You are on page 1of 118

INGRIJIRIRI ACORDATE PACIENTILOR CU CHIST OVARIAN

MOTTO :

UNII OAMENI SUNT PREA OBOSITI CA SA VA DARUIASCA UN ZAMBET . DARUITI-LE VOI UNUL PENTRU CA NIMENI NU ARE MAI MARE NEVOIE DE UN ZAMBET DECAT ACELA CARE NU-L MAI POATE DARUI .

CUPRINS : Partea I : 1.Aparatul genital feminin : notiuni de anatomie si fiziologie ; 2.Prezentarea bolii : -definitie ; -etiologie ; -manifestari clinice ; -diagnostic clinic si diferential ; -investigatii paraclinice ; -evolutie si prognstic ; -complicatii ; -tratament . Partea a II a : 1.Notiuni despre nursing : =definitie ; =teoria Virginiei Henderson pe scurt ; =functiile si rolul asistentei medicale . 2.Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian : -internarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavului , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie . 3.Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian : -baia , lenjeria , masa . 4.Supravegherea pacientei cu chist ovarian : - comportamentul (pozitie , expresie , somn , pofta de mancare , durere psihica ) ; - functiile vitale ; - urmarirea aparitiei complicatiilor . 5.Participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei cu chist ovarian : =participarea asistentei la examenul clinic general ; =participarea asistentei medicale la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian ( fise tehnologice ) . 6.Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian : -ingrijiri in urgenta ; -ingrijiri pre- si postoperatorii . 7.Educatia pentru sanatate .

8.Externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport , pregatire fizica si psihica ) . Partea a III a : Prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . Concluzii ( se vorbeste despre concluziile trase de elev despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acestor paciente nota personala ) . Bibliografie .

CONTINUTUL LUCRARII :

Lucrarea contine trei parti in care sunt incluse : notiuni de anatomie si fiziologie referitoare la aparatul genital feminin , respectiv ovarului . Sunt prezentate definitia , etiologia , manifestarile clinice , diagnosticul clinic si diferential , investigatii paraclinice , evolutie si prognostic , complicatii si tratament . Partea a doua a lucrarii cuprinde : = notiuni despre nursing ( definitie , teoria Virginiei Henderson pe scurt , functiile si rolul asistentei medicale ) ; = asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian ( intrarea , preluarea si gestionarea efectelor bolnavei cu chist ovarian , pastrarea documentelor , transportul , primirea in sectie ) ; =asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian ( baia , lenjeria , masa ) ; = supravegherea pacientei cu chist ovarian ( comportament pozitie , expresie , somn , pofta de mancare - , functiile vitale , urmarirea aparitiei complicatiilor ) ; = participarea asistentei medicale la examenul medical al bolnavei (participarea asistentei medicale la examenul clinic general si la investigarea paraclinica a bolnavei cu chist ovarian fise tehnologice ) ; =ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian ( ingrijiri in urgenta , pregatire pre- si postoperatorie ) ; = educatia pentru sanatate ; = externarea pacientei cu chist ovarian ( recomandari , mijloc de transport) . Partea a treia a lucrarii contine prezentarea cazurilor ( plan de ingrijire pentru trei pacienti pe trei zile ) . La finalul lucrarii se vorbeste despre concluziile trase despre ingrijirea pacientelor cu chist ovarian in urma ingrijirii acordate acestor paciente nota personala . Bibliografia lucrarii este deasemenea prezentata in finalul partii a treia unde vor fi notate cartile si manualele de specialitate care au ajutat la realizarea proiectului de diploma .

PARTEA I : 1 . Aparatul genital feminin notiuni de anatomie si fiziologie :

Aparatul genital feminin este format din : - organe genitale externe : =vulva ; =glanda mamara ; -organe genitale interne : =ovar ; =trompe ; =uter ; =vagin . VULVA : In ansamblu , vulva are forma unei fante , alungite in sens sagital . Ea cuprinde totalitatea organelor genitale externe feminine . Labiile mari sunt doua pliuri cutanate avand ambele fete acoperite de tegument . Fata externa prexinta peri si glande sebacee mari , iar fata interna vine in raport cu labiile mici . Labiile mari se unesc anterior spre simfiza pubiana , formand comisura anterioara , situata pe muntele pubian ( Venus ) .Posterior se unesc prin comisura posterioara situata la mica distanta de anus . Labiile mici sau nimfele sunt doua pliuri cutaneo-mucoase , prezentand o fata externa acoperita de tegument si aflata in raport cu labia mare si o fata interna mucoasa , in raport cu labia mica opusa .Anterior , inainte de a se uni , labiile mici se dedubleaza in doua pliuri : *unul trece anterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa preputul sau capisonul clitoridian ; *celalalt trece posterior de clitoris si formeaza cu cel de partea opusa fraul clitoridian . Posterior de clitoris , sub fraul clitoridian , se deschide orificiul sau meatul extern al uretrei . Vestibulul vaginal este spatiul cuprins intre labiile mici si contine orificiul extern al uretrei si orificiul vaginal obstruat de lumen la virgine . Aparatul erectil al vulvei este format din : - clitoris :organ erectil , nepereche , care poate fi omologat cu penisul;este format din doi corpi cavernosi care se intind pe fata interna a ramurii ischio-pubiene formand corpul clitorisului si se termina cu o extremitate proeminenta =glandul clitoridian ; la acest nivel se afla glande sebacee ; - bulbii vaginali : sunt formatiuni erectile , analogi corpului spongios al penisului , situati de o parte si de alta a vestibulului vaginal , in profunzimea labiilor mari si in imediata vecinatate a orificiului vaginal.
6

Ei se unesc cu cei de partea opusa si cu clitorisul , descriind o potcoava deschisa posterior . Lateral de bulbii vaginali se afla muschiul bulbo-cavernos , iar medial si posterior au raporturi cu glanda Bartholin . Glandele vulvei sunt : =glande vestibulare mici , situate pe fata interna a labiilor mici , care secreta mucus ; =glande vestibulare mari sau glande Bartholin , dreapta si stanga , situate de o parte si de alta a vestibulului vaginal in portiunea posterioara a acestuia si in grosimea labiilor mari . Lateral vin in raport cu bulbii vaginali si muschiul bulbo-cavernos , iar medial cu mucoasa vaginului . Canalul excretor al acestor glande se deschide intre labiile mici si himen . Are rol de a lubrefia vaginul in timpul actului sexual , secretand un lichid vascos si dens .Infectia acestor glande se numeste bartolinita . GLANDA MAMARA = MAMELA : Glanda mamara apartine exclusiv mamiferelor si are rol de a secreta laptele, substanta nutritiva necesara cresterii copilului .Evolutia glandei mamare este in stransa legatura cu evolutia ovarului si dezvoltarea ei constituie unul din caracterele sexuale secundare feminine . Glanda mamara este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara , cuprinsa intre coastele a 3-a si a 4-a . Este separata de torace prin santul submamar . Consistenta ei este renitenta sau moale , in functie de varsta .Volumul este redus prepubertar , dupa care creste brusc , iar la menopauza se reduce din nou .In portiunea sa mijlocie , glanda mamara prezinta areola si mamelonul . Areola este o regiune care inconjoara mamelonul , de culoare bruna care contine glande sebacee si sudoripare voluminoase ce predomina , formand tuberculii Morgagni . In timpul sarcinii , diametrul areolei creste , se pigmenteaza mai intens , iar tuberculuii Morgagni , devin glande mamare accesorii care secreta colostrul, luand numele de tuberculii Montgomery . Sub tegumentul areolei se gaseste muschiul subareolar care prin contractie determina erectia areolei . Mamelonul este portiunea proeminenta situata in mijlocul areolei , in al carui varf se deschid 15 20 de orificii ale canalelor galactofore . In structura lui intra fibre musculare ce formeaza muschiul manilar , prin contractia caruia se produce erectia mamelonului .

