Caracteristicile asigurărilor de viaţă Asigurările de viaţă au ca obiect garantarea plăţii unei sume de bani de către asigurător, în cazul producerii

unui eveniment legat de persoana fizică a asiguratului, şi anume: vătămarea corporală, îmbolnăvirea, decesul sau supravieţuirea acestuia. Chiar şi persoanele tinere se pot îmbolnăvi sau pot deceda în urma unor accidente neaşteptate, ce vor genera în mod automat şi dificultăţi financiare. Asigurările de viaţă au, spre deosebire de asigurările generale, anumite caracteristici, prezentate mai jos: Valoarea capitalizată este un fond care se acumulează pe întreaga perioadă de viaţă a poliţei şi la care deţinătorul de poliţă poate avea acces în mai multe moduri: poate face împrumuturi, poate opta pentru cumpărarea unei poliţe de asigurare de viaţă cu plata integral, sau poate răscumpăra poliţa. Dificultăţile financiare în cadrul asigurărilor de persoane sunt determinate de: necesităţile băneşti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare moştenitorului, după decesul asiguratului; restabilirea morală după deces. Motivaţia încheierii asigurărilor de persoane sunt: stresul; motivaţii personale; concepţia despre moarte. Riscul este definit de majoritatea economiştilor ca o pierdere propriuzisă, sau ca o pierdere produsă de o neglijenţă ce poate avea urmări asupra individului sau asupra unei proprietăţi. Suma asigurată se stabileşte în mod forfetar de către asigurat, în funcţie de nevoile şi posibilităţile sale financiare. Asiguratul poate să încheie mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiaşi eveniment şi pentru sume diferite, fără să fie împiedicat de lege sau de asigurător să facă acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurării, poate încasa drepturile de asigurare de la toţi asigurătorii deoarece aici nu mai este vorba de daună ca la asigurările de bunuri. Neavând caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricţii ca asigurarea de bunuri. Dacă în urma producerii riscului asigurat, asiguratul suferă o vătămare corporală sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de muncă, el are dreptul la o indemnizaţie de asigurare (suma asigurată), care să facă posibilă refacerea situaţiei sale financiare existente înaintea producerii accidentului sau contactării bolii. Interesul asigurării nu

prezintă importanţă, întrucât indemnizaţia de asigurare este datorată independent de existenţa unei daune. Indemnizaţia de asigurare reprezintă suma de bani pe care asigurătorul o achită asiguratului în cazul producerii riscului asigurat. Deoarece nici viaţa şi nici sănătatea unei persoane nu sunt evaluabile în bani, nu se poate pune problema unui raport între suma asigurată şi paguba suferită de asigurat. Contractul de asigurare se încheie în formă scrisă (prin completarea unei declaraţii de asigurare). După analiza răspunsurilor, asigurătorul este de acord cu încheierea contractului, redactarea contractului în formă scrisă şi înmânarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consideră încheiat prin plata primei de asigurare şi emiterea poliţei. Încetarea contractului de asigurare se realizează în următoarele moduri: modul obişnuit de încetare îl constituie ajungerea la termen, adică expirarea perioadei pentru care a fost încheiat; contractul încetează şi prin producerea evenimentului asigurat. Dar, există şi moduri mai puţin uzuale cum ar fi: denunţarea, rezilierea şi anularea contractului. Denunţarea se face de către asigurător, dacă asiguratul nu a comunicat, în scris, modificările intervenite în cursul contractului în legătura cu datele luate în considerare la încheierea contractului. Rezilierea înseamnă desfacerea pentru un timp a contractului, datorită neexecutării obligaţiei uneia din părţi din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract până la reziliere rămân valabile. Nulitatea contractului poate fi cauzată de declaraţii inexacte sau incomplete făcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, în momentul încheierii acestuia. Tipuri de asigurări de viaţă Asigurările de viaţă se pot clasifica în funcţie de riscul asigurat, de momentul achitării primei, de momentul încasării sumei asigurate şi de forma pe care acestea o îmbracă. Astfel în funcţie de riscul acoperit, asigurările de viaţă pot fi: a) asigurări de supravieţuire, b) asigurări de deces, c) asigurări mixte de viaţă, d) asigurări de accidente, e) asigurări de boală, f) alte forme. În cazul asigurării de supravieţuire, asigurătorul se obligă să plătească asiguratului suma asigurată, cu condiţia ca acesta să fie în viaţă la sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul de asigurare. Dacă acesta a

Asigurarea de rentă este asigurarea în care suma asigurată este pusă la dispoziţia asiguratului sub forma unor plăţi periodice cu titlul de rentă. asigurătorul este eliberat de angajamentul luat prin contract. Asiguratul câstigă în ambele cazuri dar cu preţul aferent acoperirii celor două riscuri. în momentul în care se solicită plata lor. cheltuielile de deces. şi nu are nici o obligaţie faţă de moştenitori. Asigurarea de accidente. beneficiarul asigurării intră în posesia sumei asigurate. În cazul asigurărilor de deces. Persoanele asigurate vor . primele de asigurare sunt plasate într-un cont şi din valoarea lor se vor scădea. La asigurarea mixtă de viaţă asigurătorul cuprinde două riscuri alternative într-un contract de asigurare unic. asigurătorul se obligă să achite suma înscrisă în contract. În acest cont se varsă. în cazul asigurării de deces încheiate pe termen limitat. asiguratul se obligă să plătească prime de asigurare toată viaţa. şi cea care garantează o rată minimă de rentabilitate. posesorul poliţei de asigurare poate schimba valoarea şi data efectuării plăţii primelor de asigurare. beneficiile de deces nu pot fi mai mici decât sumele asigurate iniţial pentru care s-a încheiat contractul de asigurare. ieşirea la pensie. existând posibilitatea ca plata primelor să se facă până la o anumită dată cum ar fi: data “x”. dând impresia ca asiguraţii câştigă în cazul producerii oricărui risc: în cazul decesului asiguratului. la anumite intervale de timp. la un moment dat. posesorul poliţei de asigurare poate.decedat înainte de expirarea termenului de valabilitate. fără a avea obligaţia de a anunţa anticipat societatea de asigurări. cu condiţia ca decesul asiguratului să survină în perioada de valabilitate a acestuia. modifica valoarea beneficiilor de deces. integritatea corporală sau capacitatea de muncă. iar în caz de supravieţuire. societatea de asigurări este cea care va decide cum vor fi investiţi banii. protejează asiguratul împotriva riscului de deces. În cazul asigurării de viaţă variabilă. protejează persoanele fizice de consecinţele nefaste ale unor evenimente neprevăzute care le poate afecta viaţa. dar ele pot fi mai mari. asiguratul încasează personal suma asigurată. dacă investiţiile făcute au fost profitabile. şi dobânzile obţinute. atât cel de deces cât şi cel de supravieţuire. beneficiile poliţei de asigurare se ajustează în funcţie de valoarea investiţilor prevăzute în poliţa de asigurare. proprietarul poliţei de asigurare are posibilitatea de a alege una din opţiunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispoziţie. posesorul poliţei poate retrage anumite sume din economiile acumulate. care pot varia în timp. În ceea ce priveşte asigurările de viaţă universală. totodată.

constă în obligaţia asigurătorului de a plăti suma de bani asiguratului căruia i s-a născut un copil. CALCULUL PRIMELOR DE ASIGURARE IN ASIGURARILE DE VIATA Factori determinanti In asigurarile de viata.primi cu titlu de indemnizaţie o sumă pentru acoperirea cheltuielilor de îngrijire medicală. Intr-o societate de asigurari de viata. provocată de un accident sau o boală. rolul cel mai important in calcularea primelor de asigurare il are actuarul. Asigurarea de sănătate permanentă urmăreşte să elimine sărăcia.este un mod de constituire a unei dote pentru copil. el are dreptul la o indemnizaţie de asigurare. a valorii de rascumparare . care se acordă periodic. dacă acesta se căsătoreşte înainte de a împlini o anumită vârstă. numit si matematicianul asigurarilor de viata. Rolul asigurărilor de sănătate este acela de acoperire totală sau parţială a cheltuielilor cu ocrotirea sănătăţii. Dacă asiguratul ajunge în incapacitate de muncă în urma unei boli sau a unui accident. asigurări de boală. în baza căreia asigurătorul se angajează să plătească o anumită sumă de bani asiguratului. Asigurarea de boală are drept scop protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporară de muncă determinată de boală. adesea asociată cu o incapacitate de muncă de durată. Clasificarea asigurărilor de sănătate: asigurări de accidente. Poliţe de asigurări de sănătate: asigurarea cheltuielilor de spitalizare. Asigurătorul onorează această asigurare dacă beneficiarul este în viaţă la data atingerii majoratului. diferenţa fiind suportată de stat sau de individ după caz. Asigurarea de natalitate . Asigurarea de nupţialitate . ori decedează. asigurări de sănătate permanentă. În caz contrar asigurătorul este exonat de orice răspundere legată de acest contract. asigurarea pentru intervenţii chirurgicale. refacere şi compensare a pierderilor de venit. într-un anumit termen. drepturile si obligatiile specifice in acord sunt dependente de probabilitatea de supravietuire a asiguratului. atât timp cât se menţine starea de incapacitate. stabilirea rezervelor matematice. asigurarea medicală de bază.este o asigurare de viaţă. asigurarea medicală majoră. Cele mai importante sarcini ale sale constau in determinarea primei de asigurare. Asigurarea dotală . Aceste asigurări au caracter facultativ şi se întind pe perioade lungi de timp. sau până când asiguratul atinge vârsta de pensionare. până când acesta ajunge la majorat. asigurarea medicală complexă.

rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor. profitul societatii de asigurari. ceea ce inseamna ca. se folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea. In cazul asigurarilor de persoane. altele decat cele de viata. Principalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general. riscul este apreciat ca fiind standard sau sub-standard. trebuie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si cheltuielile de asigurari. De obicei. dar si caracter special. starea generala de sanatate a populatiei respective . frecventa accidentelor. in principal a tabelelor de mortalitate. nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare. In unele tari. cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare. suma banilor colectati de la asigurati. Tabelele de prima se calculeaza pe baza statisticilor demografice. adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei persoane asigurate. dezvoltarea de produse noi. Pentru riscurile sub-standard se pretinde solicitantului plata unei extra-prime de asigurare. precum varsta si sexul asiguratului. cum ar fi tabelele de mortalitate pe baza carora se calculeaza primele de asigurare la nivelul unei populatii determinate. starea sanatatii acestuia. Pentru estimare.  Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa. calcularea “embedded value” si altele. . pentru un grup de contracte. Matematica asigurarilor de viata opereaza cu probabilitatile de supravietuire si de moarte. la care se adauga dobanda catigata din investirea acestora. femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 3-5 ani mai invarsta. tipul de activitate etc. se considera ca ceea ce s-a petrecut se va repeta si in viitor in conditii similare. Determinarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare:  Ratele de prima trebuie sa fie adecvate.  Ratele de prima trebuie sa fie echitabile. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza.pentru produsele cu capitalizare. durata contractului. Astfel. deoarece durata medie de viata difera destul de mult intre barbati si femei primele de asigurare pot fi diferite pentru persoane de sex opus avand aceeasi varsta.

denumita prima de risc. aceasta se poate achita o singura data sub foarma primei unice. Prima unica incasata. Asiguratorul colecteaza anumite sume din primele de asigurare. va incasa o prima mai mica decat cea corespunzatoare riscului. Se calculeaza o prima anuala.Prima de risc si prima nivelata Primele de asigurare pe care societatile de asigurari de viata le percep de la clientii sai sunt calculate in functie de criteriile mentionate. in primii ani ai perioadei de asigurare. asiguratorul va beneficia de intreaga suma de bani de la inceput. constatata pe toata perioada asigurarii. sau la expirarea contractului. Calculul primelor esalonate are in vedere faptul ca asiguratorul poate accepta incasarea aceleaiasi primei – sub aspectul nivelului – esalonat in timp. Asigurarile cu plata esalonata a primei sunt cel mai frecvent utilizate. iar ulterior datorita inaintarii in varsta a asiguratului. Astfel. situandu-se intre valorile extreme ale primei de risc (naturale). Prima unica este astfel calculata incat sa acopere riscul pe intreaga perioada asigurata. ceea ce inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce mai mare. Acest lucru nu este convenabil pentru asigurat si este dificil pentru asigurator. siguratorul va incasa. deoarece suma ce ar reprezenta prima unica ar constitui un effort financiar foarte mare al contractantului asigurarii. sau in transe periodice. care aceeasi valoare pe toata durata de plata a primelor. numita prima nivelata. ce reprezinta valoarea probabila a riscului asumat de-a lungul fiecarui an de asigurare. Aceasta modalitate de plata este foarte putin utilizata in practica. Dat fiind ca sunt asigurari pe termen mediu sau lung. pentru toata durata. neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile aferente. In acest fel. esalonat. va fi utilizata pentru acoperirea platii sumei asigurate. riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale. indiferent la ce data ar interveni decesul. o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului. in special in cazul unei asigurari pe termen lung. la care se adauga dobanda rezultata din investirea ei. desi riscul de deces este diferit de la un la altul . mai frecvent pentru asigurarile de viata pe termen lung. Prima neta si prima bruta Ca modalitate de plata a primei de asigurare in asigurarile de viata. vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului.

asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din . telefon. In consecinta. indiferent de momentul la care se produce decesul asiguratului. Acesta trebuie sa fie suficient pentru plata sumei asigurate. publicitate. un factor important in functie de care se calculeaza prima de asigurare. obtinandu – se astfel prima bruta. prima efectiv platita de asigurat. cheltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor. Primele nete calculate in asigurarea de viata iau in calcul:  Probabilitatea de producere a evenimentului asigurat  Varsta si sexul persoanei asigurate  Valoarea actuala a primelor  Valoarea actuala a sumei asigurate  Dobanda tehnica Toate aceste cehltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment (adaos) de prima la prima neta. tiparituri. valoarea actuala a ratelor de prima va fi egala cu prima neta unica.  Cheltuieli de reclama. avand un nicel redus.datorita imbatranirii persoanei asigurate. care se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima neta. Astfel. la care se adauga dobanda rezultata din investirea banilor si primelor viitoare ce se vor incasa. Suplimentul de prima include urmatoarele elemente:  Cheltuielile de achizitie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si cuprind salariile si/sau comisioanele agentilor de vanzari. care se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii. cheltuielile pentru examinarea medicala a clientilor (daca este cazul) pentru o evlaloare corecta a riscului. in timp ce cheltuielile permanente se efectueaza in fiecare an. Depozitul pentru cheltuieli este destinat acoperirii cheltuielilor initiale si celor permanente. Ca urmare. aceasta fiind de fapt. calculate ca o anumita cota procentualoa din primele de asigurari.  Cheltuielile administratice si gospodaresti ale asiguratorului respectiv cheltuielile legate de intretinere. Cheltuielile reprezinta astfel.  Cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare. apare necesara constituirea unui fond de rezerva. cheltuiel. alte cheltuieli de evaluare a riscului.I de incasare a primelor etc. cheltuieli de reprezentare etc.  Cheltuieli de automatizare. chirie.aceste cheltuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari.

Ratiunea practicarii acestei reducei este legata de faptul ca. ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator. Cea mai cunoscuta si mai frecvent folosita este metoda Zillmer. Un aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi.  Reduceri de marime. de doua tipuri:  reduceri de frecventa. Prima de risc are ca scop acoperirea tuturor solicitarilor privind plata sumelor asigurate ce trebuie platite beneficiarilor pentru persoanele care decedeaza intr – un an. care ia in considerare raspunderile asiguratorului fata de asigurat la un anumit moment. la care se adauga sumele care reprezinta cheltuielile permanente pentru perioada respectiva. din care se scade valoarea actualizata a viitoarelor prime. In general. pe de o parte. platite in avans pe o perioada mai lunga. la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale. semestriala). notificand acest lucru clientilor la aniversarea contractului. De regula ele se aplica asupra primelor brute de asigurare. are dreptul de a le modifica periodic. care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale mai mari de timp (plata unica sau anuala. Rezerva matematica “Rezerva matematica” este caracteristica asigurarilor de viata. in functie de conjunctura pietii.suma constituind cheltuielile initiale. Pentru determinarea rezervelor matematice. . putand sa le investeasca si. Ea reprezinta o parte din primele de asigurare constituite ca rezerva. pe care societatea de asigurari o creeaza pentru a putea plati sumele asigurate indiferent de momentul in care se produce evenimentul. societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari. Rezerva Zillmer este egala cu valoarea actualizata a sumelor asigurate viitoare. in principal. Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care. Acestea sunt. se folosesc diferite metode de calcul care tin cont de cheltuielile initiale. pe de alta parte. ea nu mai face nici un fel de cheltuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp. care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea unor polite de valori mari.

in schimbul promisiunii de a plati suma asigurata in caz de deces al asiguratului. Astfel. evident. denumita valoare de rascumparare. datorita nivelului ridicat al cheltuielilor efectuate de asigurator in aceasta perioada. datorita incapacitatii de continuare a platii primelor sau unui alt motiv. Pentru asi putea onora obligatiile asumate. termenul de dobanda reprezinta veniturile provenite din investitii financiare. asiguratorii accepta ca el sa ramana asigurat pe toata perioada initiala. Ea se calculeaza numai pentru contractele cu plata esalonata. are dreptul sa I se ramburseze o anumita.Valoarea de rascumparare In cazul contractelor cu capitalizare. doreste sa intrerupa contractul ianinte de data expirarii acestuia. rezilierile din primii ani de existenta ai contractului se concretizeaza in valori de rascumparare reduse. daca asiguratul. mai mica decat in cazul in care s – ar plati primeleconform conditiilor convenite. prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice. in calculul primelor de asigurare. asiguratorul creeaza un fond din primele incasate care va fi investit mai departe. creand un venit suplimentar. Rata tehnica a dobanzii Termenul de dobanda este potrivit pentru asigurarile de viata. Acea valoare poate reprezenta prima de asigurare (cu plata unica) prin care se recalculeaza suma asigurata. trebuie sa se tina cont si de procentul persoanelor care se asteapta sa rezilieze polita de asigurare in fiecare an. in functie de momentul rezilierii contractului. Asiguratul are dreptul de a rezilia contractul in orice moment si. de aceea. Venitul produs de dobanda obtinuta din investirea banilor reprezinta o sursa importanta de finantare a fondului din care se vor achita sumele asigurate in caz de decs. Acest procent este diferit. deoarece acestea se deruleaza pe perioada indelungata in care asiguratorul colecteaza sume mari de bani de la clientii sai. insa pentru o suma asigurata redusa. sub forma de dobanda. aceasta fiind. In domeniul asigurarilor. calculata in functie de valoarea de rascumparare la momentul respectiv. . Dobanda reprezinta pretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea banilor din primele de asigurare. Daca asiguratul nu poate sau decide sa nu mai continue contractul de asigurare. sau la expirarea asigurarii. sau la maturitatea politelor.

dobanda obtinuta nu se plateste beneficiarului sau asiguratului decat in momentul producerii decesului. respectiv al maturitatii sau rezilierii politei. dar in defavoarea evidenta a asiguratorilor. pe aceasta cale. este absolut necesar ca ea sa utilizeze in calcule o rata a dobanzii realista. Japonia se confrunta cu o puternica criza economica. Este important ca. In acest fel. prin regelementarile existente. corespunzatoare dobanzii obtinute de asigurator din investirea rezervelor matematice.ratele dobanzilor se aproprie de zero deoarece posibilatile de investitii sunt reduse sau aproape inexistente. Daca asiguratorului i se platesc prime. pentru renta viagera sau pensia de urmas). Pe de alta parte. se stabileste un nivel minim al acesteia. Pentru contractele cu capitalizare. In unele tari. se au in vedere dobanzile mixte. Pe de alta parte aceasta situatie s – a dovedit a fi favorabila clientilor. asiguratorul trebuie sa calculeze valoarea actualizata in cazul unei serii de plati viitoare (de exemplu. care au putut. Desi nu au reusit sa obtina din investirea sumelor colectate din primele de asigurari. societatile de asigurare care au prevazut rate tehnice ale dobanzii mai mari decat s – a putut obtine pe piata au trebuit sa respecte aceasta promisiune fata de clienti.Deoarece societatea de asigurari nu poate cunoaste dinainte cu exactitate dobanda ce se va obine din banii investiti de – a lungul timpului. se realizeze venituri chiar pe fondul crizei. in functie de situatia concreta a tarii si posibilitatilor de investire. valoarea politei creste in fiecare an cu cota de participare la profit. In matematica asigurarilor de viata. putand insa depasi acest nivel. Rata tehnica a dobanzii este promisa de societatile de asigurare ca rata minima. Dupa cum se stie. . el trebuie sa poata achita pentru fiecare prima o anumita suma in functie de de numarul de ani si de dobanda respectiva. in ultimii ani. Suma pe care trebuie sa o achite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu dobanda. dobanda ce poate fi obtinuta in viitor. in acest tip de contract. dobanda a trebuit sa fie platita. ele inregistrand mari pierderi. Un exemplu nu dintre cele mai fericite este cel al societatilor de asigurari din Japonia. Aceasta poarta denumirea de rata tehnica a dobanzii.

Tarifele de prime şi rezerva matematică la asigurările de viaţă La asigurările de viaţă. să fie în viaţă la împlinirea vârstei de x+1 ani şi se notează cu p(x). să înceteze din viaţă înainte de a împlini x+1 ani şi se notează cu q(x). încasarea primelor. Numărul mediu al supravieţuitorilor în intervalul de vârstă x la x+1 şi se notează cu lm(x). care a împlinit vârsta de x ani. care a împlinit x ani. ca şi la cele de bunuri ori de răspundere civilă asigurătorul este preocupat să asigure stabilirea rezultatelor financiare ale activităţii desfăşurate. E(x)= lm( x ) + lm( x +1) + . .lmϖ l ( x) în care: ω . şi se notează cu d(x). În plus primele trebuie să acopere şi cheltuielile legate de achiziţionarea asigurărilor.. adică în cursul anului considerat. pe ani de naştere şi vârste pentru bărbaţi. Pentru stabilirea tarifelor de prime se porneşte de la datele cuprinse în tabelele de mortalitate ale ţării respective.. Speranţa de viaţă la vârsta x indică numărul mediu de ani rămaşi de trăit pentru o persoană care supravieţuieşte vârstei x şi se determină prin însumarea numărului mediu de supravieţuitori lm(x) de vârsta x până la vârsta maximă din tabelă şi împărţirea rezultatului acestei adunări la numărul supravieţuitorilor vârstei x. Angajamentele asumate de acesta pot fi onorate nu mai dacă primele încasate de la asiguraţi sunt pe deplin acoperitoare. Iată care sunt şi ce exprimă indicatorii tabelelor de mortalitate: Numărul supravieţuitorilor de vârstă x arată câte persoane dintr-o generaţie ipotetică de 100 000 născuţi-vii mai sunt în viaţă la împlinirea vârstei x ani şi se notează cu l(x). Probabilitatea de moarte între vârstele x şi x+1 ani arată riscul la care este supusă o persoană. Aceste tabele conţin o seamă de indicatori calculaţi pe baza datelor privind numărul populaţiei şi cel al deceselor. femei şi ambele sexe. se notează cu E(x). plata sumelor asigurate etc. Probabilitatea de supravieţuire între vârstele de x şi x+1 ani arată şansele pe care le are o persoană. încheierea contractelor. Numărul decedaţilor între vârstele x şi x+1 ani arată câţi din supravieţuitori vârstei x mor înainte de a împlini vârsta x+1 ani.vârsta la care moare ultimul reprezentant al generaţiei iniţiale de 100 000 de născuţi-vii.

obţinem: Sn= S0×un care se mai numeşte şi formulă de fructificare. Ce sumă ar trebui depusă astăzi spre fructificare cu o anumită rată a dobânzii. Astfel. produce venit. în care vn – valoarea actuală a unei funcţii monetare optenabile după n ani. menţinut în circuitul economic. În perioada respectivă. venitul depus spre fructificare la o instituţie de credit se calculează cu dobândă compusă. 1 =v 1+i . atunci depunerea iniţială a asigurătorului în sumă de 1 leu. formula de fructificare . dedusă din formula fructificării banilor cu dobândă compusă: S ( n) = Sn(1 + i ) n daca notam devine: So=Sn×vn.Speranţa de viaţă la naştere. prin urmare dacă avem o sumă de bani depusă spre fructificare pe care o notăm cu S0. Dacă notăm cu „i” rata dobânzii acordată de instituţia de credit. dacă notăm 1+i=u. indică numărul mediu de ani pe care poate să-i trăiască un nou născut în condiţiile intensităţii mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă a tabelei de mortalitate şi se notează cu E0(x). aceasta să atingă nivelul dorit de noi? În acest scop aplicăm formula de mai jos. etc. la sfârşitul primului an devine 1+i. pentru ca peste un număr de ani. după n ani. în caz de supravieţuire a acestuia. în condiţiile unei rate determinabile a dobânzii. Venitul produs de fondul astfel constituit se ia în calcul atunci când se stabileşte mărimea primei de asigurare. se determină cu ajutorul formulei S0×i şi devine: Sn= S0(1+i)n. de durata păstrării acestora în circuitul economic şi de modul de fructificare. la sfârşitul celui de-al doilea an devine (1+i )2. asigurătorul îşi creează pe seama primelor încasate. iar asigurătorul se angajează să achite suma asigurată în caz de deces al asiguratului sau la expirarea asigurării. denumită şi „durata medie de viaţă”. Factorul un se găseşte calculat în tabele financiare pentru diferite procente. Pentru a-şi putea onora obligaţiile asumate. un anumit fond care. O particularitate a asigurării de viaţă o constituie perioada îndelungată – de 5-15 ani sau mai mulţi ani – pentru care se încheie. Venitul realizat de asigurător depinde de mărimea sumelor vărsate în fond. asiguratul plăteşte prime de asigurare.

dacă formula o înmulţim cu vx vom avea: întrucât suma elementelor de la numărător este calculată şi înscrisă.. Până la expirarea asigurării. prima netă se calculează cu ajutorul următoarei formule: ax= 1x +1x +1Xv +. Pentru asigurarea de supravieţuire pe termen lung. ca număr de comutaţie. în coloana Nx. a tabelei de mortalitate.. calculul primei nete are la bază următorul raţionament: asigurătorul presupune că toate persoanelecare au împlinit vârsta de l(x) încheie asigurări de persoane pentru aceeaşi durată (n ani) şi pentru aceeaşi sumă asigurată (1 leu).. adică în mod forfetar. prima netă se calculează cu ajutorul următoarei formule. Dacă suma asigurată se achită dintr-o dată. care încheie un contract de valabilitate pe n ani. sub formă de rente viagere posticipate. întocmit în baza tabelei de mortalitate şi a valorilor pe care le ia vx. formula devine: n Ex = Dx + n Dx .Dϖ ax = Dx . sub formă de rente viagere anticipate. 1× lx+n Prima netă se va determina cu ajutorul formulei: n Ex = 1x + nXv 1x in care n Ex = prima netă la asigurarea de supravieţuire donată de o persoană în vârstă de x ani. dintre persoanele care au încheiat asigurarea vor supravieţui lx+n persoane şi asigurătorul va trebui să plătească după n ani. ax = Dx + D( x + 1) + Dϖ Dx = N ( x + 1) Dx . valorile lui Dx pentru fiecare vârstă devin constante şi sunt înscrise în tabelul numerelor de comutaţie.1 ϖXv 1x Dx + D ( x + 1) + .Prima netă unică la asigurările de supravieţuire – trebuie să fie astfel dimensionată încât să acopere integral riscul pe care asigurătorul şi-l asumă faţă de asiguraţi. formula primei nete devine: ax= Nx Dx Dacă suma asigurată se achită în mod fracţionat.. Dacă suma asigurată se achită în mod fracţionat.

γ lnax – anuitate viageră anticipată limitată din cheltuieli administrativgospodăreşti. cheltuielile administrativ-gospodăreşti ale asigurătorului). fără să ia în considerare condiţiile concrete în care se efectuează operaţiile de asigurare. Mărimea rezervei matematice se poate determina cu ajutorul mai multor metode. pornind de la prima netă încasată de el. Rezerva matematică – diferenţa dintre valoarea actuală a obligaţiilor financiare ale asigurătorului şi valoarea actuală a obligaţiilor financiare ale asiguratului de onorat la un moment dat.Prima brută – pentru ca asigurătorul să-şi poată acoperi şi cheltuielile legate de efectuarea operaţiilor de asigurare. A – prima netă. cât şi de asigurat la fiecare an din perioada de valabilitate a asigurării.  Metoda retrospectivă – constă în compararea sumelor riscate atât de asigurător. şi anume:  Metoda prospectivă – se caracterizează prin aceea că compară de la an la an. Prima netă brută sau tarifară se poate calcula cu ajutorul formulei: A’=A+α +β A’+γ lnax. Asigurari de supravietuire – Functii biometrice . Rezervele de prime sunt de două feluri: teoretice şi practice. γ – cheltuieli adminisatrativ-gospodăreşti. unde: A’ – prima brută unică sau tarifară. α – cheltuieli de achiziţie. serveşte la acoperirea obligaţiilor viitoare ale asigurătorului. Rezerva teoretică de primă este cea pe care ar trebui să o calculeze asigurătorul. Rezerva practică de primă ţine seama şi de aceste condiţii. β A’ – cotă procentuală din cheltuieli de încasare. de la încheierea asigurării şi până la expirarea ei. cheltuielile de încasare a primei de asigurare şi gestionare. β – cheltuieli de încasare. valorile actuale ale obligaţiilor părţilor contractante. este necesar ca la prima netă să se adauge şi un supliment de primă (care include următoarele elemente – cheltuielile de achiziţie a asigurării.

cu exceptia varstei riscuri identice. iar in asigurari aceasta are valoarea de 100 de ani. Punctul de plecare in determinarea primelor aferente asigurarilor de persoane este reprezentat de functiile biometrice. se considera ca varsta de 100 de ani nu este atinsa de nici o persoana din populatia respectiva. Daca asiguratul decedeaza inainte de expirarea contractului si pierde astfel o parte importanta din suma asigurata atunci acesta are posibilitatea de a inscrie in contract clauza denumita contraasigurare care presupune rambursarea unei parti din sumele platite de asigurat. in caz contrar asiguratorul este exonerat de orice obligatie. Cel de-al doilea principiu consfinteste faptul ca. O prima functie biometrica care se regaseste in tabelele de mortalitate specifice fiecarei tari este functia de supravietuire. In baza fundamentarii primelor in cazul asigurarilor de persoane stau urmatoarele principii: . De asemenea. Acesta se noteaza cu l x si reprezinta numarul mediu de persoane aflate in viata dintr-o populatie omogena la varsta de x ani. societatea de asigurari plateste atata timp cat asiguratul este in viata. societatea de asigurari are posibilitatea de a plati suma asigurata fie dintr-o data la scadenta daca asiguratul este in viata fie periodic in timp.Asigurarile de supravietuire au ca obiect riscul de supravietuire a asiguratului la un moment dat. daca printr-un contract de asigurare se asigura mai multe riscuri atunci prima achitata de asigurat este egala cu suma primelor aferente fiecarui risc asigurat. Actuarii au realizat o clasificare a indivizilor in grupe omogene care prezinta. adica lω = 0. In general. Astfel.principiul aditivitatii primelor In conformitate cu principiul echivalentei sarcinilor operatiunea de asigurare este echitabila daca valoarea actuala probabila la momentul semnarii contractului este aceeasi atat pentru asigurat cat si pentru asigurator. . Omogenitatea este relativa depinzand de parametrii luati in considerare. ceilalti factori fiind greu de evaluat. persoanele care fac parte dintrun grup pot fi deosebite in mod sigur dupa varsta. in toate tipurile de asigurari de supravietuire. pe parcursul duratei de viata. Intr-un astfel de contract asiguratul se obliga la plata primelor de asigurare fie dintr-o data la momentul semnarii contractului fie esalonat pe o anumita perioada de timp.principiul echivalentei sarcinilor . Se noteaza cu ω varsta maxima pe care o atinge o persoana.

Probabilitatea de moarte imbraca urmatoarele forme : q(x. O alta functie biometrica necesara fundamentarii tarifelor de prime este probabilitatea de moarte sau de deces. Acestea.y) si reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsata de x ani sa fie in viata la implinirea varstei de y ani. y) sau q(x. In tara noastra primul tabel a aparut in 1990 dupa recensamantul din acel an si s-a datorat lui N Proporgescu si N Stanielevici.este probabilitatea unei persoane in varsta de x ani sa fie in viata peste n ani sau la varsta de x + n ani. Functiile biometrice prezinta o importanta deosebita deoarece stau la baza determinarii primelor de asigurare. Probabilitatea de viata se poate exprima in raport cu functia de supravietuire dupa urmatoarea formula : p(x. y) = 1y 1x In calculele actuariale se utilizeaza urmatoarea forma pentru probabilitatea de viata n x p= 1( x + n ) 1x unde npx -. y) =1. este necesar ca aceste tabele sa fie reinoite periodic si chiar sa se faca previziuni pentru periodele urmatoare deoarece asigurarile de viata sunt . Pentru o mai buna fundamentare a tarifelor de prime si implicit pentru diminuarea riscului de neplata a sumelor asigurate la scadenta contractelor. se gasesc in tabelele de mortalitate construite in fiecare tara si sunt influentate de specificul populatiei locale.y) si reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa nu mai fie in viata la varsta de y ani.p(x. y) = 1sau n x 1y 1x q =1 - 1( x + n ) 1x unde nqx reprezinta probabilitatea ca o persoana in varsta de x ani sa nu mai fie in viata peste n ani sau la implinirea varstei de x+n ani. Se noteaza cu q(x. Astfel societatile de asigurare cu capital strain trebuie sa-si adapteze calculele actuariale si sa ia in considerare tabelele de mortalitate din Romania.Cea de-a doua functie biometrica este probabilitatea de viata sau de supravietuire p(x. in principiu.

Notam cu i procentul mediu anual al pietei caracteristic perioadei de timp pentru care s-a incheiat contractul de asigurare. Astfel prima neta unica este Pnu = S x nEx Factorul de actualizare viager (nEx) se poate exprima in raport cu numerele de comutatie Dx dupa urmatoarea formula: . asigurarile de supravietuire se grupeaza astfel : . in caz contrar societatea de asigurari este absolvita de orice obligatie. Sa presupunem ca avem o persoana in varsta de x ani ce contracteaza o asigurare de supravietuire prin care urmeaza sa primeasca peste n ani (la implinirea varstei de x + n ani) suma de S u. prima neta unica este achitata de asigurat odata cu semnarea contractului. Deoarece in cazul asigurarilor de supravietuire societatea de asigurari isi onoreaza obligatia de plata doar atunci cand asiguratul este in viata. La momentul initial VAP(a) = Pnu deoarece.asigurari de supravietuiere cu plata fractionata Fundamentarea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata unica Aceasta categorie de asigurari se caracterizeaza prin faptul ca asiguratorul plateste o singura suma la scadenta daca asiguratul este in viata.m. daca este in viata.incheiate pe intervale lungi de timp (zeci de ani) in care pot aparea mutatii considerabile. In functie de modul de plata a sumei asigurate.asigurari de supravietuire cu plata unica . Notam cu VAP(a) = valoarea actuala probabila a asiguratului si cu VAP(A) = valoarea actuala probabila a asiguratorului. In cazul asiguratorului VAP(A) = S x nEx unde S este valoarea sumei asigurate. Daca operatiunea financiara dintre cele doua parti contractante ar fi certa atunci am avea de-a face cu un proces de fructificare a capitalului in sistem de dobanda compusa. factorul de actualizare viager utilizat in teoria asigurarilor are urmatoarea forma : n Ex= npxvn unde v= 1 1 +i Prima neta unica (Pnu) platita de asigurat la momentul semnarii contractului se determina pe baza principiului valorii actuale probabile sau al echivalentei sarcinilor.asigurari de supravietuiere cu plata anuala .

Intr-un fel este normala aceasta situatie deoarece in cazul asigurarii.deoarece : Pnu= 1 000 000 D50 D30 . Pentru aceasta asiguratul trebuie sa achite o prima neta unica in valoare de 132 500 u.m.1)20 pentru a obtine acelasi profit.m.m. unde Dx=vx x 1x Asadar in functie de numerele de comutatie prima neta unica aferenta unei asigurari de supravietuire cu plata unica se poate exprima astfel: Pnu= S D( x + n ) Dx Numerele de comutatie Dx sunt tabelate pentru toate varstele la un procent i dat.1)20 = 891 155 u. unde D50 = 716 iar D30 = 5403 Pnu = 132 500 Numerele de comutatie utilizate in calcule sunt determinate cu procentul de i = 10%.m. Astfel pentru ca la scadenta proprietarul depozitului sa beneficieze de o suma in valoare de 1 000 000 ca in cazul asigurarii el trebuie sa formeze un depozit initial in valoare de 100000 = 148683 u. pe cand in cazul depozitului banca plateste suma fructificata indiferent daca individul mai este sau nu in viata. daca este in viata.m.n Ex= D ( x + n) ) Dx . deci trebuie sa investeasca o suma mai mare (1. Deci rentabilitatea unei asigurari de supravietuire cu plata unica este superioara unui depozit bancar deoarece investind aceeasi suma initiala pe aceeasi perioada de timp in aceleasi conditii de dobanda asigurarea genereaza un venit de 1 000 000 u. asiguratul si-a asumat un risc suplimentar. pentru ca el poate pierde suma initiala daca nu mai este in viata la scadenta.. pe cand depozitul bancar doar o suma fructificata de 891 155 u. Daca persoana respectiva ar fi utilizat suma aferenta primei de 132 500 u. pentru a forma un depozit bancar in sistem de dobanda compusa in aceleasi conditii la scadenta ar beneficia de suma de 132 500 (1+0. . Superioritatea asigurarii fata de depozitul bancar poate fi explicata si din punct de vedere al sumei fructificate.m. Sa consideram o persoana in varsta de 30 de ani ce incheie o asigurare de supravietuire pe termen de 20 de ani prin care urmeaza sa primeasca la scadenta suma de 1 000 000 de u.m.

anuitati amanate limitate Fundamentarea primei nete unice in asigurari de supravietuire cu plata fractionata Aceste categorii de asigurari presupun împartirea anului financiar în m fractiuni si plata sumelor asigurate la începutul sau la sfârsitul fiecarei fractiuni de timp. aceste asigurari se mai numesc si fractionalitati. la inceputul sau la sfarsitul anului pe anumite perioade de timp.anuitati imediate limitate .m = 12 plata se efectueaza lunar .fractionalitati amânate limitate. Condiţiile generale şi speciale ale asigurărilor de viaţă practicate în România .m = 4 plata se face trimestrial .anuitati amanate nelimitate .fractionalitati imediate limitate .anuitati imediate nelimitate . Clasificarea fractionalitatilor se face analog cu cazul anuitatilor si anume: . Pentru: . in cazul in care plata sumelor asigurate se efectueaza anual atunci acestea se numesc anuitati si imbraca urmatoarele forme : .Fundamentarea primei nete unice in asigurarile de supravietuire cu plata anuala Asigurarile de supravietuire prezinta o larga diversitate din punct de vedere al modului de plata a obligatiilor partilor contractante.fractionalitati imediate nelimitate .m = 2 plata se realizeaza semestrial Deoarece plata sumelor asigurate este realizata fractionat în timp. exista numeroase situatii in care societatea de asigurari achita asiguratului mai multe sume asigurate la momente diferite.fractionalitati amânate nelimitate . Daca ne referim la obligatia de plata a asiguratorului. Astfel.

Suma asigurată se plăteşte asiguratului. de funcţionarea sau folosirea maşinilor. aparatelor. lovirea. duratele de timp şi condiţiile de achitare a primelor şi de plată a sumelor asigurate. Pot încheia contracte de asigurare persoanele care se încadrează în limitele de vârstă. sculelor. . Accidentele cuprinse în asigurare sunt următoarele evenimente subite. dacă primele sunt achitate la zi. dacă încetarea plăţii primelor are loc după ce au fost achitate pe timpul prevăzut în condiţii speciale. prăbuşirea de teren. În toate celelalte cazuri. contractul rămâne în vigoare pentru o sumă asigurată redusă. Asigurătorul nu plăteşte suma asigurată.În România asigurările de viaţă sunt numai facultative şi se încheie în baze contractuale. acţiunea curentului electric. asigurătorul plăteşte rezerva de prime aferentă contractului. la asigurările de accidente – de la data începerii răspunderii asigurătorului. la asigurările de persoane la care se constituie rezerva de primă. degerarea. asfixierea din cauze subite. Durata asigurării şi durata de plată a primelor se socotesc de la data începerii asigurării. dacă evenimentul asigurat a fost produs de operaţii militare în timp de război. atacul din partea altei persoane sau a unui animal.de la data emiterii poliţei şi încasării primei de asigurare. ori dacă nu s-a depăşit termenul de păsuire. autorizate să efectueze asemenea operaţiuni. înţeparea. contractele se reziliază fără restituirea primelor plătite anterior. Dacă rata de primă restantă nu a fost plătită în termenul de păsuire stabilit. arsura. cele produse ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport. prin plata primelor restante şi parţial. tăierea. trăsnetul. în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu condiţiile stabilite de societăţile de asigurări. căderea. stabilite de asigurător şi prevăzute în poliţa de asigurare. provenite din afară şi fără voinţa asiguratului: explozia. suma asigurată poate fi plătită înainte de expirarea termenului de valabilitate prin sistemul tragerilor de amortizare. alunecarea. instrumentelor. indiferent de timpul care a trecut de la încheierea acestuia. sau armelor. după caz. Reactivarea contractului de asigurare se face prin plata primelor restante. intoxicarea subită. La unele asigurări mixte de viaţă. la asigurările viagere de deces cu prima unică . beneficiarului desemnat sau moştenitorilor. prin prelungirea duratei asigurării cu timpul cât nu s-au plătit primele sau parţial. prin prelungirea duratei asigurării. înecul. se procedează astfel: la asigurările de viaţă la care se constituie rezerva de primă. şi anume: la asigurările de viaţă de la 1 a lunii calendaristice pentru care s-a plătit cea dintâi rata de primă. Astfel. în caz de deces al asiguratului.

Dacă acest procent se aplică sumei asigurate de bază. se utilizează denumirea de beneficii amânate simple. contractul de asigurare încetează. suma asigurată şi suma de răscumpărare continuă să crească. ale căror valori se măresc an de an sau la anumite intervale de timp. dobânda pentru împrumut se poate plăti imediat. se utilizează denumirea de beneficii amânate compuse. astfel. din care se deduc cheltuielile de administrare ale asigurătorului. suma asigurată poate fi crescătoare sau descrescătoare. rata dobânzii pentru împrumut poate fi fixă. Suma de răscumpărare trebuie să fie mai mică decât valoarea economiilor acumulate corespunzătoare poliţei. tot mai redusă pe măsura trecerii timpului. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe seama excedentului de dobândă obţinut din investiţia rezervei matematice. . Deoarece poliţele încheiate pentru o sumă asigurată fixă oferă o acoperire. de cele mai multe ori 10%. Indicele cel mai utilizat este indicele creşterii preţurilor. Suma de asigurare poate fi variabilă. indexarea permite actualizarea acestuia cu inflaţia. Astfel. parte care creşte proporţional cu timpul cât s-au plătit primele. Suma de răscumpărare reprezintă o parte din rezerva de primă.Facilităţi oferite asiguraţilor Asigurătorii oferă clienţilor posibilitatea participării la beneficii care sunt în general stabilite la sfârşitul fiecărui an de asigurare ca procent din suma asigurată. sau decedează înainte de a returna împrumutul. perioada de împrumut. ca şi cum nu s-ar fi acordat împrumutul. sau la scadenţa acestuia. Dacă procentul se aplică cuantumului sumei asigurate plus beneficiile deja acumulate. în momentul ridicării împrumutului. prin tragere la sorţi. Anumite forme de asigurare de viaţă pot include în condiţiile poliţei posibilitatea amortizării totale şi parţiale. Se pot face împrumuturi în baza poliţei de asigurare. într-un contract de asigurare de deces cu termen fix. putând ajunge până la nivelul zero. există poliţe cu sume asigurate crescătoare. în valoare reală. înainte de scadenţă. Sumele ce se plătesc pentru poliţele ieşite câştigătoare nu pot fi mai mari decât sumele prevăzute a fi plătite la scadenţă sau în caz de deces. sau variabilă. a unei poliţe. cu un anumit procent. Aceasta deoarece asigurătorul reţine cheltuielile cu achiziţionarea poliţei. precum şi costul asigurării. aceasta se poate reduce în fiecare an cu un anumit procent. suma restantă se deduce din sumele cuvenite asigurate. Prin amortizare. dar numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: valoarea împrumutului nu poate depăşi valoarea de răscumpărare. Pe de altă parte. dacă asiguratul răscumpără poliţa.

asigurarea poate creşte sau scade în fiecare an nivelul primelor de asigurare. Răscumpărarea poliţei nu reprezintă singura opţiune a deţinătorului de poliţe care doreşte să întrerupă plata primelor de asigurare. La asigurare permanentă de viaţă. Asigurarea la termen oferă doar componente de protecţie. b) Asigurări de persoane. Aceste tipuri de poliţe oferă avantajul constituirii unor economii pe perioade de timp medii şi lungi. cât şi primelor de asigurare. Asigurarea permanentă de viaţă. suma asigurată şi valoarea de răscumpărare depind de performanţa investiţională. în Franţa1 asigurările de persoane se clasifică în două categorii: a) Asigurări de viaţă cu componente de economisire. . care contribuie la un volum de încasări de 91 miliarde de franci şi care acoperă riscurile de deces. într-o poliţă cu prime achitate integral. La asigurarea de viaţă variabilă.Acesta poate fi aplicat atât sumei asigurate. Comparaţie între asigurările la termen şi asigurarea de viaţă viageră Asigurarea de viaţă viageră acoperă întreaga durată de viaţă a persoanei asigurate. asigurătorul oferă posibilitatea transformării poliţei de asigurare cu prime achitate anual. ratele de primă şi valoarea de răscumpărare variază în funcţie de cheltuielile şi veniturile din investiţii ale asigurătorului. de vătămări corporale. Asigurarea de viaţă variabilă universală. precum şi în funcţie de experienţa lui în domeniul mortalităţii. la care volumul de prime încasate totalizează 392 miliarde franci şi care include contracte de viaţă pentru care beneficiarul este plătit numai în caz de supravieţuire a asiguratului. La asigurarea de viaţă universală. precum şi contracte de viaţă participative. Asigurarea universală de viaţă. sau care pot fi plătite sub forma unei pensii suplimentare. De exemplu. Asigurarea de viaţă variabilă universală combină flexibilitatea plăţii primelor dintr-o asigurare universală cu posibilităţile de investire ale unei asigurări variabile de viaţă. Asigurarea de viaţă plăteşte în momentul decesului persoanei asigurate despăgubirea de deces împreună cu valoarea de răscumpărare acumulată de-a lungul perioadei asigurate. sume care pot fi obţinute in totalitate la sfârşitul contractului. Asigurarea de viaţă variabilă. Uneori. contractantul poate modifica suma asigurată. de asemenea. în funcţie de valoarea de răscumpărare a poliţei. altele decât cele de viaţă. Asigurările de viaţă tradiţionale. din boală sau din accident.

Contract de asigurare tip dotă – plan de protecţie pentru copii . odată cu împlinirea vârstei alese de pensionare. 4. Contract de asigurare tip rentă de studii – plan de protecţie pentru copii . acoperă riscul de supravieţuire). Asiguratorii de viata nu pot plasa fonduri in afara UE Pentru activitatile privind asigurarile de viata inregistrate in Comunitatea Europeana. Contractul de asigurare de viaţă cu investiţii de tip United Linked (în lei şi în valută): Planuri de pensii.Debut (oferă acumulare a unui beneficiu menit să constituie un fond de zestre în cazul căsătoriei beneficiarului).Academica (asigură acumularea unor fonduri băneşti necesare continuării studiilor copiilor).Un alt exemplu îl mai pot constitui şi tipurile de contracte de asigurări de viaţă încheiate în prezent de Compania de Asigurări – ING NEDERLANDEN – Asigurări de Viaţă şi care sunt următoarele: 1. Contract de asigurare mixtă de viaţă – Regal (acoperă atât riscul de deces cât şi supravieţuirea). Planuri de investiţii. Produse: Merit şi Mentor – care combină o asigurare de viaţă cu un cont de economisire şi investiţii şi presupune posibilitatea de transformare a valorii contului în anuităţi (pensie). Contract de asigurare de viaţă pe termen limitat – Prudent (acoperă exclusiv riscul de deces pe durata contractului). 3. Produse: Activ Plus (presupune îmbinarea unei asigurări de viaţă cu un cont de investiţii) şi Capital (presupune combinarea unei asigurări de deces din accident cu un cont de investiţii). activele lichide trebuie localizate in . 6. 2. 7. Contract de asigurare de viaţă mixtă redusă – Phoenix (plan financiar de economisire. Contract de asigurare de viaţă pe termen nelimitat – Maraton (acoperă riscul de deces pe o perioadă nelimitată). 5.

fie datorita naturii activului. Atunci cand activele detinute includ o investitie intr-o filiala. De asemenea. in calculul rezervelor tehnice. limitele anumitor categorii de active trebuie sa tina cont si de contractul de reasigurare. in cazul asigurarilor care nu acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare. a unei piete de investitii sau a unei investitii. Coeficient de lichiditate maxim la asigurari de viata si calculul coeficientul de lichiditate. adica 0. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. in cadrul activelor lichide sunt incluse si diverse cuantumuri din obligatiile asiguratorului fata de asigurati. in timp ce investitiile in anumite tipuri de active. in cazul asigurarilor care acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare. tratamentul activelor altor filiale fiind similar. dar si faptul ca asiguratorii trebuie sa depoziteze rezervele tehnice la cel putin patru banci. Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata. asiguratorii vor avea obligatia de a avea coeficientul de lichiditate egal cu 1 pentru asigurarile de viata. in numele acestuia. Astfel.5% din sumele asigurate. incat sa nu existe o utilizare excesiva a unei anumite categorii de active. activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute vor fi astfel modificate incat asiguratorii sa fie obligati sa se expuna la riscuri cat mai mici posibil. . care prezinta un risc ridicat. CSA va lua in considerare doar activele detinute de acea filiala. de la 1 ianuarie 2007. activele lichide trebuie localizate in acest spatiu.cadrul Comunitatii Europene. suma maxima dintre 0. trebuie mentinute la un nivel prudential. rezerva de daune bruta si rezerva de daune neavizata bruta. Referitor la dispersia activelor CSA a stabilit o serie de principii care trebuie respectate. in special atunci cand nu sunt precizate limitele unor investitii intr-o anumita categorie de active. Noile norme vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. 3111/2003. in cazul asigurarilor de deces. fie datorita starii in care se afla emitentul. prin modificarea actualului ordin. vor suferi modificari importante. Deosebit de importanta este regula dispersiei activelor. in noile norme fiind transpuse prevederile in acest sens cuprinse in Directiva 2002/83/CE. Un prim principiu statuteaza ca activele care acopera rezervele tehnice brute trebuie sa fie diversificate si dispersate intr-o astfel de maniera. care gestioneaza toate sau doar o parte din investitiile asiguratorului. nu face decat sa alinieze legislatia romaneasca la rigorile celei europene.5% din sumele asigurate si 10% din valorile de rascumparare. 10% din valorile de rascumparare. iar pentru activitatile inregistrate in UE. pe termen scurt. care reprezinta raportul dintre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati. Dar.

de asemenea. Acelasi tratament poate fi aplicat si atunci cand institutia de credit are sediul central intr-un stat membru. iar cand activele detinute includ imprumuturi sau obligatiuni emise de anumite institutii de credit. Sursa:www. reguli stricte si la stabilirea primelor brute subscrise pentru contractele de asigurare de viata. Reguli stricte pentru primele subscrise: Asiguratorii vor trebui sa respecte.curentul. aferente contractului de asigurare. chiar daca este detinuta in intregime de respectivul stat membru sau de autoritatile locale din statul respectiv. prima bruta subscrisa va fi egala cu prima bruta scadenta. In cazul in care durata contractului va fi mai mare de un an si se incaseaza prima unica. prima bruta subscrisa va reprezenta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare. care sunt legate de fonduri de investitii. atunci prima bruta subscrisa va fi egala cu valoarea primei brute unice.ro Clasamentul primelor 10 companii de asigurare din Romania pentru semestrul I/2006 . aferente contractului de asigurare. CSA va tine seama de activele detinute de respectivele institutii de credit. prima bruta subscrisa va trebui sa reprezinte valoarea primelor brute incasate si de incasat.Noile norme vor stabili ca ponderea activelor non-lichide admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie sa nu depaseasca 10% din totalul activelor admise. Daca prima de asigurare datorata de asigurat se incaseaza in rate. In cazul contractelor de asigurare de viata si anuitati.rezultate neauditate ( conform Revistei de Specialitate PROFIL Asigurari ) . cand astfel de contracte vor fi incheiate pe o durata mai mica sau egala cu un an. cu durata mai mare de un an. Astfel.

ASIROM 3.50 178. 10. ALLIANZ-TIRIAC* 2. ASTRA 7.95 227. 6. 9. GENERALI 9.50 302. ALLIANZ-TIRIAC ASIROM OMNIASIG ASTRA BCR Asigurari ASIBAN UNITA ARDAF GENERALI BT Asigurari PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 4. 7.65 COMPANIE 1.30 124. ING Asigurari de Viata 5.35 114.COMPANIE 1.40 183.70 124. 2. 541. 5.00 213. BCR Asigurari 8.60 227.00 203. UNITA 10.00 182. ASIBAN 6. OMNIASIG 4.80 133.45 120. 488.60 86.60 . 3.80 178.60 348.35 178. ARDAF *potrivit comunicatului Grupului ALLIANZ PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 8.45 122.

10 *Estimare **Potrivit comunicatului Grupului ALLIANZ.75 65. 3.00 18. 2.60 29. 9.90 20. 6. 8. ***BCR Asigurari de Viata a devenit operationala inceputul anului 2006. asigurarile de viata si de sanatate sunt cumulate. 5.10 22.85 25. 4. 210.60 53.10 45. .COMPANIE 1. ING Asigurari de Viata AIG Life* ALLIANZ-TIRIAC** ASIROM AVIVA ASIBAN GRAWE BCR Asigurari de Viata*** OMNIASIG Life GENERALI PRIME BRUTE SUBSCRISE RON m. 7.60 20. 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful