INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA

Probleme fundamentale ale pie]elor de munc`

\n contextul extinderii europene
Cazul Romåniei [i Ungariei

Colec]ia de studii IER No. 8 Working Papers Series

UNIUNEA EUROPEAN~
Probleme fundamentale
ale pie]elor de munc`
\n contextul extinderii
europene
Cazul Romåniei [i Ungariei
 Institutul European din Romånia
Bdul Regina Elisabeta nr. 7-9
Bucure[ti, sector 3
Tel: 314 26 97
Fax: 314 26 66

Coordonator serie
Mihai Moia

Serie editat` cu sprijinul programului PHARE RO - 2002 / 000 - 586.03.01

ISSN: 1582-4993
© Institutul European din Romånia

Opiniile prezentate aici apar]in autorului [i nu implic` \n nici un fel institu]ia pe care o reprezint`.
 Institutul European din Romånia

Probleme fundamentale ale pie]elor

de munc` \n contextul
extinderii europene
Cazul Romåniei [i Ungariei

Mihai Moia

Bucure[ti, Iulie 2004

Colec]ia de studii, I.E.R. Nr. 8
4
 CUPRINS
I. Introducere

II. Puncte cheie ale problematicii pie]ei for]ei de munc`

1. rata [omajului, rata particip`rii for]ei de munc` [i nivelul subocup`rii
for]ei de munc`.
2. restructurarea economic`, trecerea de la vechile industrii la noile industrii
3. Structurarea [omajului [i subocup`rii for]ei de munc` pe anumite grupuri
etnice, regionale, de vârst` [i sex.
4. bariere pentru mobilitatea for]ei de munc`
5. migra]ia for]ei de munc`
6. concluzii

III. Piata muncii în România

A. Evolu]ia pie]ei muncii
1. evolu]ia PIB
2. popula]ia activ`
3. structura ocup`rii for]ei de munc`
4. somajul
B. Impactul extinderii UE asupra pie]ei for]ei de munc` din România

IV. Piata muncii în Ungaria

A. Evolu]ia pie]ei muncii
1. evolu]ia PIB
2. structura ocup`rii for]ei de munc`
3. somajul
B. Impactul extinderii UE asupra pie]ei for]ei de munc` din Ungaria

V. Concluzii finale
Anexe
Bibliografie

5
6
 Introducere: Extinderea, strategia social`
de la Lisabona [i drumul \nainte

Extinderea European` c`tre Est cre[tere economic` sustenabil`, cu

continu` s` fie una din cele mai mari mai multe [i mai bune locuri de mun-
provoc`ri cu care se confrunt` Uni- c` [i o mai bun` coeziune social`1)”.
unea European` \nc` de la \nfiin]area Evident, noile state membre ale Uni-
sa. |n pofida dificult`]ilor [i costurilor unii Europene trebuie s` continue ur-
impuse de un asemenea proces, este m`rirea acestui obiectiv ambi]ios sta-
evident c` nu exist` alternativ` poli- bilit de Uniunea European`.
tic` pentru acesta din moment ce r`- Performan]ele pie]ei for]ei de mun-
måne singura op]iune viabil` pentru c` nu sunt omogene \ntre ]`rile mem-
extinderea zonei de prosperitate eco- bre ale UE, iar m`sura [i caracterul
nomic`, stabilitate social` [i echilibru interven]ionismului \n politica social`
politic, elemente esen]iale pentru dez- sunt de asemenea heterogene2).
voltarea democra]iei [i economiei de }`rile europene au implementat po-
pia]`. litici diferite pe pia]a for]ei de munc`
Majoritatea popula]iei din ]`rile din [i au experimentat diferite rezultate pe
Europa Central` [i de Est consider` pia]a muncii. Din analiza unor diferi]i
aderarea la Uniunea European`, o ca- indicatori socio-economici ai diferi-
le rapid` c`tre prosperitate, \ns` pe telor ]`ri membre ale UE se pot ob-
termen lung, alinierea la normele eu- serva lesne decalajele dintre acestea.
ropene implic` \n general costuri sem- Astfel, eforturile s-au concentrat pe
nificative asupra acestora, iar \n parti- adoptarea unor politici eficiente de
cular, \n unul din cele mai sensibile cordonare a ocup`rii for]ei de munc`,
sectoare – pia]a for]ei de munc`. \n special din momentul lans`rii de c`-
|n cadrul Consiliului European de la tre Uniunea European` la Summit-ul
Lisabona din Martie 2000, Uniunea Locurilor de Munc` de la Luxemburg
European` a stabilit un nou set de obi- \n noiembrie 1997, a Strategiei Euro-
ective strategice pentru urm`torul de- pene a ocup`rii locurilor de mun-
ceniu “de a deveni cea mai competi- c`(EES)3), bazat` pe noile reglement`ri
tiv` [i dinamic` economie din lume ale articolului ocup`rii for]ei de mun-
bazat` pe cunoa[tere, capabil` de o c` din Tratatul de la Amsterdam.
1)
Consiliul European de la Lisbona, Martie 2000, http://www.europa.eu.int/comm/
employment_social/employment_strategy/index_en.htm
2)
Decalajul dintre performan]ele economice ale diferitelor ]`ri se explic` \n literatura
de specialitate prin decalajul “institu]ional” dintre acestea. Vezi lucrarea laureatului
premiului Nobel \n economie Douglas North “Institutions, Institutional change and
Economic Performance”

7
 Conform EES, obiectivul principal
era acela de a ob]ine un progres re-
marcabil \ntr-o perioad` de cinci
ani. O evaluare am`nun]it` a
primilor cinci ani a avut loc \n anul
2002, ocazie cu care s-au identificat
o serie de probleme majore pentru
viitorul EES, \n vederea ajust`rii
acesteia cåt mai bine \n vederea
atingerii obiectivului principal [i
anume “cre[tere economic` sustena-
bil`, mai multe [i mai bune locuri de
munc` [i o mai bun` coeziune
social` pån` \n anul 2010”.
Strategia Lisabona a fost creat`
pentru a ajuta Uniunea European`
s`-[i recapete condi]ia de ocupare
total` a for]ei de munc` [i de a \nt`rii
coeziunea social` pån` \n anul
2010.
Consiliul European a considerat c`
obiectivul acestor m`suri este acela de
a cre[te rata ocup`rii for]ei de munc`
la nivelul UE la 70% [i de a spori pon-
derea femeilor \n cadrul ocup`rii for]ei
de munc` pån` la o medie de peste
60% pån` \n anul 2010. Obiectivele
strategiei Lisabona, \n privin]a politicii
sociale, au fost:
1. cre[terea calitativ` [i cantitativ`
a locurilor de munc`
2. anticiparea [i capitalizarea
schimb`rilor \n cåmpul muncii prin
crearea unui nou echilibru \ntre
flexibilitate [i securitate
3. lupta \mpotriva s`r`ciei [i tuturor
formelor de excludere social` [i dis-
criminare
4. modernizarea serviciilor de secu- membre
ritate social`
5. promovarea egalit`]i \ntre sexe
3)
European Employment Strategy (EES)
6. sporirea importan]ei aspectelor
politicii sociale a extinderii [i a rela-
]iilor externe ale UE
|n plus, Consiliul European de la
Stockholm din martie 2001 a ad`ugat
dou` obiective intermediare [i unul
adi]ional: rata ocup`rii for]ei de
munc` trebuie s` creasc` per total la
67% pån` \n anul 2005, 57% pentru
femei pån` \n anul 2005 [i 50% pentru
vårstnici pån` \n anul 2010.
Mai tårziu, Consiliul European de la
Barcelona din martie 2002 a confirmat
faptul c` ocuparea total` a for]ei de
munc` este obiectivul principal al
Uniunii Europene [i a f`cut un apel
pentru continuarea aplic`rii Strategiei
de Ocupare a for]ei de munc` pentru
\nt`rirea pozi]iei Strategiei de la Lisa-
bona \ntr-o Uniune European` l`rgit`.
Odat` cu extinderea Uniunii Euro-
pene prin admiterea celor 10 noi state,
\n mai 2004, [i cu viitoarea extindere
prin intrarea a cel pu]in \nc` dou` state
\n 2007, evident astfel de obiective nu
reprezint` doar noi puncte pe agenda
noilor state membre, ci [i criterii de per-
forman]` pentru Uniunea European`.
Aceast` extindere f`r` precedent a
f`cut ca Uniunea European` s` se con-
frunte cu noi provoc`ri. Aceast` lu-
crare se va referi la problemele pie]ei
muncii din perspectiva extinderii Uni-
unii Europene. Astfel, putem lua \n
calcul trei dimensiuni ale analizei:
A. impactul extinderii europene
asupra pie]ei for]ei de munc` a statelor
B. impactul extinderii europene
asupra pie]ei for]ei de munc` a celor
8
10 noi state membre ale Uniunii
Europene
C. impactul extinderii europene
asupra pie]ei for]ei de munc` a Romå-
niei [i Bulgariei \n procesul ader`rii la
Uniunea European` \n anul 2007.
aceste puncte cheie pot avea un anu-
mit impact \n ]`ri diferite datorit` co-
ndi]iilor economice specifice, toate
]`rile se confrunt` cu aceste proble-
me, numai c` la un nivel de intensi-
tate diferit4).

Luånd \n considerare cele trei di- 1. Multe ]`ri membre ale Uniunii
mensiuni men]ionate mai sus, lucrarea Europene se confrunt` cu rate mari
este structurat` \n dou` p`r]i. Prima ale [omajului, participare redus` a
parte se refer` la problemele cheie din for]ei de munc` [i un nivel \n cre[tere
sfera acup`rii for]ei de munc` [i a pie- al subocup`rii for]ei de munc`.
]ei muncii care sunt aplicabile atåt sta-
telor membre cåt [i celor candidate, iar Este de men]ionat faptul c` scopul
cea de-a doua parte trateaz` cazul pie- acestei analize este de a evalua impli-
]ei muncii din Romånia [i Ungaria, cea ca]iile acestor probleme cheie la un
din urm` f`cånd parte din primul val al nivel general, o analiz` detaliat` fiind
extinderii europene, iar Romånia din al f`cut` pentru cazul Romåniei [i
doilea val, \n cel mai fericit caz \n anulUngariei.
2007. La un prim nivel al analizei putem
diferen]ia patru tipuri de elemente
Puncte cheie ale problematicii
care au un impact direct asupra ocu-
pie]ei for]ei de munc`
p`rii for]ei de munc`. Structura acestor
Continua dezbatere pe problemele elemente este urm`torea:
ocup`rii for]ei de munc`, ale politicii
pie]ei muncii cåt [i ale migra]iei, preo- a. politici macroecnomice inefi-
cup` atåt ]`rile membre cåt si pe cele ciente
ne-membre ale Uniunii Europene. Este b. restructurarea economic` – trece-
evident faptul c` problemele de pe rea de la vechile industrii la noile
pia]a for]ei de munc` nu se aplic` cu industrii
aceea[i intensitate tuturor ]`rilor, \ns` c. lipsa sprijinului pentru noile
\n mod deliberat nu se va face distin- \ntreprinderi [i dificult`]i \n crearea
c]ia \ntre ]`ri membre [i ]`ri aderante unui mediu prielnic de afaceri [i
deoarece problemele cu care se con- investi]ii
frunt` \n acest` sfer` sunt com- d. probleme specifice ale ocup`rii
parabile. for]ei de munc` [i ale pie]ei muncii,
}inånd cont de aceste consi- precum impozitarea salarial`
derente, putem distinge 5 probleme
cheie care vor fi analizate la modul Dup` cum [tim, una din cerin]ele
general. Abordarea general` se poate Comisiei Europene \n ceea ce prive[te
explica prin faptul c` de[i fiecare din criteriile economice pe care toate
4)
Performan]ele economice ale unei societ`]i difer` datorit` componentei culturale
specifice. Vezi Fudulu Paul, „Handicaped Societies, A theory of continuous economic
failure“, ed. Expert, 2000

9
]`rile aderante trebuie s` le \ndepli-
neasc` este de a avea o economie de
pia]` func]ional`.
|n vederea ob]inerii [i/sau p`str`rii
acestui statut, una din principalele griji
ale fiec`rie ]`ri este consolidarea pro-
cesului de macrostabilitate, cu alte cu-
vinte, asigurarea unei stabilit`]i econo-
mice pe termen lung.
|n vederea aceasta, guvernele,
deseori adopt` o politic` monetar`
dur` [i o politic` fiscal` lejer`. Care
sunt consecin]ele unei astfel de
politici? Din p`cate, acest mix de
politici antreneaz` anumite efecte ne-
gative care rezult` \n rate mari ale
dobånzii [i o supraevaluare a cursului
de schimb care de asemenea conduc
la o sc`dere a investi]iilor [i a ritmului
de cre[tere, creånd un mediu nepriel-
nic pentru \ntreprinderile mici [i mijlo-
cii [i nu \n cele din urm`, afectånd
grav nivelul de cre[tere al ocup`rii for-
]ei de munc`.
2. Restructurarea economic`,
trecerea de la vechile industrii la
noile industrii
Cu aceast` problem` se confrunt`
\n special ]`rile care nu cu mult timp
\n urm` au trecut de la o economie
centralizat` la o economie de pia]`.
Altfel spus, aceast` problem` este \n
special caracteristic` ]`rilor \n
tranzi]ie.
Toate aceste ]`ri s-au concentrat pe
alocarea resurselor umane \n sectorul
industrial [i agricol. |ns` \n prezent,
unul din aceste sectoare nu mai este
eficient, iar costurile aferente derul`rii
activit`]ii sunt prea mari. Problema
cea mai dificil` const` \n g`sirea
modalit`]ii de trecere de la sectorul
10
ineficient (agricultur` sau industrie) la
un nou sector eficient (serviciile), \n
m`sura \n care exist` o pondere sub-
stan]ial` a ocup`rii for]ei de munc` \n
aceste sectoare necompetitive.
|n aceast` privin]`, sunt mai mul]i
factori care au o influen]` direct`
asupra acestui aspect. Doi factori
principali complic` situa]ia [i mai
mult (acolo unde este cazul):
– pe de o parte sunt caracteris-
ticile specifice ale for]ei de munc`:
• mobilitatea sc`zut` a for]ei
de munc` - \n stråns` leg`tur` cu
factorii regionali, datorit` faptului
c` \n anumite cazuri, \n unele re-
giuni, for]a de munc` este con-
centrat` \n anumite industrii spe-
cifice, iar \nchiderea acestora ar
\nsemna mutarea for]ei de munc`
ocupate \n acea industrie, c`tre
alte regiuni (ex.: minerit etc)
• gradul de educa]ie al for]ei de
munc` [i rezisten]a la recalificare
profesional`. Multe dintre persoa-
nele angajate \n astfel de industrii
au o slab` calificare profesional` [i
nu mai sunt persoane tinere. Astfel
se poate explica re]inerea fa]` de
recalificarea profesional`.
• Nivelul sc`zut de trai al aces-
tor angaja]i. O mare parte a celor
angaja]i \n aceste industrii sunt slab
califica]i, cu un nivel sc`zut de
educa]ie [i cu un nivel sc`zut de
trai. Aceste lucruri implic` faptul c`
aceste persoane nu-[i pot permite
s`-[i piard` slujba f`r` s` bene-
ficieze de un sprijin puternic din
partea autorit`]ilor prin sistemul de
asigur`ri sociale.
• Continuarea procesului de
privatizare. Problema const` \n
dificult`]ile \ntåmpinate \n cadrul
 procesului de privatizare a marilor
companii de stat. De obicei,
aceste \ntreprinderi au un num`r
foarte mare de angaja]i, costurile
de func]ionare sunt foarte mari,
dot`rile tehnice sunt uzate atåt
fizic cåt [i moral [i ineficiente din
punctul de vedere al raportului
costuri/productivitate. Problemele
apar \n momentul \n care investi-
tori str`ini sunt interesa]i s` cum-
pere compania, dar procesul de
restructurare al companiei implic`
masiva reducere de personal, oda-
t` cu \nlocuirea vechilor tehnolo-
gii cu unele noi, competitive.
– lipsa sprijinirii noilor \ntreprin-
deri [i dificult`]ile \n creare unui me-
diu prielnic investi]iilor
Trebuie re]inut faptul c` “banii sunt
la[i”. Ei “merg” acolo unde se simt \n
siguran]`.
Pentru a asigura un climat prielnic
investi]iilor pentru noile firme, firmele
mici [i mijlocii [i pentru investi]iile di-
recte, orice ]ar` trebuie s` creeze/ s`
men]in` condi]iile pentru un aseme-
nea climat. Problemele principale cu
care se confrunt` unele ]`ri, cu grade
diferite de intensitate, \ncercånd s`
asigure [i s` men]in` un climat priel-
nic investi]iilor sunt:
• Cadrul legislativ ineficient –
accentuat de lipsa anumitor legi
(falimentului) [i un nivel ridicat de
birocra]ie.
• Asigurarea stabilit`]ii macro-
economice pe termen lung – nivel
ridicat al impozit`rii
• Stabilitate politic` – \n cazul
\n care guvernele se succed rapid,
iar cadrul legislativ se schimb` pe
5)
Vezi Sandrine Cazes [i Alena Negorova „Labor markets in transition: Balancing
flexibility and security in Central and Eastern Europe“, ILO, 2003
11
m`sur`, toate acestea vor contri-
bui efectiv la crearea unui mediu
neprielnic investi]iilor str`ine.
– \n ceea ce prive[te dificult`]ile spe-
cifice ocup`rii for]ei de munc` [i pie-
]ei muncii, precum impozitarea sala-
rial`, ne poate conferi o mai bun`
privire de ansamblu Tabelul Nr.1:
Ponderea impozitului pe salarii m`-
soar` povara fiscal` relativ` pentru un
angajat cu venituri mici. Din Tabelul
Nr.1 reiese clar tendin]a la nivelul
Uniunii Europene de omogenizare a
valorilor, \n pofida anumitor mici di-
feren]e \ntre anumite ]`ri.
Ceea ce este suprinz`tor, este dife-
ren]a mare dintre nivelul impozitului
pe salarii din Europa [i cel din Statele
Unite sau Japonia. Acest lucru denot`
[i faptul c` pia]a for]ei de munc` din
Europa este mult mai rigid` decåt cea
existent` \n SUA.5)
Una din cele mai mari probleme cu
care se confrunt` anumite ]`ri este
diferen]a dintre valoarea nominal` [i
cea real` a nivelului de impozitare. De
exemplu \n Romånia, rata nominal` a
impozitului este declarat` ca fiind \n ju-
rul mediei Uniunii Europene. Pe de alt`
parte, situa]ia real` a impozit`rii \n Ro-
månia este cu totul diferit`. Rata no-
minal` este calculat` raportåndu-se la
totalul popula]iei ocupate, ceea ce
\nseamn`, c` sunt incluse aici [i micile
gospod`rii care produc pentru autocon-
sum. |n Romånia, \n jur de 40% din
totalul popula]iei active se reg`se[te
ocupat` \n sectorul agricol. Astfel, o
mare parte din popula]ia activ` ocupat`
\n agricultur` nu pl`te[te impozit de[i
calculul indicatorului privind impozitul
pe munc` acoper` \n totalitate cåmpul
 dificult__ile specifice ocup_rii for_ei de
munc_ _i pie_ei muncii, precum impozitarea salarial_

Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii

Tabel 1. Nivelul impozitului pe salarii

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

UE (15 state) 40.6 40.8 40.3 39.1 38.6 37.7 37.8

Zona Euro 43.4 43.2 42.6 41.6 41.1 40.2 40.3

UE + Aderante 41 41.1 40.6 39.6 39.2 38.3 38.3

Belgia 50.5 49.5 51.1 51 49.9 49.1 48.9

Danemarca 41.3 41.7 40.4 41.3 41.2 40.6 39.8

Germania 46.5 47.7 47.5 47 46.5 45.5 45.9

Grecia 34.9 35 35.1 34.3 34.3 34.3 34.3

Spania 34.4 34.8 35.1 32.6 32.8 33.4 33.9

Fran]a 44.3 41.6 42.5 40.3 39.6 38.4 37.8

Irlanda 26.5 24.9 23.4 21.5 18.1 17.3 16.6

Italia 48.3 48.8 44.4 44.1 43.3 42.8 42.7

Luxemburg 29.1 29.7 28.9 29.5 30.4 28.8 27.3

Olanda 39.3 38.8 39.2 40.2 40.6 36.8 37.2

Austria 41 41.1 41.5 41.6 40.1 39.7 39.9

Portugalia 30.6 30.8 30.7 30.2 30.4 29.5 29.5

Finlanda 44.4 44.2 44 42.6 42.4 41 40.4

Suedia 48.6 49.2 49.3 48.7 47.9 46.8 45.9

Marea Britanie 26.8 28.4 28.5 25.8 25.3 24.5 24.7

Islanda 15.2 15.9 17.2 16.9 18 18.9 19.4

Norvegia 34.4 34.3 34.5 34.4 34.2 33.8 33.8

}`rile aderante 42.5 42.5 42.1 42.2 42.4 41.7 41.1

Bulgaria 40.3 37.8 39.1 37.1 39.4 36.5 35.5

Cipru 16 16.2 16.3 16.5 16.7 17 17.5

Cehia 41.4 41.5 41.4 41.4 41.6 41.6 41.8

Estonia 38.5 39.5 39.8 40 38.2 37.4 37.4

Ungaria 46.8 47.8 47.4 48.2 50.1 45.8 42

Lituania 37.6 39.3 39.5 39.7 42 42.2 41.3

Letonia 39.3 41.5 41.6 41.7 41.4 41.2 41.4

Malta 15.8 15.8 15.9 16.4 17.3 17.4 18.1

Polonia 43.6 42.9 42.1 41.9 41.9 41.4 41.4

Romånia 42.7 42.9 45.1 48.2 43.1 43.5 42.3

Slovenia 40.9 41 41 41 41 40.3 39.8

Slovacia 40.4 40.5 40.7 42.3 39 41 40.3

Turcia 40.2 43.5 43 34.5 39.1 42.6 41.3

Statele Unite 29.2 29.2 29.1 29.2 29 27.4 27.3

Japonia 18.4 19.4 17.7 23.1 23.1 23.2 23.2

S d t E t t
Sursa: date Eurostat

12
popula]iei active. Ceea ce se \ntåmpl`
\n realitate \n privin]a impozit`rii for]ei
de munc`, este c` se creaz` o [i mai
mare \mpov`rare pe partea contributo-
rului, cifrele reale indicånd valoarea im-
pozitului, dep`[ind cu mult media Uni-
unii Europene.
Evident, acest lucru are implica]ii
serioase [i asupra laturii macroecono-
mice.
3. Structurarea [omajului [i
subocup`rii for]ei de munc` pe
anumite grupuri etnice, regionale,
de vårst` [i sex.
“Modernizarea Modelului Social
European” a fost unul din principalele
obiective ale [efilor de guvern ale
statelor membre UE. Ace[tia
sus]ineau c` “o Uniune dinamic`
trebuie s` fie alc`tuit` din state active
[i cu un nivel crescut de bun`stare.
Un sistem de bun`stare bine definit [i
func]ional ar trebui s` fie privit ca un
factor de produc]ie prin oferirea de
securitate social` [i schimbare. Acest
lucru necesit` continua modernizare
a Modelului Social European pe baza
Agendei Sociale Europene adoptat`
la Nisa, care constituie un cadru
pentru politicile sociale.” |n con-
secin]` au fost ad`ugate cinci
obiective:
a. \mbun`t`]irea calit`]ii muncii
b. promovarea includerii sociale
c. rolul partenerilor sociali \n reali-
zarea schimb`rilor
d. responsabilitatea social` corpo-
rativ`
e. sisteme de protec]ie social` sigure
[i sustenabile
Exist` o foarte stråns` leg`tur` \ntre
[omajul pe termen lung, s`r`cie [i ex-
cludere social`. Multe exemple au ar`-
tat c` [omajul pe termen lung poate
duce la s`r`cie6). Desigur, s-ar putea
spune c` acest lucru este caracteristic
]`rilor mai pu]in dezvoltate, unde nive-
lul s`r`ciei este ridicat [i distan]a de la
normalitate la s`r`cie este foarte mic`.
Problema care se ridic` este urm`-
toarea: exist` un model social Euro-
pean func]ional? |n literatura de speci-
alitate este o mare dezbatere pe tema
diferen]elor mari de performan]` eco-
nomic` dintre state, \n condi]iile di-
feritelor \nzestr`ri cu resurse naturale
ale statelor.
Astfel, autori celebri7) au concluzio-
nat c` nu se poate explica diferen]a de
performan]` economic` dintre state
f`r` a se lua \n considerare o nou`
component` [i anume cea cultural`.
Evident, rezultanta comportamentului
unei societ`]i este dat` de comporta-
mentul indivizilor din societate [i de
rela]ia de putere sau de interac]iunea
dintre ace[tia8).
Astfel, din acest punct de vedere
este chestionabil` eficien]a impunerii
unui model european [i adoptarea

6)
Klára Fóti, Jozsef Nagy, Akos Jakobi, Eva Havasi. Judith Monastori, Marta Záhonyi:
„Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations 2002-2003“, Budapest 2003
7)
Douglas North, “Institutions, Institutional Change and Economic Performance, 1990;
Douglas North , “Economic Performance through time”, 1994; Hofstede, Samuel P.,
“Culture’s consequences. International differences in work-related values”, 1984
8)
Vezi Fudulu Paul cu modelul propriu elaborat, al teoriei puterii generale.

13
acestuia de c`tre alte state care pot
avea o component` cultural` diferit`.
Cel mai bine se poate eviden]ia acest
lucru prin prezentarea a dou` modele
culturale fundamentale vis-à-vis de
ocuparea for]ei de munc`, spre exem-
plu: \ntr-un sistem occidental unde
gradul de libertate economic`9) este
mai mare [i criteriul de performan]`
este cel al \navu]irii, individul va alege
locul de munc` cel mai bine pl`tit pe
care \l poate ob]ine, renun]ånd chiar la
o pozi]ie ierarhic` superioar` \n favoa-
rea unui venit mai mare. Pe de alt`
parte, cel`lalt tip de personalitate, de-
seori \ntålnit \n ]`ri unde libertatea
economic` a fost restråns` (aplicabil [i
\n Romånia), iar criterul de performan-
]` este puterea relativ` (\n compara]ie
cu ceilal]i indivizi), individul va alege
locul de munc` care \i va asigura o po-
zi]ie social` cåt mai \nalt`, exercitånd
o putere relativ` cåt mai mare fa]` de
ceilal]i membri ai societ`]ii, \n detri-
mentul altor locuri de munc` pe care
le-ar putea ob]ine, mult mai bine re-
munerate. Astfel, unii caut` s` fie [efi,
indiferent de salariu, iar al]ii doresc s`
cå[tige cåt mai mult, indiferent de po-
zi]ia ierarhic` ob]inut`. Dar, dup`
cum spuneam mai \nainte, exist` anu-
mite probleme care sunt comune atåt
]`rilor membre ale Uniunii Europene
cåt [i celor ne-membre. De aceea, mo-
dernizarea modelului european cu-
prinde anumite m`suri de combatere a
discrimin`rii pe motive de ras` sau ori-
gine etnic`, religie sau credin]`, vårs-
t`, handicapuri sau orient`ri sexuale.
9)
Raportul libert`]ii economice \n lume, elaborat de cercet`tori din cadrul organiza]iei
CATO, prezint` o ierarhie a ]`rilor cu un grad de libertate economic` cåt mai ridicat. Acest
indicator al libert`]ii economice este foarte important, deoarece \n func]ie de valoarea
acestuia se poate calcula estimativ gradul de performan]` economic` al ]`rii respective.
De exemplu, Strategia Lisabona cu-
prinde anumite obiective cuantificabi-
le, \n sfera pie]ei muncii:
a. atingerea nivelului de 70% a ocu-
p`rii for]ei de munc` pentru popula]ia
adult`
b. cre[terea la peste 60% a ocup`rii
for]ei de munc` pentru femeile din
popula]ia activ`
c. atingerea nivelului de cel pu]in
50% pentru ocuparea for]ei de munc`
a persoanelor vårstince
4. Bariere pentru mobilitatea
for]ei de munc`
|n contextul extiderii Europene, pro-
blematica barierelor mobilit`]ii for]ei
de munc` necesit` o aten]ie deosebit`.
Problema const` \n migrarea for]ei de
munc` din zonele cu o ocupare redus`
a for]ei de munc` c`tre zonele cu un
grad ridicat de ocupare [i din zonele
cu o productivitate sc`zut` c`tre cele
cu un grad mare de productivitate.
Extinderea Uniunii Europene impli-
c` o cre[tere semnificabil` a gradului
de realocare a for]ei de munc` \ntre ra-
murile industriale \n ]`rile membre (UE
15), dar experien]a indic` faptul c` va
fi foarte greu pentru structura insti-
tu]ional` a pie]elor muncii s` se aco-
modeze cu aceast` situa]ie. De exem-
plu, \n Germania, formarea profe-
sional` de baz` [i negocierea nivelului
salariului \n cadrul ramurior industriale
au dus nu numai la cre[terea producti-
vit`]ii \n cadrul sectoarelor industriale
ci [i la rate foarte mici ale migr`rii for-

14
]ei de munc` \ntre \ntreprinderi, sec-
toare industriale [i chiar ocupa]ii. |n
general vest europenii evit` schimba-
rea locurilor de munc` frecvent, \n
medie, \n anul 2000 doar 16,4% din
popula]ia ocupat` [i-a p`strat slujbele
pe o perioad` mai mic` de un an, com-
parativ cu nivelul de 30% \nregistrat \n
Statele Unite.
Multe pie]e al for]ei de munc` eu-
ropene \ntåmpin` dificult`]i \n privin]a
realoc`rii geografice ale industriilor
existente. Mobilitatea for]ei de munc`
regional` este mai mic` \n Europa de-
cåt \n SUA. Conform statisticilor10) care
intervieveaz` un num`r mare de gos-
pod`rii reprezentative pentru fiecare
]ar` membr` a UE, rulånd acela[i set
de \ntreb`ri despre educa]ie, locurile
de munc` [i venituri, 1 din 200 cet`-
]eni ai Uniunii Europene (0,5% din
popula]ia total`) \[i schimb` re[edin]a
\n fiecare an. |n Statele Unite, cca. 6,7
milioane de oameni (2,5% din popula-
]ie) migreaz` \ntre grani]e \n fiecare an.
Persoanele f`r` cet`]enie din cadrul
UE, a c`ror pondere a cresut \n ultimul
timp, par s` fie mult mai mobile com-
parativ cu restul for]ei de munc`. Cca.
12 din 200 de persoane f`r` cet`]enie
din cadrul UE \[i schimb` re[edin]a
anual \n cadrul UE, comparativ cu 1
din 200 cet`]eni ai Uniunii, conform
aceleia[i surse11).
Prezen]a din ce \n ce mai numeroa-
s` a imigran]ilor va ajuta Uniunea
European` s` aib` o for]` de munc`
mult mai mobil`, fapt care ajut` la
cre[terea productivit`]ii \n anumite ra-
10)
Statistici realizate pe baz` de chestionare de c`tre “European Community Household Panel”
11)
European Community Household Panel
12)
“Who is afraid of the big enlargement? Economic and Social implications of the European
Union’s Prospective Eastern Expansion”, Centre for Economic Policy Research, 2002
15
muri, reglarea mai bun` a mecanisme-
lor pie]ei [i implicit cre[terea concu-
ren]ei [i competitivit`]ii \n anumite ra-
muri [i sectoare economice.
|n consecin]`, guvernele statelor UE
nu ar trebui s` restrång` aceast` mobi-
litate a for]ei de munc` prin m`suri ex-
cesive \n aria protec]iei ocup`rii for]ei
de munc`, care vizeaz` cre[terea cos-
turilor firmei \n cazul concedierii anga-
ja]ilor sau men]inerea obstacolelor ac-
tuale pentru migra]ia intra-european`12).
|n viitorul apropiat se contureaz`
dou` posibile direc]ii care vor realoca
for]a de munc` [i capitalul \n cadrul
UE 25.
Mai \ntåi, precum ]`rile Central [i Est
Europene sunt considerabil mai s`race
decåt media UE 15 (la cca. 35% din PIB
la paritatea puterii de cump`rare pe cap
de locuitor [i 12% \n termeni reali), for]a
de munc` din aceast` zon` este evident
mai ieftin` decåt \n zona UE 15. Este
adev`rat c` exist` un decalaj \ntre
nivelurile de calificare a for]ei de munc`
\n UE [i zona ]`rilor din Europa Centra-
l` [i de Est (\n ]`rile UE 15 este un nivel
mult mai mare de calificare a for]ei de
munc`). Dar chiar [i cu acest decalaj, va
fi mult mai profitabil pentru ]`rile din
Europa de Vest s` importe for]` de mun-
c` necalificat` [i s` exporte capital sau
chiar s` \nchid` afacerile din Europa de
Vest [i s` le mute \n noile ]`ri membre
ale Uniunii Europene, reducånd astfel
considerabil costurile de produc]ie [i
sporindu-[i nivelul de competitivitate pe
pia]`. Tocmai \n acest sens exist` o mul-
]ime de discu]ii la nivel \nalt \n cadrul
 Tabel 2. Media câ_tigurilor salariale brute anuale în sectorul industrial _i
celTabel 2. Media al
al serviciilor, cå[tigurilor salariale
salaria_ilor brute
cu norm_ anuale din
întreag_ \n sectorul industrial
întreprinderi [i cel
cu cel al
pu_in
serviciilor,
10 angaja_i al salaria]ilor cu norm` \ntreag` din \ntreprinderi cu cel pu]in 10
(ECU/EUR)
angaja]i (ECU/EUR)
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

UE 15 23904 22806.1 23095.2 25531.6 26922.7 28401.8 29369.5 39329.5

Zona Euro 23904 22139.7 22454.4 23090.2 23730.2 23549.7 24465.2 35308.4

UE + Acc 21422 17489.7 20811.2 20994.3 22358.4 26992.4 25521.9 28793.5

Belgia 28945 29131 28901 29616 30701 31644 33109 :

Danemarca : 36376 36235.1 37208.7 39514.7 40962.2 41661.2 43577.2

Germania 34584 35254 35093 36033 36862 37253 38204 39440

Grecia 11291 11916.9 12604.8 13209.5 13925.7 14721 15431.3 :

Spania : 16043 16192 16528 17038 17432 17873.6 :

Fran]a 23952 24292 24798 25519 25947 26521 27319 :

Irlanda : : : : : : : :

Italia : : : : : : : :

Luxemburg : : 32746.2 33462 34534.2 35910 37801.3 38551.4

Olanda 27966 28140 28061 29189 30426 31901 33900 35200

Austria : : : : : : : :

Portugalia : : : : : 12619.6 13338 :

Finlanda 23584 23883 24005 24944 25739 27398.3 28554.8 :

Suedia : : : : : 31620.8 30467.1 :

Marea
Britanie : : : 29370.2 32269.4 37676.5 39233 40553

}`ri
aderante 2529.6 2973.86 3516.76 4028.29 4805.58 4545.48 6786.5 6889.04

Cipru : : 14314.5 14963.2 15361.5 16810.6 17607.5 :

Lituania 1385.3 1597.17 2285.63 2799.06 3016.85 : : :

Ungaria 3062.3 3157.77 3543.11 3685.93 3770.39 4172.46 4898.07 5870.66

Malta 8746.7 9287.23 10114.4 10713.1 11581.3 12552.6 13319.9 13459.9

Polonia : 3076.02 : 4155.51 5309.7 : 7509.45 7172.43

Slovacia : : 3178.91 3291.77 3124.98 3583.14 3836.83 :

Bulgaria : : 895.74 1216.1 1330.17 1436.12 1518.3 :

Elve]ia : 42194 : 40726.7 : 43683 : :

Sursa: EUROSTAT

4. 16
migra_ia for_ei de munc_
Uniunii Europene, pentru a contracara
aceast` migra]ie a firmelor din ]`rile
vest-europene c`tre noile state membre.
De[i acest fenomen este \ntålnit [i \n
America, unde atåt firmele de renume
din Statele Unite cåt [i cele din Canada
[i-au mutat punctele de produc]ie \n
zone unde costurile sunt mult mai mici,
sporindu-[i astfel competitivitatea pe
pia]a american`11), ]`ri precum Germa-
nia [i Fran]a lupt` din r`sputeri pentru
protejarea for]ei de munc` autohtone. |n
acest sens, aceste ]`ri, nu cu mult timp
\n urm` au solicitat introducerea unui
sistem unic de impozitare care s` redu-
c` acest decalaj dintre costurile de pro-
duc]ie dintre o ]ar` din vestul europei [i
]`rile noi membre din zona central [i
est-european`.
5. Migra]ia for]ei de munc`
Acest subiect a fost [i este extrem de
dezb`tut de c`tre speciali[ti cu
preponderen]` \n state membre UE 15,
deoarece mul]i dintre ace[tia se
temeau c` extinderea Uniunii Europe-
ne c`tre est va cauza o migra]ie \n
mas` a for]ei de munc`, o realocare
industrial` c`tre noile state membre ca
urmare a costurilor reduse ale for]ei de
munc` [i cre[terea [omajului \n råndul
for]ei de munc` necalificate o dat` cu
importul de for]` de munc` mai
calificat` [i mai ieftin` din Est.
|n Europa, majoritatea migra]iilor nu
sunt permanente, ci doar o parte a
unui proces de mobilitate \n care atåt
\ntoarcerea cåt [i migra]ia \n serie sunt
elementele unei economii dinamice.
Uniunea European`, avånd experi-
11)
Firme precum Nike, Reebok etc. [i-au mutat punctele de produc]ie \n China,
Singapore, Taiwan etc.
17
en]a unei perioade relativ \ndelungate
de [omaj pe termen lung, [i-a schim-
bat optica \n ceea ce prive[te migra]ia
for]ei de munc`. Aceste aspecte evi-
den]iaz` problemele care exist` pen-
tru anumite calific`ri, iar estim`rile de-
mografice indic` o considerabil` re-
strångere a pie]ei for]ei de munc` \n
urm`torii 15 ani. Deja anumite efecte
sunt vizibile, precum restrångerea nu-
m`rului de persoane calificate \n sec-
torul IT.
Principalele obiec]ii \mpotriva mi-
gra]iei necontrolate a for]ei de munc`
sunt faptul c` fluxurile de intrare a
unor muncitori mai pu]in califica]i
\ntr-o anumit` regiune pot reduce ve-
niturile medii, pot duce \n [omaj
muncitori locali [i astfel s` creasc`
povara asupra servicilor sociale. De
asemenea fluxurile de ie[ire a for]ei de
munc` dintr-o anumit` regiune sunt
percepute ca un fenomen de scurgere
de materie cenu[ie (brain draining),
reducåndu-se astfel poten]ialul de
cre[tere. Astfel, acest proces este per-
ceput ca un mijloc de perpetuare a
inegalit`]ilor \ntre regiuni, [i de \n-
t`rire a unei structuri atåt centrale cåt
[i periferice \n cadrul economiei eu-
ropene, \n care anumite regiuni se afl`
\ntr-un cerc vicios, cu un regim auto-
nom de cre[tere economic` [i venituri
ridicate [i altele, prinse \ntr-o situa]ie
de dependen]` cu un regim sc`zut de
cre[tere economic` [i un nivel sc`zut
al veniturilor.
|n primul rand trebuie men]ionat
faptul c` exist` o contradic]ie implicit`
prin faptul c` regiunile gazd` se tem
de un influx de imigran]i care vor
ocupa locurile de munc` slab califi- timp ca o form` de a-[i spori veniturile
cate, \n timp ce regiunile de origine se pe termen scurt. Multe din fluxurile de
tem de pierderea reziden]ilor cei mai for]` de munc` au un caracter
califica]i. Evident, temerile celor dou` sezonier [i regulat.
ipostaze se exclud una pe cealalt`. |n Problema lipsei mobilit`]ii for]ei de
cazul \n care s-ar adeveri temerea regi- munc` a fost men]ionat` de c`tre
unii gazd`, ar avea loc un influx de Forumul Superior pe probleme de
for]` de munc` slab calificat` [i ieftin` calificare [i mobilitate, care a raportat
care ar putea produce un [oc pe pia]a \n Decembrie 2001 [i ale c`rui
local` a muncii, \ns` acest lucru ar \n- recomand`ri au fost incluse \n Planul
semna infirmarea temerii regiunii de de Ac]iune propus de Consiliul de la
origine prin care estimeaz` pierderea Barcelona din martie 2002. Acesta a
de for]` de munc` \nalt calificat`. elaborat o serie de recomand`ri cu pri-
Acela[i lucru este valabil [i pentru si- vire la mobilitate profesional` [i geo-
tua]ia invers`, \n care s-ar adeveri te- grafic`, concentråndu-se pe nevoia de
merile regiunii de origine. \mbun`t`]ire a informa]iilor [i transpa-
|n al doilea rånd, mobilitatea for]ei ren]ei pe pie]ele muncii, incluzånd
de munc` \n cadrul Uniunii Europene m`suri pentru ca grupurile de orice
a fost mereu catalogat` ca fiind prea calificare s` se poat` bucura de mo-
mic` pentru a servi ca un mecanism bilitate. Planul de Ac]iune identific`
adecvat de ajustare a condi]iilor eco- 11 ac]iuni privind mobilitatea profesi-
nomice divergente ([ocuri asimetrice) onal` [i dezvoltarea calific`rii for]ei de
\ntre anumite regiuni, mai ales \n con- munc`, alte 11 ac]iuni asupra mobili-
textul Uniunii Monetare12). t`]ii geografice [i trei privind \mbun`-
|n al treilea rånd, disparit`]ile dintre t`]irea fluxului de informa]ii [i sporirea
condi]iile economice dintre statele UE transparen]ei pe pia]a for]ei de munc`
15 [i noile state membre ale UE sunt pån` \n anul 2005.
mai mari decåt oricare dintre cele Extinderea Uniunii Europene care a
experimentate de Uniunea European` avut loc \n mai 2004, reprezint` o im-
\n cadrul extinderilor anterioare. portant` oportunitate pentru UE de a
|n al patrulea rånd, majoritatea mi- analiza poten]ialele viitoare probleme
gra]iilor for]ei de munc` nu au loc \n privind oferta de munc`. Este esen]ial
acela[i timp [i nu sunt de o natur` s` nu se piard` cå[tigurile poten]iale
permanent`: deseori for]a de munc` prin impunerea de constrångeri exce-
migreaz` pentru perioade scurte de sive asupra liberei circula]ii a for]ei de
12)
Mainstream-ul teoriei economice ar afirma c` for]a de munc` migreaz` c`tre venituri
mai mari. |n cazul unui [oc asimetric, care reduce cererea de for]` de munc` \ntr-o
regiune \n rela]ie cu cealalt`, for]a de munc` s-ar deplasa dinspre regiunea cu o cerere
sc`zut` a for]ei de munc` c`tre regiunea cu o cerere crescut` de for]` de munc`. Aceasta
va duce la cre[terea veniturilor \n regiunea cu o cerere sc`zut` a for]ei de munc` [i la
reducerea veniturilor \n regiunea cu o cerere ridicat`, fapt care va reduce dezechilbrul.
Faptul c` acest lucru nu se petrece \n realitate, este pus pe seama imperfec]iunilor pie]ei
muncii care \mpiedic` for]a de munc` s` r`spund` eficient la evolu]iile pie]ei.

18
munc`. Pie]ele for]ei de munc` nu pot
fi tratate independent de pie]ele bunu-
rilor [i de capital.
Migra]ia trebuie v`zut` din ce \n ce
mai pregnant, nu ca o schimbare a lo-
ca]iei, ci ca o parte a unei decizii stra-
tegice pe termen lung \n contextul
unor circumstan]e familiale. |n special
acest tip de migra]ie poate avea impli-
ca]ii serioase pentru viitorul flux co-
mercial [i de capital. Un element im-
portant r`måne inciden]a migra]iei pe
termen scurt, sezonier` sau pe baz`
contractual`. Fluxurile agregate de mi-
gran]i nu reflect` aceste diferen]e \n
mod corespunz`tor. Migra]ia sezonie-
r` de obicei nu este \nregistrat`, dar
fluxurile nete pot subestima ajust`rile
poten]iale ale mobilit`]ii totale [i ca-
racteristicilor migran]ilor implica]i.
Pentru majoritatea ]`rilor din Euro-
pa Central` [i de Est, problema migra-
]iei este una semnificativ`, dar nu co-
vår[itoare. Pentru ]`rile UE 15 fluxurile
de imigran]i, chiar [i \n ]`rile cele mai
afectate precum Austria [i Germania,
sunt foarte mici comparativ cu popula-
]ia total` [i poten]ialul existent de imi-
gran]i. Exist` anumite ]`ri din Europa
Central` [i de Est, unde migra]ia re-
prezint` o problem` semnificativ`.
Albania, este cel mai bun exemplu
cunoscut, unde pån` \n 1998, cca.
75% din popula]ia ocupat` \[i exprima
dorin]a de a munci \n alt` ]ar`, iar \n-
tre 1994 [i 1998, peste 40% dintre
ace[tia au emigrat. Acestea sunt pro-
babil probleme temporare. Mai mult,
cele mai actuale mi[c`ri, chiar [i cele
ilegale, sunt pe termen scurt.
Fluxurile nete de migra]ie, \n ceea
ce prive[te ]`rile membre UE 15, au
r`mas relativ constante \n perioada
anilor ’90. Cea mai mare rat` a migra-
19
]iei nete a fost \nregistrat` de Luxem-
burg. Sc`deri considerabile ale ratei
imigra]iei nete au fost \nregistrate \n
Austria, Germania [i Grecia, celelalte
trei ]`ri cu rate relativ mari \nregistrate
\n anii ’90 cånd au \ntåmpinat cele
mai mari probleme cu refugia]ii din
zonele de r`zboi, imediat dup` des-
chiderea grani]elor \n timpul primelor
faze le tranzi]iei ]`rilor din Europa
Central` [i de Est. Cele mai mari trans-
form`ri au avut loc \n Irlanda [i Portu-
galia, din ]`ri nete de emigran]i, \n ]`ri
nete de imigran]i. Aceste transform`ri
sunt corelate \mbun`t`]irii performan-
]elor economice din aceste ]`ri, repre-
zentånd astfel un mesaj important
pentru ]`rile din Europa Central` [i de
Est care deja [i-au sporit considerabil
performan]ele economice.
Concluzii
De[i performan]ele economice ale
]`rilor noi membre ale Uniunii Euro-
pene au cunoscut [i continu` s` cu-
noasc` o \mbun`t`]ire remarcabil`, to-
tu[i r`mån sim]ite diferen]e privind ni-
velul de trai al cet`]enilor acestor ]`ri [i
cei ai ]`rilor vest-europene. Mai ales,
dup` ritmurile sc`zute de cre[tere eco-
nomic` \nregistrate de ]`rile occi-
dentale, coroborate cu niveluri ridicate
ale [omajului, problemele pie]ei for]ei
de munc` au c`p`tat o importan]` de-
osebit`. Mai mult, extinderea f`r` pre-
cedent ca amploare a Uniunii Euro-
pene c`tre Est a sensibilizat [i mai mult
anumite probleme ale pie]elor muncii.
Dup` cum spuneam \n introducerea
acestei lucr`ri, problemele fundamen-
tale cu care se confrunt` pie]ele for]ei
de munc` sunt comune, diferind doar
nivelul intensit`]ii cu care acestea se
manifest` \n state diferite.
 Principalele concluzii care se des- • Sistemul de informare [i transpa-
prind \n uma analizei acestei proble- ren]a pe pia]a for]ei de munc` trebuie
matici a pie]ei muncii \n contextul \mbun`t`]ite considerabil, pentru a
l`rgirii europene sunt: preg`ti mai bine capitalul uman pen-
• decalajul dezvolt`rii economice tru o mai bun` mobilitate pe pia]a
dintre ]`rile membre ale UE este prin- muncii [i pentru recalificarea profesio-
cipalul motor al orient`rii fluxurilor nal`, altfel disparit`]ile regionale se
migratoare ale for]ei de munc`. pot accentua.
• Mi[c`rile for]ei de munc` \ntre • Politicile pie]ei for]ei de munc`
statele membre nu trebuie s` reprezin- trebuie s` ]in` seama mai mult de
te un motiv de \ngrijorare ci dimpo- particularitatea modelelor culturale
triv`, acestea avånd rolul de a regla specifice ale diferitelor ]`ri membre
dezechilibrele de pe pie]ele for]ei de ale Uniunii Europene, eficien]a unui
munc`, astfel \ncåt m`suri excesive de model unic de urmat devenind din ce
restrångere a migra]iei putånd avea re- \n ce mai chestionabil`.
percursiuni negative. • Sporirea nivelului de libertate
• Datorit` diferen]elor de dezvoltare economic`13), duce la \mbun`t`]irea
economic` dintre ]`rile membre UE 25, performan]elor economice [i implicit
cel mai pobabil va spori considerabil la sporirea nivelului de trai al
exportul de capital (investi]iile) dinspre cet`]enilor. |n primul rånd aceasta se
]`rile vest-europene c`tre cele din realizeaz` prin diminuarea rolului
Europa Central` [i de Est, deoarece din statului \n economie14).
ce \n ce mai multe \ntreprinderi din Eu- • Interven]ia anumitor state pentru
ropa de vest \[i vor muta capacit`]ile de contracararea mut`rii investi]iilor [i
produc]ie \n ]`rile noi membre, deoa- capacit`]ilor de produc]ie din ]`rile
rece costurile de produc]ie sunt mult mai dezvoltate c`tre cele mai pu]in
mai mici, for]a de munc` este mai ief- dezvoltate [i ale migra]iei for]ei de
tin`, sporindu-[i astfel competitivitatea munc` \n sens invers, poate avea
pe pia]a european`. efecte negative considerabile pe
• |n ]`rile receptoare de noi tehno- termen lung, deoarece acest proces
logii [i de investi]ii, se va accentua duce atåt la sporirea competitivit`]ii pe
considerabil procesul de formare pro- pia]a european`, implicit la o cre[tere
fesional` pentru cre[terea gradului de a calit`]ii produselor [i la sc`derea
calificare la locul de munc` al pre]ului acestora, cåt [i la sporirea
muncitorilor. nivelului de cre[tere economic` a
13)
James Gwartney [i Robert Lawson, „Economic Freedom of the World Annual Report
2003“, www.cato.org
14)
“Titani” ai teoriei economice au demonstrat \n literatura de specialitate c` bunurile publice
pot fi foarte u[or substituite cu bunurile private (de exemplu ap`rarea), desfiin]ånd practice
teoria bunurilor publice. Dup` cum putem observa chiar \n via]a de zi cu zi, din ce \n ce mai
multe bunuri publice \ncep a fi \nlocuite sau au loc \n paralel cu sisteme private (de ex.
sistemul de pensii). Totu[i, teoria bunurilor publice face parte din teoria economic`
fundamental`, nefiind \nc` detronat` de noile teorii economice.

20
]`rilor receptoare de investi]ii str`ine,
avånd asfel loc o omogenizare a nive-
lurilor de dezvoltare economic` a
]`rilor membre ale UE 25.
• Beneficierea ]`rilor noi membre
ale UE de Fondurile Structurale, va
duce la o dezvoltare considerabil` a
pie]ei muncii \n aceste ]`ri cåt [i la re-
ducerea deficien]elor acesteia (dimi-
nuarea distorsiunilor).
• Urm`rirea [i implementarea m`-
surilor strategiei de Lisabona \n pri-
vin]a dezvolt`rii pie]ei for]ei de munc`
la nivel european, va duce la o \mbu-
n`t`]ire considerabil` a func]ion`rii
pie]ei muncii, cu condi]ia ajust`rii a-
cestora la specificul cultural-institu]i-
onal al fiec`rui stat.
• Reducerea decalajelor de dezvol-
tare economic` dintre statele membre
ale UE, sporirea competitivit`]ii pro-
duselor comercializate cåt [i cre[tere
concuren]ei pe pia]a european`, con-
duc per amsamblu la cre[terea compe-
titivit`]ii economiei Uniunii Europene.
• Noile pie]e ale ]`rilor noi mem-
bre ale Uniunii Europene atractive
pentru statele vest europene, pot
scoate ]`ri precum Germania din rit-
mul de stagnare a cre[terii economice
[i lansarea acestuia pe panta cre[terii.
• De altfel [i pia]a european` reprezint`
o surs` de venituri pentru noile ]`ri
membre ale UE, care vor extinde pie]ele
de desfacere a produselor indigene.
Pia]a muncii \n Romånia
Evolu]ia pie]ei muncii
Pia]a muncii din Romånia a suferit o
transformare semnificativ` \n ultimul
deceniu, \n principal datorit` procesu-
lui de tranzi]ie de la o economie pla-
21
nificat` la o economie de pia]`. Astfel,
Romånia face parte din grupul ]`rilor
\n tranzi]ie care se confrunt` cu seri-
oase probleme pe pia]a for]ei de mun-
c`, probleme care rezid` din ineficien-
ta structurare a activit`]ilor economice
(o mare pondere a marilor companii
de stat), un sc`zut nivel de trai, veni-
turi mici, speran]` redus` de via]` etc.
|n special \n ]`rile \n tranzi]ie precum
Romånia, problematica ocup`rii for]ei
de munc` este de o importan]` deose-
bit`. |n plin proces de redresare econo-
mic`, capitalul uman joac` un rol cru-
cial pentru asigurarea cre[terii econo-
mice [i productivit`]ii pe termen lung.
Problema \n ceea ce prive[te ocu-
parea for]ei de munc` nu const` numai
\n a spori furnizarea locurilor de mun-
c` din punct de vedere cantitativ ci de
asemenea [i calitativ. Cu alte cuvinte,
nu este de ajuns s` creezi numai noi
locuri de munc` ci [i sporirea calit`]ii
acestora [i implicit calitatea vie]ii.
|n zilele noastre, unul din elemen-
tele cheie pentru prosperitatea econo-
mic` este competitivitatea. Pentru a
produce produse competitive, trebuie
asigurat un proces de produc]ie per-
formant care s` \ncorporeze for]` de
munc` \nalt calificat`.
Unul din motivele pentru care Ro-
månia nu a ob]inut statutul de econo-
mie de pia]` func]ional` \n data de 5
noiembrie 2003, a fost pentru c` Ro-
månia nu este \nc` preg`tit` s` fac`
fa]` presiunii concuren]iale de pe pia-
]a Uniunii Europene. Cu alte cuvinte,
Romånia se confrunt` cu o problem`
de competitivitate.
Dup` cum am men]ionat anterior, u-
nul din elementele cu un impact direct
asupra competitivit`]ii economice este
gradul de calificare al for]ei de munc`.
 |n aceast` analiz`, voi \ncerca s`
prezint cåt mai realistic posibil, princi-
palele caracteristici ale pie]ei for]ei de
munc` din Romånia.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut
\n anul 2002, \n termeni reali cu 4,9%,
\nregistrånd astfel o u[oar` sc`dere
comparativ cu anul 2001, cånd s-a
\nregistrat valoarea de 5,7%. Romånia
|n figura 1 putem observa trendul
pozitiv al PIB \n ultimii ani.
Comparativ cu media Uniunii
Europene, precum alte state, Romånia
a \nregistrat niveluri semnificativ mai
sc`zute.
|n anul 2003 popula]ia activ` a fost
de 9915 mii persoane, mai mult de
jum`tate (55,1%) fiind b`rba]i. O

Fig. 1. Rata real` de cre[tere a PIB

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

a cunoscut o redresare \n termenii PIB- pondere de 55,9 % din totalul

ului dup` o perioad` de trei ani \n care popula]iei active o de]ineau
a \nregistrat valori negative, din 1997 (- persoanele cu studii liceale [i
6,1%) pån` \n 1999 (-1,2%). profesionale.
Fig. 2. PIB / cap de locuitor la PPP (paritatea puterii de cump`rare)
comparativ cu media UE 15 = 100

Sursa: OECD 1999a; Austrian Institute

for Economic Research (WIFO)

22
 Tinerii reprezentau 11,7% din
popula]ia activ`, mai mult de jum`tate
avånd domiciliul \n mediul rural
(52,7%).
Rata de activitate a popula]iei de
15 ani [i peste a fost de 54,8%,
atingånd valoarea cea mai mare
(89,9%) pentru b`rba]ii din grupa de
Fig. 3. Ponderea popula]iei active, 2003
Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`
vårst` 35-44 ani. Rata de activitate a
persoanelor adulte (25-49) avea
nivelul cel mai ridicat (80,1%)
comparativ cu cea \nregistrat` pentru
celelalte grupe de vårst`. Tinerii (15-
24 ani) figureaz` cu o rat` de 34,2%,
iar cei \n vårst` de 55-64 ani cu
38,8%.
Pentru anul 2003, analizånd distri-
bu]ia popula]iei ocupate pe grupe de
vårst`, rezult` c` ponderea ce mai
mare este de]inut` de persoanele din
grupa de vårst` cuprins` \ntre 25-34
ani, urmånd cele din grupa de vårst`
de 35-44 ani. Tinerii au reprezentat
10,3% din popula]ia ocupat`, fiind
mai numero[i \n mediul rural (57,7%).
Persoanele din grupa de vårst` 25-49
ani se g`sesc cu prec`dere \n mediul
urban iar cele de 50 ani [i peste, lo-
23
cuiesc \n propor]ie de 68,7% \n
mediul rural.
Aceste cifre se explic` prin faptul
c` majoritatea popula]iei este
ocupat` \n sectorul agricol, ceea ce
\nseamn` o concentrare a for]ei de
munc` cu prec`dere \n mediul rural.
Dar datorit` faptului c` veniturile \n
mediul rural sunt considerabil mai
mici decåt cele din mediul urban, are
loc o deplasare a for]ei de munc`
adulte dinspre mediul rural c`tre me-
diul urban. De asemenea este demn
de observat faptul c` mare parte din
popula]ia ocupat` \n agricultur` este
vårstnic`.
Astfel se eviden]iaz` foarte clar fap-
tul c` cea mai dezavantajat` grup` a
popula]iei este cea cuprins` \ntre 15 [i
24 ani [i ce de 65 ani [i peste adic`
exact cei care debuteaz` cåt [i cei ce
ies de pe pia]a muncii.
Tot \n anul 2003, popula]ia ocupat`
cuprindea 9223 mii persoane, cunos-
cånd astfel o u[oar` sc`dere fa]` de
anul anterior.
Rata de ocupare a popula]iei de 15
ani [i peste era de 51%, dintre care
 Fig. 4. Ocuparea for]ei de munc` pe grupe de vårst`

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Fig. 5 Ocuparea for]ei de munc` pe grupa de vårst` de peste 65 ani

Sursa: CANSTAT, 2003

44,6% reprezentau femei iar 57,9%
b`rba]i, prezentånd deci diferen]ieri pe
sexe, iar ponderea cea mai mare o
de]ine mediul rural cu 55,2% fa]` de
mediul urban cu 47,5%.
Dup` cum se poate observa din
graficul de mai sus, comparativ cu alte
state ale Uniunii Europene, Romånia
are ponderea cea mai mare a persoa-
nelor de vårst` de peste 65 de ani \n
råndul for]ei de munc` ocupate. Acest
lucru se datoreaz` \n primul rånd
nivelului sc`zut de trai al popula]iei [i
\n al doilea rånd ineficientei func]io-
n`ri a sistemului de securitate [i asigu-
r`ri sociale. Practic, persoanele vårst-
nice \ncearc` din r`sputeri s` r`mån`
\n cåmpul muncii deoarece prin sis-
temul de pensii existent nu ar putea
nici pe departe echivala cå[tigurile sa-
lariale. Pe de alt` parte, odat` ie[it la
pensie, un cet`]ean nu se mai poate

24
 Fig. 6. Ocuparea for]ei de munc` \n agricultur`
Sursa: CANSTAT, 2004
implica \n nici un fel de contract de
munc` remunerat`, deoarece \n acest
caz nu ar mai putea beneficia de
pensie.
Aceast` pondere foarte mare a
grupei de vårst` de peste 65 ani \n rån-
dul popula]iei ocupate are implica]ii
serioase pe pia]a muncii din Romånia.
Dar toate aceste probleme cu care
se confrunt` pia]a muncii ne duc cu
gåndul la o serie de probleme serioase
cu care \nc` se confrunt` Romånia \n
acest domeniu. Una dintre acestea ar
fi implicarea cåt mai multor persoane
\n activit`]i informale pentru a-[i pro-
cura veniturile necesare, fiind astfel
lua]i \n eviden]` ca angaja]i de[i \n alte
circumstan]e ar fi ap`rut ca [omeri sau
persoane inactive.
Cea mai mare pondere a activit`-
]ilor informale o reg`sim \n sectorul
agricol care \n Romånia are o pondere
foarte mare, de cca. 43% \n anul 2002
[i de 35,7 % \n anul 2003. Astfel, \n
anul 2002, \n sectorul agricol figurau
ca angaja]i peste 38,6% din for]a de
munc`, iar persoanele ocupate de
peste 65 de ani din acest sector re-
prezentau o pondere de 16% totalul
25
popula]iei ocupate.
Astfel, pe activit`]i ale economiei
na]ionale, o pondere de 35,2 % dintre
persoanele ocupate lucrau \n agricul-
tur`. |n ramurile agricole lucrau
35,7% din persoanele ocupate, \nre-
gistråndu-se astfel o u[oar` sc`dere de
0,7 puncte procentuale, 33,7% se re-
g`seau \n industria prelucr`toare,
14,5% \n comer] [i 8,9% \n adminis-
tra]ia public` [i ap`rare.
Ponderea popula]iei ocupate \n
agricultur` este \n sc`dere, dup` cum
se poate observa [i din graficul de mai
sus, deoarece tot mai mul]i tineri cåt [i
cei cuprin[i cu vårsta \ntre 35-49 ani,
din mediul rural, caut` s` migreze \n
mediul urban, unde condi]iile de trai
sunt mai bune [i veniturile mai mari.
Singura amenin]are o reprezint` faptul
c` subven]iile pentru agricultur` din
cadrul politicii de dezvoltare regiona-
l` prin intermediul Fondurilor Structu-
rale care vor fi acordate Romåniei, vor
cre[te considerabil condi]iile de mun-
c` din sectorul agricol, iar dac` aces-
tea nu vor avea loc treptat, vom asista
la o migrare a for]ei de munc` dinspre
mediul urban \nspre cel rural.
 Fig. 7. Structura popula]iei ocupate pe grupe de vårst` [i statut
profesional

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003

|n ceea ce prive[te analiza pie]ei mun-
cii dup` structura popula]iei ocupate pe
grupe de vårst` [i statut profesional, se
poate observa din graficul de mai jos
ponderea salaria]ilor (62,5%) este cea
mai ridicat` \n totalul popula]iei ocupate.
Persoanele de sex feminin reprezen-
num`rul femeilor este de 3 ori mai mic
decåt cel al b`rba]ilor.
Dup` cum se poate observa din
tabelul 3 de mai sus, popula]ia ocupat`
\n agricultur`, silvicultur` [i pescuit
ocup` ponderea cea mai ridicat`, con-
centra]ia acesteia fiind \n mediul rural.

Fig. 8. Structura popula]iei ocupate pe sexe, medii [i statut profesional

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`, 2003

tau cea mai mare parte dintre lucr`-
torii neremunera]i (71,3%), de]ineau o
pondere de 44,5% \n categoria salari-
a]ilor [i de 30,3% \n cea a lucr`torilor
pe cont propriu.
Cea mai mare discrepan]` pe sexe
se constat` \n rådul patronilor, unde
De remarcat este faptul c` sectorul
serviciilor are o pondere foarte mic` \n
totalul popula]iei ocupate, ceea ce
reprezint` inc` o problem` serioas`
pentru pia]a muncii din Romånia. Este
adev`rat c` exist` un trend pozitiv \n
privin]a cre[terii gradului de ocupare \n

26
 Tabel. 3.Tabel.
Rata3.ocup`rii dup`
Rata ocup_rii dup_ ocupa]ie, sexe
ocupa_ie, sexe [i medii
_i medii \n anul 2003
în anul 2003
2003 Popula]ia masculin feminin urban rural
ocupat` (total)
Total 9222508 5056735 4165773 4661597 4560911
Membri ai corpului legislativ, ai 2,44 3,06 1,69 4,16 0,69
executivului, \nal]i func]ionari ai
administra]iei publice

Speciali[ti cu ocupa]ii intelectuale [i 7,46 6,95 8,09 13,12 1,68

[tiin]ifice

Tehnicieni mai[tri [i asimila]i 9,06 6,05 12,72 14,67 3,33

Func]ionari administrativi 4,04 2,20 6,26 6,57 1,45

Lucr`tori operative \n servicii, comer] [i 8,08 4,83 12,03 12,13 3,95

asimila]i

Agricultori [i lucr`tori califica]i in 32,57 30,26 35,38 3,00 62,79

agricultur`, silvicultur` [i pescuit

Me[te[ugari [i lucr`tori califica]i \n 17,80 23,60 10,76 24,55 10,90

meserii de tip artizanal
Alte categorii de ocupa]ii 18,54 23,04 1,31 21,79 15,21

Din care muncitori necalifica]i 7,30 7,79 6,72 7,23 7,38

Sursa:
Sursa: Institutul
INSSE Na]ional de Statistic`, 2003

sectorul serviciilor, \ns` cifrele actuale \nregistrånd o sc`dere de la nivelul de

indic` o r`månere \n urm` a Romåniei 7,1% din anul 2000. |n anul 2002 s-a
la acest capitol. \nregistrat o cre[tere semnificativ` a

Fig. 9. Rata [omajului pe sexe, medii [i grupe de vårst` \n anul 2003

Fig. 8. Rata somajului pe sexe, medii _i grupe de vârst_ în anul 2003

Sursa: Institutul Na]ional de Statistic`

Reducerea ratei [omajului a fost [i ratei [omajului comparativ cu anul

este una din principalele preocup`ri precedent, acesta fiind de 8,4%. |n
ale guvernului Romåniei. |n anul 2003, rata [omajului a sc`zut u[or,
2001, rata [omajului a fost de 6,6%, ajungånd la valoarea de 8%, aceast`

27
sc`dere datoråndu-se \n principal im-
plement`rii mai eficiente a politicilor
ocup`rii for]ei de munc`.
Elementul de distorsiune \n structura
[omajului \l reprezint` grupa de vårst`
(15-24 ani), care de]in \n continuare
ponderea cea mai mare din totalul
[omerilor. Dintre ace[tia 36% se
reg`sesc \n mediul urban iar 29% \n
mediul rural. De asemenea \n råndul
aceleia[i categorii de vårst`, se poate
observa o pondere mai ridicat` a ratei
[omajului \n råndul femeilor.
|n ceea ce prive[te structura [o-
majului pe sexe, nivelul cel mai ridicat
al [omajului a fost \nregistrat \n råndul
b`rba]ilor, \ns` cu diferen]e destul de
mici fa]` de femei, astfel \ncåt putem
spune c` exist` o tendin]` de omo-
genizare a [omajului \n ceea ce prive[te
structura pe sexe.
Comparativ cu alte state din Europa
Central` [i de Est (fig. 9), unele deja
membre ale Uniunii Europene,
Romånia are un nivel al [omajului
destul de mic. Bulgaria, competitoarea
Fig. 10. Rata [omajului \n ECE
noastr` direct` \n cursa integr`rii
europene a \nregistrat \n anul 2003, un
nivel al [omajului considerabil mai
mare decåt cel al Romåniei (16,8%
fa]` de 8%), precum [i ]`ri ca Polonia
(19,7%), Letonia(11,6), Slovacia(7,9).
Ungaria [i Cehia au \nregistrat rate ale
[omajului pu]in mai mici dec`t nivelul
\nregistrat \n Romånia, respectiv 5,9%
[i 7,3%.
Impactul extinderii UE asupra
pie]elor for]ei de munc`
din Romånia
Extinderea f`r` precedent a Uniunii
Europene cu 10 noi state din Europa
Central` [i de Est, nu are implica]ii
doar la nivelul statelor membre [i al
celor noi intrate, ci [i la nivelul celor
din al doilea val al extinderii.
Romånia \n calitate de ]ar` aderant`,
face parte din urm`torul val al
extinderii UE, care va avea loc \n cel
mai fericit caz pentru Romånia \n anul
2007. Repercursiunile extinderii [i

Sursa: EUROSTAT

28
asupra ]`rilor \nc` \n curs de aderare
la Uniunea European` se explic` prin
faptul c` procesul de integrare euro-
pean` este unul de durat`, care a
\nceput o dat` cu semnarea Acordului
de Asociere [i cu deschiderea negoci-
erilor cu Uniunea European`.
Negocierile cu Uniunea European`
presupun atåt adoptarea integral` a
acquis-ului comunitar cåt [i imple-
mentarea acestuia, treptat`, necesi-
tånd continuarea [i accelerarea refor-
mei economice.
|n domeniul politicii sociale [i a
ocup`rii for]ei de munc`, Romånia a
f`cut progrese importante \nc` de la
\nceputul perioadei de tranzi]ie de la
economia planificat` la cea de pia]`.
Una dintre realiz`rile esen]iale pe
care Romånia le-a \nregistrat \n acest
domeniu a fost introducerea noului
Cod al Muncii. De[i acesta reprezint`
un pas important \n calea reformei ca-
drului legislativ \n domeniul politicii
sociale, anumite inconsisten]e ale noii
legisla]ii continu` s` \ngreuneze via]a
salaria]ilor [i angajatorilor.
Vorbind pu]in mai \nainte de gradul
de libertate economic` al unei ]`ri [i
efectele acestuia asupra performan]ele
economice, nu pot s` nu fac o paralel`
[i s` m` refer la cazul noii legisla]ii \n
domeniul muncii. |nainte de intrarea \n
vigoare a noului Cod al Muncii, anga-
ja]ii temporari puteau fi angajati cu
conven]ie de munc`. |n prezent, con-
ven]iile s-au desfiin]at, iar contractele
prev`zute de noul Cod sunt prea rigide.
|n cazul in care o firm` dore[te s` an-
gajeze pe termen scurt o persoan` (spre
exemplu un zilier), este nevoie de cel
pu]in o s`pt`mån` de birocra]ie [i, \n
plus, acela[i om nu poate fi angajat
decåt de cel mult dou` ori. Din fericire
29
aceast` situa]ie “dificil`” se va remedia
\n curånd, odat` cu intrarea \n vigoare
a unei hot`rårii de guvern, la 1 septem-
brie. HG 938/2004 a fost publicat` \n
Monitorul Oficial \n data de 10 iunie [i
va oferi rezolvarea enigmei “cum poate
fi angajat legal figurantul dintr-o piesa
de teatru, muncitorul zilier etc”. Aceas-
t` hot`råre de guvern reglementeaz`
situa]ia agentului de munc` temporar`,
care va avea menirea de a echilibra
oferta cu cererea de munc` pe termen
scurt.
O alt` inconsisten]` a noii legisla]ii
este aceea c` \n cazul salaria]ilor an-
gaja]i pe cumul de func]ii \n limita de
ore lucrate admise de lege, ace[tia vor
avea acelea[i obliga]ii de contribu]ie
social` ca la locul de munc` de baz`
\ns` drepturi depline au numai la locul
de munc` de baz`.
Toate aceste lacune legislative au un
efect negativ asupra evolu]iei pie]ei
muncii, exercitånd presiuni asupra
cre[terii activit`]ii informale. Pentru a
se pre\ntåmpina descurajarea for]ei de
munc`, eforturi semnificative trebuie
depuse \n sfera reformei fiscale [i insti-
tu]ionale.
|n primul rånd, continuarea refor-
mei administrative trebuie s` conduc`
la formarea de speciali[ti \n domenii
prioritare pentru gestionarea fonduri-
lor comunitare, diseminarea \n te-
ritoriu a informa]iilor privind implica-
]iile procesului de aderare la nivelul
microeconomic, cåt [i la reducerea
sistemului birocratic, care reprezint`
un obstacol \n calea bunei desf`[ur`ri
a activit`]ior economice.
Un efect direct al extinderii europe-
ne [i implicit al continu`rii reformei
economice \n Romånia \l reprezint`
continuarea [i accelerarea procesului
de privatizare. Evident, implica]iile care
deriv` din acest proces sunt vaste, cele
mai importante dintre acestea fiind:
• reducerea arieratelor bugetare
prin desfiin]area sau privatizarea
marilor \ntreprinderi de stat, ne-
rentabile.
• cre[terea investi]iilor str`ine,
prin preluarea acestor \ntreprin-
deri de c`tre societ`]i transna]i-
onale.
• sporirea dot`rilor cu noi teh-
nologii a \ntreprinderilor privatiza-
te [i implicit cre[terea nivelului
calific`rii profesionale [i speciali-
z`rii angaja]ilor.
• Sporirea productivit`]ii mun-
cii, cre[terea profitabilit`]ii \ntre-
prinderii [i m`rirea veniturilor sa-
lariale.
Structura popula]iei ocupate va sufe-
ri anumite modific`ri datorate continu-
`rii eforturilor de adoptare [i imple-
mentare a acquis-ului comunitar [i
anume:
• \n privin]a structurii popula]i-
ei ocupate dup` sfera activit`]ilor
economice, va avea loc cre[tere
continu` a ponderii ocup`rii \n
sectorul industrial [i al serviciilor
\n detrimentul sectorului agricol.
Totu[i exist` riscul ca datorit` sub-
ven]iilor acordate acestui sector
prin instrumentele de pre-aderare
cåt [i \n viitor prin Fondurile Struc-
turale, \n m`sura \n care aceste nu
se acord` ponderat, s` asist`m nu
numai la o cre[tere a nivelului ve-
niturilor \n acest sector ci [i o cre[-
tere a ocup`rii for]ei de munc`.
De aceea, trebuie acordat` o aten-
15)
Ini]iatorul acestei reforme a pensiilor private este Jose Piñera, care a implementat
efficient \n Chile o astfel de reforma a pensiilor.
30
]ie deosebit` sprijinirii acestui sec-
tor si monitorizarii programelor \n
desf`[urare.
• Se vor reduce decalajele pri-
vind gradul de ocupare \n mediul
rural fa]` de cel urban.
• Va spori sprijinul acordat ti-
nerilor de a intra pe pia]a muncii,
crescånd considerabil oportunit`-
]ile de angajare pentru ace[tia.
• Prin \mbun`t`]irea sistemului
de securitate [i asigur`ri sociale [i
implicit prin cre[trea nivelului pe-
nsiilor, popula]ia aflat` la vårsta
pension`rii nu va mai trebui s`
amåne momentul pension`rii, di-
minuåndu-se astfel decalajul din-
tre veniturile ob]inute \n cåmpul
muncii [i nivelul pensiei. |ntr-ade-
v`r acesta este un proces de du-
rat`, iar alternativa sistemului de
pensii private reprezint` viitorul
acestei reforme15).
• Diferen]ele ponderii ocup`rii
for]e de munc` \n prin]a structu-
r`rii pe sexe, se vor omogenezia
datorit` implement`rii treptate a
m`surilor de \mbun`t`]ire a statu-
tului femeii \n cadrul societ`]ii.
|mbun`t`]irea mediului de afaceri
datorit` reformei legislative [i reduce-
rii birocra]iei va conduce la sporirea
nivelului invesi]iilor str`ine, \n special
\n zonele defavorizate, \n primul rånd
datorit` faptului c` acolo, for]a de
munc` este mai ieftin`, iar costurile de
func]ionare a activit`]ii sunt mai mici.
|n consecin]`, decalajele dintre nivelul
de ocupare pe regiuni cåt [i dintre ni-
velul veniturilor, se vor diminua consi-
derabil.
 Cre[terile masive ale nivelurilor pre]u-
rilor \n ]`rile noi membre ale Uniunii Eu-
ropene, vor avea efectul de intensificare
a schimburilor comerciale externe, sti-
mulåndu-se exporturile. Deja asist`m la
acest proces, dup` ce, ca urmare a explo-
ziei pre]urilor \n Ungaria, s-au intensficat
schimburile comerciale \n regiunile gra-
ni]ei romåno-ungare.
Migra]ia for]ei de munc` \nspre sta-
tele membre UE nu se estimeaz` a
cre[te alarmant, ci va fi o migra]ie pre-
ponderent pe termen scurt [i mediu,
majoritatea celor care pleac` s` mun-
ceasc` \n str`in`tate, ducåndu-se pe
baz` de contract pe durat` determina-
t` [i pentru a spori veniturile cu care
apoi s` se \ntoarc` \n ]ar`. Evident, st-
atul beneficiaz` de acest aranjament,
o dat` prin impozitarea veniturilor ob-
]inute de muncitorii romåni \n str`in`-
tate, iar a doua oar` prin repatrierea
veniturilor acestora prin economisire
sau investi]iile realizate \n ]ar`.
O alt` tendin]` a evolu]iei pie]ei
muncii \n contextul eforturilor Romå-
niei de integrare \n UE \n „al doilea
val”, o reprezint` adåncirea decalaju-
lui dintre nivelul de trai al popula]iei
cu venituri mari [i cea cu venituri
mici. Acest lucru se explic` prin faptul
c` reformele economice presupun o
serie de constrångeri [i poveri, resim]i-
te \n primul rånd de p`tura de jos a
popula]iei. Cu alte cuvinte, exist` ten-
din]a dizolv`rii p`turii de mijloc a
popula]iei [i \mbog`]irea [i mai accen-
tuat` a celor boga]i [i s`r`cirea [i mai
acut` a celor s`raci. De aceea, \n a-
ceast` privin]` trebuie depuse eforturi
sus]inute pentru protejarea [i stimu-
larea persoanelor defavorizate.
Conturarea tendin]ei de cre[tere a
gradului de calificare a for]ei de mu-
31
nc` va avea ca efect imediat sporirea
nivelului ponderii popula]iei absol-
vente de \nv`]`månt superior.
Un alt efect al procesului de extindere
a UE asupra pie]ei for]ei de munc` din
Romånia \l constituie cre[terea conside-
rabil` a gradului de utilizare a tehnolo-
giei informa]ionale atåt \n råndul per-
soanelor juridice cåt [i al celor fizice. |n
consecin]`, num`rul utilizatorilor de cal-
culatoare personale va cre[te semnifi-
cativ, precum [i num`rul utilizatorilor de
internet ca surs` indispensabil` pentru
sporirea gradului de informare [i transpa-
ren]`.
Unul din efectele posibile negative
este acela al cre[terii nivelului [oma-
jului, ca urmare a cre[terii nivelului
salariului minim pe economie [i al
cre[terii nivelului asigur`rilor sociale.
Pia]a muncii \n Ungaria
Evolu]ia pie]ei muncii
Dup` o lung` perioad` de trans-
form`ri care au marcat trecerea de la o
economie planificat` la economia de
pia]`, Ungaria a intrat pe drumul re-
dres`rii economice. |mbun`t`]irea
situa]iei macroeconomice a fost
urmat`, dup` o relativ scurt` perioad`
de timp de o cre[tere considerabil` a
nivelului de trai. Cu toate acestea,
Ungaria \nc` se confrunt` cu anumite
disfunc]ionalit`]i pe pia]a muncii, cum
ar fi serioase disparit`]i \n condi]iile de
trai \n cadrul societ`]ii, \n care anu-
mite grupuri nu au beneficiat de
\mbun`t`]irea condi]iilor economice.
Inegalit`]ile dintre anumite grupuri so-
ciale (cei cu veniturile cele mai mari [i
cei cu veniturile cele mai mici) s-au
adåncit [i mai mult [i situa]ia s-a
men]inut pe perioada reformei Totu[i [i \n Ungaria, precum \n multe
economice. Spre exemplu, \n ceea ce alte state, unul dintre motivele princi-
priveste diferen]ele dintre media ve- pale ale e[ecului performan]elor, \l re-
niturilor celor cu venituri foarte mari [i prezint` implicarea masiv` a statului \n
celor cu venituri foarte mici, a avut loc procesul economic. Conform teoriei
o adåncire a acestora de la 7 ori \n anii neo-liberale, o economie de pia]` fun-
1995/6 pån` la 7,9 ori \n anii 2001/2. c]ional` exist` \n condi]iile minimiz`rii
M`surile de stabilizare macroeco- rolului statului.
nomic` au fost dublate de Ungaria a f`cut progrese \n aceast`
modific`rile structurale la nivel privin]` \nc` din anul 1993, prin legis-
microeconomic, diminuånd astfel la]ia privind m`surile sociale, prin
presiunea politicii economice care s-a diminuat autoritatea central`,
Tabel 4. Tabel 4. Produsul
Produsul Intern Brut,Intern Brut, (%)
1997-2002 1997-2002 (%)

1997 1998 1999 2000 2001 2002

PIB 4.6 4.9 4.5 5.0 3.8 3.3
Sursa: HCSO Sursa: HCSO
restrictive. Astfel, nivelul com- punåndu-se mai mult accentul pe rolul
petitivit`]ii firmelor a crescut conside- autorit`]ilor locale. Din p`cate nici
rabil [i datorit` cre[terii competitivit`- aceast` m`sur` nu a dat rezultate
]ii [i productivit`]ii \n sectorul indus- foarte bune din cauza lipsei de resurse
trial. Acesta
Tabel a5.fost
Ocupmotorul de
_ei cre[tere
parea for_ financiare
de munc__ în perioada [i umane adecvate precum
1998-2003
Tabel 5. Ocuparea for]ei de munc` \n perioada 1998-2003
Nr. de Modificare fa]` de anul
Perioada salaria]i precedent
Mii Mii %
1998 3697.7 51.4 1.4
1999 3811.5 113.8 3.1

2000 3849.1 37.6 1.0

2001 3868.3 12.1 0.3

2002 3870.6 2.3 0.0

2003 [ase luni 3891.7 21.1 0.5

Sursa: HCSO Sursa: HCSO

economic`, datorat \n primul rånd [i unei lipse a unui sistem institu]ional
masivelor investi]ii str`ine ale corpo- eficient.
ra]iilor transna]ionale. Conform Indicelui Dezvolt`rii

32
Umane18), Ungaria ocupa locul 35 \n 3,1%. |n orice caz, cre[terea ocup`rii
anul 2000, aflåndu-se astfel \n grupa for]ei de munc` a cunoscut o \ncetinire
]`rilor cu un grad ridicat de dezvoltare din anul 2000, cånd num`rul popula]iei
Tabel 6. Rata ocup_rii for_ei de munc_ _i rata _omajului în Ungaria _i
anumite
Tabel__ri
6. europene (vârsta for]ei
Rata ocup`rii cuprins_
deîntre 15-64[iani)
munc` rata
[omajului \n Ungaria [i
anumite ]`ri europene (vårsta cuprins` \ntre 15-64 ani)
Tara Rata ocup`rii Rata [omajului
Austria 68,2 4,3
Grecia 56,9 10,0
Irlanda 65,0 4,4
Italia 55,5 9,0
Portugalia 68,6 5,1
Spania 58,4 11,3
Media UE 64,2 7,7
Ungaria 2002 56,2 5,8
Sursa: CSO Sursa: HCSO

uman`, dup` Slovenia care ocupa ocupate a crescut cu numai 1 procent

pozi]ia 29, Cehia pe pozi]ia 33,
Slovacia pe pozi]ia 36 [i Slovenia pe
pozi]ia 37.
|n anii 2002-2003, rata de partic-
ipare a popula]iei apte de munc` a fost
de 64,9% \n perioada Octombrie-De-
cembrie, \n timp ce aceasta a crescut
fa]` de anul anterior.
|n perioada Octombrie- Decembrie
2003, rata [omajului a fost de 5,5%, rata
de participare de 54,1%, iar rata ocu-
p`rii for]ei de munc` pentru popula]ia
\ntre 15-74 ani a fost de 51,1%.
De[i rata [omajului pare sc`zut` \n

TabelTabel 7. Rata
7. Rata ocup_rii for_ei
ocup`rii for]eide de
munc_ _i rata[i
munc` _omajului pe sexe (vârsta
rata [omajului pe sexe
între 15 _i 74)
(vårsta \ntre 15 [i 74) (%)
Anul Rata ocup`rii Rata [omajului
B`rba]i Femei B`rba]i Femei
2000 56,8 43,0 7,0 5,6
2001 57,1 43,1 6,3 5,0
2002 57,1 43,3 6,1 5,4
2003 [ase luni 57,1 43,9 6,5 5,7
Sursa: HCSO Sursa: HCSO
Fig. 10 Activitatea economic_ a popula_iei cu vârst_ între 15-74 ani (dec
pe perioada August-Octombrie
. 2002 – dec. 2003) la compara]ie cu media european`, rata
65,3%. de ocupare a for]ei de munc` este
Rata ocup`rii for]ei de munc` a relativ redus`, l`sånd Ungaria cu o
cunoscut un trend cresc`tor \n perioada rat` ridicat` de inactivitate economic`
de redresare economic`. |n 1998, rata a popula]iei cu vårst` de munc`.
ocup`rii for]ei de munc` era de numai Num`rul [omerilor a fost de 231.900
1,4%, dar \n 1999 a s`rit la valoarea de persoane, \nregistrånduse o sc`dere de
18)
Human Development Index, este un indicator compozit care cuprinde indicatori
precum speran]a de via]`, nivelul de educa]ie absolvit, PIB la paritatea puterii de
cump`rare, permi]ånd astfel efectuarea de compara]ii \ntre state.

33

Sursa: CSO-LFS
 Anul Rata ocup`rii Rata [omajului
B`rba]i Femei B`rba]i Femei

Fig. 11. Activitatea economic` a popula]iei cu vårst` \ntre 15-74 ani

Fig. 10 Activitatea economic_ a popula_iei cu vârst_ între 15-74 ani (dec
. 2002 – dec. 2003) (dec . 2002 – dec. 2003)
Activitatea Economica a populatiei intre 15-
74 ani (Dec. 2002 - Dec. 2003)

55 6,6

54 6,4

53 6,2

52 6

51 5,8

50 5,6

49 5,4

48 5,2

47 5
e

.
lie
e

.
.

.
.

.
.
ai
n.

pt

ov
b

ct
ec

ec
ug
ti

ili

ni
M
Fe

Iu
Ja

ar

pr

Se

O
Iu

N
D

D
A
M

rata ocuparii fortei de munca

rata participarii
rata somajului

Sursa: CSO-LFS Sursa: CSO-LFS

5% fa]` de aceea[i perioad` a anului [omajului pe termen lung cu 3,5 puncte
precedent. Astfel, rata [omajului a fost procentuale \n anul 2003.
de 5,5%, nivel considerabil mai mic fa]` Ponderea persoanelor cu vårst`
de media UE (7,( \n noiembrie 2003). O cuprins` \ntre 15-24 ani \n totalul
pondere de 47,9% din num`rul num`rului [omerilor a fost de 21,3%,
[omerilor s-au aflat \n c`utarea unui loc \n timp ce rata [omajului pentru
de munc` mai mult de un an de zile, aceea[i grup` de vårst` a fost de
ceea ce reprezint` o cre[tere a 12,6%, pu]in sub media Uniunii
Fig. 12. Num`rul [omerilor \n perioada 2002-2003

Sursa: CSO-LFS

34
Europene (15,8% \n noiembrie 2003).
Ponderea femeilor \n cadrul ratei
[omajului a fost dintotdeauna mai
mic` decåt cea a b`rba]ilor, fapt
neobi[nuit pentru ]`rile din Europea
Central` [i de Est. |n orice caz,
sc`derea ratei de activitate \n råndul
femeilor a fost mai accentuat` decåt
cea \nregistrat` \n råndul b`rba]ilor,
contribuind astfel la sc`derea ratei to-
tale a particip`rii. Unul din principa-
lele motive, este acela c` \n cazul \n
care femeile se aflau \n dificultatea de
a g`si un loc de munc`, acestea prefe-
rau s` opteze pentru schemele de re-
tragere timpurie din cåmpul muncii.
Astfel cåteva sute de mii de femei s-au
retras \nainte de vårsta de pensionare
de pe pia]a muncii sau pur [i simplu
au devenit casnice.
Faptul c` \n timpul economiei pla-
nificate, vårsta de pensionare era
destul de redus` (55 ani pentru femei
[i 60 ani pentru b`rba]i), a contribuit
semnificativ la r`spåndirea acestor
scheme.
Datele actuale reflect` de asemenea
aceast` situa]ie: decalajul pe grupa de
vårst` cuprins` \ntre 55-59 ani \n ca-
drul ratei de activitate, din nivelul \n-
registrat de b`rba]i [i cel \nregistrat de
femei este foarte mare, respectiv 46%
pentru b`rba]i [i 16,7% pentru femei.
De asemenea rata de participare a
femeilor \n via]a public` [i politic` r`-
måne la un nivel foarte sc`zut, un exem-
plu concret \n aceast` privin]` reprezen-
tåndu-l num`rul de locuri al femeilor \n
Parlament. Desigur exist` mai mul]i
factori care stau \n spatele declinului nu-
m`rului de femei \n r`ndul popula]iei
ocupate. |n primul rand, exist` factori
subiectivi, precum constrångeri privind
intrarea pe pia]a muncii dup` o absen]`
35
\ndelungat` a femeilor de la locul de
munc`, ca urmare a concediului post-
natal, sau factori institu]ionali, precum
reducerea subven]iilor pentru centrele
de \ngrijire a copiilor, sau atribuirea de
venituri pentru mamele care \ngrijesc
copii sub trei sau doi ani printr-o aloca]ie
cu cot` unic` [i aloca]ii \n func]ie de
venitul de dinaintea retragerii din
munc`, reintroduse de la 1 ianuarie
2000.
Impactul extinderii UE asupra
pie]elor for]ei de munc`
Din mai 2004, Ungaria, al`turi de
alte 10 state, este ]ar` membr` a Uni-
unii Europene.
Obiectivul acestei lucr`ri este acela
de a vedea care este impactul valului
de extindere a Uniunii Europene, asu-
pra pie]ei for]elor de munc`, \n gene-
ral, iar \n particular asupra pie]ei ro-
måne[ti [i ungare.
Evident, un asemenea eveniment
poate avea implica]ii relativ majore
asupra pie]elor for]ei de munc`, \ns`
nu trebuie uitat faptul c` acesta a fost
un proces \ndelungat, eforturile [i
m`surile fiind adoptate [i realizate \n
mod treptat. Astfel, unele efecte deja s-
au ar`tat, altele urmeaz` s` apar` pe
m`sur` ce Ungaria se adapteaz` la
condi]iile UE.
Dup` cum [tim, adoptarea acquis-
ului comunitar nu este obiectivul final
al preg`tirii unei ]`ri pentru a face fa]`
pe pia]a european`, ci procesul de
implementare a normelor comunitare
este cel mai dificil, fiind un process de
durat`.
|n]elegånd faptul c` analiza im-
pactului extinderii asupra pie]ei for]ei
de munc` trebuie f`cut` pe o perioad`
de timp ante [i post-aderare, putem
identifica anumite efecte ale acestui
proces care au influen]at relativ puter-
nic pia]a for]ei de munc` din Ungaria.
Astfel, dintre cele mai importante
efecte ale procesului de aderare, pot fi
eviden]iate urm`toarele:
• Ungaria va continua s`-[i
concentreze eforturile pentru a
intra \n anul 2008 \n zona euro.
Astfel, pentru realizarea acestui
obiectiv, Ungaria trebuie s` fac`
fa]` la trei \ncerc`ri:
1. Prima \ncercare o repre-
zint` cre[terea competitivit`]ii [i
\mbun`t`]irea mediului de
afaceri;
2. A doua \ncercare o repre-
zint` nivelul ocup`rii for]ei de
munc`, care \nc` este relativ
sc`zut \n Ungaria. Astfel, rata
ocup`rii for]ei de munc` va tre-
bui s` creasc`, mai ales \n regi-
unile mai pu]in dezvoltate ale
]`rii, al`turi de cre[terea compe-
titivit`]ii.
3. A treia provocare o repre-
zint` nevoia reformei bugetului
general [i reducerea infa]iei,
aducånd ]ara \n linie cu criteriile
de la Maastricht [i preg`tind
astfel terenul pentru intrarea \n
zona euro.
|n consecin]`, popula]ia va avea de
suferit prin confruntarea cu numeroase
viitoare restric]ii bugetare \n vederea
intr`rii \n zona euro \n anul 2008.
De[i eforturile [i costurile pentru re-
19)
Articol din Business Hungary - Didier Reynolds „The Euro has no desavantages“, 2001
20)
Pasaj dintr-un articol din ziarul Adev`rul, 2004
36
alizarea unor astfel de m`suri sunt ma-
ri, se estimeaz` ca beneficiile ce de-
riv` din intrarea \n Uniunea Monetar`
s` dep`[easc` considerabil costurile.19)
Un foarte bun exemplu al efectelor
ader`rii la Uniunea European`, precum
este cazul Ungariei [i anume c` acest
proces implic` serioase costuri econo-
mice [i sociale, este dat de situa]ia real`
din ultima vreme a fluxurilor de cump`-
r`turi de la grani]a romåno-ungar`.
Dac` pån` la momentul intr`rii Un-
gariei \n Uniunea European` ca mem-
bru cu drepturi depline, situa]ia era in-
vers`, [i anume romånii erau cei care
\[i f`ceau cump`r`turile \n ]ara vecin`
pentru c` pre]urile erau mai sc`zute
decåt \n Romånia la unele produse,
efectele acceler`rii implement`rii
acquis-ului comunitar \n Ungaria s-au
f`cut resim]ite rapid.
Cre[terea masiv` a pre]urilor este
cauzat` \n primul rånd de adoptarea
legisla]iei comunitare \n domeniul
concuren]ei, ceea ce \nsemn` cre[te-
rea pre]urilor la energie, care se reflec-
t` evident \n pre]urile tuturor produse-
lor [i \n al doilea rånd de adoptarea le-
gisla]iei \n domeniul ajutorului de stat,
producåndu-se astfel eliminarea sub-
ven]iilor acordate pentru sus]inerea
pre]ului energiei20).
Un alt motiv este c` implementarea
normelor de mediu implic` achizi]io-
narea de noi tehnologii nepoluante
care sunt foarte scumpe, iar amortiza-
rea acestora se reflect` evident \n
pre]urile produselor.
|n sectorul agricol, subven]iile acor-
date fermierilor vor fi la nivelul de o
p`trime din cele de care beneficiaz`
alte ]`ri membre, fapt care va duce de
asemenea la cre[terea pre]urilor
produselor.
Astfel, implica]iile ader`rii Ungariei
la Uniunea European` asupra pie]ei
for]ei de munc` sunt multiple:
• deoarece problema competi-
tivit`]ii va deveni din ce \n ce mai
pregnant` \n condi]iile cre[terii
masive a pre]urilor, for]a de mun-
c` va trebui s` devin` din ce \n ce
mai calificat` pentru a spori sem-
nificativ productivitatea muncii [i
calitatea produselor.
• Decalajul dintre nivelul de
trai al popula]iei cu venituri foarte
mari [i cel al polula]iei cu venituri
foarte mici se va adånci, deoarece
aceast` p`tur` a popula]iei va fi
cea mai afectat` de restric]iile
economice necesare pentru
intrarea \n zona euro \n anul
2008. Pentru a se pre\ntåmpina
acest lucru trebuie implementate o
serie de m`suri eficiente de
politic` economic` [i social`,
menite s` protejeze popula]ia
defavorizat`.
• Accesul la instrumentele
structurale va mai diminua din
disparit`]ile regionale datorit`
aloc`rii de fonduri pentru dezvol-
tarea regiunilor defavorizate [i im-
plicit atragerii de for]` de munc`,
cre[terea veniturilor [i cre`rii de
noi locuri de munc` \n aceste
zone.
• Investi]iile str`ine vor cre[te [i
mai mult, creindu-se astfel
premisele cre`ri a noi locuri de
munc`.
• Discrepan]ele din structura
ocup`rii for]ei de munc` se vor
diminua, echilibråndu-se
ponderea femeilor [i b`rba]ilor.
37
De asemenea, prin \mbun`t`]irea
sistemului de securitate [i asigur`ri
sociale se va \mbun`t`]ii [i situa]ia
pensionarilor care nu vor mai
trebui s`-[i prelungeasc` perioada
de activitate \n cåmpul muncii.
• Va avea loc o modificare a
structurii ocup`rii for]ei de munc`
pe ramuri de activit`]i ale
economiei, astfel \ncåt va spori
rata ocup`rii \n cadrul sectorului
serviciilor.
• Crescånd din ce \n ce mai
mult necesitatea calific`rii for]ei
de munc`, implicit va cre[te
ponderea absolven]ilor de
\nv`t`månt superior.
• Va cre[te considerabil
ponderea tehnologiei informa-
]ionale atåt \n råndul \n-
treprinderilor cåt [i \n råndul
popula]iei. Num`rul utilizatorilor
de calculatoare personale va spori
considerabil, precum [i num`rul
utilizatorilor de internet ca surs`
indispensabil` pentru sporirea
gradului de informare [i
transparen]`.
• Pe termen scurt [i mediu
exist` posibilitatea migra]iei for]ei
de munc` \n statele membre ale
UE \nvecinate, pe baz` de
contracte de munc` sau pe termen
scurt sau mediu. De[i la prima
vedere acest fapt pare a avea
seriose efecte negative pentru
Ungaria, situa]ia va fi contrabalan-
sat` de repatrierea veniturilor
c`tre ]ara de origine prin sistemul
de impozitare cåt [i prin cel de
economisire [i investire. Astfel,
consecin]ele acestei migra]ii a
for]ei de munc` pot fi foarte
benefice, impulsionånd ritmul de
cre[tere economic`.
• Investi]iile str`ine \n
capacit`]ile de produc]ie vor avea
de asemenea efecte foarte
benefice la nivelul economiei
ungare, prin faptul c` vor crea noi
locuri de munc`, va cre[te gradul
de \nzestrare cu noi tehnologii,
fapt care va impulsiona cre[terea
gradului de calificare [i al spe-
cializ`rii la locul de munc`,
produsele vor fi mai bune calitativ,
se vor stimula exporturile [i va
cre[te astfel competitivitatea pe
pia]a european`.
• Va avea loc o intensificare a
rela]iilor comerciale dintre
Ungaria [i celelalte ]`ri membre
ale UE, astfel \ncåt se vor stimula
exporturile si se va reduce
deficitul bugetar.
• Pe de alt` parte, cre[terea
masiv` a pre]urilor, inegalat` pe
termen scurt de o cre[tere real` a
veniturilor, va reduce puterea de
cump`rare, sporind tensiunile
sociale.
• Ajustarea sistemului de
securitate [i asigur`ri sociale se va
face tot pe seama sporirii poverii
contribuabililor, povar` dublat`
de constrångerile bugetare afe-
rente preg`tirii intr`rii \n zona
euro \n anul 2008.
• Includerea social` a cial` [i de ocupare a for]ei de munc`
popula]iei de alte etnii va r`måne
o problem` de actualitate,
existånd deja o serie de astfel de
programe \n curs de derulare \n
acest sens.
• Riscul cre[terii num`rului de
imigran]i va cre[te fa]` de anii
trecu]i, \ns` nu se estimeaz` a
atinge limite alarmante. |n acest
38
sens, avem exemplu cazurile Spa-
niei, Portugaliei [i Greciei.
• De[i \n ultima vreme, reforma
administra]iei publice a \nsemnat
disponibilizarea unui num`r
relativ mare de func]ionari publici,
Ministerul Muncii [i al Ocup`rii
fir]ei de munc` a preg`tit un
program care ]inte[te alocarea \n
zona sectorului non-profit a unui
num`r de 6 945 de func]ionari
public. Salari]ii din sectorul non-
profit ocup` o poondere de numai
1,7% din totalul ocup`rii for]ei de
munc`, reprezentånd un procent
foarte mic \n compara]ie cu media
Uniunii Europene de 7-8%. Minis-
terul a alocat 2,3 milioane Euro
pentru acest program, majoritatea
fo[tilor func]ionari publici urmånd
a fi angaja]i ca exper]i \n licita]ii [i
scrieri de proiecte. Acest lucru va
avea un impact foarte benefic asu-
pra cre[terii capacit`]ii de ab-
sorb]ie a Fondurilor Structurale
alocate Ungariei.
Concluzii finale
Uniunea European` [i-a propus s`
devin` “cea mai competitiv` [i dina-
mic` economie bazat` pe cunoa[tere
din lume”. |n acest context, politica so-
cap`t` noi dimensiuni, amplificate [i de
valurile de extindere a Uniunii Europe-
ne, evenimente de o amploare f`r` pre-
cedent \n istoria exinderilor anterioare
ale UE.
Problemele comune cu care se con-
frunt` atåt ]`rile membre cåt [i cele
aderante se manifest` cu intensit`]i di-
ferite \n aceste ]`ri, iar obiectivul aces-
tei lucr`ri a fost acela de a identifica
aceste probleme [i de a eviden]ia ten-
din]ele evolu]iei pie]ei muncii care re-
zult` \n urma procesului de extindere.
Cazurile Romåniei [i Ungariei sunt
cu atåt mai elocvente \n contextul atin-
gerii acestor obiective, cu cåt Ungaria
face parte din grupul statelor noi mem-
bre ale Uniunii Europene, iar Romånia
din al doilea val al extinderii, care va
avea loc cel mai devreme \n anul 2007.
Tendin]ele evolu]iei pie]ei muncii de[i
uneori similare, sunt ajustate \n func]ie
de particularit`]ile economice, cultu-
rale [i sociale ale ]`rii respective. Ten-
din]a de omogenizare a evolu]iilor pe
39
pie]ele for]ei de munc` este evident` [i
normal` \n condi]iile unei Uniuni
Europene care tinde s` vorbeasc` cu „o
singur` voce”. Decalajele economice
\nc` persistente \ntre ]`rile membre cåt
[i particularit`]ile cultural-institu]ionale
care ocup` un loc deosebit de impor-
tant ne oblig` s` men]inem vie \ntre-
barea: „va putea Uniunea European` s`
omogenizeze individualit`]ile ]`rilor
membre \n vederea consolid`rii unei
singure identit`]i europene?” Aceast`
\ntrebare r`måne de actualitate [i
probabil \nc` multe lucr`ri de
specialitate vor aduce argumente pro [i
contra acestui subiect.
 Anexa 1
Uniunea Europeana (15 state) 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Total
1. Populatia totala (mii persoane) : 361457 363426 364799 365967 366986 367765 368948 370079 371655 373483 375106
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : 242786 244013 244726 245315 246042 246535 247377 248050 248932 249888 250623
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) 160028 157989 155523 155419 156480 157475 159019 161766 164541 167724 169781 170415
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu : 148589 146560 146337 147357 148294 149620 151961 154926 157903 160074 161038
varsta intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 61.2 60.1 59.8 60.1 60.3 60.7 61.4 62.5 63.4 64.1 64.3
64)
6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 42.5 39.4 38.0 37.5 36.9 37.2 38.2 39.4 40.4 40.8 40.6
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : 73.9 73.0 72.9 73.3 73.5 73.9 74.5 75.6 76.5 77.0 77.2
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : 36.3 35.8 35.7 36.0 36.3 36.4 36.6 37.1 37.8 38.8 40.1
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga : : : : 55.5 55.4 55.6 56.2 57.2 58.1 58.7 58.9
(% din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) 16.1 16.2 16.1 16.1 16.0 16.0 15.8 15.6 15.1 14.9 14.7 14.6
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time : 14.2 14.8 15.4 15.8 16.2 16.7 17.1 17.5 17.7 17.8 18.1
(% din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : 11.1 11.0 11.5 12.0 12.3 12.7 13.1 13.4 13.6 13.3 13.0
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) 64.2 65.4 66.4 67.1 67.5 68.1 68.4 68.7 69.4 69.9 70.4 71.0

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea 30.0 29.0 28.2 27.7 27.6 27.1 26.9 26.7 26.2 25.8 25.5 25.0
totala)
15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea 5.8 5.6 5.4 5.2 5.0 4.8 4.8 4.6 4.4 4.3 4.2 4.1
totala)
16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 67.2 67.1 67.2 67.2 67.4 67.7 68.1 68.6 69.0 69.2 69.7
15-64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 51.3 49.6 48.5 47.4 46.8 46.7 47.2 47.7 47.8 47.7 47.7
15-24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 79.9 80.1 80.4 80.6 80.9 81.1 81.4 81.9 82.2 82.4 82.8
25-54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 38.7 38.7 38.9 39.1 39.7 40.0 40.0 40.3 40.7 41.5 42.8
55-64)
20. Somajul total (mii persoane) : 14442 16709 17410 16860 17149 16933 16030 14950 13557 12893 13560

21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 : : 10.1 10.5 10.1 10.2 10.0 9.4 8.7 7.8 7.4 7.7
ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : 20.2 20.9 20.4 20.8 20.0 18.5 16.9 15.4 14.6 15.1
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : : 4.4 5.0 4.9 4.9 4.9 4.4 4.0 3.5 3.1 3.0
munca)
24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : 8.8 9.9 10.0 9.5 9.6 9.3 8.7 8.1 7.4 7.0 7.2
cu varsta intre 15-24 ani)

Barbati 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : 175599 176768 177565 178232 178788 179230 179942 180605 181507 182542 183501
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : 120750 121581 122027 122361 122753 123095 123640 124025 124528 125098 125544
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : 93696 91780 91487 91890 92048 92722 94030 95055 96485 97181 97000
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu : 87908 86292 85895 86285 86427 86971 88090 89287 90626 91421 91455
varsta intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 72.8 71.0 70.4 70.5 70.4 70.7 71.2 72.0 72.8 73.1 72.8
64)
6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 46.3 42.7 41.3 41.0 40.4 40.8 41.8 42.9 43.9 44.2 43.7
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : 87.3 85.8 85.2 85.4 85.2 85.3 85.8 86.4 87.2 87.2 86.8
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : 49.4 48.0 47.5 47.2 47.3 47.2 47.3 47.5 48.0 48.9 50.1
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga : : : : 69.1 68.7 68.8 69.6 70.4 71.1 71.5 71.2
(% din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : 18.5 18.5 18.7 18.7 18.8 18.6 18.4 18.0 17.8 17.6 17.6

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time : 4.2 4.5 4.9 5.2 5.4 5.7 5.9 6.1 6.1 6.2 6.5
(% din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : 10.2 10.0 10.7 11.3 11.6 12.0 12.4 12.7 12.7 12.3 12.0
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : 55.6 56.6 57.3 57.6 58.1 58.3 58.6 59.2 59.7 60.0 60.5

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea : 38.1 37.4 36.9 36.8 36.4 36.2 36.1 35.7 35.3 35.1 34.7
totala)
15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea : 6.3 6.1 5.9 5.6 5.5 5.5 5.3 5.2 5.0 4.9 4.8
totala)
16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 79.0 78.5 78.1 77.8 77.8 77.8 78.0 78.1 78.2 78.3 78.4
15-64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 55.2 53.4 52.1 50.9 50.5 50.4 50.8 51.2 51.3 51.3 51.3
15-24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 93.3 93.1 92.9 92.7 92.6 92.5 92.4 92.5 92.5 92.4 92.4
25-54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 52.9 52.2 51.8 51.4 51.7 51.7 51.6 51.5 51.5 52.2 53.4
55-64)
20. Somajul total (mii persoane) : 7381 8810 9123 8623 8825 8587 7985 7397 6638 6402 6899
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 : : 9.1 9.4 9.0 9.1 8.9 8.2 7.5 6.7 6.5 6.9
ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : 19.8 20.3 19.1 19.6 18.6 17.2 15.8 14.2 13.8 14.8
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : : 3.7 4.3 4.2 4.2 4.2 3.7 3.3 2.9 2.7 2.6
munca)
24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : 9.0 10.4 10.4 9.6 9.8 9.3 8.8 8.0 7.3 7.1 7.6
cu varsta intre 15-24 ani)

40
Femei 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : 185852 186652 187228 187730 188194 188533 189004 189473 190147 190941 191606
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : 122043 122437 122704 122958 123292 123442 123737 124025 124403 124789 125079
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : 64265 63716 63911 64570 65410 66287 67732 69486 71239 72600 73415
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu : 60681 60269 60445 61073 61868 62651 63873 65640 67278 68653 69585
varsta intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 49.7 49.2 49.3 49.7 50.2 50.8 51.6 52.9 54.1 55.0 55.6
64)
6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : 38.6 36.1 34.8 34.0 33.3 33.6 34.6 35.9 36.8 37.3 37.4
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : 60.4 60.2 60.4 61.1 61.8 62.4 63.2 64.6 65.8 66.8 67.4
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : 24.0 24.2 24.7 25.3 25.8 26.1 26.3 27.1 28.0 29.1 30.5
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga : : : : 42.3 42.5 42.7 43.2 44.3 45.4 46.2 46.8
(% din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : 12.7 12.6 12.5 12.3 12.0 11.9 11.7 11.3 11.0 10.9 10.7

11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time : 28.8 29.6 30.5 31.0 31.4 32.2 32.7 33.1 33.3 33.4 33.5
(% din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : 12.5 12.2 12.6 13.0 13.1 13.6 14.0 14.4 14.6 14.5 14.2
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : 79.0 79.9 80.5 81.0 81.6 82.0 82.2 82.8 83.2 83.6 84.2

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea : 16.3 15.6 15.2 14.9 14.5 14.2 14.1 13.7 13.4 13.1 12.7
totala)
15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea : 4.7 4.5 4.3 4.1 3.9 3.8 3.7 3.5 3.3 3.3 3.1
totala)
16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 55.6 55.8 56.2 56.6 57.1 57.6 58.3 59.1 59.7 60.2 60.9
15-64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 47.4 45.9 44.8 43.9 43.0 43.0 43.5 44.1 44.2 44.0 44.1
15-24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 66.4 67.1 67.8 68.3 69.1 69.6 70.4 71.3 71.8 72.4 73.2
25-54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : 25.6 26.0 26.7 27.4 28.3 28.8 28.9 29.5 30.2 31.1 32.5
55-64)
20. Somajul total (mii persoane) : 7061 7899 8287 8237 8324 8346 8045 7552 6919 6491 6661
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 : : 11.4 11.9 11.7 11.7 11.6 11.1 10.2 9.2 8.6 8.7
ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : 20.8 21.6 21.9 22.1 21.6 20.0 18.3 16.8 15.6 15.5
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : : 5.4 6.0 5.9 5.9 5.8 5.4 4.7 4.2 3.8 3.6
munca)
24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : 8.5 9.4 9.6 9.5 9.5 9.2 8.7 8.1 7.5 6.9 6.8
cu varsta intre 15-24 ani)

Sursa: date Eurostat

41
 Anexa 2
Tari aderante (AC10)
Total 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 74403 74335 74277 74210 74120 73920
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 49251 49504 49787 50159 50421 50497
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : 30011 30211 30387 30576 29896 29560 29259 28838
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu : : : : : : 29615 29718 29424 28850 28571 28228
varsta intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 60.1 60.0 59.1 57.5 56.7 55.9
64)
6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 33.2 32.5 30.5 28.7 27.1 25.4
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 76.4 76.4 75.5 73.9 73.0 72.3
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 31.6 31.0 30.9 29.5 29.7 30.5
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga : : : : : : : : : : 56.1 55.2
(% din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : 22.3 22.4 21.9 21.4 21.4 21.5 21.3 21.4
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part- : : : : : : 8.4 8.2 8.1 8.0 7.8 8.0
time (% din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : : : : : : 5.8 5.6 5.7 6.5 9.3 11.2
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : 49.4 50.0 51.0 51.8 53.4 54.0 54.2 55.3

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea : : : : 34.1 33.8 33.8 33.9 33.2 32.4 32.4 31.7
totala)
15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea : : : : 16.5 16.2 15.2 14.3 13.5 13.5 13.3 13.0
totala)
16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 66.5 66.5 66.6 66.5 66.4 65.8
15-64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 40.4 40.3 40.0 39.7 39.4 37.6
15-24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 83.5 83.5 83.6 83.6 83.5 83.1
25-54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 33.4 32.8 33.0 32.0 32.3 33.1
55-64)
20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 4640 4958 5034
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste : : : : : : : : : 13.6 14.5 14.8
15 ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : : : : : : : : 28.6 31.3 31.9
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : : : : : : : : : 6.5 7.5 8.1
munca)
24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : : : : : : : : : 11.2 12.3 12.1
cu varsta intre 15-24 ani)

Barbati 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 35912 35872 35836 35791 35741 35635
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 24215 24355 24510 24715 24848 24883
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 16838 16871 16399 16173 15955 15723
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu : : : : : : 16421 16399 16138 15770 15561 15380
varsta intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 67.8 67.3 65.8 63.8 62.6 61.8
64)
6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 38.4 36.8 34.3 31.7 29.9 28.1
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 83.7 83.4 81.9 80.0 78.8 77.9
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 42.9 42.4 42.0 40.1 40.2 41.2
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga : : : : : : : : : : 62.6 61.8
(% din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 24.3 23.8 24.0 24.3 24.0 24.3
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part- : : : : : : 6.3 6.1 5.9 5.9 5.8 5.9
time (% din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : : : : : : 6.2 5.9 6.0 6.9 9.7 11.7
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 44.5 44.7 43.9 43.8 44.0 44.9

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea : : : : : : 44.0 44.1 42.7 41.6 41.7 40.9
totala)
15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea : : : : : : 11.5 11.2 13.3 14.7 14.4 14.2
totala)
16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 74.2 73.9 73.7 73.1 72.8 72.3
15-64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 46.1 45.3 44.6 43.6 43.2 41.4
15-24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 90.4 90.1 89.8 89.5 89.1 88.8
25-54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 45.6 45.0 45.2 43.7 44.0 45.0
55-64)
20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 2319 2525 2610
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste : : : : : : : : : 12.6 13.7 14.2
15 ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : : : : : : : : 28.1 30.8 31.4
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : : : : : : : : : 5.8 6.7 7.4
munca)
24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : : : : : : : : : 12.0 13.2 13.0
cu varsta intre 15-24 ani)

42
Femei 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 38491 38464 38441 38419 38379 38286
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 25036 25149 25277 25444 25573 25614
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 13551 13707 13496 13387 13304 13115
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu : : : : : : 13197 13321 13289 13080 13010 12848
varsta intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 52.7 53.0 52.6 51.4 50.9 50.2
64)
6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 28.0 28.2 26.8 25.7 24.3 22.6
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 69.2 69.5 69.2 67.8 67.4 66.7
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 22.1 21.4 21.6 20.5 20.8 21.4
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga : : : : : : : : : : 49.7 48.9
(% din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 19.0 18.4 18.2 18.3 18.0 18.0
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part- : : : : : : 11.1 10.7 10.7 10.5 10.1 10.4
time (% din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : : : : : : 5.3 5.3 5.4 6.1 8.8 10.6
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 66.5 67.2 66.8 66.4 66.5 67.6

14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea : : : : : : 25.6 25.5 23.0 21.5 21.4 20.7
totala)
15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea : : : : : : 7.8 7.3 10.2 12.1 12.1 11.7
totala)
16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 59.0 59.4 59.8 60.2 60.2 59.5
15-64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 34.8 35.4 35.5 35.8 35.6 33.8
15-24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 76.6 77.0 77.4 77.8 77.9 77.4
25-54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre : : : : : : 23.2 22.6 22.9 22.2 22.4 23.0
55-64)
20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 2321 2433 2424
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste : : : : : : : : : 14.8 15.5 15.6
15 ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : : : : : : : : 29.3 31.9 32.7
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de : : : : : : : : : 7.5 8.4 8.9
munca)
24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia : : : : : : : : : 10.5 11.4 11.2
cu varsta intre 15-24 ani)

Sursa: date Eurostat

43
 Anexa 3
Uniunea Europeana extinsa (UE-25 state)
Total 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 442169 443283 444356 445865 447603 449026
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 295785 296881 297837 299091 300308 301120
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : 186491 187685 189407 192343 194437 197285 199040 199253
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta : : : : : : 179235 181678 184350 186753 188645 189266
intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64) : : : : : : 60.6 61.2 61.9 62.4 62.8 62.9

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 36.4 37.1 37.6 38.0 38.1 37.6
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 74.3 74.9 75.6 76.1 76.4 76.4
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 35.7 35.8 36.2 36.6 37.5 38.7
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% : : : : : : : : : : 58.2 58.2
din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : 17.0 17.0 16.8 16.5 16.1 15.9 15.7 15.6
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% : : : : : : 15.4 15.7 16.1 16.2 16.4 16.7
din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : : : : : : 11.6 12.0 12.3 12.6 12.7 12.7
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : 64.6 65.2 65.6 66.0 66.9 67.5 68.0 68.7
14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) : : : : 28.6 28.2 28.0 27.8 27.3 26.8 26.5 25.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) : : : : 6.8 6.6 6.4 6.2 5.8 5.7 5.5 5.4

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 67.5 67.9 68.3 68.6 68.8 69.0
64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 45.5 45.8 46.1 46.2 46.0 45.7
24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 81.5 81.8 82.2 82.5 82.6 82.9
54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 39.0 38.9 39.2 39.4 40.1 41.4
64)
20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 18196 17851 18595
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 : : : : : : : : : 8.7 8.6 8.9
ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : : : : : : : : 17.6 17.3 17.8
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) : : : : : : : : : 4.0 3.9 3.8

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu : : : : : : : : : 8.2 8.1 8.2
varsta intre 15-24 ani)

Barbati 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 215142 215814 216441 217299 218283 219135
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 147310 147995 148535 149244 149946 150427
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 109560 110900 111454 112658 113136 112723
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta : : : : : : 103392 104489 105425 106395 106982 106835
intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64) : : : : : : 70.2 70.6 71.0 71.3 71.3 71.0

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 40.3 40.8 41.2 41.5 41.4 40.7
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 85.0 85.4 85.7 86.0 85.9 85.4
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 46.6 46.7 46.7 46.9 47.7 48.9
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% : : : : : : : : : : 70.1 69.7
din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 19.5 19.2 18.9 18.7 18.5 18.5
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% : : : : : : 5.8 5.9 6.0 6.1 6.2 6.5
din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : : : : : : 11.2 11.5 11.8 11.9 12.0 11.9
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 57.1 57.4 57.4 57.4 57.7 58.3
14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) : : : : : : 36.9 36.7 36.5 36.2 36.0 35.6

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) : : : : : : 6.0 5.8 6.1 6.4 6.3 6.1

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 77.2 77.3 77.4 77.4 77.4 77.4
64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 49.5 49.7 49.9 49.8 49.7 49.4
24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 92.1 92.1 92.1 92.0 91.8 91.8
54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 50.9 50.7 50.6 50.5 51.1 52.3
64)
20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 8957 8927 9509
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 : : : : : : : : : 7.6 7.6 8.0
ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : : : : : : : : 16.4 16.5 17.4
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) : : : : : : : : : 3.4 3.3 3.3

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu : : : : : : : : : 8.2 8.3 8.7
varsta intre 15-24 ani)

44
Femei 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
1. Populatia totala (mii persoane) : : : : : : 227024 227467 227914 228566 229321 229891
2. Populatia cu varsta intre 15-64 : : : : : : 148479 148886 149301 149847 150362 150694
3. Ocuparea totala a fortei de munca (mii persoane) : : : : : : 79838 81438 82983 84626 85904 86530
4. Populatia in cadrul ocuparii fortei de munca, cu varsta : : : : : : 75848 77193 78929 80359 81664 82433
intre 15-64
5. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15-64) : : : : : : 51.1 51.8 52.9 53.6 54.3 54.7

6. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 32.5 33.4 34.1 34.6 34.7 34.4
24)
7. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 63.5 64.3 65.4 66.2 66.9 67.3
54)
8. Rata de ocupare (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 25.5 25.5 26.3 26.8 27.8 29.1
64)
9. Rata de ocupare a persoanelor cu norma intreaga (% : : : : : : : : : : 46.7 47.1
din populatia cu varsta intre 15-64)
10. Patroni (% din total ocuparii fortei de munca) : : : : : : 13.1 12.8 12.4 12.2 12.0 11.8
11. Rata de ocupare a persoanelor cu norma part-time (% : : : : : : 28.7 29.1 29.6 29.8 29.8 30.0
din ocuparea totala)
12. Ocuparea pe baza de contracte pe peioada : : : : : : 12.3 12.6 13.0 13.4 13.7 13.7
determinata (% din ocuparea totala)
13.Rata de ocupare in Servicii (% din ocuparea totala) : : : : : : 80.5 80.9 80.8 80.6 81.0 81.7
14. Rata de ocupare in Industrie (% din ocuparea totala) : : : : : : 15.3 15.1 14.8 14.7 14.4 13.9

15. Rata de ocupare in Agricultura (% din ocuparea totala) : : : : : : 4.2 4.0 4.3 4.7 4.6 4.4

16. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 57.9 58.5 59.2 59.8 60.2 60.7
64)
17. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 15- : : : : : : 41.4 41.9 42.4 42.5 42.3 42.0
24)
18. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 25- : : : : : : 70.8 71.5 72.3 72.8 73.3 73.9
54)
19. Rata de activitate (% din populatia cu varsta intre 55- : : : : : : 27.9 27.9 28.5 29.0 29.8 31.1
64)
20. Somajul total (mii persoane) : : : : : : : : : 9239 8924 9085
21. Rata somajului (% din forta de munca de peste 15 : : : : : : : : : 10.2 9.8 9.9
ani)
22. Rata somajului in randul tinerilor (% din forta de : : : : : : : : : 18.9 18.4 18.5
munca cu varsta intre 15-24 ani)
23. Rata somajului pe termen lung (% din forta de munca) : : : : : : : : : 4.7 4.5 4.5

24. Rata somajului in randul tinerilor (% din populatia cu : : : : : : : : : 8.1 7.8 7.7
varsta intre 15-24 ani)

Sursa: date Eurostat

Anexa 4











a PIB
cresterea cresterea
a ocupariii forteii de
e munca
1996- 1996-
2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004
B 2.7 0.8 0.7 1.2 2.3 1.2 1.4 -0.2 -0.1 0.7
DK 2.7 1.4 2.1 1.5 2.2 1.1 0.4 -0.7 -0.3 0.4
D 1.8 0.6 0.2 0.4 2 0.7 0.4 -0.6 -0.9 0.2
EL 3.4 4.1 4 3.6 3.8 0.6 -0.3 -0.2 0.3 0.4
E 3.8 2.7 2 2 3 3 2.4 1.3 1 1.7
F 2.7 2.1 1.2 1.1 2.3 1.4 1.8 0.8 0.1 0.5
IRL 9.8 5.7 6 3.3 4.5 5.7 3 1.4 0.4 1.4
I 1.9 1.8 0.4 1 2.1 1 1.9 1.4 0.4 1
L 7.2 1.2 1.1 1.1 2.7 4.2 5.6 3.1 1.1 1.2
NL 3.7 1.3 0.2 0.5 1.7 2.6 1.9 0.7 -0.6 0.1
A 2.8 0.7 1 1.2 2 0.6 0.7 -0.4 0 0.4
P 3.9 1.6 0.4 0.5 2 1.9 1.4 0.2 -0.3 0.3
FIN 4.8 0.6 1.6 2.2 2.9 2.3 1.2 0.3 -0.2 0.3
S 3.3 1.1 1.9 1.4 2.7 0.8 1.9 0.2 -0.3 0.2
UK 2.9 2.1 1.9 2.2 2.6 1.5 0.6 0.1 0.5 0.5
EU 2.7 1.6 1.1 1.3 2.3 1.4 1.2 0.4 0 0.6

Sursa: Comisia Europeana - estimari realizate in primavara anului 2003

45
 Anexa 5
























Total Barbatii Femei

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004
B 65.1 64.2 64.7 65.3 65.7 73.7 73.2 73.1 73.2 73.2 56.4 55.1 56.2 57.2 58
DK 80 79.9 79.6 79.4 79.2 84.2 83.8 83.6 83.3 83 75.6 75.9 75.5 75.1 74.9
D 71.1 71.5 71.5 71.6 71.6 78.9 78.9 78.7 78.4 78.2 63.3 63.9 64.2 64.5 64.8
EL 62.9 62.1 63.1 64.1 64.8 76.9 76.2 76.6 77.1 77.4 49.7 48.7 50.1 51.5 52.7
E 63.2 64.5 66 66.9 67.4 77.3 78.3 79 79.4 79.5 49.2 50.7 52.8 54.2 55.1
F 68.7 68.8 69.1 69.4 69.6 75.2 75.2 75.7 75.7 75.6 62.4 62.4 62.7 63.3 63.8
IRL 68.1 68.4 68.4 68.8 69.3 79.7 79.7 79 79 79.2 56.5 57.1 57.8 58.4 59.3
I 60.1 60.6 61.1 61.6 62 74.1 74.1 74.4 74.5 74.6 46.3 47.3 47.9 48.8 49.7
L 64.1 64.4 65.5 66.3 66.7 76.3 76.3 77.1 77.5 77.5 51.6 52.2 53.7 54.9 55.7
NL 75.2 75.8 76.5 76.7 76.6 84.1 84.3 84.5 84.3 83.9 66 67.1 68.3 68.8 68.8
A 71 71.3 73 73.8 74.1 80 79.5 80.1 80.3 80.2 62 63.2 66 67.2 67.7
P 71.5 71.8 72.1 72.3 72.3 79.3 79.4 79.5 79.3 79.1 63.9 64.5 65 65.5 65.7
FIN 74.5 75 74.9 74.8 74.8 77.2 77.6 77 76.7 76.5 71.8 72.4 72.8 72.7 72.7
S 77.3 77.9 77.6 77.4 77.3 79.8 79.9 79.4 79 78.7 74.8 75.7 75.8 75.5 75.4
UK 75.7 75.6 75.6 75.6 75.6 83.2 82.9 82.7 82.5 82.3 68.2 68.1 68.3 68.5 68.7
EU 69 69.2 69.7 70 70.2 78.2 78.3 78.4 78.4 78.3 59.7 60.2 60.9 61.6 62

Sursa: Comisia Europeana

Anexa 6



























15-24 25-54 55-64

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004
B 35.3 35.7 35.7 35.7 35.7 82.4 81.2 81.9 82.5 82.9 27.1 25.9 27.8 29.6 30.5
DK 70.7 68 68.6 68.3 68.1 87.9 87.9 87.8 87.6 87.4 58.2 60.5 60.4 60.5 60.6
D 51.5 51.1 50.4 49.6 49.2 85.3 85.6 85.7 85.8 85.9 42.9 43 43 43.4 43.5
EL 38.5 36.2 36.1 36.3 36.6 77.5 77.2 78.1 78.9 79.6 40.2 39.7 41.4 43 44.2
E 41.4 42.4 42.9 43 43 75.7 76.5 78.1 78.9 79.4 39.5 41.9 42.7 43.8 44.6
F 35.6 36.2 37.3 37.7 37.9 86.3 86.1 86.1 86.3 86.5 32.1 33.8 36.7 39.1 40.4
IRL 54.4 53.4 52.4 52.5 53.1 78.4 79 79.1 79.5 80 46.5 48.1 49.3 49.8 50.3
I 38.4 36.6 35.5 34.6 34 74.3 75.1 75.7 76.4 77 29 29.2 30.2 30.9 31.3
L 34.1 34.5 34.7 34.6 34.5 79.7 80 81.1 81.8 82.3 27 25.7 28.3 31.3 33.8
NL 72.9 73.8 73.7 72.5 71.1 83.7 84.3 84.8 85 84.9 39 40.2 43.3 45.6 46.4
A 55.3 54.7 56 55.6 54.8 85.3 85.9 88.1 88.7 88.8 30.5 30.5 31.8 33.1 33.5
P 46.6 47.4 47.6 47.3 47 84.8 85.2 85.4 85.5 85.6 52.4 51.7 52.9 54 54.3
FIN 52.3 52.1 51.5 51 50.8 87.9 88 88 87.9 87.8 45.8 50.3 52.1 52.3 52.3
S 48.1 50 49.1 48.5 48.2 87.9 88 87.7 87.5 87.4 68.6 70 71.2 71.9 72.2
UK 65 64.4 64 63.7 63.5 84.1 83.8 84 84.1 84.1 53 54.1 55.4 55.9 56.1
EU 47.8 47.7 47.7 47.5 47.3 82.2 82.4 82.8 83.2 83.4 40.7 41.5 42.8 43.6 43.9

Sursa: Comisia Europeana

46
 Anexa 7






























Total
All B`rba]i
Men Femei
Women

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004
B 60.5 59.9 59.9 59.9 60.1 69.5 68.8 68.2 67.9 67.8 51.5 51 51.4 51.9 52.4
DK 76.3 76.2 75.9 75.5 75.3 80.8 80.2 80 79.6 79.4 71.6 72 71.7 71.2 71
D 65.6 65.8 65.3 64.9 64.9 72.9 72.8 71.7 71.1 71.1 58.1 58.8 58.8 58.6 58.9
EL 55.7 55.4 56.7 57.6 58.3 71.1 70.8 71.4 72 72.2 41.2 40.9 42.5 43.8 44.8
E 56.2 57.7 58.4 59.2 60 71.1 72.4 72.6 73 73.6 41.2 43 44.1 45.2 46.1
F 62.1 62.8 63 63.2 63.4 69.2 69.7 69.5 69.3 69.4 55.2 56 56.7 57.2 57.8
IRL 65.1 65.7 65.3 64.9 65 76.1 76.4 75.2 74.3 73.9 54 54.9 55.4 55.5 56.1
I 53.7 54.8 55.5 55.9 56.4 68 68.6 69.1 69 69 39.6 41.1 42 42.9 43.8
L 62.7 63.1 63.7 63.9 63.9 75 75 75.6 75.3 74.8 50.1 50.9 51.6 52.3 52.7
NL 72.9 74.1 74.4 73.8 73.2 82.1 82.8 82.4 81.4 80.6 63.5 65.3 66.2 65.9 65.6
A 68.5 68.5 69.3 69.7 69.8 77.3 76.4 75.7 75.6 75.5 59.6 60.7 63.1 63.9 64.2
P 68.4 68.7 68.2 67.7 67.4 76.6 76.7 75.9 75.1 74.6 60.5 61 60.8 60.5 60.4
FIN 67.2 68.1 68.1 68 68.2 70.1 70.8 70 69.7 69.9 64.2 65.4 66.2 66.2 66.4
S 73 74 73.6 73.1 72.8 75.2 75.7 74.9 74.3 74 70.9 72.3 72.2 71.6 71.3
UK 71.5 71.7 71.7 71.7 71.6 78.1 78.3 78 77.7 77.5 64.8 65 65.3 65.5 65.7
EU 63.4 64.1 64.3 64.3 64.5 72.8 73.1 72.8 72.5 72.5 54.1 55 55.6 56.1 56.5

Sursa: Comisia Europeana

Anexa 8

































15-24 25-54 55-64

2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004 2000 2001 2002 2003 2004
B 29.1 29.7 29.4 29 29 77.4 76.6 76.5 76.5 76.7 26.3 25.1 26.7 28.3 29.1
DK 66 62.3 63.5 62.7 62.3 84.2 84.4 84.1 83.8 83.6 55.7 58 57.8 57.8 57.9
D 47.2 46.8 45.6 44.2 43.7 79.3 79.4 78.7 78.3 78.3 37.6 37.9 38.4 38.9 39.3
EL 27.1 26 26.6 26.9 27.2 70 70.1 71.1 72 72.5 38.6 38 39.7 41.3 42.5
E 32.3 33.5 33.3 33.4 34 68.3 69.4 70.1 70.7 71.5 37 39.2 39.7 40.8 41.6
F 28.6 29.5 30.1 30.3 30.6 78.8 79.4 79.5 79.4 79.6 29.9 31.9 34.8 37.2 38.6
IRL 50.7 49.5 47.9 46.9 46.9 75.4 76.4 76.1 75.7 75.7 45.3 46.8 48.1 48.3 48.6
I 26.4 26.3 25.8 25.2 25 68 69.2 70.1 70.6 71.1 27.7 28 28.9 29.6 30.1
L 31.9 32.3 32.3 31.6 31.1 78.2 78.7 79.1 79.1 79.1 26.7 25.6 28.3 31.1 33.7
NL 68.7 70.4 70 67 64.5 81.7 82.8 82.8 82.2 81.7 38.2 39.6 42.3 44.6 45.2
A 52.4 51.4 51.8 50.7 49.6 82.6 82.9 84.1 84.4 84.3 28.9 28.9 30 31.2 31.6
P 42.4 43 42.1 41 40.4 81.8 82.3 81.6 81 80.7 50.7 50.1 50.9 51.7 51.8
FIN 41.1 41.8 40.7 40.3 40.5 80.9 81.5 81.6 81.5 81.6 41.6 45.7 47.8 48.3 48.8
S 42.2 44.2 42.8 41.9 41.4 83.9 84.6 84.2 83.6 83.3 65 66.7 68 68.6 68.8
UK 56.7 56.7 56.3 55.9 55.5 80.4 80.6 80.6 80.7 80.6 50.8 52.3 53.5 54.1 54.1
EU 40.4 40.8 40.6 40.1 40 76.5 77 77.2 77.2 77.3 37.8 38.8 40.1 41 41.4

Sursa: Comisia Europeana

47
 BIBLIOGRAFIE

Alena Nesporova – “Employment and labour market policies in transition

economies” – ILO, Geneva, 1999
Banca Mondial` – “European Integration, Regional Policy and Growth”,
2003
Bernhard Seliger – “Unemployment, the One Lasting Problem”, Central
Europe Review, 2002
Christopher O’Leary, Alena Nesporova, Alexander Samodorov – “Manual
on evaluation of labour market policies in transition economies”, ILO,
Geneva, 2003
Comisia European` – “Employment”, http://europa.eu.int/comm/
enlargement/ faq/#Employment
Douglas North - “Economic Performance through time”, 1994
Douglas North - “Institutions, Institutional Change and Economic
Performance, 1990
European Community Household Panel – date statistice
Frank Barry – “Labour Market Structures and the Effects of EU Regional
Aid”, 2002
Funck Bernard [i Lodovic Pizzati – “Labor, Employment and Social
Policies in the EU Enlargement Process”, Washington, 2002
Herbert Brücker - “The impact of Eastern Enlargement on Employment
and Labour Markets in the EU Member States. Final Report”, Comisia
European?, 2001
Hofstede, Samuel P. - “Culture’s consequences. International differences
in work-related values”, 1984
Institutul Na]ional de Statistic` – “Buletin CANSTAT”, “Anuarul statistic al
Romåniei”, “Forta de munc` \n România – Ocupare [i [omaj”

48
James Gwartney [i Robert Lawson – “Economic Freedom of the World
Annual Report 2003”,
John O’Sullivan – “Burdensome Regulation Will Strain New EU States”,
Chicago Sun-Times, 17 Decembrie, 2002
Klara Foti, Nemes Nagy Jozsef, Jakobi Akos, Eva Havasi, Judit Monostori,
Marta Zahonyi - “Alleviating Poverty: Analysis and Recommendations
2000-2002”, Human Development Report, 2003
Marian Tupy – “EU Enlargement. Costs, Benefits and Starategies for
Central and Eastern European Countries”, Policy Analysis nr. 489, Cato
Institute, 2003
Matloob Piracha, Roger Vickerman - “Immigration, Labour Mobility and
EU Enlargement”, University of Kent, 2003
Michelle Riboud, Carolina Sanchez-Paramo [i Carlos Silva-Jauregui –
“Labor Markets of the Accession Countries: Fit to Join?, Transition
Newsletter, Banca Mondial`, 2002
Paul Fudulu - “Handicaped Societies. A Theory of Continous Economic
Failure”, Bucure[ti 2000
Paul Fudulu – “The Weak Institutions Syndrome as the Effect of the
Cultural-Institutional Gap”, 2001
Peter Auer – “Changing labour markets in Europe: The role pf institutions
and policies”, ILO, Geneva, 2003
Peter Auer, Christine Daniel – “The future of work, employment and
social protection: The search for new securities in a world of growing
uncertainties”, Institute of Labour Studies, Geneva, 2002
Sandrine Cazes, Alena Nesporova – “Labour markets in transition:
Balancing flexibility and security in Central and Eastern Europe”, ILO,
Geneva, 2003.
Sandrine Cazes, Peter Auer – “Employment stability in an age of
flexibility”, ILO, Geneva, 2003

49
Tito Boeri - “The Impact of Eastern Enlargement on Employment and
Wages in the EU Member States”, 2001
Tito Boeri; Herbert Brücker – “Who’s Afraid of the Big Enlargement?
Economic and Social Implications of the European Union’s Prospective
Eastern Expansion”, Londra, CEPR, 2002.
www.cato.org
www.ce-review.org
www.europa.eu.int/comm/eurostat. www.insse.ro
http://europa.eu.int/comm/employment_social/employment_strategy/index_en.htm

50
Printed by: Evenimentul Românesc - Tipogrup Press
ISO 9001
INSTITUTUL EUROPEAN DIN UNIUNEA EUROPEAN~
ROMÂNIA