Introducere : Tricloretilenă (TCE) este un solvent clorurat utilizat pe scară largă drept solvent industrial și degresant (Schnabel et al.

, 1996). Este considerat a fi o substanță periculoasă datorită toxicității și a gradului de persistență în mediu. Atunci când TCE este eliberat în sol, fie se va evapora sau va traversa mediul până ajunge în pânza freatică și va continua să avanseze sub acțiunea gravitației prin stratul acvifer, până va întâlni un strat impermeabil. Astfel, pe termen lung devine o sursă de impurități în zonele contaminate. Pentru prevenirea contaminării pânzei freatice cu TCE, sunt folosite mai multe metode, printre care pomparea și tratarea, oxidarea chimică, tratamentul chimic și separarea cu aer. Sistemul de bariere permeabile reactive (BPR) este o metodă ce se bucură de atenția specialiștilor pentru controlul TCE (Kao et al., 2001; Lee et al., 2007; Shin et al., 2007; Wang and Tseng, 2009). Sistemul BPR este o metodă de tratament ce poate fi implementată la fața locului pentru pânzele freatice contaminate. BPR a fost conceput să îndepărteze impuritățile din pânza freatică sub condiții naturale. S-a dovedit că această tehnologie reprezintă un sistem eficient din punct de vedere al costurilor pentru curățarea apelor subterane (Gavaskar et al., 1998; Kao and Lei, 2000; McNab and Ruiz, 2000). Există trei tipuri de BPR: cu mediu de sorbție, cu mediu reactiv și cu mediu ce sporește gradul de biodegradare. Cele mai folosite medii de sorbție sunt din carbon activ și zeolit. Dintre materialele reactive, fierul elementar, s-a dovedit a fi cel mai eficace în reducerea compușilor clorurați din apele subterane (US EPA, 1997, 2002). Cercetările făcute anterior de Teerakum et al. (2008) au arătat lipsa influenței concentrației de TCE cu valori de până la 1000 mg/L, asupra eficienței fierului elementar de a îndepărta TCE. Bariere bioactive cu microorganisme, mobile și imobile, capabile de a degrada anumiți contaminanți, sunt folosite pentru creșterea capacității de biodegradare a mediului. Din moment ce concentrații ridicate ale TCE (mai mari de 1000mg/L) pot influența negativ microorganismele din materialul de biodegradare, rezultând în scăderea eficienței barierei bioactive (Teerakum et al., 2007), îmbinarea dintre bariere bioactive și cele pe bază de fier elementar pentru a trata apa contaminată sever cu TCE, poate mări eficacitatea BPR. În acest studiu, s-a propus o serie de BPR alcătuite dintr-o bază de fier, la care se adaugă un strat anaerob bioreactiv și un strat aerob bioreactiv. Bariera din fier a fost folosită ca sursă de fier elementar pentru tratarea concentrațiilor mari de TCE. Reziduurile de TCE și metaboliții rezultați in urma tratamentului cu barierea pe bază de fier, au fost tratați mai departe cu bariere bioreactive anaerobe și aerobe. S-a sperat că acest tip de bariere să purifice mediile atât de concentrații mari de TCE cât și de metaboliți.

1 Materiale și metode 1.1 Chimicale Tricloretilena, TCE, de concentrație 98% a fost achiziționat de la Riedel-deHäen, Germania. Cis-1,2dicloretilenă (cis-DCE, 97%) a fost achiziționat de la Sigma Aldrich Chemical, USA. Clorura de vinil, CV, în soluție de metanol de concentrație 2000 mg/L, a fost cumpărată de la Chem Service, USA. Restul de chimicale și agenți reactivi au fost obținuți analitic sau cumpărați de la BDH, Anglia. 1.2 Apă din pânza freatică sintetizată Apa sintetizată conține în mg/L: , 326,4; , 1263,8; , 44,1; , 10.7 și oligoelemente precum , 98,6; , 1; , 1;

0.25. 1..19% N și 49. 0. și lui Kao et al. Coaja de portocală a fost deshidratată la temperatura camerei. (2002). și lăsate timp de 10 minute. a fost folosită pe post de inductor de potențial electric al monooxigenazei pentru cometabolizarea TCE folosind microorganisme aerobe. deșeu obținut de la un magazin ce comercializa suc de portocale.5. La final. Proprietățile namolului neprelucrat se regăsesc în Tabelul 1. .6 Material folosit pentru inoculare Nămolul anaerob și cel activat aerob.25.1. Un gram de coajă de portocală uscată conține 13 mg de limonen. suprafața particulelor de fier pretratate conținea 51% fier elementar. cernută printr-o sită de 2 mm și menținută la o temperatură de -20˚C până în momentul utilizării. măcinat și cernut printr-o sită de 2 mm. Centrala de Tratarea a apei Reziduale Anping.93% carbon organic. primește deșeurile rezultate din procesele industriale care folosesc compușii volatili organici drept solvenți.25. Thailanda. Nămolurile aerobe și anaerobe au fost aclimatizate separat cu TCE în concentrații de 100 mg/L și depozitate la temperatura camerei (27±3˚C) timp de 21 de zile pentru a intensifica capacitatea microorganismelor din nămolurile de a degrada TCE.3 Fierul . Taiwan. Înainte de utilizare.4 Inductor de potențial electric Coaja de portocală. au fost achiziționate de la Centrala Municipală de Tratare a Apelor Reziduale din regiunea Anping și de la Centrala de Tratare a Apei Reziduale Anping. a fost colectat de la o fabrică de zahăr (Mitara Phoo Weang Co. Pe baza analizei făcută de SEM-EDS. particulele au fost introdu-se într-o baie de apă deionizată timp de 30 de minute pentru îndepărtarea reziduurilor de HCl și . și au fost prelucrate pentru a obține particule cu dimensiuni între 425 și 850 µm. reziduu fibros al tulpinei trestiei de zahăr rămasă în urma extragerii sucului. după specificațiile Umplutura de fier a fost obținută din deșeurile colectate de la un magazin din Khon Kaen. 0. Ltd. magnetită.. Thailand). borhotul a fost uscat la o temperatură de 60˚C. PH-ul soluției de apă sintetizate a fost stabilit la 7. mărunțită. microorganismele din nămolurile aerobe și anaerobe au fost recoltate prin centrifugare la o viteză de 6000r/min. . După aclimatizare.. maghemită și cuarț (datele nefiind publicate). 0. 0.25. După aceste proceduri. Borhotul uscat conținea 0. cantitate determininată prin metoda Chotratanadilok et al. Particulele de fier au fost pretratate prin spălare cu soluție de NaOH de concentrație 10% și tratate periodic cu ultrasunete timp de 20 de minute pentru îndepărtarea lipidelor de pe suprafața lor. iar peletele au fost resuspendate în apă sintetizată înainte de a fi inoculate.5 Amendamente organice Borhotul obținut din trestia de zahăr. .25. particulele de fier au fost utilizate pentru a îndepărta TCE și produșii intermediari din apa sintetizată. . Modelul XRD a arătat că particulele de fier constau într-un amestec de fier. apoi au fost spălate cu soluție de HCl de concentrație 3% timp de 30 minute pentru eliminarea oxidului de fier format pe suprafață. . (2001). 1. 48% O și 1% Si. 1. 1. 0.

