CAP III. STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA CIFREI DE AFACERI LA S.C TRANS AUTO COM 2003 S.R.

L

2.1. Analiza cifrei de afaceri Din nomenclatorul de indicatori ce caracterizează volumul activităţii şi performanţele firmei şi face obiectul diagnosticului economic, cifra de afaceri are evidente valenţe manageriale din următoarele motive: (1) reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea curentă a activităţii sale profesionale. Pentru înţelegerea strategiei şi poziţiei firmei pe piaţă cifra de afaceri va fi considerată în următoarea structură: cifra de afaceri din exploatare (activitate de bază) şi cifra de afaceri în afara exploatării (din alte activităţi). Cunoscând mărimea cifrei de afaceri se obţin informaţii referitoare la: - mărimea firmei (exprimată şi prin volumul vânzărilor), constituind unul din principalii determinanţi ai strategiei firmei, - starea economică (ce desemnează rezultatele economice ale desfăşurării activităţii firmei, comparativ cu resursele sale). O stare economică bună semnifică obţinerea şi vânzarea unei cantităţi mari de bunuri şi servicii, reprezentând o valorificare ridicată a capacităţilor sale, finalizate într-un profit şi o lichiditate corespunzătoare. (2) dă dimensiune pieţei firmei, exprimând capacitatea efectivă a pieţei, utilă îndeosebi în studiile de marketing şi în strategiile de dezvoltare ale firmei, prin indicatorii:

opţiunea managementului fiind.gradul de saturaţie al pieţei.rata de creştere a pieţei – se exprimă. atingerea nivelelor prognozate dând dimensiune poziţiei strategice a firmei. se calculează prin raportarea volumului vânzărilor la volumul cererii pe aceeaşi piaţă şi în aceeaşi perioadă.. rata rentabilităţii) constituind în acelaşi timp un element esenţial în relaţia cost volum de activitate . (3) stă la baza calculului unor importanţi indicatori de eficienţă (profit. . maximizarea cifrei de afaceri în limite în care să fie realizat şi un profit rezonabil. prin ritmul de evoluţie al vânzărilor. analizat global. . pe produs şi chiar pe tipodimensiuni. cifra de afaceri poate fi abordată ca: . în general.cota de piaţă – exprimă ponderea ce revine firmei pe piaţa produsului sau grupei de produse din care face parte şi se calculează prin raportarea volumului de vânzări al firmei la volumul de vânzări totale ale produsului pe piaţa considerată. În general obiectivele firmei stabilesc ceea ce trebuie realizat în termeni de venituri. Poziţia cifrei de afaceri în sistemul de performanţe economice al firmei (performanţa firmei înţeleasă ca aptitudine a firmei de a-şi mări volumul de activitate) este consolidată prin legătura dintre interesele generale ale managerilor şi maximizarea cifrei de afaceri sau a vânzărilor.profit şi în determinarea pragului de rentabilitate. de regulă. Conceptual. Analizând pragul de rentabilitate se pot proiecta vânzările necesare care să genereze profitul dorit. profit şi cotă de piaţă.

cifra de afaceri critică (Camin) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea cheltuielilor. . Regulamentul privind aplicarea Legii contabilităţii în ţara noastră precizează că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrările de bunuri. În sfera distribuţiei: Ca min  Chf  100 . executarea de lucrări şi prestarea de servicii şi a altor venituri din exploatare (exclusiv rabaturile. reflectă încasarea realizată pe unitatea de produs sau serviciu.cifra de afaceri marginală (Cam) exprimă variaţia încasărilor unei firme (ΔCa) generată de creşterea sau scăderea cu o unitate a cantităţii vândute (Δq).cifra de afaceri totală (Ca). Cam  Ca q . remizele şi alte reduceri acordate clienţilor).cifra de afaceri medie ( Ca ).. reprezintă volumul total al afacerilor unei firme. Q . Ca  Ca  p. în care: K  Nchv Chf = suma cheltuielilor fixe K = cota medie de adaos comercial Nchv = nivelul mediu al cheltuielilor de circulaţie variabile Analiza desfacerilor de mărfuri se structurează pe următoarele probleme: . pragul de la care firma începe să producă profit. evaluate la preţurile pieţei (respectiv încasările totale).

2.alaturi de compozitia veniturilor. un criteriu de apreciere indirecta a eficientei economice. Analiza factorială a cifrei de afaceri. Pentru orice firma. stabilitatea sau instabilitatea ritmului si tendinta surselor de venituri sunt elemente de analiza relevante pentru potentialul economic prezent si viitor. Pentru a putea aprecia activitatea firmei.3. analiza dinamicii activitatii de productie adduce o zestre informational serioasa. gradul de realizare a obiectivelor prestabilite de factori manageriali trecuti sau prezenti.2. In literature de specialitate cifra de afaceri apare ca un indicator fundamental deoarece:continuitatea activității depinde de vanzarea marfurilor si toti ceilalti indicatori ce caracterizeaza activitatea unei firme depend in mod direct sau indirect de demersurile acesteia.2. in principal prin evidentierea obiectivelor stabilite in comparatie directa cu perioadele precedente. evolutia lor in ultimul timp. Indicele cifrei de afaceri ( ) devine un indicator al performantei economice. deci este importanta identificarea cauzelor care au determinat sau pot determina . Analiza dinamica a cifrei de afaceri 2. Analiza dinamica a cifrei de afaceri Cifra de afaceri reprezintă unul dintre indicatorii important ai volumului activității agenților economici si nu poate lipsi din niciun system de indicatori utilizați pentru diagnosticarea si evaluarea economica a unei societati. modele factoriale 2.

• CAm ia valori negative in momentul in care incasarea totala descreste. Intrucat cifra de afaceri exprima volumul incasarilor intreprinderii la momentul t. deci are legatura directa cu nivelul preturilor practicate. cifra de afaceri reflecta in mod corespunzator activitatea realizata de intreprindere. stabilitate sau comportament oscilator. CArecalculata = Rata de crestere reala a CA se calculeaza folosind relatia : RCA = ( 1+Rc . Analiza in dinamica a cifrei se realizeaza pentru o perioada de cel putin 3 ani pe baza compararii celor 2 indicatori de dinamica putandu-se trage concluzii cu privire la crestere. Pentru aceasta se utilizeaza un indicator numit cifra de afaceri recalculata. • CAm este pozitiva atunci cand CAt este crescatoare. In afara serviciilor.1 ) * 100/(1+Rp) . in timp ce in sfera productiei materiale . unde: Rc – rata de crestere a cifrei de afaceri constatate sau exprimata in preturile curente. o analiza corecta a acesteia implica folosirea cifrei de afaceri exprimata in preturi comparabile. scadere. Rp – rata de crestere a preturilor.anumite abateri sau mai ales masuri care se impun pentru corectarea situatiilor nefavorabile intervenite intr-un interval de timp determinat. Intre CAtotala si CAmarginala exista urmatoarele relatii: • CAm este nula atunci cand CAt atinge valoarea maxima.

Atat in varianta calcului simplificat . respectiv productie imobilizata Indicele cifrei de afaceri se calculeaza raportand cifra de afaceri din perioada analizata ( = ) la cifra de afaceri din perioada anterioara. x 100 Formula este aplicata in conditii de stabilitate economica sau in perioada de analiza si in cea de referinta.1) x 100  ritmul mediu anual de crestere in varianta corectata. cat si in cea a corectarii cu rata inflatiei se pot calcula atat abaterile positive cat si cele negative si ritmurile de evolutie. .Acesti factori sunt grupati in 2 categorii:  factori interni : factori comerciali. factori tehnici. in ani(formula generala): = √ Variatia absoluta si relative a cifrei de afaceri este rezultatul actiunii cumulate a numerosi factori. forta de vanzare. etc.. dupa cum urmeaza:  abaterea absoluta in varianta simplificata: Δ CA =  abaterea absoluta in varianta corectata: ΔCA = x –  ritmul mediu anual de crestere in varianta simplifcata: =( .t” de timp.acest indicator poate oferi o imagine deformata intrucat pe langa productia vanduta se include si productia stocata. cu luarea in considerare a unui orizont .

 marimea relative a cifrei de afaceri.  indicele cifrei de afaceri. insa in perioada analizata observam si o crestere a indicelui cifrei de afaceri de 26.4%. iar in anul 2009 aceasta a scazut de la 1701 mii lei la 453 mii lei. Au fost calculate marimile absolute. In tabelul de mai jos von folosi urmatoarele relatii de calcul:  marimea absoluta a cifrei de afaceri. factori sociali – economici.etc. preturile practicate.7 %. respectiv anii 2008 si 2009.In anul 2008 am avut o cifra de afaceri de 1701 mii lei. .financiara . factori externi : legislatia economico . relative si indicele cifrei de afaceri si observam o scadere la marimea absoluta de -1248 mii lei si la marimea relativa o scadere de -73. In tabel observam o scadere a cifrei de afaceri in perioada analizata. Δ CA = Δ CA(%) = = x 100 x 100 Evolutia cifrei de afaceri in marimi absolute si relative o gasim prezentata in tabelul numarul 1 pe o perioada de 2 ani.

.3.R.R.modele factoriale Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţi şi indirecţi specifici domeniului de activitate al firmei.L din perioada 2008 – 2009.2009) Tabel nr.ΔCA (%) Indicele -73. 2.L in perioada analizata (2008 .4 26. Analiza factorială a cifrei de afaceri .Vom realiza o analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru o perioada de 2 ani si anume anii 2008 si 2009. iar pt asta vom folosi urmatoarele modele de analiza factoriala.Evolutia cifrei de afaceri la S.7 1701 ANI 2009 453 -1248 Sursa : Contul de profit si pierdere al S.CA (mii lei ) Marimea absoluta– ΔCA (mii lei) Marimea relative .C TRANS AUTO COM 2003 S.1 INDICATOR 2008 Cifra de afaceri . In acest capitol scopul nostru este de a arata factorii de influenta.C TRANS AUTO COM 2003 S.

. . Modelul care realizeaza legatura dintre cifra de afaceri si potentialul uman. – productivitatea media zilnica. W – productivitatea anuala. şi anume: I.numarul de personal. CA = unde: CA – cifra de afaceri. S – coeficientul schimburilor. L – numarul de locuri de munca. Np – numarul de salariati. I. Modelul care realizeaza legatura dintre cifra de afaceri si potentialul uman are urmatoarea formula: CA = X X Acesti factori ai modelului se pot scrie ca produs de 2 factori si anume: =LxS =Zx Formula initiala este: CA = L x S x Z x Unde: . Z – numarul de zile lucrate.productivitatea medie anuala.Analiza factorială a cifrei de afaceri se poate realiza pe baza mai multor modele.

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri vom folosi datele din tabelul numarul 2. .771 0. In calculul indicatorilor din tabelul de mai sus vom folosi urmatoarele formule : .163 1701 9 245 189 ANI 2009 453 11 253 41.2 INDICATORI 2008 Cifra de afaceri (mii. lei) – CA Personalul (persoane) Numarul de zile lucrate(zile) . Indicatori utilizati in analiza factoriala Tabel nr.Z Productivitatea medie anuala (mii. lei) Productivitatea media zilnica (mii. lei/zile) Numarul de locuri de munca – L Coeficientul schimburilor – S 4 1 6 1 0.2 Sursa : Documente contabile ale societatii.

1 Influenta modificarii numarului de locuri de munca.2 .1248 mii. lei 2. lei 1.189) = . ΔL = ( )x x ΔL = (6 – 4) x 1 x 189 = 378 mii. in conditiile pastrarii constant a productivitatii: Δ Δ =( )x = (11 .1701 = .8 mii.lei 1.9) x 189 = 378 mii.2 Influenta modificarii coeficientului de schimburi: ΔS = x( )x ΔS = 6 x (1 – 1) x 189 = o mii. Pentru stabilirea factorilor care influenteaza cifra de afeceri in anul 2009 fata de anul 2008 se folosesc calculele urmatoare: Modificarea absoluta a cifrei de afaceri este: ΔCA = - CA = 453 . lei . Influenta modificarii numarului de personal. in conditiile pastrarii constante a numarului de personal: Δ Δ x( ) 11 x (41.. Influenta modificarii productivitatii muncii.1625.lei 1.

2 Influenta modificarii productivitatii medii zilnice: Δ Δ = x x( ) = 11 x 253 x (0. acesta ramane constant.771= 67.lei.1248 mii. Aceasta scaderea se datoreaza in cea mai mare masura productivitatii medii anuale de la 189 la 41.2. Productivitatea medie anuala a determinat o scadere cu -1625. Modele de analiza factoriala 1) În cadrul sistemului de factori care influenţează evoluţia cifrei de afaceri un loc important îl deţin cei legaţi de asigurarea şi folosirea resurselor umane. de la 4 la 6 .163 mii. Numarul locurilor de munca a crescut cu 378 mii lei. 2009 cifra de afaceri a scazut cu .1692. lei/zile. fapt ce a influentat pozitiv cifra de afaceri . ducand la cresterea acesteia cu 378 mii lei . lei/zile de la 0.2 mii lei.771 mii.1 mii.9 zile 2.771) = . iar productivitatea medie zilnica a scazut si aceasta cu -1692.1 Influenta modificarii numarului de zile lucrate: ΔZ = x( )x ΔZ = 11 x (253 – 245) x 0. acesta reprezentand un fenomen negativ.8 mii lei.1 zile In anii 2008. lei/zile la 0. fapt ce influenteaza negative cifra de afaceri. determinand o situatie nefavorabila pentru intreprindere. . situatie nefavorabila pentru intreprindere. Numarul de zile muncite a crescut cu 67.Coeficientul de schimb nu modifica in niciun fel cifra de afaceri.9 zile de la 245 anul trecut la 253 anul curent. Cresterea numarului de salariati de la 9 la 11 a influentat pozitiv cifra de afaceri .163 – 0.

m.C TRANS AUTO COM 2003 S.L” Tabel nr. locuri de muncă (L) Coeficientul schimburilor (s) 3 Număr de personal (Ns) 9 11 +2 .Legătura cauzală dintre cifra de afaceri (vânzări) şi potenţialul uman se exprimă prin relaţia: Ca  Ns  W  L  s  z  wz . în care: Ns = număr salariaţi.3 Nr.R. crt. 1 2 Valori ale perioadei Indicatori 2008 4 1 2009 6 1 Modificare a absolută (u. W = productivitatea medie a muncii L = numărul locurilor de muncă s = coeficientul schimburilor z = numărul de zile lucrate /schimb/loc de muncă wz = productivitatea zilnică a muncii Pentru exemplificare avem următoarele date ipotetice: Situaţia realizării cifrei de afaceri la întreprinderea „S.) +2 - Nr.

771 41. influenţa modificării coeficientului schimburilor: Ca(s)  L1  s1 W 0  L1  s0 W 0  6  1  189 – 6  1  189 = 0 lei Ca( Ns)  Ca( L)  Ca(s)  378 + 0 = 378 lei 2.zilnică (lei) ( wz ) 62700 1701 1010 453 +2390 -1248 189 0. influenţa modificării numărului locurilor de muncă: Ca(L)  L1  s0 W 0  L0  s0 W 0 = 6  1  189 – 4  1  189 = + 378 lei 1. Această modificare absolută şi relativă a cifrei de afaceri este determinată de: 1.2.8 -0.anuală (lei) ( W ) . în care: 1.2 0.608 Cifra de afaceri a scazut faţă de baza de comparaţie cu 1248 mii lei. influenţa modificării productivităţii muncii medii anuale: .4 Timp de muncă/lucr.1701 = + 378 lei. influenţa modificării numărului de salariaţi: Ca( Ns)  Ns1  W 0  Ns0  W 0 = 11  189 – 9  189= 2079 .(zile) (z) 245 253 +8 5 6 7 Timp total de muncă (zile) Cifra de afaceri (lei) (Ca) Productivitatea medie a muncii: .1.163 -147.

.1692.1 = . şi a factorului intensiv.2 – 2079 = - 1625.7 = -1692. în condiţii de utilizare eficientă a timpului de muncă să obţină rezultate mari.9 lei.1 lei Ca  Ca ( L)  Ca ( s )  Ca ( z )  Ca ( wz ) = 378 + 0 + 67. Pierderile firmei sunt reale.8 = +67. de zile lucrate din perioada de bază în condiţii efective al numărului de personal: 245zile  6 pers  1 = 1470 zile) cu 460 zile faţă de cel calculat efectiv.63 – 2145. neutilizarea acestei capacităţi (resurse) dacă productivitatea a scazut.2 – 11  189 = 453. fiind rezultatul acţiunii factorului extensiv (cresterea numărului locurilor de muncă) cu 378 lei.163  11 253 0. firma şi-a propus iniţial o extindere a activităţii. .7- 2077. Faptul că doar două zile/schimb/loc de muncă faţă de perioada precedentă au fost nefolosite (din cauze mai mult sau mai puţin obiective) a dus la diminuarea timpului total de muncă (timpul normal de muncă calculat ca nr. crescand cu 67.8 lei în care: 2. real.1248 lei Cifra de afaceri a înregistrat o scadere de 1248 lei. sperând ca.1. influenţa modificării vânzărilor medii zilnice/loc/schimb ( wz ): Ca(wz)  Ns1  z1  wz1  Ns1  z1  wz0  11 253 0.9 . a influenţat negativ cifra de afaceri. într-o proporţie mai mică.771  11 245  0.9 lei 2.influenţa modificării timpului de muncă: Ca( z)  Ns1  z1  wz0  Ns1  z0  wz0  11 253 0.2.771 = 453. Fără îndoială.8 lei.Ca (W )  Ns1  W 1  Ns1  W 0  11  41. cu 1625. dovadă sporirea numărului de locuri de muncă.771  2145.

organizarea defectuoasă a muncii: program prea lejer de muncă etc.. reparaţii neprevăzute rezolvate greu. greve. resurse umane) o analiză aprofundată asupra modului de utilizare a timpului de muncă. sau datorate proceselor tehnologice. întreruperi nejustificate ale proceselor tehnologice. stabilirea cauzelor care au determinat reducerea numărului de zile lucrate (datorate personalului: absenţe motivate sau nu. lent.) . cu pierderi de timp între operaţii etc. organizarea defectuoasă a producţiei.Se recomandă responsabililor de resort (manager departament personal. comerciale: reparaţii capitale la unele utilaje peste termenele stabilite.