Capitolul I 1. Prezentarea generală a S.C. FISH – PROD S.R.L.

Bacău
Date generale ale firmei Denumirea/Numele firmei S.C. FISH-PROD S.R.L. Forma juridică Forma juridică a firmei S.C. FISH-PROD S.R.L. este de societate cu răspundere limitată. Locul desfăşurării activităţii. Activitatea firmei se desfaşoară în 3 locaţii diferite astfel – un sediu central si două puncte de lucru.

Nr.

Loc desfăşurare activitate Sediul social

Activitatea

Localizare Moineşti, Str. Libertaţii, Bl. A5, Et.2, Ap.5, Jud. Bacău Amenajare Piscicolă Poiana Ferestrăului Piaţa Centrală, Moineşti

Adresă Str. Culturii, Bl. 26, Et.2, Ap.5, oraş Moineşti, judeţ Bacău Loc. Moinesti, Jud. Bacău Piaţa Centrală, Moineşti, Bacău

1

Activitatea de management Piscicultură şi

2 3

Punct de lucru Punct de lucruMagazin

Pescuit Pescărie

Tabelul 3.1. Locaţiile unde îşi desfăşoară activitatea S.C. Fish – Prod S.R.L.

Înregistrată la Registrul comerţului cu nr. J4/1144/2000, din data 11. 02. 2000, cod fiscal 22023471.

Nr. Nume acţionar

Nr. părţi

Valoare
1

Valoare

Participare la

sociale 1. Buruiană Marcel deţinute 126 84 210

nominală a părţilor sociale 10 RON 10 RON 10 RON

totală 1260 RON 840 RON 2100 RON

capital (%) 60 40 100

(adiministrator) 2. Codrea Ioan VALOARE TOTALĂ

Tabelul 3.2. Structura capitalului social al S.C. FISH-PROD S.R.L.

1.1.

Scurt istoric

S.C. FISH-PROD S.R.L , societate comercială, ce are ca obiect principal de activitate piscicultura şi pescuitul, acestea fiind şi activităţile generatoare de venit pe care firma le desfăşoară încă din anul înfiinţării, anul 2000, în cadrul Amenajării Piscicole Moineşti. Oraşul Moineşti este situat pe drumul naţional 2 G (D.N. 2 G.) pe o lungime de aproape 9 km de la intrarea în Găzărie dinspre Bacău până la ieşirea din Văsieşti spre Comăneşti. Iazul pentru peşte se găseşte în zona Schela Moineşti în punctul Poiana Ferestrăului, pe cursul superior al rîului Trotuş. AMENAJAREA PISCICOLĂ Moineşti este reprezentată prin LACULCRESCĂTORIE şi Hala de depozitare si pregatire pentru transport a produselor (peştilor). În baza hotărârii primariei locale, în legătură cu cererea facută de către proprietari, Buruiană Marcel şi Codrea Ioan, firma S.C. FISH-PROD S.R.L. are drept unic de folosinţă asupra albiei vechi a râului Trotuş , singurul canal de alimentare al iazului Moineşti. În perioada 2000-2007 firma a produs în special peşte de consum (cca 560 tone), realizând desfacerea prin magazinul din oraşul Moineşti, magazin propriu a peste 50% din producţie, peşte viu / proaspăt.

Producţia putea fi de câteva ori mai mare dacă firma nu ar fi suferit pierderi enorme de material piscicol în iaz, de pe urma secetei din vara anului 2001 şi inundaţiilor din anii 20042005. De fapt aceasta este una din raţiunile principale pentru care se doreşte deplasarea masivă spre creşterea supraintensivă şi intensivă unde controlul şi paza pot fi asigurate mult mai bine şi mai uşor.
2

firma a avut o producţie de aproape 500 tone de peşte de consum. aeratoare. Popularea se face prin cumpararea puietului de la Staţiunea de Cercetări Piscicole Nucet (Târgovişte). firma a cumpărat principalele mijloace de producţie a peştelui din amenajare. la care nu se pune problema uzurii şi a fiabilităţii.cele noi. iar în anul 2007 a reluat activitatea. pompe etc. ex: mese de furajare semiautomate. urmată de pescuitul de toamnă şi desfacerea la magazinul propriu în stare vie şi proaspătă. Producţia de peşte şi eficienţa activităţii în piscicultură depind în aceeaşi măsură şi de starea digurilor. în special din import. de nivelul apei şi de calitatea năvoadelor etc. 3 .În general s-a practicat o creştere semiintensivă în iazul piscicol.sânger – 220 tone Circa 50 % a fost valorificat în stare proaspătă sau vie prin magazinul propriu care este dotat cu un bazin pentru peşte viu şi congelatoare. din care: . încadrată în centura exterioară dintre Carpaţii Româneşti şi zonele extracarpatice). diguri şi canale. mijloacele fixe se împart în doua categorii: . axându-se mai ales pe producţia de crap (Cyprinius Carpio) pentru consum. ex: staţii de pompare. . creşterea acestuia cu hrană naturală şi cantităţi mai mici de furaje.crap – 280 tone . Din punct de vedere al uzurii. Caracterul specific al sectorului face ca fiecare mijloc fix care participă la procesul de producţie să aibă relevanţa lui şi să fie în strânsă legătură cu celelalte. După perioada de pauză productivă. .cele puse în funcţiune în ultimii 8 ani. care prezintă unele deficienţe mai mult sau mai puţin importante. etc. Transportul a fost asigurat cu o autovivieră (camion cu bazine de apă). achiziţionate în 2003. dar care printr-o serie de reparaţii punctuale şi printr-o exploatare raţională pot fi folosite câteva decenii de acum înainte. dar şi fitofag (sanger). ce a constat în popularea cu puiet din speciile caracteristice apelor de deal/munte(fiind o zonă. În cei 7 ani de existenţă.

societatea FISH-PROD mai are în locaţie de gestiune câteva clădiri utilate (fără construcţii hidrotehnice). firma S.C. Aceste clădiri au fost achizitionate in scopul reamenajării si folosirii lor. FISH-PROD SR.În general în domeniul piscicol.proaspăt in magazinele proprii si la clienţii persoane fizice sau juridice. reprezintă dezvoltarea populaţiei de crap.R.L . a început derularea unui program investiţional pe durata a 3 ani. Obiectul de activitate Obiectul principal de activitate în piscicultura. majoritatea mijloacelor fixe. construcţiile hidrotehnice în special. râul Trotuş. care provoacă uneori pierderi datorate ori inundaţiilor ori secetei. Din primăvara anului 2007. 4 . moderne pentru punerea în aplicare a unei metode noi în creşterea combinată supraintensivă si intensivă a crapului si sangerului prin care se poate asigura peştele de consum. ferma piscicola fiind în domeniul public până în anul 2000. Pe lângă acestea. este o firmă relativ nouă pe piaţa băcăoană şi işi doreste sa satisfacă nevoile clientului prin intermediul calitaţii oferite şi a timpului scurt de oferire a produselor. FISH-PROD S. extindere şi optimizarea producţiei dar si ocuparea “podiumului” in domeniu ca lider de piaţa in judeţul Bacau. pescuitul si comercializarea peştelui viu. au o uzură mai mare decât cele de la Amenajarea Poiana Ferăstrăului.L.3. 1. Firma S.C. Se doreşte dezvoltarea afacerii. Acest program constă în principal în achiziţionarea de utilaje de specialitate.2. în acest moment. 99 şi-au îndeplinit norma de uzură. Deficienţele de la Poiana Ferăstrăului se datorează în principal sursei unice de apă. 1. Descrierea activităţii curente Fermele de producţie piscicolă se pot realiza pe terenuri plane cu pante uşoare pentru a asigura continuu debitul necesar de apă. strategiile pe termen lung ale firmei fiind acelea de modernizare. nefolosite în cea mai mare parte datorită vechimii şi uzurii foarte mari: din 103 mijloace. având în vedere că acestea sunt date în funcţiune în cea mai mare parte după 1983.

10 zile . Pregatirea bazinelor de creştere impun anumite reguli cum ar fi: bazinele sunt lăsate pe uscat în perioada iernii. Schiţa amplasamentului piscicol. b) Tehnologia de creştere si ingraşare a crapului. .1 .3 zile . dacă producţia se vinde in toamnă.2 m la evacuare .evacuare 2.bazinele sunt prevazute cu canale drenoare si groapi de pescuit exterioare Figura 3.5 ha/ bazin .forma bazinelor: forma dreptunghiulară. lucrări de curăţare a solului de 5 .suprafaţa acestora in creşterea intensivă a crapului este de 0. in lunile ianuarie.adancimea apei: 1 m la alimentare . februarie şi martie sunt întreprinse lucrări de reparaţii la diguri si instalaţii hidrotehnice (de alimentare si evacuare a apei).a) Caracteristicile bazinelor de creştere (ingraşare): .durata de alimentare : 5. .

crap -2 kg/buc.Supravieţuire în perioada de creştere ť 90 % .9 x 2 kg/buc) = 27. indiferent de ciclul de exploatare adoptat primăvara de regula in ultima decadă a lunii martie sau prima decadă a lunii aprilie înainte ca peştele să caute activ hrana. Pentru creşterea şi îngrăşarea crapului sunt folosite furaje cu proteină 25-37% şi lipide intre 7-12% sunt furaje granulate. Necesarul materialului de populare pentru ferma de creştere a crapului: . se trece treptat la popularea bazinelor de creştere.Producţia obţinută (preconizată) 5 to crap/ha +1 to fitofag /ha .Suprafaţa bazinelor de creştere 10ha . pui de crap (1 an) = ( 10 ha x 5.778 kg . pui de fitofag (2 ani) = (10ha x 1. c) Popularea bazinelor de creştere. fitofag 2 kg/buc .vegetaţia uscată şi mobilizare a solului de pe fundul bazinelor (se aplică amendamentele de calciu acestea in urma unor analize a solului).778 buc pui de crap 1 an in greutate de 100 gr/buc /ha si 556 buc puiet fitofag 2 ani in greutate medie de 250 gr/buc/ha. Dupa tehnologia clasică.9 x 2 kg)/buc = 5.Nr. 6 .555 buc Popularea heleşteelor de creştere se face cu 2. extrudate distribuite sub formă uscată.furaje speciale pentru creşterea crapului.000kg/ha) / (0.780buc .crap = 2. se montează mesele de furajare 8-10 mese/ha având in vedere densitatea la populare mare si pentru a evita creşterea peştelui pe mai multe categorii de greutaţi.390 kg d) Furajarea.000kg/ha) / (0. Calculul materialului de populare: .Greutăţi medii .fitofag = 1.Nr. inundarea bazinelor de creştere are loc in luna martie in 10 zile. Necesar material de populare: Pentru acest gen de amenajare piscicolă cu ciclul de producţie de 1 an materialul de populare este adus din ferme specializate (Staţiunea de Cercetări Piscicole Nucet) pentru obţinerea materialului de populare de 1 an (pepiniere).

Cantităţile de furaje distribuite zilnic se stabilesc în funcţie de dimensiunile materialului de populare.5 kg furaje/ kg peste = 70. e) Alimentarea cu apă. Necesar de furaje pentru ferma de 10 ha .2 kg/buc Peştele produs poate fi pescuit funcţie de comenzile pentru comercializare cu năvodul (pescuit de rărire) sau la gropile de pescuit. Pentru constatarea sporului de creştere la fiecare două săptămâni se efectuează pescuitul de control şi în funcţie de constatările făcute se intervine în modul de furajare. Pentru fiecare tip de furaj folosit există fişă tehnică de furajare care indică cantitatea de furaje folosite zilnic la 100 kg de peşte in funcţie de datele enumerate mai sus.debit Volumul de apă consumat= Vumplere + V primenire = 1.2778 = 47. timp de 10 zile.Producţia obţinută : 50.Material populare : 2778 kg crap .5 m Volum de apă 150.833 kg Furajarea se face pe o perioadă de 180 zile/1 ciclu. 7 .150.000 kg fitofag.000 kg crap .000.Furajarea se face zilnic şi proporţionat.222 kg x 1. Adâncimea medie a apei în bazine= 1. temperatura apei şi de sporul de creştere planificat. in două raţii datorită densitătii foarte mari.Diferenţa de creştere : 50.000 m3 f) Producţii realizate Pentru ferma de creştere a crapului în suprafaţe productive de 10 ha producţia medie obţinută este de : 50. Umplerea bazinelor de creştere se face în luna martie.222 kg .000 m3 aprox 650 m3/h.000 kg crap/buc si 10.Cantitate necesară de furaje: 47.

Mijloacele fixe. 1.3. Patrimoniul şi potenţialul tehnico – productiv (dotarea tehnologică) Societatea dispune de mijloace fixe în valoare de 268 485 ( la sfârșitul anului 2009). Ctr 1 Denumirea mijlocului fix Nr buc Gradul de uzură Mese de furajare semiautomate 1 25% 2 Bărci transport pește 6 15% 3 Năvod pentru pescuit puiet 2 10% 4 Bărci cu motor 2 20% 5 Pompe de alimentare cu apă tip Brateș 1 10% 6 Aeratoare 3 15% Pentru a putea realiza o producție mai importantă din punct de vedere cantitativ.5. numărul de bucăți și gradul de uzură sunt prezentate în tabelul următor: Tabelul 3. Managementul şi utilizarea resurselor umane 8 . utilajele aflate în patrimoniul fermei necesită înlocuirea unor componente pentru a obține un randament mai mare.4. sau chiar înlocuirea celor existente cu unele mai performante. Mijloacele fixe aflate in proprietatea fermei.1. numărul de bucăţi şi gradul de uzură. Nr.

L Functia Muncitor piscicol Şef echipă .Muncitor piscicol Perioada 1991-2000 2000 -In prezent Tabelul 2.L Functia Întreprinzător privat Administrator Perioada 1995-2000 2000-In prezent Tabelul 2. LUCOREX.R. FISH-PROD S.Evoluţia şi structura personalului  Responsabil legal.3. FISH-PROD S.C.R. Experienţa profesională a şefului de echipă.C. 9 . Experienţa profesională a administratorului. Harghita S.2.Piscicultură Locul de munca Ferma Piscicolă Mereceu.administrator Nume: Buruiană Marcel Funcţia: Administrator Studii şi experienţa: Inginer Piscicol Locul de munca S.C.A S.  Responsabilul tehnic Nume Rodariu Marcel Funcţia: Şef echipă Studii şi experienţa: Liceul Agroindustrial . S.