lichidul din recipient a fost supus analizei pentru determinarea concentrațiilor de TCE. a cis-DCE și a CV în nisip. folosindu-se o serie de coloane de sticlă cu flux continuu (Fig. Al doilea tub conține 3500 g de nisip.30 41.63 6. coloana a fost tratată cu nitrogen gazos timp de 30 de minute pentru a crea condiții anaerobe. Prima coloană conține un amestec de nisip și particule de fier in raport de greutate de 50:50.5:1.9 Sorbția TCE. (2002). Nisipul a fost folosit drept material de bază.5:0. agitate pe un agitator rotativ vertical la (25±2)˚C. dis-DCE și CV în concentrații de 1.8 Materialul generator de carbon organic (OCIRM) Un cub de 1 de OCIRM a fost construit pentru a furniza constant oxigen dizolvat (OD). 15 și 20 de mg/mL. asistată de un detector de ioni (GC-FID). peroxid de calciu . nisip. Toate soluțiile au fost preparate cu apă sintetizată. cenuță zburătoare și apă.10 Studiul barierelor de carbon organic (OCIRM) pentru a crea Un sistem format din trei bariere înseriate la o scară adaptată condițiilor de laborator a fost aranjat.7 Biofilmul Nămolul activat aerob a fost filmat pe un cub de 1 biofilmul folosind protocolul Tremoulet et al. cis-DCE și CV prin cromatografie gazoasă. 1.95 1.00 34.5. iar coaja de portocală a fost adaugată la OCIRM pentru a obține un raport de concentrație contaminant:limonen de 1:2. carbon și pentru a induce biodegradarea TCE și a metaboliților săi. borhot de trestie de zahăr și OCIRM Capacitatea acestor materiale de a adsorbi TCE și metaboliții săi (cis-DCE.2:1.20 Nămol anaerob 6. După 24 de ore. 350 mL nămol anaerobic și . CV) a fost studiată printr-un experiment de echilibru al solutiilor de TCE. Borhotul in trestia de zahăr a îndeplinit rolul de sursă de carbon. la 90 de cicluri pe minut. După umplere. timp de 24 de ore.2:0.3:2. Peroxidul de calciu a fost generator de oxigen.80 17. 1. Recipientele au fost sigilate cu folie de teflon căptușită cu cauciuc și un capac de aluminium pentru a împiedica scurgerea contaminanților. Acest tub a fost folosit pentru tratarea apei sintetizate ce conține TCE în concentrații ridicate de 500 mg/L. 1980) pentru a descrie cinetica impurităților din fiecare material. în raportul de greutate 1. borhot din trestie de zahăr. Trei grame de nisip sau 1 gram de borhot sau 3 grame de OCIRM au fost introduse intr-un recipient cu 50 de mL de ser și amestecate cu 20 de mL de apă sintetică. 1. OCIRM este obținut dintr-un ligand pe bază de ciment. Datele obținute a fost introduse în ecuația Freundlich (Sposito.Tabelul 1 Proprietățile nămolului neprelucrat Proprietăți pH Corpuri solide în suspensie (TSS) (g/L) Corpuri volatile în suspensie (VSS) (g/L) Nămol aerob 7. 5. 1) pentru a trata TCE din apa sintetizată. 10.

10 g borhot de trestie de zahăr.5 mmol/L KOH 0-4 min. 0. Din apa rezultată din fiecare tub s-au preluat mostre la interval de 2 zile până când nivelul de TCE din fiecare tub a atins un nivel stabil. 1.2 2 min. Al treilea tub a fost umplut cu 3000 g de nisip și 800 g biofilm de nămol anaerob pe OCIRM. Acest lot a fost folosit drept barieră bioreactivă anaerobă pentru tratarea reziduurilor de TCE și a metaboliților săi din apa reziduală obținută dupa trecerea prin primul tub.11 Metoda analitică Concentrațiile de TCE. Temperatura tubului a fost setată la 30˚C. așa cum e descris în metoda standard (APHA. mai precis. Limita de detectare a fost de 0. IonPac AG11 tub de protecție (4x50 mm). Anionii de bromură si clorură au fost analizați prin cromatografie ionică (dionex DX-120) echipat cu RFC-30 EGCII (KOH). Pentru a studia disiparea TCE prin procesul abiotic. 3 µm) (Restek. Cromatograful ionic a fost setat la un volum al fluxului de 1 mL/min cu gradientul de 0. ASRS-ULTRA II (4mm) supresor și detector de conductivitate. unde este concentrația inițială iar C este concetrația finală de TCE sau bromură. prin distribuția bromurii în tub. Conținutul tuburilor a fost bine amestecate de agitatorul rotativ la 100 r/min înainte de a fi depozitat în ele. cis-DCE. CV și ET din apa sintetizată au fost măsurate prin analizarea unor mostre de 50 µL folosind Agilent 4820D GC-FID (Agilent Technologies. CV și etilenă (ET) din apa sintetizată au fost determinate prin cromatografie gazoasă (CG). Systemul a funcționat timp de 80 de zile pe întuneric și la o temperatură de 20˚C. Pentru a cuantiza gradul de înlăturare al TCE și a metaboliților din apă.5 – 35 mmol/L KOH 4. cis-DCE și CV. insă materialele reactive nu au fost adăugate în nici unul dintre tuburi. un al patrulea tub a fost umplut cu 250 g de nisip. Tuburile au fost saturate timp de 4 zile cu apă sintetizată. Aceast tub a fost folosit drept bariera bioreactivă aerobă în tratarea TCE și a metaboliților din reziduul produs de al doilea tub.5 mmol/L KOH 26-30 min. Necesarul de oxigen chimic a fost determinat prin metoda refluxului de dicromat. Graficele pentru TCE și bromură au fost realizate prin reprezentarea concentrațiilor relative (C/ ) ale TCE și ale bromurii. IonPac AS11 tub de analiză (4 x 250 mm). Concentrațiile de TCE. iar concentrația de cloruri a fost analizată prin cromatografie ionică (CI). Apa sintetizată a fost adăugată ulterior pentru ajustarea fluxului înainte de a adăuga apa sintetizată ce avea în concentrație de 500 mg/L TCE și 100 mg/L bromură. care a fost ulterior tratat cu azot gazos timp de 1 oră pentru a crea condiții anaerobe. particulele de fier. Temperatura din echipamentul de cromatografie gazoasă a fost ținută la 60˚C timp de 6 min. 1992). de ex. Bromura a fost adăugată pentru a urmări efectul materialelor reactive. Primul și al patrulea tub au lungimea de 30 cm cu un diametru interior de 5 cm. Fluxul mediu prin tuburi a fost menținut la 64ml/zi pentru a imita debitul apelor subterane. apoi a fost crescută cu 8˚C/min la 200˚C și menținută timp de 1 minut. 2 Interpretarea rezultatelor .1 mg/L pentru TCE. Autosampler Thermo Finnigan Spectra SYSTEM model AS 1000 cu volumul de injectare de 20 µL. iar celelate două au tot 30 cm lungime cu diametrul interior de 10 cm. 18 mmol/L KOH 22-26 min și 0. cis-DCE. variația procentajului de TCE a fost mai mică de 10%. USA). Procentajul de recuperare al acestei metode a fost de 87%.1%) a fost adăugată în soluția de TCE pentru a se asigura inexistența mcroorganismelor. un set de tuburi de control a fost folosit în aceleași condiții descrise anterior. Azidă de sodiu (în procent masic de 0. nămolul anaerob și biofilmul de nămol aerob.53 mm diametru interior. USA) și un tub capilar Rtx-624 (30x0.

1987).49 mg/L. 2. azotul poate fi un factor de limitare care inhibă dezvoltarea microorganismelor.1 Experimentul de sorbție Valorile constantelor izotermice Freundlich pentru sorbția contaminanților în mediul solid.99 indică o corelare bună a datelor în raport cu izoterma Freundlich obținute în fiecare tratament. În cel de-al treilea tub. 2004).2. o cantitatea corectă de azot trebuie adăugată la OCIRM. PH-ul din ultimul tub nefiind modificat din cauza lipsei materialului ractiv.2 ca urmare a produșilor metabolici. respectiv 23. .2 la 11.36. Volpe et al.2 Experimentul tuburilor 2. fiind peste limita maximă adimisă pentru apele reziduale industriale (150 mg/L. Nasrullah et al. nivelul în ziua 80 era de 312 mg/L.5 la 10 datorită eliberării de ioni hidroxilici generați de reacșia dintre particulele de fier și TCE din soluția apoasă în condiții anaerobe (baciocchi et al.1 Monitorizarea bioproceselor Variațiile pH-ului . 2a ilustrează variațiile temporale ale pH-ului din fiecare tub. Această scădere a cererii poate fi atribuită scăderii cantității de borhot ca rezultat al fluxului de apă și al degradării materialului prin acțiunea microbilor.2. 2006). Profilul cererii de oxigen chimic (COC) al sistemului este ilustrat în Fig 2b. s-a observat o scădere a ph-ului de la 10 la 7. 1997). ale cererii de oxigen chimic și a cererii de oxigen din apele reziduale din tuburi au fost monitorizate ca fiind cei mai importanți factori care influențează eficiența tratamentului împotriva TCE. După trecerea prin cel de-al doilea tub.2 Bromura de monitorzare . Cererea inițială din soluție a fost de 51. ce a variat între 0. 22.. Valori ridicate la lui n indică o adsorbție mai bună și un efect scăzut în capacitatea de adsorbție generat de schimbarea de concentrație (Faust adn Aly. După 7 zile de funcționare. Rezultatele indică neliniaritatea izotermei de sorbție (n≠1). Regresia..96 și 0. valorile din apele rezultate din al 2-lea tub au scăzut rapid și sau stabilizat. E de observat fpatul că deși materialul din OCIRM poate asigura necesarul de carbon . precum acizi grași volatili ca acidul acetic. În cel de-al patrulea tub. generați de microorganismele anaerobe din mediu. 2003. propionic și acidul butiric (Schollhorn et al. cis-DCE și CV înregistrând cele mai ridicate valori pentru . Rezultatele au evidențiat proprietățile sporite ale borhotului din trestia de zahăr de a fi un un bun sorbant pentru TCE. Ionii hidroxilici eliberați de cimentul folosit ca ligand în OCIRM a contribuit la creșterea pH-ului din tubul 4 și 3 de la 7.. de ex în nisip și borhot se regăsesc în Tabelul 2. Cererea generală de oxigen din sistemul de tuburi a fost peste 5 mg/L (date nepublicate) demonstrând capacitate OCIRM de a asigura necesarul de oxigen sistemului și degradarea TCE din tubul 3 în condiții aerobe..66 și 1. După tratamentul cu particule de fier pH-ul din apa rezultată din primul tub a crescut rapid de la 7. După tratarea cu fier nivelul cererii a rămas la fel. Fig.81 L/kg.2. 2. Apa rezultată din tuburile 2 și 3 din ziua 0 avea o cerere ridicată de 1100 și respectiv 2200 mg/L din cauza materialelor organice precum borhotul de trestie de zahăr (tuburile 2 și 3) și limonenul din coaja de portocală (tubul 3). De accea. nivelul a scăzut rapid din ziua 0 până în ziua 10 și apoi s-a înregistrat o scădere constantă până la sfârșitul experimentului atingând valoarea de 329 mg/L. conducând la imbunătățirea eficienței de tratare contra TCE prin reacții biologice. ce sugerează reducerea cantității de material generator de carbon introdus în tuburile 2 și 3.

. Un timp general de sedimentare (TS) a bromurii din lotul de control. transportul TCE prin sistemul de tuburi din lotul de control a fost evident întârziat. exceptând primul tub.63 L/kg) (Tabelul 2). (Charbonneau et al. PH-ul optim pentru tratarea cu fier elementar s-a dovedit a fi 4. Curba de concentrație a bromurii din lotul de control a relevat o distribuție aproape ideală.2%) (Fig 3b). Acesta poate fi rezultatul cantitații de 10 g de material din trestie de zahăr adăugată în tubul 2. prin care graficele nu au fost translatate catre dreapta. În condiții ridicate de pH. oxidul și hidroxidul de fier se regăsesc pe suprafața particulelor de fier. Un timp de sedimentare mai ridicat 29. a fost de 23.5) și creșterea pH-ului până la 10 în primul tub în timpul declorurării reductive a TCE. și astfel nu a existat adsobția TCE în nisip. Gradul de disipare a TCE din setul de control a fost de 29. In aceste condiții de concentrație ridicată.4 graficele distribuției concentrațiilor TCE și eficiența degradării în mod normal. 3a).34% (Fig 3a). 2001).07 L/kg (Tabelul 2).36 L/kg. 2004). 2006. raportul C/ a fost egal cu 1 sugerând faptul că TCE nu a fost disipat (Fig 3a). Aceste rezultate confirmă îndepărtarea TCE din primul tub prin reacția cu particulele de fier.2.. raportul C/ a fost de 0. Era evident ca raportul C/ era mai mare în cazul tubului 2 decât în tubul 3. Graficul concentrației de bromură din tubul 3 al setului experimental a suferit o translatare semnificativă către dreapta ceea ce sugerează că biofilmul din OCIRM influențează distribuția bromurii prin reducerea prosității efective. conducând la o scădere a difuziei bromurii în sistem.3 Monitorizarea cu ajutorul bromurii s-a făcut în ambele sisteme. în tubul 2.62 zile (Fig. Procentajul relativ mic de reducere a TCE din setul nostru de testare poate fi justificat prin nivelul ridicat al pH-ului din apa sintetizată (7.2. Aici. în timp ce în tubul 3 doar 800g de OCIRM au fost adaăugate.7 indicând disiparea TCE prin sorbția de către OCIRM ( are valoarea de 2. determinat prin integrarea curbei de distribuție a TS. Degradarea TCE din setul de testare a atins un nivel stabil după 60 de zile de funcționare. (Fig 3b). Cercetările anterioare au concluzionat că eficiența de reducere a TCE cu ajutorul particulelor de fier elementar este mai mare de 70% (Kang et al. O creștere a concentrației în etapa de aclimatizare ar putea conduce la creșterea capacității de degradare a TCE a nămolului anaerob.. Volpe et al. Rezultatele indică reducerea cu 42% a TCE prin procesul de declorurare reductivă a particulelor de fier din primul tub (Fig 3b). Graficul normalizat al bromurii din sistem este ilustrat în fig 3. Acest fapt poate fi urmarea concentrației mărite de TCE din apă după trecere de primul tub (294 mg/L). Al doilea tub cu procese biologice anaerobe a înregistrat un procentaj de reducere a TCE de 15% care nu diferă în mod considerabil de cel obținut în mediul de control abiotic (20.. Acest tub conținea nisip care are o capacitate de sorbție redusă cu de 0.9 (Chen et al. fară factorul de întârziere. Graficele de distribuție ale TCE din setul experimental reprezintă efectul degradării TCE. în ciuda fpatului că materialul din trestia de zahăr are mai mare decât OCIRM. și în cel de test și în cel de control. ceea ce ar limita suprafața de acces la fier a TCE.2. . și implicit ar scădea eficiența (Dombek et al.99 zile a fost observat în cazul sistemului de testare. raportul C/ a fost de 0..8 ce subliniază că o parte din TCE a fost disipat prin sorbția de către materialul din trestia de zahăr ce are de 23. 2006) 2. În tubul 3. nămolul anaerob folosit drept inoculant nu a fost capabil să degradeze TCE din moment ce a fost aclimatizat cu solutie de TCE de 100 mg/L. pentru a determina efectele materialelor reactive prin analizarea distribuției de bromură. 2001).

având drept produși de reacție CV. de bariera anaerobă și cea aerobă a fost în proporție de 42%. CV. CV. CV și ET nu au fost filtrați în întregime de sistemul propus. În schimb. Metaboliții nocivi ai TCE precum cis-DCE. care după trecerea prin tubul 3 a înregistrat o scădere. Stratul de polizaharidă din jurul celulelor bacteriene prezente în biofilmul din OCIRM. a apei ce urma a trece prin tubul 3 (Fig 3b). o concentrație ridicată a cis-DCE a fost identificată în apa ce a trecut prin tubul 2. Se deduce că microorganismele au reușit să existe într-un mediu neprietenos și să indeplinească un rol important în degradarea TCE. ET și clorurile ionice au fost identificate ca fiind metaboliți ai degradării TCE în sistemul de testare (Fig 4). . Eficiența reducerii cantității de TCE a sistemului a fost de 84%. Concentrația cis-DCE din primul tub a fost neglijabilă. evidențiind faptul că degradarea cis-DCE este mai eficientă prin cometabolizarea în condiții aerobe decât în condiții anaerobe. Prezența ionilor clorici în apa din sistemul de testare indică degradarea TCE. ET și ioni clorici. 2006).Un procentaj ridicat al reducerii concentrației de TCE de 25% a fost obținut în cel de-al treilea tub ce cuprindea biofilm tras pe OCIRM. Prezența ionilor clorici indică degradarea TCE. în ciuda unui nivel ridicat al pH-ului. Cis-DCE. 3 Concluzii Degradarea TCE prin utilizarea unui sistem de bariere în trei trepte a fost influențată de procese chimice și biologice. substanțe ce sunt mai toxice decât TCE și ne atrage atenția că alte metode de tratament posterioare barierei de tratament sunt necesare. (Wang. și unei concentrații inițiale mai mare de 230 mg/L. pot deservi drept agenți de protejare împotriva efectelor adverse ale condițiilor din mediu (Singh et al.2. ET și ionii clorici au fost identtificați ca fiind metaboliți ai degradării TCE în sistemul de filtrare. 2006). ET și cloruri ionice au fost observate în primul tub. 2.5 Metaboliții tricloretilenei Cis-DCE. Concentrații ridicate de CV.. a cis-DCE și a CV. de exemplu filtrarea cu aer urmată de adsorbția bazată pe carbon activ. Nici o reducere semnificativă nu s-a înregistrat în tubul 4 demonstrându-se astfel imposibilitatea degradării TCE în lipsa materialelor reactive. aprox 11. ceea ce ne îndreaptă atenția asupra necesității unei tehnologii complementare tehnologiei barierelor. Îndepărtarea TCE realizată de bariera de particule de fier. ce sugerează că cis-DCE a fost supusă procesului de declorurare reductivă prin reacția cu particulele de fier. 16% și respectiv 25%. Aceste rezultate concordă cu cele obținute în alte cercetări.

Fig 1 – diagrama sistemului de filtrare Tabelul 2 constantele izoterme Freundlich de sorbție a TCE și a metaboliților Material TCE 𝐾𝑓 n 𝑅 Cis-DCE 𝐾𝑓 n CV 𝐾𝑓 n 𝑅 Nisip Material din trestie de zahăr OCIRM 𝐾𝑓 –coeficientul de adsobție Freundlich n – eterogenitatea energiei de adsorbție (ct empirică) 𝑅 – coeficient determinant din analiza regresiei .

(b) sistemul experimental Fig 4 concentrația metaboliților TCE din efluenții sistemului în raport cu timpul. (c) Et și (d) clorură .Fig 2 variațiile ph-ului și a cererii de oxigen chimic din efluenții sistemului în raport cu timpul Fig 3 concentrațiile normalizate ale bromurii și a TCE din timpul funcționării sistemului. (a) sistemul de control. (a) cis-DCE. (b) CV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful