreze acest domeniu. esentialmente. in ceea ce priveste constientizarea si intelegerea a tot ce poate avea o semnificatie militara in orice domeniu in care am putea fi angajati". ca o tehnica separata de purtare a razboiului." (Amiral William Owens. conflictul modern va fi caracterizat de lupta vizand sistemele informationale. protectia sau interdictia accesului la sisteme ce cauta sa obtina un grad suficient de cunostinte pentru a domina 85 . decat de a reactiona la stimulii sai. asistam la crearea 'sistemului sistemelor'. iar tehnicile de lupta in domeniul informatiilor. ca aspecte ale unei singure discipline.. Societatea informationala are la baza. una dintre cele mai importante este ca. cateva forme distincte de razboi informational. (ii) razboiul bazat pe informatii (care consta in proiectarea. fiecare pretinzand ca sta la baza conceptului mai larg. Pot fi distinse sapte forme de razboi informational . Este. desigur. "Razboiul informational.. nu exista. indiferent de conditiile climaterice.. degradarea si interzicerea accesului la informatie: (i) razboiul privind comanda si controlul (care loveste capul si gatul inamicului). de a modela mediul international. Impletirea capacitatii noastre crescande de a obtine informatii in mod instantaneu si continuu. Rezultatul il va constitui o prapastie crescanda dintre fortele americane si cele ale oricarui oponent. manipularea.. cu un avantaj de. realizand revolutia. Vicepresedinte al Comitetului Mixt al Sefilor de Stat Major). mai degraba. Exista. Toate formele de lupta pentru control si dominatie in domeniul informatiilor sunt considerate. poate. o singura lupta. RAZBOIUL INFORMATIONAL 2. "Daca ne hotaram sa acceleram tranzitia. Acest lucru este important pentru o multitudine de ratiuni.

bursele de valori. National Defense University.. comunicarii si utilizarii informatiei. cu implicatii serioase in domeniul securitatii nationale. Institute for National Strategic Studies. Washington. Toate aceste dezvoltari au fost conceptualizate deja intr-un document de lucru al Fortelor Armate Americane intitulat "Viziune Comuna 2010" ("Joint Vision 86 . la un cost de . Aceasta face ca distinctia dintre domeniile civil si combatant sa se estompeze si mai mult." (Abe Singer si Scott Rowell. Washington DC. 2 dolari si cu un consum de ." (Martin C.. US) "VIZIUNE COMUNA 2010" 4.. nodurile energetice si sistemele de control al traficului aerian. Cealalta parte a medaliei respectivei eficiente este ca aceste zone au devenit pantecele moale al natiunii. cca. cateva institutii nationale cheie si-au modificat drastic modul de operare. Institute for National Strategic Studies. daca el ar putea fi tradus in domeniul transportului aerian. Libicki. Cateva exemple de asemenea institutii sunt bancile.. (v) razboiul pirateriei in domeiul calculatoarelor (in care sunt atacate sistemele de computere). se cuvine sa aratam ca. Ele depind din ce in ce mai mult de informatie. neutrilor si inamicului).. 2 l de combustibil … "Drept rezultat al fenomenalei revolutii din domeniul electronicii solide (solid state electronics) si a cataclismului corespunzator petrecut in domeniul procesarii si transmiterii informatiei.. National Defense University. atunci o calatorie cu avionul de la Tokio la Washington ar trebui sa dureze mai putin de . DC... (vi) razboiul informational economic (blocarea informatiei sau canalizarea ei pentru obtinerea dominatiei economice. in scopul de a supravietui pe piete agresiv-competitive. Toate aceste forme sunt slab legate intre ele. Ca sa intelegem mai bine ce inseamna progresul realizat in ultimii ani in domeniul obtinerii. prelucrarii.spatiul de lupta). si (vii) razboiul spatiului cibernetic . (iv) razboiul psihologic (in care informatia este utilizata pentru a modifica hotararile prietenilor. (iii) razboiul electronic (tehnici radio-electronice sau criptografice). 5 minute. Chiar si un atac partial incununat de succes asupra oricareia din aceste tinte poate avea consecinte economice devastatoare. retelele telefonice. US) 3. pentru a-si spori semnificativ eficienta.

15 ani fata de oricare alt stat din lume . Iraq. care. de puteri regionale nucleare (cum ar fi China si Rusia). Conducatorul fortelor reunite potriveste toate aceste active intr-o singura echipa coeziva de lupta. "Fiecare Serviciu este responsabil pentru punerea la punct a scenariilor de urgenta posibile.2010"). navale. aeriene. puscasii marini si paza de coasta). la randul lor. 5. care se pot opune realizarii intereselor lor in zona respectiva. Serviciile pregatesc forte componente pentru performante superioare in indeplinirea misiunilor in cadrul unor operatiuni combinate" (General maior Charles D. Documentul "Viziune Comuna 2010" . Drept urmare." "VC 2010 recunoaste faptul ca toate capacitatile utilizate in cadrul operatiunilor comune sunt puse la punct de servicii. spectrul amenintarilor care vor confrunta Statele Unite se reduce la doua tipuri: amenintari transnationale (derivate din porozitatea granitelor. fiecare serviciu urmareste sa obtina un nivel de excelenta in sase domenii: oameni. motivata de mandria profesionala. asemanatoare celei practicate de Marea Britanie in secolul XIX. structuri organizatorice si antrenament si educatie. materiale. ci. SUA nu vor fi confruntate cu o alta superputere de tipul URSS-ului. in scopul de a obtine dominatia in mediul sau.presupune o viziune integrata a actiunii tuturor serviciilor (fortele terestre.bazat pe o superioritate militara americana de cca. operand dupa o doctrina comuna si antrenata pentru un scop comun. Libia etc). VC 2010 pune la dispozitie cadrul conceptual pentru reunirea competentelor serviciilor de a duce actiuni de lupta comune. In indeplinirea raspunderilor ce le revin. sunt libere sa faca tot ce cred necesar pentru a-si maximiza eficienta in lupta. de a se antrena dupa standarde comune si de a-si prezenta propriul sau rol in fata Natiunii. conducere. Link. cuplata cu incapacitatea guvernelor de a controla evolutiile negative din interiorul granitelor lor) si amenintari din partea unor state care se supun mai putin regulilor internationale (Coreea de Nord. Statele Unite vor trebui sa adopte o politica de mentinere a echilibrului intre marile puteri. Premisa politica de la care se pleaca este ca. Fortele Aeriene ale SUA) 87 . doctrina. in secolul urmator. mai degraba. In general.

. fortele propriu-zise si logistica) sa fie nu numai protejate. in care elementele de concepere traditionala sunt tot mai estompate. negand. respectiv "maximizarea fortei proprii. manevra. * manevra dominanta. in acelasi timp. Intrebari: Prezentati impactul revolutiei informationale asupra domeniului militar. respectiv "controlul spatiului de lupta. o analiza aparte va fi dedicata. astfel incat fortele proprii (informatiile. prin pozitionarea capacitatilor in vederea obtinerii unui avantaj decisiv".Documentul precizeaza patru misiuni operationale. respectiv "tentativa de a obtine controlul asupra adancimii. dar sa se obtina si controlul mediului si initiativa in toate operatiile . 88 . * protectie in toate domeniile si din toate directiile. adversarului acest lucru"." 6. Dupa cum vedem. domeniul politico-militar sufera transformari de mare anvergura. * focalizarea logisticii. ci si libertatea de a ataca inamicul". avand la baza superioritatea informationala: * superioritatea informationala. De asemenea. reducerea vulnerabilitatilor si indeplinirea misiunilor". respectiv "crearea mediului in care logistica sa nu se termine niciodata. modificarilor strategice fundamentale impuse de perioada post/post razboi rece. in urmatoarea editie a cursului. in asa fel incat sa se obtina nu numai apararea. * angajarea de precizie. respectiv "capacitatea de a colecta.. precum si a ritmului operatiilor. prelucra si disemina un flux informational neintrerupt. care pun conceperea securitatii noastre nationale intr-o lumina cu totul noua. largimii si inaltimii spatiului de lupta.

pe scurt. * intre ei si subsistemele lor. utilizarea fortei. mobilizarea resurselor. subsisteme si sistem international. Problemele puse de adancirea interdependentelor din sistemul international sunt in 89 . deoarece arunca punti intre: * actorii state nationale. intreaga gama de activitati si experiente umane): calculele factorilor decizionali. state nationale.4. comportamentul altora. Cresterea gradului de complexitate a lumii determina complexitatea analizei de politica externa: "Cu trecerea timpului. este vorba de analiza comportamentului extern al actorilor nationali (este vorba de complexitatea deciziilor de politica externa datorata multitudinii variabilelor luate in calcul. * intre ei si sistemul international Practic.4. 1. conflictele. Termeni cheie: ANALIZA DE POLITICA EXTERNA Analiza de politica externa. politica externa a ajuns sa cuprinda nici mai mult nici mai putin decat intreaga gama de procese individuale si colective prin care un popor cauta sa dea sens si speranta vietii sale" (James Rosenau) 3. caracterul stiintific al analizei. agentiile guvernamentale. comportamentul grupurilor mici si a colectivitatilor mai mari etc. solicitarile publicului. Este o disciplina de granita. In ce priveste cel de-al doilea aspect. interdependente. limitele geografice si culturale.) 2. trebuie subliniat caracterul extrem de vast al problemelor care fac obiectul analizei de politica externa (practica. Prima mare diviziune a subiectului este cea intre caracterul stiintific al analizei si substanta problemelor care sunt supuse analizei.

Astfel. implicit datorita diversitatii crescande a vietii internationale.respectiv EVENIMENTUL .ceea ce determina o preocupare sporita fata de rolul statului -. Acesta din urma . se urmareste. pe de alta.constituie unitatea analitica de baza. aparand noi deschideri. oamenii si legislatia. este vorba de sporirea relevantei chestiunilor economice pentru politica .linii mari grupabile in doua categorii: pe de o parte. face o evaluare comparativa a 90 . In linii generale. In ce priveste reactia la decizia altora. * evaluarea atat a costurilor. 5. 4. Un rol important il constituie si pregatirea pe care o au factorii implicati in procesul decizional. obiectul analizei il constituie "o actiune discreta in urmarirea unui obiectiv (sau a mai multora). * strategice . pe de o parte. de erodarea continua a separatiei dintre politica interna si cea externa (vezi incapacitatea autoritatii guvernamentale de a acoperi zona transnationalului). * daca este inevitabil. In ceea ce priveste tipologia abordarilor. cat si a avantajelor (care trebuie corect identificate). diminuarea obstacolelor si micsorarea riscurilor. este nevoie de: * compararea lor cu liniile tale strategice. deciziile sunt de doua feluri: * curente . sporirea sanselor de reusita. elaborarea unor strategii de diminuarea a costurilor. se aduc la indeplinire si produc consecinte deciziile de politica externa.care vizeaza obiective mari (transpuse ulterior in practica prin decizii curente). modul in care se iau. Concret. acesta este depasit in prezent. 6. pe de alta.din a caror insumare rezulta o linie politica. Este analizat. ceea ce ar echivala cu un eveniment (sau mai multe)". Sub acest aspect. iar. In ce priveste aducerea la indeplinire. se constata o diferentiere intre functionar si analistul de tip academic. in timp ce primul cunoaste structurile. cel de-al doilea cunoaste tendintele. de regula. daca pana acum a prevalat studiul comparativ al politicilor externe. iar.

in functie de care se poate judeca apoi un "eveniment" (caci intrebarea principala o reprezinta: interpretarea in raport cu ce?) Intrebari: Care este. In analiza. in opinia dumneavoastra. in analiza propriu-zisa este nevoie de colaborarea celor doi. dispunand de viziunea asupra intregului."evenimentului" cu acestea. 91 . Argumentati. care pot ilustra o tendinta. importanta explicativa a analizei de politica externa ca domeniu al teoriei relatiilor internationale. este indispensabila crearea unei memorii. Iata pentru ce. care permite acumularea datelor.

(1999) Introduction to International Relations. Guzzini. Iaşi: Institutul European 6. Baylis. An Introduction to the Globalization Debate.. Andre. (1984) The Twenty Years Crisis 1919 – 1939. Carr. Jackson. Robert & Sorensen.. W. David & McGrew. Membership Action Plan 4. Foreign Affairs.IV. Kennedy. New York: Vintage Books. 12. Joseph jr. John. Cambridge: Polity Press 7. Martin. Frank J. (1991) Istoria Razboiului Rece. (1990) Explaining and Understanding International Relations. Vol. & Boli. Georg. Aprilie 1999. (2000) The Global Transformations Reader. Smith. Hollis. Keohane.October 1998.. (1999) Diplomaţia. Paul. 11. *** Documentele Summitului NATO de la Washington. John (editors). Bucureşti: Editura All 13. Oxford University Press. I . (Oxford: Clarendon Press) 8.H. Stephen. 10. Smith. (2000) Realism şi relaţii internaţionale. Oxford: Oxford University Press 9. E. September . Robert & Nye. Henry. (1989) The Rise and Fall of the Great Powers. Held.Bibliografie selectiva 1. 92 . Lechner. Fontaine. (1992) The Twentieth Century World: An international History. (1998) “Power and Interdependence in the Information Age”. Keylor. Kissinger. (2000) The Globalization Reader. Anthony (editors) Held David & McGrew Anthony. Bucuresti: Editura Militara 5. (2000) The Globalization of World Politics Oxford: Oxford University Press 2. Steve (editors). Oxford: Oxford University Press 3. Stefano. New York.

Reading. London. www. 93 ..nato.org.Oxford: Blackwell Publishers 14. Pascu. Robertson. Capitolul 8: “The Essence of National Power” 15. International Relations Theory Today . www. Bucureşti: Editura Academiei Române 20. (1979) Politics Among Nations. Mass. (1989) Armele si politica. www. Theory of International Politics. Hans. Bucuresti: Editura Politica 18..mapn. Waltz. I. www.M. Pascu.ro.infoeuropa.int. Bucuresti: Universitatea Dimitrie Cantemir 17. (2001) NATO Press Office 16.org. Booth & S.osce. MacMillan 19. (2001) Teoria relatiilor internationale / note de curs.ro. Morgenthau. (1995. in K.mae. (ed.).: Addison Wesley 22. Stephen.europa. New York: Knopf. www. Rosenau James. I. (1971) The Origins of the Second World War: Historical Interpretations.) 21.ro. Smith.eu. www. Kenneth (1979). “The Self-images of a Discipline: A Genealogy of International Relations Theory”. (1994) Turbulenţă în politica mondială.M. E. M. Smith. www. www. *** NATO Handbook.ro.int.guv.un.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful