You are on page 1of 12

Curs 5 Obligatii

Simulatia si efectele specifice ale contractelor sinalagmatice


-exista si exceptii in ceea ce priveste principiul opozabilitatii -contractul poate fi privit nu doar ca actul juridic, ci si ca faptul juridic, ca realitate sociala, ipostaza in care trebuie sa fie respectat de toti, inclusiv de catre terti -e vorba de o aplicare a ideei mai generale de a nu vatama pe nimeni( obligatia generala negativa) -dar, ce este o exceptie de la principiul opozabilitatii? -ar fi vorba de situatie in care tertii nu ar mai fi tinuti sa respecte contractul ca realitate sociala -fie ar putea sa ignore pur si simplu, fie ar putea sa ceara desfiintarea lui -in felul acesta ajungem la cele 2 exceptii de la opozabilitatea fata de terti a contractului: Simulatia si actiunea pauliana

Simulatia
-o forma de minciuna juridica, uneori sanctionabila in masura in care are efecte negative, alteori nu -uneori minciuna nu are efecte negative si nu trebuie sanctionata -este o operatie juridica prin care doua sau mai multe persoane incheie un acord simulatoriu, iar pe temeiul lui incheie un act juridic public care creeaza o aparenta juridica prin care se ascunde realitatea juridica dintre parti -de esenta operatiei juridice a simulatiei tin aceste 2 elemente: acordul simulatoriu si actul public -este posibil ca actul simulatoriu sa fie dublat de un act juridic secret care creeaza in mod efectiv efecte juridice intre parti,alteori, acordul simulatoriu nu arata decat ca actul public este fictiv si ca in realitate nu s-au produs efecte juridice intre parti

Formele simulatiei
-simulatia in structura careia actul public are caracter fictiv( ex. o persoana pentru a scapa de urmarirea creditorilor incheie un acord simulatoriu cu o alta persoana cu caracter secret, iar public incheie un act de vanzare-cumparare cu acea persoana, creand aparenta ca a instrainat un anumit drept real principal din patrimoniu; aparent creditorii nu mai pot urmari bunul care a iesit din patrimoniu, dar in realitate bunul nu a iesit din patrimoniu=> intre parti nu s-a nascut niciun efect juridic, contractul public creeaza o simpla aparenta, el este un contract fictiv; avem numai acordul simulatoriu si contractul public) -simulatia presupune ca actul public deghizeaza un act secret , iar legatura dintre cele 2 acte e facuta de acordul simulatoriu care are tot caracter secret( acordul simulatoriu spune care dintre cele 2 acte produce cu adevarat efecte juridice, adica actul secret)

-ex. in materie de donatie pentru a ocoli o prevedere legala, e posibil ca A si B sa incheie o donatie secreta, iar public un acord de vanzare-cumparare=> intre parti donatia produce efecte juridice, iar vanzarea-cumpararea este o simpla aparenta( acordul simulatoriu spune asta)=> contractul de vanzare-cumparare e o forma de deghizare a donatiei -in aceasta ipoteza de simulatie, avem atat acordul simulatoriu, cat si asociat acordului un act juridic secret, iar pe langa ele un act public -e posibil ca acordul simulatoriu sa fie integrat in actul secret sau sa fie separat -a 3-a forma: o interpunere de persoane: se incheie un contract secret de vanzare-cumparare intre A si B si un contract public de vanzare-cumparare intre A si C cu privire la acelasi bun -aparenta este ca bunul a trecut din patrimoniul lui A in cel al lui C, dar in realitate a trecut in al lui B -important este ca toate cele 3 parti, A,B,C sunt legate prin acordul simulatoriu=> C stie ca bunul nu este al lui, ci al lui B -aceasta precizare este importanta pentru ca face distinctie intre simulatie prin interpunere de persoane si mandatul fara reprezentare pe de alta parte -simulatia prin interpunere de persoane nu se confunda cu mandatul -C nu e un mandatar al lui B, el nu actioneaza in numele lui B, el apare ca dobanditor al bunului -mandatul fara reprezentare este o specie a mandatului in care mandatarul, desi actioneaz in numele mandantului, el nu este cunoscut ca atare de tertul cu care contracteaza -tertul crede ca incheie cu mandatarul, dar in realitate incheie cu mandatul -tertul care contracteaza cu mandatarul crede ca acesta lucreaza in nume prorpiu, iar nu pe seama mandantului, nu stie ca acesta exista -in cazul simulatiei prin interpunere de persoane, toate cele 3 parti sunt legate prin acordul simulatoriu, toti stiu despre ce e vorba in realitate -din toate aceste exemple si din definitie => ca intotdeauna acordul simulatoriu si eventualul actul secret premerg sau cel mult sunt contemporane cu actul public -mai intai, se incheie acordul simulatoriu, eventual si cel secret, iar apoi actul public, in cel mai special caz am putea imagina ca toate cele 3 exista in acelasi timp -nu se poate ca acorul simulatoriu sau actul secret sa fie ulterioare -nu ar fi vorba de o simulatie, ci de o modificare a unui contract anterior( mutuus conssensus, mutuus disenssus) -astfel inteleasa simulatia, poate urmari scopuri licite sau ilicite

-s-ar putea ca prin operatiunea juridica a simulatiei partile sa doreasca doar sa fie discrete in ceeea ce priveste raportuirle reale intre ele, dar fara ca prin asta sa urmareasca incalcarea legii sau pagubirea unei alte persoane -sunt cazuri in care prin simulatie se incearca eludarea unor prevederi legale prohibitive -ex. stabilirea pretului in contractul de vanzare-cumparare -acesta este un ex. de deghizare partiala( presupune ca doar un element este schimbat, nu tot actul) -cand simulatia este licita, opereaza o singura sanctiune: inopozabilitatea fata de terti a actului secret -alteori, cand e ilicita, pot sa intervina sanctiuni drastice: de natura fiscala, penala,etc -va trebui sa in fiecare situatie in parte sa se diferentieze intre simulatia care are caracter licit si cea care are caracter ilicit -pentru ca atunci cand acordul simulatoriu e insotit de un act secret care produce efecte reale intre parti, conditiile pentru ca aceste efecte sa se produca este ca actul secret sa respecte conditiile de validitate specifice de fond si de forma -e motivul pentru care atunci cand un contract ar trebui sa fie adus publicitatii potrivit legii este imposibila simulatia pentru ca avem caracterul secret) Simulatia care are caracter licit -ideea de sanctiune nu are sensul propriu, acela de raspundere -arata doar ca actul secret si acordul simulatoriu produc efecte numai intre partile care l-au incheiat si uneori fata e succesorii universali si cu titlu universal ai acestora -fata de terti, produce efecte actul public -in sensul acesta spunem ca sanctiunea specifica a simulatiei este inopozabilitatea fata de terti a contractului secret -din aceasta perspectiva intelegem de ce simulatia este o exceptie de la opozabilitatea fata de terti a contractului -aceasta exceptie priveste actul secret, iar nu actul public -odata ce am facut aceasta afirmatie, inseamna ca efectele simulatiei sunt multiple: intre partile simulatiei, intre partile simulatiei si terti, efecte intre diferitele categorii de terti fata de simulatie -art 1289 -daca e valabil, el produce efecte numai intre parti -partile sunt legate cu adevarat de drepturile si obligatiile prevazute in contractul secret -daca exista numai acordul simulatoriu, nu e vorba de niciun drept sau obligatie=> actul public e o simpla fictiune

-implicit, articolul ne arata ce e simulatia -nu avem o definitie a ei in C.Civ., dar deducem implicit ca daca avem un contract secret, trebuie sa mai fie si unul public -textul trimite la structura simulatiei -textul nu spune ceea ce e cel mai important: de esenta simulatiei nu e contractul secret, ci acordul simulatoriu -contractul secret e de natura simulatiei -atunci cand vorba de opozabilitate fata de terti, de fapt nu avem in vedere toti tertii, intrucat de cele mai multe ori aceasta opozabilitate functioneaza fata de terti -problema se pune fata de categorii speciale de terti care au un interes fata de situatia juridica -in cazul simulatiei, cand vorbim de opozabilitate fata de terti a simulatiei, avem in vedere acele categorii de terti care au interese juridice speciale in ceea ce priveste simulatia -art. 1290 -in primul alineat, pe langa notiunea de tert, avem succesorii(toti), apoi creditorii instrainatorului, pe de alta parte avem terti care dobandesc drepturi de la creditorul aparent, intemeindu-se cu bunacredinta pe actul public -acesti terti care dobandesc drepturi de la creditorul aparent sunt de buna-credinta, ei nu cunosc existenta actului secret sau a acordului simulatoriu -succesorii instrainatorului si creditorii instrainatorului nu vor putea opune actul secret acestor terti( fata de ei este inopozabil actul secret) -raportul dintre diferitele categorii de terti: observam ca in alin 1 succesorii cu titlu particular sunt si ei terti fata de contract si de simulatie, dar avem 2 categorii de succesori particulari: cei care dobandesc drepturi de la instrainator si cei care dobandesc drepturi de la achizitor -are castig de cauza tertul care se intemeiaza cu buna-credinta pe actul public=> regula de baza pentru solutionarea conflictelor intre terti: cand au interese diferite, vor castiga tertii care se intemeiaza cu buna-credinta pe actul public -aceasta regula, desi nu este afirmata explicit, rezulta implicit din cum e formulat articolul -acest lucru rezulta nu numai in raport cu succesorii cu titlu particular, ci si in ceea ce priveste creditorii instraintorului -nici ei nu pot invoca actul secret -desi actul secret nu e opozabil tertilor, tertii daca au interes, pot invoca actul secret in favoarea lor pe calea actiunii in simulatie( o pot face impotriva partilor) -formularea textului e deficitara pentru ca specifica la final ca atunci cand le vatama drepturile

-daca le-ar vatama drepturile , tertii nu au interes sa invoce contractul, ci sa invoce inopozabilitatea contractului -daca facem o analiza mai profunda, putem observa ca tertii ar putea invoca contractul secret pentru a-l desfiinta daca este fraudulos pe calea actiunii pauliene, dar aceasta idee este fara utilitate pentru terti -art1291 -prin ipoteza e vorba de situatia in care prin contractul secret se creeaza o anumita situatie juridica, iar prin actul public o alta si avem si creditorii dobanditorului aparent -partile nu pot opune contractul secret creditorilor dobanditorul aparent -pentru ca acesti creditori sa beneficieze de contractul aparent, ei trebuie sa fi notat inceperea urmarii silite sau sechestrul asupra bunurilor care au facut obiectul simulatiei -la alin2 observam o nuanta: in raport cu ideea generala potrivit careia daca exista un conflict intre diferitele categorii de terti, vor avea intaietate tertii care se intemeiaza cu buna-credinta pe contractul aparent -cine castiga intre creditorii instrainatorului si cei ai dobanditorului? => cei ai instrainatorului aparent, ei se intemeiaza pe actul secret -ei invoca faptul ca a ramas in patrimoniul instrainatorului bunul -cerinta este ca creanta sa fie anterioara actului secret -daca este ulterioara, vor castiga creditorii care se intemeiaza cu buna-credita pe actul aparent -tertii=este vorba de acele persoane care nu participa la operatiunea juridica a simulatiei, dar care au interese nascute in legatura cu simulatia=> in sfera tertilor intra pe de-o parte succesorii cu titlu particular ai partilor, mai mult, uneori chiar si succesorii universali, prin derogare de la art. 1289(1), precum si creditorii chirografari -este vorba de terti fata de care contractul secret nu le este opozabil nici macar ca realitate juridica -daca tertii au cunoscut contractul secret, ei intra in categoria tertilor obisnuiti , care trebuie sa respecte operatiunea ca realitate juridica Actiunea in simulatie - a doua sanctiune a simulatiei, este un instrument juridic, procesual, prin care partile sau tertii care au interes inlatura valul mincinos al actului public pentru a dezvalui realitatea dintre parti=> actul secret -este la indemana partilor simulatiei -daca exista un contract secret asociat acordului simulatoriu, iar o parte nu vrea sa exeute cea ce a promis prin actul secret, trebuie mai intai sa arate ca actul pub este aparent pentru a putea cere executarea silita a actului secret

-nu se aseamana actiunea in simulatie cu actiunea in executare -cea in simulatie este imprescriptibila, iar cea in executare este prescriptibila sau nu dupa natura obligatiei -se aplica regulile de proba din materia actelor juridice cu o singura exceptie: chiar si prtile vor putea dovedi contractul prin orice mijloace de proba daca simulatia are caracter ilicit Art 1292(2) -cand e vorba de raportul intre parti si terti, proba se poate face prin orice mijloace de proba -actiunea in simulatie este si la indemana tertilor, acelora care vor sa se intemeieze pe actul secret -se inlatura astfel actul public si se scoate la iveala actul secret Ipoteza speciala de simulatie -pana acum am analizat contractele-acte juridice bilaterale -este posibila si in cazul actelor jur unilaterale?=> art 1293 da ! -in materia obligatiilor, pe langa contracte ca izvoare avem intr-o sfera mai restransa si acte juridice unilaterale -este posibila, dar pentru asta actul juridic unilateral trebuie sa aiba un destinatar care trebuie sa fie o persoana determinata -persoana determinata trebuie sa fie insasi parte in simulatie=>intr-o asemenea ipoteza avem un act unilateral public cu caracter aparent, un act unilateral secret, dar avem destinatarul actului unilateral, destinatar care isi da acordul la simulatie=> acordul simulatoriu exista ca acord bilateral, avem nevoie de o intelegere si aici intre parti -art.1294 -simulatia nu e compatibila cu actele juridice nepatrimoniale Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice -pleaca de la specificul ideii de cauza in materia contractelor sinalagmatice -in cazul lor, notiunea de cauza se prelungeste de pe terenul formarii contractului pe terenul executarii -daca o parte nu isi executa obligatiile, este lipsita de cauza chiar executarea obligatiilor celeilalte parti -daca o parte nu executa=> intrucat cealalta parte nu mai are cauza sa isi execute propria obligatie, ea nu isi va executa obligatia respectiva -intelegem cele 3 efecte specifice: exceptia de neexecutare, rezolutiunea si rezilierea, problema riscului contractual( ele nu ignore, ci presupun forta obligatorie a contractelor)

Exceptia de neexecutare -ea presupune pe langa reciprocitate si interdependenta, cauza si forta obligatorie, si un principiu al simultaneitatii executarii obligatiilor in contractele sinalagmatice -de regula, partile care au obligatii reciproce si interdependente trebuie sa le execute in mod concomitent Art. 1555 -consacra principiul simultaneitatii, dar face nuanta ca daca din natura obligatiei o obligatie presupune o durata in timp, atunci se poate accepta ca pana se executa obligatia respectiva, cealalta obligatie sa fie si ea executata -este o ajustare a principiului simultaneitatii in functie de situatia de fapt -daca o parte nu isi executa obligatiile,cealalta parte este indreptatita sa refuze executarea propriei obligatii -pana nu executi, nu execut Art.1556 -pentru a putea fi invocata exceptia de neexecutare, este nevoie de regula ca ambele obligatii sa izvorasca din acelasi contract -chiar daca sunt aceleasi parti, dar e vorba de contracte diferite care nu au legatura intre ele, nu poate opera exceptia de neexecutare -exceptia se face in legatura cu asa-numitele contracte sinalagmatice imperfecte -e vorba de acele situatii in care partile incheie un contract unilateral, dar pe parcursul executarii contractului, partea care nu are nicio obligatie din contract dobandeste o asemenea obligatie pe temeiul unui fapt extracontractual( ex gestiunea de afaceri) -ex depozitarul are un drept real imperfect, cel de retentie -trebuie sa fie o neexecutare a unei obligatii din partea unei parti -neexecutarea trebuie sa fie suficient de importanta -daca e de mica insemnatate, nu se justifica invocarea exceptiei, desi exista dreptul de a o invoca, acesta ar fi abuziv exercitat -fiind vorba de o neexecutare, ea poate sa aiba caracter culpabil sau fortuit -pentru a opera exceptia trebuie sa fie o neexecutare culpabila -nu trebuie sa existe o cauza legala care ingaduie unei parti sa execute mai tarziu, inlaturandu-se astfel principiul simulataneitatii executarii obligatiilor

-ex o obligatie are un termen, legea insasi sa prevada o executare decalata in timp sau uzantele specifice contractului sa prevada o asemean situatie -nu este nevoie pentru invocarea exceptiei punerea in intarziere a debitorului -exceptia de neexcutare opereaza in mod direct, fara a fi necesara interventia justitiei -creditorul nu trebuie sa se adrese justitie pentru a face operabila exceptia -in schimb, daca debitorul apreciaza ca este abuziva invocarea exceptiei, el se poate adresa justitie pentru a obliga pe creditor sa execute propria obligatie si ca invocarea exceptiei este fara temei, abuziva -cand desi in aparenta sunt indeplinite toate conditiile, cand este vorba de anumite imprejurari si tinand seama de buna-credinta s-ar putea constata ca exceptia este nejustificata Rezolutiunea si rezilierea -cand o parte nu isi executa obligatiile intr-un contract sinalagmatic , prima optiune este exceptia de neexecutare -exista si alte 2 optiuni atunci cand neexecutarea obligatiei este fortuita se pune problema riscului contractual -daca neexecutarea este imputabila debitorului, creditorul mai poate sa ceara executarea silita fie in natura(daca e posibila), fie prin echivalent a obligatiei respective -dar e posibbil ca urmare a intarzierii sa nu mai aiba interes creditorul sa recurga la executarea silita, ci la desfiintarea contractului -cand e vorba de un contract cu executare uno ictu, aceasta desfiintare imbraca forma rezolutiunii -cand e cu executare succesiva=> rezilierea -este posibil ca aceasta desfiintare a contractului prin reziliere sau rezolutiune sa fie dispusa de instanta la cererea creditorului, caz in care e vorba de o reziliere/rezolutiune judiciara, dar mai e posibil ca aceasta sanctiune in oricare forma sa fie direct aplicata de catre creditor ca o forma de justitie privata prin declaratia unilaterala de rezilie sau rezolutiune -este posibil ca aceasta desfiintare sa opereze in caz de neexecutare de drept -indiferent daca e vorba de reziliere/rezolutiune, in toate cazurile se pune problema fundamentului acestei sanctiuni civile -nu se confunda cu conditia rezolutorie care este un eveniment viitor si nesigur care afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor -rezilierea/rezolutiunea sunt sanctiuni civile pentru neexecutare culpabila -conditii: este o forma particulara de manifestare a raspunderii civile ( o manifestare a executarii silite prin echivalent)

-in cazul nostru, sanctiunea rezolutiunii nu inseamna decat o forma particulara de raspundere civila, ca atare o forma de executare silita prin echivalent -va executa, dar sanctiunea aplicata este un echivalent al executarii in natura, o executare indirecta -conditiile raspunderii civile trebuie puse in evidenta pentru asta: cele 4 elemente fundamentale ale raspunderii civile -vinovatia debitorului, prejudiciul, legatura de cauzalitate, fapta ilicita -e nevoie ca partea care o invoca sa fi executat sau sa fie gata sa-si execute obligatia -aceasta formulare a indus in eroare, in sensul ca s-a spus ca pentru a opera aceasta sanctiune trebuie sa fie o culpa exclusiv a debitorului -daca e culpa comuna, nu s-ar putea invoca rezilierea/rezolutiunea -daca suntem in fata unei forme de raspundere civila contractuala nu e niciun nmotiv pentru a aprecia ca debitorul nu raspunde pentru ca e o culpa comuna cu creditorul -repartizarea prejudiciului in functie de contributia fiecarei parti la realizarea acestuia -cand se pune problema daunelor, ele se vor repartiza eventual intre cele 2 parti dupa pronuntarea rezilierii/rezolutiunii -mai trebuie sa existe pe langa cele 4 punerea in intarziere a debitorului(prin cererea de chemare in judecata sau printr-o notificare) -aceste 5 conditii sunt necesare pentru sanctiunea judiciara -judecatorul are o anumita putere de apreciere asupra acestor conditii -el are puterea sa aprecieze daca aplicarea acestei sanctiuni este potrivita cu imprejurarile cauzei sau daca nu este mai echitabila o executare silita in natura sau prin echivalent -judecatorul poate acorda un termen de gratie pentru executare -pana cand ramane hotararea definitiva, debitorul poate sa execute si daca a executat nu se mai poate aplica sanctiunea -toate aceste elemente de incertitudine pot fi inlaturate in cazul in care partile sau legea ingaduie desfiintarea contractului fara interventia instantei de judecata pe temeiul intelegerii partilor sau pe temeiul unei dispozitii a legii Declaratia unilaterala de reziliere, pactul comisoriu si desfiintarea de drept a contractului -art 1549, 1550 -creditorul are un drept de alegere cand debitorul nu executa: el poate cere fie executarea silita in natura sau prin echivalent sau are dreptul la reziliere/rezolutiune si daune-interese -poate fi o rezolutiune totala sau partiala si sa nu fie vorba de o parte esentiala si sa se poata divide

-cand avem mai multe parti, se desfiinteaza in raport doar cu partea care nu si-a executat, daca partea neexcutata nu e esentiala pentru tot contractul -tot ce e valabil pentru rezolutiune e valabil si pentru reziliere -in cazul rezolutiunii, efectele se produc pentru trecut, in timp ce in cazul rezilierii se produc pentru viitor -este o forma de justitie privata -3 forme de rezolutiune: una aplicata de judecator, una de parte prin declaratie unilaterala si o rezolutiune de drept -ideea ca exista o rezolutiune de drept inseamna ca el se desfiinteaza fara sa mai fie nevoie de o hotarare judecatoreasca sau de o declaratie unilaterala -prin simplul fapt al neexcutarii sa se desfiinteze -nu mai exista un drept de optiunea al creditorului -dar pentru a fi in prezenta unei asemnea rezolutiuni de drept trebuie sa avem fie o prevedere a legii, fie o clauza a partilor in acest sens( pact comisoriu) -partile sau una dintre parti renunta la dreptul de optiune -teoretic este posibil, practic insa este problematic -daca e vorba de sanctiune, am vazut care sunt conditiile sa opereze -cine apreciaza vinovatia? -ori partile inteleg sa renunte si la vinovatie si sa fie doar un mod obiectiv de a desfiinta contractul, sau daca e vorba de vinovatie trebuie sa fie apreciata de cineva -in cazul rezolutiunii de drept conteaza numai neexcutarea, privita obiectiv -atunci cand este vorba de rezolutiune judiciara sau prin declaratie unilaterala poate sa intervina si o reducere a prestatiilor -uneori neexecutarea este partiala si se poate desfiinta contractul partial, total sau se poate duce la reducerea proportionala a prestatiilor Art 1551 -putem avea o mica neexecutare care spune ca nu poate opera rezolutiunea in acest caz -si daca partile ar scrie in contract ca se poate desfiinta pentru o mica neexecutare, aceasta clauza este nescrisa -intr-o asemenea ipoteza nu avem in vedere si rezolutiunea de drept

-chestiunea este discutabila pentru ca toate aceste imponderabile s-au nascut ca urmare a faptului ca legiuitorul a optat si pentru rezolutiunea de drept -=>probleme in practica ! !! Pactul comisoriu -este o clauza pe care partile o introduc in contract care prevede ca in caz de neexecutare contractul va fi de drept desfiintat =>>si fara judecata si fara declaratie unilaterala -chiar si in acest caz, este necesara punerea in intarziere a debitorului -numai daca partile prevad in contract ca poate opera si fara punere in intarziere, atunci opereaza de drept desfiintarea fara punere in intarziere -in realitate, o adevarata desfiintare de drept are loc numai in aceasta ipoteza -daca e necesara punerea in intarziere, inseamna ca este necesara si vointa creditorului si ne apropriem de declaratia unilaterala -pentru ca pactul comisoriu sa produca efecte trebuie sa specifice care sunt obligatiile la care se refera -va opera numai in cazul neexecutarii obligatiei mentionate expres in pactul comisoriu -in cazul declaratiei unilaterale: fie legea, fie partile permit creditorului ca in caz de neexecutare sa emita el o declaratie de rezolutiune care inlocuieste practic hotararea instantei de judecata -in aceasta ipoteza, deb daca apreciaza ca nu sunt indeplinite cond pt a opera rez, el se poate adresa instantei de judecata si sa ceara constatarea neindeplinirii cond de rez si ca declaratia este nula pt ca nu indeplineste cond -se rastoarna in felul acesta modul de a apela la justitie Art 1552 Rezolutiunea unilaterala -principalul efect al rezolutiunii este desfiintarea cu efect retroactiv, in cazul rezilierii este cu efect pentru viitor -in cazul rezolutiunii avem repunerea in situatia anterioara a partilor( temeiul: imbogatirea fara justa cauza) -mai poate sa ceara debitorul si daune-interese( temei: raspunderea civila contractuala) -daca e vorba de reziliere, ce s-a executat nu se mai restituie, dar nu se mai presteaza pentru viitor

-daca o partea si-a executat obligatiile pana in momentul in care a operat rezolutiunea, iar cealalta parte mai are ceva de executat, asta nu inseamna ca partea care are o restanta nu poate fi obligata sa execute Problema riscului contractual -art 1557, 1274, 1642, 1643 -cand e neexcutare fortuita, debitorul nu o mai poate executa=> cealalta parte nu trebuie sa isi execute nici ea obligatia=> riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat! -vanzatorul transmite proprietatea asupra unui bun, dar nu preda : riscul este suportat de detentorul precar(aplicam si aici regula res perrit debitori) -contractele sub conditie translative: sub conditie suspensiva: pendente conditione piere bunul=> aplicam regula -sub conditie rezolutorie: pendente conditione piere bunul: ar trebui ca dobanditorul sa restituie, el este debitorul obligatiei imposibil de executat=> se aplica regula -risccul contractual: pericolul neexuctarii -riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat: daca imposibilitatea fortuita este temporara, atunci se suspenda executarea contractului pe durata in care opereaza cauza de imposibilitate fortuita, dar daca e definitiva si absoluta atunci e vorba de desfiintarea contractului -daca desfiintarea priveste numai o parte din contract, se pune problema reducerii proportionale a obligatiei din contract