2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa

-

Sevinci Gemaledin]

CETĂȚENIA EUROPEANĂ ȘI MUSULMANII DIN EUROPA

În ceea ce privește cetățenia din perspectiva europeană, avem tendința de a considera categorii de cetățeni, existența a cetățeni și cetățeni. Există cetățeni implicați într-un contract social, împărtășind aceleași valori culturale, fiind membrii cu drepturi depline a societății în termeni de psihologie colectivă. Dar există, de asemenea, noi cetățeni a căror cultură și religie îi face să fie percepuți ca fiind diferiți. Aceștia din urmă, deși pot fi tot cetățeni, ei nu au același statut... ei continuă să rămână pentru cetățenii cu drepturi depline, un alt grup, pe care îl definesc mereu drept ei (alții), altfel de cetățeni. Și aceasta se datorează faptului că ei provin dintr-un mediu extern și sunt o minoritate, deși, e clar, că nu există o categorie de cetățeni minoritari, o cetățenie minoritară nu are un sens legal. Aici intervine statutul psihologic – acești cetățeni trebuie să dovedească permanent că sunt capabili să se integreze și să devină o parte a comunității noastre, deși mulți dintre ei împărtășesc aceeași istorie cu noi de două sau trei generații (referirea este făcută pentru societățile vest-europene). Astfel, noi, majoritarii, cei cu drepturi depline, creăm o altă categorie de cetățeni în care nu avem o încredere deplină sau față de care ne exprimă neîncrederea în mod fățiș. Prin urmare, acești noi cetățeni nu ar avea dreptul de a cere o implementare egală a legii, natural fiind ca ei să trebuiască să își demonstreze încă integrarea sau loialitatea. Societatea nu se limitează să ceară de la aceștia respectarea legii și învățarea limbii naționale, ci pătrunde și într-un spațiu privat al vieții lor, investigând chestiuni legate de tradiția lor, al modului de vestimentație, modului în care își educă copiii și așa mai departe. Se vorbește prea puțin despre aceste aspecte și totul tinde să devină ceva informal, însă informalitatea cetățeniei psihologice are implicații foarte concrete pentru indivizii vizați 1. Faptul că acești noi cetățeni se află printre noi de generații și că au reușit să se integreze legal, dar și psihologic, ar fi trebuit să ne determine să încetăm în a mai purta discursuri despre integrarea lor.

1

Ramadan, Tariq , The Quest for Meaning: Developing a Philosophy of Pluralism , cap. Sentimentul de apartenență,

pag. 169, Allen Lane, Penguin Books, 2010

1

aceste categorii se confruntă cu atitudini rasiste spontane sau instituționalizate. calitatea de membru cu drepturi depline al societății aparținând doar unora din cadrul ei. străini. se confruntă cu șomajul (sau discriminarea în cadrul școlilor a fetelor musulmane). Odată cu trecerea timpului. unei elite care va găsi mereu și mereu alte criterii pentru determinarea stutului superior al ei față de restul societății care continuă să trăiască alături de ea. Oricine este sărac sau perceput a fi sărac. marginalizarea femeilor rămân încă principalele probleme ale societăților contemporane. african sau arab (intelectuali precum Sartori sunt de părere că societățile europene nu sunt nevoite să se comporte rasist față de asiatici. ceilalți care sunt barbari. Rasismul structural și discriminarea instituționalizată au ajuns să fie fenomene dintre cele mai răspândite și mai prezente în societățile europene. prin care sunt tratați diferențiat. în acest fel mobilitatea socială fiind blocată. Discriminarea și nedreptatea sunt înainte de orice atitudini ale clasei sociale. nu reduce deloc sau nu schimbă efectele pe care le are această dimensiune despre care vorbeam mai sus. Excluderea socială.2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa - Sevinci Gemaledin] Discuția care se poartă în unele state europene despre noii cetățeni și cetățenii nativi. problemele au rămas aceleași. informalitate și termeni legați de încredere în noi și în ceilalți. am evoluat înde-ajuns de mult încât să depășim nivelul acelor societăți care își puneau aceste probleme în termeni de noi și alții. cu așa-zisul progres al umanității. tratamentul inegal fiind justificat în termeni de diferență de origini. Ca o consecință. vom avea de-a face cu o normalizare pe scară largă a stigmatizării celuilalt și un rasism manifestat în masă care amintește de vremuri întunecate ale istoriei. Ar trebui să ne punem întrebarea logică dacă noi. aceea care lasă de-o parte legalitatea și se concentrează pe psihologie. 2 . în ciuda faptului că și asiaticii au o cultură și o religie diferite de ale europenilor) și musulman (cu atât mai mult când este vorba de o femeie) este dezavantajat din mai multe puncte de vedere. deși în prezent discursul tinde să culturalizeze dezbaterile și să le transforme în chestiuni religioase. În prezent. ca societăți europene. totul fiind explicat în termeni de rasism și nu în termeni de competență/lipsă de competență sau de capacitate de înțelegere. însă modalitatea de abordare a acestor probleme se transformă din termeni socio-economici și de putere politică în așa-zise noi probleme de diferențiere culturală sau civilizațională. șomajul.

locuri în care actul de drept nu funcționează. Tariq Ramadan afirmă în cartea sa The Quest for Meaning: Developing a Philosophy of Pluralism: “Apartenența la o comunitate anume înseamnă supunerea în fața legii. un sportiv performant care aduce renume și așa mai departe. cap. Deși. Sentimentul de apartenență. întocmai cum intelectul și sensibilitățile noastre par să se atrofieze3. pierderea dreptului la intimitate. mijloacele de persuasiune sunt atât de puternice. față de misiunea căruia (deși era o misiune dedicată în serviciul poporului român) George Becali sau alte personalități locale nu au solidarizat și chiar au reclamat drept umilitoare situația în care românii ar ieși în stradă pentru un arab2. îi vor ataca și se vor arăta profund nesolidari cu ei. Penguin Books.info/politica/gigi-becali-despre-protestele-pentru-raed-arafat-mi-e-scarba-de-romanii-care-auRamadan. par să ne fi transformat în indivizi indiferenți față de tratamentele inumane pe care le surprindem peste tot în jurul nostru. precum Giovanni Sartori argumentează lipsa rasismului lor prin faptul că se arată prietenoși față de unele persoane care. Tariq. cu statutul său profesional. ar fi reușit să se integreze cu succes. The Quest for Meaning: Developing a Philosophy of Pluralism .gandul. și în cazul acestor personalități. Mania controlului excesiv a organelor statului. apărând moștenirea milenară a națiunii. ceea ce presupune obligații și drepturi. vor exista voci care. deși imigrante. de multe ori. Însă. se știe că atitudinea este direct proporțională cu starea materială a imigrantului. extrădările sumare. însă nu este autosuficientă: trebuie să luăm în calcul dimensiunea psihologică care completează (sau subminează) sensul nostru de apartenență la un grup anume. rezidenți. fiind vorba de alte referințe atunci când se pune în discuție un muzician renumit. 172. cu condiția ca acele credințe și sensibilități să 2 http://www. încât chiar și cei mai educați oameni și cele mai educate mase pot cădea victime ale discursurilor populiste pline de ură și manipulărilor media. Reprezentările noastre devin standardizate. iesit-in-strada-9148188 3 pag. o tipologie de grade de apartenență (cetățeni.2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa - Sevinci Gemaledin] Deși intelectuali opozanți ai multiculturalismului. 2010 3 . Putem exemplifica aici cazul Raed Arafat din România. În societățile pluraliste contemporane putem vedea că legea este necesară pentru că ea reglementează și protejează. taberele de tortură civilizată din întreaga lume. imigranți și așa mai departe) și un cadru normativ pentru interacțiunea dintre ei. normalizarea violenței care pare că ne-a desensibilizat. Allen Lane. Diversitatea culturală și religioasă este un promotor al sentimentului de apartenență.

autorii dau dovadă ei înșiși de o gândire și o înțelegere care se reduce doar în termeni de beligeranță sau pace. Sartori. Să mori pe Calea lui Dumnezeu. ale războiului. dar al-sulh7 (concept inițiat de Imamul Aș-Șafii care indică teritorii nemusulmane angajate într-un tratat cu teritoriile musulmane prin care se oferea suveranitate statului islamic. Ed. București. Humanitas. teritorii ale noastre. 2010 5 Imigrație. teritoriile nemusulmane ostile musulmanilor. Editura Corint. iar dar al-harb reprezintă opusul. termenul se referă la state cu care musulmanii nu au o relație beligerantă). Dar al-Islam se referă la acele teritorii în care musulmanii sunt liberi și în siguranță. circumstanțe determinate de existența unor imperii foarte mari care înconjurau teritoriile acestora. Penguin Books. pag.2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa - Sevinci Gemaledin] fie recunoscute și respectate chiar înainte de intervenția legii. Jihad sau drumul spre Djanna. The Quest for Meaning: Developing a Philosophy of Pluralism . Individul simte prin urmare că aparține unei comunități care îl înțelege în ambele sensuri ale termenului – îi înțelege valorile în termeni intelectuali și îl acceptă ca membru cu drepturi depline și legitime în cadrul organizației sale. Globalization: Centralization not Globalism. US. încercând să demonstreze un caracter beligerant al musulmanilor în deschiderea lor față de lume. ale siguranței. Se poate spune că această diviziune era una practică în circumstanțele geopolitice pe care le-au trăit musulmanii în perioada timpurie a Islamului. însă menținând autonomia locală) și dar al-aman (teritoriu al siguranței. 1998. în principal. care pun în pericol libertatea și securitatea lor. dar al-harb (tărâmul războinic). concepția globală a 4 Tariq Ramadan. Ce facem cu străinii? Pluralism vs multiculturalism. Nr. Dumitru. 2011 7 TaHa Jabir Alwani. Trăim în vremuri problematice în care sensibilitățile dominante și legitime pot exclude ceea ce legea a integrat deja. 3. IIIT. Eseu despre societatea multietnică . 7: Chican. ci este o chestiune de psihologie și sensibilități colective. Jurisprudenții tradiționaliști au împărțit lumea în dar al-islam (tărâmul păcii). Sentimentul de apartenență. și teritorii ale musulmanilor (nici măcar ale celorlalți). 2007 6 București. The American Journal of Islamic Social Sciences. integrare. Analiști precum Giovanni Sartori5 sau Dumitru Chican6 fac referiri la concepte precum dar al-islam și dar al-harb. însă. 15. Vol. pag. vii 4 . balcanizare.”4 În spațiul public se pun probleme legate de concepte despre care un musulman nu și le pune în mod general. Allen Lane. Aceasta nu este o chestiune de legalitate. Giovanni. II. prin toate analizele și cărțile lor. cap. Cap. cap. 165.

Ed. de multe ori necunoscându-le de fapt.2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa - Sevinci Gemaledin] acestora din urmă despre lume nefiind prea diferită de această bipolaritate din viziunea musulmanilor de atunci. România (și nu numai) și-au dovedit loialitatea față de statele respective prin participarea în armatele acelor state în războaiele mondiale. ele sunt accepțiuni umane. aceasta nu își are justificare nici în Coran și nici în Sunnah. în condițiile unui curent puternic de globalizare. legați de siguranță și securitate. Tariq Ramadan ia în calcul parametrii considerați de unii savanți ai școlii Hanefite. Considerând chiar istoria musulmanilor în Europa. Tariq. Musulman european. Anka. cap. o lume deschisă”9. Musulman european. musulmanii din Andaluzia sau Cipru nu au considerat măcar această teorie. Tariq. 2005 Ramadan. Istanbul. în scopul de a descrie lumea și de a furniza comunității musulmane de atunci o unitate de măsură pentru analizarea relațiilor cu restul lumii. Așadar. datate istoric. prin analogie. doar dacă vom considera întreaga lume drept un singur tărâm. Musulmanii tătari din Lituania. prin urmare. aceste concepte își pierd înțelesul în lumea de azi. Ramadan concluzionează că termenul dar al-islam este aplicabil foarte multor comunități occidentale în care musulmanii sunt uneori mai în siguranță în ceea ce privește libera practică a religiei lor decât în multe alte țări cu dictatori radicali din care acei musulmani provin8. pagina191. 2005 5 . vom observa că aceștia nu și-au pus problema că ar trăi într-un spațiu al războiului față de ei. adaptate la realitatea acelor vremuri. Polonia. ea fiind doar un criteriu pentru musulmanii care trăiau în anumite perioade ale istoriei în circumstanțe în care erau înconjurați de mari imperii în cadrul cărora musulmanii nu aveau parte de securitate. (dar alislam și dar al-harb) nu este amintită în niciuna din sursele de bază ale Islamului. este dificil să ne referim cu o noțiune precum dar (tărâm). însă totuși nu este metodologic corect să aplicăm vechi concepte unor realități contemporane care depășesc acele cadre. Unde ne aflăm acum?. pentru ei acele locuri fiind cele considerate de ei a fi acasă. iar musulmanii în marea lor majoritate. Împărțirea lumii la care se face des referire în cadrul dezbaterilor antiislamice. Istanbul. De asemenea. și. În ceea ce privește clasificarea principală în dar al-islam și dar al-harb. pagina163. Lumea noastră a devenit un sat mic și. Tariq Ramadan este de părere că ”trăind într-o epocă a diversității. dar și în contextul altor conflicte sau a vieții de zi cu zi. Anka. nu le iau ca pe standarde de analiză. complexității și a mixului care nu mai pot fi încapsulate într-o viziune simplistă cu două accepțiuni. 8 9 Ramadan. Ed. De fapt.

considerând ca pe o îndatorire a fiecăruia depunerea efortului și străduinței pentru binele societăţii și ca pe o obligaţie să joace un rol activ în societate. astfel încât cetățenii musulmani să își poată exercita drepturile și obligațiile cetățenești fără constrângeri și presiuni asupra identității lor islamice. 4 din secțiunea a doua. Musulmanii din Europa sunt îndemnaţi să se integreze într-un mod pozitiv în societăţile respective. .eu/index_en.html 6 . Musulmanii din Europa sunt îndemnați prin această Chartă să respecte și să aprecieze principiul neutralităţii statului faţă de problemele religioase.2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa - Sevinci Gemaledin] Charta Musulmanilor din Europa amintită în capitolul anterior.html 11 Muslims of Europe Charter.ro/component/content/article/66-principala-slide/221-carta-musulmanilor-in-europa.ro/component/content/article/66-principala-slide/221-carta-musulmanilor-in-europa. Federation of Islamic Organisations in Europe. să îşi aducă contribuţia.html http://www. . Prin moştenirea religioasă şi culturală.methaq. Acest lucru nu trebuie să îi împiedice să îşi apere individual sau colectiv drepturile sau să îşi exprime opiniile ce ţin de diverse preocupări .islamulazi. stipulează articolele din secțiunea consacrată cetățeniei: Musulmanii din Europa respectă legile ţării în care se află şi autorităţile care le pun în aplicare. sau alte probleme generale care îi privesc pe ei drept cetăţeni10. musulmanii din Europa reprezintă un element de sprijin în eforturile de a consolida Uniunea Europeană. Având o structură religioasă şi culturală diversă.eu/index_en. luând iniţiativă şi străduinduse să aducă foloase pentru ceilalţi. Charta prevede ca în cazurile în care apar contradicții între textele unor legi și principii islamice. Muslims of Europe Charter. Musulmanii din Europa pun accent pe respectul pe care îl au pentru pluralism şi pentru diversitate religioasă şi polotică existentă în societăţile multi-culturale în care trăiesc.html traducere în limba română: Carta musulmanilor din Europa.islamulazi. musulmanii să ia legătura cu autoritățile pentru ca acestea să ofere soluții potrivite și viabile. Europa poate constitui un important indicator pentru civilizaţie. Ei consideră că islamul recunoaste diversitatea care există între oameni şi nu este stânjenit de 10 Art. http://www. http://www. creând un echilibru armonios între conservarea identităţii musulmane şi îndatoririle cetăţeneşti11. ca de altfel şi prin prezenţa lor în numeroase state europene. traducere în limba română: Carta musulmanilor din Europa. jucând un rol cheie în menţinerea unei stabilităţi internaţionale între puterile influente ale lumii. Federation of Islamic Organisations in Europe. ca o comunitate religioasă. http://www.methaq.

efomw. consultat la 19 iunie 2012 14 http://www. pot fi amintite atât Mahinur Ozdemir12 (parlamentara belgiană). Femeile musulmane. În acest sens. În Europa numeroși imigranți musulmani s-au integrat cu succes. însă de multe ori ele au reușit să se remarce prin acțiuni și activități inedite.org/current/includes/FacultyPopUp. Sunday. dovedesc contrariul tezei lui Sartori. cât și Famile Arslan13 sau Hiba Aburwein14. a unui radicalism și grad de extremism al Islamului care îi conduce pe musulmani spre respingerea valorilor occidentale sau chiar umane.html consultat la 19 iunie 2012 7 . 12 Hijab wearing Mahinur Ozdemir joins Christian DemocratsBelgium Muslim finds Christian Party compatible. cele care au parte de multipla discriminare a europenilor. în special al celor aflați în Europa. Referirile din spațiul public vin întotdeauna în sprijinul ideii de existență a unui caracter primitiv al musulmanilor.cfm?IDSPECIAL_EVENT=1567&IDRecords=1305 93 . Prezența unei femei musulmane care poartă văl în parlamentul belgian. dar și a altor musulmani în structurile de stat și cele ale societății civile europene. 31 May 2009.salzburgglobal. consultat la 19 iunie 2012 13 http://www.2012 [Cetățenia Europeană și Musulmanii din Europa - Sevinci Gemaledin] această realitate multi-culturală. contribuind în mod exemplar la dezvoltarea și evoluția pozitivă a societăților europene.eu/en/about-us-structure. islamul îi îndeamnă pe membrii unei societăţi să se aprecieze şi să se îmbogăţească unii pe alţii prin aceste diferenţe. sunt cele care de multe ori au avut o reacție de auto-excludere din unele aspecte ale vieții sociale și politice. Mai mult decât atât.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful