ANIMALE VERTEBRATE

Realizator: Pop Claudia Clasa: a VI-a B Profesor: Ivasuc Melinda

Cuprins
1.Peşti
• Peşti osoşi • Peşti cartilaginoşi-osoşi (sturioni) • Peşti cartilaginoşi

2.Broaşte sau amfibineni
• Broaşte cu coadă • Broaşte fără coadă

3.Păsări
• Grupe de păsări

1. PEŞTII

Peştii sunt cele mai simple vertebrate care trăiesc în mediul acvatic. Reprezentanţi: crapul, ştiuca, somnul, păstrăvul, scrumbia, morunul, nisetrul, rechinul etc. Caractere generale:• Corpul are formă de fus (hidrodinamică) la cei care sunt foarte buni înotători, dar suferă modificări la cei care trăiesc pe fundul apelor. • Peştii înoată cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi. • Scheletul osos este format din: scheletul capului scheletul trunchiului scheletul înotătoarelor • Sistemul nervos are o parte centrală (encefal şi măduva spinării) şi o parte periferică (ganglioni şi nervi). • Ochiul nu are pleoape. Peştii disting, la distanţă mică, lumina şi culorile. • Urechea apare pentru prima dată în seria animalelor; menţine echilibrul. • Organele mirosului se găsesc pe partea superioară a botului. • Organele gustative sunt reprezentate de grupări de celule situate pe buze, în cavitate bucală, în mustăţi şi în piele.

• Linia laterală şi vezica înotătoare există numai la peşti. • Sistemul digestiv este format din tubul digestiv si glandele anexe. • După natura hranei, peştii se împart în: peşti carnivori peşti omnivori • Inima este formată dintr-un atriu şi un ventricul. Circulaţia este simplă. - Respiraţia se realizează prin branhii • Sistemul excretor este format din doi rinichi şi două uretere care se deschid lângă orificiul anal. • Sexele sunt separate; femela produce ovule (icre), iar masculul spermatozoizi (lapţi). Clasificare: peşti osoşi peşti cartilaginoşi-osoşi peşti cartilaginoşi

1. opercul 2,5. linia laterală

3,4. înotătoare dorsale
6. înotătoare codală 7. înotătoare anală 8. solzi

9. înotătoare abdominală
10. înotătoare pectorale

Peştii osoşi
-> reprezintă 90% din peştii actuali Reprezentanţi: crapul, şalăul, ştiuca, somnul, tonul, guvidul, căluţul-demare. Caracteristici:• Forma corpului este diferită.

• Au culori de protecţie adaptate mediului de viaţă.
• Scheletul este în întregime osos. • Gura are o poziţie terminală şi uneori are dinţi.

• Branhiile sunt acoperite cu opercule.
• Coada are doi lobi egali.

crapi

ştiucă

păstrăv

Scrumbia de Dunăre

Peştii cartilaginoşi-osoşi
Reprezentanţi: cega, păstruga, morunul şi nisetrul. Caracteristici:• Scheletul este în mare parte cartilaginos. • Craniul este alungit şi formează un fel de cioc. • Nu au solzi, dar de-a lungul corpului se găsesc cinci rânduri de plăci mari şi osoase.

• Gura este aşezată pe partea ventrală a capului, nu are dinţi şi are forma unei despicături transversale.
• Branhiile sunt protejate de opercule. • Coada este formată din doi lobi inegali. • Sunt peşti răpitori. • Păstruga, morunul şi nisetrul au icre de culoare cenuşie sau neagră, foarte mult apreciate.

morun

cega

păstrugă

nisetru

Peştii cartilaginoşi
Caracteristici: • Au scheletul cartilaginos. Reprezentanţi: rechinul, vulpea-de-mare, vulturul-de-mare, torpilele

rechinul

Curiozităţi: • De la un morun de 1.400 kg s-au scos 400 kg de icre (aprox. 4.500.000 de icre).

2. BROAŞTE sau AMFIBIENI

Sunt vertebrate care trăiesc atât în apă, cât şi pe uscat. Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca râioasă, brotăcelul, salamandra, tritonul şi proteul.

Caractere generale:• Pielea este foarte subţire, umedă, cu mai multe vase de sânge
şi are rol în respiraţie. • Sistemul muscular este mai dezvoltat decât al peştilor. • Scheletul este mai bine diferenţiat.

• Sistemul nervos este format dintr-o parte centrală şi una
periferică. • Ochiul este protejat de pleoape. • Urechea este delimitată spre exterior de membrana timpanică. • La unii amfibieni limba este mare, cleioasă şi prinsă de partea anterioară a maxilarului. Partea liberă a limbii este îndreptată spre fundul gurii, fapt ce uşurează prinderea insectelor.

• Glandele anexe sunt ficatul şi pancreasul, iar tubul digestiv se deschide într-o cloacă. • Apar plămânii, cu două bronhii şi trahee. • Sistemul circulator este format din inimă (două atrii şi un ventricul) şi din vase de sânge: artere vene capilare • Circulaţia este dublă. • Sistemul excretor este reprezentat de doi rinichi, două uretere şi vezica urinară. • Sexele sunt separate. Fecundaţia este externă şi se realizează în apă. Dezvoltarea amfibienilor se face prin metamorfoză.

Clasificare: broaşte cu coadă
broaşte fără coadă

broasca râioasă

brotăcel

Broaşte cu coadă
Caracteristici:• Au coadă. • Membrele sunt egale ca mărime. Reprezentanţi: salamandra, tritonul si proteul.

salamandra

Broaşte fără coadă
Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca-de-pădure, broasca râioasă şi brotăcelul.

Caracteristici:• Membrele posterioare sunt mai lungi decât cele anterioare.
• Degetele sunt prevăzute cu o membrană interdigitală.

broasca-de-baltă
Curiozităţi: • Broasca este un animal curios: -> nu se îngraşă niciodată -> iarna îşi reduce metabolismul,dar nu slăbeşte -> poate fi îngheţată şi apoi revine la normal

AMFIBIENI
• ADAPTĂRI LA MEDIUL ACVATIC • Respiraţia tegumentară (prin piele) • Membrana interdigitală • Reproducerea • ADAPTĂRI LA MEDIUL TERESTRU • Membrele • Sistemul osos şi muscular bine dezvoltate • Respiraţia pulmonară • Ochii prevăzuţi cu pleoape

3. PĂSĂRILE

Păsările sunt vertebrate superioare, adaptate la zbor. Reprezentanţi: flamingo, pinguinul, pescăruşul, şoimul, egreta, pupăza, cucuveaua, pescăruşul albastru, colibri etc.

Caractere generale:• Corpul este fusiform (aerodinamic) şi acoperit cu pene.
• Membrele anterioare s-au transformat în aripi. • Pielea este uscată, cu o singură glandă care produce o substanţă grasă. • Apar oasele pneumatice şi carena (osul pieptului).

• Degetele sunt de obicei în număr de patru.
• Temperatura corpului este constantă (sunt homeoterme). • Ochiul este adaptat pentru vederea diurnă sau nocturnă. Ochii nu se pot roti, dar păsările îşi pot roti mult capul. • Esofagul se măreşte şi formează guşa. • Stomacul are două camere, a doua fiind pipota sau stomacul măcinător. • Sistemul respirator este adaptat mediului aerian: laringe superior laringe inferior (sirinx) plămâni şi saci cu aer

• Inima are patru camere. • Circulaţia este închisă, dublă şi completă. • Vezica urinară lipseşte, au cloacă • Numărul de ouă depuse anual de păsări este foarte mic. Ambii părinţi clocesc, pe rând, ouăle. • Puii pot fi neputincioşi sau pot părăsi imediat cuibul.

 Prezintă dimorfism sexual (femelele se deosebesc de masculi, care de obicei au un penaj mai vast şi mai colorat).
Curiozităţi: • Nandu (struţul american) are un comportament ciudat. Mai multe femele depun ouăle în acelaşi cuib (50-80 ouă). Ouăle sunt clocite numai de mascul şi tot el îngrijeşte puii.

flamingo

pinguini

pescaruş

şoim

egretă

pupăză

cucuvea

pescăruş albastru

colibri

Grupe de păsări
-> Clasificarea păsărilor s-a realizat după criterii: • externe (forma ciocului, a picioarelor şi mărimea aripilor) • interne (schelet-carenă) • ecosistemul din care fac parte

Stârcii
Reprezentanţi: barza, cocostârcul, egreta, bâtlagul etc.

Mediul de viaţă: locuri mlăştioase sau marginea apleor.

Raţa şi gâsca sălbatică, lebăda
Mediul de viaţă: lacuri, bălţi, iazuri.

Cocoşul-de-munte, ierunca
Reprezentanţi: potârnichea, fazanul comun, păunul, curcanul etc.

Porumbelul, turtureaua, guguştiucul
Curiozităţi:

Oamenii au încercat să reproducă prin note muzicale cântecul păsărilor. Simfonia pastorală a lui Beethoven transpune cântecul privighetorii, al cucului.

şi al pitpalacului.

Cucii
Mediul de viaţă: arboricol.

Ciocănitori
Mediul de viaţă: arboricol. -> sunt păsări insectivore foarte folositoare

Păsări răpitoare de zi
Reprezentanţi: uliul găinilor, acvila, şerparul, şoricarul, condorul, vulturul pleşuv

Caracteristici:• Vânează numai ziua.
• Picioarele se termină cu patru degete, cu gheare mari, ascuţite şi încovoiate. • Ciocul, puternic, este adaptat pentru a sfâşia prada.

• Aripile şi coada sunt lungi, cu pene foarte tari.
• Sunt foarte bune zburătoare. • Se hrănesc cu şoareci, şerpi, broaşte, iepuri, păsări, hoituri și chiar insecte. • Disting de la mari înălţimi prada de pe sol.

• Îşi fac cuiburile pe stanci şi arbori înalţi.
• Puii sunt neputincioşi.

Păsări răpitoare de noapte
Reprezentanţi: bufniţa, cucuveaua, huhurezul, ciuful de pădure

Caracteristici:• Ziua stau ascunse, iar noaptea ies la vânat.
• Se hrănesc numai cu pradă vie. • Nu au guşă. • Zboară fără zgomot: penele sunt foarte fine

aripile sunt late şi lungi
coada este scurtă • Ochii sunt mari, cu pupila dilatată şi auzul foarte fin. • Cuibăresc în locuri ascunse, unde stau şi ziua.

• Puii sunt neputincioşi.
• Doar bufniţa este dăunătoare, deoarece se hrăneşte cu păsări. • Celelalte răpitoare se hrănesc cu şoareci, viermi şi insecte.

-> sunt păsări folositoare pentru că se hrănesc cu mulţi dăunători.

Curiozităţi: • În stomacul unei ciocănitori s-au găsit 1.000 de furnici, iar în stomacul unui cuc 134 omizi şi 18 puişori de şopârle. • O cucuvea, din apropierea unei locuinţe, distruge mai mulţi şoareci şi şobolani decât trei pisici.

barză

raţă sălbatică

fazan

porumbel

ciocănitoare

uliul găinilor
bufniţa