Numărul de angajaţi ai S.C.L. FISH – PROD S.R. 10 .6.ORGANIGRAMA FIRMEI Personalul angajat are următoarea structură pe perioada 2008-2010: ANUL 2008 2009 2010 Total personal din care 12 12 12 Persoane cu studii superioare Persoane cu studii medii 3 3 3 3 5 4 Total muncitori 6 4 5 Tabelul 3.

reparaţii bărci şi unelte. iar celălalt a lucrat cel puţin cinci ani ca muncitor zilier în toate fazele pe care le presupune tehnologia în activitatea de piscicultură: pescuit. .1 şef de echipă (absolvent al liceului de piscicultură). 11 . . Totodată angajaţii pot opta şi pentru o remunerare în natură (peşte) pentru drepturile sau o parte din drepturile salariale cuvenite.1 funcţionar economic. . creştere puiet. care conduce Amenajarea Piscicolă Poiana Fântânele de la înfiinţarea acesteia. realizând şi comercializând peste 3 mil. clauză prevăzută în contractul de muncă. Buruiană Marcel . Managementul firmei este asigurat de unul dintre asociaţi.1 administrator (absolvent al facultăţii de piscicultură). Kg.2 vânzători piscicoli La aceştia se mai adaugă personalul punctului de desfacere Piaţa Centrală Moineşti. Patru din cei cinci muncitori piscicoli sunt calificaţi în meserie şi lucrează de peste 15 ani în domeniu. de peşte. . În ceea ce priveşte managementul resursei umane politica societăţii este de a da fiecărui salariat posibilitatea de a avea un program flexibil cu atât mai mult cu cât piscicultura este o activitate cu un pronunţat caracter sezonier.5 muncitori piscicultori.Personalul actual al Fermei piscicole se compune din: . În toată această perioadă a asigurat o relaţie foarte bună cu băncile şi partenerii de afaceri ai societăţii.2 şoferi . pază etc.

C.Într-un oraş de marime mică cum este Moineştiul. acela de a îmbunătăţi nivelul performanţelor astfel încât liniile respective să fie rentabile. Strategia de marketing este reprezentată de sistemul logic al activităţilor prin care firma are în vedere atingerea obiectivelor propuse şi mai puţin apărarea poziţiei sale pe piaţă împotriva concurenţilor.Capitolul II 1. 2. Productivitatea muncii Se doreşte o adaptare cât mai bună la cerinţele pieţei. se iau în vedere o serie de propuneri cum ar fi: o politică de personal prin care să fie selectați angajați tineri să se asigure o motivare a muncii. marketingul produselor pe piața internă și externă. FISH-PROD S. Segmentele de piaţă asupra cărora se va concentra firma sunt prezentate datorită faptului că aceasta se caracterizează prin nevoi. Pieţe şi marketing Promovarea produselor firmei S.  Segmentele de piaţă principale avute în vedere: În această secţiune a planului vom pune în evidenţă caracteristiciile strategiei de marketing sau a „planului de atac” în vederea atingerii obiectivelor.R. dorinţe şi reacţii diferite la activitatea de marketing 12 . Obiectivul este în aceste cazuri. ca urmare a asigurat utilizarea eficientă a resrselor de muncă. Administratorul societăţii are un comportament activ în raport cu piaţa.L a început încă din momentul în care ideea de proiect era sub formă de studiu de piaţă. iar informaţiile ajung la piaţa ţintă cu uşurinţă. Pentru a putea face faţă cererii existente pe piaţă şi a unei potenţiale creşteri a acesteia. publicitatea se poate face prin moduri diferite. oferind în acelaşi timp produse de cea mai bună calitate. prin stabilirea unor salarii stimulatoare îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului în domeniile prioritare: management financiar.

stând la dispoziţia participanţilor pentru a fi degustate.) cheltuieli cu personalul. Copiii nu constituie o „ţintă” specială.  Preţul Politica de preţ folosită este una care vine în sprijinul clientului. Pentru noile produse se doreşte o lansare în cadrul unui concert în aer liber. reparare echipamente. Preţul este stabilit în funcţie de totalul cheltuielilor diercte şi indirecte şi a costurilor firmei. întreţinere bazine. De asemenea se doreşte crearea de standuri în interiorul supermarketurilor locale pentru a se observa reacţia clienţilor vis-a-vis de produsul prezentat. care a stat la originea creşterii pieţei în 2004. Asupra pieţei consumatoare de peşte. 13 . dimineaţa si seara vizându-se persoanele cu vârste de peste 17 ani consumatoare de produse din aceasta categorie. în vederea prevenirii confundării lor. Publicitatea pentru se face la televiziune. ţinându-se cont de faptul că puterea de cumpărare a consumatorilor din zona studiată este una scazuta. Se urmăreşte ca în urma acestor evenimente vânzăriile produselor să crească. la care vor fi invitaţi solişti de muzică populară. consum de energie electrică.Procesul de creare a unor produse noi. alte cheltuieli. s-a diminuat în intensitate. adică tuturor categoriilor de consumatori.  Poziţionarea produsului pe piaţă. Firma depune eforturi pentru asigurarea unei poziţii clare în cadrul pieţei pentru produsele sale. etc. să se reuşească atragerea unui număr de clienţi si să se facă cunoscute noile produse la un număr mare de persoane diferite ca vârstă. Se doreşte pe această cale realizarea unui Festival Pescareasc Anual. Produsele vor fi prezentate în acest cadru festiv. Astfel se poate calcula prin cumularea urmatoarelor: preţ de cumpărare materie primă (puiet) cheltuieli aferente creşterii si dezvoltării populatiei piscicole (furaje. În ceea ce priveşte cele două produse care urmează a fi lansate pe piaţă este formată din tineri adulţi şi persoane de varsta a 3-a . vor continua să se exercite presiuni atâta timp cât populaţia de nu încetează să scadă prin migraţia către oraşele mari.

analiza cererii de produse specifice.7. fapt ce permite ca la magazinele de desfacere.035 persoane în anul 1930 la 708.8 708. . cifra consumului anual fiind de 4.1 - 2006 4.analiza costurilor.500 ha crescătorii piscicole. mai mici decât ale concurenţilor în condiţiile în care distribuitorii sunt stimulaţi să aplice marje mai mari.Preţurile rezultă în urma studiilor următoare: . cifra de afaceri totală a sectorului ridicându-se la numai 30-40 milioane de euro. . la care se adaugă o marjă de profit. locuitori Total consum Tabelul 3. produsele să ajungă la un preţ de desfacere cu amănuntul.500 ha pepiniere piscicole.5 kilograme/locuitor. într-o perioadă de cca. Piaţa internă Piaţa piscicolă în Romania este relativ redusă în comparaţie cu cea a ţărilor din UE. dar la care ar trebui adăugată şi piaţa neagră. 300 de ferme piscicole. Avantajul firmei este că oferă preţuri mai mici la producător. An Kg/ locuitor Nr. în condiţiile în care se cifrează la numai 4. 3. 72 de ani. 60 de crescătorii salmonicole cu o suprafaţă de 24 ha.6 - 2005 4. Consumul anual de peşte în Romania este de 10 ori mai mic decât cel din ţările Uniunii Europene. Populaţia judeţului a înregistrat o dinamică ascendentă.8 Kg 14 . Se înregistrează în prezent 84. Astfel. numărul locuitorilor din judeţ a crescut de la 375.8 kilograme/ locuitor.3 - 2007 4. 15. 2004 3.analiza preţurilor concurenţilor. În judeţul Bacău se observă o creştere peste medie.751 3 402 004.751 persoane în anul 2007. Consumul de peşte pe locuitor. care reprezintă circa 25-30 la suta din total.

produs pe baza de peşte.La un consum annual raportat la nivel de judeţ de 3 402. de vârste medii.C. iar la momentul actual cererea de peşte a ajuns mai mare decât oferta.cu un procent de 21%. care este în permanenţă proaspătă şi la un preţ accesibil. FISH-PROD S. producţia de peşte din ţară a scăzut în ultimii 13 ani de cca. cliente ale magazinului de desfacere.R. promoţii. ţinând cont ca maroritatea clienţilor persoane fizice sunt femei. 10 ori. Aprecierea lor se datorează în special calităţii produselor.1 tone. din diferite zone ale judeţului. Acesta strategie pe termen mediu vine în întampinarea acţiunilor întreprinse de concurenţi prin lansarea unui produs unic. Vârsta (51 % din populaţie are vârsta cuprinsă între 17 şi 55 ani) şi sexul (68 % femei ) reprezintă un alt tip de clasificare.R.R.5 lei/kg 15 . Clienţii par a fi receptivi la toate noile forme de comerţ. FISH-PROD S.C. Societatea are o cotă de piață sigură.L se încadrează în două categorii: persoane fizice. acesta se situează pe locul 2. 4. Piaţa de desfacere Producţia pentru comercializare este în proporţie de 80%. Se doreşte o atragere a clienţilor prin diversificarea gamei sortimentale. FISH-PROD S. restul procentului fiind utilizat ca material propriu de populare sau ca material de populare pentru alţi producători.C. Comercianţii care nu sunt şi producători practică un preţ de vânzare ridicat şi de aceea S. Nu există riscuri întrucât conform experienţei ultimilor ani tot ceea ce se produce se vinde. din care 560 aparţinand firmei S. persoane juridice. Clienţii firmei S. întreaga producție piscicolă având piață de desfacere asigurată. Prețurile de vânzare previzibile sunt: -crap 9 lei/kg -sânger 9.L îşi propune o creştere a producţiei de peşte prin aplicarea metodei combinate de creştere supraintensivă şi intensivă.L . Mai mult decât atât. Se doreşte comercializarea unor preparate TIP.

Concurenţa Concurenţa la nivel Local (Municipiul Moineşti). uneltele de pescuit utilizate pentru pescuit. La nivel judeţean întâlnim liderul de piaţă Amenajarea Piscicolă Horgeşti. şi prin urmare riscurile de aprovizionare sunt pe măsură. Nr crt. după 1993. în general furnizorii pot asigura cantităţile solicitate de firma S. firma fiind vândută către o persoana privată. Poziţia sa ca lider este realizată prin intermediul următorilor factori: Apariţia pe piaţă încă din perioada comunistă. Avantajul concurenţial la acest nivel este reprezentat de magazinul propriu de distribuţie. calitatea produselor şi rapiditate în onorarea comenzilor. Alte materii prime şi materiale sunt în cantităţi mici.R. Amenajare piscicola 16 Procent . Situarea ei la 15 kilometri de Oraşul Bacău. sunt confecţionate de angajaţii firmei cu materiale furnizate de la fabricile de plase pescăreşti din Galaţi.5.C.L. deoarece: combustibilul necesar este de asemenea în cantităţi mici. şi este procurat de la staţiile din zonă. este într-un procent foarte mic reprezentat de către supermarketurile locale care se aprovizionează în mod direct de la distribuitori naţionali. Furajele de asemenea sunt procurate de la fabricile de nutreţuri din zonă. FISHPROD S. neexistând riscuri din punct de vedere al aprovizionării. Piaţa de aprovizionare Puietul de vara I este procurat de la mai mulţi furnizori cu care se încheie convenţii încă din toamna sau iarna anului anterior pentru a preîntâmpina eventualele riscuri de aprovizionare. comparative cu Municipiul Moineşti (47 km) Campania promoţionala agresivă folosită în unele cazuri. 6. care sunt relativ minore. aprovizionarea la acest capitol fiind îngrădită doar de puterea financiară a firmei. Prin extindere în Oraşul Bacău se doreşte acapararea unei cote de piaţă significante a liderului de piaţă şi parte procentaj din cumulul celorlalţi concurenţi.

469 lei 579.514 lei 70.380 lei 122.Chelt.591 lei 39.668 lei 47.286 lei 88.514 lei 81.457 lei 626. cheltuielilor și rezultatelor financiare Anul / Specificare Venituri din exploatare: 1. Diagnosticul economico – financiar Evoluția veniturilor. 2.125 lei 23.203 lei 7. 5.766 lei 68.266 lei 161. 4.651 lei 50. Concurenţa la nivelul orşului Bacău Capitolul III 1. Iaz Horgesti Iaz Marvila “Dual Fish Srl” Onesti 30 % 17 % 12% 11 % 9% Bazin Bistrita Alte amenajari Tabelul 3.Cheltuieli cu personalul 4.8.266 lei 148.797 lei 2010 872.171 lei 202.904 lei 99.865 lei 872.Alte cheltuieli de exploatare Rezultatul brut al exercitiului: Profit / Pierdere Impozit pe profit Rezultatul net al exercitiului 60.1.501 lei 53.217 lei 566.400 lei 452.256 lei 155.456 lei 726. cu amortizarea si provizioanele 5.319 lei 9.795 lei 60.285 lei 17 .Cheltuieli cu materii prime 3.360 lei 103.383 lei 117.Cheltuieli privind marfurile 2.448 lei 213.319 lei 2009 626. 3.193 lei 143.331 lei 306.Cifra de afaceri Cheltuieli de exploatare: 1.858 lei 627.612 lei 146.745 lei 2008 627.776 lei 88.Venituri din vanzarea marfurilor 2.

RON Total = 33 340. RON 4. Analiza cheltuielilor şi veniturilor CHELTUIELI 1.778 kg x 100. Cheltuieli privind alimentarea cu apă: .crap : 2.390 kg x 40.7ron/kg = 191 249.Tabelul 3. RON . obținând astfel un profit de 146. cheltuielilor și rezultatelor financiare.500 ron/1000 m3= 1 475. 2.000 m3 x 12. În structura cheltuielilor de exploatare.000 ron/kg = 5 560.evacuare 1. Cheltuieli cu furajele .833 kg x 2.alimentare 1.150.125 lei în ultimul an. RON 3 salariaţi x 840 ron/luna = 2520 RON 18 . Evoluția veniturilor.sanger: 1.RON 2.000 m3 x 25.000 ron/kg = 27 780. RON Total = 4 350.9. RON 3.70. ponderea covârșitoare este deținută de cheltuielile cu materii prime.000 ron/1000 m3= 2 875 RON . Cheltuieli privind materialul de populare . Cheltuieli cu personalul : 1 salariat x 1 500 ron/luna = 1500 RON 2 salariaţi x 1 080 ron/luna x 12 luni=26 000.150. Ferma a avut rezultate financiare pozitive în perioada 2008-2010.

000 kg crap x 8 ron/kg = 400 000 RON 10. Cheltuieli cu materiale necesare pregătirii bazinleor :2 000 RON 7.instalaţii de iluminat si siguranţă 2 000 RON Total = 14 224 RON 6.instalaţii automate de furajare = 1 000 RON .5 ron/kw = 1 224 RON .2 ron/kg = 52 000 RON Total venituri = 452 000 RON Profit = Total venituri – Total cheltuieli = 452 000 ron – 305 108 ron 19 . Alte cheltuieli generale din cheltuieli totale =28 668 RON Total cheltuieli = 306 776 RON VENITURI Venituri : 50.5 ron/kw= 10 000 RON .instalaţia de producţie a gheţii : 20 to gheaţă : 600 kg/ 24 ore = 34 zile x 24 ore x 3 kw/ora 2448 kw x 0. Cheltuieli cu energia: .20 instalaţii aerare x 1 kw/ora x 1000 h x 0.000 kg sanger x 5.1 salariat x 925 ron/luna= 925 RON Salarii punct desfacere/ luna 2000 RON Total = 32 945 RON 5.

5. Valoarea adăugată scazută a produselor pescăreşti 6. 3. 4. Nişe de piaţă Riscuri 20 . Infrastructura specifică slab dezvoltată 8. Competitivitate redusă a sectorului la nivel naţional şi local 5. Acces limitat la credite bancare şi proceduri greoaie în accesarea fondurilor 7. Diversitatea ecosistemelor. Puncte Slabe 1. Tradiţie în domeniu. 2. Analiza SWOT Puncte Forte 1. Implementarea deficitară a rezultatelor cercetării Oportunităţi 1. 2. Piaţa internă cu mare potenţial de absorbţie. cu un nivel de educaţie acceptabil. Cerere internă de peşte şi produse din peşte este relativ mare. Diversitate redusă a produselor pescareşti 9. Dotări insuficiente şi tehnologii învechite 2. Forţa de muncă disponibilă. 6. Productivitatea muncii scăzută 4. Instruire insuficientă 10. 3. Lider de piaţă în judeţul Bacău 4. Scăderea ponderii produselor interne în consum 3. Îmbunătăţirea imaginii sectorului 5. Suprafeţe favorabile dezvoltării acvaculturii. Suprafaţa semnificativă de apă.Profit = 146 892 RON 3. Creşterea nivelului de trai şi a puterii de cumparare.

56 Coef Coef Coef 2.89 0.1 0. Crt 1. Schimbarea opţiunilor consumatorilor către alte produse.10. Competiţia pe piaţa Uniunii Europene cu produsele specifice.96 0. Creşterea costurilor de producţie. 2.Rata autonomiei financiare 2. Poluarea mediului 5.Gradul de indatorare 2.9 0.78 0. Indicatori economici.0 0.54 Specificare UM 2008 2009 2010 Tabelul 3.56 0. Prin retehnologizarea fermei se urmărește să se asigure o producție 21 . 3.67 0. Migrarea populaţiei spre zone mai dezvoltate din punct de vedere economic 4.42 1. PROIECTUL DE INVESTITII  Obiectul proiectului Proiectul are ca obiectiv înlocuirea unor componente ale utilajelor din dotarea actuală și chiar înlocuirea unor utilaje.36 56.Rata capitalului propriu fata de activele fixe 3. Ratele de gestiune Rotatia activului total in cifra de afaceri 3.53 2. Analiza economico şi financiară Indicatori economici Nr.1. Ratele rentabilitatii Rata rentabilitatii activelor totale % 52.45 60. 4.23 Coef 0. Ratele echilibrului financiar: 1.

000 10 8 8 10 9.600 198.600 11.900 38. 22 .500 3 1875 300. Echipamente ce vor fi achiziţionate.000 2.700 7.11.700 6 10 8 3 1600 1200 375 900 2.700 15.410 Tabelul 3.000 3. și se aplică utilajelor ce se vor fi retehnologizate.000 1 17 3 1 12.900 15.net superioară celei anterioare și să se extindă activitatea de producție prin creșterea a noi specii de pești.600 12.000 3.000 38. Motivațiile acestei investiții sunt: cererea internă foarte mare lipsa unei concurențe reale pe piață realizarea unor noi metode de creștere a peștelui nevoia de a atinge standardele impuse de Uniunea Europeană  Descrierea proiectului Proiectul se adresează fermei din comuna Poiana Ferăstrăului din județul Bacău.600 12.000 1 1 1 1 9.5 1500 Depozit de furaje Aerator electric Aerator de urgență Echipament de recoltare Năvod Tambur de năvod Cositoare Echipament de comercializare Echipament pt testare Total (lei) 12.700 12.5 4837. Echipamente Preț/unit (lei) Nr unit Total (lei) Durata de utilizare (ani) Amortizarea pe an 1260 24862.500 1 7.

000 . unde d = durata de realizare a ob.000 200. Produsul finit trebuie să respecte anumite calități organoleptice și senzoriale.000 100.Investiția totală este de 300.  Calitatea produselor Se urmărește ca printr-o furajare cu produse cât mai naturale să se obțină o producție de pește de calitate superioară. ceea ce constituie un element important al concurenței. 1 (1 + a) h R = d +n h =1 . Raportul venituri-costuri: permite compararea veniturilor realizate pe intreaga durata de realizare si exploatare a investitiei si totalul cheltuielilor efectuate atat pentru finalizarea obiectivului cat si pentru exploatarea acestuia. Crt 1. costurile la care este produs peștele sunt inferioare costurilor altor crescătorii. Indicatori Investitia totala. Indicatori economici 1.000 800.000 lei. Venituri anuale 23 600.000 2.000 250.000 250.000 V2 500. din care: in anul 1 : in anul 2 : V1 300. de investitie 1 (I h + Ch ) × ∑ (1 + a) h h =1 n = durata de exploatare a investitiei a = coeficient de actualizare ∑V d +n h × Nr.

432 0.000 600.000 0.000 -2.000 -500.000 7 15% Calculul veniturilor si cheltuielilor pentru analiza economica: V1 Anul Ih Ch Ih + C h Vh Vh=(Ih+Ch) Coef.100 R= 600.000 600.00 0 -100.432 + 0.000 100.000 × 0.432 + 0.000 3.700 57.375) 24 .000 100. 5. 1/ (1+a)h Beneficiu net actualizat 1 2 3 4 5 6 7 Total -100.000 -500.000 -500.3.000(0.800.200 37.000 -300.000 600. De act.000 100.497 0.869 + 200.000 -2. Cheltuieli din exploatare anuale Durata de functionare (ani) Coeficientul de actualizare „a” 500.756 + 500.000 100.900 -151.000 -500.000 -500.571 0.375 -86.657 + 0.571 + 0.000 200.000(0.497 + 0.01 100.000 -200.100 49.000 600. 4.000 -200.000 -200.000 -500.700 43.000 -100.200 65.500.000 -500.869 0.657 0.657 + 0.000 600.000 -500.000 5 15% 550.571 + 0.457 + 0.000 -500.500 15.000.000 -500.756 0.000 × 0.000 100.375) = 1.

100 .657 0.457 + 0.000 250.000 93.000 -250.869 0.250 108. 1/ (1+a)h 0.000 -550.000 -550.500 71.000 1250000 R= 800.000 800.000(0.000 250.000 250.000 -550.432 + 0.750 81.000 -550.250 R pentru V1= 1.000 -550.000 -4350000 800.000 × 0.000 -550.000 250.657 + 0.000 250.375 0.000 -500.000 -550.000(0.V2 Anul Ih Ch Ih+Ch Vh Vh=(Ih+Ch) Coef.000 -550.000 379.657 + 0.000 -550.869 + 250.756 0.177 Varianta optima este V2 25 .000 -250.177 250.000 164.000 -550.01 . V2= 1.284 Benef.571 0.000 250.326 + 0.375 + 0.000 800.497 + 0.000 250. net actualizat -217.000 800.000 800.000 -550.497 0.432 + 0.571 + 0.000 -550. de act.000 -550.000 5600000 -250.000 800.250 -189.750 124.284) = 1.000 800.250 142.250 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Total -250.000 -3850000 -250.375 + 0.000 -250.326 0.284) - Beneficiu net actualizat: V1= 15.326 + 0.571 + 0. V2= 379.756 + 500.432 0.000 × 0.000 -550.

100 = 394.100 + 379.200 – 1.T = 2.250 RIR = 0.350 RIR = 0.504.134.15) × 15.25 − 0.519.100 = 15. rezulta: RIR = 0. acestea egaleaza cheltuielile sau este coeficientul de actualizare pentru care VNAT= zero. Venitul net actualizat (V.N. RIR = a min + ( a max − a min ) × VNAT1 VNAT1 + VNAT2 Considerand amin = 15% si amax = 25%.T = 1.600 – 2.15 + (0. rata de actualizare la care.100 = 15.15) × 15. 1 1 VNAT = ∑V h × − ∑ ( I h + Ch ) × h (1 + a ) (1 + a ) h h =1 h =1 V1: V.2. in %.A.350 = 379. daca se actualizeaza veniturile.15 + (0.38% 26 .A.100 V2: V.N.T) – permite calculul si compararea intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului de investitie si costurile totale (cu investitia d+ n d + nsi exploatarea ei).A.1538 => RIR = 15. Rata interna de rentabilitate (RIR) – exprima.250 Varianta optima este V2 3.25 − 0.N.513.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.