SFANTUL IOAN IACOB

5

AUGUST

Sfinte Ioane Iacob,roaga-te pentru noi pacatosii!

lui

Dumnezeu

“PĂRINTE IOANE, DUMNEZEU TE-A ALES DIN
NEAMUL ROMÂNESC CA PE O DUHOVNICEASCĂ OFRANDĂ CARE A FOST ARĂTATĂ LUMII, CA UN SEMN DE ÎNTĂRIRE,

ÎN VREME DE NECAZURI. DE ACEEA TOȚI BINECREDINCIOȘII CREȘTINI NEÎNCETAT CÂNTĂM LUI: ALILUIA!”

TROPAR
 Pe

sihastrul cel mare al Bisericii lui Hristos, pe povăţuitorul cel duhovnicesc al monahilor şi pe odrasla cea din Moldova răsărită, veniţi toţi binecredincioşii creştini să-l lăudăm şi cu dragoste să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Prea Cuvioase Părinte Ioan cel Nou de la Hozeva!

SFANTUL IOAN IACOB .

Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească. . înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august. cu metania din Mănăstirea Neamţ. atât pe valea Iordanului. care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă. cât şi în pustiul Hozeva.VIATA   Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi din Biserica Ortodoxă Română. constituindu-se într-un model veritabil de vieţuire în Hristos în era contemporană.

judeţul Botoşani. El este îngrijit timp de zece ani de bunica sa. moare şi tatăl său în război. După doi ani. . La 6 luni de zile de la naştere. Din botez s-a chemat Ilie. fiind singurul copil la părinţi. mama pruncului Ilie îşi dă sufletul. Alecu Iacob. care avea acasă şase copii. postul. Crăiniceni.învăţându-l de mic cu rugăciunea. Maria Iacob. De acum. fiind cel mai bun elev din şcoală. Primii ani de şcoală îi face în satul natal.VIATA (II)     S-a născut la 23 iulie 1913 într-un sat de pe malul Prutului. cercetarea bisericii şi respectarea rânduielilor creştineşti. lăsând pe micul Ilie cu totul orfan şi lipsit de mângâierea părinţilor şi a bunicilor. copilul este luat în grija unchiului său. anume Ecaterina şi Maxim Iacob. iar între anii 1926-1932 urmează gimnaziul "Mihail Kogălniceanu" la Lipcani-Hotin şi liceul "Dimitrie Cantemir" la Cozmeni-Cernăuţi. comuna Păltiniş. iar în familie i se spunea "Iliuţă". într-o familie de ţărani foarte credincioşi. în toamna anului 1916. În 1923 a decedat şi bunica.

.

ca să-l facă preot. simţindu-se chemat de Dumnezeu la o viaţă mai înaltă. le-a spus: "Nu. a atras din tânără vârstă pe cel ce a primit numele de botez Ilie. se ruga lui Dumnezeu săi descopere calea pe care să o urmeze. crucea şi icoana Maicii Domnului din casa natală. tânărul Ilie şi-a luat cărţile sfinte. fiind în zi de duminică. la viaţa monahicească. călăuzit de Duhul Sfânt. eu vreau să mă fac călugăr!" După un an. a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ.VIATA (III)     Dorul spre Împărăţia lui Dumnezeu şi al vieţii pustniceşti. unde face ascultare. şi. la infirmerie şi la biblioteca mănăstirii. pe când lucra la câmp. Dar el. zicând: "Mănăstirea!" Din clipa aceea nu a mai avut odihnă în suflet. după exemplul şi pilda Părinţilor care au trăit în pustie. cerând binecuvântarea duhovnicului său. rudele voiau să-l dea la facultatea de Teologie din Cernăuţi. . tânărul Ilie. În vara anului 1933. Deodată a auzit un glas de sus. În vara anului 1932.

în Regimentul 29 Infanterie. în Miercurea Mare. Naş şi părinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spătarul. cel de Ioan.   . unul din cunoscuţii călugări moldoveni cu viaţă îmbunătăţită. rasoforul Ilie Iacob este tuns în monahism de arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iaşi). egumenul schitului Pocrov. După terminarea stagiului militar. potrivit pravilei călugăreşti. continuând aceeaşi ascultare. în biserica mare a mănăstirii cu hramul Înălţarea Domnului – ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare – primind.VIATA (IV)  Între anii 1934-1935 îşi satisface stagiul militar la Dorohoi. La 8 aprilie 1936. un nou nume. se reîntoarce la mănăstire.

în continuare. Claudie şi Damaschin. Pentru aceasta îl iubeau şi-l căutau atât unii. Făcea prescuri. de smerenie şi milă faţă de toţi. în noiembrie acelaşi an. De asemenea păstra o atmosferă de iubire. menţinea curăţenia şi suna clopotul de slujbă. boli şi încercări de la oameni şi de la diavoli. cei trei călugări se retrag să ierneze în obştea Mănăstirii Sfântul Sava din pustiul Iordanului. cât şi alţii. unde S-a născut. fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă împreună cu alţi doi monahi din lavră. în Mănăstirea Sfântul Sava de lângă Betleem. timp de zece ani. Cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserică şi sfintele slujbe. După ce se închină la toate Sfintele Locuri şi sărută Crucea Golgotei şi Mormântul Domnului. bolnavi sau răniţi în război. . răbdând grele ispite. a pătimit şi a înviat Domnul nostru Iisus Hristos. Apoi. însoţitorii săi întorcându-se la Mănăstirea Neamţ. Avea şi ascultarea de infirmier al mănăstirii şi îngrijea cu dragoste atât pe călugări. care erau aduşi la infirmeria mănăstirii. cât şi pe numeroşii arabi şi beduini.VIATA (V)    Dorind viaţă pustnicească şi arzând cu inima pentru Hristos şi pentru Sfintele Locuri. Prima ascultare în obştea Sfântul Sava a fost cea de paraclisier. fericitul monah Ioan Iacob se nevoieşte.

Degetul Sfantului Ioan Iacob . Cunoscând bine limba greacă. Astfel.VIATA (VI)    Duhovnicul lui. din care se hrănea atât pe sine. şi mărturisea pe toţi călugării români nevoitori în Ţara Sfântă. cât şi pe cei ce veneau la el. Avea şi darul scrierii de învăţături şi versuri duhovniceşti. ziua era în slujba obştii şi a bolnavilor. cu metanii. iar noaptea se nevoia singur în chilie cu multe rugăciuni de taină. pe care le trimitea fraţilor săi din Ţara Sfântă sau le dădea pelerinilor români care veneau spre închinare la Mormântul Domnului. traducea unele pagini alese patristice. ieroschimonahul Sava era un mare povăţuitor de suflete. lacrimi şi citiri din Sfânta Evanghelie şi din scrierile Sfinţilor Părinţi.

VIATA (VII)    Între anii 1939-1940 fericitul sihastru Ioan Iacob s-a nevoit împreună cu un ucenic român într-o peşteră din pustiul Qumran. la 13 mai. în Biserica Sfântului Mormânt. În acelaşi an. Aici a cunoscut pe monahul Ioanichie Pârâială. aproape de locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos. Fiind eliberat. din cauza războiului. Cuviosul Ioan a stat cu mai mulţi călugări din Ţara Sfântă într-un lagăr peMuntele Măslinilor. . cu aprobarea Patriarhului României. Cuviosul Ioan Iacob este hirotonit preot în biserica Sfântului Mormânt de arhiereul Irinarh. la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache. răbdând multe ispite. singur. Obişnuia să se roage noaptea. fiind numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului (înfiinţat atunci de Patriarhia română). se reîntoarce la Mănăstirea Sfântul Sava şi continuă aceleaşi ascultări şi nevoinţe. Între anii 1940-1941. hrănindu-se doar cu pesmeţi şi puţine fructe. care i-a rămas ucenic credincios până la obştescul sfârşit. aproape de Marea Moartă. superiorul Așezământului Românesc din Ierusalim. În anul 1947 este hirotonit diacon.

Nevoinţa lui era aceasta: ziua nu mânca nimic până la apusul soarelui şi rostea neîncetat rugăciunea din inimă. neştiut de nimeni. în limba română. însă. la întreţinerea schitului şi odihnea cu dragoste pelerinii care poposeau acolo. spovedea închinătorii şi se retrăgea câteva ore la linişte într-o peşteră de pe malul Iordanului. iar cu mâinile lucra la grădină. Cuviosul Ioan Iacob a săvârşit zilnic toate sfintele slujbe. pe care îi spovedea. Cuvioasei Maria Egipteanca. încercând să urmeze. a tradus numeroase pagini din Sfinţii Părinţi cu învăţături pentru călugări şi pelerini. a înnoit chiliile şi biserica schitului şi. ostenindu-se mult pentru primirea pelerinilor din ţară.VIATA (VIII)   Timp de 5 ani. fie în chilie. . Noaptea. fie ieşind să se roage pe valea Iordanului. Noaptea săvârşea slujbele rânduite. a compus un bogat volum de versuri duhovniceşti. se nevoia singur. viaţa duhovnicească din schit. iar dimineaţa se întorcea la schit cu chipul luminat. după putere. mai ales. îi împărtăşea şi le dădea sfaturi mântuitoare de suflet. cât a dus această ascultare.

smochine şi bea puţină apă. unde scria versuri religioase şi traducea pagini patristice din limba greacă. prin unele scrieri sfinte şi prin uceniculsău. în cugetări şi în doriri duhovniceşti. În timpul zilei şi în clipe de răgaz. pe o scândură. în lacrimi neştiute. suferinţe. Aici s-a nevoit Sfântul Ioan Sihastrul cu ucenicul său. în postiri îndelungate. Mânca o dată în zi. mulţumind lui Dumnezeu pentru toate. pe o scară înaltă. în rugăciuni neîncetate. răbdând tot felul de ispite. ieşea în gura peşterii. comunicând cu cei ce veneau mai ales prin rugăciune. timp de 7 ani. pesmeţi. iar noaptea dormea câteva ore. fericitul Ioan se retrage cu ucenicul la o peşteră din apropiere. având o piatră drept perină. nu primea pe nimeni. în privegheri de toată noaptea. măsline. La peşteră. lupte cu diavolii şi cu înstrăinare totală. lipsuri. numită Chilia Sfintei Ana. aprinzându-se de multă râvnă pentru Hristos şi slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat. În sărbători mari şi în posturi Sfântul Ioan săvârşea Sfânta Liturghie în paraclisul peşterii Sfânta Ana şi se împărtăşeau amândoi cu Trupul şi Sângele lui Hristos. unde cu greu se ajungea. . la lumină.VIATA (IX)    Din vara anului 1953.

în timpul slujbei. a fost înmormântat în aceeaşi peşteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe. . miercuri 4 august. A fost înmormântat în peştera în care s-a nevoit şi care s-a umplut.VIATA (X)    În vara anului 1960. era bolnav şi suferea toate cu multă răbdare. Simţindu-şi sfârşitul aproape. hrănite până atunci zilnic de cuviosul Ioan. de nenumărate păsărele. la vârsta de numai 47 de ani. iar joi dimineaţa la orele 5 şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos. După trei zile. pe care şi-a însemnat-o pe peretele peşterii. Ştiuse mai dinainte data sfârşitului său. arhimandritul Amfilohie. s-a împărtăşit cu Sfintele Taine.

La 15 august 1980.VIATA (XI)     După 20 de ani. cerându-i ajutorul. semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor. şi chiar catolici. mai ales. acelaşi egumen i-a pregătit raclă sculptată în lemn de chiparos. de cei din România. hramul acestei mănăstiri. vin zilnic pelerini ortodocşi. Cipru şi Ţara Sfântă. răspândind bună mireasmă. împreună cu câţiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim şi cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului. dar. toţi cei ce se roagă cu credinţă. cu mare cinste. pe care. trupul său a fost aflat întreg. l-a aşezat în ea. O mare bucurie duhovnicească i-a cuprins pe toţi. El este cinstit de toţi ortodocşii. îl primesc. la 8 august 1980. pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale de pe pământ. şi l-a dus în procesiune. nestricat de vreme. depunând Sfintele Moaşte în biserica cu hramul Sfântul Ştefan din incintă. . De atunci. unde se află şi moaştele Sfântului Gheorghe Hozevitul. Această strămutare a moaştelor Sfântului Ioan s-a făcut cu binecuvântarea patriarhului Benedict al Ierusalimului. Grecia. ca să se închine la moaştele Cuviosului.

Fiul lui Dumnezeu. la data de 20-21 iunie.Hozevitul". Amin.  . şi văzând cinstitele sale moaşte. Doamne Iisuse Hristoase. l-a trecut în rândul sfinţilor. fixândui-se prăznuire pe ziua de 5 august. miluieşte-ne pe noi. 1992.  Cu ale lui sfinte rugăciuni. luând în considerare sfinţenia vieţii Cuviosului Ioan Iacob. data mutării lui la cele veşnice. sub numele de "Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ .Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

O. de asemenea. Trăgându-se de origine din părţile Dorohoiului.R. în Siria. chipul său a fost zugrăvit în icoane. adică la trecerea lui în rândul sfinţilor. Astfel în curtea Seminarului Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamţ s-a construit o biserică în cinstea sa (sfinţită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I. . un călugăr-imnograf din cadrul Patriarhiei ecumenice i-a alcătuit o slujbă. Sfântul Sinod al B. profesorilor şi ostenitorilor acestei scoli teologice înaintea Bunului Dumnezeu. şi patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi.RECUNOASTERE     Chiar înainte de a fi procedat la "canonizare". Sfântul Ioan Iacob este. iar credincioşii care ajungeau în faţa moaştelor sale. În numele Sfântului s-au zidit multe biserici. Patriarhul Ecumenic în anul 1996). îl cinsteau ca pe un adevărat sfânt. precum şi în catedrala Sfântului Gheorghe din Hama. a hotărât ca Sfântul Ioan Iacob să fie protectorul şi mijlocitorul elevilor.

Examenele erau tip grilă şi din 2006 se susţineau pe calculator. mulţumindu-mă cu ce reţineam din ce predau profesorii la ore şi cam atât. cărora nu le venea să creadă că stau cu nasul în cărţi. nu ştiam de unde să încep şi cum să încep să învăţ. Timpul trecea şi se apropia cu paşi repezi sesiunea de iarnă. sunt din Bucureşti şi vreau să vă mărturisesc cum şi-a făcut intrarea în viaţa mea Sfântul Ioan Iacob. am 29 de ani. Eu am început să conştientizez importanţa acestor examene. îmi plăteam singură facultatea şi probabil asta a contat foarte mult. Am început să-mi rezolv grilele din timp. . „Brânză bună în burduf de câine”. În anul 2006. îmi spunea mama mereu. Vreau să vă spun că eu nu am fost o elevă silitoare. deşi aveam toate cărţile cumpărate. iar eu nu ştiam acest lucru.MINUNE A SFANTULUI IOAN IACOB     Mă numesc Dumitru Carmen Mihaela. Începusem să intru în panică. spre mirarea părinţilor mei. deci eram prima serie. întâmplător m-am înscris la o facultate particulară din Bucureşti. românul nostru de la Hozeva.

cert este că am auzit foarte clar o voce care mi-a spus aşa: „Dacă vrei să îţi iei toate examenele. Şi am deschis ochii în auzul acestor cuvinte. Anii au trecut şi am uitat de sfântul. am învăţat ca niciodată în viaţa mea. Abia am putut să adorm şi spre dimineaţă s-a întâmplat minunea. în anul 2010. până la terminarea facultăţii. am terminat cei 4 ani de studiu cu media generală 9. roagă-l pe Sfântul Ioan Iacob să-ţi ajute!”. Cu ajutorul sfântului. nu mai puteam de emoţie. Despre Sfântul Ioan Iacob auzisem când eram copil din două casete audio cu viaţa sfântului. . Din anul II am început să fac acatistul sfântului înainte de fiecare examen. I-am spus mamei ce mi s-a întâmplat şi ea a făcut acatistul sfântului în timp ce eu eram la examen – şi ce credeţi? Am luat nota 8.12 şi licenţa cu nota 10.MINUNE A SFANTULUI IOAN IACOB (II)    Cu o zi înainte de primul examen. am crezut şi cred că a fost Îngerul meu păzitor. însă el nu a uitat de mine. Nu ştiu dacă eram trează sau încă mai dormeam.

Să nu creadă cineva că prin forţe proprii am promovat examenele. nu mi-am dat seama că-l supăr până nu am început să citesc cartea Sfântul Nectarie – Minuni în România. dar. Vă mărturisesc că eu la bacalaureat nu am învăţat nimic şi totuşi am promovat. mi l-a trimis pe dragul meu Sfânt Ioan să mă înveţe să am răbdare.MINUNE A SFANTULUI IOAN IACOB (III)     Vreau să-i cer iertare sfântului că nu am mărturisit minunea până acum. Nu aveam răbdare să citesc de mai multe ori o lecţie. doar improvizam şi Dumnezeu Şi-a făcut milă cu mine. ba chiar nu citeam deloc. Îi mulţumesc Bunului Dumnezeu şi Sfântului Ioan Iacob pentru ajutorul primit. Problema mea era răbdarea. credeţi-mă. chiar dacă aveam potenţial. cu puţin peste 6. ajută! . Doamne.

Tu esti a mea mijlocitoare La Milostivul Dumnezeu. Asemenea unui mormant! De nu erai Tu primavara A veacului intelenit. Atunci ar fi pustie viata. Preacurata Maica.LA USA MILOSTIVIRII Preasfanta Maica si Fecioara. Ar fi ramas de-a pururi iarna Si soarele n-ar fi zambit. Catusele celor robiti Si daruieste-le rabdare Crestinilor napastuiti! . Preacurata Maica. Iar astazi. De n-ai fi revarsat Tu zorii Peste pamantul adormit. Atuncea umbra cea de moarte Ar fi ramas fara sfarsit. Cand toti ne-am abatut la rau. De nu Te vei ruga fierbinte Ne paraseste Fiul Tau! Trimite semn de pocainta Poporului nedumerit Si ada iarasi la credinta Pe sufletul cel ratacit! Dezleaga. De n-ar avea in ceruri lumea Rudenie de pe pamant. Nadejdea sufletului meu.

MOASTELE SFANTULUI IOAN IACOB .

ICOANELE SFANTULUI IOAN IACOB ROMANUL .

.

VIEȚUIRE NEÎNCETATĂ ÎN RUGĂCIUNE! .BUCURĂ-TE.

DOBÂNDIREA DARULUI MÂNTUITOR! .BUCURĂ-TE.

BUCURĂ-TE. FIULE AL MOLDOVEI! .

CASA MEMORIALA CRAINICENI JUDETUL BOTOSANI .

.

.

.

.

”  Sfantul Ioan Iacob sa va ocroteasca!Amin! .CONCLUZIE  “Niciodata duhul nostru Nu se poate linisti Daca nu ne dam silinta "Intru Domnul a trai".

desigur ca nu se uita la samburi.“Acei care sunt satui de poame carnoase.caci vor veni zile cand se vor strange de vrajmasi cartile cele bune (adica poamele cele duhovnicesti) si atunci nevoiasii vor cauta samburasi vechi si nu vor afla.” (Sfantul Ioan Iacob) .dar ii rog pentru dragostea lui Dumnezeu sa nu calce in picioare si sa piarda aceste semincioare care sunt adunate cu sudori si cu lacrimi.

SFARSIT SI LUI DUMNEZEU SLAVA! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful