Din clIprins: Sii ne eliberiim de anxietate ~i panitii •• Fobiile - 0 piedicii in ealea echilibrului psihie!

ji eomportamentului eehilibrat II Tehniei simple de psihoterapie a obsesiilor ••Psihoterapia anxietiifii legate de probleme sexuale •• Psiheterapia pentru persoanele eu teamii de a se angaja in relafii apropiate eu eeilalfi.
II~

~
Q.,

~

a ::t

f!)1
0..1

u
>

.(

u
Q)

I
I
ISBN 973-40-0420-4

o

230

L

Pructlc::! Instruc::Uv! E:cluccdiv!

*

0..

o u .(]) o u *
II .ttiti.-l.-t,e ?00 I
CfI-z:--··"?

o U
C/)

Prezinta soluiii practice 9i raspunde la cele mai diferite probleme pe care Ie 'intampinam zilnic 'in preocuparile noastre pentru imbunataiirea 9i 'infrumuseiarea vieiii.

IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPIA TULBURARILOR
Redactor: AURORA DUMITRU Tehnoredactor: STELIANA PARIZIANU

A NXIOASE
(Sa ne eliberam de frici, obsesii f?i fobiO

'eo ~J5

Bucure)\tl EDITURA CERES 1998

de orientare comportamentala ~i cognitiv comportamentala. tehnici menite sa contribuie la reducerea anxietafii ~i la optimizarea comportamentului uman.CUV ANT lNAINTE ISBN 973-40-0420-4 Lucrarea nPsihoterapia tulburarilor anxioase" I~i propune sa prezinte cititorului un numar de tehnici psihoterapeutice. mai simple. atentie speciala este acordata ~i anxietatii legate de problemele sexuale ~i de relatiile interpersonale. cauzele acestora pre cum ~i principiile genera Ie ale psihodiagnozei ~i psihoterapiei anxietafii. o 5 . Unele din respectivele tehnici se uti/izeaza In cabinetele de consiliere psihologica ~i psihoterapie. precum ~i a tulburarilor fobice ~i obsesiv-compulsive. in lucrare sunt descrise principalele tulburari care au la baza anxietatea. Sunt prezentate In detaliu metode comportamentale ~i cognitiv comportamentale de terapie a tulburarilor caracterizate prin anxietate genera/izata ~i atacuri de panica. acestea din urma capiitand. In absenta unui terapeut calificat. pot fi uti/izate chiar de persoanele care sufera de tulburari anxioase nu prea grave. mai curand. caracterul unor metode de autoreglare a comportamentului. pe cand a/tele.

studentilor din facultafile de psih%gie ?i medicina. capacitatea de concentrare a atentiei. activeaza reflexele. poate fi paralizata de groaza la vederea unui cate/u? inofensiv. 7 __ 1 _ . determinand subiectul sa Intreprinda acliuni de autoprotectie. Astfel. crelilte acuitatea perceptiva. ne mobilizeaza sa luam anumite masuri pentru a ne salva viala.Lucrarea se adreseaza deopotriva tuturor celor interesati sa se initieze In domeniul psihoterapiei comportam entaIe. Acest mecanism funclioneaza lili in cazul fricilor psihologice. AUTOAREA NATURA ANXIETATII ~I A FRICILOR UMANE Frica este 0 stare afectiva negativa care apare in situatia In care subiectu/ Intrezare?te un pericol iminent. ?i pub/icului larg care dore?te sa cunoascii prob/ematica tu/burari/or anxioase ?i sa-?i Insu?eascii metode simple de contracarare a acestora. Reactiile psihofiziologice care apar in cazul fricii pregatesc organismul pentru reactia de fuga. de lupta sau II paraIizeaza transformandu-I intr-o stana de piatra. In cazul unui pericol minimal sau chiar inexistent. in cazul unei amenintari. astfellncat subiectul sa fie In stare sa aclioneze mai repede ~i mai bine. Frica normala este 0 reactie emolionala cu caracter adaptativ pentru ca. daca un coleg uneltelilte pentru a ne lua serviciul. In doze moderate. medici/or. trebuie sa aclionam spre a-I impiedica. Teama. face ca gandirea sa fie mai clara ~i mai rapida. Fricile sau temerile irationale apar atunci cand subiectul se simte ~i se comporta ca ~i In cazul unui pericol major. mobilizeaza energiile. Astfel. precum ?i psihologi/or. 0 persoana cu fobie de caini.

a:. dar :.i tulburari de somn (insomnii :. Manualul Diagnostic :.i da seama de faptul ca frica sa este ridicola. . umerilor :. dar nu 0 poate Invinge. cefei. care putea provoca teama :.. nici atacurile acute nu au legatura cu 0 amenintare directa...i depresivi. gand sau situatie care In mod obi:. Aceasta stare poate fi marcata de episoade anxioase cu caracter mai acut :. lipsita de sens....te 0 Incordare continua.M.i Statistic al Asociatiei Psihiatrilor Americani D.i atacurile de panica reprezinta frici cu caracter irational.. aceasta anxietate este caracterizata.i acut de teroare. EI este foarte nervos :. TULBUR. Nivelul ridicat al supralncordarii se reflecta In supralncordarea posturala :.i au de obicei palmele 8 9 . distinge doua forme de baza ale tulburarii anxioase: a) Starile anxioase. b) Tulburarile de tip fobie. III..te imediat altul. Frecvent ei se plang de tensiune In zona gatului. care Inseamna fuga.i de multe ori nici nu realizeaza de fapt ce anume it sperie atat de tare..manilor sai) reprezinta 0 friea persistenta de un obiect. difuze.i se tem sa nu comita vreo eroare.acum am subliniat. Panica (de la zeul Pan)desemneaza un puseu brusc :. Ei sunt hipersensibili la relatii1e interpersonale ~i adesea se simt inadecvati :. imediat ce a scapat de un motiv de Ingrijorare.Anxietatea este definita de speeiali?ti ca 0 teama difuza. Subiectul traie:.. hiperreactivitatea la stimulii surveniti brusc sau nea:. diaree cronica..igesturala. Psihopatologii sunt de parere ca anxietatea. Adesea au dificultati de concentrare :. fara un obieet bine precizat. termenul de llanxietate care plute?te In aet' :. Dar deoarece nici anxietatea difuza.ARI ANXIOASE (ATACURILE GENERALIZATE ~I TULBUR.....i se fixeaza cand pe un obiect cand pe altul.te liber.ARI DE TIP ~ANICA DE PANICA) Tulburarile anxioase generalizate se caracterizeaza prin prezenta unei trairi anxioase cronice (cu durata de cel putin 0 luna)..i de la zeul cu acela:.S.i panica du:. Ei transpira frecvent :.i co:. poliurie :.i nume. Subiectul I:. Cercetatorii au stabilit ca 2-4% din populatie au fost diagnosticati ca avand fobii sau alte tulburari anxioase. cu trairea aprehensiunii unui pericol iminent. astfel Incat subiectul anxios. lupta Impotriva ei.. Starile anxioase cuprind: • tulburari anxioase generalizate.i supraIncordare.i nu se simt niciodata In largul lor.. • tulburari post-traumatice datorate stresului. • tulburari obsesiv-compulsive. • tulburari de tip panica. fobiile :.iIn mi~carile care tradeaza nervozitatea.teptat:.. Ace:.i pat1ii superioare a spatelui. Ingrijorare :.maruri)....i dezaptativ. gase:.... f n literatura anglo-saxona gasim frecvent pentru a descrie 0 astfel de stare.nuit nu justifica teama... simtindu-se permanent amenintat. ca fiind 0 anxietate care plute:... Fobia (termenul provine din greceseul llphobos".ti subiecti se afla Intr-o permanenta stare de tensiune :.

dar dupa ce au luat 0 hotarare se framanta sa nu fi gre~it cumva ~i se gandesc la tot felul de factori neprevazuti care ar putea duce la dezastre. Aceste atacuri apar brusc. Atacurile variaza ca frecventa de la cateva pe zi pana la unul pe luna sau chiar mai rare. In loc sa se odihneasca lini~titi.M. 9i seara la culcare. ataculdureaza cateva minute 9i se remite. Cand nu rumineaza problemele trecute. astfellncat rudele ~i prietenii I~i pierd adesea rabdarea cu ei. combinate cu hipersensibilitatea lor Ii fac sa se simta tri~ti ~i descurajati. senzatii diverse In zona abdominala. a trait In saracie 9i s-a simtit permanent nesigur 9i amenin1at de lumea dura. dar 0 anxietate ~i tensiune psihica persista de regula. Anxietatea difuza este punctata de atacuri de panica care dureaza de la cateva secunde pana la 0 ora sau chiar mai mull. transpiratii abun- dente. Pot suferi de hipertensiune arteriala. senzatie de le9in. Nu numai ca au dificultati In luarea deciziilor. respiratie rapida 9i sacadata.S. Temerile ~i fanteziile lor vagi. au 0 intensitate foarte mare 9i apoi dispar. tulburari respiratorii sau palpitatii fara vreun motiv de natura fiziologica. ei I~i trec In revista gre~elile. Ele se pot declan9a In timpul zilei sau noaptea cand persoana se treze9te brusc din somn cu un puternic sentiment de teama. De reguJa. nevoia de a urina. III se considera ca orice atac anxios este 0 tulburare de tip panica ~i este tratat Intr-o categorie separata de entitati nozografice (maladii). cu care a avut ~i serioase realizari materiale. In timpul somnului au vise terifiante In care viseaza ca sunt asasinati. Acum el Incepe sa fie interesat de femei mai tinere. Gandul de a divo'1a de puternica partenera suportiva sta la baza atacurilor de panica. Cum au scapat de 0 sursa de Ingrijorare. Atat aparitia cat 9i disparitia lor nu au 0 cauza evidenta. aceasta este evidenta: el a avut 0 copilarie nesigura. reale sau imaginare. Acesta lini9te~te bolnavul 9i Ii administreaza sedative. paloarea fetei. gasesc imediat alta. strangulati. Indiferent cat de bine Ie merge In viata. Atacurile de panica apar imediat ce Intalne~te o astfel de femeie de care se Indragoste~te. pacientul implora anturajul sa cheme un medic. A reu9it sa se echilibreze oarecum casatorindu-se cu 0 femeie puternica de tip matern. care evolueaza rapid sub forma unui atac. cad de la Inaltime etc. senzatia de moarte iminenta. de care nu se mai simtea atras fizic.ude. EI era casatorit cu 0 femeie mai mare decat el. 11 10 . racirea extremitatilor. In cazulln care acesta dureaza ceva mai mult. incluzand In general: palpitatii. Un om de afaceri cu succes a Inceput sa dezvolte atacuri de panica la 2-3 luni. In D. Intre atacuri individul se comporta normal. De~i el nu poate gasi nici 0 explicatie pentru starile sale. anticipeaz~ toate greutalile 9i problemele ce ar putea aparea In viitor. puis accelerat. Simptomatologia variaza de la individ la individ. ameteli. ei sunt tematori ~i a~teapta mereu un eveniment negativ.

sa se Inece sora ei etc. pacientii practica ritualurile obsesive pentru a prefntampina producerea evenimentului (bat In lemn. anxietatea crel?te foarte mult. microbi.Obsesia reprezinta preocuparea persistenta pentru ceva.teama de foc. aictiofobia . Tn cazul tulburarii obsesiv-compulsive pacientii se simt fortati sa se gandeasca la ceva la care nu doresc sa se gandeasca. agorafobia . 1972). pal?esc doar pe anumite portiuni ale trotuarului. Fobie de obiecte. Realizarea actului 12 compulsiv. contaminare. lata cateva tipuri de fobii mai cunoscute: acropofobia . 1971. nictofobia . pe care pacientul II traie?te ca irezistibil. ele reprezinta 0 permanenta sursa de tortura psihica pentru individ. suicid sau cautarea unor solutii la probleme insolvabile. Daca subiectul Incearca sa reziste compulsiunii.teama de oboseala. aquafobia . sa cada mama pe scari. Hodgson l?i Richman. aceste fobii sunt denumite prin termeni grecel?ti.teama de animale.teama de locuri inalte. De regula. Exemplu: 0 sotie poate fi obsedata de gandul de a-?i otravi sotul. sau deranjante (se spala pe maini de 10 ori pe ora).teama de de spatii inchise. Fobia este teama pat%gica fata de un obiect bine precizat care nu reprezinta 0 amenintare directa pentru pacient. Ei simt ca comportamentu/ lor este irational dar nu se pot contro/a. sau sa Intreprinda actiuni pe care nu doresc sa /e realizeze. pirofobia 13 . un gand sau 0 traire afectiva. Tn cazul aparitiei gandurilor obsesive. PRINCIPALELE TIPURI SAU FORME DE FOBII 1. Tulburarea obsesiv-compulsivaeste considerata dezadaptativa pentru ca subiectul desfal?oara comportamente nerationale care reduc flexibilitatea conduitei l?i capacitatea de autocontrol.teama de spatH largi. Tulburarile obsesiv-compulsive reprezinta aproximativ 17-20% din cadrul tulburarilor anxioase.teama de intuneric.teama de zbor. Krains (1984) descrie un astlel de caz: 0 tanara avea tot fe/ul de ganduri obsesive: sa-?i vada iubitul mort. locuri. comiterea unor acte imorale.) Actele compulsive pot fi minore (Il?iface cruce de cateva ori pe zi). zoofobia .teama de murdarie. misofobia .teama de obiecte ascutite. Este eel mai ul?or de recunoscut l?i majoritatea autorilor reduc fobiile doar la aceasta categorie. Compulsia este un impu/s spre ceva. patofobia . aviafobia .teama de apa. Ideile obsesive pot Imbraca tematica foarte variata cum ar fi preocupari pentru starea de sanatate proprie. De?i gandurile obsesive nu sunt de regula duse la Indeplinire. situatii. de regula. claustrofobia. de locuri deschise etc. se Intorc din drum cand apare 0 pisica neagra etc. . poate produce 0 descarcare a tensiunii psihice (C a r r.

apare 0 anxietate puternica ce 5e transforma Intr-un adevarat atac de panica. Se refera la fobia de anxietate. acesta temandu-se de palpita1ii. Fobii sociale sau frici cu caracter interpersonal. Fobiile se manifesta mai mult la adolescenli ~i tineri decat la adul1i. panica sau de modificarile psihofiziologice specifice acestora. de senza1iade le)lin sau de faptul ca se va Inro)li. Deoarece In astfel de cazuri subiectul nu poate evita situalia care Ii produce teama el declan~eaza a~a numitele acliuni compulsive (se Intoarce de 10 ori sa verifice daca a Inchis u~a. se spala de foarte multe ori pe zi pe maini etc). (1977) este de parere ca agorafobia nu reprezinta decat 0 forma extrema a acestei fobii. • subiectul poate con)ltientiza doar aspectul rezonabil al fricii sale. in loc sa se teama de propriile stari afective sau fiziologice. 5. 0 sa ma imbolnavesc de 0 boala grava. subiectul se teme de propriile ganduri (0 sa am un accident de ma~ina. Astfel. Aceste reac1iifobice sunt mai greu de recunoscut cel pu1in din doua motive: • adesea subiectul declan)leaza instantaneu comportamentele de evitare. datorita scaderii rezistenlei psihice generale. De teama propriilor 14 reac1ii. de propriile frici ~i reac1ii. ame1eli. nu va con)ltientiza teama de a fi lovita sau respinsa. Exista situalii cand anxietatea reprezinta 0 reac1ie de ordinul al doilea la alte probleme. 4. daca persoana nu se angajeaza In activita1i cu caracter performan1ial. Teama (fobia) de ganduri. persoanele aflate In situalie de stres puternic putand declan~a 0 astfel de reaclie de teama. de pilda. Frici/e secundare. ea nu are de unde sa )ltie ca se teme de e)lec sau daca nu intra In rela1ii apropiate cu un partener de sex opus. fobia de tandre1e. care are fobie de a fi respins. 15 .2. Astfel. de e)lec sau chiar de succes. Fen s t ern h e i m. dar nu distruse. Daca 0 persoana fobica se apropie de locul care Ii treze)lte teama. Teama de propriile stari ~i frid interioare. in astfel de cazuri subiectul se teme mai mult de propriile sale trairi )li reac1ii decM de situa1iilecare Ie genereaza. Astfel. nu )li reac1iile sale exagerate. 0 studenta a dezvoltat 0 fobie de a coborl scarile dupa 0 sesiune foarte grea. Persoana In cauza este cuprinsa de anxietate l?i de permanente ganduri obsesive. majoritatea persoanelor care e)lueaza In rela1ii1e interpersonale se simt nefericite. Subiectul.mai mult la femei decat la barba1i. Sunt mult mai dificil de identificat l?i se refera la teama de a fi respins. 3. se simte distrus atunci cand a)la ceva se Intampla )li l)li asuma tot mai pu1ine riscuri de a intra In rela1ii interpersonale. etc). de comportamenteagresive. subiectul va Incepe sa evite situaliile care Ie declan~eaza.

Medicul grec Hipocrate scria despre Damocles care nu putea trece pe sau pe un pod. severitatea simptomelor soliei devine foarte ampla. istoria l?iliteratura neofera numeroase exemple. in opinia noastra. ameleli. la baza acestei tulburari stand inhibarea comportamentului independent. In unele cazuri apar dificultali serioase de a lua decizii (decidofobia _ Kaufman. subiectullucreaza asupra sa pentru a scoate la iveala din incon~tient complexullui Oedip. senzalia de straniu. ea ajungand sa manifeste simpatie ~i toleranla !ala de slabiciunile partenerului. tulburari digestive. de a nu fi ei l'n~i~i. teoria psihanalitica ~i teoria comportamentalista. RezuItatuI este ca ea devine dependenta de terapeut ~i continua sa se planga de fobii chiar l?i cand acestea au disparut aproape total. la dragostea ~i dorinla sexuala a copilului pentru parintele de sex opus. abia pe la jumatatea secolului XIX ele au fost considerate ca aparlinand domeniului clinic. Freud a analizat acest caz ~i a ajuns la concluzia ca in spate Ie fobiei de cai se ascundea teama incon~tienta a copilului ca va fi pedepsit de tata (prin castrare) pentru dorinla sa erotica fala de mama. A ramas celebru in istoria psihanalizei cazul micului Hans care avea fobie de cai (copilul refuza sa mearga pe strada de teama ca I-ar putea mu~ca un cal). Totu~i. Descartes se referea la trairea ciudata a unor oameni· care nu puteau suporta mirosul de trandafiri sau intrau in panica la vederea unei pisici. dificultali de relalionare. Acest lucru este valabil mai ales pentru persoanele cu fobii multiple. 17 16 . Cand se dovede~te ca fOrla sa nu este reala ci are 0 baza nevrotica. teama de a nu c1aca. prin intermediul unor metode specifice. relalia cu sOlul s-a ameliorat. Fobia poate fi ~i expresia nevoii de a evita responsabilitaVle vielii adulte. Astfel. La un moment dat ea se casatore~te cu un barbat mai In varsta care pare foarte puternic ~i protector. in esenla. dintre care cele mai cunoscute sunt asocialia libera ~i analiza viselor. 1973). F r e u d era de parere ca fobiile reprezinta mecanisme de aparare ale eului menite sa protejeze fiinla umana impotriva unei anxietali incon~tiente mult mai profunde. Astfel. De~i aceste simptome sunt vechi de cand lumea. dispozilie depresiva. iar mai tarziu. Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au suferit de frica. Astfel. anxietate rezultata in urma nerezolvarii complexului Oedip care se refera. langa 0 prapastie Shakespeare in piesa lui "Negufatorul din Venetia" vorbea despre fobia de pisici. 0 tanara femeie cu fobii multiple a urmat 0 serie de tratamente medicamentoase ~i psihoterapeutice care Insa au dat rezultate slabe. Dintre teoriile explicative ale comportamentelor de tip fobic. Terapeutul 0 abordeaza astfel: ignora fricile ei ~i Ii centreaza atenlia asupra relaliei cu solul. cele mai interesante raman. Tntimpul curei analitice. dureri de spate.i1111 Fobicii mai prezinta ~i simptome asociate cum ar fi: dureri de cap de tip tensional.

comportamentali~tii i~i pun intrebari de genul urmator: se temea de »obolan. Terapeuta a prezentat copilului animalul aflat in cu»c3. fixat. in 1920 J. aeesta are tendinia de a se elibera de Cum a invatat subiectul sa se teama? Ce anume 'if determina sa se dezvete de (rica? Sunt bine cunoscute doua experimente c1asice in urma carora a rezultat in mod evident faptul ca reacliile emoiionale pot fi invalate ~i dezvaiate.In timp ce ii oferea eate o bomboana. Peste dl. timp . Odata ee team a s-a . Etapa 2: Subiectul invaia foarte repede eum se poate elibera de teama prin intermediul a doua tehnici: 19 . iar rezultatele sunt incerte pentru anumite categorii de subiecli. intemeietorul teoriei comportamentaliste.Pe masura ce aceste complexe ~i conflicte de natura incon~~ienta sunt aduse la lumina. teama s-a generalizat »i la alte situaiii. 0 varsta relativ tanafa pana la 35 de ani -. ca psihanali~tii ce anume din incon~tientul tau a produs teama. un copil de trei ani. Pe baza acestei observaiii. Astfel copilul a devenit fobic la animale »i la obiecte din blana. Daca psihanali~tii considera ca oamenii sunt neajutorali pana jn momentul in care reu~esc sa dezgroape toate conflictele de natura incon~tienta prod use in copilarie. Mar y Co v e r Jon e s a demonstrat faptul ca se poate utiliza condiiionarea »i pentru ca subiectul sa se elibereze de teama.Iiber ~i 0 situalie materiala care sa Ie permita sa faca fala costurilor terapiei. dar se temea de zgomote puternice. impreuna cu colaboratoarea sa Rosalie Rayner. B. pentru ca subiectul nu mai are nevoie de ele ca mecanisme de aparare. Raspunsurile la aceasta Intrebare le-a dat Hob u rt Mow r e r. de ce persista ele totu»i In situaiiile de viaia. Dezavantajul acestei terapii psihanalitice este ca ea dureaza un timp foarte indelungat (in medie 2 ani).iiva ani. Astfel. copilul a dezvoltat teama de animal. psihologii comportamentali~ti sunt de parere ca frica reprezinta un comportament invalat. Cercetatorii care au realizat astfel de experimente s-au confruntat Insa cu 0 problema dificila: daca fricile pot fi in laturate . dispar ~i fobiile. chiar in absenia zgomotului. Waton. au reu~it sa provoace la un copil de 11 luni (Albert) teama de ~obolanii albi. Ulterior. Lui Peter. In loc sa se intrebe. pentru explicarea comportamentului fobie. La inceput copilul nu 18 ea. Rezultatul a fost ca peste cateva saptamani copilul se juca lini»tit cu iepurii de casa. 0 teorie In doua trepte sau etape: Etapa 1: Subieetul Invala sa se teama prin intermediul eonditionarii. care a prop us. Ii era frica de iepuri. Este cunoscut faptul ca pacienlii potrivili pentru psihanaliza trebuie sa aiba un nivel int~leGtual ~i cultural ridicat. cercetatorii au asociat prezentarea animalului cu un zgomot puternic »i dupa un numar de repetari.

intra rn panica ~i coboara la prima sta~ie). persoana poate renunta la 0 serie de obiective dezirabile cum ar fi stabilirea unor relatii interper21 . dar.evadare ~i acest lucru are drept consecin~a faptul ca subiectul cauta sa nu se expuna situa~iilor care declan~eaza comportamentul de tip fobic. de furtuna. T erapeutii de orientare comportamentalista ~i cognitiv-comportamentala pornesc rn terapia comportamentelor fobice de la urmatoarele premlze: • Majoritatea comportamentelor fobice sunt rnvatate (daca nu cumva chiar toate). vor prefera trenul). va puteii dezvaia de ea. Datorita anxietatii (teama fara obiect bine precizat) sau a fricilor de tip fobic. De. de 20 a lua parte la evenimente sociale. Exista persoane al caror comportament este guvernat de frica ~i ei sunt con~tien~i de aceasta. chiar daca vi se pare ca aveti fobia de cand va ~titi.'i. rmpiedicandu-i sa Inveie. dar yeti fi capabili sa va controlati teama. • Tn cazulrn care un comportament de tip fobic este dezvaiat (se decondiiioneaza) nu apar alte frici care sa-I substituie. persoana obiine 0 mai buna adaptarela mediu.i iill I '. sa calatoreasca. sa traiasca normal. ea se poate modifica. se Intaresc modelele de comportament evitare . • Reaciia fobica este 0 deprindere gre~ita ~i ca orice deprindere gre9ita. a unor antrenamente psihologice bazate pe gandire. • Cu ajutorul unor cuno~tinie speciale. Fen s t e r he i m ~ i J e a n B a e r (1984) sunt de parere ca orice teama care este atat de puternica rncat Impiedica persoana sa rndeplineasca 0 actiune este de fapt 0 reactie de caracter fobic. comportamentele de tip fobic pot sa dispara In cateva luni. sa-i faceti fata. Ori de cat ori subiectul utilizeaza una din strategiile respective. pe cand altii nici nu baga de seama faptul ca frica Ie conduce viata.I I111 i I a) Evitarea situa~iei care declan~eaza teama (persoanele care se tem sa calatoreaca cu avionul. b) Evadarea din situa~ia anxiogena atunci cand subiectul a intrat rn aceasta (subiectul se urca rn metrou. autoriimentionati considera ca putem :include in cadrul fobiilor~ifrici! cu caracter mai abstract cum 'ar fifrica "de responsabilitate. III . au via~ade familie corespunzatoare ~i totu~i. pot vorbi In public. imaginaiie 9i voinia. de a urca singuri cu liftul sau de a conduce ma~ina). rntr-un cuvant.>i rn tratatele de psihiatrie fobia este definita ca fiind. ci dimpotriva. Ace~tia din urma pot sa calatoreasca. sa lucreze. au succese profesionale.:. Din acest motiv. 0 teamii cu obiect bine precizat(de animale. nu In cativa ani. de rnaltime etc. T emerile iraiionale blocheaza viaia 9i activitatea oamenilor indiferent de varsta. de pierderea controlului.). anxietatea sa diminua. sunt mereu supraIncordati ~i speria~i chiar daca fricile lor sunt minore (frica de paianjeni. • Nu trebuie sa va rnchipuiii ca va veii elibera chiar de orice teama. de a fi singur sau de a fi respins.

Cu alte cuvinte.cile respectivell'Irr1l3iedi. Fen s t e r he i m (1984) relateaza faptul ca cel mai varstnic pacient pe care I-a tratat cu succes de teama de a parasi New York-ul avea 90 de ani. prin intermediul unor antrenamente speciale. 2. In acela9i timp subiectul trebuie sa-l?i modifice stilul de viaia Invaiand sa traiasca Impreuna cu fricile sale sau sa se elibereze complet de ele. Cu alte cuvinte. fricile iraiionale pot face dintr-o persoana sanatoasa 9i inteligenta o persoana infirma. unele fobii sunt evidente (de avion.\t pericole care nuexista delob." 3. de pilda. Descoperirea naturii fobiei respective.sonale apropiate. Un loc important In cadrul psihoterapiei starilor anxioase 11 ocupa 9i actualizarea disponibilitaiilor psihice latente. • Chiar 9i fobiile foarte vechi fixate Inca din copilarie pot fi tratate daca subiectul parcurge urmatoarele etape: 1. Dupa ce a facut psihoterapie. cum ar fi. . Subiectul trebuie sa con9tientizeze faptul ca fobiile suntfrici Invaiate. trebuie aplicat 9i la situaiiile de viaia. * * * Individul care dorel?te sa se debaraseze de teama trebuie sa aiba In vedere cateva lucruri: • Trebuie sa aveii In vedere faptul ca nu sunteii un caz unic l?i irecuperabil pentru ca exista milioane de oameni care sufera de frici iraiionale 9i care I»i spun ca ceva este In neregula cu ei. trebuie sa faca acele lucruri pe care dore9te sa Ie faca. . subiectul trebuie sa realizeze fap-tul ca Intrezarel?te pericole uriage. cum influen1eaza ele 'V'iaiaindividului l?ice anume face acesta pentru a Ie meniine. care fri. teama de a fi respins. de lift. de a merge singur pe strada etc. Pentru a se elibera de a'nxietate l?ifobii este obligatoriu ca subiectul sa urmeze un program de terapie comportamentala 9i cognitiv-comportamentala care consta mai ales In tehnici de desensibilizare. Intreprinaa diverse lucruri per'cate"ar 'e:/. sa Inveie modulln care funciioneaza ele. alegerea unor profesiuni dorite sau a trai 0 viaia agreabila plina de satisfaciii.. pentru a nu se mai teme de ele. . 4. Astfel. Programul de combatere a fricii Invaiat Impreuna cu terap~utul.car~i m~!lti~fn' . • Niciodata nu este prea tarziu ca sa te schimbi. cum ar fi. ce reaciii fiziologice 22 produc.) In timp ce altele sunt ascunse. de piIda. de9i pericolele sunt minore sau poate sa Isi imagirt'ez~>cf\ii. A9a cum am subliniat.el'" sa. acesta a fost capabil sa zboare cu avionul la Washington pentru a-»i vedea nepoiii.6ri-sa Ie Intreprinda . cele de relaxare sau autopsihoza.

pentru ca respectivii pacienii percep mediul inconjurator ca fiind ameniniator 9i anxiogen. Atacurile de panica debuteaza. 1985). anxietatea respectivilor pacienti devine un raspuns logic la 0 interpretare eronata a realitaiii. miciiuni frecvente. anxietatea este definitiva ca 0 teama nespecifica. Lad e r ~i Mar k s (1971) afirma ca tulburarile anxioase sunt prezente la aproximativ 8% din pacieniii ambulatori care se adreseaza . trairea sentimentului de irealitate. transpiratii excesive. tremuraturi. anxietatea poate fi Insoiita de 0 serie de simptome somatice. 8 Ia n c h a r d. de regula. oboseala. uscaciune a gurii. ameieli. diaree. dificultaii de concentrare a atentiei.. brusc aproximativ. interviurile realizate asupra unor pacienti suferind de anxietate au condus la concluzia ca nu este yorba chiar de 0 teama fara obiect. instalarea unei stari psihotice (de nebunie). cum se intampla in cazul fobiilor. senzaiie de greaia. cu toate di mulii dintre ei traiesc 0 anumita stare de anxietate anticipatorie cu privire la un posibil atac In viitor. Anxietatea generalizata 25 . b) A doua forma sub care se manifesta tulburarea anxioasa 0 reprezinta evaluarea nerealista. intre 20 9i 30 de ani (Rapel. Cercetarile recente au evideniiat prezenia a doua tipuri de manifestare a anxietaiii (8 a r low. ' Trebuie meniionat faptul ca un numar mare de pacienii sufera de ambele tipuri de anxietate. sa evalueze 9i sa modifice modul lor nerealist de apreciere a unor pericole potentiale. Cu toate acestea. irascibilit~te etc. V e r mil yea ~i Di Nardo. 9i In acest caz. nea?teptat. sentiment Insotit de 0 serie de manifestari psihofiziologice de mare amploare. fara legatura cu situatiile externe 9i care nu este asociata cu comportamentul de evitare sistematica a anumitor situaiii. senzatie de le~in..a. 1988): a) Atacurile de panica. nelini?te.a unor evenimente esentiale. care apar bruse. palpitaiii. tulburari respiratorii. ca de pilda: supralncordare musculara. Astfel. indiferent de situatie. insomnie. ?i anxioasa. Clark ~. Caracterul brusc ~i nea~teptat al manifestarilor respective Ii sugereaza pacientului ideea ca ar putea fi victima unei boli somatice sau psihice grave: infarct. Tutburarile fobice afecteaza un ndmar mlJlt mairedus depacienV (3%). pierderea controlului. 1986.sA NE ELiBERAM DE ANXIETATE ~I PANICA A9a cum am mai subliniat. senzatie de nod In gat. tremuraturi. Acestea constau In trairea unui sentiment puternic de 24 pericol iminent. In absenta atacurilor de panica pacieniii sunt calmi ~i lini?tiii.cabinetelor de psihiatrie 9i psihoterapie. Aceasta observatie sta la baza abordarii psihoterapeutice cognitiv-comportamentaliste prin intermediul careia pacieniii sunt ajutaii sa descopere.

Eu nu am nici 0 va/oare daca dei/a/ti nu ma iubesc. Ideea centrala a abordarii cognitive a tulburarilor emoiionale consta In aceea ca nu evenimentul In sine ci expectaiiile individului In legatura cu acesta sunt generatoare de simptome.>in datorita unor probleme hormonale. Succesu/ ce/orlaltiI i'nseamna esecu/ meu. Aceste stari pot sa-i activeze convingerile mai vechi. Nu pot face fata situatiei X. i'nseamnii ca sunt lipsit de va/oare". a tanara al carui tata a decedat brusc :.> 26 . ei se adreseaza la inceput medicului specialist In medicina generala. Mulii pacienii cu tulburari anxioase nu realizeaza de la Inceput ca problema lor are la baza anxietatea.>iregulile cu caracter disfunciional care reprezinta seturi de atitudini :. toare :. Un individ care se bazeaza pe 0 astfel de afirmaiie poate interpreta tacerea celor doi din jur ca pe un indiciu ca ceea ce spune el este perceput de ceilalii ca fiind neinteresant. ea interpretand diversele senzaiii corporale Intr-o maniera catastrofala. Afirmaiiile cu caracter disfunqional s-au format In urma unor experiente Invatate In copilarie si . Tn viata sunt doar i'nvingatori ~i i'nvin~i. Daca fac 0 gre?ea/a sunt pierdut.> i traie:.>eazaIn mod automat: "ei cred ca tot ceea ce spun eu este p/ictisitor ~i neinteresantJ/. subiectul supraevalueaza semnificaiia pericolului Intr-o conjunctura data.>testari de ameieala :. Cand In cele din urma ace:. In cele ce urmeaza prezentam cateva modele de gandire negativa. i'nseamna " ca nu tine /a mine. 27 b) Afirmaiiile :.I I I. pentru acuze somatoforme. In cazul anxietaiii. generatoare de anxietate: "Daca 0 persoana ma critica. De pilda.>i le:. In cadrul modelelor cognitive ale tulburarii emoiionale sunt luate In consideraiie doua nivele diferite ale gandirii negative: a) Gandurile negative (l?i imaginile negative) ce apar In mod automat atunci cand subiectul traiel?te starea de anxietate (de exemplu.>iea debut brusc dar cel mai adesea acesta are un caracter insidios. un individ anxios In legatura cu impresia pe care o face In societate.>i care Ii determina diverse situaiii Intr-un mod negativ. poate dezvolt~ convi~gerea ca orice simptom somatic aparut brusc poate duce la moarte. Daca un /ucru .>teptatla varsta de 40 de ani In urma unor simptome somatice neobisnuite si eronat diagnosticate.>tipacienii ajung la psihiatrie. poate avea :. ei mai pastreaza unele dubii cu privire la natura simptomatologiei lor.>i credinie pe care Ie Impartal?esc indivizii In i l?i cu lumea Inconjuralegatura cu ei In:. evenimentele stresante ale existeniei joaca un rol important. Aceasta convingere are 0 influenia neglijabila In viaia ei pana cand ea insa:. ele pot ramaneIn stare latenta pana cand pot fi activate de anumite evenimente externe. de regula.> i:. facanda sa fie excesiv de preocupata de starea ei de sanatate. De regula.>i nea:. Un exemplu de astfel de regula cu caracter disfunctional ar fi urmatoarea: "dad! nu ma agreaz5 toata /umea. poate dezvolta urmatoarele ganduri care 8e declan:. In ambele tipuri de tulburari.

/I C Iark (1986. este util sa se ceara pacientului sa retraiasca evenimentul respectiv peplan imaginativ sau prin intermediul unui joc dramatic cand este yorba de 0 situalie interaclionala (relalionarea cu 0 persoana). Uneori declan»area a~tomata a mod~lelor de gandire negativa :1U se realizeaza. Identificarea gandurilor negative Senzatii Interpretarea lor Voi face un atac de cord. lia de le»in. ma Ameleli. nu e bun de nimic. TEHNICILE SPECIFICE PSIHOTERAPIEI COGNITIV-C("IM PORT AM ENT ALE I.pacien1ilor Ii se cere sa-»i reaminteasca un eveniment sau situa1ie care a fost asociat cu 0 anxietate puternica. sau dificultate de a gandi.nu este perfect. Oiscutarea unei experiente emotionale recente . Terapeutul observand modificarea de dispozi1ie poate intreba pacientul: Ce ti-a trecut prin minte atunci?. Evenimentul este descris in detaliu »i terapeutul intervine cu intrebari de tipul: Ce ganduri ti-au venit In 3. care era lucrul eel mai Ingrozitor care credeai cii soarputea Intampla? Exemplificarea legaturii pe care 0 realizeaza pacientul intre diverse senza1ii »i gandurile aferente. In 29 . Terapeutul trebuie sa-I ajute pe pacient sa sesizeze legatura dintre senzalii corporale »i interpretarile pe care Ie acorda acestora. 1988) afirma faptul ca oamenii traiesc atacuri de panica pentru ca ei manifesta tendin1a de a interpreta 0 serie de simptome corporale intr-un mod catastrofic. Fluctualiile de dispozi1ie din cursul unei »edin1e de psihoterapie pot fi surse utile pentru declan»area automata a gandurilor.Respiraiia mea se va opri. voi cadea. Tahicardia. 2. 28 minte acum? 4. piralie Voi le»ina. Senzavoi pierde. Se realizeaza prin intermediul urmatoarelor strategii: 1. Palpita1ii Am 0 boala grava de inima. Utilizarea tehicii imaginatiei dirijate sau a jocului dramatic pentru a retrai 0 experienla emolionala. Utilizarea modificiirilor de dispozitie In cursul unei j'edinte de psihoterapie. Eu sunt responsabil de ceea ce vor face copiii mei In viatii. Dificultali in res. Oeterminarea semnificatiei unui eveniment. ma voi sufoca »i voi muri. Ganduri stranii Voi innebuni cu sigurania. Ciind ti-a fost eel mai teamii. Cand intrebarile directe nu reu»esc sa-I determine pe pacient sa evoce gandurile negative ce se declan»eaza spontan. Fa apiirut vreo imagine?. ame1elile sau jena in respira1ie pot fi interpretate ca fiind semnele unei boli psihice sau organlce grave. Oacii ma voi apropia prea mutt de cineva acea persoanii va pune stiipanire pe mine etc.

Programarea activitati/or. Furnizarea unor informatii cu privire la mecanismele anxietatii. subiectul 19i spune ca a lasat geamul deschis.. 4.ti foarte sigur In legatura cu ce anume ti-a trecut prin cap cand te-ai simtit speriat In situatia X. T rebuie explicat pacien1ilor ~i faptul ca unele simptome ca insomnia. lncercand sa prive.ti In urma ce crezi ca a i'nsemnat situatia respectivii pentru tine?" II. terapeutulli poate cere sa descrie mobilierul din cabinet.30 dar ramanea In pat pana la ora 8. Astlel de metode pot fi: • concentrarea asupra con1inutului unei conversa1ii ~i nu asupra starii proprii. placerea sau gradul de control asupra situa1iei. evaluandu-Ie dupa 0 scala de la 0 la 100 sub aspectul un or stari afective cum ar fi: anxietatea. sentimentele de teama nu vor apare ci el se va scula ?i va Inch ide geamul. • daca subiectul manifesta anxietate In "Nu e. De pilda. evolu1ia lor probabila. oboseala. 0 femeie casnica se trezea la 5. timpul ~edin1ei de psihoterapie. De exemplu: batailor inimii nu reprezinta un semn ca se va produce un atac de cord). Este necesara descrierea In detaliu a simptomelor legate de anxie9i faptul ca subiectul are timp trebuie de anxietate accelerarea tate. Bee k (1979) dadea urmatorul exemplu: daca un subiect au de In toiul nop1ii un zgomot In camera alaturata. • schimbarea locului subiectului In camera fa1a de interlocutor.In cadrul acestei metode se cere pacien1i1or sa noteze ora de ora. 3. sentiment 9i comportament. care este semnifica1ia evenimentului respectiv pentru pacient. dificultatea de a lua decizii. Mul1i subiec1i anxio~i renun1a la activita1i de loisir deoarece traiesc permanent ideea ca nu ~i-au Indeplinit toate datoriile. Pentru indivizii care se simt presa1i de timp este indicata 0 planificare riguroasa a activita1ilor astfellncat ace~tia sa nu aiba tenta1ia sa faca mai multe lucruri deodata. Rationalizarea. Distragerea. activita1ile pe care Ie desfa90ara. fapt ce Ie spore~te tensiunea ~i supralncordarea. a 1. prin intermediul unor Intrebari specifice. Daca dimpotriva. Astfel. cand se gandea la toate activita1i1e pe care le-ar putea face gre9it sau nu le-ar putea duce la bun 31 2. el I~i poate spune In minte ca a intrat un ho1. cat trairea anxietatii nu Inse_amna ca o boala psihica grava. T erapeutul trebuie sa-i explice pacientului ra1iunile tratamentului prin demonstrarea rela1iei dintre gandire. Este utilizata ca strategie pentru a exercita un control direct ~i imediat asupra simptomului.. Modificarea gandurilor comportamentelor aferente negative si . oboseala ~i chiar vederea ca prin cea1a sunt manifestari ale anxieta1ii.astfel de situa1ii terapeutul trebuie sa caute sa discearna. In acela?i explicat ca simptomele prod use nu sunt periculoase (de exemplu 30 . Atunci apare 0 stare de teama 9i comportamentul se desfa~oara In consecin1a: subiectul se va ascunde sau va telefona la poli1ie.

Verificarea veridicitatii gandurilor negative automate.>i sa faca jogging. ~tii cum evolueaza tensiunea In timpul unui atac de panica? Pacientul: Am pulsul accelerat. Terapeutul: ~tii ce se Intampla cu organismul tau atunci cand le9ini? 32 Pacientul: Nu. nu a observat nici un semn vizibil de anxietate. Terapeutul: Sine.>i sa Ie substituie cu . Deci este mult mai puiin probabil ca vei lef?inacand ef?ti anxios decat atunci cand nu e9ti. lata un exemplu de Intrebare care are menirea sa verifice realitatea gandurilor negative.ganduri mai realiste. disfunctionale: Ce dovada am ca acest gand este adevarat? Nu exista ?i un alt mod de a privi aceasta situatie? Nu cumva exista ?i a aM explicatie ca alternativa a gandului negativ? Exemplu: Pacientul: Cand am un atac de panica Imi trece prin cap gandul ca voi le.sfanilit. pacientul 9i terapeutul colaboreaza pentru a gasi soluiii rationale p~ntru a inlocui gandurile negative automate. Terapeutul: Corect. Tn aceasta situaiie terapeutul i-a recomandat sa se scoale din pat imediat ce s-a trezit .>ediniei de psihoterapie. dar spre surprinderea sa. 33 .>ivor Inceta sa-i acorde respectul cuvenit. EI credea ca colegii lui vor observa anxietatea sa . Pentru ca acest lucru sa se realizeze mai usor este indicata notarea zilnica a ganduri'lor negative producatoare de disfunctii. 6. Terapeutul cere pacientului sa verifice In viaia reala daca gandurile negative sunt adevarate. fapt ce-i sporea gradul de anxietate. Un om de afaceri se simiea foarte speriat cand trebuia sa vorbeasca In public. In cadrul .>inasau voi muri. Ai le. Fiind Intrebat ce dovada avea In legatura cu faptul ca anxietatea lui este evidenta pentru aliii. Cred ca tensiunea se ridica. a) Experimentarea In cazul pacientilor cu anxietate generalizata. revazand caseta. In stare de anxietate pulsul . Terapeutul: Tensiunea arteriala scade brusc.>i tensiunea urca.>inatvreodata In cursul unui atac de panica? Pacientul: Nu. (La Inceput estima ca ceilalii Ii observau teama cu un procent de 65%. ceilalii trebuie sa-9i dea seama de asta. Hai sa vedem cat de real este acest gand. Intre gedinte pacientii cauta sa puna In practica abilitatile de a se Intreba pe care Ie-au Invatat Impreuna cu terapeutul. iar In urma experimentului aprecierea lui s-a redus pana la 30%). Terapeutul utilizeaza 0 serie de intre~ bari pentru a-I ajuta pe pacient sa evalueze gandurile negative . In timp ce vorbea el s-a simiit anxios. Aceasta a redus convingerea sa cu privire la faptul ca ceilalii ar observa cat este de anxios. Ca test terapeutul i-a cerut sa iina un mic Adiscurs In timp ce va fi Inregistrat pe video. 5. Experimentarea In sfera comportamentului. el a afirmat ca e convins ca daca el se simte anxios.

). Li se cere sa inspire rapid pe nas l?i pe gura. Apoi pacientul este instruit sa utilizeze respiraiia controlata atunci cand presimte instalarea unui atac de panica (de pilda. Scopul principal al abordarii terapeutice este modificarea interpretarii catastrofizante pe care 0 au pacieniii In legi3. pe care Ie traiesc In cursu/ atacului de panica. unei paciente care crede ca este gray bolnava de inima pentru ca If?i simlea mai frecvent dedit altii bataile inimii.I I: (testarea) In sfera comportamentului cu subiecti suferind de atacuri de panica. Se poate face: • prin solicitarea pacientului sa citeasca cu voce tare 0 serie de cuvinte care desemneaza posibile catastrofe sau senzalii corporale (sufocare. unde 0 voce 34 b) Experimentarea calma pronunta "inspira" timp de doua secunde f?i"expirii" pentru un interval egal de timp (ritmul respirator este variabill?i se alege In func1ie de subiect). expiralie prelungita). In aceste cazuri se propun pacien1ilor experimente de hiperventila1ie prin intermediul carora se pot reproduce voluntar simptomele corporale ale starii de panica. Pornindu-se de la aceste discu1ii se trece la Inva1area pacientului sa realizeze 0 tehnica de respiraiie controlata. pacientul este Intrebat cum soar simii daca astlel de senza1ii ar aparea brusc si neasteptat. atunci cand el nu soar gasi In c1i~ica. T~ cele mai multe cazuri pacientii recunosc ca le-ar interpreta In mod catastrofic: "voi face un atac de cord". Apoi pacieniii sunt invita1i sa aprecieze daca nu cumva senza1iile traite dupa exerci1iu seamana cu cele din cursu I atacului de panica. In piept f?ichiar In degete. Deoarece ea s-a aratat sceptica. golind cat mai mult plamanii la expira1ie l?i nu Ii se spune precis ce senza1ii vor trai. la gat. C I ark. • prin tehnica imaginaiiei dirijate In cadrul careia Ii se cere sa-)'i imagineze In detaliu ca 35 . terapeutul Ii explica faptul ca acest fenomen reprezinta doar efectul concentrarii atenliei asupra unor funclii ale organismului.turacu senza1iilelor corporale. moarte etc. timp de doua minute. De pilda. palpitaiii. Apoi i s-a cerut sa descrie mobilierul din cabinet tot timp de 5 minute. S a I k 0 v ski s l?i C h a I k ley (1985) au gasit ca Inva1area controlului respira1iei este foarte eficienta cu ajutorul unei benzi de magnetofon. terapeutul i-a cerut sa se concentreze asupra inimii In timpul )'edinlei timp de 5 minute. timp In care ea nu a mai fost conf?tienta de bataile inimii sale. In cadrul unui alt experiment. daca pacien1ii spun ca senza1iilefizice sunt asemanatoare dar lipsel?te anxietatea. Un alt tip de experiment consta In demonstrarea rolului gandurilor In declan)'area unor atacuri de panica l?iacestea se realizeaza prin producerea unui atac de panica prin simpla manipulare verbala. care contribuie la reducerea simptomelor fiziologice de panica. Pacienta a constatat cu surpriza ca simpla concentrare asupra cordului 0 facea sa simta pulsulln zona fruniii. prelungindu-se treptat durata inspirului f?i expirului. Se analizeaza apoi eventualele asemanari si I deosebiri dintre cele doua categorii de senza1ii.

un pacient cu atacuri de panica se temea ca 19i ~a pierde mintile In timpul respectivului atac. Daca experimentul reuge9te. exercitiile fizice). Drept urmare el a constatat di atacul de panica nu duee la nebunie.): • Tn primul rand aproximativ 40% din pacientii cu anxietate generalizata evita situatiile care presupun evaluare sociala (a vorbi In public. descriu senza1iiletraite 9i consecin1ele de care se tem. Invatarea unor noi modele de comportament ~i a unor deprinderi de a face fata situatiilor Pentru multi pacienti situatiile sociale sunt dificile pentru ca ei nu au deprinderi de conversatie sau comportament social. a face cumparaturi. Pentru a-i demonstra faptul ca este vorba de 0 convingere eronata. Toate cele trei modalitati de evitare tind sa men1ina gandurile negative ale pacientilor. Intrebat ce IIlmpiedica totU9i sa 9i Ie piarda. Tn astlel 37 . Un pacient care se temea sa nu-i tremure mainile In public verifiea mereu acest lucru cu palmele Intinse 9i degetele departate. • In al treilea rand utilizeaza strategii de evitare cand se instaleaza simptomele (exemplu: se sprijina de obiecte solide cand apare senzatia de le9in).au un atac de panica. 36 Pacien1ii sunt Incuraja1i sa se expuna gradat la situa~ii1e sau activita~i1e anxiogene. Terapia comportamentelor de evitare De9.c1iuneodata ce simptomele se declangeaza. a manca la restaurant). terapeutul Ii demonstreaza pacientului rolul montajului cognitiv In declan9area starii de panica. 1987.a. a se afla In aglomeratie). anxio9ii nu au comportamente sistematice de evitare ca cei fobici. De piIda. el a raspuns ca Incearca sa-9i controleze gandurile 9i ca asta II salva. ei sunt solicita~i sa anticipeze ce se va Intampla In timpul exerci1iului de expunere9i apoi sa evalueze daca ceea ce se petrece cu adevarat este mai rau sau mai pU1inrau decat au anticipat (apreciaza pe scale nivelul de anxietate). • Tnal doilea rand ei evita unele activita~icare produc senza~ii care evoca teama (ca de pilda. Terapeutul i-a demonstrat ca 0 astfel de pozitie favorizeaza tremuratul mainilor chiar 9i la persoane care nu se tem de a9a ceva. iar aproximativ 20% dintre ei evita 9isituatiile pe care Ie evita agorafobicii (a calatori cu mijloace de transport In comun. Tnplus. unii dintre ei evita totU9i unele activitati sau situatii (8 uti e r 9. Mai mult chiar. terapeutull-a determinat sa reproduca In plan imaginativ simptomele 9i apoi sa nU-9i controleze gandurile. este important sa se modifice 9i acele modele de comportament pe care pacientii s-au obi9nuit sa Ie puna In a. Din acest motiv este bine ca terapeutul sa Incurajeze pe pacien1i sa intre In situatii sau sa se angajeze In activitatile pe care au tendinta sa Ie evite pentru a verifica daca lucrurile de care se tem se vor produce Intr-adevar.

Aceasta idee a mea nu este adevarata ~i pentru ca In trecut am ob1inut realizari pe care nimeni nu mi Ie poate lua lnapoi. . Odata problema identificata." Tehnicile de relaxare Ii ajuta pe pacienii sa-~i demonstreze faptul ca 1in sub control simptomele lor. acest gand este perturbator pentru ca ma face sa ma simt tot timpul anxios. Exista Insa un numar limitat de pacien1i care devin anxio~i In timpul practicarii relaxarii (H e ide ~i B 0 r k 0 v e c! 1984). Pot sa fac doua lucruri pentru a facilita schimbarea: sa fac 0 lista cu convingerile mele sau sa-mi petrec 0 parte din timp facand ceva ce Imi face cu adevarat placere. Nimeni nu ma va iubi daca nu voi reu~i. Nu este Insa suficient ca subiectul sa aiba abilitatea de a se relaxa. Ei continua sa ma iubeasca. Mai mult. Raspunsul rational ?i planificarea schimbarii. aceasta trebuie practicata pana cand devine deprindere utilizata nu doar acasa. Pacientul se Intreaba: Daca gandul ar fi lntradevar real ce ar lnsemna asta pentru mine? 1. Toate succesele mele trecute nu valoreaza doi banidaca nu reu~esc din nou. Tehnica identificarii supozi1iilor negative (disfunc1ionale) se poate realiza prin utilizarea unor jurnale zilnice In care se noteaza aceste supozi1ii disfunc1ionale ~i prin identificarea gandului negativ ~i gasirea convingerii care se ascunde In spatele lui. Supozitia disfunctionala. Indiferent ce tehnica de relaxare se alege. mai exact sa stapaneasca tehnica de relaxare~i s-o utilizeze ~i In situaiiile specifice care II sperie. ci ~i In situaiiile de via1a. "Gandul meu este nera1ional ?i el a aparut pentru ca pariniii nu m-au laudat niciodata pentru succesele ob1inute ci mi-au sugerat mereu ca este un nou obstacol de trecut. respectivele comportamente sunt modelate de catre terapeut In cursul ~edin1ei ~i apoi practicate sub forma de role-playing In timpul psihoterapiei ~i apoi 1n situa1iile de via1a. !lEu nutresc convingerea ca nu sunt bun de nimic daca nu reu?esc. Eu sunt acela~i ?i atunci cand am note slabe la ~coala ?i nimeni din familie nu s-a purtat cu mine altfel In aceasta situa1ie. Majoritatea pacien1ilor cu anxietate raspund favorabil la relaxare. Peveler ~i Johnston (1986) au demonstrat ~i faptul ca relaxarea cre~te gradul de accesibilitate a informaiiilor pozitive In memoria pacientului ?i faciliteaza gasirea unor alternative la gandurile anxiogene. Il 2. nu sa fac doar acele lucruri care trebuiesc Indeplinite. In fotoliu. Pentru ca nutresc acest gand de multa vreme. Metoda relaxarii progresive difera de alte metode de relaxarecu caracter mai global prin 39 38 . Printre ace?tia se numara pacieniii care se tem de pierderea autocontrolului.de cazuri este necesara 0 antrenare a abilita1ilor soci~le. va trebui sa lupt mult cu mine pentru a-I schimba ~i aceasta Imi va cere ceva timp. Acesta trebuie sa fie 'capabil sa se relaxeze In mod deliberat. Relaxarea se realizeaza prin: realizarea planificata a unor activita1i care Ii fac placere subiectului prin pauze planificate In cadrul unor programe Incarcate sau prin practicarea unor tehnici standardizate de relaxare.

precum ~i de modul In care I~i traie~te tensiunile. gambe/e.aceea ca subiectullnvaia sa se relaxeze pornind. A 41 . Re/axati apoi muscu/a. Prima parte a exercitiu/ui este dedicata incordarii unor grupe muscu/are mari. pana aveti impresia ca spate/e dumneavoastra se contope?te cu canapeaua sau cu salteaua pe care statt'Intins.). A?ezati-va cat mai can fortabi/. degete/e desfacute. Pe masura ce subiectull~i Insu~e~te acest tip de relaxare musculara. g/ezne/e. 8imtit! cum tensiunea dispare din corp. iar In ultima faza se acorda cate 5 sec. /nchideti 40 ochii. Tehnica implica Invaiarea unor exerciiii alternative de relaxare ~i 'incordare musculara. Daca va vin In minte ganduri care va agita.. /ncepeti cu partea dejos a corpu/ui. {ese/e. re/or. In felul acesta. Mentineti ineordarea. Lasati tensiunea ?i incordara sa iasadin eorp~ Re/axati tot mai mult muscu/atura abdomina/a In profunzime. Stop! A/ungati ganduri/e negative ?i concentrati-va /a ceea ce aveti . . batMe. lneordatiacum muscu/aturaspate/ui. de facut. In partea a doua a tehnicii de relaxare. Textul este urmatorul: lntindeti-va comod pe saltea sau pe pat.. concentrati-va asupra ei ?i apoi re/axati mu?ehii spate/ui. incorda ti g/ezne/e. mentineti incordarea ?i apoi re/axati-va. coapse/e. re/axati-otot mai mult. va cuprinde 0 senzatie p/acuta de greutate care cuprinde Intreaga museu/atura a picioare/or. cu br~te/e pe /anga corp. pentru destinderea fiecarei zone a corpului. Inlocuind starea subiectiva de anxietate cu siarea de linil?te interioara. Concentrati-va asupra tensiunii. tensiunea arteriala va scadea. subiectul devine mai repede con~tient de ceea ce Inseamna Incordare ~i relaxare. /abe/e picioa. care parca se arcuie?te u?or. coapse/e. sa ~imfitiincordarea ?i apoi sa re/axafi. pentru prima parte a relaxarii. . spunefi-va in gand cu calm. In mod deliberat. Aceasta con~tientizare poate servi ca punct de plecare pentru utilizarea deliberata a relaxarii In situaiii de viaia. {ese/e. Acum re/axati degete/e de /a picioare. lneordati aeum muscu/atura abdomina/a. Re/axati-icat mai mu/t. se acorda cate 15 sec. Intregul exerciiiu trebuie sa dureze In medie Intre 20 ?i 25 minute. Trebuie sa va concentrati asupra tensiunii museu/are.tura abdomina/a. Facem precizarea ca autorii recomanda. el devine capabil sa-l?i calmeze sistemul neurovegetativ (ca 0 consednia.Pe masura ce muscu/atura se re/axeaza. Mentineti ineordarea. de la un nivel ridicat de Incordare musculara. inim~i se vor lini?ti etc. iar pauzele dintre respectivele exerciiii sa dureze 5 sec. ca exerciiiile de Incordare musculara sa dureze 7 sec. eentru relaxarea fiecarei parii a corpului. gambe/e. /ntindeti varfuri/e picioare/or incordand degete/e. Va concentrati asupra muscu/aturii incordate. Prezentam mai jos un model de exerciiiu de relaxare adaptat dupa Fen s t ern h e i m l?i Jean Baer (1977).. Totu/ se re/axeaza.

din ce In ce mai re/axate. tot mai grele. Intrebati-va: mai exista oare vreo tensiune In labele picioarelor. tot mai mutt. lncordati ". Respiratia este calma. Re/axati degete/e.T . Co~centrati-va din nou asupra fiecarei zone mentionate: abdomenu/ este re/axat. limba. Dintii se departeaza uf?or. antebrate/e. ca atunci cand va pregatiti sa adQrmiti. re/axati-o f?imai mult. cautati sa Ie re/axati f?i mai mutt. Va cuprind. simfiti cum tensiunea iese din corp. lntreaga musculatura a fetei este relaxata. Va lntrebati In continuare: mai exista oare vreo tensiune In zona abdomenului. Barbia f?i limba sunt foarte relaxate. pleoapele. pieptu/ este re/axat. Simtiti brate/e grefe. Incordati mUf?chii fruptii (lncruntandu-va). Mentineti Incorda rea. Incordati apoi musculatura obraji/or. Daca va vin In minte a/te ganduri.Va concentrati acum asupra mUf?chi/or tor~ce/ui. va concentrati asupra ei f?i apoi relaxati musculatura partii 42 I I superioare a fetei. umerii. Relaxati obrajii. Simtiti tensiunea f?ilncordarea din zona gatu/ui f?i cefei. Chiar . Apasati cu limba pe dintii din fata. Atunci cand expiratia se Incheie. lncordati cat ma'i puternic obrajii. cuprinse de 0 greutate p/acuta. /nspirati profund f?i tineti respiratia. Incordati musculatura nasului. apoi re/axati-va. strangeti dintii. sprancenele. destinsa. limba.! 0 senzatie placuta de somnolenta. Incorda rea f?itensiunea din zona gatului f?icefei dispar treptat. arcuind U'~or y gatu/. Acum va concentrati asupra muscu/aturii brate/or f?i umeri/or. ~cum va concentrati asupra mUf?chilor fetei. spate/ui sau pieptu/ui? Daca da. maxilarele. glezne. Ochii se re/axeaza tot mai mult. mentineti-o cat mai mult si . brate/e. Mentineti maxilarele lncordate. Chiar daca Ie simflti re/axate. Brate/e . acea Daca exista. gambe.c:i relaxati zona. Brate/e sunt tot mai re/axate. umerii. Mentil}eti lncordarea f?i apoi re/axati gatul f?iceafa. nasul. Ie spuneti Stop! f?icontinuati sa va concentrati asupra a qeea ce faceti. linistita. Mentineti trupul relaxat ~i mintea activa f?itreaza. . limba. strangeti p/eoapele. In partea a doua a exercitiu/ui.odihnitoare. ca utati sa verificati cat de relaxate sunt partile corpului dumneavoastra. tot mai relaxate. Re/axati tot mai mult muschii torace/ui. contopit cu salteaua. destinf?i f?i /inif?titi. /n timp ce mentineti aeru/ In p/amani. foarte grefe. Lasati tensiunea sa se duca. Gatul este atat de relaxat lncat capul parca se cufunda In perna pe care se sprijina. daca muscu/atura respectiva este relaxata. muschii cefei si gatu/ui. Relaxati fruntea. 'maxilarele. va simtiti ca/mi. /inif?tita. Mentineti Incorda rea . coapse sau fese? . Maxilarele sunt tot mai relaxate. ca atunci cand va pregatiti de somn. Strangeti pe rand fiecare pumn. lncordati ambe/e brate. identificati-o . degetete se desfac. spate/e este re/axat. Expirati apoi lent f?i pre/ungit f?i re/axati torace/e. se destind. pleoapele devin grele. barbia. Ac~m. barbia f?iapoi relaxati-Ie cat mai mult. dar Inca nu adormiti. maxi/arete. lndepartati acea ten43 . va concentrati asupra muscu/aturii torace/ui.

Daca aveti dificu/tati sa va imaginati ace/e lucruri. Relaxati nasul. Capul se cufunda placut In perna. yeti deschide ochii ji va yeti ridica. vioi si . 2 . 44 Imaginati-va In continuare scena pliicuta sau cuvantul "calm". obrajii. relativ neutra. lnlaturati-o lasand bratele sa devina din ce In ce mai grele. coapse/or. musculatura gurii. calm ji relaxat. af?a cum faceti cand va pregatiti sa dormiti. Dadi subiectul ajunge sa-9i poata controla gfmdurile 9i imaginile. tot mai grele. de mai mu/te ori. Va concentrati pasiv asupra imaginii p/acute sau asupra cuvantului "calm" f?ire/axati muscu/atura abdomina/a. Acum yeti numara de la 3 la 1 ji cand vei ajunge cu numaratoarea la 1. 1. lnlaturati-o lasand capul sa cada greu. antebratele. gambe/or. Reveniti . Imaginafi-va de pilda ca sunteti la mare. III . II . obraji/or. 3 . A . relaxati degetele de la maini. 1977): I . maxi/arelor. In timp ce mentineti pe ecranul menta/ imaginea placuta. sprancenele.. cuvantu/ "calm". parca se confunda cu sa/teaua. ochii se odihnesc tot mai mult. limba. Corpul dumneavoastra este perfect relaxat f?i linif?tit. In brate sau In umeri? Daca da. repetati In gand. relaxand f?i mai mutt lntregul corp. 0 aduceti lncet lnapoi /a scena placuta sau /a cuvantul"calm". mai treceti 0 data In revista lntreaga musculatura a corpului ji daca mai identificati vreo urma de tensiune. gatul. Va lntrebati: mai este vreo tensiune In degetele mele. Va simtiti tot mai calm f?imai confortabi/. Spate/e este atM de re/axat lncat se confunda cu salteaua.siune expirand uf?or f?i calm. . pleoapele. feselor. umerii. Acest lucru se poate realiza prin trei metode (Fensterheim 9i Jean Baer. toracele. Pleoape/e devin grele. lasati tensiunea f?ilncordarea sa paraseasca zona respectiva f?i relaxati tot mai mult mUf?chiifetei. tot mai grele... ceafa. Respiratia este calma. Va lntrebati: . cufundandu-se cu perna. Va lntrebati: mai exista vreo lncordare In zona cefei f?i g~tului? Daca da. Continuand sa vii concentrati asupra scenei placute sau asupra cuvantului calm. /ntregul corp este calm ji relaxat. odihnit. mUf?chiiglezne/or. Daca mintea tinde sa va gabon deze.RepetareamentalaIncununata de succes. alert. mai exista vreo tensiune In zona fetei.relaxata. anxietatea sa anticipatorie va descre9te sim1itor 9i acesta va fi capabil sa fadi fa1a mai bine situa1iilor care II sperie. biirbia. palmele. pe plaja ca va plimbati pe 0 pajif?te lnsorita etc. maxilarele. vioi ji alert. Imaginati-va acum 0 scena placuta. Continuati sa vizualizati scena placuta sau sa va concentrati asupra cuvantului "calm" f?iIn timpul acesta relaxati fruntea. fruntii? Daca da. Lasati-va purtat de senzatia placuta de calm si relaxare.. lndepartati-o treptat. Musculatura fetei este complet relaxata f?ilinif?tita. /inif?tita. spatele. la starea normala! Va simfiti odihnit.Oprirea gandurilor. brate/e. relaxati tot mai mutt mUf?chii degetelor f?i/abe/or picioare/or. tara 0 lncarcatura emotionala deosebita. 45 . Va simfiti tot mai calmi f?i mai linif?tifi. calm ji relaxat.Comutarea gandurilor.

Daca subiectul I?i spune mereu dacii voi zbura cu avionul voi face 0 criza de isterie In timpul zborului.diruia se lucreaza. de Indata ce apare un gand negativ care tinde sa declangeze anxietatea anticipa. desigur In sens negativ. fara exeePiie. Pentru a scapa de 0 deprindere. Astfel. relaxaii In mod deliberat musculatura Intregului corp ?i va Indreptaii ateniia spre ceva . acest mod de a reaciiona se transforma In deprindere. De fiecare data. Pentru a sparge acest cerc vicios. visam cu ochii deschi9i. Indata ce gandul apare (sub forma de imagine sau formula verbala) opriii-I administrandu-va auto-comanda STOP! Pronuniaii apoi mental cuvantul "calm". cand se ive9te un gand negativ. torie. Aceasta reprezinta deja 0 forma de autocontrol. Faceii ca respectivul gand sa apara.· comanda respectiva poate fi 1'nsoiitade lovirea u90ara a mesei sau a unei zone a corpului. acesta .CALM . Ea devine eficienta atunci cand se producecu &devarat oprirea gandulul negativ asupra . Subiectul I?i poate reprezenta mental cuvantul "Stop" scris cu litere ro?ii sau un poliiist care ridica braiul.ndata ce" 9i regula "de fiecare data". acest lucru chiar se poate Intampla. Subiectul trebuie sa utilizeze metoda In situaiiile de viaia. placut. Evocaii In minte unul din gandurile pe care doriii sa Ie controlaii.safie autoadministrata pe un ton ferm. Comutarea gandurilor Atunci cand gandim. Acest procedeu dureaza Intre 30 de secunde l?i un minut. Pentru aspori efectul. ori de cate ori apare anxietatea anticipatorie. acesta trebuie oprit. II.STOP CALM . Regula "de . Numarul de gedinie necesar va depinde de intensitatea anxietaiii anticipatorii. Comanda mentala trebuie . trebuie respectate doua reguli. Pentru ca metoda sa dea rezultate. subiectul trebuie sa fie capabil sa opreasca fluxul gandurilor sale. subiectul trebuie sa declanseze secve!:'ia: STOP . va fi mult mai dificil de controlat. Daca se ofera gandului negativ 9ansa sa cal?tige teren. Realizaii mai multe l?edinie de autocontrol In cadrul ~carora repetaii mental de 5 ori secvenia: GAND NEGA TIV . ele fiind capabile sa creeze 0 adevarata profeiie autolmplinita.RELAXARE GANDURI AGREABILE. trebuie sa formam 0 contradeprindere mai puternica. Unele persoane pot Invaia sa-l?i controleze gandurile doar 7ntr-o singura gedinVi In timp ce altele au nevoie de saptamani pentru a atinge acest obiectiv.I. deta?ate parca de situaiia Insa9i 9i se caracterizeaza printr-o creativitate deosebita. In cazul comu47 46 . ne imaginam. ne autoadministram adesea instruciiuni care ne determina sa reaciionam 7ntr-o maniera fobidi si . lata cateva exerciiii de oprire a gandurilor: A?ezaii-va confortabil Intr-un fotoliu ?i Inchideii ochii. Oprirea gandurilor Gandurile specifice anxietaiii anticipatorii sunt deosebit de persistente.RELAXARE MUSCULARA GANDURI POZITIVE ALTERNATIVE.

• Voi fi atent la orice sunet sau vibra1ie1?i ma voi gandi ca acestea sunt semne ca ceva nu este In regula. Obiectivul este Inlocuirea autocomenzilor care produc teama cu autocomenzi care declan1?eazacomportamentul eficient 1?iadaptativ: 1. ma voi uita daca sunt a/1i oameni care sa urce impreuna cu mine. voi sta intr-un col1. pieptanatul. fie 0 plasa1iIntr-un loc vizibil: langa telefon. Pentru fiecare din aceste autocomenzi elabora1i 0 lista alternativa de instruc1iuni care 48 sa ajute subiectul sa faca fa1a situa1iei dupa modelul: • De indata ce intru in c1adire. contradeprinderea consta In aceea ca subiectul se autoprogrameaza sa nu se mai teama. Evoca1i 0 situa1ie anxiogena Impreuna cu anxietatea anticipatorie care 0 Inso1e1?te. Imi voi spune ca exista 0 probabilitate foarte mica sa se Intample ceva rau. • Voi cauta sa-mi spun ca exista pu1ine 1?ansesa se intample vreo catastrofa. 49 . lata. • Cand intru In cladire. 2. Se poate proceda ~i altfel: pronun1a1i noile instruc1iuni inainte de a face ceva care va place (de pilda. 4. pe care Ie face1i in fiecare zi: bautul cafelei. • Cand ma voi afla in lift. spalatul pe maini. declan1?and 0 serie de ganduri contrare care trebuie Intarite atat de mult Incat ajung sa sufoce sau sa Inlocuiasca ganduri/e negative ini1iale. • Daca ma surprind uitandu-ma sa vad dad nu vin al1ioameni sa se urce cu mine in lift. care va cople1?esc). • Voi Incepe sa ma gandesc ce va fi daca liftul se va opri Intre etaje 1?i nu voi putea ie1?i. de pilda.tarii. Inainte sa manca1i 0 prajitura sau sa be1i ceva). repeta1i-lein gand ~i apoi realiza1iac1iunea respectiva. Imi voi spune In gand ca nu are nici 0 importan1a daca mai sunt 1?ial1i oameni in lift sau nu. autocomenzile pe care 1?iIe administreaza un subiect care se teme sa mearga cu ascensorul: • De Indata ce intru In bloc voi Incepe sa ma gandesc la lucrurile Ingrozitoare care mi se pot intampla in lift. Imi voi spune ca 1?idaca ceva s-a defectat este probabil 0 neregula minora. referitoare la detalii cat 1?i pe cele mari. schimbarea canalelor la televizor. Nota1i noile comenzi elaborate pe 0 cartela pe care fie ca 0 purta1i asupra dumneavoastra. Inaintea fiecareia dintre aceste actiuni uzuale ~i frecvente reciti1i instruc1iunile. utilizareatelefonului etc. • Cand ma aflu In lift. pe noptiera etc. voi incorda mU1?chii 1?i voi incepe sa ma gandesc la toate lucrurile rele care se pot intampla. • Daca aud un sunet neobi1?nuit. 3. Alege1i 0 serie de ac1iunifamiliare. Elabora1i 0 lista de instruc1iunipe care vi Ie autoadministra1i (atat pe cele marunte. PrezenHim mai jos un exerci1iu apartinand psihologului american H 0 m m e (1973). daca incep sa ma gandesc la lucrurile ingrozitoare care se pot intampla. voi relaxa in mod deliberat musculatura 1?i ma voi gandi la ceva placut.

Fiecare scena trebuie sa aiba un caracter realist. Incateva saptamani. Una din regulile de baza ale acestui tip de exerciiiu consta In aceea ca primele 10 secunde (din cele 12 sau 14) trebuie sa reprezinte modelul etalon facand faia situaiiei . dupa 0 expiraiie prelungita acesta se relaxeaza. Cu toate acestea. anxietaiii. la stapanirea fricii.>i instruciiuni cu Anxietatea anticipatorie II face pe pacient sa-l?i imagineze ca va fi cople. . Atunci cand va aflaii Intr-o situatie . Metoda consta In aceea ca subiectul Il?i imagineaza In plan mental ca face fata cu bine situaiiei anxiogene. puteii elabora l?i alte formule mai bune. instructiunile nu trebuie schimbate . apoi. In realizarea acestui tip de exerciiii pacientul trebuie sa aleaga astlel de scene care se potrivesc cu fricile sale specifice. gandurile negative vor dispare l?i anxietatea anticipatorie va scadea.>iimagineaza persoana-model muliumita de sine . 50 a 51 .5. scena avand un final pozitiv. se apleaca peste balustrada balconului de la etajul 9 fara nici un fel de problema). repetaii-va In gand instruciiunile elaborate l?i cautaii sa Ie urmaii. respective. fellncat sa faca fata . alta caracteristica a antrenamentului mental consta In aceea ca pacientul vizualizeaza modelul autoadministrandu-.>ispunan9u-l?i: am reu?it foarte bine. Acest gen de subieqi nu fac altceva decat sa repete In gand cum se vor speria. 6. deoarece acesta este un obiectiv ul?or de atins de pacient. Pacientul trebuie sa-l?i imagineze modelul la Inceput Incordat. Apoi subiectulln cauza I. Dupa ce aii utilizat autocomenzile cu caracter reglator un anumit timp. pana nu aveii suficienta practica In domeniul tehnicii respective. Obiectivulll reprezinta modificarea anticiparii sentimentului de neajutorare Inlocuind antrenamentele prin care subiectul Invaia sa se teama cu antrenamente prin intermediul carora acesta se descurca In situaiiile. Pacientului i se cere sa elaboreze 12-14 scene In cadrul carora un subiect model se afla In situaiii anxiogene. sa fie relativ simpla l?i w?or de imaginat. Modelul se Indreapta spre fereastra de la etajul 5 a unui magazin universal l?iIl?ispune In gand: ma voi simti si incordata dar voi " putin ametita " izbuti sa ma relaxez imediat.>i nu stapanind-o perfect.>itde teama In situaiiile critice. Este mai indicat ca pacientul sa descrie In scris scenele Inainte de a practica antrenamentul mental. Repetarea (modelarea) tncununata de succes mentala Modelul trebuie sa fie un subiect de~aceeal?i varsta l?i sex ca persoana In cauza. Ultimile scene pot sa se refere la un model care face faia situaiiei complexe lipsit de anxietate (de pilda. Exerciiiul propus de Alan Kazdin (1973) contribuie. Este necesar sa se obiina reprezentarea detaliata a persoanei-model care devine relaxata. prin intermediul antrenamentului mental. de viata care va produce teama. prea des. III. lata un exemplu de astfel de scena. subiectul model trebuie reprezentat In asa . In cadrul fiecarei scene.

Imaginea respectiva trebuie perceputa cu maximum de c1aritate de care este capabil subiectul ~i abia apoi se poate trece la imaginea urmatoare. De regula. cu atat se reduce anxietatea anticipatorie. sa calatoreasca cu metroul) ~i sa actioneze In mod deliberat In imaginar. Intr-o etapa ulterioara. ceea ce trebuie sa faca ~i subiectulln cauza. iar terapeutul II provoaca prin contraargumente. EI trebuie sa-~i autoadministreze acelea~i instructiuni pe care ~i le-a administrat ~i modelulln timpul antrenamentului mental. exact a~a cum a conceput-o In scris l?isa mentina fiecare imagine pe ecranul mental aproximativ 15 sec. Cand aceste puncte slabe ale argumentarii sunt identificate.trebuie sa-~i imagineze scena respectiva. Apoi scenele pot fi modificate In functie . fiind repetate. Pacientul trebuie sa continue practica atat In plan imaginar. Acest procedeu Ii ajuta pe paoienti sa descopere punctele slabe din cadru\ luptei lor cu ideile negative. In cursul unor l?edinie de llroleplaying" pacientul furnizeaza argumente Impotriva ideilor sale negative. timp de alte doua saptamani. 53 .ti sunt de parere ca 0 cauza majora a recaderilor ar fi adunare"a unor argumente insuficiente Impotriva gandurilor negative. Pentru a antrena aceasta capacitate de a descoperi 52 contraargumente la gandurile negative. Intregul exercitiu dureaza 5-10 minute. Fiecare scena trebuie repetata mental 0 data pe zi. noile scene Imbunataiite. Terapeutii cognitiv-comportamentali.. de asemenea 0 data pe zi.caracter reglatoriu l?i ca aceste instructiuni sunt Incununate de succes. pacientul Invata sa gaseasca argumente mai convingatoare. Pacientului fobic sau anxios i se cere sa se plaseze In mod real In situaiia anxiogena (de pilda. timp de 0 saptamana. subiectul aflat In stare de relaxare. cu cat se Imbunataie~te autocontrolul. cat ~i In plan real. de ceea ce crede sub iectul ca i-ar folosi mai mult.

teama de a se afla In spaiii aglomerate (magazine. Agorafobicii se simt.). cinematografe etc. De asemenea.este mai complexa datorita faptului ca subiectul se teme de lucruri inobservabile cum ar fi evaluarile negative.) Manualul Diagnostic 9i Statistic D. de a se afla departe de casa.M. Unii agorafobici sunt mai pu1in anxio9i daca sunt Inso1i1ide 0 persoana In care au Incredere sau daca poarta asupra lor anumite obiecte (un medicament.S. In timp ce proporiia pe sexe este aproximativ egala In cazul fobiei sociale. De9i nu se cunoa9te exact originea fobiilor.FOBIILE . b) fobia socia/a . Nu este c1ar daca este vorba de 2 entitati nozografice distincte. Subiectul este de regula asimptomatic daca nu anticipeaza faptul ca soar putea Intalni cu obiectul fobiei sale. majoritatea autorilor sunt de parere ca acestea sunt frici dobandite prin condiiionare. eu toate acestea. literatura de specialitate distinge urmatoarele categorii de tulburari fobice: a) fobia simp/a (de Ina1iime. sunt nepericuloase. Af?a cum am mai subliniat. Peste 80% din pacien1ii agorafobici sunt femei.). de a manca In public. critica sau teama de a fi respins. gradat. de regula.zeaza caracterul ira1ionalal fricii lor. In aceste cazuri evitarea situaiiei anxiogene este mai dificil de realizat decat In cazul fobiei simple. de a calatori cu mijloace de transport In comun. In sigurania acasa (def?iacest lucru nu este valabil pentru to1i subieciii). care necesita trat~mente diferite sau este vorba de manifestari mai grave sau mai puiin grave ale aceleia9i afeciiuni. situa1iile respective. Fobia se instaleaza. sange etc. 0 sticluia cu ceai etc. de9i pacien1ii reaJi. rareori pacientul fobic poate descrie un eveniment psihotraumatizant de~pre care spune ca sta la originea fobiei. de regula. Fobiile sociale se pot centra 9i pe unele aspecte concrete cum ar fi teama de a vorbi In public. ca rezultat al repetarii unor experienie mai 54 55 . Fobiile reprezinta frici cu caracter dezadaptativ care produc perturbari In via1a obi9nuita a subieciilor.l' . c) agorafobia . pieie. Simptomele implica teama de a se afla In situa1ii de unde subiectului Ii este dificil sa iasa sau de unde nu pot primi un ajutor In caz de urgenia. insecte.1I1 distinge 2 tipuri de agorafobie: a) cu atacuri de panica. Aceste frici produc dorin1a ira1ionala a subiectului de a evit!. ei traiesc stari de panica 9i teama ca 19i vor pierde autocontrolul 9i ca vor le9ina In acele locuri de unde Ii se pare ca nu pot ie9i. 0 umbrela. b) fara atacuri de panica.0 PIEDICA IN CALEA ECHILIBRULUI PSIHIC ~I COMPORTAMENTULUI EFICIENT Gillian Butler (1989) arata ca fobia reprezinta 0 teama exagerata 9i persistenta de un obiect sau de 0 situa1ie care de regula.

Simptomatologia tulburarilor fobice Lan 9 (1968) distinge: 1. A1ti factori importanli care Intaresc simptomele sunt gandurile negative In legatura cu menlinerea anxietatii (. Simptome fizi%gice: tahicardie. senzatie de sufocare etc. respiratie accelerata.0 sa /ef?in. 1966). de regula. In adolescenla. comportamental ?i subiectiv ?i aceste reaclii Impiedica disparitia simptomelor. teama ?i furie. tensiune sau dimpotriva slabiciune musculara. cum ar fi anxietatea anticipatorie. Fobicii rE3actioneaza deci pe plan fiziologic. Tn absenla tratamentului. Simptome comportamenta/e: senzalia ca subiectul este "stana de piatra" sau tendinla de fuga. Tremur f?i toata /umea va observa etc. Prin definilie."?i stari afective cum ar fi: jena. Tn cazul fobiilor persistente care perturba activitatea cotidiana. fobiile sunt extrem de rezistente." Factorii externi cum ar fi acliunile celorlalti care fac anumite lucruri In locul pacientilor pentru a-i scuti de confruntarea cu stimulii anxiogeni menlin la randul lor. Agorafobia debuteaza fie In adolescenta tarzie cand mai ales fetele tind sa devina mai independente sau In jurul varstei de 30 ani (M ark s ?i Gel d e r. 57 .mult sau mai putin anxiogene sau prin intermediullnvatarii sociale. 3. In timp ce fobia sociala debuteaza. Evitarea mentine anxietatea pentru ca subiectul nu mai Invata ca obiectul sau situatia care 11 sperie nu sunt periculoase deloc sau nu sunt atat de periculoase pe cat I?i Inchipuie el. ceva e In neregu/a cu mine" sau In legatura cu anticiparea consecinlelor confruntarii cu situatia fobica (. produc noi simptome. aprehensiunea unui pericol ?i frustrarea. cum ar fi grija exagerata sau reaclia de evitare sunt inadecvate. senzatie de greata.). Reactiile subiective includ ganduri de tipul: 0 sa-mi pierd contro/u/.. fobia reprezinta 0 frica disproportionata fata de sursa care 0 produce. cand reactiile caracterizate prin teama se Invala cu u?urinFL Fobiile simple se pot dezvolta gradat pe baza fricilor din copilarie.0 sa ma mUf?te. lIoamenii sunt extrem de Iipsiti de grija. transpiratii. Mai exact reacliile mentin problema pentru ca sporesc starea afectiva negativa initiala ?i chiar mai mult. subiectul poate dezvolta ?i 0 reaclie depreslva. 1988). Dupa Marks (1969) prezenla ?i natura factorilor precipitatori nu are 0 legatura directa cu tulburarea fobica. 0 sa /ef?in. Mai ales In agorafobie aceste simptome se asociaza cu atacurile de panica (Barlow ?i Craske. Uneori aceasta conditionare se fixeazaIn perioade de stres puternic sau In stari de supraactivare.. iar 56 reacliile. Pentru succesul tratamentului este necesara identificarea exacta a acelor factori (conditii) care mentin simptomul. tremur. fobia. 2. furnicaturi In stomac. ru?ine."IInimeni nu 0 sa mai vorbeasca cu mine etc. Simptome subIective: variaza de la subiect la subiect ?i lnclud ganduri de tipul: "ar fi putut sa ma ucida".

Doar pacientul este cel care trece de la 0 treapta la alta. un pacient cu fobie de paianjen poate Incepe prin a examina un paianjen mort aflat Intr-un borcanel de sticla. Treptat el a Inceput sa dezvolte anxietate anticipatorie l?i l?i-a convins sotia (sotul) sa-I duca la serviciu cu ma9ina reactie de evitare l?i (anxietate an!icipatorie feed-back). Cu cat fobia este mai complexa. pentru el. Astfel. subiectul.Psihoterapia cognitiv-comportamentala a fobiilor I. 58 Psihoterapia propriu-zisa La Inceputul terapiei trebuie sa Ii se explice pacientilor modulln care se formeaza simptomele si cum se stabilizeaza cercul vicios. Prima sarcina trebuie sa fie suficient de facila pentru a fi siguri di pacientul 0 va Indeplini dar. Deci. sunt dezagreabile l?iIi produc teama. In felul acesta comportamentul celorlalti mentine reactia de evitare a pacientului. Aceasta dezvatare se realizeaza prin metoda expunerii progresive la stimulii care produc teama (cu alte cuvinte. de piIda.>i are originea direct In lucrarile lui W'o I pe referitoare la desensibilizarea sistematica l?ise bazeaza pe supozitia ca atat comportamentul normafcat l?i cel anormal sunt Invatate. De regula terapia dureaza In medie 8 gedinte dupa care se considera ca pacientul a Invatat suficient pentru a practica singur metoda cu un ajutor minimal. In ziua urmatoare cand s-a urcatln metrou a fost cuprins de teama sa nu i se faca rau din nou. Problema principala a terapeutului este sa-I ajute pe pacient sa intre In situatii care. Terapeutul trebuie sa-I ghideze pe pacient sa gaseasca modalitatea de a se apropia de stimulii anxiogeni 9i sa depa»easca manevrele subtile de evitare a acestora (exemplu: "mal bine stau azi acasapentru ca poate venl instalatorul". cu atat tratamentul va dura mai mult. In acela. A Inceput sa evite mersul cu metroul »i reactia de evitare a contribuit la fixarea anxietatii. $edintele de psihoterapie trebuie Insotite de fiecare data de teme pentru acasa. daca un comportament este: tnvatat. Apoi se poate trece la 0 sarcina mai dificila ca. -t 59 . iar terapeutul trebuie sa-i reaminteasca faptul ca la Inceput se va Inregistra 0 cre9tere a anxietatii .' unui pacient agorafobic i-a fost prea cald 9i i s-a~ facut rau In metroul care II ducea la serviciu. Tnastfel de situatii terapeutul trebuie sa-9i exprime punctul de vedere: Fii atent la trairile tale! Nu vezi ca de fapt eviti sa faci un anumit lucru? Mai bine Incearca sa te gande?ti cum ai putea sa faci ceea ce ti se cere. Pacientul trebuie sa identifice cu precizie toate situatiile pe care Ie evita l?i sa Ie ordoneze conform unei ierarhii gradate. I se explica pacientului ca scopul tratamentului este spargerea cercului vicios.>i timp suficient de dificila pentru a-i provoca oarecare anxietate. De exemplu. sa tina In mana un paianjen mort. Astfel.>ica pentru succesul terapiei este nevoie de perseverenta »i curaj. subiectul se convinge ca situatia nu e chiar atat de periculoasa. el poate fi »i· dezvatat. In loc sa evite situatiile anxiogene se confrunta cu ele In mod gradat).

. Cu toate acestea s-a dovedit utiI ..i In a practica 0 varietate de sarcini In aceea9i saptamana..ecului a constat In aceea ca ei nu au fost pe deplin implicali In situalie (un fel de inatenlie datorata anxietalii excesive).i aceasta situalie consta In a nu menline 0 ierarhie rigida ..i uneori imprevizibile. dar fara succes. adresarea unei cereri sau semnarea unui cec nu pot fi prelungite.edinle de psihoterapie. sa puna Intrebari..i contribuie la parcurgerea mai rapida a ierarhiei stimulilor anxiogeni. Expunerea reaJa ("in vivo"). Din acest motiv se pune un accent deosebit pe temele pentru acasa. pacienlii deplasandu-se individual sau In perechi In 61 .i. Acest fapt contribuie la reducerea anxietalii . Asemanarile dintre diferili pacienli fobici Ii fac pe ace?tia potrivili ?i pentru terapia de grup. Terapeutul poate grada expunerea "in vivo" Impreuna cu pacientul: la Inceput II poate Insoli lntr-o calatorie cu metroul. Multi pacienti fobici afirma ca au Incercat propria lor ~arianta de expunere la stimuli anxiogeni.i ca terapeutul sa Insoleasca pacientul In momentul expunerii. Antrenarea In terapie a unui prieten sau ruda care sa Incurajeze. In care se trec In revista progresele 9i se planifica sarcinile de 60 expunere progresiva care se realizeaza In afara gedinlelor...Sarcinile nu pot fi totdeauna c1ar specificate de la Inceput.. Expunerea In grup se poate realiza sub forma unei ie. astfel de situalii pot fi utile ca sarcini de expunere. de pilda. Pacienlilor trebuie sa Ii se atraga atenlia ca e absolut necesar sa se gandeasca la ceea ce fac atunci cand realizeaza exerciliile propuse.i terapia trebuie adaptata specificului pacientului. pentru ca pacientul nu poate ramane In situalie pana ce anxietatea se reduce.iri colective la cumparaturi. 0 modalitate de a depa.. repetate sau gradate identic.. Aceasta Ie da pacienlilor posibilitatea sa opteze pentru exersarea anumitor situalii asupra carora ei pot exercita un autocontrol minimal cum ar fi de pilda. de regula. pacientul este sfatuit sa lucreze 9i independent 9i sa renunle sa mai fie Insolit de terapeut Inainte de Incheierea tratamentului. datorita efectelor lor cognitive: neconfirmarea expectaliilor pacientului ca va fi respins sau ca va parea ridicol. Un obiectiv major al tratamentului este sa furnizeze pacientului Increderea ca poate face fala unor situalii pe care Inainte Ie evita. pentru ca situaliile fob ice sunt variate . Pericolul consta In aceea ca pacientul se va baza mai mult pe terapeut decat pe sine Insu. fobicii sunt tratali individual In gedin1e de 45 min.. De. Membrii grupului sunt adesea capabili sa-l?i Imparta?easca unul altuia ideile despre strategiile de a face fala situaliilor anxiogene. sa motiveze sau sa statuiasca pacientul s-a dovedit 0 metoda buna pentru agorafobici. Din acest motiv. Trebuie sa Ii se explice faptul ca una din cauzele e. apoi poate calatori In vagonul vecin 9i In cele din urma II poate al?tepta la sosire In stalie. Unele situalii cum ar fi. Cu toate acestea. sa asculte cu atenlie sau sa utilizeze semnale de comunicare non-verbala (pentru fobie sociala). Rezultatele pozitive 9i durabile au fost oblinute In aproximativ 5 .

senzaiia de sufocare. sa urlu f?i ma voi face de ras. fapt ce Ii creaza 0 puternica stare de tensiune In momentulln care se apropie de locul respectiv ?i datorita acestei stari de supralncordare. ameieli. Se recomanda 3 ?edinie pe saptamana. anxietate. senzaiia ca se Inmoaie picioarele. atacul de panica se declangeaza cu adevarat. ceea ce complica lucrurile este Insa faptul ca subiectul Incepe sa asocieze producerea atacului de panica cu locul unde acesta SMaprod us prima data (metrou. senzaiia ca pamantul fuge de sub picioare. este dificil de organizat expuneri "in vivo". Psihoterapia comportamentala !1icognitivcomportamentala In cazul agorafobiei. cum ar fi de pilda. dureri musculare. cu sprijin minimal. strada aglomerata etc. subiectul traie9te 63 ~ . pe cat posibil. "Voi lef?inaf?ivoi cadea". palpitaiii. Intunecarea vederii. sentimentul de izolare 1?i irealitate. "Voi innebuni f?iA ma vor interna intr-un spital de psihiatrie". fobia de zbor cu avionul. Rezultatul consta In aceea ca subiectul fie ca se antreneaza ca sa sufere atacurile de panica In locurile respective. de 62 a merge pe strada etc. dar el va reu?i mai bine daca va vorbi ?i va citi despre zborul cu avionul. /I In acest din urma caz. precum 9i dorinia imperioasa de a ajunge acasa. fie Incepe sa Ie evite.). simptomele acestuia fiind. Astle I. indiferent de ce se teme acesta (de spaiii aglomerate. Expunerea In plan imaginativ este relativ dificil sa fie realizata de pacient singur.conformitate cu nevoile lor. acesta Incepe sa anticipeze producerea atacului. Un pacient cu fobie de zbor cu avionul trebuie sa repete secvenia de zbor In imaginaiie. de a intra In magazine mari. Expunerea in plan imaginativ.). senzaiie de slabiciune. va face vizite la aeroport ?i binelnieles dad va putea efectua o calatorie cu avionul. acesta trebuind sa fie ghidat de terapeut. Agorafobia este considerata de speciali?ti ca fiind cea mai raspandita 1?i mai invalidanta fobie. Tn unele cazuri. Un atac de panica se poate produce In orice Imprejurare. Din acest motiv. fiecare gedinia durand o jumatate de zi. Expunerea In plan imaginativ trebuie sa fie tot atat de gradata ca ?i expunerea reala. de a calatori singur. sa-?i imagineze respectiva situaiie cu cat mai multe detalii pana cand anxietatea dispare. subiectul trebuie sa fie con?tient ca teama adevarata consta In aceea ca subiectului Ii e frica de faptul ca se va declan1?aun atac de panica. Pacientul trebuie sa realizeze 0 imagine suficient de vie pentru aMiproduce anxietate. acestea fiind suficiente pentru a obiine un progres suficient pentru ca pacieniii sa doreasca sa lucreze In continuare singuri. "Imi voi pierde controlul f?i voi incepp sa plang. Terapia agorafobiei trebuie Inceputa cu Inielegerea exacta a naturii simptomelor traite de persoana In cauza. unde persoana se simte In sigurania. iar cele doua strategii trebuie sa fie combinate. Agorafobicul19i meniine teama de baza prin intermediul altor frici care sunt exprimate prin intermediul unor ganduri ca: "Voi face un atac de cord f?ivoi muri". sala de concert.

probabilitatea ca acele lucruri groaznice. na?tere sau psihic: decesul unei persoane apropiate. Aceasta Inseamna. ca va Innebuni). In sensul ca subiectul poate fi perfect normal. religie sau grupare etnica. de regula la adultii tineri Intre 18 ?i 35 de ani. Mul1i agorafobici au suferit In copilarie de anxietate de separare (de pilda. Pardi zgomotele sunt mai putemice. educa1ie. i'mi fuge pamantu/ de sub picioare i?i cum mi se i'ntuneca vederea. ca subiectul nu trebuie sa se a?tepte la faptul ca atacurile sale vor cre?te In intensitate ?i ca el se va sim1i. nivel socioeconomic. Daca sunt departe de casa.?i 0 situatie contlictuala datorata. dar mii simt din ce In ce mai ametita.). Mi se i'nmoaie genunchii i?ii'mi tremura tot corpu/. lncerc sa-mi fac cumparaturile.: IlMa aflu i'ntr-un magazin aglomerat tji dintr-o data am impresia ca i'mipierd echilibrul. Cauzele agorafobiei. dar utjuratii. interventie chirurgicala. atacul de panica nu se va produce. Primul atac de panica atinge intensitatea maxima. Inima mea bate foarte putemic tji sunt uda de transpira tie.toarele: 1. profesie. Cu toate acestea psihologii nu au reu?it sa stabileasca 0 legatura directa Intre evenimentul stresant si . Nu exista nici diferente de sex In apari1ia agorafobiei cu toate ca studiile c1inice au aratat ca de parin1i) ?i pun primul atac de panica pe seama unor evenimente psihotraumatizante acute. Mai exact. de data relativ recent (stres somatic: boala. Statisticile demonstreaza ca agorafobia debuteaza. Majoritatea subiectilor cu forme u?oare de agorafobie se descurca singuri ?i nu ajung sa apeleze la cabinete de specialitate. Simt cum . agorafobia nu este legata de alte probleme psihiatrice sau psihologice. lata cum descrie 0 pacienta atacul de panica. Subiectul nu poate exercita un control asupra tricii de baza (teama ca atacul de panica se va declan?a) In schimb el are iluzia ca daca controleaza temerile secundare (ca va le?ina. Mii simt cuprinsii de o panica tot mai puternica. Urmatoarele 64 65 . nu vroiau sa mearga la ?coala pentru ca se temeau sa se desparta Fensterheim ?i Baer (1977) subliniaza faptul ca un agoratobic trebuie sa afle urma. am tendinta de a merge la un spital. iar lumina ma supara. iar pe de alta parte tricii de ridicol. Simt nevoia sa ma sprijin de ceva i?iIn acelatji timp Imi vine s-o iau la fuga. pe de 0 parte dorintei de a primi ajutor. trebuie sa i se spuna ca nu i se poate Intampla nimic mai Ingrozitor decM unei persoane care nu sufera de agorafobie. indiferent de nivelul de inteligenta. criza de agorafobie poate sa apara la orice individ. din ce In ce mai rau. pierderea serviciului) sau cronice (casatorie nefericita. de care se teme el. atacul de panica. sa se produca este foarte mica. Subiectului trebuie sa i se explice faptul ca. De asemenea. 1/ a aceasta tulburare prezinta un caracter mai persistent la femei. cu exceptia agorafobiei. lipsa de bani etc. Atacul de panica se i'ncheie tji ma simt obosita.

.nu-I va distruge. In timp ce sa. Terap. 0 tumoara cerebra/a sau epilepsie. Sarcinile iniiiale. cinematograf). nu va muri. £?isa. Subiectului trebuie sa i se explice c1ar 9i cu argumente ca nu are 0 boala de inima.. 2. se simt mai In sigurania In apropierea unor unitaii sanitare. sau locuiniei unor cunoscuii. trebuie sa fie foarte simple. 3.::ret:astfel. el va Inceta sa se mai teama atat de tare. 66 Cheia psihoterapiei de orientare comportamentala consta In desensibilizare. subieciii ajung sa extinda din ce In ce mai mult comportamentu/ de evitare. a banca. stea pe de a ora).nd se afla aproape de ie9ire. dl.i acesta se va convinge de faptul ca nu va lesina. atunci dl. In momentulln care agorafobicul va realiza faptul ca atacul de panicS. Aceasta se realizeaza prin intermediul tehnicii expunerii. dar Ie evita. chiar banale (exernplu: sa se deplaseze pe jos 0 statie de trolelbuz. mijloacele de transport cu opriri frecvente (de9i unii dintre ei nu pot calatori deloc cu mijloace de transport In comun). atacul de panica nu se va amplifica :. asociind producerea atacului de panica cu situaiia In care acesta s-a prod us. va face un atac de panica. multi autori au tendinta de a Inlocui termenul de ~gorafobie cu ce'l de stare anxioasa cu caracter fobic. Teama cea mai teribila a pacientului este ca. la cumparaturi este 0 afirmaiie prea vaga. Obiectivul major al psihoterapiei consta In a-I determina pe subiect sa ramana In situaiiile anxiogene un timp cat mai Indelungat. Subiectul trebuie sa intre In mod deliberat In situalia anxiogena 9i sa suporte reaciia de panica. De asemenea. Deoarece atacul de panica se poate produce In multe locuri sau situalii. Din acest motiv. reprezinta un obiectiv precis. mtHq la alimentara din colt. locuri In care ei sunt convin9i ca pot primi ajutor 9i sunt dependenii de anumite persoane carora Ie cer sa-i Insoieasca pretutindeni. In prima etapa i S8 cere pacientului sa. Intocmeasca 0 lista cu obiectivele tratamentului. notand acele lucruri pe care doreste sa Ie faca.atacuri pot sa fluctueze In jurul celui de amplitudine maxima. seqii de poliiie. lata un model de obiective psihoterapeutice: 67 . Daca subiectul este capabil sa nu mai evite situalia respectiva. ei prefera strazile mai puiin aglomerate. nu va face un atac de cord si ~u va Innebuni. de la care se porne9te.k agorafobiei.nd exista un telefon la Indemana. sau cand apartamentul In care locuiesc sau pe care-I viziteaza se afla la parter. Agorafobicului trebuie sa i se spuna clar ca simptomele sale nu sunt periculoase si ca la originea lor sta frica. merg singura. limp Pentru fiecare agorafobie In parte trebuie alcatuit un plan personal de tratament. ceea ce creaza mari dificultaii familiei.nd se afla Intr-o clad ire (magazin. sa. de pilda. Elementele trecute 'pe lista trebuie sa aiba un caracter con. fapt ce are drept consecinia evitarea respectivelor locuri sau situalii. unii dintre ei ajungand sa nu mai paraseasca locuinla. Ace9ti pacienii pun In aqiune mecanismele de evitare. Agorafobicii se simt mai In sigurania atunci dl.

00. Acela?i lucru trebuia sa-I faca. Neavand cui sa telefoneze. subiectul trebuie sa traverseze cu 69 . Tranchilizantele nu trebuiesc utilizate dedit cu avizul medicului psihiatru 9i ele trebuiesc reduse sau chiar Tntrerupte. la biserica etc.00 ~i 13. daca subiectul nu realizeaza desensibilizarea sistematica. 30 de minute. el trebuia sa-i telefoneze. Cand sotul pleca de la serviciu. cat si mama trebuiau s-o sune pe pacienta Tn ju~ul orei 13. la coafor sau la 0 prietena. dar.Tncazul Tncare atacul de panica se declan?eazaTntimpul practicarii exercitiilor de desensibilizare. acestea revin. Sotul 9i mama trebuiau sa-?i coordoneze astfel programul. Tn timp ce celalalt se afla pe drum. la alimentara. atunci cand mergea la cumparaturi. pentru ca Tnacest caz atacurile de panica nu vor disparea. doua ore. ea a simtit de mai multe ori acele stari si . apoi i se cere sa se deplaseze Tndiverse zone (Ia posta. spunandu-i unde se duce. palpitatii. doua ore. el nu trebuia sa lase numarul de telefon la care putea fi gasit. odata cu oprirea tratamentului medicamentos. cand sotul avea 0 Tntalnirede afaceri Tntreorele 11. Tncepand cu a treia expunere la situa~ia anxiogena. Se porne?te de la ideea ca multi agorafobici nu vor sa ramana singuri de teama ca vor avea un atac de panica ?i nu va avea cine sa-i ajute. 0 ora. 9i mama ei. Pacienta a relatat ca Tntimpul perioadei fara telefoane. • sa alcatuiasca un plan al cartierului ?i sa marcheze blocurile unde se teme sa se duca.Sa nu devina dependent de tranchilizante sau alcool. car~ 0 faceau sa dea fuga la telefon: teama. 0 ora. 1977 prezinta urmatorul caz: o tanara femeie casatorita a carei mama locuia Tnblocul de vis-a-vis. • sa stea singur acasa 0 ora. sa se uite la vitrine. putea sa stea singura Tn casa doar daca putea sa-?i contacteze telefonic fie mama. Tnacea perioada ?i psihoterapeutul trebuia sa fie plecat din cabinet. Pacientul poate sa stea pe o banca sa citeasca. 68 Sarcina trasata pacientei a fost urmatoarea: vinerea viitoare. . trei ore. Sa nu paraseasca locul respectiv pana cand nu s-a scurs timpul stabilit.00 iar aceasta din urma trebuie sa contacteze terapeutul la 13 ?i 15 minute. senzatie de sufocare etc. ea a constatat cu surpriza ca atacul de panica nu s-a produs. doua ore. Acelasi lucru trebuia sa-I faca si mama. Tncat unul dintre ei sa poata fi gasit la telefon. fie so~ul.La Tnceputul terapiei: • sa stea Tn fata blocului 15 minute.) si sa march'eze cu rosu ace Ie zone unde a 'avut curajul sa se depiaseze. care trebui~ sa-9i faca programul sa~. iar senzatiile neplacute au disparut de la sine. Fen s t e r h e i m ?i B a e r. Medicatia tranchilizanta 9i antidepresiva poate opri producerea atacurilor de panica. cat de mult va ramane Tn ace I loc sa-i lase numarul la care poate fi contactat. • sa mearga pana la coltul strazii ?i sa ramana acolo 0 jumatate de ora. Se urmare?te acoperirea Tntregii harti a cartierului cu puncte ro?ii. senzatii . Agorafobicul trebuie sa aiba Tn vedere urmatoarele: . Atat sotul.

ci dimpotriva sa con?tientizeze faptul ca nu va cadea. Pacientul trebuie sa lase trairile respective sa se deruleze. Subiectul trebuie sa faca tot posibilul pentru a se simii cat mai bine fara a ie?i din situaiia psihotraumatizanta. astfelTndit nu i se poate Tntampla nimic mai rau de atat. precum ?i trairile sale. stresat din alte motive decat cele legate de anxietatile si . dadi el se afla pe strada. 11 sperie pe individ. Pe parcurslll terapiei subieetul trebuie sa se a?tepte la faptul ca pot sa apara efeete seeundare sau momente de eadere. la masini etc. pacientul trebuie sa relaxeze corpul. 10 sfaturi pe care trebuie sa Ie tina minte subieetul In timpul unui atae de paniea. spunandu-?i ca starile proaste 11 parasesc." 7. Pacientul trebuie sa priveasca situaiiile anxiogene. Astfel. Odata ce elTnvata acest lucru. nesigur sau are 0 senzaiie de irealitate. 3. 1.). pot sa apara momente de depresie sau de lipsa de energie. In momentulln care se declan?eaza un atac de panica. . ca pe ni?te ocazii pentru a exersa autocontrolul. se poate refugia Intr-un coli mai Iini?tit. trairile sale sau nu se simte bine 71 70 . fara a Tncerca sa opreasca reaciia de panica. sa fie atent la c1adire. Pacientul nu trebuie sa-?i spuna Tn gand faptul ca se Intampla ceva Ingrozitor ?i ca trebuie sa iasa imediat din situatie. chiar dupa ce subiectul este con?tient de faptul ca stapane?te situaiia. 0 metoda utila consta In distragerea ateniiei de la ceea ce se petrece In corpul sau In psihicul subiectului. ci sa-si repete In gand: "nu voi eadea. 10. Incercarile de a Ie reprima nu fac decat ~ sa Ie intensifice si sa Ie faca si mai acute. chiar dupa unele experienie Ineununate de succes. lasand lucrurile sa-?i urmeze cursu!. Daca subiectul accepta situaiia ca atare. Cand atac~1de panica se produce. 6. dar nu sunt periculoase. atacurile de panica vor dispar~a. Aceste momente de recadere se produc mai ales cand subiectul este obosit. 2. Nu este indicat ca subiectul sa adauge la panica sa ganduri negative cu privire la ceea ce se petrece "De ee nu sunt f?i eu la fel ea alti oameni normali?. lucrul de care se teme el cel mai mult nu se va lntampla. daca se afla lntr-un magazin aglomerat. acesta trebuind sa fie acceptat ca atare. iar atacurile de panica mai pot aparea din cand Tn cand. Astfel. Desi traieste aceste stari. aceasta nu Inseam'na ca s~biectul este foarte bolnav. De ee trebuie sa tree " prin toate aeestea?" etc. nu-mi voi pierde controlul. 8. la ceilalti oameni. Trebuie sa acordam fricii noastre timpul necesar pentru a disparea fara s-o luam neaparat la fuga. sa inspire ?i sa expire profllnd.. 4. nu va muri ?i nu va Tnnebuni. Trairile respective sunt foarte neplacute. subiectul trebuie sa inspire adanc ?i apoi sa expire prelungit.calm situaiia. se poate sprijini de un zid. Nu trebuie luptat lmpotriva atacului de panica. nu voi muri. n~ voi lef?in~. Nu importa daca subiectul se simte Tngrozit. 5. 9. Aceste stari nu reprezinta altceva decat exagerarea unor reaciii normale la stres. Este mult mai indicat ca acesta sa priveasea In jur.

sa se faca util. acesta poate insista la modul urmator: "Oar ce ai putea face astazi Eli nu ai mai facut pana acum?J/ Este important ca membrii familiei unor agorafobici sa in1eleagasemnificaiia acelor lucruri marunte. fara insa a exercita presiuni asupra persoanei cu probleme. Ii poate ajuta pe agorafobici sa-9i stapaneasdi tulburarea. Micile placeri pe care un membru al familiei Ie poate face agorafobicului vor contribui la diminuarea starilor sale depresive 9i astfel acesta va dispune de mai muM energie psihica pentru a realiza exerci1iile de desensibilizare. traversarea unor situaiii psihotraumatizante severe. perioadele de recadere apar frecvent in timpul perioadei ciclului menstrual.sub aspect fizic. Chiar daca subiectul dezorganizeaza serios via1a de familie. daca acesta 9i-a dat int~lnire cu pacientulla 0 anumita ora. fiin1a umana pune In aciiune toate disponibilitaiile sale latente. Astfel. sa realizeze anumite lucruri. Sfaturi pentru familiile pacienfilor agorafobici. ba chiar sa vina cu pu1in timp inainte de ora intalnirii. /I )a-Ie in mana//1 sau )nceteaza odata cu prostiile astea/l nu ajuta la absolut nimic. el nu face acest lucru in mod inten1ionat. Psihoterapeu1ii comportamentalil?ti considera ca se ob1in rezultate bune daca se men1ineun echillibru intre incurajari l?i indemnurile adresate subiectului. Membrii familiei unui subiect agorafobic considera de cele mai multe ori ca. Este mult IIII1 mai indicata 0 atitudine mai constructiva. sa-9i faca timp sa iasa cu ea la plimbare sau la cumparaturi. De multe ori. EI trebuie sa-i propuna activita1i suplimentare (sa mearga la teatru. Partenerul unei paciente agorafobice trebuie sa 0 ajute pe aceasta. Astfel. pentru ca In condiiii de catastrofa sau criza. acesta este foarte egoist. daca parteneruli9i intreaba soiia "poti sa mergi astazi singura panii la colf?/1 l?i ea raspunde negativ.solicitarile sale reprezentand incercari de a se elibera de starile sale neplacute. . Ceea ce trebuie sa afle membrii unei astfel de familii este ca suferin1a subiectului este reala. ca sunt inconjuraii de inielegere 1?i compasiune. Afirma1ii de tipul" pori sa lupti cu stari/e tale. este indicat sa nu intarzie (pentru ca acest lucru poate declan9a 0 reac1ie de panica). prod use de evenimentele vieiii. este c1ar ca ar face-o. care. 73 72 . daca s01iei. este indicat ca partenerul sa i Ie cumpere. care nu poate ie9i singura din casa ii plac revistele care con1in rebus-uri. Astfel. de pilda. . se simt adesea manipulati. Partenerul de viata trebuie de asemenea. Acestora trebuie sa Ii se transmita sentimentul ca sunt iniele)'i.. La femei. reprezinta pal?i importanii in direc1ia vindecarii agorafobicului." pentru ca daca subiectul ar putea sa lupte cu starile sale. Ace9tia manifesta resentimente fa1a de solicitarile absurde ale agorafobicului si . la expozi1ii etc. sa incurajeze micile 'progrese ale pacientului 9i sa-i transmita in permanen1a un sentiment de incredere si de siguranta.).. daca sunt realizate. precum 9i ideea ca partenerul sau ceilalii membri ai familiei sunt convin9i ca daca ei vor face eforturi se vor ameliora.

cladiri Inalte. ceea ce face ca respiraiia sa fie dificila 9i subiectul se teme de faptul ca se va sufoca. de fapt se teme de Inaliime. care nu implica rela1ii interpersonale. • Fobia de animale sau insecte. • Fobia de diferite conditii exterioare (de Intuneric. Unii sunt cuprin9i de teama doar atunci dlnd se apleaca peste 0 balustrada. Persoanele care sufera de fobie de Ina1iime Incep sa se teama imediat ce se afla la mai mult de ca1iva metri de la nivelul solului. Aceste gen de fobii se instaleaza 7ncopilarie 9i persista 9i la varsta adulta. Principalele fobii de obiecte f?i situatii concrete: • Teama de a se afla In anumite locuri. 0 femeie In varsta. sentimentul ca subiectul va fi cumva absorbit In afara . Cele mai frecvente sunt 75 '~ . traind senzaiia ca este stri· vita sau prinsa ca Intr-o capcana. 19i dau seama foarte exact de acest lucru. paduri etc. subieciii se comporta normal. suferea de fobia de caldura. de caldura. metroul etc. toate simptomele fobice au disparut complet. care este situaiia care II sperie (Iiftul. Reaciia se caracterizeaza prin senzaiia de ame1eala. acest lucru se Intampla destul de rar (extrem de rar se Intampla ca subiectul sa se sufoce sau sa le9ine cu adevarat). ascensoare. Inal1ime. 74 In Incaperi care se afla la subsol 9i au probleme daca hainele pe care Ie poarta sunt prea stramte. temandu-se ca va face 0 congestie cerebrala.precum 9i senzaiia de irealitate.) 9i din acest motiv. el19i da totu9i seama. Astlel. sentimentul ca "va cadea". animale. dar pot privi lini9tiii printr-o fereastra Inchisa. fapt ce 0 facea sa refuze sa iasa din casa In lunile de vara. dar nu 9i 7n avion. Persoana este cuprinsa de panica atunci cand se afla In spaiii Inchise. In mare. aceste fobii sunt mai u90r de abordat sub aspectul terapeutic. Acestea se Inscriu In categoria mare a claustrofobiei. de fulgere. Fobia sau teama de obiecte concrete Persoanele care se tem de obiecte sau situa1ii concrete (ascensoare. Oamenii pot trai In mod diferit claustrofobia. cineva poate considera ca se teme sa foloseasca liftul cand. De regula. de frig etc. de foc.). In timp ce a1iii intra In panica numai atunci dind se gandesc la acea situaiie. tunele. Mulii claustrofobici nu se simt bine In camerele In care nu pot deschide fereastra. insecte. Exista 9i unele situaiii cand subiectul nU-9i identifica concret fobia.). De9i unii claustrofobici 19i pierd uneori autocontrolul. spaW Inchise etc. In lagarele de concentrare naziste. camere mici.Astfel. tunete. In sensul ca unii oameni se tem cand se afla Intr-o c1adire Inalta. Astlel. metrou. de mica dimensiune. unii nu pot suporta sa se afle In situaiia respectiva. atacurile anxioase ale claustrofobicilor se caracterizeaza prin presiune In zona toracelui. Tn afara situaiiilor respective. Adesea subiectului Ii este foarte clar 9i care este lucrul de care se teme eel mai mult ("ma tem ca Iiftul se va prabuf?i f?i voi muri"). Fobia de Ina1iime poate Imbraca aspecte foarte diferite.

Literatura de specialitate citeaza cazuri de personalitati marcante ale vietii culturale sau politice care au suferit de fobii diverse. metrou. nu Inseamna ca persoana respectiva este bolnava psihic. atunci cand se afla In situatia respectiva. pisici sau injectii.lfitori cu mijloace de transport: avian. teama se declan.fobiile de caini.Sigmund Freud . de a scrie. cum ar fi cancerul. dar uneori ele au la baza 0 experienta anterioara psihotraumatizanta. de a deveni infirm . devin foarte atenti la orice m~dificare ~orporala care ar putea reprezenta un semn al bolii de care se tem. reu. un accident de circulatie. • Fobii cu caracter neobi~nuit.>i creative.>i neajutorat sau teama de diformitati fizice. bolile venerice. Adesea aceste fobii implica elemente de c1austrofobie. pasari. • Fobia de a ca.fobia de a calatori iar Edgar Hoover (Directorul F.. de interventii chirurgicale.>esc sa·. Unii subiecti prezinta fobie de injectii. de luminile traficului. de baloane. independente . Incat sa faca fata acesteia.>ide a face fata fobiei sale. paianjeni.A. serpi. Aceste fobii se deosebesc de hipocondrie pentru ca se refera doar la 0 anumita boala sp~cifica . Nu de putine ori 76 astfel de subiecti lesina atunci cand se afla Intr-un cabinet m'edi~al. raspunzandu-. Reactii1e lor.>i aranjeze astfel viata. • Fabia de boli sau de proceduri medicale: Exista persoane care se tem de 0 boala anume. furnici. albine. pisici.>inu la mai multe. autobuz. Psihologii c1inicieni sunt de parere ca aproape arice obiect sau situatie poate declan. a capatat fobia de a sta pe scaunul din stanga al autoturismului. cum ar fi de pilda.>i nervozitate si reactii psihosomatice cum ar fi de pilda gre~ta sa~ voma.>ina. Spencer Tracy suferea de fobia de zbor cu avionul.>i analizeze propriul model de comportament de evitare . tren. Tn literatura se citeaza cazuri de fobie de flori. copaci. de explorari functionale. am tratat candva un tanar care suferea de fobie de pene sau fulgi de pasare. Faptul ca cineva sufera de fobia de Inaltime. Astlel.>a 0 fobie.'Tn cazul ~cestor fobii. constau In ganduri negre referitoare la dezastre posibile. stare de irascibilitate . Interesant este faptul ca persoanele care sufera de fobii de obiecte sau situatii pot fi persoane altfel puternice. rabia sau bolile cardiace (de pilda infarct miocardic).I.>ifobia de virajele spre stanga. de a se privi In oglinda etc. Astfel. Inainte de a Incepe terapia.). altii se tem atunci cand 0 alta persoana ~e afla 'Ia volan.>ila urmatoarele Tntrebari: 77 . In urma unui accident rutier minor. de.B. Albert Camus avea fobia de a conduce ma.I. Acesti subiecti. Unii subiecti se tem sa conduca masina. dar de cele mai multe ari este vorba de teama de durere fizica.>eaza chiar la simpla vedere a animalelar sau chiar a fotografiei acestuia. precum . Marea majoritate a subiectilor care sufera de astlel de probleme.>i sufera de fobia respectiva.D. soareci. este de dorit ca subiectul sa-. ca la hipocondrici. analize sau de sange. In spatele acestor fobii se ascunde uneori teama de moarte. S.

>iii teama si . relaxandu-se pana la reducerea anxietaiii. sa se Inceapa cu exerciiiile reale de desensibilizare cand fobiile de obiecte si . atunci cand acest lucru este posibil. este indicat ca terapeutul sa cunoasca bine zonele In care se mi. Mihai. Ce aciiuni specifice aii Intreprins sau Intreprindeii pentru a minimaliza expunerea la situaiiile care va sperie? 2. terapeuiii comportamentali. pentru ca In cazulln care se Incepe cu desensibilizarea In plan imaginativ. 9 I?i 10. stapanirea unei situaiii reale Ii confera subiectului 0 satisfaciie mai mare . sa va expuneti situatiei care va sperie? Multi oameni sunt constienti de natura fobiilor lor: ~u ramas In copila. Intr-o etapa mai avansata. se trece apoi la desensibilizarea In viaia reala. . acesta avand senzaiia ca va cadea. In desensibilizarea reala se utilizeaza frecvent I?i materiale auxiliare vizuale (poze cu caini. Apoi el a avut sarcina sa stea la etajul 5 langa 0 fereastra deschisa. i s-a cerut sa ramana la etajul trei langa 0 fereastra I?isa se relaxeze pana cand tensiunea dispare. sunt atat de concrete Incat este .>ca pacientul pentru a alege pentru Inceput situaiii mai ul?oare la care sa se realizeze expunerea. Treptat el a practi cat aceleal?i sarcini la etajele 7. deoarece subiectul evoca mereu In minte trauma la care a fost expus.) acestea putand fi inter79 Cu toate acestea. au fost mWi'caii de caini sau au scapat cu viaia dintr-un incendiu. situatii . Atunci cand va aflaii deja In situaiia respectiva ce anume faceii pentru a va simii mai bine? Recurgeii cumva la strategii de fuga cum ar fi alcoolul sau medicamentele? 3. In ce condiiii sunteii capabil sa va depa. acesti terapeuti considera ca. Este mai indicat.ge elaborat 0 ierarhie de situaiii anxiogene. suferea de fobie de Ina1iime. Reaciiile sale de panica Incepeau chiar de la etajul trei al unui bloc. Mai mult.1. terapeutul indicandu-i sa aleaga un bloc fara ferestre In zona scarilor. La Inceputul terapiei i s-a recomandat sa urce la etajul trei I?i sa ramana un timp acolo.>i timp. I?erpi. c~noasterea' cauzei declansatoare a .>imai multa Incredere In sine. " relativ facil . paianjeni etc. In acela. un tanar preparator la 0 catedra universitara. pana cand a reul?itsa se elibereze de fobia sa. situatii 78 . Pentru a realiza 0 ierarhie concreta a situaiiilor anxiogene.ie bi'ocaii In lift. Desensibilizarea sistematica in vivo (in realitate). 8. Studiile au aratat ca metoda desensibilizarii sistematice da rezultate In acest tip de fobii In proportie de 80-90% din cazuri. In unele cazuri. expunerea efectiva la situaiiile care II sperie pe subiect elimina 0 etapa a terapiei. Mai mult. fobiei poate chiar s-o amplifice.>ti sunt de parere ca tratamentul poate fi Incununat de succes si In cazulln care natura exacta a fobiei ram~ne necunoscuta. Psihoterapia concrete fobiei de obiecte si .

de la cea mai putin anxiogena. Desensibilizarea In plan imaginar. nu va fi nevoit pentru a exersa. daca acesta are fobia de a calatori cu 80 avionul. Exersati fiecare item din ierarhie Intai In imaginatie 9i abia dupa ce anxietatea dispare atunci cand se realizeaza evocarea in plan mental a expunerii la situatiile care va sperie. Va yeti antrena pentru a va familiariza cu ele Intai in plan imaginativ 9i apoi In plan real. utilizati scene imaginare. Elaborati ierarhia de situatii care va produc teama. unii autori au demonstrat faptul ca pentru unii subiecti aceasta tehnica este prea anxiogena. Dadi subiectul are dificult~iti sa realizeze expunerea reala. Dezavantajul tehnicii desensibilizarii in vivo consta mai ales In aceea ca acesta consuma prea mult timp. care sa-I sustina pe parcursul tratamentului.). De asemenea. subiectul se pregate9te pentru 0 situatie reala. Exerc~iilede desensibilizare In plan real trebuie sa se situeze cu 2-3 trepte In urma celor realizate la nivelul de antrenament mental. Astfel. 3. 81 . Ace9tia pot contribui la eficienta tratamentului In urmatoarele moduri: • pot contribui la procurarea unor obiecte de care pacientul se teme 9i cu ajutorul carora acesta va realiza exercitiile de desensibilizare (de exemplu: poze cu gerpi. Metoda combinata (desensibilizare In plan imaginativ ~i apoi In rea/Hate) 1. dar Ii va fi ceva mai greu sa exerseze calatorii cu trenul 9i mai ales cu avionul. este costisitoare sub aspect financiar 9i uneori expunerea este chiar imposibila (de piIda. • pot acompania pacientulln timpul exercitiilor de expunere sistematica la situatiile de care se teme (de pilda. pana la cea mai anxiogena. Daca in lista cu situatii tot mai anxiogene exista unele goluri. nu putem face rost de tunete 9i fulgere atunci cand dorim sa desensibilizam pe cineva de 0 astfel de fobie). Acest tip de desensibilizare are avantajul ca subiectul poate reproduce mental orice situatie dore9te. 2. daca un subiect sufera de fobie de a calatori cu mijloacele de transport In comun. el trebuie sa reia situatia respectiva 9i sa lucreze mai mult asupra ei in imaginatie. • pot Incuraja pacientul realizand aprecieri pozitive In legatura cu modulln care acesta a depa9it 0 etapa sau alta a terapiei. respectiv exista situatii pe care nu Ie puteti gasi u90r In realitate. Mai mult. el poate exersa In plan real calatoria cu autobuzul sau metroul. In situatiile imaginare. treceti la abordarea lor In plan real. cu care nu se poate confrunta In mod frecvent. In cadrul acestui tip de desensibilizare se recomanda pacientului sa faca apel la rude sau prieteni. ace de seringa etc. cheltuind 0 multime de bani. De asemenea.calate In cadrul ierarhiei de stimuli la care trebuie sa se expuna subiectul. pot merge cu metroul Impreuna cu acesta). Astle I. sa calatoreasca efectiv. producand uneori reactii paradoxale.

sau cand un prieten nu raspunde la telefon un subiect cu fobie sociala considera ca a fost respins).Aspectele cognitive ale terapiei. 82 83 . Hipervigilenia este neproductiva 9i meniine simptomul (un subiect cu fobie de zbor cu avionul va detecta !oate ?tirile referitoare la catastrofe aeriene). dar nici nu ma va ajuta. Este important ca pacieniii sa ajunga sa-9i gaseasca singuri explicaiiile alternative pentru a Invata cum se realizeaza acest lucru. • ?ocuri emotionale (exemplu: subiectul era cat pe ce sa cada de pe 0 stanca). evaluat. • interpretarile gre?ite: anxio?ii au tendinta de a interpreta evenimentele. util sa se ceara pacientului sa scrie despre succesele sale. Mai ales fobiile sociale implica numeroase componente cognitive. Atata timp cat evenimentele trecute nu afecteaza Indeplinirea sarcinilor prezente. In astfel de cazuri este utila relaxarea sau 0 tehnica de distragere. Deci. Este. astfel de intepretari trebuie identificate ?i trebuiesc furnizate explicatii alternative. in cazul agorafobiei apar mai ales ganduri legate de faptul ca subiectul va le?ina sau ca i9i va pierde autocontrolul. respectiv ganduri legate de faptul ca subiectul este criticat. formulat In termenii pacientului?itrebuie destructurat prin intermediul testarii In sfera comportamentala. c) Factori care afecteaza starea viitoare. 1983) (exemplu: cand 0 agorafobica simte ca i se Inmoaie picioarele. Problemele trecute mentin focaliza!ea pe simptom ?i reduc ?ansele de reu?ita. b) Factori care afecteaza starea prezenta: • hipervigilenia: anxio?ii au un prag scazut de percepere a amenintarii. In astfel de cazuri. Terapeutul trebuie sa aiba In vedere urmatorii factori care afecteaza progresul terapiei: a) Factori care au avut influenta In trecut: • criticile frecvente. dar nu se va gasi nici 0 persoana care sa ma scoata. Pacieniii fobici prezinta frecvent modele de gandire produse de anxietatea anticipatorie: "nu numai ca voi ramane Inchis In lift." Factorul perturbator trebuie identificat. rejectat (respins). ele pot fi ignorate (exemplu: poate merge la magazin sa-?i faca cumparaturile). ea poate ajunge la conc1uzia ca senzatia ca se Inmoaie picioarele este mai curand un semn de anxietate decat un indicator ca 19iva pierde cuno9tinia). de?i In fazeIe initiale ale psihoterapiei e bine ca terapeutul sa ofere sugestii. Aspecte cognitive specifice fobiilor. terapeutul trebuie sa puna accentul In discutiile cu pacientul pe succesele acestuia ?i sa sublinieze aspectele pozitive ale diverselor situaiii. Se pun pacientului intrebari de tipul: Cand te simti speriat la ce ambigui. mai ales cele in aceste situatii. Intr-un mod ameniniator (8 uti e r 9i Mathews. ea crede ca va le9ina." Acest model cognitiv afecteaza 9i evolutia terapiei: "nu numai ca tratamentul va fi dificil. de asemenea. care urmeaza sa fie testate In timpul expunerii (exemplu: 0 agorafobica nu mai simte ca i se Inmoaie picioarele cand vorbe?te cu 0 prietena.

Tehnica se aplica simplu dupa modelul: "sa presupunem ca eu sunt :. Factorii cognitivi pot Impiedica pacientul sa se implice In tratament. Distragerea implica Indreptarea ateniiei spre stimuli exteriori (exemplu: sa descrie mobilierul din camera). vor fi mai capabili sa faca fa1a anxieta1ii anticipatorii 9i vor fi capabili sa aplice deprinderile achizitionate cand se vor simti anxio9i in viitor. nu numai sa Intarzie evolutia I acestuia. picioarelor 9i toracelui va preveni caderea de tensiune si lesin. e) Jocul de rol. Apoi ei sunt expu9i gradat la 0 serie de stimuli unde se pot urmari accidente unde se vede sange.i gasirea unor ganduri alternative. Arata-mi cum i te-ai adresa daca i-ai cere sa-fi schimbe programul. Problema In aceste cazuri este ca pacientul nu poate fi asertiv fara sa fie agresiv.eful tau. Aceste tehnici sunt: a) Relaxarea .te gande:. In cazul unui pacient cu fobie sociala. in astfel de cazuri se repeta diverse variante de raspuns pana cand pacientul descopera comportamentul adecvat. mai ales cand subiectul 0 folosel?te ca sa evite simptomele sau angajarea In cadrul tehnicii expunerii.se potrive9te cu precadere pacien1ilor cu simptome somatice ale anxietatij A(darnu numai acestora). Os t 9i S t e r mer (1987) pr~pu~ in astfel de situatii urmatoarea schema de tratament: 84 La Inceput subiectii Inva1a prin metoda modelarii 9i prin practica sa-?i Incordeze voluntar musculatura pentru 10-15 secunde 9i apoi sa revina la starea normala. dar in cadrul careia frica de cel mai rau lucru care se poate intampla trebuie sa fie infirmata. Ei sunt Invataii sa detecteze primele semne de cadere de tensiune 9i sa Ie opreasca prin intermediullncordarii musculare. Tehnici de control a anxietatii Pacientii care 19i pot controla pana la un anumit nivel simptomul vor progresa mai rapid in ierarhia stimulilor tot mai anxiogeni. Inversarea rolurilor 11 poate face JI 85 . c) Tehnica distragerii A acorda ateniie simptomelor prod use de anxietate nu face decat sa perpetueze cercul vicios. De pilda. b) Incordarea dirijata Mai ales la subiectii cu fobie de sange se Inregistreaza un model particular de simptome.. dar este nefolositoare pe termen lung. Distragerea poate inversa acest proces.ti? Care este eel mai diu lucru care crezi ca se poate Intampla? Nu totdeauna este indicata expunerea la situatia cu aspectul cel mai negativ. Tn astfel de situatii 0 Incordare voluntara a mU9chiior bratelor. jocul de rol putand fi considerat 0 tehnica de expunere. Mai utila este aranjarea unei situatii In cadrul careia poate aparea 0 evaluare negativa a subiectului.. d) Identificarea gandurilor negative :. expunerea la 0 evaluare negativa este dificil de aranjat 9i traumatizanta.. Se folose9te mai frecvent In tratamentul fobiilor sociale. Tehnica este utila ca strategie pe termen scurt.

culpabilitate. Cu toate acestea sunt cazuri In care medicaiia anxiolitica e utila cand se ivesc situaiii pentru care pacientul nu a avuttimp sa se pregateasca. iar 87 Ail· .. h) Medicatia anxiolitica. fobiile sociale sunt mascate :. ca trebuie sa luptam cu acestea. iar existenia noastra este lipsita de relaiii calde 9i apropiate. In afara de reactia specifica de teama 9i 0 serie de stari afective supraadaugate cum ar fi.sa fim fermecatori. conducand la fenomenul "profetiei iinplinite". Efectul benefic al expunerii este redus de medicaiia anxiolitica pentru ca pacientul pune starea de calm care se instaleaza In faia obiectului fobiei. Adesea punem aceste probleme pe seama unor conflicte de natura inconl?tienta nerezolvate.inu pe seama propriilor sale aCiiuni. • Fobiile sociale produc. suntem timizi. Exista unele diferente Intre fobiile obil?nuite 9i fobiile sociale: • Astlel. nesiguri. Mulii fobici susiin ca In mintea lor se face un gol cand sunt confruntati cu obiectu/ fobiei lor sau cand sunt cupri~:..de regula. Fobiile socia Ie Fobiile sociale reprezinta cele mai mascate :. a:. conflicte care 19i au originea In copilarie (probabil sub influenta lecturilor de psihanaliza. luptatori l?i de!?i!?tim bine aceste lucruri. sau pe seama defectelor altor persoane). permanent depa9iii de ceilalti.>i. g) Mode/area Este 0 tehnica indirecta prin intermediul careia terapeutul demonstreaza pacientului cum sa se apropie de obiectu/ fobiei sale (exemplu: un ?arpe). Utilizarea sistematica a tranchilizantelor trebuie Insa descurajata pe cat posibil. fuga sau uneori chiar reactii agresive. I f) Tehnica repetitiei {antrenamentului} reprezinta un mod prin care subiectul se pregate?te pentru expunere.i de panica. fapt ce complica 9i mai mult situatia. pentru vorbitu/ In public. Astfel 0 persoana care se teme sa fie respinsa nu interaciioneaza cu ceilalii. Subiectul este Invaiat sa repete Intrebarile pe care Ie va adresa sau subiectele despre care va vorbi Intr-o situaiie sociala.>acum am mai subliniat. Tehnicile pentru a face fata anxietatii intense trebuiesc repetate mental.pe un pacient con?tient de efectele comportamentului non-asertiv al altora si de avantajele de a fi mai asertiv. uneori sa-i depal?im pe ceilalii. Toate aceste trairi produc reactii de evitare. furie.' . asertivi.. Cu toate acestea.i cele mai dificil de identificat tipuri de fobii. multe din problemele mentionate (desigur nu toate) nu sunt altceva decat forme mascate de fobii sociale. Se poate face repetiiie. de pilda. • Pentru ca obiectul fobiei sociale sunt oamenii !?inu obiecte sau situatii. 86 Aceste fobii pot sa guverneze 9i chiar sa distruga viaia unei persoane. Adesea suntem conl?tienti de faptul ca viaia este plina de dificultaii 9i obstacole. resentimente sau depresie. pe seama tratamentului :. acel?tia vor reactiona la randul lor la comportamentul subiectului. mai dificil de identificat.

Jean Baer. plietisitor sau rau"). Acest gen de fobie are drept consecinia teama de a vorbi in public. Principalele tipuri de fobii socia Ie (Fensternheim si .11 i·1 I acestia Inceteaza sa fie interesaii de ea si rezuhatul este ca persoana respectiva est~ respinsa.i var da seama ea individu/ este nervas. ee vreau Mulii autori considera ca aceasta reprezinta un fel de generalizare a c1austrofobiei la relatiile sociale. Persoana se teme de faptul ca daca ceilalii I?i vor da seama de particularitaiile personalitaiii sale (vor ghici cum este el cu adevarat) II ~r respinge.individul refuza mai ales invitaiiile unde se serve?te ceva de baut. subiectul se ascunde prin coliuri sau In spatele unui ziar. mainile cand ia ceasca de cafea si ca inevitabilul se va produc~: cineva II va'intreba de ce este atat de nervos. Subieciii care sufera de aceasta fobie au impresia (adesea fara 0 baza rea/a) ca ceilalii Ii privesc insistent ?i aceasta Ie provoaca teama. la evitarea aceasta fobie are un coniinut precis pentru ca subiectul i?i manifesta nervozitatea prin manifestari neurofiziologice cum ar fi tremorul mainilor sau al vocii. Subiectul se teme sa exprime astfel de sentimente sau/?i de faptul ca aliii ar putea exprima astfel de sentimente faia de el.1 ea subiectu/ va fi "prins" lntr-a re/atie aprapiata.!1 acest motiv nu mai participa la conversaiie. Astfel. 1977) 1. paloare sau ro?eaia. Starea de disconfort pe care 0 traie?te subiectul cu fobie sociala se transmite ?i celorlalii care ajung sa nu se mai simta bine In compania acestuia. Persoanele care sufera de aceasta fobie rationalizeaza frecvent situatia lor. Fabia de a fi privit. De teama ca ceila/ii vor observa acest IUGru. 4. Teama 1. Unii indivizi nici macar nu sunt con?tienii de acele particularitaii care i-ar putea face pe ceilalii sa nu-i agreeze. Gel mai frecvent se Intalneste teama de reaciia de furie sau critica. Teama (fabia) de a fi "deseaperit". Acest gen de fobie conduce relaiiilor apropiate cu ceilalii.. Tntr-o etapa ulterioara se instaleaza reaciia de evitare.Iii II 1.nu darese sa-mi asum vr~a respansabilitate" sau "daca mi se lntamp/a aeeasta nu vai mai putea face eeea eu sa fae" etc. 3. ceilalii 0 privesc l?i aceasta se simte stanjenita l?i inceteaza sa mai vorbeasca. spunandu-?i . In timpul unei conversaiii intr-un grup. 2. Teama /egata de faptu/ ea eeila/ti 1f. persoana respectiva face 0 remarca. 6. In sensu I ca subiectul gen~ralizeaza teama de a fi prins in capcana ?i la situaiiile sociale. Fabia de sentimente negative. De regula. ineult. pentru ca este convins ca ceilalii vor remarca faptul ea Ii tremura 88 Tnaceasta categorie intra tot felul de fobii care pot influenia Intregul stil de viaia al subiectului. Acest gen de fobie poate 89 . In forme mai avansate. In cadrul careia subiectul cauta sa minimalizeze posibilitatea de a fi privit l?idi. In timp ce altora respectivele trasaturi Ie sunt clare ("ei var des coperi ea sunt prost.

reprezentanii ai sexului opus sau persoane apropiate.i fobia de a nu gre:. subiectul se straduie.. Unii subiecii sunt cuprin. devenind tot mai inhibat. fara a se ajunge la 0 stare afectiva intensa.>i amabila.>i tendiniele.i. individul prefera sa ramana acasa . nu lupta pentru drepturile sale . acesta I.>te permanent sa devina 0 persoana totdeauna drag~ia . Astfel. transformandu-se Intr-o persoana plata . subiectul devine ~tat de sensibilia stimulii din zona care Ii produce teama. Fobia (teama) ea subieetul nu va putea eomuniea eu eeilalti include: • Fobia ca ceilalii 'nu 11 agreeaza pe subiect.>i are un caracter deosebit de distructiv.Imbraca un aspect general sau particular.>i ajunge uneori chiar sa renunie la demnitatea sa. renuniand sa mai fie ellnsu.>i acest lucru Ii accentueaza depresia . Pentru a evita astfel de situaiii. Aceasta este poate cea mai raspandita fobie cu caracter interpersonal .>i de panica la gandul ca ar putea face un lucru pe care ceilalii I-ar putea considera ridicol . 1/ • Teama de a parea ridicol. Astfel.>it de saptamana.>i cu dispoziiia depresiva. iar respingerea reprezinta 0 adevarata catastrofa pentru el. ea Imbraca forma unei stari de disconfort.>iteama de a nu-i lovi pe ceilalii.>iadesea persoana In cauzase judeca mult mai aspru decat 0 fac cei din jur. Datorita hipervigileniei. Acesta interpreteaza cel mai mic semn de dezaprobare din partea altei persoane ca pe un semn de respingere. dar nu gase. Subiectul devine excesiv de su'sceptibil la reaciiile celor din jur ?i ajunge adesea sa-?i sacrifice propriile interese ?i obiective. Consecinie foarte asemanatoare Ie produce . 7. In loc sa iasa singur. incluzand figuri investite cu autoritate.>i. persoana ar dori sa iasa undeva la sfar. Frecvent Adesea.>i reprima doriniele . fapt <?eIi produce 0 stare de disconfort difuz. poate considera 0 remarca oarecare ca pe un semn de 91 90 . ell. subiectul sa intre In relaiii adecvate cu ceilal\i. avem tendinia sa reactionam prin intermediul unor sentimente de culpabilitate exprimate astfel: "probabil ea am faeut eeva rau sau este eeva In neregula eu mine. Pentru ca orice ar putea spune sau face un individ poate sa para ridicol pentru cineva.. Aceasta fobie Impiedica.>iva inhiba orice pomire creativa. acesta va tinde sa evite tot mai mult sa se manifeste In public.>iplicticoasa. de asemenea. Fobiile sociale sunt deosebit de subtile. avand efecte asemanatoare cu cele ale fricii ca ceilalti nu II agreaza. se va refugia In conveniional.>te pe nimeni s-o Insoieasca. Teama (Fabia) de singuratate (de a Intreprinde 0 aciiune singur). Aceasta fobie este asociata frecvent cu tendinia de izolare . In felul acesta. Foarte apropiata de aceasta fobie este :. 6. • Teama de a fi rejectat (respins). Incat el percepe ameniniari ?i acolo unde acestea nu exista (de pilda. cel mai adesea mascate ?i pot conduce la un comportament hipervigilent de repetare "contrafobica" a anumitor modele de reactie. cand ceilalii nu ne plac. conseciniele ei fiind asemanatoare cu ale fobiei de ridicol.

conversatii etc. Model de terapie cognitiv comportamentala pentru tratamentul fobiilor sociale. 1977) Obiectiv: Sa constatam In ce masura anumite reacVi de teama Ii· produc subiectului probleme In plan social.impersonale. Identificarea fobiilor sociale. Etapa 1-a: Realiza1i0 lista cu domeniile principale In care ave1i dificulta1i In planul vie1ii sociale. petreceri.Ave1i idee cum a1i "Invatat" sa va teme1i de situatia respectiva? .V-a determinat fobia dumneavoastra sa evita1i sau sa "fugiti" din anumite situaiii l?i aceasta chiar In detrimentul dumneavoastra? . • cu persoane de acelal?i sex . (Fensterheim )3i Jean Saer.Cunoa)3te1i 0 aM persoana care are frici asemanatoare? . el e)3ueazasa Ie faca fa1a. a1i fost con)3tient de aceste frici specifice . ca pentru 92 fiecare reac1ie de teama. • dificultati In atingerea unor anumite scopuri (de pilda.). In relatii cu 0 singura persoana -In grup. Pe masura ce subiectul a crescut. .cu persoane de sex opus. Foarte multe fobii sociale se instaleaza deoarece persoana nu interpreteaza corect realitatile si interactiunile sociale.Inainte de a raspunde la aceste Intrebari. • In rela1iisuperficiale --In relatii apropiate.critica). care va modifica cel mai mult via1al?i care va reprezinta cel mai mu~ )3iIncepeii sa lucraii asupra ei.). Etapa a 2-a: Pentru fiecare situa1ie evitata. acela de a avea prieteni apropiati). Repetarea de tip contrafobic 11 determina pe subiect sa se plaseze mereu In situa1ii1e care Ii produc teama l?icarora bine'n1eles. De asemenea. un barbat se poate teme de femei agresive. dar intra mereu In rela1iicu astlel de persoane )3irela1ii1e respective se sfar)3esc prost.>i de modul In care acestea va influenieaza viata? Etapa a 3-a: Alege1i cea mai importanta frica sociala. cautati sa va raspundeti la Intrebarea: oare de ce ma tern? Autorii mentionati mai sus recomanda pentru a ob1ine informatii mai precise. solicitarea unei Intalniri etc. • dificultati In Intreprinderea unor anumite actiuni (ini1ierea unei conversatii. sau modul cum se simte atunci cand Ie Intreprinde. Acestea pot fi: • dificultaV In situa1ii specifice (reuniuni. Astlel.Va amintiti cand v-a1idat pentru prima oara seama ca aveti aceasta teama? . subiectul sa raspunda la urmatoarele Intrebari: . Lista respectiva trebuie sa includa acele lucruri sau situa1ii pe care subiectul Ie evita. acesta l?i-a Insul?it 0 serie de credinte iraiionale cu privire la lume ! 93 .In ce conditii devine teama dumneavoastra mai activa? • In ce conditii personale . exista )3i posibilitatea ca subiectului sa nu-i placa modulln care Intreprinde anumite actiuni. • cu persoanele investite cu autoritate cu subordonaiii.

95 94 . el nu observa nici un semn de anxietate 9i concluzio~eaza ca ceilal1i se simt perfect in largul lor. g) Pentru a fi fericit." Nu dupa mult timp. Mai exact. dupa simptomele neurovegetative care Inso1esc reac1iade teama. dar acest lucru nu s-a petrecut iar prietena ei nici macar nu i-a telefonat. Inseamnii cii toata viata mii voi simti astfel. Inseamna ca am fiicut ceva rau. ea nu mai vrea ca noi sa fim prietene etc. Scriitoarea a telefonat de mai multe ori. La un moment dat. oriee contact dintre ele a Incetat brusc. cuprinsa de disperare i?i spunea mereu: "probabil ca am gref?it cu ceva. Aceste idei eronate 11 determina pe subiect sa interpreteze eronat ceea ce fac sau spun ceilal1i oameni 9i aceste distorsionari sunt generatoare de anxietate ?i fobii. probabil cii el i-a interzis sotiei sale sa mai aiba de-a face cu mine. lata cateva exemple de modele de credin1e ira1ionale: a) Doar dacii voi face numai ceea ce trebuie. situa1ie in care ea nici nu s-a mai gandit la Intalniri cu prietene. c) Dacii eu ma simt In momentul de fata af?a. altfel va fi un dezastru! etc. persoana nu va face altceva decat sa traiasca toata via1a cu complexe de culpabilitate. d) Daca nu sunt In varful piramidei. este Ingrozitor sa fii mediocru f?i sa nu ai popularitate. Astfel. trebuie sa am succes In tot ce Intreprind. 0 tanara scriitoare s-a Imprietenit cu so1ia patronului editurii unde 9i-a de pus ultimul manuscris. prietena ei i-a promis ca se vor vedea. subiectul trage concluzia ca ceilal1ioameni I?i dau seama cand el se simte stresat. incepe sa creada ca este anormal. ace9tia exista independent de noi si nu isi centreaza existen1a In jurul nostru. Inseamnii cii nu sunt bun de nimic. tanara a descoperit ca prietena avusese probleme.' . In continuare. Privindu-i pe ceilal1i. De?i este adevarat di majoritatea oamenilor reac1ioneazala ceea ce facem noi. nu m-af? simti atat de prost In situatiile sociale. b) Daca af? fi 0 persoana normalii. subiectul crede ca daca a fost lovit odata. oamenii mii vor iubi f?i se vor purta frumos cu mine. pentru ca persoana se plaseaza pe sine In centrul universului. Scriitoarea. Acest mod de gandire se caracterizeaza prin egocentrism. ell?i spune ca este obligatoriu ca ?i el sa se simta bine 9i In largul sau ?i pentru ca acest lucru nu se petrece. f) Este minunat sa ai succes f?isa fii popular. el va fi mereu lovit.?i via1a. sotul ei mii desconsiderii ca a utoare. fara sa realizeze faptul ca a patrunde intr-o incapere plina de necunoscu1i poate reprezenta 0 situa1ie anxiogena pentru foarte mul1ioameni. De aici decurge urmatoarea consecin1a: daca ceilalti nu se poarta frumos cu mine. Cu astfel de idei. deoarece mama sa fusese internata In spital pentru 0 afec1iune grava. Pomind de la aceasta credin1a gre?ita. h) Toata lumea trebuie sa ma iubeascii. e) Valoarea mea ca persoana depinde de ceea ce cred ceilalti despre mine.

s01ia sa se va supara pe el. Anamneza a eviden1iat faptul ca lui Ii era foarte teama de faptul ca femeile (nu barba1ii) ?i-ar putea manifesta nemul1umirea fata de el. colega de liceu. J/ • SOiia. el fiind convins de faptul ca vina pentru relatia nesatisfacatoare Ii apartinea In exclusivitate. Tnurma discu1iei cu terapeutul. care nu reprezinta altceva decat 0 tehnica specifica terapiei prin joc dramatic. tehnica poate fi aplicata In via1a reala sau In imagina1ie. In cazul fobiilor sociale. unii psihologi recomanda metoda simularii. La fel ca ?i In cazul celorlalte fobii. EI se temea de faptul ca daca va spune deschis ce Ii face ?i ce nu Ii face placere. iar acesta din urma va trebui sa se relaxeze. In urma terapiei George a aflat ceva nou cu privire la persoana sa ?i anume ca. George s-a prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru 0 problema de cuplu.ellncepea deja sa se simta deprimat ?i cu senti mente de vinova1ie. 97 ==='~---~~~~-~-~----------- . desensibilizarea realizata In conditii de via1a reala poate fi uneori dificila pentru ca situa1iile sociale sunt schimbatoare ?i adesea imprevizibile. desensibilizarii reale (in vivo). pacientul ?i-a ales ca parten era 0 veche prietena. i'ncat nu i'nteleg cum poate cineva sa traiasca cu tine!. Nu mai vreau sa mai am de-a face cu tine. de fapt el nu se temea de faptul ca so1ia sau alta femeie soar putea supara pe el. lerarhia de situa1ii anxiogene alcatuita Impreuna C\. acestea pot fi red use prin metoda desensibilizarii care este tot atat de utila In cazul fobiilor sociale ca ?i In cazul celor de obiecte ?i situa1ii concrete.J terapeutul a fost urmatoarea: • Sotia spune plictisita: "nu-mi place deloc ce ai facut. cu care se In1elegea foarte bine. ci de faptul ca el ar putea sa manifeste 0 reac1ie de furie faia de 0 femeie. Din acest motiv. aproape urland: "ef?ti eel mai prost individ pe care I-am cunoscut vreodata. sarcina subiectului este sa se expuna gradat la situa1iile care II sperie ?i sa contracareze teama prin intermediul aplicarii unei tehnici de relaxare. este indicat ca pacientul sa lucreze cu un partener dispus sa coopereze. " • S01ia striga furioasa: "cum poti sa te comporti atat de stupid?" • Cu ?i mai multa furie ?i pe un ton foarte ridicat. Esti un I imbecil!". Tehnica propriu-zisa consta In aceea ca partenerul ales va spune un anumit lucru suparator subiectului. De?i era convins ca nu este decat un joc In momentulln care partenera sa pronun1aprima afirma1ie. ci trebuie sa lupte activ Impotriva lor. Mai mult. A?a cum am mai subliniat. precum ?i evenimentele care Ie declanli'eaza. accesele sale de furie au disparut complet. soiia striga: "ef?ti atat de insuporlabil £?istupid. Pentru ca majoritatea fobiilor sociale implica prezen1a altor persoane. Pe masura ce terapia a progresat. tacut li'i uneori avea accese de furie. Odata identificate fricile ?i fobiile care ne blocheaza. Cu toate acestea. Acasa 96 era morocanos.Nu este Insa suficient ca subiectul sa-?i recunoasca credin1ele ira1ionale.

Fen s t ern h e i m )'i J e a n B a e r (1977) propun subiec1ilor cu probleme sa procedeze In felul urmator: • Nota1i cu precizie obiectivul pe care trebuie sa-I atinge1i (ce anume dori1i sa se Intample sau sa face1iIntr-o situa1iesociala). sa ne raspunda mai putin amabil pentru ca are probleme acasa sau la serviciu ?i nu pentru ca are ceva Impotriva noastra). Pacientul a relatat ca pentru prima oara In via1a el se sim1ea. iar rela1ia sa de cuplu s-a ameliorat sim1itor. • Concentra1i-va asupra ac1iunilor proprii )'i nu asupra sentimentelor pe care Ie Incercati (Concentrarea asupra propriei stari de anxietate nu face decat s-o amplifice). culpabilitate sau furie. de piIda. obiectivele pot fi: • sa se exprime Intr-un mod agreabil. sa-?i formuleze obiective )'i planuri de actiune pentru urmatoarele situa1ii: 99 . Astfel. comportamentul celeilalte persoane Imbraca un caracter imprevizibil (aceasta poate. pentru un tanar cu fobia de a fi respins. • s~ Incheie conversa1ia solicitand a Intalnlre. un tanar timid trebuie sa se gandeasca la modulln care sa invite a fata la dans )'i nu la faptul ca Ii tremura genunchii. exprimat In termeni pozitivi )'i realizabil (ceva ce subiectul crede ca poate sa faca). ne yom sim1i mai putin paraliza1i daca evenimentul negativ se va produce. dar obiectivul prioritar nu este sa-I schimbam pe acesta ci propriul nostru comportament. La Inceput so1ia a jucat rolul femeii furioase. pentru un pacient cu teama de critica. Obiectivul trebuie sa fie concret. • sa Incurajeze cealalta persoana sa procedeze In acela)'i mod. peutul a propus inversarea rolurilor: pacientul urma sa faca aprecieri Incarcate de agresivitate )'i sa se relaxeze dupa fiecare astfel de apreclere. Astfel. La un moment dat George a constatat ca a devenit mai pu1in morocanos. povestind ce a mai facut Intre timp. Ce se va Intampla In cazulln care cuno?tinta careia vrem sa-i solicitam a Intalnire ne respinge cu adevarat? Daca suntem pregatiti dinainte ?i pentru a astfel de eventualitate. De altfel. care dore)'te sa telefoneze unei cunos98 cute cu care nu a mai comunicat de mult. Tntr-o etapa ulterioara a terapiei. s-au recomandat exercitii .obiectiv pregatit ?i pentru cazulln care ceea ce este mai rau se Intampla.Tn urma constientizarii acestui fenomen tera. apoi rolurile au fast inversate )'i pacientul a fast pus In situa1ia de a juca rolul barbatului furios. • Este bine sa aveti un plan . de desensibilizare realizate Impreuna cu so1iapacientului. Autorii propun ca exerci1iu. Prima regula pe care trebuie s-o urmeze persoana cu fobii sociale este sa fie orientata spresarcina )'i nu asupra propriilor sale trairi si stari. • Concentrati-va asupra a ceea ce faceti dumneavoastra )'i nu asupra a ceea ce face cealalta persoana. c1arformulat. Desigur trebuie sa tinem seama )'i de celalalt. liber sa exprime exact ceea ce sim1ea fara sa simta supralncordare.

a) Va telefoneaza

Invatatoarea

fiicei dumnea-

• sa atacati

In

mod

agresiv

parten era

voastra din cia sa I-a ?i va invita la 0 discutie, repro?andu-va ca stresati copilul care ajunge, de cele mai multe ori plangand la ?coala. b) Sotia va spune: "Ma plietise~te sa fae dra-

G,este numai vina ta, nu te-ai desprins mca de la mama taU). 3. Obiectiv:Recunoa9terea faptului ca prietenul va dore?te binele ?i ca cea mai potrivita reactie la critica este cautarea unei solutij constructive.

goste eu tine. E~ti plietieos ~i Iipsit de initiativa. Poate ea ar fi bine sa eonsulti un psiholog. U c) Un prieten apropiat vi se adreseaza: "Ar trebui sa-ti spun eeva. Nu-ti dai seama ea Ii Intrerupi mereu pe eeilalti ~i ca acest lucru este foarte enervant?U
lata solutii1e mentionati: pe care Ie propun autorii

Ce trebuie spus: "lti multumesc pentru ca
mi-ai atras atentia. Nu m-am gandit niciodata ca procedez astfel. AM data 0 sa fiu mai a tent. "

Ce trebuie sa evitati:
• atitudinea defensiva (nu fac a/tceva decat sa Incerc sa fac conversatia mai animata); • contraatacul ("cel putin eu vorbesc, pe cand tu nici macar nu deschizi gura)."

1. Obiectiv: Doriti sa va ajutati copilul ?i pentru
acest lucru aveti nevoie de mai multe informatii.

Ce ar trebui sa spunefi: "Fetita nu se comporta In felul aeesta anul trecut. Ati putea sa-mi spuneti daea credeti ca originea problemelor ei este situatia de acasa?' Ce ar trebui sa evltati: ,
• • evitati sa va culpabilizati; evitati sa fiti agresiv cu Invatatoarea

G,Nu aveti nici un drept sa ma Invatati cum sa-mi crese copilul. '~.
faptul ca problema vietii sexuale prive?te doua persoane ?i nu una singura t;>isa va ganditi la 0 solutie constructiva.

2. Obiectiv: Sa con?tientizati

Ca ?i In cazul altor fobii, consecintele negative ale fobiilor sociale apar mai ales datorita comportamentului de evitare pe care II pun In actiune . Astfel, evitam sa-i of ens am pe ceilalti t;>iIn felul acesta ne lasam exploatati; evitam sa fim respin?i t;>iatunci refuzam contactele sociale, ceea ce conduce la singuratate; evitam ca oamenii sa ne priveasca )'i atunci nu luam parte la conversatie, creand impresia ca suntem plati )'i neinteresanti etc. Programati-va pentru reul?ita: Adesea fobiile sociale au un caracter derivat, subiectul nedispunand pur ?i simplu de anu-. mite abilitati, de a face fata unor situatii sociale (de pi Ida, persoana nu 9tie cum sa se 101

Ce ar trebui sa spuneti: "Sunt de acord ca exista 0 problema mtre noi. Cum crezi ca am putea s-o rezolvam?U Ce ar trebui sa evitati: ,
• sa va asumati Intreaga responsabilitate a situatiei create G,estenumai vina mea");

100

comporte la 0 petrecere, nu :;>tiesa organizeze un banchet etc.). P rezentam mai jos ni:;>te sfaturi practice pentru dezvoltarea unor abilitati sociale: Dezvo/tati-va abilitatea de a face conversatie: Pregatirea pentru conversatie implica dezvoltarea unor deprinderi de a desfa:;>ura0 conversatie banala. Pentru ca acest lucru sa va reu:;>eascabine: • cititi reviste, ziare, anumite carti care au succes :;>ivizionati principalele emisiuni de televiziune pentru a fi la curent cu ceea ce se petrece In lume; puneti-i In valoare pe ceilalti. Puteti face acest lucru chiar adresand Intrebari directe care sa permita celuilalt sa spuna ceva despre el Insu:;>i(iata, de pilda, cateva dintre acestea: "cat a costat cartea X,

Pentru a initia 0 conversatie este indicat s' abordati 0 persoana singura sau un grup :;>! cautali sa spuneli ceva care sa atraga atenlia celorlalli asupra persoanei dumneavoastra :;> sa va perceapa ca facand parte din grup :;> luand parte la disculie (de exemplu, daca disculia se poarta In jurul unei vacanle petrecute iarna la ski, puteli interveni astfel:

"Aceasta imi aminteste de ... ", • Invataii sa Inchei~li 0 conversalie: "mi se pare ea gazda noastra este singura; ma due sa-i tin companie" sau "tocmai a sosit 0 buna prietena de-a mea, a?8 ea trebuie sa va las pentru a sta de vorba cu ea. II
Cl

Invala\i sa fac~eli fala unor interlocutor; agresivi si certareti. In cazul acestora nu trebuie In nici 'un caz s'a va comportali defensiv, ci sa interveniti cu niste fraze care sa reflecte 0 ironie u~oara: ,,~?tiin toane proaste astazi?" sau "e~ti nesigur de tine t;i de asta te comp0rti a~8?" etc. • realizali un efort deliberat sa va extindeli st:ria relatiilor sociale, tinand seama de faptul , , ca oameni interesanli puteli Intalni oriunde (In sala de a:;;teptare a stomatologului, la cumparaturi, la concert sau la sedinta cu parintii). Este evident Insa ca nu v~ii pJtea Intalni 'pe nimeni ramanand Inchis In casa. Din acest motiv este indicat sa mergeii In diverse locuri, la concerte, conferinie, la 0 sala de sport etc. • odata ce ati intrat Intr-un grup nou, contali sa fiti cat mai activ (de pilda, la sedinta cu paJi~lii de la 9coala unde invaia c~pilul, oferiii-va sa faceti ceva pentru banchetul de sfar9it de an).

ti-a placut?", "ai ascultat ieri conferinta de ~ ce parere ~ . d espre ....?")etc .. presa, aJ
• utilizati In anumite limite autodezvaluirea. Nu este nevoie sa spuneti ca ati fost internat la Sanatoriul de Nevroze din Predeal, dar puteti face afirmatii inofensive de tipul: "de

eand am divortat mi-am pierdut deprinderile sociale ~i ma simt putin stanjenita la petreceri. II • este bine sa aveti totdeauna 0 rezerva de anecdote bune. Daca sunteti 0 persoana
timida, exersati acasa modul In care Ie spuneti :;>i fiti atenli sa nu cumva sa istorisiti ceva ce nu intereseaza pe ceilalti. • Invatati sa initiali 0 conversatie fara sa va amestecati neinvitat Intr-o discutie care este In curs de desfasurare. ,
102

103

L

• relnoiii mereu contactele cu persoanele care va intereseaza, In ciuda faptului ca evenimentele vie-Iii au tendinia sa va separe" Tele,. fonati din dind In cand unoI' vechi prieteni»i invitati-i la a cafea. • este de dorit sa va cunoal?teti drepturile personale 1i sa actionaii In Gonsecinta. Astfel, aveli tot dreptul sa va exprimati 0 opinie, sa refuzali 0 Inia/nire sau sa spuneti clar ce anume doriti (de pilda, cum doriii sa va petreeeti stan;;itul de saptamanii). Exista persoane care I;>i cunosc f03rte bine drepturile dar se tem sa Ie exprime, ceea ce conduce la un comportament de asertivitate. • Invaiati sa va eornportati cere. Pentru aceasta: de'fensiv, iipsit bine la

Cei care sufera de 0 astfel de teama intra Intr-o relalie atftt de grabiliindH nid nu ofera relaliei respective 9ansa sa evolueze. Deoatimp rece sunt precipitati, speriati 91 in domici intre In relalie, particularitati1e Gf,luilalt, care Ii hlldeaza, pentru obtine atectiunea, celor care i-au si relathi se

2. Toama de a nu ,,'r;'inl" pe c(~!a!aJt.
Datorita acestei friel, subiectul trateaz~l partenerul GEl un
1 r"

In cauz;,)

0 petre-

abtine sa snLJna ce gandep.otesi A 'I' :;>e?te sentirnentele. In felul acesta S8 un zid emotional do! si , , aceasta face sa detorim'ezo mlatia.

nu

• nu Intarziati prea mult, pentru ca altfel se va aduna prea multa lume i?i gazda nu va mai avea timp sa va prezinte unor persoane interesante; • I1U diseutati l1umai eu partenerul dumneavoastra, ci mcercati sa intrati 111contact eu mai multe persoane; • nu uitali de bunele maniere 9i multumiti gazdei a doua zi pentrufaptul ca v-a invitat la petreeere; • Incercali sa legati 0 prietenie cu 0 persoana care v-a placut :;;i sa Intrelineti legaturile eu ea )li dupa ce petrecerea s-a Incheiat. Prezentam, In cele ce urmeaza, 0 trecere In revista a principalelor temeri care ne I'mpiedica sa avem relatii interpersonale adecvate: 1. Teama de a nu rea/iza re/8tH interpersona/e apropiate. 104

3. Teama de asuma re~ponsab;litatea. relaiie apropiata lirniteaza intr·un tatea subiectului in C3 acesta nu se mai poate Int:llni orieand si in arice conditii eLl o alta persoana sex opus" asem(~nea, o relape de cuplu msponsabilitate de celalalt, care ajutat atllnci di.nd arB nevoie.

o

•••.•

'-,i

~

~

Exista insa ;>i persoane care indatoriri ca pe 0 povara, ea po 0 a liberti'ltii personale, fapt ce-i impiedica sa. intre in relalii calde f?i apropiate ell partenori de sex opus. 4. Teama de a fi exploatat. Adesea facem, din proprie voint~i, anumite lucruri pentru cei din jur 9i tot noi ne eonsi· deram exploatati ?i utilizati. Persoanele care se manifesta astfel, devin hipBrvigilente 91 105

ntalnea rar. con9tienta de faptul ea Intalnirile oeazionale daunau relatiei. ea petredl. imagini ~i impulsiuni parazite.ndu-l?i mult timp in singuratate. 0 pacienta care a ajuns la cabinetul de psihoterapie pentru tulburari nevrotiee. Ineerearile de neutralizare iau forma eomportamentului eompulsiv (ex: spalat pe maini. sau dupa ni9te reguli fixe 9i punerea lui In aplicare este In301it5. ea t1steInsotita de sentimente de disconfort 9i anxietate 9' de nevoia subiectului de a 0 nt1utraliza. Ei se desfa90ara Intr-o forma stereotipa. a stat Impreuna cu un barbat timp de 6 ani.. Ele sunt de regula privite de subiect ea fiind absurde. Femeia a renuntat .observa tentative de manipulare acolo unde acestea nu existii Daca 0 persoana dorel?tecu adevarat sa ajunga aiba 0 relatie apropiata cu alteineva. Subieetul nutrefi'te convjngerea ca daca. de9i acesta I'i spusese clar ca nu intentioneaza sa se disatoreasdi eu ea. ea a facut cateva tentative sa diseute acestt1 lucruri cu partenerul ei. In sensul ea acesta isi abate gandull'n mod deliberat de la ideea obsesiva. foarte atragatoare. Odata ce obsesia se instaleaza. trebuie sa aeorde atentie ~j urmaJoareior aspecte: • Nu trebuie sa. foarte mult. nu-?i va duee la Indeplinire ritualul. relatia lor s-a destramat. va cramponati de 0 relatie care nu duce nicaieri. 107 . Pacientii mai dezvolta 9i comportarnente de evitare 'indreptate In mod special In directia evitarii stimulilor declan?atori ai eomportamentului obsesiv. •• Nu va comportati 'in al?a fel IneEd sa va saerificati propria personalitate pentru a rnentine 0 relatie. nedorite 9i intruzive. desi . . inaceeptabile lj>igreu de Inlaturat. se tine seai de b~irbatul respectiv repetandu-9i mereu ca dad1 nu se disatore:. o femeie de 30 de ani a intrat Intr-o relatie apropiata ell un barbat divortat eu care se . de 0 descarcare temporara a anxietatii. etc. Comportamentul compulsiv (de neutralizare) implica 0 modificare In activitatea mentala a subiectului. Nu ezitati sa spunep partenerului clar ee anume ganditi 9i doriti.rte eu el nu se va mai easatori nieiodata. Adesea acest eomportament este acompaniat 91 de 0 senzatie subit1etiva de rezistenta la indeplinirea comportamentului compulsiv.). care s-a esehivat. TEHNICI SIMPLE DE PSII-IOTERAPIE A OBSESlIlOR Obsesiile sunt ganduri.mai desehida diseutia si . bMut in lemn. la scurt timp. sa. Pacienta. Astfel. Nefericita 9. anxietatea sa va creste .

la pacienii se poate manifesta un comportament ritualist aparent independent de obsesie. Imi voi ucide capilul. Modelul psihologic al comportamentului obsesiv . De exemplu. Cand. urmeaza declan9area comportamentului compulsiv (ritualul). aqiunile sa se desfa1?oare Intr-o anumita ordine).obsesia unui compartarnent inacceptabil (ex: a sa spun a obscenitate. Principalele tipuri de obsesii: . o tematica uzuala a pacieniilor cu tulburare obsesiv cornpulsiva se refera la tendinia de a face ceva rau cuiva. incearca sa-l?i abata gandul de la problemele sexuale. Ii intreaba pe ceilalii daca com por108 tarnentul sau a fost acceptabilintr-o anurnita situaiie. cand pacientul se confrunta cu un stimul declanl?ator al obsesiei. cauta asigurari. urmata de tendinia de a preveni acest rau poteniial. numere) (ex: aude In cap melodia de la Actualitati In timp ce cite!?te l?i din acest motiv repeta unele aciiuni pana cand reugel?tesa citeasca acela9i pasaj fara sa mai auda melodia tu urechile mintii.obsesii sexuale (preocupari pentru organe sexuale sau actele sexuale inacceptabile.de violenia fizica a prapri. comportamentul compulsiv l?i ritualurile mentale. . imagini. acesta declangeaza comportamentul compulsiv (de neutralizare) inainte ca obsesia sa apara. cu atat subiectul va simli un disconfort mai mare.).Din punct de vedere clinic fenomenele obsesiv-compulsive se Impart In (R a c h man 9i Hod 9 son. . evita situaiiile sociale. persoane sau a celorlalli (ex.de contaminare .obsesii religioase (indoieli cu privire la religie.absesia accidentelor . Daca obsesiile sunt persistente 9i ritualurile capata un caracter extensiv. Pacientul evita sa stea singur cu 0 femeie. pentru a preveni apariiia acesteia.) obsesia rnoqii (ex. ascunde cuiitele. Ideile obsesive. Obsesia spalatului seamana mai mult cu 0 fobie deoarece subiectul se teme de cantaminare si I dezvolta comportamente de evitare pentru a preveni contaminarea. 0 pacienta incerca de 50-60 de ori sa verifice daca u1?a 109 . 1 980): a) Ruminaiii obsesive . melodii. pungile de plastic etc.) (ex: voi comite un viol. obsesia se instaleaza. au irnaginea fiinielor dragi rnaarte) -.) . mai precis.compulsiv implica: evitarea obiectelor sau situaiiilor care declan1?eaza obsesia. de regula. b) Ritualuri obsesive .ganduri obsesive fara comportamente compulsive evidente (acoperite) . Cu dit coniinuturile respective sunt mai inacceptabile. imaginile 9i impulsurile obsesive. In ciuda comportamentului de evitare. blasfemii). coniinuturi care Ii repugna subiectului.obsesii fara sens (fraze fara sens. .obsesii cu comportamente compulsive deschise. implica. Pacienta nu ramane singura cu copilul.obsesia ordinii (Iucrurile sa fie la locul lor. Pacientul Incearca sa-9i pastreze autocontralul.

el descopera ca lucrul de care se teme nu se petrece. ci de consecintele imaginare 110 . Anxietatea legata de ganduri negative diminua. subiectul se lasa cumva manat 9i condus de acestea. Ace?ti subiecti cred ca daca I?i iau masuri de protectie practicand anumite ritualuri ei vor fi capabili sa previna producerea catastrofelor pe care 9i Ie imagineaza. Comportamentele compulsive se fixeaza prin Intarire datorita reducerii anxietatii pe care 0 provoaca. Compulsiunile ?i evitarea au un rol preventiv In raport cu aparitia obsesiilor. Persoana obsesiv-compulsiv-obsesiva. Compulsiunile sunt comportamente voluntare (manifeste sau ganduri) care urmeaza ideile obsesive ?i pot conduce la 0 eliberare de anxietate sau disconfort psihic. Personalitatea de tip obsesiv se caracterizeaza prin rigiditate. Majoritatea acestor persoane sunt inteligente. Precizam faptul ca obsesiile sunt ganduri asociate cu 0 stare de anxietate (conditionata). acumuleaza obiecte. Tehnici C'ognitiv-comportamentale terapie a obsesiilor. tendinta spre perfectionism. punctualitate 9i exactitate. Tn cazul ideilor obsesive anxietatea nu se reduce datorita aparitiei comportamentului compulsiv. de ale unor situatii posibile. "Sa ma due In vizita sau sa citese?" 111 Pacientii care sufera de tulburarea obsesivcompulsiva nu se tem de un obiect sau de 0 situaiie concreta. Astfel.e Incuiata astfellncat ideea obsesiva ca vor intra hotii nici nu mai aparea. acesta fiind incapabil sa se elibereze de ele. Ie place sa faca liste In legatura cu ce au de realizat. introvertite 9i provin din medii sociale mai elevate. sunt excesiv de preocupati de sanatatea lor ?i Ii deranjeaza foarte mult murdaria ?i dezordinea. Fensternheim 9i Jean Baer (1977) Impart aceasta categorie de subiecti In doua subcomponente: 1. Cheia tratamentului consta In aceea ca daca pacientul opre?te comportamentul compulsiv. astfellncat pacientul sa descopere ca fenomenul de care se teme nu se produce cu adevarat. de regula daca nu se produce 0 noua conditionare. Tn loc sa Incerce sa-9i controleze gandurile respective. Tratamentul consta In a expune pacientul la stimulii anxiogeni 9i In Incurajarea sa sa blocheze acele comportamente care previn sau Incheie respectiva expunere la stimulii anxiogeni. Tn acest caz domina gandurile obsesive care asalteaza 9i invadeaza mintea pacientului. Adesea ei sunt colectionari. Le place ca toate lucrurile sa fie facute foarte bine si imediat 9i nu tolereaza sub nici un chip ambiguitatea. ele produc 0 eliberare pe termen scurt de stres. Gandurile parazite pot Imbraca urmatoarele forme: • Indecizie Individul prezinta permanent Indoieli obsesive In legatura cu tot felul de situaiii marunte: "Sa-mi iau umbrela sau sa n-o iau?". Tn acela9i timp se indica reevaluarea fricilor.

daca se tem ca vor fi concediaii. • RJminatii obsesive. 0 pacienta care era obsedata de gandul ca 9i-ar putea ucide copilul a Inceput sa evite toate obiectele ascutite din casa . se Intorc din drum de 4-5 sau chiar mai multe ori pentru a verifica daca au stins gazul sau au Incuiat u9a. In afara de spalatul compulsiv pe maini mai exista si alte ritualuri obsesive. individul se elibereaza de anxietate. Astfel. acest lucru nu se va Intampla de parca respectivul gand a condus la preve112 nirea nenorocirii. Astfel. "nu voi reuf?iniciodata". "precis nu ma agreaza.) Gandul obsesiv devine atat de puternic de parca ar fi real. Aceste ganduri declangeaza la subiect 0 anxietate foarte mare. Astfel. dintre care unele sunt r~lativ inofensive. Ducand la Indeplinire anumite aciiuni. aranjarea unor obiecte Intr-un anumit mod. etc. (pacientul "macina" ganduri perturbatoare) Pacientul reia In mod obsesiv ganduri legate de egecurile 9i frustrarile trecute sau de posibile egecuri 9i nenorociri viitoare. ea dezinfecta cu spirt toate objectele cu care fusese la 9coala. etc.") Persoanele obsesive au tendinia de a raiionaliza 9i justifica acest gen de ganduri. 2. ("Daca lmi fac mereu griji ca nu sunt pregiitit la examen. In timp ce altele dezorganizeaza viaia individului. "nu voi reuf?inici anul viitor". ca soiia sa va muri de cancer sau ca va lua casa foc sau ca ar putea comite un act homosexual. 19i arunca hainele de 9coala In momentulln care intra In casa 9i acestea trebuiau imediat spalate de mama sa. 0 adolescenta care se temea ca soarputea contamina la 9coala. (De pilda. voi lua precis 0 nota buna") .Oferindu-9i tot felul de argumente pro 91 contra. In acela9i timp. • Ritualurile obsesive. imaginandu-. Persoanele care sufera de aceasta tulburare verifica de foarte multe ori daca au Indeplinit corect aciiunea pe care tocmai au Incheiat-o. In aceste cazuri ritualurile sunt cele care domina existenia subiectului. (llNu am rew?it la examen ". Persoana obsesiv-compulsiv compulsiva. Practic orice aciiune poate deveni un ritual: numaratul copacilor. a ma9inilor cu numere cu soi. el fiind heterosexual.>i de pilda ca.) 113 . inclusiv manualele. • Verificarile obsesive. Individul este asa/tat brusc de ganduri Ingrozitoare care se refera de cele mai multe ori la activitaii sexuale nepermise. 0 pacienta obsedata de gandul ca a atins ceva murdar 9i ca va Impra9tia microbi se spala In mod compulsiv pe maini de 20 de ori pe ora. a persoanelor care poarta haine de 0 anumita culoare. la posibilitatea comiterii unor acte agresive sau la faptul ca soar putea petrece un lucru teribil. • Gfinduri obsesive legate de comiterea unor acte reprobabile sau de posibilitatea ca ceva Ingrozitor sa se Intample. "de ce s-a uitat af?ala mine?". (Pacientul se gande9te ca 9i-ar putea mutila propriul copil. subiectu/ ramane imobilizat 9i supramcordarea sa cre9te tot mai mult.

Primele conduc la ac1iuni eficiente. va vine In minte gandul ca aveti microbi ?i ca veti Imbolnavi restul fami/iei. In timp ce gandul viata mea nu mai are sens. orientat spre scop ?i eficient. Astfel. Astfel. Tncazul unei astfel de tulburari oamenii sunt asaltati de ganduri care Ii deranjeaza ?i sunt foa~te speriati sau ingrijorati de acest lucru. Cu cat Incercati mai mult sa scapati de probleme 115 . cat?i tot ceea ce simti ca trebuie sa faci In legatura cu gandurile respective . Conduita bazata pe con?tiinciozitate reprezinta un comportament adaptiv. Terapeutul trebuie sa caute puncte cheie care sa fie indicatori ale unor conexiuni func1ionale. toate actiunile pe care Ie i'ntreprindeti va fac sa va simtiti uf?uratipentru moment. acesta este un gand constructiv. Se Intreaba astfel: Ma intereseaza In mod special gandurile rele care ~i vin In minte ?i te deranjeaza. dar pe term en lung situatia devine din ce In ce mai rea. ce pot sa fac pentru a depa?i situatia?. • sa sesizeze diferen1a dintre con9tiinciozitate ?i comportamentul obsesiv-compulsiv. casnica ?i mama a trei copii. Odata ob1inut tabloul general al simptomului. Sunteti conf?tient de faptul ca este putin probabil ca acest lucru sa se Intample f?itotu?i nu va puteti Impiedica sa va spalati din ce In ce mai des pe maini. In timp ce ultimele produc anxietate 9i depresie. nu voi putea ie?i niciodata din pasa proasta este un gand distructiv. Dupa ce termina de facut aceste verificari. Formularea problemei trebuie sa fie de tipul urmator: Din cele ce mi-ai descris se pare ca suferi de o tulburare obsesiv-compulsiva. de exemplu. focalizarea merge In direc1ia unor exemple concrete legate de problema simptom.Un pacient cu tulburare obsesiv-compulsiva trebuie sa aiba In vedere urmatoarele aspecte: • sa realizeze faptul ca ideile 9i ritualurile obsesive se amplifica atunci cand acesta este obosit. 114 Interviul preliminar Incepe cu 0 Intrebare de tipul: Poti sa-mi spui ceva despre problema pe care 0 ai In ultimul timp? Apoi. Incordat sau are probleme somatice. • sa fie capabil sa sesizeze diferen1a dintre gandurile cu caracter constructiv 9i cele obsesive. Incetati sa atingeti copiii. daca nu cumva sMa rupt ceva etc. Marianei. pacienta 0 ia de la Inceput pentru a se convinge ca nu i-a scapat nimic. Ii ia aproximativ 0 saptamana sa spele rufele pentru ca ea verifica de multe ori fiecare lucru In parte pentru a vedea daca nu lipsesc nasturi. terapeutul focalizeaza interviullntreband pacientul In legatura cu modul In care I-a afectat problema saptamana trecuta. In cazul dumneavoastra. cum ar fi evenimentele care tind sa declangeze ganduri sau comportamente specifice. daca subiectul 19i spune sunt Intr-o pasa proasta. Din nefericire. etc. In timp ce comportamentul compulsiv are doar rolul de a reduce anxietatea ?i adesea nu face decat sa dezorganizeze via1a subiectului facandu-I sa nu poata sesiza priorita1ile 9i sa consume foarte multa energie pentru activita1i inutile.

116 Limitarea In timp este abosolut necesara. cu atM ea parca devine mai reala ~i va supara tot mai mult.pdn comportamente de evitare a ei. sarcina scurta a constat In a-i 0 117 . un model de sarcina de expunere lunga consta In a-i cere sa-9i stropeasca gradina fara sa se spele pe maini dupa aceea. pentru pacientul obsedat ca se va intoxica cu insecticide.Expunerea deliberata la toate situaiiile pe care pacientulle evita Inainte. Una dintre cele mai frecvente frici consta In aceea ca anxietatea va fi atat de puternica Incat pacientul nu 0 va putea suporta. dar curand veti observa cii anxietatea scade chiar mult mai repede decat v-ati fi a~teptat. Indoielile 9i obieciiile. veti deveni la inceput mai anxios. De exemplu unui pacient cu fobie de microbi i se poate cere sa atinga talpa pantofului 9i sa evalueze gandurile 9i starile afective pe care Ie traie9te. sa va spalati de prea multe ori pe zi. . Tratamentul este limitat In timp 9i dureaza cam 20 de gedinie (depinde de severitatea tulburarii). Seamana ceea ce am spus cu ceea ce simtiti? Dupa ce s-au rea/izat modificarile de rigoare In funciie de cele spuse de pacient. terapeutul trece la descrierea tipului de tratament: Cea mai buna modalitate de a face fata gandudlor care va tortureaza este sa va obi~nuiti cu ele farasa mai faceti diverse lucruri pentru a Ie preveni cum ar fi. Cea mai importanta parte a tratamentului are scopul de a va ajuta sa realizati acest lucru. Cum vi se pare acest fJen de terapie? In discuiia cu pacientul accentul trebuie sa cada atat pe autocontrol. dar ea poate fi modificata In funciie de evoluiia tratamentului. a9a cum afirmase terapeutul. Se prezinta pacientului modelul de terapie 9i i se cere sa-9i formuleze fricile. inclusiv a celor ascunse (implicite). Cand veti incerca sa realizati ceea ce v-am spus. Cea mai importanta parte a terapiei consta in ceea ce faceti dumneavoastra acasa. In loc sa descreasca. Urmeaza formularea Impreuna cu pacientul a planului de psihoterapie cu negocierea unor perioade de expunere scurte. Terapia se realizeaza de 2-3 ori pe saptamana 9i 0 gedinia dureaza aproximativ 0 ora. Gele Invaiate In timpul gediniei de psihoterapie vor trebui puse In practica 9i exersate acasa.Stoparea ritualurilor compulsive 9i a comportamentelor de neutralizare. medii sau mai lungi la situaiia anxiogena.Expunerea directa la stimulii anxiogeni (inclusiv ganduri negative). de pilda. va puteti desfa~ura existenta in mod normal t?imai mult descoperiti ca lucrurile de care va este eel mai frica nu se intampla cu adevarat. Acest lucru va poate ajuta in multe feluri: va puteti obi~nui cu lucrurile care va spede. . Fiecare expunere este discutata dinainte cu pacientul astfel Incat acesta sa nu aiba surprize. Astfel. Psihoterapia tulburarii obsesivcompulsive. cat 9i pe colaborarea acestuia In cursu/ psihoterapiei. Testele comportamentale se pot realiza9i In cabinetul terapeutului. Implica urmatoarele principii: .

Sarcinile de expunere se realizeaza "in vivo" ?i ele trebuie alese progresiv astfellneat sa provoaee un diseonfort moderato De asemenea. astfel Incat sa putem sa abordam mai bine astfel de probleme atunci cand ele apar In viitor. nu este indicat sa se incheie ?edinta atunci cand nivelul anxietatii paeientului a atins nivelul maxim. astfel Ineat sueeesul sa asigure autolntarirea. ea dupa 2-3 expuneri. Multi terapeuti eonsidera aeeasta etapa deosebit de dificila pentru ea multi paeienti tree prin stari afective negative puterniee in urma expunerii. este util sa notezi In detaliu ce anume s-a petrecut. anxietatea tinde sa seada ?i aeesta este semnul ea psihoterapia are efeet. de asemenea. Expunerea trebuie sa se realizeze gradat ?i sarcinile nu trebuie sa fie atat de dificile incat pacientul sa nu poata continua terapia. cat ?i faptul ea anxietatea face parte din tratament.C. In primele doua saptamani pacientul este vazut de terapeut de 2-3 ori pe saptamana. De exemplu. cat ?i ten119 . gedinta se va prelungi pana cand se produce 0 scadere a disconfortului psihic al pacientului. Modelarea are doua roluri importante: arata pacientului exact ce trebuie sa faca ?i are funetia de a asigura 0 mai buna cooperare a pacientului. • E important sa te straduie?ti sa-ti duci la indeplinire sarcina trasata dar daca nu poti. sareinile trebuie sa eorespunda eu stilul de viata al paeientului. Cu toate aeestea multi paeienti aeeepta sa tolereze aeest nivel de stres daea sunt eonvin?i de efieien~atratamentului. Tratamentul progreseaza prin intermediul temelor pentru acasa care sunt sarcini realizate la Inceput impreuna eu terapeutul. Ei trebuie pregatiti pentru acest gen de difieultati prin afirmatii de tipul: • Dificultatile de a-?i Indeplini temele sunt frecvente. • E foarte bine a?a pentru cii ori de cate ori o tema ti se pare dificiJa noi putem afla ceva mai mult despre problema ta ?i despre modul In care ea te afecteaza. Terapeutul trebuie sa renunte la modelare pe masura ce terapia progreseaza pentru ca aceasta securizeaza prea mult pacientul. cate 0 jumatate de ora (?edinta se poate prelungi la nevoie). I se expliea. pacientul noteaza gradul de disconfort psihic. Modelarea se refera la situatia in care terapeutulindepline?te in fata subiectului sarcina prescrisa. Introducerea care trebuie facuta pacientului Inaintea expunerii. atinge cu mana scaunul de la W. In general.cere In primele zile ale tratamentului sa rid ice un ziar de pe jos fara sa se spele pe maini. Paeientii obsesivi sunt adesea atat de tulburati de problemele lor Incat nu sunt prea eomplezenti sa efeetueze teme pentru aeasa sau nu sunt sineeri In legatura eu Indeplinirea acestora. 118 Paeientului trebuie sa i se expliee ea anxietatea nu va deveni intolerabila ?i ea ea nu va dura mai mult de 20-30 min. In timpul tuturor ?edinte10r ?i al temelor pentru acasa.

>i simt al umorului dar.>i pe rolul neutralizarii mascate. cam In felul acesta: Terapeutul mi-a interzis sa raspund la astfel de intrebari. sub nici 0 forma. gandurile intensive. Aceste obsesii sunt niste tulburari dificil de abordat pentru ca e~itarea :.>i terapeutul i Ie da. cerc vicios In cadrul caruia pacientul solicita asigurari (ca acel /ucru rau nu se va Intampla) :.). expunerea se face la ganduri ?i acest lucru este mai dificil de controlat.dinta de a-I neutraliza (tendinta de a declan:.>a aqiuni ritualiste). Apoi i se cere pacientului sa se obi~. cat 120 :. La 0 anamneza mai atenta rezulta urmatorul model de gandire: gandul obsesiv: fiul meu va mud pe care II neutraliza prin intermediul gandului: fiul meu nu va mud ?i prin intermediul imaginii In care fiul ei i:. Pentru ca terapia sa fie eficienta. Astlel. aceasta trebuie adoptata nevoilor :. Este indicat ca :. Pentru ca gandurile sa devina previzibile ?i controlabile.>idesfa?ura normal activitatea.muiasca cu gandurile rele fara sa Intreprinda nimic Impotriva lor. involuntare trebuiesc diferentiate de gandurile pe care Ie produce pacientul prin efort voluntar ?i care au menirea sa reduca anxietatea. se poate proceda In urmatoarele moduri: 121 .>i din acet motiv sunt greu de controlat. Din acest motiv este tentant pentru terapeut sa reduca anxietatea pacientului acordandu-i asigurari permanente. dar acest demers este sortit e:.>i membrii familiei sa fie instruiti sa nu mai dea asigurari permanente pacientului 9i sa-i raspunda. Astfel. Terapeutul are nevoie de creativitate :. 0 pacienta era obsedata de ganduri :. el nu trebuie sa rada de pacient. Terapia obsesiilor tara comportament compulsiv manifest (deschis). Tot un comportament mascat (acoperit) de evitare consta In Incercarile pacientului de a nu se gandi la un anumit lucru. ca atare.>ecului:. In cazul obsesiilor fara compulsiuni deschise.>i particularitatilor pacientului.>i comportamentul compulsiv sunt aproape integral mascate :. se poate produce un cerc vicios Intre pacient :.>i terapeut. nu se va infecta pe el etc. eventual. Acest cerc vicios tinde sa Imbrace forma unui comportament ritualizat care blocheaza abordarea directa a simptomului obsesiv.>i imagini In care membrii familiei sale mureau ?i ea obi?nuia sa rumineze aceste ganduri cam trei ore pe zi. Un punct crucial al tratamentului II reprezinta discriminarea dintre obsesie :.>inu numai atat.>ila neutralizarea ei pe plan mental. Procedeele terapeutice (dupa S a I k 0 v ski s ?i K irk.>i gandurile neutralizatoare. Pacientul obsesiv este permanent In cautare de asigurari din partea ce/orlalti (ca nu va infecta pe cineva daca va da mana cu respectiva persoana sau ca. 1989) a) Antrenametul de habituare I se explica pacientului problema punandu-se accent pe non-predictibilitatea gandurilor :. Termenul de ruminare obsesiva este confuz pentru ca se refera atat la obsesie.

. Se accentueaza din nou ideea ca pacientul trebuie sa blocheze orice Incercare de neutralizare. timp de '10 prezentari. un pacient cu obsesia ca va lovi oamenii pe strada. mai multe ganduri. trebuie sa asculte cas eta In timp ce se plimba). sale. relaxante 9i interesante (ex. cat si . Oprirea gandurilor Are drept scop furnizarea unei strategii de a alunga gandurile parazite 9i de a Ie reduce durata.ascultarea unei casete pe care este imprimata propria voce a pacientului care i?i exprima cu voce tare gandurile. Dupa prezentare se discuta cu pacientul ce a simiit 9i cat de puternica a fost nevoia de neutralizare. Este absolut necesar ca gandurile neutralizatoare sa nu fie incluseIn Iista iniliala de ganduri. fara sa caute sa Ie neutralizeze.prin evocare deliberata (formeazii un gand. 122 Procedee de generalizare 1. Aceasta tehnica contribuie la cresterea Increderii In sine a pacientului In ce~a ce prive9te posibilitatea sa de autocontrol. cand e deja anxios (ex. 3. mentine-I atat timp cat i'ti spun. Pacientul trebuie sa asculte caseta In condiiii dificile. Se pot introduce eventual9i imagini video. Fiecare gand obsesiv este evaluat sub asPectul disconfortului. Odata ce pacientul s-a obi9nuit cu 1-2 ganduri obsesive. In momentulln care pacientul poate asculta caseta fara a declan9a ganduri de neutralizare 9i doar cu 0 anxietate minimala se poate Inlocui gandullnregistrat cu un altul 9i procedura se repeta. procedand In conformitate cu aceea9i secvenia: un gand. varia1ii ale conlinutului casetei (diferite ganduri). sa ne reamintim 0 calatorie agreabila. Pacientului i se cere sa asculte caseta In cicluri de cate 30 de secunde ?i nu declangeaza ganduri neutralizatoare. Se cere subiectului sa reduca durata gandurilor obsesive. (ex.scrie ideea respectiva de mai multe ori. caseta se poate pune mai tare sau mai Incet. "MJ-mi voi lovi fiul cu cutitul"). la stomatolog). se poate obiine cu u9urinia generalizarea.. 0 lista mai lunga a situaliilor care Ie declangeaza 9i 0 lista alternativa care sa cuprinda 4 ganduri alternative. Pacientul ?i terapeutul realizeaaza 0 lista care cuprinde patru ganduri obsesive. al vivacitatii . un eveniment sportiv sau 0 scena dintr-un film). Apoi pacientului i se cere sa exerseze ascultand caseta de doua ori pe zi pana cand anxietatea a scazut cu 50% faia de nivelul sau cel mai Inalt din timpul gedinielor de psihoterapie. Procedura se repeta de mai multe ori. tara a Incerca sa Ie neutralizeze. repetii secventa de mai multe on). Tncele din urma i se cere pacientului sa produca ganduri obsesive In mod deliberat. . In condilii variate. . 123 . Este important ca gandurile neutralizatoare sa nu fie Inreg istrate pe caseta (exemplu: "imi voi 10 vi fiul cu cutitulli. apoi opre?te-I. 2. trebuie sa asculte caseta In condilii de stres.

cand pacientul nu e tulburat de ganduri obsesive intense. dar se poate asocia pronuntarea lui mentala cu oprirea gandurilor. Subiectului i s-a format deprinderea de a avea anumite ganduri obsesive 9i In acela9i timp el devine anxios din cauza acestora. chiar daca nu am terminat de descris scena ". progresele nu se vor lasa prea mult a9teptate. pacientul fiind instruit ca la cuvantul STOPI sa se com ute mental. Ifi voi descrie o· scena care i'fi va actualiza obsesiile. tot In gand. Apoi terapeutul descrie 0 scena "semnal" declanl?ator al unui gand obsesiv al pacientului. Ducerea la Indeplinire a ritualului II elibereaza de anxietate. gedinta continua cu un antrenament de 10 minute de oprire a gandurilor cu declan~area unor ganduri ~i imagini alternative. Apoi i se spune pacientului: Temele pentru acasa se realizeaza In l?edinte zilnice de oprire a gandurilor care se realizeaza 124 . Din acest motiv este indicat ca pacientul sa nu mai evadeze din situatie prin intermediul ritualului obsesiv. In cazul in care ducerea la Indeplinire a ritualului este blocata. terapeutulli spune cu 0 voce puternica STOP! ~i apoi II Intreaba ce sMa Intamplat cu gandul obsesiv. cu 0 pauza de 30 secunde pentru relaxare. Doresc sa ridici mana sus imediat ce fi-au venit gandurile obsesive. Cuvantul STOP! nu poate fi pronuntatin public. In acelasi din situatie . Se subliniaza faptul ca la Inceput succesele vor fi limitate 9i ca acele ganduri suparatoare vor fi alungate.poresc sa stai foarte relaxat cu ochii Inchi~i. scena alternativa. prin intermediul ritualului nu face decat sa Intareasca reaqia anxioasa pentru ca nu Ii permite subiectului sa afle faptul ca lucrul de care el se teme eel mai mult nu se va petrece cu adevarat. imaginandu-l?i 0 scena alternativa pe care trebuie sa ~i-o reprezinte In detaliu. ritu~lul aciionand ca un fel de "fuga" din situatie.or sau moderat perturbatoare care apar In timpul zilei. Dupa 0 practica de aproximativ 0 saptamana. J e an B a e r. dar pe masura ce se exerseaza. In aceasta etapa se cere pacienlilor sa intre In situaliile pe care Inainte Ie evitau. Inainte de a nota pe scala gradata disconfortull?i vivacitatea reprezentarii. Cand ai reu~it sa-fi reprezinfi scena alternativa. . Pacientul este lasat sa-~i reprezinte scena alternativa timp de 1 minut. doar pentru moment. I timp. Acum eu voi descrie scena ~i In momentul In care Ifi vin gandurile obsesive. Model de terapie pentru tulburarile obsesivcompulsive u~oare ~i moderate (dupa Fen s t ern h n e i m si . pacientul e Incurajat sa utilizeze metoda pentru a Inlatura ganduri u~:. Treptat el trebuie sa treaca la oprirea unor ganduri tot mai deranjante. Imediat ce pacientul ridica mana. In perioadele relativ lini9tite. iesirea I . spune-fi In gand STOPf ~i descrie-fi. subiectullnvaland sa Infrunte gandurile obse125 "Doresc sa obfii un autocontrol mai bun asupra metodei. ridica mana sus". 1977) a) Blocarea reacfiei compulsive. la Inceput.Tn cadrul primei ~edinte i se explica l?i i se demonstreaza subiectului In ce consta metoda. Procedura trebuie repetata de mai multe ori.

Din nefericire Insa. majoritatea pacieniilor obsesivi au dificultaii In Insul?irea relaxarii. sa se spele pe maini de nenumarate ori etc. Pentru "a preveni" producerea nenorocirilor respective. De aceea.pacientul trebuie sa-l?i precizeze c1ar ce tip de comportament dorel?te sa blocheze (sa verifice daca ul?ile sunt Incuiate. In aceasta etapa a terapiei. ceea ce a contribuit In finalla Imbunataiirea relaiiei de cuplu. Dupa ce subiectul a reul?it sa cal?tige premiul dorit. sa ajute subiectul sa blocheze reactiile de tip compulsiv l?i implica urmatoarele etape: . sa se spele In mod compulsiv pe maini ~i sa numere l?i sa rea~eze hainele pe umera~e In dulap. subiectul a fost Invaiat sa-l?i exprime deschis sentimentele de nemuliumire l?i ostilitate.). drept scop. c) Destructurarea modelului patologic al gandirii necontrolate. deoarece cu cat subiectul este mai Incordat. cei doi urmau sa ia masa In ora~ cu prietenii. sa mearga la restaurant etc.). In caz contrar soiia nu invita pe nimeni.). marindu-se eventuall?i valoarea recompensei. profesor de biologie.sa precizeze ce recompensa ar dori sa obtina de la partenerul sau pentru ca nu mai duce la Indeplinire secventa patologica de comportament (sa primeasca un cadou. era permanent dominat de ganduri obsesive legate de moarte ("mama va face un atac de cord". Un prim pas In realizarea acestui deziderat II reprezinta achiziiionarea deprinderilor de relaxare. sa nu dea curs activitatii ritualiste timp de 2 zile). "sotia mea se va Imbolnavi de cancer" etc. . Daca. .sa specifice exact ce anume trebuie sa faca pentru a primi recompensa (de pilda. Invaiarea relaxarii reprezinta 0 metoda indirecta de autocontrol a gandurilor negative. precis ca' avionul se va prabul?i". purtand pasta l?i periuta de 126 dinti In buzunar. se poate trece la crel?terea treptata a intervalului cand acesta nu va Indeplini ritualul obsesiv: 3 zile. pentru ca sunt permanent bombardaii de gandurile perturba- 127 . cu atat este mai stapanit de gandurile produciitoare de anxietate.). 0 saptamana. Interesant este faptul ca pe masura ce Cornel a reul?it sa-l?i controleze gandurile obsesive l?i comportamentele ritualiste. Contractul terapeutic utilizat In acest caz a fost urmatorul: Cornel trebuia sa se abtina timp de 0 saptamana ~a verifice l?i sa real?eze hainele In dulap. a iel?it la iveala faptul ca pacientul nutrea senti mente de ostilitate faia de soiia sa. soiia trebuia sa invite prieteni la masa. In cazulln care pacientul se iinea de cuvant. Cornell?i-a pus la punct un ritual foarte complicat: obil?nuia sa se spele pe dinti de patru ori pe zi. b) Contractul de prelntampinare a comportamentului compulsiv. 0 luna etc. Acest contract are la randuf sau.sive cu calm. acestea se vor opri In cele din urma. "daca fiul meu pleaca In Germania. Prezentare de caz: Cornel. sen!imente pe care era incapabil sa Ie exprime. soiul rewi'ea sa se abiina de la ritual timp de trei saptamani. un individ sociabil l?i amator de petreceri.

toare referitoare la tot felul de nenorOClrl posibile (ace9ti pacienti afirma adesea: "imi simt corpul relaxat, dar gandurile nu-mi dau pace"). Fen s t ern he i m 9i J e an B a e r (1977) propun pentru aceasta categorie de subiecti urmatorul exercitiu, menit sa contribuie la obtinerea unui mai bun autocontrol asupra gandurilor negative. Pacientului i se cere sa se ageze Intr-o pozitie confortabila, agezat pe un fotoliu sau Intins pe o canapea, cu ochii Inchi?i 9i sa raspunda In limbaj interior la Intrebarile adresate de terapeut (se poate utiliza 9i 0 caseta). Raspunsul poate fi da, nu, poate, uneori sau este posibil ca subiectul sa nu dea nici un raspuns! "Poti sa faci In a9a fellncat pleoapele tale sa devina tot mai grele, din ce In ce mai grele?" "Poti sa faci ca bratul tau drept sa devina mai relaxat decat bratul stang?" "Poti sa-ti imaginezi ca prive9ti un obiect In departare?" "Iti poti imagina ca te afli pe malul unui lac 9i ca admiri un apus de soare? "Iti poti imagina cum ar arata tabloul care oglinde?te apusul soarelui realizat de un pictor modern?" "Poti sa-ti reprezinti proaspete?" mirosul de caP9uni

"Poti sa faci In a9a fellncat picioarele tale sa devina tot mai grele 9i mai relaxate?" "Poti sa asculti sunetul propriei tale respiratii?" "POii sa respiri calm 9i lini9tit a9a cum faci atunci cand dormi?" "Poii sa-ii imaginezi 0 scena placuta 9i sa te gande9ti la cuvantul calm?" "Poii sa faci In a9a fellncat Intregul tau corp sa se simta calm 9i relaxat?" "Calm si , relaxat....." "Calm si , relaxat....." Se acorda 0 pauza de 10 secunde dupa care subiectul poate deschide ochii, continuand sa ramana relaxat. Intregul exercitiu dureaza In jur de 5 minute 9i trebuie practicat pana cand subiectul Invaia Intrebarile 9i devine capabil sa 9i Ie adreseze singur In gand chiar In situaiii de viaia In care se simte tensionat. Pacientul este instruit ca imediat ce Ii vine In minte un gand obsesiv de care dore9te sa se debaraseze sa-?i spuna In limbaj interior STOPf 9i apoi calm 9i sa-9i relaxeze musculatura. In cazulln care tehnica blocarii nu da rezultatele scontate, se poate aplica tehnica inversa In cadrul careia gandurite negative sunt hiperbolizate pana la ridicol. Astle I 0 secretara era obsedata de gandul ca va fi concediata pentru ca nu este suficient de con9tiincioasa. Terapeutul i-a indicat sa-?i spuna un text de tipul urmator: "Voi face 0 gre?eala mica ?i aceasta va duce la falimentul firmei. Voi fi data afara ?i voi ajunge la inchisoare. Cand ma voi elibera nu
129

"Poti sa-ti aminte9ti ce gust avea Inghetata atunci cand erai copil?" "Iti poti imagina cum arata un lac pe timp de primavara?" "E9ti capabil sa numeri culorile curcubeului?"
128

i'I'

ma va mai angaja nimeni ?i voi ajunge sa cer?esc pe treptete bisericii". Pacienlii obsesivi sufera de 0 teama care
izvora)lte din interiorul fiinlei lor,iar ritualurile obsesive produc doar 0 u)lurare de moment. Orice eliberare de ganduri negative are un caracter accidental )li nu este consecinla autocontrolului exercitat de subiect asupra starilor sale psihice. Aceasta situalie conduce la starea denumita llneajutorare dobandita", care, la randul sau induce depresia, care, de cele mai multe ori evolueaza In paralel cu gandurile )li comportamentele obsesive. Subieclii care sufera de obsesii sunt permanent preocupali sa se elibereze de teama )li din acest motiv Ie ramane relativ pulin timp )li energie pentru activitali agreabile, fapt ce conduce la accentuarea depresiei. ~tefan, un economist In varsta de 40 de ani, s-a prezentat la psihoterapie pentru 0 depresie moderata )li idei obsesive legate de ineficienla personala. Pacientul nu facea altceva decat sa-)li gaseasca permanent defecte )li neajunsuri. Se critica pentru modulln care lucra la firma, pentru faptul ca nu facea suficient pentru gospodarie, pentru ca nu se ocupa de copii, el considerand chiar ca nu este suficient de bun pentru solia sa. Datorita dispoziliei depresive, nevoile )li performanlele sale sexuale s-au redus simlitor. Interesant este faptul ca pacientul nu putea gasi nici un element pozitiv la propria persoana. Terapeutul i-a explicat ca daca cineva i-ar spune de cate doua sute de ori pe zi cat este de rau )li de ineficient, el (terapeutul) ar sfar)li, In cele 130

din urma prin a-I crede, ori acest lucru li;>i !acea subiectullui Insu)li. In acest caz a fost utilizata tehnica relaxarii, cu sugestii de'lntarire a eului, combinata cu tehnica opririi gandurilor negative 9i cu cea a combaterii sentimentului de neajutorare dobandita. 9tefan a primit drept sarcina terapeutica sa-)li fadi mici placeri, 9i el a decis sa manance Inghelata la desert 9i sa se Inscrie la un cerc de karate. Pentru cresterea autostimei i s-a recomandat sa cumper~, din cand In cand, cate un mic dar sOliei, deoarece pacientul se considera incompetent In calitate de sOl. Pe masura ce a izbutit sa-9i controleze comportamentul prin care li;>i oferea satisfaciii personale, el a Inceput sa-9i controleze 9i gandurile negative legate de propria persoana 9i a devenit ceva mai asertiv 9i mai pulin depresiv.

131

PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE DE PROBLEMELE SEXUALE

Inilial s-a considerat ca disfuncliilesexuale au drept cauza experienlele timpurii din copilarie, experienlele legate mai ales de anormalitalile sexualitalii infantile, cat )'i de interrelaliile §lnormale dintre parinte l?i copil. Intre anii 1950-1960 abordarea comportamentalista, mai ales desensibilizarea sistematica a Inceput sa fie utilizata cu succes In cazul disfuncliilor sexuale. Acest demel's terapeutic se baza pe supozilia conform careia cele mai multe comportamente sexuale patologice sunt comportamente Invalate, au la baza anxietatea l?i ele pot fi modificate utili~and principii derivate din teoriile 'nvalarii. In 1970 a aparut celebra lucrare a lui Mas tel's l?i J 0 h n son "Human sexual inadequacy" (Inadecvarile sexuale la am), lucrare care sta la baza psihoterapiilor comportamentale mod erne In problemele sexuale. In cadrul acestor terapii accentul cade pe dezvoltarea deprinderilor de comunicare, educalie )'i implicarea ambilor parteneri In rezolvarea problemei. Terapia sexuala se utilizeaza In tratamentul cuplurilor cu probleme pentru ca este dificil de ajutat altfel un subiect cu probleme sexuale care nu are un partener care sa-I
132
I , I

sprijine. Ulterior au fost realizate 9i tentative ale terapiei sexuale menite sa ajute l?i pe subieclii care nu au la dispozilie un partener. Disfuncliile sexuale au drept cauza atat factori fiziologici cat l?i psihici. Este important de stiut ca si , , In cazul factorilor fiziologici, factorii psihologici secundari nu fac decat sa complice situalia. Natura disfunctiilor sexuale. 0 definitie , , coreeta a disfuncliilor sexuale 0 reprezinta perturbarea persistenta a modelelor sexuale de interes 9i raspuns. Disfunctiile sexuale se delimiteaza de deviaiiile sex~ale, care reprezinta comportamente care se deosebesc sub aspect calitativ de cele sexuale normale 9i sunt nocive pentru alii oameni. Aceasta definilie nu e pe deplin satisfaditaare pentru ca, pe de 0 parte este dificil de circumscris compartamentul sexual normal, iar pe de alta parte faptul ca un campartament sexual este calificat drept disfunciional depinde de mai mulli factori; daca partenerul considera ca este a problema, iar aceste expectaiii pot fi influeniate de apinia prietenilar, mass media sau apinia unar medici (Hawtan, 1989). Nu a fast elaborata pana acum a clasificare satisfacatoare a disfuncliilor sexuale. In general se accepta drept criterii interesul sexual, actiyare sexuala, argasmul 9i alte probleme. Alii factori care trebuie luaii In considerare sunt periaada de debut 9i gradul de extensiune al tulburarii. Termenii tulburare primara 9i secundara se refera la faptul daca tulburarea a fast preI 133

• Factori care mentin tulburarea (anxietatea anticipatorie la fiecar~ tentativa de act sexual). de cele care nu s-au masturbat niciodata. 1985. cum ar fi. • Factori predispozanti (Iipsa de Incredere In sine. ganduri c'u con1inut sexual. • se asociaza frecvent cu dificulta1i rela1ionale ~i depresie (H a w ton ~i Cat a Ian. In cadrul fiecarei tulburari sexuale exista nenumarate varia1ii ca de pilda. barba1icare ob1indoar 0 ereqie partiala. In afara disfunc1iilor sexuale. activitate ?exuala prin intermediul masturba1iei etc. Activare sexuala scazuta: reducerea raspunsurilor fiziologice normale (exemplu: lubrefierea vaginului) la stimulare sexuala ~i lipsa senza1iilor asociate cu excita1iasexuala: • este fireasca la menopauza ~i dupa nal?tere. 2. de pilda: depresie. We i ss man ~i Pay ke I. 1986. dar 11 ob1in prin masturbare. 134 Cauzele tulburarilor sexuale se refera la: • Gauze fiziologice: boala.zenta de la Inceperea activita1ii sexuale sau a debutat dupa 0 perioada de func1ionare sexuala satisfacatoare. sau a lipsei de satisfac1ie sexuala. pacien1ii se pot adresa speciali~tilor l?i pentru alte probleme. • plictiseala ~i monotonia. Deficienta de orgasm: absenta sau orgasm foarte rar. Scaderea interesului sexual-libido scazut: • variaza considerabil de la 0 femeie la alta. Deficien1a orgasmica secundara se asociaza de obicei cu dificulta1i rela1ionale. opera1ii. 1974). Terapeutul trebuie ~a diferen1iezeacele femei care nu ob1in orgasm cu partenerul. diverse tratamente (8 a n c r 0 ft. insomnie. 135 f I ! ! I I I I . Uneori aceasta problema poate fi secundara lipsei de interes sexual (8 a n c r 0 ft. probleme ginecologice sau lipsa fertilita1ii. H a wt 0 n .). In cazul tulburarii de erec1ie exista barba1icare realizeazaereqia cu partenera. masturbare. ci la absen1a satisfac1iei sexuale. Chiar ~i In aceste cazuri factorul psihologic accentueaza tulburarea 9i terapia cognitivcomportamentala este indicata. Disfunc'ii sexuale la femei 1. Termenii total ~i situational se refera la faptul ca tulburarea sexuala este prezenta In toate situa1iile sau doar In unele din acestea (sex adecvat cu partenerul obi~nuit dar nu ~i cu alt partener. • se reflecta In frecventa actelor sexuale cu partenerul. • partenerii nu se mai considera atragatori unul pe celalalt. 1983). dar pierd In timpul actului sexual. • Factori precipitatori (el?ec sexual sub influenta alcoolului).1987). Upsa satisfac1iei sexuale reprezinta 0 problema importanta pentru care indivizii sau cuplurile solicita psihoterapia (fara sa existe de fapt disfunc1ii sexuale). pubertate Intarziata). Mul1i din ace~ti subiec1i nu se refera la vreo disfunc1ie anume. 1983. barba1i care ob1in erec1ia doar cand sunt singuri (In timpul masturbarii) ~i barba1i care nu au erec1ie In nici un fel de situa1ie. 3. La aceasta situa1ie I~i pot aduce contribu1ia factori varia1i cum ar fi: • dificulta1i rela1ionale.

care afecteaza atat ejacularea cat ?i orgasmul. • numai In cazulln care este persistenta este considerata simptom. lipsa afec1iunii. cand subiectul are orgasm dar nu ejaculeaza.4. Poate aparea dupa un traumatism al vaginului sau In urma unei infeciii. • mecanismul erec1iei este influen1at de 0 varietate de factori psihologici (anxietate.nuitde lung pana ca ea sa apara. 5.. Tulburarea de erectie: • este cea mai raspandita tulburare pentru care se solicita psihoterapia. 1977). Durerea poate fi superficiala. expectaiia performaniei) ?i fiziologice: (diabet. prostatita etc. Ejacularea se poate ob1ine In timpul masturbarii dar nu :. distragere. 136 • de regula reprezinta 0 tulburare primara. Ejaculare dureroasa £?idispareunie: senza1iede durere sau arsura dupa ejaculare. 5. • trebuie distinsa de tulburarea datorata unor cauze fiziologice (prostatectomie) sau medica1ie (tioridazin). • frecventa In stari de stres.. medica1ie antihipertensiva). Multe din ele sunt altfel normale sub aspectul responsivitaiii sexuale (Duddle. de regula este bine sa se solicite ?i opinia partenerei. stimularea sexuala trebuie sa fie prelungita un timp neobi:. infeciiilor vaginale. Disfunctiile sexuale la barbati. 1989) Factori predispozanti: • Educaiie restrictiva: atitudinea parin1ilor e distorsionata sau provoaca inhibiiia sexuala. 2. Cand ejacularea este Intarziata. • are forme diverse. Factorii psihologici care pot contribui la disfunctiile sexuale (dupa H a wt 0 n.endometrita sau lipsa activarii sexuale). a dificulta1ilor rela1ionale sau a depresiei. Multe din aceste femei au idei gre?ite cu privire la sexualitate. 137 . numai In somn sau deloc (In acest din urma caz se suspicioneaza 0 cauza fizica).). de regula este rezultatul unei infec1ii (uretrita. incest. Vaginism: act sexual imposibil sau extrem de dureros datorita unui spasm vaginal care Impiedica penetrarea. 1. de regula datorata unor cauze organ ice. pentru ca unii oameni au expectaiii neraiionale. probleme circulatorii. 4. Ejaculare lntarziata sau absenta: • este 0 tulburare relativ rara. • Relaiiile familiale perturbate. In aceste cazuri se indica controlul ginecologic. Trebuie exclusa cauza organica (hipoganadism). Ejaculare precoce: • este dificil de definit.act sexual dureros. medie (datorita lipsei excita1iei. Dispareunia . leziuni ale coloanei vertebrale. Dispareunia este un act sexual dureros. • Experienie sexuale timpurii cu caracter psihotraumatizant: viol. • frecventa la tineri la Inceputul vie1iisexuale. unor chisturi) sau profunda (infec1ie pelviana!.icu 0 partenera. Interes sexual scazut: poate fi consecin1a unei tulburari de erec1ie. • masturbarea rapida poate fi un factor pred ispozant. 3.

• Informaiii sexuale • Comunicare insuficiinsuficiente despre cienta Intre parteneri. evitare care devine 0 obisnuinta. experiii sexologi estimeaza faptul ca mai mult de jumatate din cuplurile din Europa de vest ?i Statele Unite 138 Observa1i-va propriul ~omportament 9i verifica1i daca nu cumva inhiba1i orice manifestare de afec1iune care ar putea conduce la rela1ii sexuale. Factori precipitatori: • • Relaiii perturbatoare cu partenerul • Na?terea unui copil (aici • dfficultaiile sexuale pot apare • ?i datorita unor factori fiziolo. • Teama de intimi• Solicitarile partenetate emoiionala. modul cum se rea• Culpabilitate (evenlizeaza stimularea tuallegata de 0 relaiie partenerului. • Infidelitatea. Aceasta nu se refera la faptul ca 0 persoana poate sa nu fie la un moment dat Intr-o dispozitie potrivita pentru a Intretine relatii sexuale. • Depresie. A?a cum am mai subliniat. Subiectii invoca tot f~lul de motive pentru a evita sexu'l.• Upsa educaiiei sexuale. faptul ca au prea mult de lucru etc. . • Reaciia psi- au diverse dificulta1i legate de via1a sexuala. • Teama de e?ec (de • Relaiii conflictuale. d Factori care mentin tulburarea: • Anxietatea de perfor-. anxie139 . de partener. Trebuie subliniat faptul ca In Europa ?i America activitatea sexuala este Inalt investita emotional si . ' • Subiectul este Ingrijorat In legatura cu diverse aspecte legate de viata sa sexuala: se teme ca are fantezii prea bogate sau. pierdere a ereciiei). Jean refera la urmatoarele aspecte ce pot constitui semnale de alarma In legatura cu existen1a unor probleme sexuale: • Evitarea deliberata a relaiiilor sexuale. ca are dorinte inacceptabile etc.• gici sau datorita depresiei). oboseala. • E?ecuri repetate Depresie Anxietate Experienie sexualetraumatizante Varsta hologica la unii factori organici. Fensternheim si Baer (1977) se . dimpotriva.• Joc erotic preliminar insuficient (astfelmcat partenera nu e excitata). • Evitarea rela1iilor sexuale fara ca subiectul sa fie constient de acest lucru. ca nu are fantezii. • Transformarea relatiei sexuale Intr-o rutina zilnica. fricile si . la evitarea sistematica ~ acesto'ra. iar majoritatea acestor dificultaii au drept cauza anxietatea. • Anxietate. • Existen1a unei disfunc1ii sau a unei perversiuni sexuale. • Disfunciii ale partenerului. din acest motiv. indispoziiie. Upsa atraciiei faia mania. extraconjugala) . rului.

dre~ea. de a fi utilizat de acesta. Fricile. Asa cum este posibil sa ne eliberam si de alte lrici. Inainte de a trece la un program de psihoterapie care sa conduca la reducerea anxieta~ii legate de domeniul vie~iisexuale. Astlel. Astlel. putem sa n~ eliberam si de cele al caror continut se refera la domeni~1vieiii sexuale. ' Temerile care influenteaza viata sexuala (Fensternheim 9i /ean Ba~r. persoanele care au astfel de probleme trebuie sa cunoasca urmatoarele aspecte: 1. Temeri legate de relatia interpersonala: In aceasta categorie putem include teama de respingere. acestea II vor afecta 9i pe celalalt. Se ajunge la Implinirea sexuala prin intermediul sentimentului de dragoste 9i invers. ceea ce poate sa-I deranjeze pe partenerul sau. AsHel.tatea pot sa conduca la blocarea acesteia. durerile din timpul actului sexual pot avea drept cauza 0 leziune a colului uterin. afectiunea. 4. la Implinirea dragostei prin intermediul sexului. este indicat un control medical de specialitate. dar ca exista. un individ poate suferi de fobie de Intuneric si din acest motiv nu poate face dragoste decat cu lumina aprinsa. Din acest motiv. Aceasta Inseamna ca toate experien~ele anterioare. Intr-o rela~iede dragoste. cat 9i psihic care sa con140 duca la contopirea celor doi parteneri Intr-o singura fiin~a. tan. 1977). Autorii sunt de parere ca arice fel de teama poate influenta viata sexuala. 0 femeie tanara putea fi foarte u90r activata sexual. Activitatea sexuala a omului este condusa In primul rand de creier 9i apoi de glandele endocrine. . Deoarece activitatea sexuala este In primul rand 0 activitate fizica. nu trebuie sa ne grabim sa punem orice disfunc~ie sexuala pe seama unor factori de natura psihologica. " 0 141 -JIi . fobii 9i anxietaii. anxietatile. poate fi consecinta . arice disconfort fizic afecteaza aceasta activitate. daca unul din membrii cuplului are probleme. 2. dragostea pe care cineva Ie manifesta. Inainte de a Incepe psihoterapia. N0iiunea de partener neimplicat este mult exagerata. trei cat~gorii mai importante care afecteaza acest domeniu al existeniei: 1. au originea In viata cotidiana si In experieniele anterioare ale subiectului care nu au 0 legatura directa cu viaia sexuala sau cu relaiia de cuplu. sau teama de a da frau liber sentimentelor (daca Ii arat ce simt cu adevarat. iar o tulburare de erectie . Din acest motiv. obiectivul activita~iisexuale trebuie sa fie 0 comunicare plenara atat pe plan fizie. interaqioneaza cu cele ale partenerului. ' 3. In principal. generand insatisfaciii 9i inhibi~ii. precum 9i toate gandurile si atitudinile prezente sau trecute influenteaza ~ctivitatea sexuala prezenta. el va profita de mine). amplificandu-se. unei tulburari endocrine. ~. de a nu fi Inieles de partener. 5. Temeri externe sau tangentiale Acestea Isi . anamneza amanuniita a evideniiat faptul ca pacienta suferise In copilarie de astm bronsic si orice modificare a ritmului ei respirator ~ In~paimanta. dar ea nu ajungea niciodata la orgasm.

>i sa-.>i nu pe placerea proprie . pariniii II manipulau purtandu-se dragui cu el . sarcini prin intermediul 142 carora subiectul sa adreseze In mod deliberat remarci tandre sotiei. 143 .>i Ie exprima doar pe cele negative. Anamneza a evideniiat faptul ca Mihai se temea teribil sa-9i exprime sentimentele de tandreie pentru ca In copilarie.>i0 iubea sincer pe Elvira. sexuale " • Teama de a nu funciiona adecvat In plan sexual. el I. Odata ce teama de exprimare a trairilor afective pozitive a scazut. ea II va preiui mai puiin. 0 blocheaza (cum pot face dragoste cu el daca m-a suparat atat de tare). de. In situatia In care aveau contacte sexuale Intr-o perio'ada de lini. teama de a nu-si deceptiona partenerul. el a devenit neincrezator In sentimentele de tandreie proprii sau In ale celorlalii.Viaia sexuala poate fi influentata negativ . alteori dimpotriva. Uneori certurile . dURa care Intreiineau relaiii sexuale excelente.totulle parea monoton . Acesta este atat de concentrat pentru a detecta diverse semne de dezamagire pe care le-ar putea manifesta celalalt. cei doi soti .>itrasarea unor sarcini In sfera comportamentala.>ipe cea a partenerului sau pe comunicarea interpersonala. 3. va da seama de dificultqtea subiectului. Elvira II provoca pe Mihai In mod deliberat pentru a se ajunge la relatiile sexuale realizate cu intensitate maxima. Astfel. sau asa-numita anxietate de performania. In astlel' de cazuri.>ipiarda controlul .>i lipsit de viaia. ca un semn de disprei. Adesea. terapia a avut ca obiective sa corecteze gandurile iraiionale ale subiectului In legatura cu exprimarea sentimentelor de tandreie. Prezentare de caz: Mihai si Elvira. precum . sau ca nu vor atinge orgasmul. Frecvent subieqii cu astlel de probleme se tem de faptul ca nu vor avea ereciie.>iloveasca soiia cu salbaticie.>te.>ide conflictele si . subiectul deplaseaza accentul pe modulln care funqioneaza.>i obligandu-I sa faca lucruri pe care nu dorea sa Ie faca. Ca rezultat. putand sa se comporte spontan doar atunci cand era furios . nu au mai avut nevoie de conflicte pentru a avea relaiii sexuale normale.>i reprima sentimentele pozitive . In acest caz. Incat nu se mai poate bucura de relaiia intima. Daca acesta Isi . oricat de nevinovat. Acest tip de temeri conduce la alte remeri cu caracter secundar. Tot~1a mers relativ bine pana In momentulln care Mihai a Inceput sa-. Frecvent se manifesta la persoanele cu probleme si . resentimentele existente In cadrul cuplului. teama ce Imbraca forma unei presiuni continue pe care individul 0 simte din partea partenerului sau. ca 0 vor pierde pe parcurs.>iconflictele contribuie la Imbunataiirea calitaiii vieiii sexuale. fapt ce Ii determina sa interpreteze orice comentariu. cum ar fi de pilda: • Teama ca partenera sau partenerul va fi nesatisfacut. remeri specifice legate de sfera vieti. doi soti In jurul varstei de 25 de ani: s-au prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru urmatoarea problema de cuplu: ei se certau violent.

sau din povestirile fanteziste ale unor prieteni. fapt ce amplifica anxietatea de inadecvare a celuilalt. Astfel. chiar anticiparea faptului ca partenerul ar putea avea probleme. 0 va Invinovati . dupa care Incep sa se teama daca nu cumva sunt perver. subiectul avand informaiii fragmentare. el s-a decis totU9i sa divorieze.. Inainte de a-i veni aceasta idee. dupa care impotenia s-a rezolvat. dar mai ales femeile Incearca sa-si mascheze dificultatile mimand orgasmul. • teama de perversiuni sexuale.In astfel de situaiii barbaiii. altereaza relaiia intima. sexuale norrnale. sexuale stiintifice. Cand s-a casatorit a doua oara. • teama de a nu fi umilit In public. nu putea ajunge la orgasm In timpul actului sexual obi9nuit. ambele comportarnente fiind disfunciionale. Astfel. pe ea si . ea putand obiine aceasta stare doar prin stimulare c1itoridiana. Astfel. sa devina impotent. . interindividuale. totul Intre ei mergea bine. care sunt terorizaii de ideea ca ceilalii ar putea afla problema lor 9i ar putea sa-. subiectul cu astfel de probleme considera ca daca partenerul sufera de vreo disfunctie sexuala Inseamna ca ceva este In neregula 'cu el ("dadi a? fi fost un barbat a devarat. care I. De regula sexologii contemporani sunt de parere ca putem considera ca fiind activitaii •. la care iinea foarte mult. Datorita altor probleme legate de relaiiile interpersonale. Ea nu a discutat niciodata problema In mod deschis cu baiatul. afirmand ca relatiile sexuale Ii dau satisfactie. el nu ar fi avut probleme'j. de regula aceste probleme apar datorita unei insuficiente educatii . faca tot 144 mai multe probleme pana cand i s-a reinstalat impotenia. soiia sa. foarte mulii barbaii tineri I. ea ar fi avut orgasm sau daca a? fi fost 0 femeie adevarata. tara a iine seama de faptul ca. Uneori.>ibata joc de ei.>i. Prezentare de caz: Matei. Matei a avut relatii .>i comportamente de evitare. In cele din urma o va parasi. . Aceste temeri produc frustrari . spus ca nu este vina lui 9i di ea a func1ionat totdeauna asa. fie 19i asuma Intreaga responsabilitate a egecului. Dupa divori. unii subiecii obiin satisfaclii de pe urma unor activiUiii sexuale mai speciale. e~ista mari diferente' .>i exagereaza mult performaniele In acest domeniu. ' . a prezentat tulburari de dinamica sexuala In timpul primei casatorii. 0 studenta a afirmat ca ea 9i-a pierdut interesul pentru sex pentru ca a Inceput sa se teama de faptul ca prietenul ei nu va avea erectie. In cele din urma. Desi sotia i-Co. In schimb i-a transmis starea ei de nervozitate care I-a facut. din lecturi facile sau filme. aceasta team a implidind urmatoarele componente: • teama ca subiectul nu se Incadreaza Intr-o norma statistica. apare mai ales la barbaii. EI a urrnat tratarnent psihoterapeutic. un inginer In varsta de 36 ani. • Teama ca subiectul este anormal sub aspect sexual. la fel ca si In alte sfere ale vietii psihice si somatice. • teama de dificultaiile sexuale ale partenerului.>i fac probleme In legiltura cu lungimea penisului. " 145 . subiectul fie ca arunca Intreaga vina asupra celuilalt. Matei a Inceput 'sa-si .

rezulta ca majoritatea dificultatilor sexuale psihogene au la baza anxietatea. • teama de a nu fi inhibat In plan sexual. propriului corp Pentru femei: Cautati sa va cunoa9teii corpul. eu am patruzeci de ani £?iel 42 t. ceea ce nu este totdeauna adevarat pentru toata lumea. Examinaii cu ateniie. Achizitionarea comuniciirii deschise In sfera viefii sexuale. Admirati-va gol In oglinda. De asemenea. vinovata sau speriata? Pentru biirbati: Tncercati sa deveniii narcisic. zonele genitale 9i observaii cum va simW: mandra. . Relaiiile sexuale normale se bazeaza pe 0 comunicare sincera l?ideschisa Intre cei doi parteneri. Exploatarea si cunoasterea . teama de traumatism fizic (poate apare mai ales la femeile care au fost agresate sexual) etc. Toate aceste temeri conduc la obiective exagerate sau artificiale. Speciali9tii sustin ca pot exista m~lte astfel de temeri cum ar fi: teama de sarcina. de pierdere a potentei (nu mai sunt barbatul de alta data). 147 .i oricand . de Imbatranire (el nu ma va mai dod. tot In oglinda. Din cele aratate mai sus. dar ace9tia chiar se simt obligati sa faca tot ce au vazut 9i chiar sa obtina satisfactii. atingeii mai mult pana cand anxietatea va fi Inlocuita cu 0 senzaiie de placere. cautaii s-o . Pentru aceasta priviii-va goala In oglinda 9i observaii ce anume va place 9i ce nu la dumneavoastra. sa mentii 0 reatie neechilibrata (urmarind doar satisfactia proprie sau doar pe cea a partenerului) sa ai drept scop unic atingerea orgasmului sau sa mentii un comportament stereotip cu teama de a Incerca 9i bucurii noi.£?i poate gasi 0 femeie de 20 de ani).sexuale normale toate acele comportamente liber consimtite 9i care au loc Intre adulti de sexe diferite chiar daca. se datoreaza faptului ca multe persoane. Daca atingerea unei anumite parti a corpului va produce anxietate. Atingeti zonele genitale 9i observati ce anume simtiii. discutarea nemultumirilor 9i insatisfactiilor poate contribui la eforturile ambilor parteneri de a Ie soluiiona. ca de pilda: sa fii un expert In domeniul sexului. acestea pot sa iasa din standardele general admise de publicul larg. Majoritatea persoanelor care prezinta astfel de probleme uita de obiectivul autentic al vieiii sexuale: 0 comunicare In plan fizic 9i psihic 146 Intre doi oameni care doresc sa devina 0 singura fiinta. care altereaza calitatea vietii sexuale. mai ales In societatea occidentala 19i aleg drept modele de comportament sexual filmele sau revistele pornografice. rusinata. Observati ce va place 9i ce nu la propria persoana. Incordand l?i relaxand mU9chii asemenea unui atlet. Aceasta Inseamna nu numai ca se poate face orice Intre doi adulti de sexe opuse. Alte temeri din domeniul vietii sexuale. pentru ca Impartal?irea sentimentelor conduce la 0 mai buna Inielegere 9i la 0 intimitate sporita Intre cei doi parteneri. Subiectul care dore9te sa se elibereze de anxietate 9i stari cu caracter fobic. trebuie sa cunoasca natura reala a temerilor sale 9i apoi sa Incerce sa Ie modifice.

. • Experimentaii?i alte poziiii In timpul actului sexual. Subiectului i se cere sa realizeze acele lucruri pe care Inainte avea tendinta sa Ie evite. Apoi i se cere. b) trecerea de la discutarea unor probleme cu caracter general. fapt ce contribuie In mod indirect la reducerea anxietaiii. • A~ dori ca tu sa etc. Programul de Invatare a subiectului sa comunice liber cu privire la sex implica: a) Realizarea unor lecturi pe teme de educatie sexuala ~i discutarea acestora Impreuna cu partenerul. • Ma tem sa-ti spun ca . dorinie ?i probleme din domeniul vietii sexuale. care se poate realiza prin intermediul urmatoarelor tehnici: a) Tehnica imaginaiiei dirijate. retrairea situaiiei cand subiectul a sarutat pentru prima oara 0 fata) sau complexe (I~i poate imagina ca face dragoste cu un actor recunoscut). menita sa amplifice fanteziile cu caracter erotic. Terapeutul indica pacientului sa se concentreze asupra a ceea ce face. testul completarii de fraze. In baie. • Tmiplace cel mai mult cand eu . 149 •. • Tntimpul jocului erotic preliminar doresc . • Tn timpul actului sexual propriu-zis a~ dori . b) Trasarea unor sarcini comportamentale simple care se refera la viaia sexuala. Pentru subieciii care au dificultati sa discute despre acest gen de subjecte. Reducerea anxietaiilor legate de activitatea sexuala. sa repete la nivel de antrenament mental (In stare de relaxare) scenariul respectiv ~i sa caute sa amplifice In mod deliberat gradul de excitaiie. 148 3. • Imaginea mea favorita legata de viaia sexuala este . Fanteziile erotice contribuie la accentuarea excitaiiei ?i satisfactiei subieciilor. Fanteziile erotice pot fi simple (de piIda. pe care trebuie sa-I realizeze ambii parteneri ?i apoi sa discute pe marginea acestuia. Fen s t ern h e i m ?i J e a n B a e r 1 9 7 7 recomanda ca auxiliar. la discutarea propriilor nevoi. Subiectului cu probleme i se cere sa elaboreze 0 imagine sau un film mental cu coniinut erotic l?i sa constate nivelul de excitaiie pe care II produce acesta. lata cateva exemple de astlel de sarcini: • Faceti dragoste la alte ore ~i In alte locuri decat cele obi~nuite (In sufragerie. Prezentam mai jos un model al respectivului test: • Tn timpul actului sexual Imi place cel mai mult . . • Partea corpului tau care mi se pare cea mai "sexy" este . Incepand cu ceea ce i se pare mai u?or de realizat.Chiar ~i simplul fapt de a discuta cu privire la o problema contribuie la reducerea anxietatii In legi'itura cu aceasta. • Partea corpului meu unde simt cea mai mare piacere este .). In timpul zilei etc. nu asupra a ceea ce simte.

sa-I sarute. EI se temea de faptul ca daca el ar avea vreo ini1iativa 9i Nely I-ar respinge. se poate recomanda.) iar ea trebuia sa refuze. iar cand acest obiectiv era atins. In urmatoarele saptamani. soar petrece 0 catastrofa inimaginabila. el pierdea 5 puncte. 150 Prezentare de caz: Nely 9i Radu s-au prezentat la cabinetul de psihoterapie pentru probleme sexuale. cei doi s01i trebuiau sa 151 . el primea 5 puncte. ?01ul trebuia sa se straduiasca s-o convinga. Radu nu facea nici un efort sa continue. pentru subiec1ii care se tem sa experimenteze comportamente sexuale neobi9nuite. 1976): • sarut • mangaieri. Obiectivul jocului era ca Radu sa ob1ina 100 de puncte. • schimbarea pozi1ieiin timpul actului sexual. sub forma unui joc de rol. Pacientul trebuie sa-9i imagineze situa1ia respectiva (cea mai pu1in anxiogena la Inceput) 9i apoi sa se relaxeze pana cand anxietatea dispare complet 9i apoi sa treaca la stimulul urmator. T erapeutul indica subiectului sa elaboreze 0 lista ierarhica cuprinzand acele lucruri sau situa1ii care Ie provoaca anxietate. iar de fiecare data cand ea nu se lasa convinsa. Nely trebuia sa cedeze 9i sa faca ceea ce Ii cerea el. uneori chi~r agresiv. De fiecare data cand Radu reugea s-o convinga pe Nely sa faca un anumit lucru pentru el. sa joace rolul unui amant celebru pe care I-au vazut Intr-un film 9i sa faca ceea ce ar fi facut In situa1ia respectiva personajul ales drept model. fiind spec ifica problemelor fiecarui pacient In parte.• Crea1i scenarii legate de activitatea sexuala In a9a fellncat sa maximaliza1iplacerea 9i sa reduce1i anxietatea. dar In acela9i timp terorizat de teama ca ar putea fi respins. • penetrare. In cazulln care el reugea sa fie suficient de convingator. Nely se plangea de faptul ca Radu nu este interesat de viata sexuala. • partenerii sunt dezbraca1i. Tncazulin care ei ii disparea interesulln timpul actului sexual. Radu trebuia sa-i ceara lui Nely sa faca 0 serie de lucruri personale pentru el (sa-i fadi masaj. • joc erotic (parteneri dezbraca1i). Astfel. • act sexual propriu-zis. Anamneza 9i psihodiagnosticul proiectiv au pus In eviden1a faptul ca Radu era interesat de via1a sexuala. terapeutul a propus tehnica desensibilizarii In plan 9omportamental. Incepand cu cel mai anxiogen. intre ei nu se petrecea nimic. • pozi1ie specifica actului sexual. de pilda. subiec1ii fiind Imbraca1i. c) T ehnica desensibilizarii sistematice. Aceasta teama de a nu fi refuzat se ascundea In spatele lipsei sale de ini1iativasexuala. Pentru a destructura modelul comportamental de evitare al barbatului. lata un model de ierarhie de stimuli anxiogeni pentru un barbat cu teama de a fi inadecvat In plan sexual (dupa Arnold Lazarus. Daca ea nu-I provoca. sa-i taie unghiile etc. Subliniem faptul ca ierarhia respectiva trebuie sa aiba un caracter individualizat.

Unele dinaceste comportamentesunt inacceptabile 9i considerate antisociale. al?acum am subliniat mai sus. (Radu era pescar amator). cu condiiia ca ele sa reprezinte probleme sexuale primare :. se caracterizeaza. intre adulii. Radu a obiinut scorul de +5 9i foarte repede s-a ridicat la +50 de puncte 9i cei doi au cumparat biletele de tren pentru a pleca la pescuit. frigiditatea 9i vaginismul (in acest ultim caz. In timpul micii vacanie.nuit al actului sexual. devenind 0 parte a activitaiii sexuale obi9nuite. lui Radu nu i-a mai aparut de fel ideea ca Nely I-ar putea refuza 9i de atunci relaiii1e intime dintre cei doi s-au corectat. A9a cum am mai subliniat. Foarte multe din aceste tulburari sunt cauzate de teama sau sunt meniinute de aceasta.. anxietatea este cea care genereaza sau meniine comportamentul deviant. obiectivul psihoterapiei este menit sa-I ajute pe pacient sa ca9tige autocontrolul asupra acestor comportamente. acele lucruri de care se teme subiectul se pot intampla sau s-au intamplat deja. la barbaii. Situaiia in care teama genereaza respectivul comportament sexual deviant. Adesea.i nu probleme generate de 0 proasta relaiie de cuplu sau de temeri care nu au legatura directa cu viaia sexuala. In aceasta categorie se includ.i nu impulsiv. La sfar9itul primei saptamani. Nely a adus acasa bro9uri in legatura cu pescuitul 9i vederi din locurile ~cele mai frumoase unde se putea pescui. Radu a obiinut -15 puncte. Celelalte comportamente sexuale deviante au loc. astfelincat ele sa capete un caracter voluntar :. Aceste temeri ating 0 153 -- . Cu toate acestea. care se manifesta sub forma Llnor impulsuri foarte puternice.. Astfel. ele avand loc intre subiect l?ivictima 9i nu se desfa?oata in mod liber consimiit intre parteneri adulii. fara sa mai contribuie la alterarea relaiiei din cadrul cuplului. uneori. 152 Comportamente sexuale deviante. de regula prin prezenia unor anxietaii de natura psihosociala (cumar fi teama de critica sau teama de a fi respins). problema constand in caracterul neobi:. Pentru a-I incuraja. In acest caz. printre altele. Obiectivul psihoterapiei in astfel de situaiii este stoparea comportamentelor respective. pedofilia 9i exhibiiionismui.. bazate pe un nivel foarte ridicat de autoexcitaiie 9i urmate adesea de senti mente de culpabilitate 9i autodevalorizare. Acestea reprezinta tipuri de comportamente erotice scapate de sub control. In urmatoarea saptamana. sunt liber consimiite.piece intr-o excursie la pescuit. acesta poate avea 0 disfunciie sexuala reala sau poate manifesta un comportament deviant pe care nu 9i-1 dore9te. disfunciiile cele mai frecvent intalnite suntimpotenia 9i ejacularea precoce. Aceste tulburari sunt relativ u90r de rezolvat. care produce tensiune in cadrul cuplului 9i sentimente de culpabilitate la subiectulin cauza. anxietatea produce 0 contractura a musculaturii vaginale care face actul sexual dureros sau chiar imposibil). iar la femei.

La varsta de 35 de ani. subiedul sa. dar povestirile pe care Ie auzea de la alii barbaii.· . Comportamentul deviant ajuta. Aici problema care se pune este stoparea anxietaiii declan9atoare 9i aceasta va avea drept consecinia 9i oprirea activitaiii sexuale nedorite. EI era. EI a Invaiat. sentimentul de deprivare se va stinge. La varsta adulta a strans suficienii bani pentru a-9i cumpara 0 ma9ina. 9i comportamentul deviant a disparut. 1977): Sam a fost arestat de mai multe ori pentru ca. Sam s-a temut toatii viaia ca nu avea suficienta mancare. Atunci cand reugea sa vada 0 astfel de femeie. au condus la reacutizarea sentimentului de deprivare. Teama care II Impiedica pe subiect sa.. Aceasta teama I-a determinat sa fure de mai multe ori In adolescenia. un soi credincios 9i nU-9i dorea cu adevarat 0 relaiie extraconjugala. Prezentare de caz (dupa Fen s t e r he i m 9i J e an B a e r.. In plan real. de altfel. ca un act sexual deviant II poate u9ura 9i II declangeaza automat. dupa care a decis ca dore9te sa fie monogani.amplitudine foarte mare 9i subiectul simte nevoia sa Intreprinda ceva pentru a se elibera de ele. p09ta9 fiind. se elibereze de comportamentul nedorit este. Terapeutul a utilizat schema anterioara de comportament a subiectului. se excita puternic 9i se masturba. de regula. avea obiceiul sa se uite In diverse apartamente pe gaura cheii pentru a vedea femei dezbracate. pentru ca nu avea libertatea sa Intreiina relaiii extraconjugale. . evite aspectele . care a declan9at aceasta conduita. haine corespunzatoare 9i mai tarziu ca nu va avea ma9ina. Crescut Intr-o familie saraca. Tehnica utilizata a fost cea a desensibilizarii sistematice In plan imaginativ: pacientul. Sam s-a simiit din nou deprivat. sexuala. Terapeutul s-a bazat pe supoziiia ca daca pacientul se va simii liber sa aiba relaiii sexuale cu alteJemei. Aceste episoade erau declan9ate de teama de deprivare. anxiogene ale unei relaiii sexualenormate. conform careia comportamentul de furt a disparut spontan In 154 momentul In care acesta 9i-a cumparat ma9ina. subiectul a avut 0 scurta aventura. probabil In mod Intamplator. de natura. casatorit de 12 ani 9i tata a trei copii. In stare de relaxare a fost solicitat sa-9i imagineze scene In care diver9i barbaii 19i relatau aventurile 9i apoi scene In care ellntreiinea relaiii sexuale extraconjugale.

In absen1a acestora ei se simt nil?te fiin1e incomplete l?i nerealizate. comunica doar pe plan intelectual. preocupari. Pseudo-apropierea. o rela1ie apropiata presupune In1elegerea celuilalt precum l?i faptul ca acesta din urma ne In1elege pe noi.-------- . cauta apropierea fa1a de alte persoane. mai ales cand unul dintre ei este casatorit. Acelal?i tip de rela1iepoate sa apara Intre pacient l?iterapeut. nu reul?esc acest lucru datorita anxieta1ii exagerate. dar l?iIntre prieteni. simt nevoia acesteia. de regula. h Relatii1e bazate pe 0 apropiere reala . In aceste situa1ii. Acest gen de rela1ie apare frecvent Intre aman1i. cat l?iImpartal?irea unoI' sentimente profunde. considerand ca au ajuns la astfel de rela1ii. Rela1ii asemanatoare pot avea loc l?i Intre colegii de birou. spontan. Poate cel mai sugestiv exemplu de astfel de apropiere 0 constituie rela1ia dintre camarazii din armata. Cu toate acestea. cu exceP1iaschizofrenicilor l?i psihopa1ilor schizoizi. 3. putand sa ne comportam firesc. dar datorita inhibi1iilorl?ianxieta1iinu pot ajunge la aceasta. dar rela1ia nu este totul?i de importan1a majora pentru subiectulln cauza. dind acel?tia ajung sa-?i faca unele confiden1e. Exista oameni care cauta apropierea. 4. exista subiec1i. In anumite tipuri de psihoterapie. Interac1iunile au loc la toate nivelele sistemului personalita1ii. Impartal?irea unoI' sentimente. indivizii int~rac1ionea~a numai cu' anumite patii ale personaJita1ii lor. Apropiere limitata situational. de pilda. aceste rela1iiIl?i men1in un anumit caracter periferic. ce cuprinde atat aspecte banale.iar obiectivul acestei rela1ii este 0 fuziune de tip empatic cu celalalt.baza urmatoarele aspecte: a) Dragostea care reprezinta baza acestui tip de rela1ie. Timpul petrecut Impreuna cu partenerul este placut l?i gratificant. Rela1iile de apropiere autentica au la. Apropiere limitata In timp.PSIHOTERAPIA PENTRU PERSOANELE CU TEAMA DE A SE ANGAJA iN RELATII APROPIATE CU CEILAL TI Majoritatea oamenilor. 2.- . Apropierea limitata psihologic. ganduri.i autentica Acest tip de rela1ii nu implica limitari dictate de timp sau de situa1iil?iimplica 0 comunicare autentica. Acest tip de rela1ie se bazeaza pe trairea unei experien1e comune. de?i contactele lor cu ceilal1i sunt formale ?i superficiale. care del?i doresc sinceI' sa intre In rela1ii calde cu ceilal1i. Cu toate acestea. 157 156 "'-. Fa1ade 0 persoana cu care am realizat rela1ii apropiate nu avem nevoie sa ne ascundem In dosul unoI' mal?ti. Relatii bazate pe 0 apropiere limitata 1. acel?ti subiec1i se autolnl?eala. sa fim noi Inl?ine. dar. cu alte cuvinte 0 rela1ie cu 0 puternica componenta empatica.

In astfel de situaiii. De dragul meniinerii relaiiei. Mai mult. de intimitate reala trebuie sa ajutam evoluiia partenerului nostru :. pleca mai devreme sau refuza sa execute ceea ce i se cerea. a fost crescut de parinii. Teama poate conduce la inhibarea sentimentelor de dragoste. el Intarzia mereu sa-9i prezinte lucrarile gi proiectele 9i intra In conflict cu profesorii.>i sa-i reseectam drepturile :. care raspunde. subiectul 19i asuma anumite obligaiii. face sau simte partenerul de viaia. In timpul stagiaturii el Intarzia frecvent la serviciu. la randul sau. In mod tensionat . Anxietatea II poate determina pe subiect sa se teama sa realizeze acele aciiuni care au menirea de a declan:. viaia lui personala nu a evoluat prea stralucit. In sensul ca acesta e acceptat In totalitate ca persoana.Aceasta presupune In primul rand sa-I iubim pe partenerul nostru 9i apoi sa fim iubiii de acesta. In schimb !rebuie sa-i apreciem meritele 9i calitaiile. b) Respectul care implica acceptarea individualitaiii :. A:. de pilda.>iriscul de a nu mai fi In totalitate liber.>i Incredere reciproca. frica .>a9i meniine sentimentele de dragoste. a progresat profesional In mod incredibil. In jur de 37 de ani. EI a crescut cu 0 teama teribila de a accepta limitarile impuse de catre 0 alta persoana. iar relaiiile cu femeile erau superficiale 9i sporadice. Alexandru :. 159 158 . Cu toate acestea.>i-a deschis 0 firma 9i deoarece nu mai avea nici un gef. Nu trebuie sa-i toleram gre:. dar In spatele acestor lucruri se simte 0 Incredere profunda. In ciuda aspectului sau fizic foarte atragator.>iIncordarea unuia dintre parteneri se transmite . ceea ce blocheaza realizarea unei relaiii de intimitate. Alexandru. Dupa un timp. spune. d) Acceptarea responsabilitatii Intr-o relaiie cu adevarat apr~piata.>iceluilalt. Intr-o relatie . Cel mai frecvent teama IIlmpiedica pe subiect sa comunice cu celalalt In mod liber :. dar din pacate mulii dintre ei se structureaza In a9a fel pe parcursul vieiii Incat ajung sa se teama sa se deschida psihologic fata de alte persoane. precum :.>i ~stfel relaiia se deterioreaza gradat. poate chiar sa se certe cu noi. Aceasta nu Inseamna ca trebuie sa fii necondiiionat de acord cu tot ce gande9te. c) Increderea reciproca Partenerul poate sa nu fie de acord cu noi.>elile9i slabiciunile. De9i elev 9i student stralucit. majoritatea oamenilor doresc sa realizeze astfel de relaiii.>acum am mai subliniat. Incredere 9i respect. Alexandru a manifestat tot mai mult tendinia de a se revolta sau de a evita tot ceea ce Ii era impus de catre altcineva. Intr-o atmosfera deosebit de severa 9i restrictiva. partenerii Incep sa se com porte In mod artificial: • susiin ca nutresc sentimente pe care nu Ie nutresc cu adevarat. respect :. lata.>i demnitaiii partenerului nostru. Nu s-a casatorit pentru a nu fi obligat sa respecte anumite reguli impuse de altcineva.>i Iibertaiile.>i deschis. un arhitect deosebit de talentat. aceste limitari sunt acceptate voluntar. Pe masura ce a Inaintat In varsta.

Cei doi s01i care se certau erau ferm convin~i ca discu1ia se referea la bunele maniere. • se pretind calmi atunci cand sunt nervo~i. s01ul nu a facut decM sa-si . La randul sau. Tn acest mod rela1ia devine din ce In ce mai superficiala ~i neautentica pana cand se deterioreaza total. Cu cat ea Ii impune mai mult s01u1uice anume sa faca. Astfel. Persoana stapanita de teama In domeniul rela1iilor interpersonale considera de cele mai multe ori ca partenerul sau este vinovat de tot 160 ceea ce se petrece sau dimpotriva. dar teama ei patologica nu face decat sa amplifice situaiia). Tot datorita fricilor cu caracter patologic. Tn felul acesta. (S01iaare :. adesea indivizii pun In aciiune comportamente de camuflare ~i atitudini false ca In urmatorul exemplu: Soiia se plange de faptul ca soiul cite:. pe care sa se poata baza. subiectul nu face altceva decM sa determine pe partenerul sau sa declan~eze exact ace I comportament de care se teme. Nora a atacat In mod violent spunand: "tu ai monopolizat Intreaga discutie £?i ai spus numai prostii. sa nu se profite de ea. cand de fapt problema 0 constituia teama care-i stapanea pe cei doi." Femeia nu ~i-a dat seama ca In spatele afirma1iilor ei agresive se ascundea teama ca ceilal1i n-o sa agreeze vorbaria lui Matei iar acest lucru Ii va determina pe prieteni sa nu-i mai viziteze.>teromane poli1iste pe parcursullntregului week-end. Acest fenomen declangeaza reaciia anxioasa ~i la partenera. Foarte multe persoane care sufera de astfel de probleme nu realizeaza faptul ca anxietatea este cauza fundamentala a acestora. de~i nutresc sentimente de ostilitate fa1a de acesta. se culpabilizeazaIn exces.>isacaie tot mai mult soiul. (plead In alta camera sau pleaca de acasa). fara a sesiza implicarea starii de teama In generarea conflictelor pe care Ie declan~eaza. Ea se teme foarte tare sa nu fie cumva exploatata. interzicandu-i sa citeasca romanele sale preferate. Ei considera ca discuta despre alte lucruri. Din dorinia de a-?i masca sau minimaliza reac1ia de teama.>i un motiv real sa fie nemul1umita. care Incepe sa se teama de faptul ca nu are un s01 puternic. Aceste manifestari nu reprezinta altceva decat mecanisme de aparare Impotriva anxieta1ii ~i reaqiilor de tip fobic. Matei 9i Nora au Inceput sa se certe violent dupa ce au avut invita1i la masa. ignorand pe cele importante. Invete . sotia . Astfel. un s01 devine anxios ~i deprimat atunci cand s01ia parase£?te terenul. Aceasta Inva1a foarte repede CEl atunci cand ea dore£?te sa-~i exprime nemuliumirea fa1a de partenerul ei este indicat sa paraseasca Incaperea. cu atat acesta 161 . cum sa-Iloveasca mai eficient ~i astfel anxietatea sa se accentueaza. Teama ei iraiionala 0 face sa-:. • discuta In contradictoriu despre probleme neimportante. Matei a vorbit prea mult In timpul petrecerii de teama de a nu fi ignorat. Aceasta teama a determinat-o pe Nora sa faca de fapt acela9i lucru ?i anume sa-I potopeasca pe s01ul ei cu 0 ploaie de cuvinte aspre.• pretind ca II iubesc pe celalalt.

scaderea 163 . In aeeste condi1ii nu se pot dezvolta sentimente de Ineredere reciproca. Teama care se ascunde In spatele acestui tip 162 de comportament ar putea suna cam a9a: daca voi scoate la iveala sentimente de dragoste sau tandrefe. Exista 9i situa1ia inversa. un pacient spunea la un moment dat terapeutului sau: "Desigur ca a? putea sa-i spun ca 0 iubesc. Daca partenerul sau manifesta afec1iune fa1a de el. !l1acar par1ial. Stiluri de viata bazate pe reactii de tip fobic (dupa Fensternheim ?i Jean Baer. dar nici nu suporta sa Ie primeasca din partea celuilalt. Acest model se bazeaza pe 0 puternica teama de a fi respins. In momentul In care so1ia accepta sa ignore hobby-ul s01ului. 2. Ii Barbatul nu i-a marturisit niciodata partenerei dragostea sa ?i rezultatul a fost ca ea s-a sim1it cu adevarat lovita. acesta aranjeaza lucrurile astlel Incat toate actiunile sa fie realizate In . Acest individ nu a manifestat respect pentru parten era sa. Partenerul duro Subiectul este Ingrozit de orice exprimare a unor sentimente de tandre1e sau afeqiune. 1977). Acest tip de comportament poate avea doua consecin1e: subiectul devine rece ?i deta?at 9i In al do ilea rand. Ca 0 consecin1a a anxieta1ii?i reaqiilor fob ice care Ie guverneaza conduita. de a nu fi agrea~ sau de a fi obiectul ostilita1ii partenerului. comun. acesta manifesta tendin1a de a renun1a la el. dar In acest caz ea va considera cii dragostea mea este pentru toata viafa ?i de unde sa ?tiu eu dacii 0 voi mai iubi la fel peste 10 ani ?i atunci ea va suferi. care se manifesta Insa ceva mai pu1infrecvent. Martirul. In situa1ia de mai sus indivizii reac1ioneaza conform propriilor conflicte interioare ?i anxieta1ii ?i nu In acord cu cerin1ele situa1iei reale ?i In acest mod comunicarea bazata pe afec1iune. Acesta nu-i permite partenerului sau sa desfa?oare ac1iuni independente pentru ca este terorizat de ideea ca acesta ar putea Intalni 0 aM persoana care I-ar determina sa-I paraseasca.se IncapaFineaza mai tare. Nu numai ca este incapabil sa Ie exprime. voi fi vulnerabil ?i voi fi u?or lovit. Pentru a prelntampina o astfe de situa1ie. Subiectul nu 1ine seama de propriile sale nevoi ?i dorin1e ?i face permanent eeea ce crede ea dore?te partenerul de la el. 0 pacienta s-a prezentat la psihoterapie pentru dispozi1ie depresiva. neacordandu-i dreptul de a decide daca este sau nu dispusa sa ri?te de a fi lovita mai tarziu de dragul unei rela1ii apropiate In prezent. Astfel. el treze?te suspiciuni la partenerul sau care se Intreaba mereu daca acesta 1ine Intr-adevar la el. EI nu ad mite ca ar putea avea dreptate ?i ca celalalt ar putea gre?i. oamenii pot adopta mai multe stiluri de comportament: 1. ajungand sa se minta pe sine. Gelosul. respect ?i Incredere este blocata. Rezultatul este acumularea unor resentimente mascate. aeesta schimba imediat subiectul. Astfel. Individul se teme sa-9i exprime tandre1ea fa1a de partener de teama de a nu-I rani pe acesta. 3.

ceea ce a facut *?i s01ul. Dupa na?terea copilului. /I In spatele acestei afirma1ii se ascundea teama s01u1uica partenera sa va lntalni la un moment dat pe altcineva *?iII va parasi. La interviul cu terapeutul.randamentului profesional. ori cineva nu este criticat doar atunci cand face totul perfect. (Nu putem iefji la plimbare pentru ca trebuie sa 164 facem curiitenie. teama ira1iona:la poate dedan?a tensiuni nejustificate Intre partenel'i. nu putem sta Impreuna pentru cii trebuie sa mergem la spital la miitufja bolnava. La 0 analiza mai atenta. Teama care domina acest tip de persoana este fie teama de separare.t: 4. Rezultatul a fost ca s01ia a Inceput sa simta ca este sufocata. Atunci cand celalalt Ii traseaza 0 sarcina. Cand copilul a mai crescut. fie teama ca ar putea sa-l?i necajeasca parin1ii *?i acestea reprezinta unele din temerile cel mai frecvent Intalnite. . exigen1eabsurde impuse partenerului. 5. ca se profita de pe urma lui. S01ul s-a Inscris *?iel la cursul respectiv. rela1iade cuplu.. 6. personalitatea ei *?tirbita?i a dezvoltat 0 simptomatologie de tip nevrotic. cand teama patologica de saracie II poate determina pe subiect sa cheltuiasca banii I'n mod absmd. el devine morocanos l?i certare1. Mai tarziu ea s-a Inscris la un curs de calculatoare. In 'mod incon?tient el nu facea altceva decat sa-i rninimalizeze ?ansele de a Intalni un alt barba. Contabilul. 165 . lucrurile nu stateau chiar a?a. Ea i-a spus terapeutului ca nu In1elege ce anume se petrece cu ea deoarece are 0 casnicie model. soiul a spus: "Elvira este cea mai extraordinara [emeie din lume fji sunt sigur ca nu 0 merit. Acest individ este dominat de teama ca ar putea fi exploatat. dea cheltui bani c~re'jnu~i apar1in sau· de a-i· cheltui Intr-un mod cu carenueste de acord. ceea ce. . Del?i casatorit de mul1i ani. Strangatorul. Exista *?isitua1ia inversa. . Din acest motiv. Partenerul jandarm. 7. Copilul mare.) Este evident ca Intr-o astlel de rela1ie orice element de satisfac1ie este absent. EI are permanent impresia ca i se cere sa faca mai mult decat ar fi necesar l?i 1ine 0 eviden1a stricta referitoare la ce face el l?i la ceea ce face pentru familie partenerul sau. subiectul este Inca dependent de mama sau tata care ?tiu mai bine ce trebuie facut ?i care sunt informa1izilnic In legatura cu via1acuplului. Ceea ce trebuie facut trece pe primul plan ?i individul ca ?i cuplul devine victima a lui trebuie. etc.este afectata. Cei doi au fost colegi de grupa ?i s-au casatorit Inca din facultate. Acesta minimalizeaza tot ce face partenerull?i exagereaza ceea ce face el. La un moment dat s01ia a dorit sa intre In serviciu *?ibineln1eles s01ul i-a aranjat un post la firma pe care 0 conducea. s01iaa ramas un timp acasa. Acesta este dominat de teama de a nu fi criticat. Aceasta. anxietate ?i insomnii. pl'ecum si . Datorita faptului ca individul nu a taiat cordonul ombilical. ea a simiit nevoia sa-?i umple timpul cu ceva ?i s-a Inscris la un curs de limba engleza. Acesta ~$te dominat de teama patologidi de'ach~ltJi RJitti.deisaracie. subiectul se strajuie*?te sa faca lucrurile cat mai bine ?i In acela?i timp Ii ordona ?i partenerului acela?i lucru.

Astlel. Teama de a fi abandonat. inevitabil la relatii deschise l?i apropiate. deoarece pentru el a rupe relatia devine 0 situatie mai putin anxiogena decat a fi parasit de celalalt. Subiectul considera ca daca ar fi cumva parasit de partenerul sau soar produce 0 catastrofa. teama ca nu se va descurca singur. Interesant este faptul ca daca subiectul reul?e9te sa se elibereze de aceasta teama. punand In actiune 0 atitudine imatura faia de viata. Acest lucru conduce la discutii l?i negocieri care trebuie sa conduca. Tn spatele acestei frici pot sta l?i alte tipuri de teama cum ar fi teama de a sta pe propriile picioare. Pe tot parcursul 9colii generale l?i liceului ea a fost In 167 . senzatie de oboseala 9i lipsa de energie. Incat subiectulln cauza este cel care 0 rupe. genereaza conflicte la nivelul cuplului. Acest lucru este valabil l?ipentru fobiile cu caracter foarte concret (de pilda. Tn urma interviului clinic a rezultat ca problema era de fapt a sotiei sale Marcela. La un moment dat relatia poate deveni atat de intolerabila. una din limitarile care trebuie acceptate este faptul ca decizia cu privire la modulin care se cheltuiesc banii trebuie sa fie comuna. fricile l?i fobiile pot influenta evolutia unei relatii apropiate. fapt care contribuie la supradimensionarea unor simptome minore. EI se simte incapabil sa faca fata cerintelor lumii 166 exterioare pe care 0 considera ostila. Acesteia i-a decedat mama cand avea 10 ani l?iacest lucru a afectat-o atat de mult Incat a fost nevoita sa Intrerupa l?coala. Teama care domina acest individ este teama ca va fi prins In capcana. In mod paradoxal. Pentru a nu fi abandonat.de asemenea. tot datorita fricii ca partenerul I-ar putea parasi murind. Claustrofobicul. Tn cadrul unei relatii apropiate de cuplu. etc. ci se amelioreaza. Exista l?i situatii In care. iar celalalt fobie). rezultatul fiind acela9i. Pacientulln cauza a coAnsultat mai mu~i medici. In cele din urma. Controalele medicale nu au evidentiat nimic patologic. Toate acestea II fac pe subiect sa traiasca tensional sentirnentul ca nu va putea rupe 0 relatie atunci cand va dori s-o faca. un barbat de 37 de ani s-a prezentat la medic pentru dureri u90are In zona coloanei vertebrale. pacientul considera orice semn de boala fizica a acestuia ca fiind 0 ameniniare deosebit de puternica. 1. In cazul In care unul din parteneri are pasiune pentru aceste animale. acesta a fost trimis la un cabinet de psihoterapie. 8. el nu va parasi 0 persoana Iipsita de aparare ca mine. subiectul suporta absolut orice tip de relatie. indiferent cat de mare ar fi costul acesteia. Anxietatea. fobia de caini poate produce tensiuni In familie. teama de singuratate. /I Teama de abandon declangeaza gelozii nefondate 9i accentueaza geloziile care ar putea avea un temei real. Gandurile care Ii trec frecvent prin minte unei astlel de persoane sunt de tipul: "daca 0 sa-I fac fericit. Autorii mai sus mentionati insista mai ales asupra urmatoarelor tipuri de fobii sociale care afecteaza relatiile interpersonale. relatia nu se deterioreaza.

nu Il?i fac sub nici un motiv prieteni noi. permiiand evoluiia l?i maturizarea celor doi parteneri. l?i sa ramana relaxata. etc. Persoanele care sufera de acest tip de tulburare. 3. l?i a destructurat deprinderea soiului de a se comporta ca un bolnav. . cand el trebuia sa 168 adreseze sOiiei plangeri imaginare In legatura cu starea sa fizica. activa. 0 relaiie de cuplu trebuie sa fie dinamica. In momentul de faia. Pentru a rezolva problema sOiului. i s-a indicat sa respecte urmatoarea regula: sa nu discute cu sOiia despre starea sa de sanatate dedt atunci cand avea temperatura de cel puiin 38'C..evidenia unui cabinet de neuropsihiatrie infantila pentru tulburari nevrotice. Ea a fost Invaiata sa se relaxeze dupa ce evoca mental ganduri l?iimagini terifiante. Marcela era instruita sa-I ignore. 2. sau de faptul ca nu llstau pe propriile lor picioare". cu excePiia a 5 minute In fiecare seara. indoielile 9i anxietaiile sale ca fiind semne de slabiciune l?i se tem sa Ie exprime deschis. combinat cu elemente de psihoterapie strategica. In acest caz. Marcela era terorizata de ideea ca soiul ei va muri l?i ea va ramane singura. In felul acesta. Exista persoane care se tem teribil sa introduca lucruri noi sau sa modifice ceva din modul In care fac anumite lucruri (se tem sa-l?i schimbe locuinia. Teama de propria slabiciune. Marcela s-a casatorit imediat dupa terminarea liceului l?i I-a scurt timp i-a murit l?itatal. Din acest motiv ei nu accepta nici un fel de compromisuri l?i au expectaiii exagerate faia de partenerii lor. I s-a indicat drept sarcina pentru acasa sa realizeze In fiecare wee-kend un progam activ care sa cuprinda mult exerciiiu fizic l?i sa execute acest pr~gram indiferent daca avea sau nu chef. In cazul In care soiul Incalca regula l?i vorbea despre starea sanataiii sale In alta peri~ada a zilei. situaiie In care ea a facut 0 tulburare depresiva care a nece~itat spitalizarea. care a fost supusa unui program de desensibilizare sistematica In plan imaginativ. ea amplifica orice simptom cat de mic al sOiului. terapeutul a fost nevoit sa Inceapa psihoterapia cu sOiia. Acest gen de teama are 0 influenia negativa asupra relaiiei de cuplu. Soiia trebuia sa ascul!e aceste plangeri. deoarece conduce la rigidizarea acesteia 9i la monotonie. In acelal?i timp. terapeutul a desensibilizat-o pe soiie de frica ei patologica legata de faptul ca soiul va muri. merg ani la rand In concediu In acelal?i loc. del?i au ocazia sa gaseasca alta mai confortabila l?i cu chirie mai mica. refuza sub diferite pretexte sa schimbe serviciul. "Ion a murit ?i sunt singura acasa" etc. "Medicul a spus ca Ion trebuie sa se interneze In spital". Soiul a acceptat grija l?i ateniia sOiiei sale care nu a facut alteva decat sa-I antreneze pentru rolul de bolnav.). Din acest motiv. considera toate fricile. Pentru a fi viabila. Acel?ti subiecii se tem 9i de faptul ca ar putea comite vreo grel?eala.1 s-a descoperit a boala grava ?i va mud". terapeutul a folosit un demers. trimiiandu-I la pat l?iacordandu-i tot felul de Ingrijiri. Teama (fobia) de schimbare. 169 ~----~ .

literam" 9i Ii ofera 0 aspirina. manifestand tendinla de a discljta despre sentimentele 9i problemele sale. in urma unor neinielegeri la serviciu a facut 0 decompensare nevrotica 9i a fost spitalizat intr-o seqie de psihiatrie. bineinleles canu Ie receplioneaza. Subieciii cu aceasta problema se tem de faptul ca nu vor putea realiza 0 relaiie de 170 empatie cu partenerul 9i ca vor ramane toata viala singuri fi neinlele9i. neqaz"!ri la serviciu. pe care le-a abordat in treacat. ca el nu a sesizat problemele ei. el nu capata un caracter patologic. Ea se simteteribil de deprimata. Dupa incheierea spitalizarii i s-a recomandat psihoterapie. Astlel solia se plange ca 0 doare capul dorind de fapt sa spwna ca este suparata d'eoarece a avut. fapt ce Ie amplifica anxietatea. Dupa terminarea facultalii ea s-a casatorit. tot cu un medic. spunandu-9i In gand: "el nu ma va inlelege niciodata cu adevarat". 171 . iar In absenla autodazvaluirii relalia bazata pe inlelegere reciproca pe care 9i-o dovedesc atat de mult nu se poate produce. medic cardiolog de 35 ani. care i-a inoculat de timpuriu ideea ca in familia ei de origine nu se discuta niciodata despre trairi sau sentimente 9i toata lumea 9tia foarte precis ce este rau 9i ce este bine. cat 9i amplificari de tip imaginativ. Daca cineva gregea. solul a inceput sa devina mai comunicativ '~I mai deschis.cu ei. 5. 4. pana cand sOlul. adica aceste interaciiuni sunt controlate prin intermediul sancliunilor sau prin intermediul ameniniarilor cu privire la consecinie negative posibile. La scurt timp solia a declan9at la randul ei 0 criza depresiva care a necesitat interveniie de specialitate. fara sa observe ca acesta avea accentuate trasaturi nevrotice 9i ca problema lui era incapacitatea de comunicare 9i de autodezvaluire. Totul a mers relativ bine. de asemenea. Soiul preia mesajuf "ad. fapt ce a declan9at la solia sa 0 reaciie extrem de violenta. Psihoterapia cognitiv-comportamentala considera ca interaciiunile din cadrul cuplurilor care nu se Inieleg soar putea afla sub influenla controlului aversiv. repr09andu-i in acela9i timp faptul ca arunca banii degeaba. Acest gen de teama reprezinta 0 combinalie de elemente care au la baza atat fapte reale. trimilandu-i mesaJe codificate pe care acesta. Unele persoane din aceasta categorie Incearca sa-9i testeze partenerul. a fost crescuta de 0 bunica nemtoaica. Dupa cateva gedinte de psihoterapie insa. acesta era un semn ca era un om slab. Ea a inceput sa-l spuna solului tot felul de istorii despre efectele negative ale psihoterapiei. Ei se tem.Casandra. Atata timp cat acest gen de temeri sunt inlelese clar 9i abordate frontal. fost coleg de facultate care afi9a 0 aparenla de calm 9i nu discuta niciodata despre problemele sale. Teama de a nu fi pe deplin Inteles. sa-9i etaleze sentimentele 9i trairile profunde pentru ca Ie este foarte greu sa suporte ideea ca celalalt nu ar 'Inlelege ce anume se petrace . Teama de a se casatori. Casandra a avut impresia ca acesta este un om puternic pe care te poli baza.

:.i cu cel al partenerului. cum ar fi: .:. . unul dintre soti se a. Interac.Interventia terapeutica are menirea sa deplaseze accentul de la controlul aversiv la cel pozitiv. partenerul este Inclinat sa-i raspunda In acela.nepotriviri sexuale.afellncat sa-. Cuplurile sau indivizii solicita terapie maritala pentru 0 gama larga de probleme.senzatia ca sunt prin9i Intr-un fel de ~Il llcapcana. Teoria Invatarii sociale a lui Ban d u r a (1977) a contribuit la 0 mai buna Intelegere a proceselor cognitiv-perceptive care au importanta In cadrul lucrului cu cuplurile aflate In conflict. Cuplurile care se Inteleg sunt mai puiin afectate de variatii ale relaiiilor de la moment la moment.teapta sa fie criticat .imulte interactiuni negative caracterizate prin suparare. fluctuatia acestor evenimente avand 0 influenta puternica asupra modului In care cuplul evalueaza relatia la un moment dat.:. ei nici nu mai asculta cu ateniie ceea ce Ii se spune.probleme pe care nu Ie pot rezolva. .:.:. 172 Cauzele conflictelor maritale In viziunea cognitiv-comportamentala Cuplurile care nu se In.:. Pentru ca sOiii s-au obil?nuit sa se simta atacati.idea satisfactie unul altuia.imod . Clinicianul trebuie sa evidentieze . daca un partener actioneaza negativ. o alta caracteristica a relatiilor conjugale perturbate consta 9i din incapacitatea de a 173 .:.i atribuirile pe care sotii Ie realizeaza In raport cu propriul comportament .i comportamentele negative reciproce (escaladarea criticii).iunile din cadrul cuplurilor care nu se Inteleg se caracterizeaza frecvent prin comportamente negative reciproce.:. Cuplurile perturbate sunt excesiv de receptive la evenimentele pozitive sau negative care se produc In cadrul cuplului. .:. sotii comportandu-se In a.ifocalizeze interventia pentru a modifica stilurile atributional . Terapeutul trebuie sa evidentieze .i modulln care fiecare sot interpreteaza impactul propriului comportament sau al comportamentului partenerului sau.:.:.0 insatisfactie vaga 9i nespecifica In ceea ce prive9te relatia din cadrul cuplului.ia comunicarii slabe (ex.:. chiar la 0 Intrebare neutra referitoare la faptul daca a Indeplinit sau nu 0 Indatorire casnica). . In schimb pregatesc co ntraatacu I.ise produce un lant de interactiuni negative.certuri grave 9i frecvente. Componentele conflictului reprezinta expectatiile negative ale unui sot fata de celalalt. Atribuirile reprezinta credintele pe care Ie au sotii In legatura cu cauzele comportamentelor. Uneori 0 relatie extraconjugala sau 0 schimbare majora In viata.:. Un terapeut abil trebuie sa-. Aceasta reactivitate crescuta cre9te 9ansele nelntelegerilor .i cognitiv ale pacientilor sai. precum .eleg au putine interactiuni pozitive care of era satisfactii .:. contribuie la decizia de a solicita terapia de familie. blamare 9i pedepsire. __ Jl~" _ .ireactioneaza agresiv.

Partenerii Inceteaza sa-~i mai aprecieze eforturile reciproce. Urmeaza acordarea unei atenlii speciale 174 Imbunatalirii comunicarii.rezolva un conflict. Se utilizeaza frecvent In cursul terapiei de cuplu !?itehnici de management al conflictelor. In modelele de comunicare timpurii. Acestea sunt: a) Realizarea unui control asupra fericirii conjugale. Aceste schimburi comportamentale au si . Upsa abilitalilor de a soluiiona conflicte lasa un numar mare de astfel de conflicte nerezolvate In istoria cuplului. Schimbarile comportamentale angajeaza ambii parteneri In activitaii menite sa creasca satisfaciia maritala reciproca. Intarirea procesului de destructurare (erosiune) a cuplului apare atunci cand partenerii au pierdut satisfaciia care a fost candva prezenta In cadrul relaiiei lor. Este yorba de un schimb de comportamente care sa faca placere fiecarui partener. Tehnicile psihoterapeutice Terapia trebuie sa debuteze cu reactualizarea unor sentimente calde. 175 . Acestea sunt comportamente simple. Toii factorii meniionaii mai sus pot fi integraii Intr-un model destructiv de comportament. selectiva pe care 0 acorda membrii cuplului interacliunilor negative. Schimburile comportamentale au loc mai mult In afara !?edinlelor de psihoterapie decat In timpul acestora. care nu necesita efort ?i care pot fi Inglobate In rutine zilnice. unul sau ambii parteneri au Incetat sa faca ace Ie mici lucruri placute. Apoi surit abordate problemele sexuale !?i emoiionale ale cuplului. mai curand decat sa se lase lucrurile la Intamplare sau ca un partener sa a?tepte ca celalalt sa se modifice. Motivele ralionale care stau la baza acestor schimburi comportamentale sunt discutate cu membrii cuplului. menite sa Intareasca sentimentele calde dintre ei. cat ?i In viaia cotidiana. certuri. In acela1?i timp. rolul de a contracara atentia . Ie considera de la sine Inielese sau pot avea noi trebuinie pe care pa~enerii lor nu au Invaiat Inca sa Ie satisfaca. Acest proces poate fi atribuit habituarii: comportamentele care produceau candva satisfaciie ~i-au pierdut din importania. iar ultimele ?edinle de psihoterapie sunt dedicate prevenirii recaderilor !?i generalizarii achiziiiilor oblinute In timpul terapiei. cat ~i la 0 mai slaba angajare constructiva In rezolvarea problemelor cuplului. fapt ce contribuie la expectaiiile negative cu privire la posibile conflicte viitoare. critica. care implica: neglijare. Schimbarile comportamentale sunt desemnate sa induca modificari pozitive pe termen scurt. astfellncat sa puna bazele lucrului asupra altor probleme de importania majora. prin solicitarea partenerilor sa-?i faca unul altuia ni!?telucruri agreabile. aceasta constituind o baza pentru demersul de rezolvare de probleme In comun. pentru a obiine 0 u~urare de moment In raport cu problemele curente ~i pentru a construi 0 baza pentru interveniiile viitoare. expectaiii !?i convingeri negative cu privire la partener !?ila relaiia In sine.

c) Constientizarea faptului ca mentinerea unui ma~iaj bun necesita 0 rutina zilni~a. Sa spal ma~ina. Sa 0 invit la film. 3. a fost realizata 0 lista preliminara In legatura cu ceea ce ar trebui el sa faca pentru a spori satisfaciia sOiiei sale. 6. Ii se traseaza membrilor cuplului sarcina sa realizeze pe rand unele din acele lucruri. Invaiarea pacientului sa reinterpreteze comportamentul partenerului sau reprezinta 0 interveniie terapeutica puternica. ce poate fi aplicata In orice moment al terapiei. Fiecare partener este solicitat sa realizeze 0 lista care sa cuprinda cat mai multe idei In legatura cu ce ar trebui sa faca pentru a-~i muliumi partenerul. Un cuplu s-a prezentat la psihoterapie deoarece soiia se plangea de faptul cii soiul lucreaza prea mult. nu 0 ajuta In gospodarie ~i nu-i da suficienta ateniie. 9. 1. Terapeutul trebuie sa fie permanent In garda 177 . De~i soiul avea ~i el nemuliumiri. 176 4. Sa-mi cer scuze daca sunt prea preocupat de munca mea. terapeutul II poate ajuta sa realizeze acest lucru prin intermediul unor chestionare.). Sa fac cumparaturile. 5. ~i aceasta pentru ca primul ignora nevoile ~i preferiniele celuilalt. Ii se cere soiilor sa spuna care anume comportament ar dori ei sa fie activat. la semnificaiia pe care i-o atribuie. In acela~i timp. reaciiile emoiionale ale partenerilor depind de gandurile lor cu privire la comportamentul partenerilor. 7. Sa-i aduc un buchet de flori. Sa arunc gunoiul. In cadrul relaiiilor emotionale perturbate. Sa 0 ajut la spalatul rufelor. Sa 0 Intreb din cand In cand cum se simte. Pentru ca adesea schimburile comportamentale capata un caracter automat. Odata lista elaborata. Aceasta dificultate este corectata de terapeut prin Incurajarea comunicarii ~i feed-back-urilor dintre parteneri. aceste eforturi trebuind sa fie recunoscute ~i recompensate. 8. Adesea unul din parteneri este convins ca a facut tot ce este posibil pentru a-i face pe plac partenerului.b) Invaiarea partenerilor sa identifice acele comportamente care fac diferenia dintre 0 zi buna ~i una proasta ~i care conduc la sentimente pozitive In cadrul relaiiei. Sa-i duc soiiei 0 cea~ca de cafea la pat Inainte de a pleca la serviciu. Daca un cuplu are dificultaii In a identifica respective comportamente pozitive. partenerii sunt ateniionati sa acorde ateniie eforturilor pe care Ie face celalalt de a Ie fi pe plac. mai mult decat de comportamentulln sine. 2. Fiecarui membru al cuplului i se adreseaza Intrebari de genul urmator: "Ge ai facut pentru a spori satisfactia partenerului tau In ceea ce prive?te relatia voastra?/i ~i este ajutat sa identifice acele comportamente care vor avea efecte pozitive asupra partenerului (pot relua comportamente din perioada cand faceau curte partenerului sau pot sa-~i imagineze ce ar trebui sa faca In cazulln care scopul lor In viaia ar fi sa-i faca placere partenerului etc.

. T erapeutul a Intrebat-o pe solie: Cum ai putea interpreta ~i altfel comportamentul sotului tau. solul credea ca indiferent ce va face. La sugestia terapeutului ambii parteneri au decis sa verifice propriile lor ganduri negative cu privire la comportamentul partenerului lili sa gaseasca explica-1iipozitive fiecare pentru comportamentul partenerului. Ea poate presupune ca el nu simte dorinia de a o face). nu Intotdeauna atribuirile negative date comportam$ntului partenerului sunt incorecte. . terapeutul trebuie sa c1arifice intenlia care a stat la baza respectivului -comportament lili impactul acestuia asupra celuilalt partener. disfunclionale (ea poate gandi: lui nici nu-i pasa de mine). se exploreaza posibilitatea elaborarii unor convingeri )Ii ganduri alternative. In astfel de cazuri. mai ralionale. Tnaceste cazuri se recurge la metoda rezolvarii de probleme. 179 178 . Cu celalalt partener. Dupa explorarea gandurilor )Ii semnificaliei lor terapeutul trebuie sa ajute cuplul sa stranga dovezi pentru a verifica validitatea atribuirilor sau gandurilor negative (sunt ele reale sau rodul unei gandiri distorsionate). Un exemplu de interpretare eronata a unui comportament este cel In care. \ Intenliile sunt explorate de terapeut prin intermediul dezvoltarii unor deprinderi de comuni~ care. Daca presupunerile negative sunt adevarate. ei se vor simli mai bine daca vor gandi altfel cu privire la respectivul comportament. " In cadrul aceluialili exemplu.identificarea convingerilor care staula baza gandurilor negative. T erapeutul cere· fiecaruia dintre soli sa-lili monitorizeze in scris gandurile negative automate cu privire la partener lili sa gaseasca cate un raspuns ralional pentru fiecare dintre ele. In cadrul unui cuplu. Acestora trebuie sa Ii se explice faptul ca lili In cazulln care presupunerile lor cu privire la comportamentul partenerului sunt patiial adevarate. soiul nU-)li saruta soiia cand vine de la serviciu. Desigur.identificarea gandurilor pe care Ie poate avea partenerul cand se confrunta cu un comportament ambiguu (de exemplu. el face eforturi sa se joace cu copilul In loc sa se relaxeze singur. atunci se indica modificari in sfera comportamentului sau solulii de compromis. Tncazul in care se constata ca sunt rezultatul unei gandiri distorsionate. solia interpreta faptul ca solul se juca cu copilul pe covor dupa ce venea de la serviciu ca pe un semn de lene. prin care subiectul poate ajunge sa-?i inleleaga mai bine propriul comportament./n ciuda faptuluica a lucrat mult la serviciu. solia tot lenelil il va considera. terapeutul trebuie sa exploreze impactul comportamentului partenerului la doua nivele: .pentru a surprinde modalitalile distorsionate de gandire ale pacienlilor sai. alila ca a incetat sa mai faca eforturi in casa. mod de interpretare care fe-ar face sa nu mai fii ataf de furioasa? Dupa ce a reflectat pulin solia a raspuns: .

La Inceput acesta va lua parte activ la modelarea respectivelor deprinderi prin intermediul tehnicii role-playing-ului.oila meniinerea problemei). Prima faza In cadrul procesului soluiionarii problemei consta din aplicarea "brainstorming"-ului In urma caruia este generata 0 lista de solu1ii posibile la problema. nu prin aluzii). La Ineeput toate solu1ii1ese accepta 9i nici unul din so1i nu trebuie sa-:. Inainte de a-i Inva1a pe parteneri deprinderile de comunicare verbala. treptat el reluandu-:.oiIe exprima c1ar pentru celalalt (Ia persoana I-a. aprobare prin semn cu capul) empatizare. Exemplu: Problema consta In aeeea ea so1ia se simte lovita "i ignorata cand s01ul vine suparat de la serviciu 9i In loc s-o Intrebe cum s-a simiit Ineepe sa-9i povesteasca necazurile de la locul de munca. sentimentele :. 181 li _ .>idificulta1i In rezolvarea de probleme. apoi este prezentata reaqi~ em01ionala a primului partenerla problema.in cuplurile cu probleme se constata un deficit In ceea ce prive:.oirolul de antrenor. Urmeaza 0 deseriere a problemei. lipsa de aten1ie.>ide ascultator.>idorin1ele :. (contact vizual.oicenzureze solu1iile proprii sau pe eele ale partenerului. Solutii posibile: 1. arata In ee masura el a contribuit la produeerea :.>te dezvoltarea deprinderilor de comunicare. insuficienta ascultare.: lIma bucur cand vii de la serviciu t?ima intrebi cum m-am simtit ad'). (ex. Rezolvarea de probleme are 2 subcomponente: a) Definirea problemei b) Solu1ionarea problemei a) Tncadrul fazei de definire a problemei unul dintre s01iIncepe prin a comenta ceea ce face 180 I celalalt s011n legatura cu problema respectiva. De asemenea. pentru a se detensiona. parafrazare :. T erapeutul poate ea adauge unele solu1ii dand discu1iei 0 nota de umor. In spirit de colaborare. 11ajuta pe eelalalt s01 sa se simta mai pu1in atacat 9i II stimuleaza pe acesta din urma sa se angajeze In demersul rezolvarii problemei.>i a celor receptive. Problemele care apar frecvent sunt legate de lipsa de In1elegere.>i I11n1elegepe celalalt. atat a celor expresive. terapeutul trebuie sa defineasca c1ar rolul de vorbitor :. Deprinderi de comunicare expresiva se refera la faptul ca vorbitorull:. abordarea In spirit de colaborare Ii ajuta pe eei doi sa evite situa1iaIn care unul dintre parteneri este 100% responsabil de produeerea problemei sau 100% de gasirea soluiiei. primul s01 (cel care a Inceput.>i identifica gandurile. S01ul sa faca 0 plimbare timp de un sfert de ora Inainte de a veni acasa.oi alte expresii din care sa rezulte faptul ca subiectul II asculta :. dit :. Rezolvarea de probleme reprezinta 0 componerita importanta a terapiei cognitiv-comportamentala mai ales atunci cand se lucreaza cu cupluri. escaladarea conflictelor :. Deprinderile receptive includ: ascultarea nonverbala. Aeest spirit de colaborare este absolut necesar pentru a reduce 9ansele ea problema sa fie definita In termeni aeuzatori.

8. Va ajuta respectiva solulie la rezolvarea problemei? 3. ci se pot alege mai multe solulii care se completeaza una pe alta sau urmeaza una alteia. 9.2. cu coloratura emolionala. 10. 3. fiecare solulie va fi testata dupa urmatoarele criterii: 1. Pentru cuplurile cu probleme sexuale este necesara 0 abordare terapeutica separata a acestor probleme. Solul nu va discuta niciodata acasa problemele de la serviciu. Solul va renunla la serviciul care II streseaza. Care sunt argumentele pro l?i contra ~espectivei solulii? In cele din urma se cade de acord asupra soluliei cu cele mai puline consecinle nega182 tive. 3. 5. el 0 va intreba pe sOlie daca e dispusa sa asculte l?i ii va cere sa-j acorde un timp limita pentru asta. Daca ea nu este dispusa sa-I asculte el va apela la un prieten. Nu este obligatoriu sa se aleaga doar 0 singura solulie. pentru gasirea unui nou loc de munca. cand. Programul de rezolvare de probleme trebuie sa debuteze cu probleme minore (casnice) 9i abia apoi sa se treaca la probleme de importanla majora. timp In care solul trebuie sa faca treaba la bucatarie In timp ce ea se uita la televizor. 7. Se pot utiliza urmatoarele exercilii: 1. Daca solul are nevoie de mai mult timp pentru a se plange de necazurile de la serviciu. Solia ii va face semn discret sa taca 9i va incepe sa vorbeasca despre problemele ei. Ameliorarea interactiunilor sexuale /?iafective. In legatura cu modulln care l?i-aupetrecut ziua. Solul va discuta cu geful despre modulin care serviciul sau ar putea deveni mai tolerabil. Astfel. 6. la randul sau cu atenlie. Exercilii de imaginalie dirijata pe tema afecliunii 9i relaliilor sexuale ideale. Solul va contacta un consilier-psiholog cu care sa discute problemele sale profesionale. 2. el se poate adresa psihologului consilier. 4. Solia 'I9i va folosi abilitalile de ascultare atunci cand solul discuta despre serviciu. In cazulin care cuplul nu are probleme sexuale deosebite. unde 9i cum. 183 . Solia ii va solicita solului un timp egalin cazulin care ea a acceptat sa-i asculte plangerile. Cand se Intoarce acasa solu1il?i va saruta solia l?i cei doi vor discuta timp de 5 min. Dupa ce cuplul a generat lista de solulii posibile. Discutarea unor amintiri legate de experienle afective pozitive realizate impreuna. terapeutul trebuie sa accentueze asupra dezvoltarii afecliunii dintre parteneri 9i a Imbogalirii repertoriului relaliilor sexuale. solul poate discuta cu gefulin legatura cu optimizarea locului sau de munca. Cand se va Intoarce de la serviciu el se va comporta afectuos cu solia 9i fiecare ii va povesti celuilalt cum s-a simlit in ziua respectiva etc. Exercilii de stimulare a comunicarii prin intermediul carora subieclii sunt Invalati sa acorde 9i sa primeasca feed-back-uri atunci cand Ii se acorda afecliune sau In timpul relaliilor sexuale. Este ea absurda? 2. Acordul trebuie sa fie foarte precis: cine 9i ce va face. Daca acesta nu e complezent. iar acesta 0 va asculta.

iar pe plan comportamental ei trebuie sa con9tientizeze oP1iunile comportamentale care pot opri escaladarea conflictului. In aceste cazuri este necesara Insu9irea unei tehnici de de-escaladare a conflictului: se procedeaza In a9a fellncat conflictul sa nu ia propo'1ii. Indreptarea atenliei asupra zonelor erogene genitale 9i non-genitale. Ie indica posibile cai de rezolvare a conflictului. la gasirea unor noi variante de comportament sexual. ce apar In etapa de I 2. implica explorarea care II are fiecare partenerilor. . T ehnica implica doua etape: 1. Jl~~~ _ . terapeutul poate identifica anumite teme de conflict specifice cuplului. Explorarea oP1iuniior cognitive 9i comportamentale ale fiecarui partener In fiecare etapa a conflictului. 6. Demontarea (analizarea) conflictului (In gedin1a de psihoterapie). Unele cupluri care se prezinta la 0 gedin1a de psihoterapie sunt atat de frustrate Incat sunt incapabile sa se concentreze asupra a ceva cu adevarat constructiv. precum 9i 184 ! II _____ . . Acest lucru se Intampla mai ales atunci cand partenerii au un conflict nerezolvat care a avut loc In timpul saptamanii. In plan cognitiv. Aceasta se poate realiza Intreband pe fiecare partener "Care ar fi modul diferit In care ai putea gandi despre aqiunile partenerului tau In momentul respectiv?" sau lICe ai putea face In mod diferit pentru a Impiedica lucrurile sa se Inrauta1easca?" Aceasta abordare Ii ajuta pe so1i sa-9i asume responsabilitatea propriilor aC1iuni. inten1iilor 9i impactului pe etapa a conflictului asupra c1arificarea sentimentelor. vingerilor fiecarui partener conflictului. cat 9i unele modele specifice de escaladare a conflictelor. T erapeutul trebuie sa fie atent sa acorde ambilor so1i posibilitatea de a-9i expune punctul de vedere asupra conflictului. partenerii sunt ajuta1i sa In1eleaga gandurile 9i sentimentele pe care Ie traiesc In timpul conflictului. "Brainstorming"-ul referitor la Imboga1irea comportamentului sexual. b) Modelul a filiere-in depen den fa: unul din parteneri pune un accent mai mare pe rela1ia 185 i ~ . . Cu cat primul solicita mai mult. gandurile 9i sentimentele legate de acesta. Aceasta tehnica aqioneaza atat pe plan cognitiv cat 9i comportamental. 5. S u II a way 9i C h r i s ten s e n (1983) au identificat astfel de teme comune de conflict: a) Modelul solicitare-retragere: unul din parteneri solicita din ce In ce mai multa atenlie ~i afec1iune de la partenerul sau care e mai rezervat. In timpul practicarii tehnicii de-escaladarii conflictelor..4. cu atat celalalt are tendin1a de a se retrage tot mai mull. Rezolvarea de probleme care au ca obiect ini1ierea 9i refuzul rela1iilor sexuale.' f I I . sa Inceteze sa-9i blameze partenerul 9i In acela9i timp. cat 9i gandurilor 9i conIn fiecare faza a gandurile 9i sentimentele analizare a conflictului. Aceste modele disfunc1ionale de interac1iune pot fi considerate metaforic ca un fel de dansuri In care ambii parteneri cunosc "pa9ii" 9i ac1ioneaza Impreuna pentru escaladarea conflictului. oP1iuni care pot contribui la de-escaladarea acestuia.

In acela?i timp. ea devine masculina. Succesul psihoterapiei depinde de masura In care deprinderile noi de comportament achizi1ionate In timpul ?edin1elor de psihoterapie se vor generaliza In via1a de zi cu zi a subiectului. terapeUtul trebuie sa ~~reseze Iflttcebarea: in ce. tendin1a de asumare a riscului sau ~lita1i de conducator. d.fectivitate-rationalitate: unul din parteneri (de regula s01ia) este excesiv de afectiva. . un barbat tandru. terapeutul trebuie '5a. dorinia de realizare profesionala.de cuplu. non-emotiv ?i logic. Renuntarea la prejudecatile legate de IIsex-rolurjl'. Tnacela?i timp. care sa exprime mascularitatea ?i respectiv feminitatea. ei realizand 186 Impreuna. unul din parteneri identifica semnele timpurii ale declam. abordarea uhor domenii vulnerabile etc. Inainte de practicarea unor exerci1iide terapie cognitiv-comportamentala. acuza1ii verbale. jnva1ate la not situaFi ·de yia1a. ' c) Modelul a. sensibilia dorin1ele celorlal1i este considerat ca fiind lipsit de masculinitate. Pentru ameliorarea rela1iilor de cuplu. .. In absen1a terapeutului ?edin1e period ice de comunicare interpersonala In care sa discute cat de bine merge rela1ialor. Chiar ?i simpla identificare a modelelor ~e conflict poate fi utila pentru unele cupluri. am Inceput sa transpir ?i mi-am dat seama ca In curand voi exploda". Teama de incalcare a acestor stereotipuri legate de sex-roluri poate conduce la 0 reprimare a unor trasaturi importante de caracter. multe femei se tem sa se arate mai competente decal s01ii lor in problemele financiare de pilda. .. simpla examinare a· procesului conflictual este suficienta pentru eliminarea partenerului destructiv.asupra . Trebuie subliniat faptul ca majoritatea oamenilor nu-?i identifica In mod corect starile psihice. Astfel. Astfel. Dupa ce Ciluorat. Cand unul sau ambii parteneriidentifica semnele de conflict.lIte'situafiide'. ci doar sesizeaza vag faptul ca ceva nu este In regula. Societatea occidentala considera ca barbatul ?i femeia trebuie sa aiba trasaturi psihologice opuse.evina proprii. In timp ce celalalt (de obicei s01ul) este ra1ional.).viata puteti aplicasolutia respectiva? . pentru a nu Ie rani ego-ul masculin. unei:probleme. Terapeutul trebuiesa-i ajute pe parteneri sa . la ?tirbirea personalita1ii subiectului ?i influen1eaza negativ relaiiile din cadrul cuplului. fac urmatoarele recomandari: 1. cum ar fi ambi1ia. ei pot opri escaladarE~a acestuia prin redirec1ionarea discu1iei. ". afectuos. Fensterheim ?i Jean Baer (1977).-iInve1e pe parteneri sa generalizezecele. Conform acestei prejudeca1i se considera ca. lor terapeu1i. in timp ce mul1i barba1i I?i reprima nevoia de tandre1e ?i afec1iune pentru a nu fi 187 . Terapeutul trebuie sa-i ajute pe parteneri sa identifice semnele timpurii ale escaladarii conflidului (activare em01ionala. In astfel de cazuri. iar celalalt este concentrat mai mult pe adivitatea profesionala.arii unui conflict: lIma sim1eam tot mai Incordat. daca 0 femeie da dovada de calita1i.

lice vom face in week-end?// etc. legate de problemele de comunicare f?i subiectul decide In mod c1ar ce anume dore9te sa ob1ina 9i ce trebuie sa faca In mod concret pentru aceasta.. Cum al? dori sa ma comport eu? Ce al?putea face pentru ca lucrurile sa se Indrepte In direc1ia dorita?. - ~ .• ~------------------------------- ... cat mai simple l?i mai precise (lice vom discuta !a cina?//. considera1i oameni slabi de catre partenerele lor. iar acesta i-a dat un raspuns ambiguu: "Sunt cu tine. cel pu1in la Inceputul terapiei.afe '" dnui sex sau ale celuilalt. Cum al? dori sa se Incheie 9iscu1ia?" etc. Stabilirea deliberata a unor obiective constructive poate inversa acest proces. In cursul terapiei cognitiv-comportamentale subiectul trebuie sa con9tientizeze temerile sale.. .-----.~oosteafiind calita1i umane9i nu neaparat .. Se indica alegerea unei situa1ii specifice. .'1.rer'luo1ar~a la feminitate sau 'masculinitate.. Cum al? dori sa se comporte partenerul meu?. .. sta mai ales In stabilirea unor obiective false In cadrul rela1iei interpersonale. Situa1iile asupra carora se lucreaza trebuie sa fie.. pacientul trebuie sa-l?iadreseze urmatoarele Intrebari: Ce atmosfera doresc sa creez?. obiectivele partenerilor devin defensive (ne gandim mai mult la ceea ce nu dorim sa se mtample decat la ceea ce dorim sa se Intample). nu-i a9a?" Problema este ca foarte multe persoane nU-9i exprima deschis sentimentele de teama de a parea ridicoli sau de teama de a fi rejecta1i. '. Astfel..I. facilitand comunicarea deschisa. Despre ce anume ai dori sa discutam?. pan'ru ca cineva poate sa fieln'~dela~i timp I:~. negocierile.' '. Exprimarea deschisa a trasaturilor de personalitate (indiferent carui sex se crede ca apartin) In rela1ia de cuplu permite realizarea unor rela1iimai profunde 9i mai autentice Intre parteneri.: a~tOtitar f?i bland.. Din acest motiv. Stabilirea unor obiective specifice f?i elaborarea unor strategii de atingere a acestora. unii barba1i considera ca daca ar arata ce simt cu adevarat 9i-ar distruge imaginea 189 -. .).. independent 9i tandru. In 188 raport cu fiecare situa1ie. sa Ie exprime In mod concret 9i sa se expuna situa1iilor anxiogene pana cand acestea scad din intensitate. Aceste persoane nU-9i dau seama de faptul ca dezvaluirea unor calita1iconsiderate ca apartinand sexului opus nu Inseamna . acceptarea divergen1elor de opinii 9i utilizarea unei atitudini de tipul "doresc" l?inu de tipul "trebuie neaparat ca tu sa faci acest lucru". F0rta fricilor 9i fobiilor noastre de a ne destructura existen1a.~y>'. In cazulln care rela1iade cuplu este dominata de teama. PROGRAM DE PSIHOTERAPIE PENTRU ELiBERAREA DE TEAMA IN RELATIILE INTERPERSONALE La un moment dat Simone de Beauvoir I-a Intrebat pe Jean-Paul daca 0 iube9te. . 2. Ce a9 putea face daca lucrurile pornesc pe un drum prost?.

. "mie"). pe zi ce trece. un ingi/'lel' de 27 se ani.Ia stari afective. In acelal?i timp i se cere sa utilizeze in mod deliberat. Selia. Prezentam. calitaii specifice stereotipului masculin. Subiectul trebuie sa inveie sa exprime verbal ceea ce simte. incapacitatea de exprimare a sentimentelor com plica foarte mult relaiiile dintre parteneri. II "Nu-mi place ceea ce ai spus" "Nu mi-a placut cum ai procedat" "Nu a~ dori ca tu sa faci aceasta .. Verbe (predicate) care exprima stari afective Doresc Detest Ador Dispreiuiesc Ma bucur Imi pasa de Mi-e dor Invidiez lubesc Verbe (predicate) care exprima stari sau aciiuni Presupun Cred Consider Imi imaginez Concluzionez Inieleg Interpretez Evaluez 2. la randul sau. Individul care nU-l?i poate exprima sentimentele devine. "Imi e sila de felul'i'n care mama ta ma ironizeza ori de cate ori vine la noi la masa" etc. cat mai frecvent posibil. terapeutul 'i'i sugereaza sa noteze 'i'ntr-un camet ori de cate ori a utilizat termeni legaii de propria persoana l?i sa-l?i acorde 0 recompensa atunci cand depal?el?te cifra zece.fDarte tacut l?i avea mari dificul~aii sa-?iel(~rirne sentimentele.. tot mai insensibilla acestea l?i acest vid afectiv este generator de anxietate. In cadrul unui cuplu. 'i'mpreuna cu predicatele care se refera . ca de pilda: "Eu 'i'mi doresc ca tu sa fii acea fata cu care !TI-am casatorit l?i nu 0 femeie cicalitoare". urmatoarele tipuri de propoziiii: lmi place ceea ce ai spus "Mi-a pIacut cum ai procedat" "A~ dori ca tu sa faci aceasta . 'era '.a solicitatterapiede famllie. Sotul. nu ceea ce gandel?te. partenerul este instruit sa asculte l?i sa raspunda in acelal?i mod utilizand. traiel?te un sentiment de disconfort psihic. proven it din mediul rural. fiica de profesor universitar din 191 190 . Intr-o etapa ulterioara subiectului i se cere sa utilizeze cat mai frecvent termeni legaii de propria persoana ("eu". pentru ca cineva care nU-l?i pune 'i'n evidenia niciodata personalitatea reala. lasand loc la ne'i'nielegeri..afirmaiii cu 'i'ncarcatura emoiional~L La cabinetul de psihoterapie g-a prezentat un cuplu 'care.de persoane puternice l?i controlate. filolog. Un prim pas in aceasta direciie este ca el sa realizeze diferenia 'i'ntre ceriniele (mai ales verbele) care exprima stari afective ?i cuvintele care exprima ganduri sau actiuni. 3. Daca subiectul are probleme sa se refere la persoana sa. de 25 de ani. II In timpul acestui gen de antrenament. in cele ce urmeaza cateva exerciiii prin intermediul carora oamenii cu astfel de probleme sa inveie sa-l?i exprime sentimentele in mod spontan: 1.

alta nemultumire mare a sotiei . iata noua relatare a pacientului: "De cand eram copil mi-am dorit sa joc baschet. timp de 0 ora. nicio?ata soiul ei nu i-a spus vreun cuvant tandru. Intrebat de terapeut In legatura cu acest lucru. subieetul trebuie sa se antreneze treptat. . De9i cei dol iineau realmente unulla celalalt. Cornel nu putea eomuniea sotiei sale decat un singur lueru: furia li'i nemultumirea. un alt semn ca terapia urma 0 direciie buna a constat Infaptul ca soiul a Ineeput sa-li'i exprime sentimentele de tandreie In timpul relaiiilor sexuale. sa noteze situaiiile In care a utilizat comunicarea emoiionala. generatoare de conflicte. sa eomunice Intr-o maniera mai apropiata." Terapeutul i-a atras ateniia pacientului ca povestirea sa evideniiaza destul de putin ceea ce a simiit el atunci. De patru ori pe saptamana. La sfar9itul gediniei de psihoterapie. fapt ce 0 determina sa se simta singura ?i parasita.soiul manifesta 0 stare de iritare permanenta. Indiferent de anxietaiile sau. consta In aceea ca. de abia a1?teptsa ajung mai repede. Soiia trebuia sa asculte afirmaiiile acestuia ?i sa reproduca ceea ce crede ca simte el. Dupa 0 luna de terapie. De asemenea. ea trebuia sa-i adreseze Intrebari atunci cand nu era sigura ca a sesizat exact ceea ce simiea soiul ei. Deoarece soiul nu izbutea sa exprime ceea ce simiea. i s-a cerut lui Cornel sa relateze 0 experienta semnifieativa pe care a avut-o Intre 10 li'i 20 de ani. deli'i 0 iubea foarte mult. soiul i-a spus la un moment dat terapeutului. utilizand propriile ei cuvinte. Cand ma Intorc acasa de la serviciu. In timp ce faceau dragoste. Deoareee se temea teribil sa-li'i arate adevarata faia. Simiindu-se nei'nie1es. el a spus ca nu-i vine sa spuna astlel de vorbe. Tnacela9i timp. soiia nu era capabila sa intre Intr-un contact real cu acesta. mai deschisa?i se exprima degajat In orice Imprejurare.Bucure9ti. un coleg s-a Imbolnavit li'i atunei am putut juca aproape tot meciul li'i am marcat de mai multe ori. coleqie pe 193 a 192 . nu am reu1?itsa fiu deeat rezerva.A fost extraordinar. era mult mai culta. Deli'i am fost selectionat. Tn timpul interviului terapeutic. soiul trebuia sa asculte cas eta si . Dupa cateva Incercari mai puiin reuli'ite. Aveam chiar 1?i0 coleciie de poze cu cei mai mari jucatori ai lumii. cei doi soii trebuiau sa stea In faia unui reportofon. lata ce a raspuns pacientul: "fn clasa a a-a m-am Inscris la baschet dorind foarte mult sa ajung un mare jucator. dar In acelali'i timp ma Ingrozesc la gandul ca va fi iarali'i scandal". de stereotipiile conversaiionale aehizitionate de-a lungul timpului. La un moment dat. ei se certau aproape tot timpul. soiul fiind solicitat sa spuna ce simte In legatura cu 0 anumita problema la care s-a gandit dinainte. Dragostea profunda pe care i-o purta I-a determinat sa se adreseze cabinetului de psihoterapie. In prezenia soiiei sale: "nici nu va daii seama ce Inseamna sa te simii atat de Incordat cum m-am simiit eu. intrand relativ puiin pe teren. Terapeutul i-a trasat soiului sarcina de a nota Intr-un jurnal ori de cate ori utilizeaza fraze specifice comunicarii afective.

Din acest motiv. Parca simleam ca zbor. fericit ~i dezamagit. Visam mereu sa ajung baschetbalist. 4. mulli parteneri devin experti in tehnica de a se rani unul pe celalalt. Din pacate aceasta a fost singurul meu succes in sport. Tehnica acordarii afectiunii apartine lui Richard Stuart (1973) l?i implica urmatoarele obiective: . 0 intamplare semnificativa din existenta sa. de a nu se profita de pe urma lor.Trebuie sa fie 0 experienla semnificativa pentru dumneavoastra. precum ~i despre evenimentele mai importante care I-au marcat in timpul casatoriei. uitand faptul ca ar putea sa-l?iacorde afecliune reciproca.sa determine pe fiecare partener sa devina con?tient de ceea ce Ii face placere celuilalt l?i nu de ceea ce II enerveaza. sa caute sa surprinda toate nuanlele relatarii. La inceputul terapiei. sau mai bine inregistrali-o ~i gand~i-va cum ali putea relata experienla respectiva intr-un mod mai incarcat emolional.care 0 lineam bine ascunsa. de frica de a nu fi exploatati. De atunci nici nu am mai incercat sa intru in vreo echipa de baschet". unchiul meu era antrenor de baschet ~i uneori. de pilda. trebuie sa-?i controleze propriile trairi ~i sentimente. In timp ce relata povestirile solicitate s-au petrecut doua fapte semnificative: . Cornel con?tien~za mai ales sentimente de ostilitate ~i furie. 2. de a nu parea slabi sau dependenti. care s-a petrecut in tinerelea dumneavoastra. 3. Persoana care asculta (partenerul). etapele psihoterapiei au fost urmatoarele: 1. Terapeutul i-a cerut pacientului sa elaboreze un numar cat mai mare de povestiri de acest tip ~i treptat. de~i in sine mea eram convins ca nu voi reu~i. m-am simlit in acela~i timp. Mai mult. ne jucam impreuna ~i totdeauna sufeream mult dind nu eram indemanatic. In cadrul relatiilor apropiate. Sprijinirea pacientuluisa ajunga la un nivelde comunicare incarcata afectiv: "Alegeli 0 experienta emolionala (poate fi ceva vesel. . Cand am ajuns rezerva. faptul ca era mandru de succesele ~colare ale fiicei sale sau faptul ca simlea satisfactie sa desfa~oare actiuni comune impreuna cu familia sa. sa intre. Acum este randul dumneavoastra sa tntrati in pielea personajului respectiv. oamenii se tem adesea sa-?i exprime sentimentele de tandrele. dind avea timp. Povestili experienla respectiva partenerului dumneavoastra de viala. Cereli partenerului de viata sa relateze. Parca nu era adevarat. trist sau chiar 0 psihotrauma). Cand am fost solicitat sa joc tot meciul am simlit ca visul meu devine realitate. Povestili-o cu voce tare. a inceput sa-i fie ceva mai u~or sa-?i exprime sentimentele autentice. Pacientul a invalat sa-i vorbeasca soliei despre experienlele din tinerele.pacientului a inceput sa-i fie tot mai u~or sa discute liber des pre aceste sentimente. la randul sau. 195 . in "pielea" personajului care poveste?te. 194 In acest caz. despre succesele profesionale.pacientul a inceput treptat sa con~tientizeze ~i alte tipuri de senti mente. des pre ceea ce a simlit cand s-a indragostit de ea. pe cat posibil.

Decizia cu privire la discutarea deschisa a dificultatilor din familie poate fi luata sau nu 1inand seama de 0 serie de aspecte. 2.sa Inve1e partenerul sa realizeze in mod deliberat. De multe ori spunem in gand: llnu conteaza e un fleac!" de9i cele Intamplate ne afecteaza foarte mult. partenerul va fi solicitat. In cele ce urmeaza. Tntr-o prima etapa. pacientul este solicitat sa realizeze 0 lista cu ac1iunile care ar putea face placere partenerului. In cadrul caruia. Discutarea Impreuna cu partenerul. Incredere 9i afec1iune celuilalt: 1. de teama faptului ca aceste discu1ii ar putea duce la destramarea familiei. poate sa iasa la iveala faptul ca. Ca urmare pacientul 19i va restructura lista In acord cu preferintele partenerului de via1a. cum ar fi: . iar partenerul trebuie sa Ie accepte. aceasta putand fi corectata prin observarea atenta a reac1iilor partenerului. fara sa protesteze sau sa devina hipercritic. In felul acesta rela1ia devenind mai gratificanta pentru ambii parteneri. "lnvita1i partenerul la 0 ac1iune comuna des pre care 9titi ca ii va face placere". Aceasta etapa presupune realizarea procesului invers. subiectului i se cere sa aleaga doua zile pe saptamana cand va avea grija de partenerul sau. de pilda. spunandu-9i In gand (lldar daca 0 sa gregesc?". "Pune1i discul sau caseta cu cantecul favorit al acestuia". ca atare. acesta din urma fiind obligat sa Ie accepte ca atare. Tnetapa a doua. 196 3.Persoana in cauza i9i pune problema daca are sau nu dreptul sa determine in vreun fel modul de viata comun. a ?c1iunilor de acordare a atentiei. T erapeutul trebuie sa-I incurajeze pe pacient sa elaboreze lista respectiva. Foarte mul1i subiec1i se simt bloca1i atunci cand Ii se cere sa elaboreze astfel de liste. Prezentam. Este evident ca majoritatea problemelor de acest gen 9i Ie pun femeile. 4. sotu1ui dumneavoastra nu-i face placere sa i se aduca micul dejun la pat. ignorand faptul ca 0 casatorie 197 . ni9te modele de exerci1ii prin intermediul carora subiectul este inva1at sa acorde sprijin. celalalt membru al cuplului va realiza anumite actiuni despre care crede ca ar putea face placere partenerului. Foarte frecvent partenerii evita discutiile legate de aspectele conflictuale care au loc in cadrul cuplului. Astfel de ac1iuni ar putea fi: "Utiliza1i spray-ul care ii place foarte mult so1ului dumneavoastra". "Tmbracati ace Ie haine care Ii plac foarte mult so1ului/sotiei. la randul sau sa realizeze acela9i lucru pentru celalalt. Dupa cateva zile cei doi analizeaza impreuna ceea ce s-a petrecut. In urma unor astfel de discutii. in ciuda indoielilor sale. Apoi. Pacientul este solicitat sa declangeze anumite actiuni din cadrullistei elaborate in prealabil.. acele ac1iuni care ofera satisfac1ie partenerului de via1a. 5. lldaca ac1iunea pe care am ales-o va dovedi faptul ca eu nu olil in1eleg destul de bine?" etc.

Decizia In legatura cu utilizarea spaiiului din locuinta. timpul tau 9i timpul petrecut Impreuna. bazata pe afeciiune nu face decat sa-i apropie mai mult pe parteneri. legate de proprietati. cine asigura Ingrijirea copiilor. fie de teama de a nu fi contraatacat.iresponsabilitaiile fiecaruia dintre ~oii. cheltuieli ::. reevaluate. iar In cazulln care unul din soii se recasatore9te care ar fi drepturile parintelui adevarat 9i ale celui vitreg asupra copiilor. Multe persoane evita sa-l?i critice partenerul. cal?tiguri. planning-ul familial. ca de pilda: . a Adesea criticile 9i certurile lipsite de sens nu reprezinta decat rezultatul unor "contracte maritale" neclarificate.i economii. terapeutii comportamentali9ti propun elaborarea unui a9a-zis contract de convietuire.. In timp ce acesta din urma consi199 i . deoarece este evident ca viaia unui cuplu este un proces dinamic. cat 9i cu expectaiii mascate..moderna implica un contract reciproc avantajos. . contract mituit sa faciliteze comunicarea deschisa l?i rezolvarea conflictelor care se ivesc.Alte persoane nici nu Indraznesc macar sa exprime deschis faptul ca exista 0 problema In familie pentru ca au impresia ca aceasta se va destrama l?i ca nu au 0 aM alternativa de viata. fie de teama de a nu-I rani. In cadrul caruia cei doi soti trebuie sa interactioneze de pe pozitii egale. Astfel. .Decizia In legatura cu posibilitatea de a avea copii. . 198 . Pentru solutionarea crizelor familiale. soiia va al?tepta ca soiul sa-l?i petreaca sfarl?itul de saptamana Impreuna. critica reciproca. precum 9i de a postula In mod clar drepturile ::. Intr-o prima etapa membrii cuplului cu probleme trebuie sa defineasca precis sectoarele 9i aspectele existeniei de care doresc sa se ocupe. Acest lucru contribuie la c1arificarea problemelor 9i nelnielegerilor 9i neteze9te calea pentru negociere 9i soluiionarea acestora. .Responsabilitatile gospodare9ti l?i Impariirea atribuiiilor. deoarece partenerii intra In relaiia maritala atat cu expectaiii deschise.Problemele financiare.Decizia legata de timpulliber. acestea preferand sa pastreze tacerea l?i sa acumuleze resentimente care vor izbucni Intr-un moment sau Intr-un loc nepotrivit sau vor avea un alt obiect decat cel real. Un alt aspect important In construirea unei relatii interpersonale autentice consta In Invaiarea subiectului sa realizeze l?i sa suporte 0 critica de tip constructiv. neconl?tientizate. ameliorate 9i chiar renegociate. Fiecare membru al cuplului este solicitat sa realizeze In mod independent 0 lista referitoare la problemele de mai sus 9i apoi listele se confrunta 9i se negociaza In prezenia terapeutului. Acest contract are menirea de a elibera pesubiect de teama patologica de a-9i c1arifica problemele. Listele de probleme trebuiesc permanent relnnoite. unele cupluri prefera sa Imparta timpul In timpul meu. Astfel.

e probabil vina mea. la randul dumneavoastra partenerulla timp nepotrivit ?i In locuri nepotrivite? . ce zici?".conduce critica din cadrul familiei la certuri fara sens? . In cazulin care aceste critici neexprimate nu vor fi scoase la lumina. lnvatati . . Model de antrenament psihologic pentru acceptarea criticii (dupa Fen s t ern h e i m 9i J e a n B a e r. obligaiia lui faia de soiie este sa ca9tige cat mai mulii bani 9i din acest motiv el lucreaza 9i In week-end. 2. " sa primiti critica In mod calm 7' linistit. In mod nejustificat sa critice sau sa fie criticate.In relaiia cu partenerul de viaia. 3. Inceteaza sa ma mai cicale9ti!". In loc sa raspunda defensiv (lieu nu am facut aceasta") sau agresiv (e?ti un om de nimic. Astfel. dar sa vedem ce putem face . Nici unul din parteneri nu-i comunica celuilalt a9teptarile 9i nemuliumirile sale. soiia. In acela9i timp nu reprimaii tendinia de a-I critica. Pentru a realiza acest lucru raspundeii la urmatoarele intrebari: .va face critica celuilalt sa va simW mereu vinovat? . .utilizaii 0 conversaiie Incarcata emoiional. ele vor constitui 0 sursa permanenta de nemuliumire care poate submina existenia cuplului. lnv?tati sa criticati pe celalalt fara sa-I raniti. daca sotia va ~ritica pentr~ ca aii fost prost dispus de'dimineaia este bine sa-i raspundeii: lIai dreptate. deoarece aceasta va conduce la 201 i I . doar acesta obisnuieste sa va critice? .va simiii'i adesea cuprins de resentimente pe care Ie exprimaii rareori? . totul este pierdut". 1 Primul raspuns la orice fel de critica trebuie sa nu va tulbure in mod exagerat. un pacient.utilizaii umorul. m-am simiit iritat pentru ca mi-ai spus de 10 ori sa fac acellucru". Con?tientizati faptul eli va supara sa fiti criticati de partenerul de viata. ceea ce presupune intensificarea comunicarii si nu 0 reactie agresiva. scopul acestuia nefiind modificarea partenerului. iar sOiul19i spune la randul sau: IItu nu inielegi ce povara apasa pe umerii mei.fiii inielegator cu partenerul de viaia. 1977) 1. caruia soiia ii repro9a mereu ca se Imbraca neglijent a fost Invaiat de terapeut sa-i raspunda: IIsunt mai sexy a9a. un ignorant. sfatul dat de psihologul comportamentalist este ca subiectul sa accepte sa realizeze ?i sa primeasca 0 critica de tip constructiv. acesta ar trebui sa dea un raspuns care sa favorizeze cooperarea (lIda.. un prost"). ci stapanirea situaiiei.. Pentru a realiza acest lucru: .qi . realizand ca uneori.va criticaii. 200 Tnaceste cazuri. Astfel. . acesta se descarca asupra dumneavoastra dupa 0 zi inearcata de stres.dedi dl. iar criticile pe care acesta Ie exprima nu va sunt adresate cu adevarat. Rezultatul este ca. dezamagita I?i spune: IInu ma iube9te.In casnicia dumneavoastra ia critica proporiii exagerate? Persoanele care raspund da la majoritatea Intrebarilor de mai sus se tem.ripostaii fara agresivitate. fara sa vrea. astfel.").

joc de rolin cadrul caruia acesta va accepta in mod deli~erat critica ?i va raspunde pe un ton calm. doi sOli tineric:are l. Astfel. -:. "niciodata n-ai sa fii in stare sa faci un lucru bun". odata cu fiecare expiralie. Pentru a ajunge la 0 comunicare interpersonala eficienta este indicat ca subiectul sa invete sa-si modifice ?i stilul de a critica.nu atacali partenerul de viala ca persoana.evitali sa-I criticali atunci cand este nervos.ucreaza ?i studiaza la cursuri seralen\. culpabilitate ?i retragere ?i acest model de acliune a capatat un caracter automat. ele pot deveni destructive. . esteindicat sa ne relaxam ?i sa respiram control at repetand mental cuvantul "calm". furie sau ca nu va dori sa se retraga in carapacea sa. despre ce este vorba. iar pentru a evita aceasta critica vom face In a?a felincat cuvantul "trebuie" ?i nu "a? dori" sau "mi-ar face placere" sa ne conduca viala. . Pentru ac~asta.acumularea unor resentimente. persoana va putea comunica partenerului sau ceea ce simte cu adevarat. pe care insa ?i-I petrec facand curalenie in casa. ?i acesta. Primul pas In renunlarea la acest model automat de comportament consta in con9tientizarea lui prin intermediul autoobservaiiei. trebuie sa linem seama de urmatoarele sfaturi: . aceasta nu inseamna ca subiectul nu va mai simli niciodata teama. Exista unele persoane care. B/ocati mode/u/ automat de raspuns. ori de cate ori ne dam seama ca vom declan?a 0 reaclie de furie ?i vom Incepe sa lipam. De pilda. subiectullnvala sa 202 . Odata identificate. daca nu facem ceea ce credem noi ca trebuie sa facem In calitate de sOl sau sOlie. ne a?teptam sa fim criticali. nu spuneii: "tu nu e?ti buna de nimic".nu utilizali comparaiii de genul "mama mea gatea mai bine" sau "fosta mea sOlie facea altfel". dar starile ~ emolionale respective vor fi controlate. "poate ca ai putea sa-Ii schimbi stilul.nu va criticali niciodata partenerulin public. Este evident ca relalia din cadrul cuplului ar funcliona mult mai bine daca cei doi ?i-ar 203 4. Mult mai indicat ar fi sa spuneli "ma nemullume?te modul in care faci aceasta. indiferent de ce anume face partenerul. ~stfel. Pentru a realiza acest lucru notali pe 0 foaie de hartie repro?urile pe care dorili sa i Ie aduceli partenerului ?i realizali un joc de rolimpreuna cu partenerul. va inlelege.l au timp sa stea impreuna decat In week-end. Astfel. Prejudecalile noastre despre cum trebuie sa fie un sOl sau 0 sOlie ideala joaca adesea un rol foarte important In evolulia relaliei interpersonale. cele mai pulin suparatoare. Chiar daca exerciiiul reu?e?te. In locul reacliei automate ca aceea a unui robot. la randul sau. Cand aceste prejudecali se centreaza in jurul modului In care trebuiesc facute anumite lucruri ?i cand se combina ?i cu 0 teama patologica de critica. ce zici"? opreasca aceste reaclii prin intermediul unei tehnici de relaxare. Incepeli cu afirmalii1e cele mai blande. reaclioneaza mereu Intr-o maniera stereotipa punand in acliune reaclii de evitare.

vor trebui sa ca!?tige mai mu1ii bani. in primul rand sa ne asiguram ca am facut tot ce este posibil ca relaiia sa funciioneze. partenerul nefericit nu intreprinde nimic a!?teptand ca celalalt sa-!?i asume responsabilitatea intentarii aCiiunii de divoFi. apelaii la un consilier-terapeut care ya poate ajuta sa luaii decizia cea mai buna. cu unele adaptari. pentru a invinge teama di nu sunt ni~te so1i ideali.fie datorita fricii de abandon.una din aciiunile intreprinse nu a func1ionat.va veii sim~i mult mai bine daca incheiaii relaiia.petrece timpul liber intr-un mod mai placut intr-un apartament mai pu1in perfect aranjat. se tem totu!?i sa rupa rela1ia. fie deoarece considera divoFiul ca pe un mare e!?ec in via1a (daca ai ajuns la divoFi. Pentru a realiza acest lucru. vor trebui sa se descurce singuri in gospodirie etc. In cazulin care va decideii pentru separare. Mul1i parteneri care nu se in1eleg defel. toate eforturile pentru salvarea casniciei. comportamentala !?icognitiv-comportamentala a tulburarilor anxioase sunt simple. in orice caz. Exista !?i persoane care se tem de divoFi. teama exagerata ca partenerul sa nu sufere. datorita unor dificulta1i sau sarcini suplimentare care le-ar putea reveni. In ciuda ratei crescute a divoFiurilor. utilizate !?ide subiectulinsul?i. veii constata ca. chiar in afara unor cabinete specializate de psihoterapie sau. economicoase!?i pot fi. binein1eles dadi acest lucru este ra1ional. * * * In incheiere precizam faptul ca metodele de psihoterapie scurta. Inainte de a lua 0 decizie. atat de importanta cum este aceea de a divoFia trebuie. este de dorit sa intreprindem impreuna cu partenerul. relaiie care se transforma in tortura pentru ambii soii. Din acest motiv. inseamna ca este ceva in neregula cu tine"). poateprelungi la nesfar!?it 0 relaiie nefericita de cuplu. terapeu1ii comportamentali!?ti recomanda pacien1ilor sai sa mai faca !?i unele lucruri pe care doresc sa Ie faca. De asemenea. multe persoane de varsta medie se mai tem de ce anume 'va spune lumea daca vor divoFia. . Adesea. in ciuda fricilor legate de ce anume se poate lntampla dupa divOFi. dupa un' numar minimal de l?edinie realizate sub indrumarea unui terapeut calificat. 204 Daca nici .

L. ALL. M. Grieger. Jean. G. 1996 11. Brooks-Cole. 206 7. A Practical Guide. Larso n. 1991. H 0 Ide v i c i . J. Weseley. 12.: Psihoterapiile . 5. (Ed s) . 1984. 207 . Dell Publishing Co. Inc. La z a r us. 17. The Five Life Plus Program for Conquering Fear. Addison. Neff. Bucure~ti. A Model for Giving Psychology Away. 1977. Y ate s. London. 8. 3. 14. Monterey. Glenview. Shaffer. 1984. W. Oxford Univ. Jossey Bass.. 15. C I ark. 1984 16. ASKLEPIOS. Butcher. S. Illinois.lonescu. K irk. Car son. I. . 1995. Bucure~ti. Baer. . K. California. P a u I i n e: Anxiety and Panic Attacks. R . 9. 1997. N. .. CarolynA Therapist's Manual for Cognitive Behavior Therapy in Groups. ::?tiintifidi ~i Tehnica. Phobias and Anxieties. Vas i Ie s c u. B ern a r d . New York. M.. R. New York.Psihoterapia . . D(Eds). Fensternheim. Ballantine Book. a II-a. London. I.. Their Cause and Cure. CERES. Scott Foresman Camp. J. .Terapia potrivita fiecarui pacient. R. R. 6. 1989. 13.Autosugestie ~i relaxare. Zi m bardo. H 0 Ide v i c i.Behavior Therapy. Ed. M. E ( E d s) . Stop Running Scared! Fear Control Training: The New Way to Conquer Fears. 1993. New York. H 0 Ide v i c i. CERES.. C. D. Plenum Press. New York 1977. Ed. Ed. Brooks Publishing Camp. Hub e r . H. Gazda. D.Teaching Psychological Skill.: Keys to Effective RET in Bernard. Sank. A. Plenum Press.Abnormal Psychology and Modern Life. A Practitioner's Guide.Using Rationale Emotive Therapy Effectively.Cognitive Behavior Therapy for Psychiatrie Problems. New York. . San Francisco. New York and London. Bucure~ti. Hawton. 1993. Graw Hill Book Compo New York.: MultiplelmpactTraining: A Life Skill Approach in: Lorson. G. Ed. P. Fawcett Crest. 1970. Coleman. Press. Washington. C. J .1985. California.Paterns of Adjustment. 1984. J. Ph: Shyness: What it is and what to do about it. I r in a . I r i n a.Tratat de Psihologie Medicala ~i Psihoterapie. Bucure~ti. H and ley. Ed. I r i n a . Menlo Park. 1991.un tratament fara medicamente. Publishing Comp. . Using Rationale Emotive Therapy Effectively: A Practitioner's Guide. Plenum Press. Mc. 2.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 1. London. 1995 10. London. Salkovskis P. 4. ed. Monterey. E(Eds).. Cal.Elemente de psihoterapie. Teaching Bychological Skills. Wiley.

CUPRINS CUVANT INAINTE NATURA ANXIETATILOR $1 A FRICILOR UMANE sA NE ELiBERAM PANICA BRULUI PSIHIC TULUI EFICIENT OBSESIILOR PSIHOTERAPIA ANXIETATII LEGATE DE PROBLEMELE SEXUALE PSIHOTERAPIA PENTRU PERSOANELE cu TEAMA DE A SE ANGAJA IN RELATli APROPIATE CU CEILALT' BIBLlOGRAFIE SELECTIVA DE ANXIETATE $1 5 7 24 FOBIILE .0 PIEDICA IN CALEA ECHILI$1 COMPORTAMEN54 TEHNICI SIMPLE DE PSIHOTERAPIE A 107 132 156 206 .

Culegere yi tehnoredactare comput~rizata Editura SEMNE Tiparit la Tipografia SEMNE '94 .