P. 1
managementul priectelor

managementul priectelor

|Views: 5|Likes:
Published by delia
managementul priectelor
managementul priectelor

More info:

Published by: delia on May 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/28/2014

pdf

text

original

Curs4 Managementul calităţii proiectelor

Crearea şi menţinerea calităţii procesului şi produsului într-un proiect necesită o abordare sistematică. Această abordare ar trebui îndreptată în scopul asigurării că necesităţile exprimate şi implicite ale clientului sunt înţelese şi îndeplinite, că necesităţile altor părţi interesate sunt înţelese şi evaluate şi că politica referitoare la calitate a organizaţiei iniţiatoare este luată în considerare pentru implementarea în managementul proiectului. Fiecare proiect este influenţat de cerinţe specifice privind calitatea, costul şi durata de execuţie. Satisfacerea concomitentă a acestor trei cerinţe (reducerea costurilor şi a duratei de execuţie în paralel cu creşterea calităţii) este greu de realizat deoarece este posibilă doar în situaţia unor modificări tehnice sau organizatorice spectaculoase. Managerul de proiect are rolul de a asigura realizarea calităţii impuse în condiţii de costuri şi durate acceptabile. Standardul 13465 defineşte managementul calităţii proiectelor ca

„ansamblul activităţilor funcţiei generale de management care determină politica referitoare la calitate, obiectivele şi responsabilităţile pe care le implementează în cadrul sistemului calităţii prin mijloace cum ar fi: planificarea, asigurarea, controlul şi îmbunătăţirea calităţii”. Rodney Turner1 apreciază că un proiect are o calitate corespunzătoare dacă :  satisface cerinţele beneficiarului şi/sau sponsorului proiectului;  respectă specificaţia;  rezolvă problema;  corespunde condiţiilor de utilizare. La începutul oricărui proiect clientul poate avea o relativă informare asupra problemei pe care încearcă să o rezolve sintetizând-o sub forma unor condiţii şi deziderate care vor deveni, formal, specificaţia proiectului. La finalizarea proiectului produsul sau serviciul predat trebuie să corespundă specificaţiei şi sa-l satisfacă pe beneficiarul proiectului.

1

J.Rodney Turner – Manualul Gower de management de proiect

. În plus este posibil ca la întocmirea specificaţiei să nu fie disponibile toate datele necesare. «creşterea calităţii». fiecare dintre acestea fiind structurate pe: date de intrare. prezentate pe parcursul execuţiei proiectului. «asigurarea calităţii». obiectivele şi responsabilităţile aferente proiectului şi se realizează prin «planificarea calităţii». Absenţa cerinţelor de calitate în fiecare fază a proiectului poate avea consecinţe negative asupra partenerilor implicaţi în proiect. creşterea continuă a calităţii). Managementul calităţii proiectului include toate funcţiile de management care determină politica de calitate. Juran. De exemplu: √ Modificările cerinţelor clientului / utilizatorului proiectului. cât şi produsului / serviciului rezultat din proiect. Managementul calităţii proiectului include procesele necesare pentru asigurarea că proiectul va satisface cerinţele pentru care a fost lansat. în reuniunile (şedintele) de fază.  pot accepta modificarea specificaţiilor stabilite iniţial. cuprinse în «sistemul calităţii». Managementul calitatii proiectului. «controlul calităţii». Crosby şi altii) precum si cu dezvoltarile ulterioare (TQM – managementul calităţii totale. la un grad redus de satisfacere a cerinţelor beneficiarului. pot avea consecinţe negative în sensul creşterii sarcinilor echipei de proiect. în condiţiile unor specificaţii iniţiale imperfecte. încât asigură compatibilitatea cu seria de standarde internationale ISO 9000 si ISO 10000. Structura de baza a managementului calităţii proiectului este astfel realizată. De aceea. instrumente şi tehnici de realizare a etapei calitative respective precum şi pe rezultatele finale ce sunt prezentate sub forma unor date de ieşire. Managementul calităţii proiectului se adresează atât managementului proiectului propriu-zis. fapt ce conduce deseori. cu recomandările iniţiatorilor proceselor de management al calităţii (Deming. cu următoarele probleme:  pot considera că specificaţia stabilită la iniţierea proiectului trebuie respectată cu orice preţ şi nu trebuie modificată. în procesul de management al calităţii. dar dacă acestea suferă tot timpul modificări atunci proiectul riscă să se prelungească în mod nejustificat.În realitate este practic imposibil ca la începutul proiectului un beneficiar să-şi poată defini cu exactitate cerinţele sau să fi exprimat suficient de clar ceea ce gândeşte. prezintă trei componente disticte. managerii de proiect se pot confrunta.

Reprezintă intenţiile şi direcţiile generale ale organizaţiei în ceea ce priveşte calitatea. stabilite în cadrul reuniunilor de modificare a duratelor de realizare a obiectivelor intermediare. Planificarea calităţii proiectului Planificarea calităţii presupune identificarea standardelor de calitate. 3. De exemplu. În cazul realizării proiectului prin participarea mai multor organizaţii. 4. nu se controlează. Standarde şi reglementări. Stabilirea obiectivelor reprezintă cheia intrărilor în procesul de planificare a calităţii. planificarea aprovizionării poate identifica cerinţele de calitate impuse furnizorului. echipa de proiect îşi defineşte propria politică de calitate. Alături de obiectivele proiectului şi de descrierea produsului şi ieşirile altor procese pot fi integrate în planificarea calităţii. Poate fi realizată în mod regulat sau în paralel cu alte procese de planificare. Este una dintre cheile proceselor ajutătoare planificărilor proiectului. Tehnicile de planificare a calităţii sunt. Intrări ale procesului de planificare a calităţii 1. Echipa de proiect trebuie să ia în considerare standardele şi reglementările relevante pentru proiect pentru că acestea pot afecta calitatea acestuia. Politica de calitate. Instrumente si tehnici ale procesului de planificare a calitatii . B. Realizarea activităţilor care dezvoltă cu prioritate seria de standarde ISO 9000 sunt detaliate în procesul de asigurare a calităţii. în cea mai mare parte. Descrierea produsului.√ Devansarea inspecţiilor de calitate planificate. exprimate de conducerea acesteia. Descrierea produsului conţine detalii şi caracteristici tehnice care ajută la stabilirea obiectivelor şi care pot afecta planificarea calităţii. A. schimbările cerute asupra produsului necesită stabilirea standardelor de calitate aferente şi poate necesita ajustări de costuri pe parcursul fazelor proiectului sau calitatea dorită a produsului poate necesita o analiză de risc pentru identificarea problemelor ce pot apărea la realizarea proiectului. poate avea consecinţe negative prin apariţia unor erori neprevăzute. Obiectivele stabilite. De exemplu. Obiectivele stabilite încă de la iniţierea proiectului trebuie să servească definirii necesităţilor partenerilor implicaţi. Ieşirile altor procese. şi determinarea modalităţilor de satisfacere a acestora. relevante pentru proiect. Echipa de proiect trebuie sa respecte una din axiomele fundamentale ale managementului modern al calităţii – calitatea se planifică. 5. cerinţe ce sunt reflectate în planificarea calităţii. Politica de calitate adoptată de proiect poate fi cea a organizaţiei pentru că « aceasta este ». 2. cele utilizate în planificarea proiectului. Echipa de proiect este responsabilă de asigurarea că partenerii implicaţi în proiect sunt conştienţi de politica de calitate adoptată.

Tehnicile utilizate în managementul calităţii pentru reprezentarea grafica a fluxurilor includ: – Diagrama cauză-efect. – Diagramele de fluxuri ajută echipa de proiect pentru a prevedea ce şi unde pot apărea probleme de calitate în evoluţia proiectului şi ajută la găsirea de soluţii pentru anularea lor. în funcţie de cerinţele proiectului. conform ISO 9000. Sistemul calităţii proiectului.1. Specificaţiile de calitate descriu. Analiza comparativă şi adaptivă a pieţei. Aceasta tehnică permite identificarea cauzelor succesive ale apariţiei unei „probleme”. valoarea netă actualizată a investiţiei. 2. domeniile şi limitele procesului de control al calităţii. Planul de management al calităţii. în termeni specifici. Aceste analize sunt utile pentru evaluarea proiectului şi identificarea alternativelor. 4. Cel mai important cost se referă la cheltuielile asociate activităţilor de management al calităţii. modalităţile de implementare a politicii de calitate. Planul de management al calităţii are ca intrări rezultatele (ieşirile) tuturor proceselor de planificare şi este orientat spre controlul calităţii. Echipa de proiect trebuie să indice data de . 2. productivitate mai mare. costuri datorate omisiunilor. Cel mai important beneficiu al stabilirii cerinţelor de calitate îl reprezintă efortul corectiv mai mic. Definirea specificaţiilor de calitate. Echipa de proiect trebuie să prezinte. rata internă de rentabilitate. responsabilităţi. costuri de realizare a proiectului mai mici. procese şi resurse necesare pentru implementarea managementului calităţii». utilizând instrumente financiare cum ar fi: durata de recuperare a investiţiei. Analizele beneficiu/cost presupun estimările costurilor şi beneficiilor tangibile şi intangibile ale diferitelor variante de proiect. Simulări. Planul de management al calităţii poate fi formal sau informal. Diagrame de flux. Tehnica este aplicată cel mai mult asupra produsului proiectului. Este o metodă de management care presupune compararea proiectului actual cu practicile similare din alte genuri de proiecte. Iesiri ale procesului de planificare a calitatii 1. Diagrama de flux prezintă grafic cum variază în timp sistemul de resurse analizat. având ca scop găsirea de soluţii şi stabilirea standardelor de măsură a performanţelor. satisfacţie din partea partenerilor. Analize beneficiu/cost. Costul calităţii se referă la costul total al eforturilor pentru realizarea calităţii produsului şi include toate activităţile care asigură atât conformitatea. cuprinde: «structura organizatorică. asigurarea calităţii şi cresterea calităţii proiectului. Costul calităţii. planificarea duratei unei activităţi nu este suficientă din punct de vedere al managementului calităţii. proceduri. De exemplu. costuri de evaluare. detaliat sau doar schematic. C. Costul calităţii cuprinde trei tipuri de costuri: costuri de prevenire. 5. Simularea este o metoda statistică care ajută la identificarea factorilor care pot influenţa variabilele specifice ale proiectului. 3. cât şi neconformitatea produsului. din organizaţie sau din afara ei. prin planul de management al calităţii. numită si diagrama Ishikawa.

Asigurarea calităţii proiectului Asigurarea calităţii cuprinde evaluarea şi demonstrarea că toate activităţile planificate şi realizate în sistemul calităţii satisfac standardele şi reglementările de calitate ale proiectului. conform procedurilor de control stabilite în planul de execuţie a proiectului. Audituri ale calităţii. Toate activităţile incluse în planul de management al calităţii fac parte integrantă din sistemul de asigurare a calităţii. dacă activitatea va fi măsurată sau doar anumite rezultate ale ei şi care anume. Liste de control. Instrumentele şi tehnicile de planificare a calităţii descrise anterior pot fi utilizate şi pentru asigurarea calităţii. Poate fi realizată de echipa de proiect în interiorul organizaţiei din care face parte (asigurare internă a calităţii) sau de către clienţi sau colaboratori neimplicaţi în proiect (asigurare externă a calităţii). Auditul calităţii este o evaluare făcută asupra activităţilor de management al calităţii realizate (fie în acelaşi proiect fie în altele) în vederea îmbunătăţirii performanţelor proiectului actual. Instrumente şi tehnici de planificare a calităţii. Procesul de management al calităţii poate identifica necesităţile pentru realizarea altor activităţi cuprinse în celelalte procese de management. Implementarea creşterii calităţii necesită acţiuni preventive şi corective. Poate fi planificat sau realizat ori de câte ori este necesar. Ea realizează legătura dintre rezultatele trecute şi rezultatele viitoare. Ieşiri ale procesului de asigurare a calităţii 1. 3. Poate fi simplă sau complexă. Lista de control este un instrument utilizat la verificarea şi controlul realizării activităţilor. este un mijloc de apreciere şi corectie a performanţelor proiectului. Rezultatele controlului calităţii. Creşterea calităţii. Creşterea sau îmbunatăţirea continuă a calităţii include acţiuni de creştere a eficacităţii şi eficienţei proiectului în vederea obţinerii de beneficii pentru parteneri şi satisfacţie pentru utilizator. C. . în funcţie de specificul proiectului. B. 2. A. 4. Intrări ale procesului de asigurare a calităţii 1 Planul de management al calităţii.început şi de sfârsit a acesteia. 2. Poate fi realizat de auditori interni sau externi ai organizaţiei. Instrumente şi tehnici pentru asigurarea calităţii 1. Definirea specificaţiilor de calitate. 3. Intrări pentru alte procese.

a rezultatelor produsului sau proceselor. Ea ajută la conducerea intervenţiilor în mod metodic abordând succesiv punctele cele mai importante. Instrumente şi tehnici pentru controlul calităţii 1. Planul de management al calităţii 3. cât şi la rezultatele managementului proiectului. 3. Inspecţiile includ activităţi precum măsurarea. folosind statistici descriptive si analizarea lor. Liste de control B. Poate fi coordonat de un compartiment specializat al organizaţiei din care face parte echipa de proiect sau chiar de aceasta. Inspectii. Rezultatele activităţilor incluse în planul de execuţie a proiectului cuprind atât performanţele produsului. Definirea specificaţiilor de calitate. Diagrame de control. Sunt utilizate pentru stabilirea momentului în care procesul este în control (apar erori previzionate sau aleatorii). Intrări ale controlului calităţii 1. . cât şi rezultatele proceselor de management a proiectului. în timp. examinarea şi testarea în vederea stabilirii conformităţii rezultatelor proiectului cu cerinţele acestuia. El poate fi schimbat în vederea îmbunatăţirii calităţii lui. costuri sau variante de termene. Echipa de proiect trebuie să posede cunoştinte de control statistic al calităţii. Rezultatele planificate trebuie să fie disponibile pe tot parcursul execuţiei proiectului pentru compararea cu rezultatele obţinute sau în curs de realizare.Controlul calităţii proiectului Controlul calităţii implică monitorizarea rezultatelor specifice ale proiectului în vederea măsurării conformităţii lor cu standardele şi reglementarile de calitate de referinţă şi identificarea căilor de eliminare a cauzelor de neconformitate. Principiul acestei tehnici consta în izolarea a 20% din parametrii unei activitati care explica 80% din problemele acesteia. Diagrame Pareto. Rezultatele activităţilor. Controlul calităţii se realizeză pe întreg parcursul execuţiei proiectului. Diagramele de control pot fi utilizate pentru monitorizarea diferitelor variabile de ieşire. A. 4. 2. 2. Diagramele de control reprezintă vizualizarea grafică. Rezultatele monitorizate se referă atât la performanţele produsului. Este o metoda de decizie şi control care permite utilizarea priorităţilor după diferite criterii. Cel mai frecvent sunt utilizate pentru activitati repetitive. Inspecţiile pot fi realizate la orice nivel (rezultatele unei singure activităţi sau rezultatele produsului final). erori în documentaţii. Atunci când procesul este în control el nu trebuie adaptat. dar nu trebuie adaptat în timpul procesului de control.

Diagrame de flux. În cadrul acestui proces ajută la analizarea cauzelor apariţiei disfunctionalităţilor. Analize privind politica de viitor. 6. Acest tip de selecţie reduce costurile controlului calităţii.Numărul cauzelor noncalităţii 50 100 90 40 80 70 30 25 20 15 10 5 3 4 60 50 40 30 20 2 5 1 6 1 7 1 8 1 9 1 10 10 Cauze ale noncalităţii 1 2 3 Această metodă permite managerilor de proiect să depisteze principalele cauze generatoare de abateri în realizarea proiectelor. Selecţionând şi acţionând doar asupra a 20% din cauzele care generează probleme privind calitatea proiectului să se obţină o ameliorare 80 % din efectele posibile. Figura 1. 5. Folosesc tehnici matematice şi vizează evolutiile strict cantitative ale rezultatelor. Sunt utilizate pentru monitorizarea: . Diagrama Pareto 4. Ele se bazeaza pe o extrapolare a datelor din trecut spre viitor. Eşantionarea statistică presupune alegerea unor categorii de activităţi sau procese reprezentative din lista completă pentru inspecţie. Eşantionare statistică.

identificate în timpul inspecţiilor pot fi acceptate sau eliminate. Procese de ajustare. 4. Listele de control odată completate devin baza de înregistrari şi de informaţii pentru proiect. Completarea listelor de control. Componentele eliminate presupun aplicarea de activităţi corective. Iesiri ale controlului calităţii 1. C. Componentele neconforme ale activităţilor sau proceselor. 2. 3. ca urmare a rezultatelor controlului calităţii. aceste procese se desfăşoară odată cu procesele de control integrat al proiectului. Procesele de ajustare presupun acţiuni preventive şi corective imediate. Corecţiile sunt acţiuni de eliminare a neconformităţilor. În unele cazuri.√ Performantelor tehnice – câte erori sau defecte au fost identificate si câte au ramas necorectate. Corecţii. . 5. Elaborarea deciziilor. Ele intră în categoria activităţilor neprevăzute şi reprezintă una din cauzele cele mai frecvente de nerespectare a termenilor proiectului. Echipa de proiect trebuie să depună eforturi pentru minimizarea acestor tipuri de activităţi. √ Costului şi programării activităţilor – câte dintre activităţile dintr-o anumită perioadă au fost realizate cu abateri semnificative. Cresterea calităţii atât pentru proiectul aflat în desfăşurare cât şi pentru proiectele viitoare în care este implicată organizaţia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->