UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” CONSILIERE ŞI PSIHOTERAPIE MASTER ANUL I.

CONSILIEREA COPIILOR SUPRADOTAŢI ŞI TALENTAŢI

BODONI TÜNDE 2O1O

Structura referatului:

1. Introducere – generalităţi despre conceptul de “supradotat” 2. Cine sunt copiii talentaţi? – analiza termenului

3. Ce înseamnă termenul de “talentat, supradotat”?
4. Cum îi vedem noi şi cum se consideră ei înşişi? 5. Identificarea copilului talentat 6. Consilierea copiilor supradotaţi şi talentaţi 7. Modele de consiliere

8. Studiu de caz

contrazic într-un anume fel modelul social acceptat pentru copiii de aceeaşi vârstă cu ei. moral. Tot ceea ce este grandios şi plin de inspiraţie este creat de individul ce poate lucra în largul său. într-un fel sau altul. în continuare o să prezint îndetaliat lucruri foarte interesante despre ei. care prin anumite calităţi sau deficienţe de ordin fizic. Copii excepţionali. sunt deci excepţii – pozitive sau negative – contrariind aşteptările părinţilor şi ale educatorilor lor. ieşite din comun. surdomuţi).). delincvenţi minori etc. Iulian Nica. deficienţi senzoriali (ambliopi. 1 Tiberiu Bogdan. punându-le probleme în plus. sau comportamental. de norma obişnuită." Albert Einstein În primul rând trebuie bine analizat termenul de „copii excepţionali”.Consilierea copiilor supradotaţi şi talentaţi "Tot ceea ce este valoros într-o societate umană depinde de oportunitatea acordată individului de a se dezvolta. hipoacuzici. Este evident că toţi aceşti copii se distanţează. familia şi şcoala trebuind să se ghideze în educarea lor şi după alte norme educative decât acelea care se aplică îndeobşte copiilor obişnuiţi. Prin aceştia desemnăm pe toţi copiii. deficienţi de vorbire (logonevrotici). De aici rezultă că educarea lor nu se poate efectua numai cu mijloacele obişnuite. mintal. cât şi pe cei subdotaţi (întârziaţi mintali de toate categoriile).1 Dar dat fiind faptul că am ales să studiez copii supradotaţi şi talentaţi. pg. deficienţi motori. În această mare categorie înglobăm deci atât copiii superior dotaţi sub aspectul intelectual sau având aptitudini speciale. se manifestă diferit în raport cu covârstnicii lor. 5 . deficienţi caracteriali (copii în pericol moral. orbi.

îşi însuşeşte mai multe cunoştinţe şi astfel se conturează întreaga gamă de aptitudini ale personalităţii umane. Copii excepţionali. pg. iar alţi 5 % dintre copii nu pot face faţă integral cerinţelor şcolare. Iulian Nica. sau chiar şi mai repede. de aceea trebuiesc motivaţi să nu-şi lase copiii pierduţi. apar elevi care se diferenţiază de colegii lor. Ei nu trebuie să-i lase să se piardă. Acest lucru constituie o dificultate în dezvoltarea lor firească. 5-11 . astfel depăşindu-i pe anumite planuri pe cei de aceiaşi vârstă. Ei nu mai găsesc un limbaj comun de comunicare naturală cu covârstnicii lor. Absorbiţi de preocupările lor majore preferenţiale. chiar şi la fraţii gemeni care au condiţii identice de dezvoltare şi educaţie? În primul rând prin existenţa anumitor însuşiri psihice individuale. Circa 5 % din populaţia şcolară o reprezintă copiii supradotaţi. ei se specializează în mod precoce. care nu sunt satisfăcuţi de solicitările minore ale şcolarităţii. Cum se explică aceste deosebiri evidente. alţii îl suprasolicită în direcţia talentului provocându-i un dezgust timpuriu faţă de activitatea respectivă. în maturizarea lor pe plan social. Exemplu: Mozart a început să cânte la pian 2 Tiberiu Bogdan. Deseori unii părinţi îşi provoacă copilul „să se manifeste” faţă de alţii chiar şi când acest lucru nu este necesar. Intervenţia energică educativă trebuie să se facă din timp şi printr-o strictă colaborare între părinţi şi cadre didactice şi medicale specializate. Pe măsură ce copilul dobândeşte mai multă experienţă. Încă din primele clase ale şcolii generale. deoarece ritmul crescut sau de ce nu încetinit al celorlalţi deranjează desfăşurarea normală a procesului de învăţământ.Este interesant faptul că şi copiii superior dotaţi cauzează dese conflicte mai ales acolo unde părinţii şi educatorii nu sunt pregătiţi pentru educarea unor astfel de copii. de obicei tinzând să se izoleze. 2 Părinţii unor astfel de copii au o răspundere enorm de mare. în funcţie de condiţiile de viaţă. date fiind capacităţile lor. Acest procent de 10 % constituie elementul „problemă” în şcoală. anumitor înclinaţii şi aptitudini. unele manifestîndu-se încă de timpuriu. proiectat pentru un ritm mediu. fizic sau intelectual. Ei reprezintă „comoara societăţii” noastre. Se ştie că cei mai mulţi copii superior înzestraţi au tendinţa de a se izola de ceilalţi. Predispoziţiile ereditare constituie baza de plecare a viitoarelor aptitudini care vor apare şi se vor dezvolta.

cu pasiune. 1984 Special Education Information Handbook. pg. 1971 al Comisiei de Educaţie a Congresului SUA care precizează: copiii capabili de performanţă înaltă sunt cei care au realizări şi/sau aptitudini potenţiale în oricare dintre următoarele domenii. Autorul menţionează că această categorie de aptitudini este “naturală” şi că poate fi identificată la toate fiinţele umane. Fr. 15-21 . Copii excepţionali. Iulian Nica. socio-afectivă. supradotare) a reprezentat. izolate sau în combinaţie: • • • • 3 Capacitate intelectuală înaltă Aptitudini academice specifice Gândire productivă sau creativă Abilitate în leadership Tiberiu Bogdan. unul din cele mai controversate concepte ale domeniilor psihopedagogice. înaltă abilitare. Toronto). senzorio-motrică.) care plasează respectivii subiecţi printre primii 15-20% din semenii de vârstă”. performanţe superioare. avea suficientă pregătire pentru a fi admis la conservatorul din Viena. care necesită experienţe de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele obişnuite furnizate de şcoală. să consulte un specialist înainte de a hotărî viitorul copiilor lor. potenţial înalt. mult timp. etc. (Ministry of Education Ontario. Sfatul cel mai important pe care putem da părinţilor este că dacă se observă la copiii lor că se îndreaptă spontan.de la vârsta de 3 ani şi să compună la 4-5 ani. Gagné considera că dotare supramedie ar “corespunde nivelului de potenţial aptitudinal dezvoltat nesistematic şi legat de cel puţin un domeniu de expresie umană (intelectuală. Enescu numai după 3 ani de cântat la vioară. Un moment important în clarificarea conceptului de dotare supramedie l-a constituit Raportul Marland. Alţi autori consideră că supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de dezvoltare a aptitudinilor generale/specifice. cu dragoste şi interes spre un anumit domeniu al activităţii umane şi obţin rezultate ce-i diferenţiază de alţi copii de aceeaşi vârstă. creativă. la vârsta de 7 ani. 3 Dar ce înseamnă supradotat sau talentat? Conceptul de dotare aptitudinală înaltă (talent.

muzică. abilitate în lucrările academice) Abilităţi de gândire creativă (idei originale. o extraordinară capacitate de observaţie etc.) Talent academic (spontaneitate excepţională în şcoală. Conform ultimelor definiţii. În acest sens. copiii supradotaţi şi talentaţi sunt cei care sunt identificaţi de către persoane calificate profesional. abilităţi de a dezvolta o interacţiune productivă cu ceilalţi) http://www. Conform ei. 1994). sunt consideraţi supradotaţi acei indivizi care prezintă spontaneitate (naturaleţe) şi/sau un înalt potenţial (randament) în oricare dintre următoarele domenii: • • • • 4 Abilitate intelectuală generală (curiozitate intelectuală. tipurile de capacităţi pe care sistemul este interesat să le dezvolte cu prioritate. programul pentru supradotaţi realizat în şcolile publice din Portland (Oregon) în 1995. expresie dramatică. patronat de Fundaţia Ford. O altă definiţie este cea din Raportul Maryland (1971). care posedă abilităţi demonstrate sau potenţiale ce arată o mare capacitate de realizare în domenii ca intelectualul. creativitatea. talent mecanic şi capacitate de lider social. propusă de Comisia pentru Educaţie a Ministerului Educaţiei din Statele Unite. trebuie să luăm în cosiderare câteva repere teoretice şi practice. dans creativ.com/doc/17222313/Introducere-in-Consiliere. distingerea situaţiilor determinate) Abilităţi de lider (evidenţiere prin putere. După Pendarvis (Pereira. scriere creativă. 2. activitatea academică. cele mai importante consideraţii pragmatice din sistemul şcolar sunt: 1. pg.• • Talent pentru arte vizuale sau scenice Aptitudini psihomotrice 4 Pentru a defini acest concept. a adoptat o definiţie a supradotării care includea aproximativ 10 % dintre elevii cu capacităţi intelectuale înalte şi tot dintre cei mai talentaţi în fiecare din cele 7 aptitudini speciale: artă. capacitatea de lider sau în artele teatrale şi vizuale şi care din acest motiv necesită activităţi sau servicii speciale ce nu sunt oferite de obicei de către şcoală. fondurile disponibile pentru educarea copiilor supradotaţi. 74 . autocontrol.scribd.

etc. afirmarea unor forme de creativitate. contribuţie deosebită adusă la organizarea activităţilor ludice. tehnică. Se încearcă chiar alcătuirea unor inventare a particularităţilor psihice şi comportamentale ce caracterizează aceşti copii şi anume: posibilităţi îndelungate de concentrare şi de retenţie. Copiii supradotaţi . gimnastică. muzică. sculptură. Sub raport comportamental aceşti copii nu se integrează întotdeauna bine în colectiv.Educaţie. manifestarea de conduită. devin mai puţin atenţi la unele lecţii ce nu se ridică la nivelor lor. Supradotaţii (se apreciază că) posedă un sistem nervos central ce le permite îndeplinirea unor sarcini complexe ce se bazează pe abstracţie intelectuală deosebită şi imaginaţie creatoare. abilităţi manuale) Există cercetători cărora nu li se pare justificată separarea pe care o fac mulţi specialişti între dotarea intelectuală. îndemânare. dans. durând 8 ani şi având caracter de obligativitate pentru vârstele cuprinse între 6 şi 14 ani) se evidenţiază prin iniţiativă şi originalitate. sport. creativitate şi talentele speciale. desen. s-a observat că elevii talentaţi selecţionaţi între anii I şi III de EGB (= Education General Basica. Aceste însuşiri sunt completate de interesul pentru activitate perseverentă şi motivaţie corespunzătoare. se abat de la unele norme şcolare. în aptitudinea de 5 Yolanda Benito. cu o dezvoltare psihică din care se distinge o inteligenţă de excepţie ce îşi pune amprenta asupra întregului comportament. însuşirea deprinderilor de citit înaintea altora şi cu multă uşurinţă. sunt mai preocupaţi de ideile lor.) dau impresia că excelează în mai multe domenii în acelaşi timp (Garcia Yague. 1986). În ciuda faptului că reprezintă doar 6 % din populaţie. Potenţialul supradotaţilor şi performanţa lor se manifestă în aptitudinea şcolară şi talentul la învăţătură. complexe în joc. 5 Dar cum îi vedem noi pe aceşti copii şi cum se consideră ei înşişi? Majoritatea specialiştilor apreciază copiii cu disponibilităţi superioare ca fiind precoci. pg.• • Artele vizuale şi de reprezentare (abilităţi pentru pictură. orientarea de timpuriu spre unele activităţi în care dobândesc rapid cunoştinţe vaste. învăţământul general de bază în Spania. Aceşti copii cu aptitudini specifice sau talente excepţionale (muzică. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. 13-15 . teatru) Abilităţi psihomotorii (performanţă sportivă. în aptitudinea creatoare şi talentul descoperirii. fac comentarii asupra regulilor impuse dând impresia de obrăznicie.

în aptitudinea verbală şi talentul comunicării persuasiv-cognitive. în aptitudine artistică şi talentul de a se exprima prin simboluri. copiii şi profesorii.2 Yolanda Benito. fără atenţie. mai ales pentru grupurile situate la extremele scării.Educaţie. ducând o luptă interioară pentru atingerea perfecţiunii. chestionare. Technicile trebuie selectate după calităţile ştiinţifice. Dar soluţia nu ar fi să li se ceară să-şi diminueze dorinţele şi ţelurile. în discuţii şi prin diverse chestionare. Uneori se comportă astfel deoarece nu-şi pot atinge propriile obiective. 1988). Identificarea copiilor supradotaţi Cercetătorii au stabilit că diagnosticarea potenţialului copiilor şi tinerilor înalt abilitaţi este utilă. această ipoteză este destul de sigură (White. fiabilitate şi validitate. 1991) trec în multe ocazii neobservaţi. pg. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. În această evaluare. instrumente şi metode: întrevederi cu părinţii. Uneori pot fi vulnerabili şi uşor intimidaţi. modele. deţin o „supradotare ascunsă”. teste standard etc.conducător şi talentul de a-şi impune voinţa în faţa celor din jur. iar cei supradotaţi nu sunt luaţi în evidenţă. Evaluarea trebuie să cuprindă procedee multiple. liste. Jacobs afirma că cele mai corecte estimări (70 %) le oferă părinţii copiilor de vârstă mică. 64 . o mare importanţă o are judecata părinţilor. refuză să-şi facă treaba sau o fac în grabă. fiind într-adevăr dificil să-i identifici la o simplă vedere în sala de clasă.ro/family-life. în aptitudinea ştiinţifică şi talentul de a prognoza unele fenomene. după obiectivitate. aptitudinea tehnică şi talentul de sincronizare a mişcărilor. Acestora li se cere. pentru că ei pot observa în orice împrejurare pe copiii lor. Pentru al treilea an. S-a constatat că mulţi dintre copiii selecţionaţi pentru identificare nu sunt supradotaţi. observaţii. Elevii supradotaţi (Alonso. dar mulţi sunt cei care.php?art=12&page=1. nereuşind să-şi satisfacă dorinţele. sunt frustraţi. tocmai deoarece nu se remarcă printr-un curriculum obişnuit. 6 Copiii supradotaţi sunt perseverenţi în încăpăţânarea de a-şi satisface interesele.psiholife. forme. Copiii supradotaţi . mai adecvată ar fi întărirea încrederii în sine astfel încât să aibă suficientă motivaţie pentru a munci şi pentru a-şi atinge idealurile. la sfârşitul celui de-al doilea an de viaţă. 6 7 7 http://www.

profesorii şi prin diverse chestionare. pg. forma C (Visual Retention Test) 9 Dezvoltarea cognitivă şi intelectuală: Probe psihometrice folosite în acest caz sunt: 8 9 8 Cele mai comune şi evaluate instrumente folosite în depistarea abilităţilor la cei Yolanda Benito.. Grupează aspectele problemei într-o formă calitativă diferită. Copiii supradotaţi .Testul Reversal al lui Edfeldt . fiind conştienţi de capacităţile sau limitele lor. de Silverman şi Rogers.P. Aleg situaţii mai dificile decât egalii lor. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. la 2 ½ an vedea partide întregi de fotbal.să relateze exemple concrete de comportamente care le-au atras asupra diferenţei de dezvoltare în raport cu alţi copii. Repertoare de bază ale comportamentului pentru învăţarea şcolară: capacitatea de atenţie. cum ar fi „Chestionarul biografic pentru părinţi al Universităţii Denver”. pg. Procesarea informaţiilor Aceşti copii au acces mai uşor şi rapid la informaţie.Testul Gestaltic Vizual-motoriu al Lauretei Bender (A Visual Motor Gestalt Test) . Funcţii de achiziţie integratoare. supradotaţi sunt: Tehnicile: 1. 2. Testele cele mai folosite pentru evaluarea în această situaţie sunt: . Exemplu: un copil la 1 ½ an era capabil să vadă în întregime la TV programe care-i plăceau. la 3 ani să construiască puzzle din 200 sau 300 piese. dezvoltare emoţională şi adaptare socială.Proba de organizare perceptivă a lui Santucci .Frosting . observaţie. având încredere în abilităţile proprii. 78-80 . clasifică informaţia relevantă şi irelevantă asociată cu o problemă particulară. Folosesc strategii într-o formă eficace şi flexibilă. Evaluarea funcţiilor individuale direct corelate cu învăţarea şcolară 3. 74-77 Yolanda Benito. Copiii supradotaţi . Studiul dezvoltării evolutive: datele biografice ale dezvoltării copilului sunt obţinute prin intermediul întrunirilor cu părinţii. memorie.Educaţie. sau „PL.Testul de memorie vizuală al lui Benton – administrare A. imitare.Prediagnostic infantil. contactul vizual şi îndeplinirea ordinelor.Educaţie. 4. 5. chestionar pentru părinţi”.

Proba Passalong (A performance Scale for the Measurement of Practical Ability) .Probe psihopedagogice de învăţare instrumentală. Forma L-M) . Victoria de la Cruz . Vocabularul: probe psihometrice folosite: . Forma L-M (Stanford-Binet Intelligence Scale) .BSID – Scala Bayley de dezvoltare infantilă .A.WPPSI – Scala de inteligenţă a lui Wechsler pentru preşcolari şi primari .Testul Factorului „g” de Cattell.Scala lui Alexander.Scala McCarthy de aptitudini şi psihomotricitate pentru copii . Scala 1 . de WPPSI .Probe de vocabular.Scala de maturitate mentală Columbia . şi C.Testul de vocabular în imagini Peabody . Forma I .Testul Boehm de concepte de bază .Probele de diagnostic preşcolar Maria Victoria de la Cruz . Universitatea din Denver.D. scala color (Progressive Matrices) .Stanford-Binet-Terman-Merill.) .Scala lui Brunet-Lezine Aptitudinile şcolare: Probe psihometrice folosite: .Probe de vocabular de Stanford-Binet (Terman-Merrill.Ghid Portage de educaţie preşcolară Socializarea şi adaptarea socială şi familială: Ghid Portage de educaţie preşcolară Chestionarul biografic.Test de aptitudini cognitive primare..Matricele progresive ale lui Raven.BAPAE – Bateria de aptitudini pentru învăţarea şcolară de M. de Silverman şi Rogers Testul familiei al lui Corman Întrevederi cu părinţii şi profesorii .Bateria de aptitudini diferenţiale şi generale (B.MSCA –Scala McCarthy de aptitudini şi psihomotricitate petru copii . de Canals şi alţii.

Testul arborelui. care compuneau o echipă de fotbal. Dezvoltarea motorie: Probe folosite: . în formă de pari. ţigări. Pentru testarea gândirii divergente. de 5 ani.ESPQ (Early School Personality Questionnaire. ochiul. de McCarthy . feţele. corespunde cu vârsta cronologică. Creativitatea: copilul supradotat dirijează pozitiv elemente noi. a răspuns la subtestul „Spune-mi toate lucrurile rotunde la care te poţi gândi” în următoarea formă: mingea. cu grosime de 1 cm. propunând în multe ocazii soluţii nebănuite. Cele mai frecvent folosite: * Testul verbal de enumerare: „Spune-mi toate lucrurile rotunde la care te poţi gândi”.Examenul psihomotoriu.interpretarea trăsăturilor item al exemplului Iată un exemplu: Silvia.Autoajutorarea: capacitatea copilului în această arie. nasturi.interpretarea figurii item al exemplului şi . întrunirile cu părinţii şi ghidul Portage la capitolul autoajutorare. de Koch (Der Baumtest) . de Goodenough . găurile curelei. se foloseşte testul lui Wallach şi Kogan. aluniţele. având o imaginaţie bogată şi fantezie. La 3 ani avea prieteni imaginari. * Testele reprezentative: .Probele de motricitate. ciudate şi misterioase ale mediului. gaura. buricul. La 5 ani şi 11 luni făcea driblinguri şi era în stare să lovească mingea cu antebraţele la volei. oglinzile. Personalitatea Se utilizaeză diverse teste cum ar fi: .Testul omuleţului. mandarina. Prezintă forme originale de rezolvare a problemelor. bombiţele. în mod normal. de Pierre şi Vayer .Ghidul Portage de educaţie preşcolară Iată un exemplu concret: Joaquin. introducea unele piese într-un tren de lemn. La probele de coordonare a braţelor şi picioarelor din Scala McCarthy atingea o vârstă echivalentă superioară celei de 8 ani şi jumătate. de Coan şi Cattell) . cerceii. La 2 ani şi 6 luni arunca cu balonul. la 11 luni. Probele folosite sunt: observaţia.

participativi (mai ales băieţii) – înţeleg şi învaţă foarte repede ideile – sunt stabili emoţional. Copiii supradotaţi .nu căuta să-l suprasoliciţi.caută un profesor care să i se potrivească. de Corman . în plan cognitiv. 82-90 http://www. afectuoşi. de obicei cuminţi şi docili – uşor extravertiţi 10 Odată identificat. recunoaşte şi acceptă că uneori nu mai poate face faţă presiunii . nu uita că recompensa este şi materială. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. acordarea unui sprijin şi a unei înţelegeri particulare în plan afectiv dar şi o instrumentare cu metodele şi tehnicile de muncă intelectuală. dar contează mai mult micile bucurii. să-i placă copilului. în primul rând.11 . Consilierea supradotaţilor se centrează pe dezvoltarea şi armonizarea persona10 11 Yolanda Benito.Testul familiei. o haină nouă etc. liniştiţi şi ştiu să înfrunte realitatea – sunt supuşi..supradotati. .Educaţie. deschişi.”11 Consilierea copiilor supratalentaţi Consilierea copiilor supradotaţi vizează. pg. o mâncare preferată. Pe baza studiilor s-a constatat că copiii supradotaţi de 6-7 ani tind să aibă următoarele caracteristici: – sociabili. care ne aminteşte de 5 reguli pe care ar trebui să le urmăm: “.laudă-i paşii chiar dacă sunt mici.când negociezi cu el. . pg. copilul talentat trebuie să fie în centrul nostru de atenţie (atât a părinţilor cât şi a educatorilor). maturi social.nu uita că e copil şi că are nevoie şi de activităţile vîrstei (joc).ro/resurse/revista-EXCELENTA-nr1-2008. micile răsplăţi care să-i umple sufletul de fericire: să iasă la joacă. . . Iată un sfat din partea psihologului Anda Negru.pdf.Proba bestiarului etc.

scribd.Silvermann (1993) stabileşte ca scopuri ale consilierii copiilor cu potenţial înalt: · Sprijinirea autenticităţii şi a idealurilor. umane.Colangelo (1979) precizează următoarele funcţii ale consilierii psihopedagogice oferită elevilor supramediu dotaţi aptitudinal: · Depăşirea frustrării ce apare frecvent când se planifică. · Sprijinirea acestei categorii de copii cu nevoi speciale educaţionale prin activităţi didactice adecvate. în special prin limitarea persistenţei acestora pe un singur tip de sarcini. timpul de abordare al sarcinilor. a compasiunii. · Sprijinirea supradotaţilor în înţelegerea şi aprecierea propriei senzitivităţi exacerbate. intereselor interpersonale. · Utilizarea tehnicilor centrate pe comportament. · Acordarea unui suport afectiv copiilor cu potanţial înalt. · Formarea unui nivel înalt de dezvoltare morală. a altruismului. · Asistarea părinţilor şi profesorilor pentru înţelegarea situaţiilor speciale. · Utilizarea de tehnici de consiliere centrate pe client. precum şi pe modalităţile de punere în valoare a performanţelor acestuia. · Determinarea contribuţiei acestor elevi. a integrităţii şi a responsabilităţii. · Dezvoltarea creativităţii. 74 . Colangelo (1991) consideră că „grupul de consiliere este singura cale eficientă de comunicare între cei talentaţi. care apar datorită gradului sporit de implicare afectivă a acestor copii în activităţile desfăşurate.com/doc/17222313/Introducere-in-Consiliere. N. 12 L. deoarece ei îşi împărtăşesc din experienţe şi îşi 12 http://www. necesare pentru a aborda sarcini de învăţare avansate. a curajului moral.lităţii copilului cu potenţial înalt. la progresul societăţii. din exterior. · Asistarea elevilor dotaţi în stabilirea unor obiective realiste.K. pg. · Formarea unui comportament civic. apropiate cu aceşti elevi. · Încurajarea judecăţilor de reflecţie. N. · Dezvoltarea autonomiei. viitori adulţi. · Construirea unei relaţii de consiliere calde. · Încurajarea simţului puternic al eficacităţii de sine: · Dezvoltarea capacităţii de conştientizare globală a realităţii interne şi externe.

1998). şi părinţii ce consideră că programele speciale nu sunt necesare şi eficiente.K. De cele mai multe ori. renunţarea la comunicare cu şcoala. Modele de consiliere În soluţionarea problemelor copiilor supradotaţi foarte importantă este relaţia părinţi-şcoală. frustrant pentru copilul care încearcă să facă o alegere. ceea ce conduce la: respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii.definesc şi explică percepţiile. În astfel de şedinţe de consiliere dotaţii îşi pot explora sentimentele şi pot conştientiza pecepţia celorlalţi despre persoana sa”. etc). şcoli private. „părinţii activi” au o atitudine critică faţă de şcoală. tacită sau explicită (Silvermann. de foarte multe ori. Părinţii consideră că este nevoie de programe speciale pentru satisfacerea nevoilor şi dezvoltarea abilităţilor copiilor talentaţi. „Excesul” de posibilităţi de realizare devine. tendinţa este de împărtăşire a informaţiilor despre copil şi de cooperare între şcoală şi familie. · Interferenţa se bazează pe conflictul între şcoală. · Conflictul este interacţiunea bazată pe atitudini antagonice cu privire la rolul şcolii între părinţi (activi) şi şcoală (pasivă). Adolescenţii şi tinerii cu abilităţi înalte au interese variate şi puternice iar scopul unei singure cariere li se pare limitat. În acest caz. · Dezvoltarea naturală se bazează pe acordul dintre părinţi şi şcoală cu privire la . Carmen. De asemenea.). care „proiectează” pentru aceşti copii o carieră universitară sau de cercetare (Creţu. Colangelo şi Dettmann (1982) au elaborat un model de consiliere ce conceptualizează patru tipuri de interacţiuni părinţi-şcoală: · Cooperarea se manifestă prin atitudinea de acceptare a părinţilor şi a şcolii a faptului că ambele trebuie să fie active în educaţia copiilor cu potenţial înalt. supradotaţii se confruntă cu expectanţe stereotipe ale familei şi şcolii. Tinerii dotaţi nu se simt întotdeauna liberi să aleagă cariera dorită. L. asumarea de către părinţi a unor programe în afara şcolii (mentori. deoarece ei percep expectanţele sociale ca pe o constângere. ce doreşte să furnizeze activităţi speciale pentru cei talentaţi. O altă temă a consilierii elevilor supradotaţi o reprezintă orientarea şcolară.

Gray propun un model de strategie în care părinţii sunt mentori ai propriilor copii. W.com/doc/17222313/Introducere-in-Consiliere. În asistenţa psihopedagogică a copiilor supradotaţii. · Împlinirea planului. superioare calitativ şi cantitativ.M. Această strategie are patru faze: · Identificarea. de către părinte. monitorizarea şi analiza evaluării. Managmentul unui cabinet de consiliere se referă la acele activităţi ce facilitează funcţiile echipei de conducere.13 · Orientarea către un obiectiv final care să vizeze în principal productivitatea creativităţii elevilor. · Proiectarea. planificarea şi controlul bugetului. · Oferirea unui model de comportament uman exemplar. pe o perioadă de 8-12 săptămâni. 13 http://www. aceasta oferind suficiente oportunităţi de dezvoltare. rolurile şi funcţiile consilierului sunt: · Evaluarea capacităţilor şi a altor caracteristici psihocomportamentale ale copilului supradotat. prezentarea şi terminarea produsului.A.scribd. 75-78 . copilului. a ceea ce ar dori să împărtăşească.Badwin desprinde următoarele elemente de comportament ale profesorului în relaţie cu elevii talentaţi în scopul prevenirii apariţiei problemelor specifice: · Întreţinerea unei relaţii pozitive şi apropiate cu elevii înalt abilitaţi pentru sprijinirea procesului de învăţare. părinţilor şi colegilor copiilor cu potenţial înalt. · Crearea. pg. cât şi a protejatului. facilităţi ale activităţii manageriale şi pevederi pentru resursele suport. necesare în predarea cu succes la aceşti elevi.Y. · Furnizarea de contexte educaţionale potrivite intereselor de studiu independent. A. · Orientarea vocaţională a acestei categorii speciale de elevi. care are rol de protejat. · Acceptarea unui plan de proiect atât din partea mentorului. Gray şi M. · Interacţiuni verbale. Acestea includ activităţi administrative: înregistrarea şi raportarea. din experienţa personală. · Asistarea profesorilor.rolul pasiv pe care trebuie să îl joace şcoala.

punea întrebări surprinzătoare despre lumea din jur: „Unde se duc morţii când mor? Dacă Dumnezeu a făcut toate lucrurile. De mică. vocabularul ei a surprins pe toată lumea.· Identificarea şi implicarea agenţiilor şi comunităţilor locale în sprijinirea elevilor talentaţi. · Stabilirea unui calendar de desfăşurare a activităţilor. Relatările părinţilor: Laura este mezina unei familii.14 La sfârşitul lucrării mele aş dori să prezint un studiu de caz. · Trebuie să fie flexibil.com/doc/17222313/Introducere-in-Consiliere. Organizarea se referă la punerea în acţiune a planului şi implică combinarea activităţilor cu resursele disponobile. bugetul. Controlul implică asigurarea că planul şi organizarea au atins scopurile propuse : · Monitorizarea. coordonării şi cooperării. · Trebuie să ofere o prioritate maximă comunicării . consilierul trebuie să respecte umătoarele etape: planificarea. Planificarea presupune identificarea activităţilor şi include: · Fixarea obiectivelor: · Detalierea sarcinilor de lucru. În elaborarea unui plan de management. · Trebuie să aibă o dezvoltare logică şi modele secvenţiale. să indice obiectivele imediate. Un plan de acţiune eficient va avea următoarele caracteristici: · Planificarea programului trebuie să fie dezvoltată. · Trebuie să ofere o bază pentru angajarea resurselor. cine l-a făcut pe Dumnezeu?” 14 http://www. intermediare şi de durată. · Compararea. 78-79 . · Raportarea. organizarea şi controlul (Kotter. pg.scribd. având 2 surori. · Corectarea. 1988). fiind fluent. · Estimarea resurselor necesare pentru fiecare sarcină concretă.

După mai multe testări. O dată. Când a reînceput şcoala. însă ea a luat tabla de şah. s-a confirmat: este supradotată. Totul mergea bine. desenele pe care acasă le făcea atât de bine se transformau în mâzgălituri. Laura era capabilă să socotească în memorie. când avea doar 4 ani. În vacanţe totul reintra la normal. niciodată nu făcea şi la şcoală. spunându-ţi ceva ce ştii deja. cum face acasă. la şcoală nu le putea face. Timpul trecea. Învăţătoarea nu înţelegea ce se întâmplă. fetiţa a început să regreseze. era mai retrasă. ieşea bucuroasă. se transforma într-un copil timid şi retras. copiii nu ar înţelege ce desenează şi ar râde de ea. În loc să înveţe. Când profesoara a început să-i înveţe pe copii să adune 5+6. Ea era considerată un elev slab. Acolo făcea diverse activităţi cu copiii ca şi ea. problemele pe care le rezolva cu mare uşurinţă.Comportamentul ei era similar cu al oricărui alt copil de vârsta ei. care nu se evidenţia cu nimic la ore. a aşezat toate piesele corect şi a făcut prima mutare de pioni. ar putea fi un copil supradotat. până când a început primul an şcolar. Simţindu-se neajutoraţi. părinţii i-au informat şi pe specialiştii de la şcoală. de exemplu 150+32+15-100+14=111. să progreseze. Familia era pe zi ce trecea tot mai surprinsă. „că-i va trece”. La şcoală nimic nu s-a schimbat. Acestea spuneau că ea nu ştie acest joc. era total schimbată. La problemele simple însă greşea. . părinţii au dus-o la psiholog. Părinţii o certau mult din această cauză. în speranţa că se va schimba ceva. părea că regresează: masa vocabularului ei se reducea considerabil. Ştiind că are nevoie de o educaţie specială. Specialiştii din şcoală au sfătuit părinţii să o lase în pace. Le era greu să înţeleagă că Laura. ea spunea că dacă ar proceda astfel. îi era teamă că va fi certată şi dusă într-un loc străin. ce ai face?” Rugată să deseneze şi la şcoală. iar Laura continua să aibă rezultate proaste la şcoală. Acolo se comporta „normal”. Ceea ce făcea acasă. chiar era sigură că nu fetiţa făcea acele desene pe care le deţinea. Aceştia însă parcă nu pricepeau sau le era mai comod să nu priceapă. însă Laurei îi plăceau zilele când mergea la Centrul Psihologic. a vrut să joace şah cu surorile ei. Răspunsul ei a fost:” Dacă pe tine te-ar ţine în fiecare zi unul în spatele celuilalt. dar avea şi excepţii.

matricele progresive Raven. testul arborelui al lui Koch. care să inhibe capacitatea de atenţie şi concentrare şi în general. Era mai mulţumită. deşi şedinţele dureau o oră şi jumătate. avea o gândire divergentă. demonstrând un repertoriu de bază adecvat unui comportament de învăţare.Laura avea 8 ani în 2003. testul de retenţie vizuală al lui Benton. rezultat care indică aptitudini extraordinare. Se purta agreabil. nu au fost identificaţi alţi indicatori de comportament legaţi de disfuncţii cerebrale. Are abilităţi în rezolvarea problemelor practice. PDE. este la un nivel înalt. Acasă era la fel. având în vedere criteriile de unicitate şi cantitate. scala lui Alexander. Studiul psihologic După multe teste utilizate (Scala de inteligenţă Stanford-Binet. testul Boehm. întrevedere cu familia) specialiştii afirmă că Laura se adapta perfect situaţiei de evaluare şi colabora cu entuziasm la tot ce i se cerea. obţine 167 de puncte. nu numai a celor strict academice. scala color. testul inversiunii. testul Passalong. fie se bătea cu surorile ei. chiar a avut curajul de a duce unul din desenele sale la şcoală. • Nivelul neurofiziologic În urma aplicării testelor Bender. a fost mutată la o altă şcoală. deşi continua să facă acelaşi tip de desene pe care şi ceilalţi copii le făceau în clasă. fie că picta. PDA. Câteodată era impulsivă. testul de creativitate al lui Wallach şi Kogan. testul familiei al lui Corman. scala maturităţii mentaleColumbia. TRVB. testul de vocabular în imagini Peabody. respectiv 13 ani şi 6 luni. poseda o mare fantezie. • Inteligenţa şi aptitudinile Laura are o vârstă mentală echivalentă cu aceea de 12 ani şi 6 luni. testul vizual şi motoriu al Lauretei Bender. funcţia cognitivă. chestionarul biografic. De asemenea era amabilă. • • Memoria vizuală şi abilităţile vizual-motorii Corespunde vârstei cronologice de 12 ani Creativitatea Măsurată prin testul Testul lui Wallach şi Kogan. . chestionar de personalitate infantilă ESPQ. MSCA. având însă un nivel ridicat de atenţie şi concentrare. căci a fost în continuare foarte dependentă de ceea ce fac ceilalţi.

sensibilă. dezvoltare emoţională şi adaptare socială. simplă. satisfăcută de posibilităţile sale de a face faţă la problemele vieţii. prudentă şi dominatoare. 17-23 . Copiii supradotaţi . Este individualistă. realizând nişte opere deosebite.• Personalitatea Este o fetiţă deschisă. Şi cine ştie? Poate într-o zi va avea şansa de a le mulţumi acest lucru.Educaţie. cu o stabilitate şi maturitate emoţională normală. Laura în ultimul timp s-a preocupat mai mult de pictură.15 15 Yolanda Benito. capabilă de a-şi controla sentimentele şi de a se adapta la lumea înconjurătoare. Nu se ştie dacă ea va deveni o pictoriţă expertă. Liniştită. pg. ea încearcă să impună propriile criterii celorlalţi prin metoda convingerii. Laura le folosea „la momentul potrivit”. însă mulţi o ajută şi o îndrumă spre lumea extraordinară a picturii. create cu o impresionantă technică. Ea aduna tot feluri de lucruri „ciudate” mamei ei. însă după cum spune şi ea.

Ed. Polirom.Bibliografie: 1.supradotati. http://www. Iulian Nica. http://www. Copii excepţionali. Copiii supradotaţi . dezvoltare emoţională şi adaptare socială. 1970 2. Tiberiu Bogdan. Didactică şi Pedagogică.2 5.ro/family-life. Yolanda Benito. 2003 3.html .com/doc/17222313/Introducere-in-Consiliere 6.ro/?cat=42 7. Bucureşti. http://www.Educaţie. http://silviuvasile.pdf 4. http://www.ro/resurse/revista-EXCELENTA-nr1-2008.ro/mapamond/bizar/geniu-la-doi-ani-3540.cancan.php?art=12&page=1.scribd.psiholife. Ed.