Glanda mamara este formata din 12 20 de lobi , separati prin septuri conjunctive .Lobii de divid in lobuli iar ultimile diviziuni se deschid in acinii glandulari care secreta laptele . VAGINUL : Este organul feminin al copulatiei . Este un canal cilindric , musculo-membranos , extensibil si elastic , de aproximativ 8 cm lungime la femeia adulta . Prezinta doi pereti , unul anterior si unul posterior care vin in contact unul cu celalalt . Peretele posterior este mai lung decat cel anterior . Vaginul se intinde de-a lungul diafragmei pelvine , formand cu orizontala un unghi de 60 de grade. Extremitatea inferioara = orificiul vaginal se deschide in vestibulul vaginal si este acoperit partial de o membrana = himen . Extremitatea superioara se insera pe colul uterin , formand fundul de sac vaginal ( anterior , posterior , si doua laterale ) . Fundul de sac posterior este acoperit de peritoneul recto-uterin si formeaza fundul de sac Douglas , locul unde se pot punctiona eventualele colectii peritoneale . Raporturi : - anterior : vezica urinara si uretra ; - posterior : rectul ; - superior : uterul ; - inferior : perineul . Structura : tunica externa sau adventicea , formata din tesut conjunctiv elastic ; tunica medie sau musculara , formata din fibre musculare netede dispuse in retea , cu un strat circular intern si unul longitudinal extern; tunica interna sau mucoasa , formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos ; mucoasa prezinta atat pe peretele anterior cat si pe cel posterior niste creste transversale care predomina in axul lung al vaginului formand columnele vaginale ; Inervatia vaginului este data de plexul vegetativ hipogastric . UTERUL : Este un organ musculo-cavitar , nepereche de forma unui trunchi de con , cu baza mare superior si baza mica inglobata in portiunea superioara a vaginului . Uterul are trei portiuni : corpul uterin , este portiunea superioara mai lata ; istmul uterin , portiunea dintre corp si col ;

colul uterin , portiunea inferioara ma stramta , lunga de circa 3 cm , cilindric si care se invagineaza in extremitatea superioara a vaginului ; datorita insertiei vaginului , colul uterin prezinta un segment supravaginal si unul intravaginal . In interiorul uterului se afla cavitatea uterina , mai larga la nivelul corpului uterin , care se ingusteaza progresiv spre col unde formeaza canalul cervical. Canalul cervical se intinde intre orificiul intern al uterului si orificiul uterin extern . Orificiul extern al colului are forma diferita la virgine , nulipare sau multipare : la virgine si nulipare este inchis , iar la multipare este intredeschis. Dimensiunile uterului difera : la nulipare , lungime 6 cm , latime 4 cm , grosime 2 cm . In timpul sarcinii dimensiunile cresc , uterul devenind organ abdominal . Axul longitudinal al colului si al vaginului descriu in mod normal un unghi deschis anterior = unghi de versiune 90 100 grade . Modificarea raportului dintre corp si colul uterin conduce la : retroversie , uter deviat posterior ; anteroversie , uter deviat anterior ; lateroversie , uter deviat lateral ; Aceste devieri pot provoca tulburari si sterilitate mai ales daca sunt fixate.Mentinerea in pozitie normala a uterului se face prin elementele de suspensie : o peritoneul , care se reflecta de pe vezica urinara pe uter , acopera fata anterioara , fundul si fata posterioara a uterului si trece pe fata anterioara a rectului ; o ligamentele largi sau late , sunt lame peritoneale , patrulatere , alipite care se insera pe peretii cavitatii pelvine , superior se afla trompele uterine ; o ligamentele rotunde , sunt doua cordoane conjunctivale musculare dispuse intre unghiul lateral al uterului , patrund in canalul inghinal si se termina la nivelul labiilor mari ; o ligamentele utero sacrate ; o ligamentele utero-lombare . Uterul este alcatuit din trei tunici : tunica seroasa sau perimetru reprezentata de peritoneu , sub care se afla tesut conjunctiv lax ; tunica musculara sau miometru , este formata din fibre musculare dispuse radiar , spiralat si longitudinal ; aceasta dispozitie permite uterului sa se destinda in timpul sarcinii si totodata sa exercite contractii ritmice , puternice , necesare expulziei fatului ;

Fibrele musculare invelesc vasele de sange ( arterele si venele ) , dar in timp ce arterele isi pastreaza peretii normali , venele i-au pierdut , astfel incat sangerarea uterina nu poate fi oprita decat prin contractii uterine ; tunica mucoasa sau endometru , este diferita la nivelul corpului uterin : endometrul inveleste corpul uterin si este formata dintr-un epiteliu cilindric ciliat cu numeroase glande ; este hormonodependenta ; endocolul inveleste colul uterin si este format dintrun epiteliu prismatic cu putine glande , dar mai dezvoltate . Mucoasa uterina sufera transformari ciclice legate de ciclul menstrual. Daca fecundatia nu s-a produs , transformarile regreseaza , iar mucoasa se elimina constituind menstruatia .Daca fecundatia s-a produs , transformarile continua , mucoasa devine apta pentru a hrani oul , numindu-se decidua . Vascularizatia uterului este asigurata de artera uterina , ramura a arterei iliace interne .Inervatia uterului este data de ramuri din plexul : - utero-vaginal ; - ovarian . TROMPELE UTERINE : Trompele uterine sunt doua canale musculo-membranoase , avand o lungime de circa 10 cm . Sunt situate in partea superioara a ligamentului larg si se intind de la unghiul lateral al uterului ( cornul uterin ) pana la ovar. Trompelor uterine li se descriu urmatoarele portiuni : uterina : este situata in peretele uterin , in care se deschid prin ostiul uterin ; istmica : cuprinsa intre ligamentul rotund si ligamentul propriu al ovarului ; este ingusta ; ampulara : mai dilatata , care inconjura ovarul ; infundibulara : de forma unei palnii prevazuta cu franjuri = fimbrii si care reprezinta mucoasa ; portiunea infundibulara reprezinta orificiul abdominal al trompei si asigura comunicarea cavitatii peritoneale cu exteriorul . Trompele sunt in raport cu : - colonul sigmoid ; - ansele intestinului subtire . Structura trompelor uterine :
10

seroasa peritoneala , reprezentata de mezosalpinx si tesut conjunctiv lax cu vase si nervi ; tunica musculara , formata din fibre musculare netede , dispuse longitudinal extern si intern si circular mijlociu ; tunica mucoasa , puternic cutata , formata dintr-un epiteliu cilindric unistratificat prevazut cu cili si celule secretoare mucoase . Miscarea cililor permite migratia oului fecundat spre uter . Secretia mucoasa protejeaza si are rol nutritiv pentru celulele sexuale si ou. Implantarea oului in peretele trompei , datorita unui obstacol pe traiectul acesteia = sarcina tubara . Oul se poate dezvolta aici maxim 2-3 luni dupa care trompa se rupe , cu hemoragie masiva .Este sarcina extrauterina rupta care este o mare urgenta chirurgicala . Vascularizatia si inervatia trompelor uterine : arterele provin din artera ovariana si artera uterina ; venele sunt satelite arterelor ; limfaticele dreneaza in ganglionii : lombari , lateroaortici ; nervii provin din plexul : ovarian , uterin ; nervi mezenterici .

OVARUL : Ovarul este glanda sexuala feminina . Este o glnada pereche , mixta , cu functie exocrina ( produce celulele sexuale feminine , ovulele ) , si functie endocrina ( secreta hormonii sexuali feminini : estrogeni si progesteron ) . Forma si raporturi : Ovarul are forma ovoida , turtit in sens latero-medial si prezinta : = 2 fete mediala si laterala ; = 2 margini : libera si mezo-ovariana ; = 2 extremitati : tubara si uterina . Dimensiunile ovarului adult : lungime ~ 3 cm ; latime ~ 2 cm ; grosime ~ 1 cm . Greutatea ovarului adult este de ~ 6-8 grame , atrofiindu-se dupa menopauza . Ovarul se dezvolta in cavitatea abdominala la nivel lombar , de unde migreaza in micul bazin , inainte de nastere .

11

Este singurul organ intraperitoneal lipsit de seroasa viscerala a peritoneului si acoperit de epiteliul germinativ .Ovarul este asezat in bazinul mic , in loja ovariana . Raporturi : anterior si inferior :- ligamentul lat sau larg al uterului ; - artera ombilicara ; superior : artera si vena iliaca externa ; posterior : -ureter ; -artera si vena iliaca interna ; medial : -trompa uterina si mezosalpinx ; -ansele intestinului subtire ; -sigmoidul ( pentru ovarul stang ); -apendicele ( pentru ovarul drept ). Structura ovarului : epiteliul germinativ : este un epiteliu simplu , cubic sau pavimentos ; albugineea care prezinta : = o zona centrala sau medulara foarte vascularizata ; = o zona periferica sau corticala ce contine foliculi ovarieni in diferite stadii evolutive sau involutive . La nastere , foliculuii ovarieni sunt in numar de 200000 400000 in ambele ovare . Dintre acestia , ajung maturi doar 300-400 , restul involueaza. Maturarea foliculara : Din foliculul primordial care este reprezentat de un ovocit inconjurat de un epiteliu turtit , se formeaza foliculul primar din care rezulta foliculul secundar sau cavitar , iar din acesta rezulta foliculul tertiar sau matur sau de Graaf . Foliculul matur prezinta o cavitate ce contine lichid folicular si un ovocit asezat excentric si fixat printr-un pedicul de membrana granuloasa .Ovocitul din foliculul matur este diploid si sufera prima diviziune de maturare din care rezulta ovocitul secundar care este haploid . In momentul ovulatiei acest ovocit II este expulzat la suprafata ovarului. Dupa ovulatie , foliculul matur se transforma in corp galben ( o glanda endocrina temporara sau de timp mai indelungat , daca ovulul este fecundat). Daca ovulul nu a fost fecundat , corpul galben involueaza si se transforma in corp alb . Vascularizatia ovarului : - arterele provin din : artera ovara si artera uterina , care formeaza o arcada preovariana din care se desprind capilare pentru tecile foliculilor cavitari si maturi ; - venele urmeaza dispozitia arterelor ;
12

- limfaticele se varsa in : ganglionii iliaci externi si ganglionii lombo-aortici . Chistul ovarian este o leziune distrofica datorata unei stimulari excesive cu hormoni hipofizari cat si a unor tulburari vasculare . 2 . Prezentarea bolii : DEFINITIE : La nivelul ovarului se dezvolta o mare varietate de tumori : tumori chistice, vegetante , endocrine , solide . Tumorile chistice de ovar : Se disting sase entitati clinice : chisturi dermoide , chisturi mucoide sau enteroide , chisturi seroase , chisturi foliculare , luteinice , precum si endometrioamele ovarului . ANATOMIE PATOLOGICA : a) chisturile dermoide : Sunt mai putin frecvente ( 1 la 25 chisturi mucoide ) , au sediul mai ales in dreapta , sunt mai mici de volum , adesea uniloculare , de consistenta pastoasa , cu parti dure . Continutul lor este o pasta sebacee sau un lichid uleios galben cenusiu. Peretele chistului dermiod este gros . In interiorul chistului , pe peretele lui se gaseste o proeminenta , papila chistului dermoid , la nivelul acestei papile se gasesc formatiuni reprezentand cele trei foite blastodermice din dezvoltarea embrionara . Derivatele ectodermului sunt constante in continutul chistului ( par , unghii, tesut nervos ) , mai rar se intalnesc derivatele mezodermului ( tesut osos , cartilaginos sau musculos ) si ale endodermului ( mucoasa intestinala , tesut tiroidian , etc .) .Cateodata se gasesc fragmente de organe ( limba , ochi ) sau chiar fragmente de embrion . PATOGENIA CHISTULUI DERMOID : Este explicata prin dezvoltarea tardiva a unei celule blastometrice primitive , care a fost inclusa , din cauze necunoscute , aproape de iminenta germinitiva . b) chisturile mucoide :

13

Sunt cu mlt mai frecvente decat chisturile dermoide. Ele sunt de cele mai multe ori unilaterale , de volum ce variaza de la cativa cm cubi pana la zeci de litri , cand destind considerabil abdomenul . Forma lor este sferica sau boselata .Culoarea este obisnuit sidefic, continutul este un lichid mucos , filant , putand lua cateodata chiar un aspect gelatinos . Histologic , peretele chistului este format din doua straturi : un strat extern , fibros , format din tesut conjunctivo elastic , cu vase sanguine si limfatice care prezinta cateodata un invelis epitelial plat ; un strat intern epitelial , format din celule calciforme sau cilindrice , ciliate sau neciliate , cateodata atipice . Originea chistului mucoid de ovar este o incluzie de celule endometrice la acest nivel . c) chisturile seroase : Sunt uni sau multiloculare , cu peretele subtire si continut lichidian incolor sau citrin , rareori brun . Volumul lor este variabil de la cativa cm la zeci de litri . Peretele chistului seros este format dintr-un strat fibro-elastic extern si unul striat intern epitelial . Stratul intern este un epiteliu unistratificat , de obicei ciliat si nesecretant . Vegetatiile sunt destul de rare . Histogeneza lor provine din epiteliul excretor wolffian a caror resturi se gasesc mai ales sub corticala la nivelul hilului ovarian . Chisturile seroase si mucoide pot forma in anumite conditii vegetatii papilomatoase fie in interior , fie in afara lor , cand se transforma in chisturi vegetante . d) chisturile foliculare : Sunt de dimensiuni mici ( nu depasesc marimea unui ou de gaina ) , cu continut lichidian , bogat in foliculina .Bolnava prezinta hemoragii prelungite , fara dureri , instalate dupa o perioada relativa de intarziere a menstruatiei , endometrul este hipertrofiat glandulo-chistic . e) chisturile luteinice : Nu se pot deosebi de cele foliculare decat microscopic ( in chistul folicular peretele este alcatuit dintr-un strat de celule granulare , dedublat de celule tecale ; in chistul luteinic se gasesc celule luteinice ) . f) endometrioamele ovarului sunt rare ;continutul lor este hematic .
14

SIMPTOMATOLOGIA CHISTULUI DE OVAR : Durerea este inconstanta .Tulburarile de menstruatie nu sunt constante . Se intalneste amenoree sau oligomenoree . Mai rar , evolutia chisturilor se asociaza cu metroragii sau menoragii . Dismenoreea este frecvent intalnita , asociata uneori cu congestia sanilor . Semnele de compresiune ale organelor vecine se produc cand tumoarea este inclusa in ligamentul larg sau cand tumora este mare , cu evolutie abdominala . Compresiunea vaselor iliace , in cazul tumorilor intraligamentare voluminoase poate sa se acompanieze cu edeme si varice ale membrelor inferioare ; in cazul chisturilor mari abdominale pot aparea tulburari cardio-pulmonare ( dispnee de efort , palpitatii , puls accelerat ) . Semnele fizice sunt variabile , dupa cum tumoarea este pelviana , abdominala sau intraligamentara .In stadiul pelvian , la tuseul vaginal se gaseste o tumoare rotunda , cu suprafata neteda , de consistenta remitenta , care este independenta de uter , cu mobilitate apreciabila , spre deosebire de tumorile incluse in ligamentele largi ce blocheaza in pelvis . In stadiul abdominal , chistul a devenit voluminos , pierde contactul cu f.d.s. vaginale , tinde a emigra in pelvis , dezvoltandu-se spre abdomen pe care il deformeaza . Examenul abdomenului ne da date concludente .La inspectie se observa marirea de volum a abdomenului . La palpare apreciem volumul tumorii , consistenta , conturul regulat sau boselat . Percutia arata matitate , cu limita superioara de forma unei linii curbe , cu convexitatea superioara . Partea centrala a abdomenului este mata in timp ce flancurile sunt sonore , elemente importante in diferentierea de matitatea ascitica , cand flancurile sunt mate , iar regiunea ombilicala sonora . De asemenea , matitatea nu se deplaseaza in locurile declive la schimbarea pozitiei bolnavei . Tactul vaginal : adeseori nu se poate atinge polul inferior al chistului . Colul uterin este sus situat . Chistul intraligamentar prezinta cateva elemente caracteristice la tactul vaginal . Colul si uterul sunt impinse lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse lateral de partea opusa tumorii , cateodata impinse atat de sus incat sunt inaccesibile . Intr-unul din f.d.s. lateral al vaginului , se gaseste o tumoare rotunda remitenta , imobila . EVOLUTIA CHISTURILOR OVARIENE :

15

Chisturile ovariene au o evolutie lenta .Trecerea de la stadiul pelvian la stadiul abdominal se face in multi ani .Cand nu survin complicatii , chistul ovarian poate sa ajunga sa influenteze starea generala . COMPLICATIILE CHISTURILOR OVARIENE : = torsiunea pediculului chistului , care , de obicei este dramatica ; ea se caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de volum ; = ruptura chisturilor de ovar , este o complicatie rara ; ea poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism ; tabloul clinic al rupturii chistului este de obicei dramatic ( durere violenta , greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ) . La tuseu , palpare , chistul este de volum scazut , uneori disparut . Hemoragia intrachistica se produce de obicei secundar unui traumatism , torsiuni sau punctii . Se manifesta prin marirea de volum a chistului , marirea consistentei lui si chiar prin simptome de hemoragie interna . = infectii ale chistului : lichidul chistului este aseptic ; el se poate infecta prin punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organele cu continut septic ; = cancerizarea chistului : clinic , cancerizarea este manifestata prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil , prin aparitia unei ascite , punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic . DIAGNOSTIC POZITIV : Diagnosticul de tumoare chistica de ovar se poate pune relativ usor pe baza simptomelor enumerate . Uneori sunt cazuri in care este greu de precizat daca chistul tine de uter sau de anexe : - mobilizarea provocata a tumorii spre epigastru nu se transmite colului uterin cand tumoarea tine de anexa ; - existenta intre tumoare si uter a santului de delimitare indica faptul ca tumora tine de anexe ; explorarea uterului prin histerometrie si histerosalpingografie arata in cazurile de chist ovarian cavitatea uterina turtita , uterul deplasat , trompele alungite pe conturul tumorii . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL :

16

Chistul ovarian trebuie diferentiat de sarcina uterina , sarcina extrauterina , tumorile chistice de epiplon si mezenter , rinichiul ectopic , etc . TRATAMENT : Este chirurgical : extirparea chistului . INVESTIGATII PARACLINICE UTILE : 1 . Religrafia gazoasa : Are meritul ca poate stabili daca tumoarea este anexiata cand la examenul clinic nu se poate simti santul de delimitare si uterul . 2 . Celioscopia : Este o endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului; permite punctia unor formatiuni chistice ovariene , localizarea sediului obstructiei tubare , precizarea cauzelor unor dureri pelvine . Poate evita o laparotomie .Examenul citologic al lichidului extras prin punctie intracelioscopica din tumorile chistice ovariene este o metoda sigura de diagnostic . Partea a II a :

I ) Notiuni despre nursing :


Definitie : a) Definitia O.M.S. : nursingul este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : - promovarea sanatatii ; - prevenirea bolii ; - ingrijirea persoanelor bolnave ( fizic , mental , psihic , handicapati ) de toate varstele , in toate unitatile sanitare , asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala . b) Definitia Virginiei Henderson : Sa ajuti individul , fie acesta bolnav sau sanatos , sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti individul , fie bolnav sau sanatos , sa-si
17

foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cunosterea , necesare pentru a o face si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil . Teoria Virginiei Henderson pe scurt : Componentele esentiale ale unui model conceptual al Virginiei Henderson sunt urmatoarele : postulate ; valori ; elemente : scopul profesiei ; telul activitatii ( beneficiarul ); rolul activitatii ; dificultati intalnite de pacient ( sursa de dificultate ); interventia acordata ; consecintele .
POSTULATELE :

Sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual . Ele sunt recunoscute si acceptate ( nu trebuie demonstrate ) .Postulatele pe care se bazeaza modelul virginiei Henderson sunt : orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste ; individul formeaza un lot caracterizat prin nevoi fundamentale ; cand una din nevoi ramane nesatisfacuta , individul nu este complet intreg , independent .
VALORILE :

Modelul Virginiei Henderson este sustinut de trei valori : asistenta poseda functii care sunt proprii ; cand asistenta preia din rolul medicului , ea cedeaza o parte din functiile sale unui personal necalificat ; societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor , pe care nu poate sa-l primesca de la nici un alt personal .
ELEMENTELE :

18

Cele sase elemente care dau sens vietii profesionale sunt : a)scopul profesiei este : de a ajuta pacientul sa-si conserve sau sa-si restabileasca independenta sa , in asa fel incat el sa poata sa-si satisfaca nevoile prin el insusi ; de a favoriza vindecarea ; de a asista muritorul spre un sfarsit demn . Membrii acestei profesii tind spre un ideal .Fiind insa realisti , neputand sa-l atinga , accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a conserva sau a restabili independenta personelor ingrijite . b)obiectivul : Obiectivul activitatii profesionale este beneficiarul , adica persoana sau grupul de persoane spre care este indreptata activitatea .In atingerea obiectivului se tine cont de faptul ca individul bolnav sau sanatos , formeaza un tot cu nevoi comune tuturor fiintelor umane , dar si faptul ca manifestarea nevoilor este diferita de la un individ la altul . c)rolul profesiei : Rolul asistentei medicale este de suplinire a dependentei ( a ceea ce nu poate sa faca persoana ) , de a incerca sa inlocuiasca necesitatea in asa fel ca persoana sa poata sa-si satisfaca cerintele mai usor si fara handicap . d)sursa de dificultate : Dificultatile intalnite la pacient , care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale , sunt cauzate de o lipsa : - de forta ; - de vointa ; - de cunostinte . Aceste dificultati tin de competenta asistentei si este important de stiut de care lipsa este data sursa de dificultate .Dar dificultati intalnite de pacient nu sunt toate legate de profesiunea de asistent medical . e)interventie aplicata persoanei :

19

Asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul in globalitatea sa . Interventia va fi orientata asupra lipsei si consta in a spori independenta persoanei . f) consecintele : Sunt rezultatele obtinute .. ameliorarea dependentei sau castigarea independentei atingerea scopului . Functiile si rolul asistentei medicale : Rolul nursei in societate este sa asiste indivizi , familii si grupuri sa optimizeze si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectate semnificativ prin schimbari ale starii de sanatate . Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige sanatatea ( sau sa-l asiste in ultimele clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi avut forta , vointa sau cunostintele necesare . Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil Virginia Henderson . Functiile asistentei medicale sunt : A) de natura independenta : asistenta asista pacientul din proprie initiativa , temporar sau definitiv in :

ingrijiri de confort , atunci cand el nu-si poate indeplini independent anumite functii ; ajutorul asistentei medicale este in functie de varsta , de natura bolii , de alte dificultati fizice , psihice sau sociale ; stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apropiatii ; le transmite informatii , invataminte , asculta pacientul si il sustine ; este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate .

B) de natura dependenta : la indicatia medicului aplica metodele de observatie , de tratament sau readaptare , observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului; C) de natura interdependenta : asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar , social , educativ , administrativ , etc . si participa la activitati interdisciplinare .

20

Exemplu : - actiuni de depistare a tulburarilor de ordin fizic , psihic , social ; - actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale . Alte functii : @) functia profesionala : e vorba de rolul cel mai important al asistentei , acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru el ceea ce el insusi nu poate . Aici sunt cuprinse functiile : tehnica , preventiva , de umanizare a tehnicii , de psiholog , ca si functiile din codul asistentei medicale : promovarea si mentinerea sanatatii ; prevenirea imbolnavirilor ; ingrijirea in situatia imbolnavirii si recuperarea . Aceasta cere din partea asistentei : o sa acorde direct ingrijirea ; o sa educe pacientii ; o sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii ; o sa participe plenar la activitatea echipei de asistenta sanitara ; o sa dezvolte practica nursingului pe baza gandirii critice si a cercetarii . @) functia educativa : educare pentru sanatate . Aceasta functie presupune , alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice de a sti sa comunici , de a sti sa fii convingator .Rolul educativ reiese si din reactiile pacient asistent si din relatiile de munca cu personalul in subordine , practicanti , studenti ( educarea personalului de nursing ) . @) functia economica : de gestionare ; gestionarea serviciului , organizarea timpului , precizarea prioritatilor de aprovizionare ,etc . @) functia de cercetare : Aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice , dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare .Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic , devine o componenta importanta .
21

Prin activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala , multidisciplinara , multisectoriala ) , asistenta are atributia de identificare a domeniilor de cercetare si mai ales cercetare in nursing .

II) Asigurarea evidentei si miscarii bolnavei cu chist ovarian :


Internarea in spital constituie un eveniment important in viata oricarui bolnav ; el se desparte de mediul sau obisnuit iar in stare de infirmitate sau semiinfirmitate , este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini . Astfel , personalul care primeste bolnavul in spital trebuie sa tina seama si sa-l menajeze cat mai mult . Internarea este primul contact al bolnavului cu spitalul . Acest prim contact este hotarator pentru castigarea increderii ei , factor indispensabil pentru asigurarea unei colaborari sincere intre bolnava si personalul de ingrijire , in vederea recastigarii sanatatii celei internate . Greselile facute cu ocazia internarii , greu de reparat mai tarziu , provoaca ingrijorarea si neincrederea bolnavei , ceea ce va dauna procesului de vindecare . Din acest motiv , este important ca personalul serviciului de primire sa dovedeasca de la inceput cea mai mare atentie si preocupare fata de bolnava nousosita . Internarea in spital se face pe baza biletului de internare emis de medicul specialist .Bolnava internata este inscrisa in baza de date computerizata .Aici se completeaza foaia de observatie clinica si datele de identitate . Bolnava va fi examinta la internare de medicul de garda . In acest scop , acesta va culege datele anamnestice de la bolnava , date pe care le va trece in foaia de observatie a bolnavei . Hainele si efectele vor fi inregistrate in vederea inmagazinarii pe perioada cat bolnava va fi internata . Pentru hainele preluate si depuse la magazie , se va elibera bolnavei un bon de preluare , iar obiectele de valoare vor fi predate insotitorului sau depuse la administratia spitalului cu un proces verbal , din care un exemplar se preda bolnavei . Pastrarea hainelor trebuie facuta cu grija , indiferent de starea lor .Chiar din momentul preluarii , bolnava trebuie sa vada ca efectele ei sunt tratate cu grija. Hainele vor fi puse pe umerase , prevazute cu o tablita pe care se scriu datele de identitate ale bolnavei , vor fi invelite intr-o manta de doc , inchisa din toate partile , pentru a le feri de praf , murdarie , dupa care vor fi date la magazie . Bolnava va aprecia la precare modul cum i-au fost pastrate hainele si pe langa ingrijirea ce i s-a acordat , va avea un motiv in plus de a pleca multumita din spital .
22

Transportul bolnavilor face parte integranta din ingrijirea lor .Transportarea bolnavilor nu este o conditie obligatorie a spitalizarii . Un numar foarte mare de bolnavi pot sa se deplaseze singuri . O alta categorie de bolnavi , desi se pot deplasa singuri , din cauza nesigurantei in mers , nu au curajul de a porni si deci nu pot fi lasati neinsotiti .Pe acesti bolnavi , in cadrul deplasarilor in incinta spitalului , in sectie sau in alte sectii , este suficient daca asistenta ii va tine de brat pentru a le reda siguranta in mers . Transportul pacientei cu chist ovarian se va face atat catre sala de operatie cat si spre salon avandu-se in vedere efectuarea acestuia in conditii bune , evitand agravarea durerilor , contribuind la protectia leziunilor si la mentinerea unei stari generale multumitoare . Pentru un transport efectuat in conditii bune al pacientei cu chist ovarian se au in vedere : - pregatirea din timp pentru transport ; - asigurarea maximului de confort posibil ( se va avea grija ca pozitia bolnavei sa fie cea mai comoda : decubit dorsal , iar partile dureroase sa fie menajate ) ; - pacienta sa fie asezata cu privirea indreptata in directia de mers ; - pacienta va fi insotita de o asistenta care o va supraveghea in tot timpul transportului si va lua in caz de nevoie mesurile de prim - ajutor . Pastrarea documentelor : Bolnava primita in sectie este inregistrata in condica sectiei . Aceasta cuprinde datele personale ale bolnavei , numarul foii de observatie , timpul de spitalizare cu data internarii si externarii , starea la iesire , precum si numarul de iesire al foii de observatie . Condica de sectie este tinuta de obicei de asistenta sefa a sectiei . Foile de observatie reprezinta dosarul de spital al bolnavilor . Ele sunt administrate se asistenta . Foaia de observatie este un document practic , util , pe baza caruia se dirijeaza tratamentul bolnavei , dar in acelasi timp este si un document stiintific medicolegal . Din acest motiv , pastrarea foilor de observatie in bune conditii este absolut necesara . Foile aceluiasi salon vor fi tinute in aceeasi mapa , intr-un loc inaccesibil bolnavilor , caci datele cuprinse in foi ar putea fi interpretate gresit de ei si i-ar demoraliza . Tocmai din acest motiv , nici foaia de temperatura nu se tine in salon , ci in foaia de observatie , impreuna cu celelalte documente relativ la bolnav .

23

Continutul foilor de observatie constituie obiectul secretului profesional , un motiv in plus de a fi tinute in siguranta . La plecarea bolnavului , medicul de salon inchide evolutia bolii descriind epicriza , definitiveaza diagnosticul , iar asistenta ridica foaia trecand in acelasi timp datele bolnavului intr-un registru alfabetic . Numarul din registrul alfabetic reprezinta numarul de iesire al bolnavului . Acest numar se noteaza pe fata anterioara a foii ; pe baza lui , aceasta poate fi gasita la nevoie .Foile bolnavilor iesiti se pastreaza in arhiva sectiei in ordinea plecarii lor din spital , iar mai nou se stocheaza in computere . Foile pot fi eliberate din arhiva sectiei numai in cadrul spitalului .Eliberarea o face asistenta sefa . Foile eliberate trebuie restituite si repuse la locul lor initial . Primirea in sectie : Bolnava adusa in sectie va fi dirijata intr-unul din saloane , de catre asistenta unde i se va arata patul . Cu aceasta ocazie , asistenta ii va prezenta si colegele ei de camera , creand de la bun inceput o atmosfera calda intre bolnavele vechi si bolnava nou-intrata . Dupa ce i s-a aratat patul , inainte de a se culca , bolnava va fi initiata asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului . I se vor arata locul si modul de functionare a robinetelor de apa si closetelor , modul de functionare a aparatelor semnalizatoare , obligatiile ei in timpul spitalizarii , drepturile ei , precum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul sectiei , atragandu i - se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medicului de salon . Dupa ce bolnava a fost culcata in pat , asistenta ii completeaza foaia de temperatura , ii masoara temperatura , ii ia pulsul .Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura . Asistenta instiinteaza apoi pe asistenta principala despre bolnava nou-sosita, care va nota numele si datele personale ale bolnavei impreuna cu diagnosticul de intenare in registrul de internare al sectiei .

III) Asigurarea conditiilor igienice bolnavei cu chist ovarian :


Toaleta bolnavei constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare .Toaleta zilnica a bolnavei trebuie executata in conditii de liniste si confort . Inainte de interventia chirurgicala , bolnava trebuie supusa unei bai generale , efectuata in mod normal de cel putin o data pe saptamana.

24

Dupa interventia chirurgicala , toaleta bolnavei va fi efectuata la pat , constand in spalarea intregului corp pe regiuni , descoperind progresiv numai partea care se va spala . Asistenta va avea grija ca temperatura din salon sa fie de cel putin 20 grade si sa nu fie curenti de aer rece . Se umple ligheanul 2/3 cu apa calda si se controleaza temperatura apei cu ajutorul temometrului de baie sau cu cotul ca sa nu fie prea calda . Se indeparteaza una din perne , iar cealalta se acopera cu o musama , pentru a o proteja de umezeala , peste musama asezandu-se un prosop sau un cearsaf . Ordinea in care se va efectua toaleta sa fie respectata : se va incepe intotdeauna cu fata , apoi urmeaza gatul , membrele superioare , partea anterioara a toracelui , abdomenul , partea posterioara a toracelui , regiunea sacrata , coapsele , membrele inferioare si la sfarsit organele genitale si regiunea perianala . Dupa limpezire , asistenta va sterge , in aceeasi ordine cu prosoape pentru fiecare regiune , stergerea facandu-se foarte atent in special la plici ; bolnava va fi imbracata si i se va aranja patul . Ingrijirea parului consta in pieptanatul si periatul zilnic , cel putin de doua ori , precum si spalarea lui de doua , trei ori pe luna . Dupa aceasta baie partiala corect executata , bolnava se va simti inviorata , creandu-i o stare placuta de confort . Ingrijirea cavitatii bucale prezinta o deosebita importanta , astfel ca va avea in vedere si efectuarea toaletei bucale .Asistenta invata pacienta tehnica corecta a spalarii dintilor ajutand pe aceasta , pregatindu-i materialele necesare ( pahar cu apa pentru clatit gura , tavita renala , prosop , perie cu pasta de dinti , solutie dezinfectanta pentru gargara ) . Lenjeria : Lenjeria de corp a bolnavei consta in camasa de noapte iar in timpul rece peste camasa de noapte mai poate imbraca o jacheta de flanela . Lenjeria este confectionata din material moale , usor lavabil . Pentru schimbarea lenjeriei , asistenta trebuie sa fie deosebit de atenta si sa ajute cu mult tact si blandete la imbracare si dezbracare . Daca bolnava poate sta in pozitie decubit dorsal , asistenta , asezata de partea dreapta a patului , ii va deschide camasa sau jacheta sau pijamaua si o va trage de sub regiunea fesiera . Va ridica bolnava in pozitie sezand , apoi va aduce cu mana toata camasa stransa din spate in fata peste capul acesteia .Apoi se scoate usor maneca de o parte si apoi cealalta . Daca bolnava nu se poate misca , dezbracarea ei se va face de catre doua persoane . In acest caz , bolnava este asezata in decubit lateral , i se trage camasa

25

usor in sus pana la torace , apoi este intoarsa in decubit lateral opus , facand aceeasi operatie , dupa care este readusa in decubit dorsal . Una din asistente va ridica bolnava , introducand mana sub camasa , iar a doua va scoate camasa cu o miscare de la spate spre cap , culcand apoi bolnava si continuand dezbracarea incet dupa metoda de mai sus . Masa : Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii unui bolnav este alimentatia .Alimentatia bolnavei cu chist ovarian urmareste : - sa acorpere cheltuielile energetice de baza ale organismului ; - sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale necesare desfasurarii normale a metabolismului , cresterii si celorlalte functii ale organismului ; - sa favorizeze conditiile prielnice procesului de vindecare , crutand organele imbolnavite si asigurand un aport de substante necesare organismului .

IV) Supravegherea pacientei cu chist ovarian :


Asistenta are in vedere asigurarea unei pozitii comode pacientei cu chist ovarian si anume : in decubit dorsal cu genunchii flectati , asigurandu-se astfel relaxarea musculaturii abdominale . Schimbarea pozitiei la interval de maxim 2 ore este un aspect important in prevenirea escarelor . Asistenta asigura conditii de mediu adecvate : camera aerisita , temperatura adecvata , schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie ; program de liniste pe timp de zi si mai ales noaptea , umidifica incaperea . Pentru evitarea anxietatii , asistenta stimuleaza increderea pacientei in fortele proprii , ii explica importanta si necesitatea tuturor interventiilor si investigatiilor in ceea ce priveste boala si evolutia acesteia . Reluarea alimentatiei postoperator se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa .Administrarea de lichide per os , constau in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , circa 300 ml . A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , alaturi de lichide dulci , circa 1000 ml / 24 ore . Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta . Dupa aceea , alimentatia poate fi completa , variata , vitaminizata . Servirea mesei trebuie sa se faca intr-un mediu ambiant , alimentele sa fie asezate cat mai frumos , pentru stimularea apetitului , iar pacientei sa i se asigure timp suficient pentru deglutitie ( alimentele sa fie ingerate in cantitati mici si bine mestecate ) .

26

Legat de starea depresiva a pacientei , asistenta limiteaza atentia acordata gandurilor triste , arata calm , caldura , dar fara exuberanta pentru a fi in acord cu sentimentele pacientei , determina pacienta sa practice afirmatii despre sine incurajatoare , sugereaza pacientei sa se intalneasca cu o persoana care a trait aceeasi problema . Functiile vitale : Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7 si 8 si dupa amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie . Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie . Urmarirea aparitiei complicatiilor : Complicatiile chisturilor ovariene sunt :

torsiunea pediculului chistului este de obicei dramatica ; ea se caracterizeaza printr-o durere brusca , care se poate asocia cu o stare de soc , puls mic , dispnee , fata palida si tendinta sincopala ; chistul sufera o marire brusca de volum ; ruptura chisturilor , poate fi spontana sau consecutiva unui traumatism; este o complicatie rara , al carei tablou clinic consta in durere violenta , greturi , varsaturi , accelerarea pulsului , paloare si hipotensiune ; infectiile chistului : lichidul chistului este aseptic ; acesta se poate infecta prin punctii , torsiuni , rupturi si indeosebi prin aderente cu organe cu continut septic ; cancerizarea chisturilor : clinic , se manifesta prin cresterea rapida de volum a chistului care devine neregulat si imobil ; prin aparitia unei ascite , punctia chistului punand in evidenta un lichid hemoragic .

Complicatiile postoperatorii pot fi : complicatii pulmonare : acestea se previn prin exercitii respiratorii , imediat ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata ;

27

complicatii tromboembolice : sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supraveghere atenta a membrelor inferioare , masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere , la nevoie , conform indicatiilor medicale - tratament cu anticoagulante ; infectia : se previne la nivelul plagii , prin pansament aseptic ; la indicatia medicului , se face tratament cu antibiotice , mai ales atunci cand a avut o infectie inaintea interventiei .

V ) Participarea asistentei medicale la examenul clinic medical al bolnavei cu chist ovarian :


Participarea asistentei la examenul clinic general : Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in viata acesteia si necesita castigarea increderii , respectarea intimatatii . La examenul clinic general , asistenta observa : culoarea tegumentelor : paloare in anemii , galben ca paiul ( posibil cancer) ; aspectul general : conformatie , repartizarea tesutului adipos , eventuale localizari caracteristice , inaltimea , repartizarea pilozitatii ; aspectul abdomenului : la inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor tumori , vergeturi vechi , prezenta circulatiei colaterale , leziuni de grataj ; la palpare , facuta cu blandete , cu mana incalzita se poate evidentia existenta unei tumori ; examenul genital : pacienta goleste vezica urinara si rectul si este asezata intr-o pozitie comoda care sa asigure relaxarea ( pozitie ginecologica ) . La inspectia vulvei se observa conformatia labiilor , anomalii , inflamatii (bartholinite ) , rupturi de perineu .Pacienta este rugata sa tuseasca , sa se screama pentru a evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal . La examenul cu valvele se permite observarea cavitatii vaginale a colului uterin, prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical . Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala , efectuat in pozitie ginecologica , ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si anexe .Poate fi insotit de anumite reactii din partea femeii determinate in principal de durere . Tactul rectal : este rezervat virginelor ; poate evidentia o tumora genitala sau extragenitala , colectii in fundul de sac posterior .

28

Participarea asistentei la investigatiile paraclinice ( fise tehnologice ): 1.MASURAREA TEMPERATURII : Scop : evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza . Locuri de masurare : axila , plica inghinala , cavitatea bucala , rect , vagin. Materiale necesare : termometre maximale ; casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile ; recipient de solutie dezinfectanta ; tava medicala ; lubrifiant ; alcool medicinal ; ceas .

Interventiile asistentei : o o o o o o pregatirea materialelor langa pacient ; pregatirea psihica a pacientului ; spalarea pe maini ; se scoate termomentrul din solutia dezinfectanta ; se clateste si se sterge cu o compresa , se scutura ; se verifica daca este in rezervor mercurul .

Pentru masurarea in axila : se aseaza pacientul in D.D. sau in sezand ; se ridica bratul pacientului ; se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului ; se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei , paralel cu toracele ; se apropie bratul de trunchi , cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui ; daca pacientul este slabit , agitat , precum si la copii , bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta ;

29

termometrul se mentine timp de 10 minute .

Pentru masurarea in cavitatea bucala : se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare ; pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas; se mentine termometrul 5 minute . Pentru masurarea rectala :

se lubrifiaza termometrul ; se aseaza pacientul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie asigurand intimitatea ; se introduce bulbul termometrului in rect , prin miscari de rotatie si inaintare ; termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii ; se mentine termometrul timp de 3 minute ; dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului , acesta se scoate , se sterge cu o compresa ; se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului ; se spala termometrul ; se scutura ; se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta ( solutie de cloramina 1 % ) . Notarea : se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura ; notarea unui punct pe verticala , corespunzatoare datei si timpului zilei, socotind pentru fiecare linie orizontala a foii doua diviziuni de grad ; se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara , pentru obtinerea curbei termice ; in alte documente se noteaza cifric . De stiut :

30

o in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7-8 si dupa amiaza , intre orele 18 19 ; o temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului , ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala ; o masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la copii , pacientii agitati , la cei cu afectiuni ale cavitatii bucale ; inainte cu 10 minute de introducerea termometrului in cavitatea bucala , pacientul nu va consuma lichide reci sau calde , nici nu va fuma ; o temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0 ,4 0,5 grade ; o masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale ; pentru masurarea rectala , copiii mici sunt asezati in decubit dorsal cu picioarele ridicate sau in decubit ventral ; o masurarea temperaturii in vagin urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala , introducandu-se termometrul in vagin ; este contraindicata in bolile aparatului feminin ; valoarea ei este cu 0,5 grade mai mare decat cea axilara ; o pentru masurarea temperaturii corpului , se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice . 2 . MASURAREA PULSULUI : Scop :evaluarea functiei cardio-vasculare . Elemente de apreciat : ritmicitate ; frecventa ; celeritate ; amplitudine .

Locuri de masurare : Oricare artera accesibila palparii si care poate fi comprimata pe un plan osos: artera radiala , femurala , humerala , carotida , temporala , superficiala, pedioasa . Materiale necesare :
31

= ceas cu secundar ; = creion rosu sau pix cu mina rosie . Interventiile asistentei :

pregatirea psihica a pacientului ; asigurarea repausului fizic si psihic 10 15 minute ; spalare pe maini ; reperarea arterei ; fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei ; exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu varful degetelor ; numararea pulsatiilor timp de 1 minut ; consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta 4 pulsatii ; unirea valorii prezente cu cea anterioara cu o linie pentru obtinerea curbei .

3 . HIDRATAREA ORGANISMULUI PRIN PERFUZIE : Perfuzia venoasa : Reprezinta introducerea pe cale parenterala picatura cu picatura , a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica , hidroionica si volemica a organismului . Scop : hidratarea si mineralizarea organismului ; administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit ; depurativ , diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici ; completarea proteinelor sau a altor componente sanguine ; alimentarea pe cale parenterala .

Materiale necesare : o dezinfectante : alcool iodat ; o de protectie : perna elastica pentru sprijinirea bratului , musama , aleza ; o materiale pentru dezinfectie tip I : alcool , tampon ;
32

o instrumentar si materiale sterile : ace de diametrul 6/10 , 7/10, 10/10 mm in functie de scop ; seringi , pense , manusi sterile , tampoane ; o garou , tava medicala , tavita renala ; o solutie perfuzabila , perfuzor . Pregatire pacient : psihic ; fizic : pentru punctia de la venele bratului , antebratului : se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia : D.D. Se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului ; se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima . Se dezinfecteaza tegumentele ; se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei , strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera . Se recomanda pacientului sa stranga pumnul , venele devenind mai turgescente . Executie :

tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica ; asistenta imbraca manusi pentru evitarea contaminarii cu sange ( dupa spalarea cu atentie a mainilor ) ; pregateste solutia de perfuzat ; monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi , (evitand contaminarea sistemului ) pentru indepartarea aerului ; alege vena ( intai locurile distale , apoi cele proximale ) ; aplica garoul ; curata locul cu alcool de la centru in afara ; introduce acul , branula in vena ; scoate garoul si ataseaza tuburile , deschide prestubul ; fixeaza rata de flux : 60 picaturi /minut ; mentine locul de perfuzie , acopera cu pansament steril ; schimba pansamentul ( cande se fixeaza cateterele ) la 24 ore si se inspecteaza zona ( eventuala inflamatie ) ; schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei .
33

Ingrijirea ulterioara a pacientului : - la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului ; - se aseaza pacientul comod , i se dau lichide caldute , daca este permis ; - se reorganizeaza locul de munca . Accidente : hiperhidratarea : se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia ; embolia gazoasa : prin patrunderea aerului in curentul circulator ; revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite , necroze ; coagularea sangelui pe ac sau canula se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina . De stiut : toate fluidele administrate i.v . trebuie etichetate cu data , ora , medicatia adaugata , doza ; rata de flux = numarul de picaturi / minut ; sursele de contaminare a perfuziei : inainte , prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei ; substante aditionale ; schimbarea flaconului ; aer poluat . De evitat : Folosirea aparatului de sustinere a bratului , care ar putea creste posibilitatea compresiei vaselor sau nervilor . 4. Injectia intramusculara : Locul injectiei il constituie muschii voluminosi , lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi , a caror lezare ar putea provoca accidente . In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic :

34

- cadranul supero-extern fesier rezulta din intretaierea unei linii orizontale , care trece prin marginea superioara a marelui trohanter , pana deasupra santului interfesier , cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale ; - cand pacientul este culcat , se cauta ca repere punctele Smirnov si Barthelmy ( punctul Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter ; punctul Barthelmy este situat la unirea treimii externe cu cele doua treimi interne a unei linii cere uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului interfesier ) ; - cand pacientul este in pozitie sezand , injectia se poate face in toata regiunea fesiera , deasupra liniei de sprijin . Materiale necesare : seringi sterile de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa ; ace se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate ; se pregateste un ac de diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare . Pacientul :

se informeaza ; se recomanda sa se relaxeze musculatura ; se ajuta sa se aseze comod in pozitie de decubit ventral , decubit lateral , ortostatism , sezand ( la pacientii dispeptici ); se dezbraca regiunea .

Tehnica : asistenta isi spala mainile ; dezinfecteaza locul injectiei ; se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa ; se verifica pozitia acului prin aspirare ; se injecteaza lent solutia ; se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul ;

35

se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia , favorizand resorbtia ; se aseaza pacientul in pozitie comoda , ramanand in repaus fizic 510 minute .

Incidente , accidente : Durere vie , prin atingerea nervului Retragerea acului , efectuarea sciatic sau a unor ramuri ale sale injectiei in alta zona Paralizia prin lezarea nervului sciatic Hematom prin lezarea unui vas Se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei Ruperea acului Extragerea manuala sau chirurgicala Supuratie aseptica Se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a patrunde in masa musculara Embolie , prin injectarea accidentala Se previne prin verificarea pozitiei intr-un vas a solutiilor uleioase acului De stiut : = injectia se poate executa si cu acul detasat de seringa , respectandu-se masurile se asepsie ; = pozitia acului se controleaza , in cazul solutiilor colorate , prin detasarea seringii de la ac , dupa introducerea acului in masa musculara ; = infiltratia dureroasa a muschilor se previne prin alternarea locurilor injectiilor . 5 .Administarea medicamentelor pe cale rectala : Definitie : Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor . Indicatii : pacienti cu tulburari de deglutitie ;
36

pacienti operati pe tubul digestiv superior sau cu toleranta digestiva ( varsaturi , greturi , hemoragii ) ; pacienti la care se doreste evitarea circulatiei portale , trecerea medicamentelor prin ficat . Scop : obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor : Efecte locale : golirea rectului ; efect purgativ supozitoare cu glicerina ; calmarea durerilor ; atenuarea peristaltismului intestinal ; atenuarea proceselor inflamatoare locale .

Efecte generale : !!! prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme ( inima exemplu supozitoare cu digitala , sistem nervos exemplu clisma cu cloral hidrat ) . Forme de administrare a medicamentelor : Supozitoare : forme solide conice sau ovale , cu o extremitate ascutita , substanta activa fiind inglobata in unt de cacao , care se topeste la temperatura corpului Clisme medicamentoase : medicamentele se dizolva in apa distilata pentru a obtine concentratii cat mai apropiate de solutiile izotone .

Pregatirea administrarii supozitoarelor :


Materiale : = manusi de cauciuc , vaselina , tavita renala , supozitoare ; = materiale pentru clisma evacuatoare . Pacientul :

37

@) pregatire psihica : Este informat privitor la calea de administrare , la pozitia in care se face , la senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor , care va disparea dupa topirea untului de cacao . @) pregatire fizica : efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrarii supozitoarelor cu efect general ; pozitia decubit lateral cu membrele inferioare flectate pentru administrarea supozitoarelor . Administrarea supozitoarelor : asistenta isi spala mainile ; imbraca manusi sterile ; despacheteaza supozitorul din ambalaj ; unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda ; departeaza fesele pacientului cu mana stanga pentru a evidentia orificiul anal , iar cu mana dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte , in anus si il impinge cu indexul sau inelarul , pana cand trece complet de sfincterul intern al anusului ; reorganizarea locului de munca : se indeparteaza deseurile . De evitat : Supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare .

VI) Ingrijiri acordate bolnavei cu chist ovarian :


A ) Ingrijiri in urgenta : Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie , pregatirea pacientei cu chist ovarian in urgenta se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor .

38

Pregatirea consta in : o spalarea cu apa si sapun numai a zonelor cu risc ; o raderea cu atentie pentru a nu provoca excoriatii ; o badijonarea zonei cu un antiseptic colorat ; o eventualele plagi se vor pansa si se vor proteja foarte atent ; o golirea continutului gastric daca este cazul . B) Pregatiri pre- si post operatorii : Interventia chirurgicala reprezinta un eveniment important in viata pacientului , in general , si femeii , in special , care va fi resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa in mod constient sau inconstient . Pregatirea preoperatorie cuprinde : 1.Bilantul preoperator : Examinari curente ca hemoleucograma ; hematocrit; grup sanguin ;Rh ; ureea sanguina si glicemie ; V.S.H. ; T.S., T.C. ; timp Howell ; timp Quick ; examen de urina ; electrocardiograma si un examen al secretiilor genitale . In functie de varsta si de tarele biologice existente , medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen in sange , colesterol in sange . Alimentatia in preziua operatiei este usor digerabila , seara se mananca , eventual primeste o cana cu ceai , paine prajita .Se face o clisma seara si dimineata . 2.Ingrijirile specifice : Urmaresc : tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice prescrise de medic dupa antibiograma , incepand cu mai multe zile inainte de interventie si continuand dupa aceea ; corectarea anemiei , deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , ceea ce predispune la complicatii postoperatorii soc , tromboze . 3.Pregatirea locala : Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie . Cu o seara inainte , se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala , se imbraca bolnava cu rufarie curata .

39

Regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila . Daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in preziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod . Cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculita , eczeme , deoarece sunt surse de infectie postoperatorie.In dimineata interventiei se masoara temperatura si tensiunea arteriala . Se indeparteaza lacul de pe unghii , este atentionata pacienta sa nu-si dea cu ruj , explicandu-i ca astfel sunt mai bine urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza buzelor si unghiilor . Inainte de intrarea in sala , pacienta isi goleste vezica sau se poate monta o sonda permanenta . Ingrijirea postoperatorie : Trebuie avute in vedere urmatoarele elemente de apreciere : faciesul bolnavei : trebuie urmarit atent , modificarea putand sa ne informeze asupra unor complicatii imediate , paloarea exagerata este semnul unei hemoragii interne sau a prabusirii circulatiei , cianoza este semnul asfixiei , buzele uscate pot evidentia deshidratarea ; temperatura : usor scazuta imediat dupa interventie poate sa creasca la 38 grade in prima zi , pentru ca apoi sa scada in limite normale ; mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie ; respiratia : ampla si rara imediat dupa operatie , datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii ; revine la normal dupa 24 36 ore ; mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie ; pulsul : trebuie urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore ; in urmatoarele zile trebuie corelat cu valoarea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente ; tensiunea arteriala : este in directa corelatie cu pulsul ; diureza : nu sufera modificari importante ; prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie ; infectia vezicala favorizata de sondaj poate fi frecventa prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent in jurul meatului urinar ;

40

starea generala : bolnava prezinta o usoara tensiune a peretelui abdominal , chiar o hiperestezie superficiala , moderata si dureri in primele 2-3 zile dupa operatie ; combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce , prin stimularea peristaltismului ; se aplica la nevoie tubul de gaze care nu se va mentine mai mult de 2 ore ; la indicatia medicului se poate administra Miostin ; restabilirea tranzitului intestinal : este o problema pe care asistenta medicala trebuie sa o aiba permanent in atentie ; dupa ce trece perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semne ca peristaltismul s-a restabilit ; in mod normal dupa 48-72 ore de la interventie apare primul semn ; combaterea durerii : este importanta in primele zile , deoarece durerea face sa cresca anxietatea , favorizeaza insomnia , impiedica confortul bolnavei ; pentru calmare si asigurarea a cel putin 8 - 10 ore de somn , se administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice ; supravegherea pansamentului : incepe dupa iesirea din sala ; se urmareste imediat dupa interventie sa nu sangereze , iar in urmatoarele zile sa se mentina uscat ; reluarea alimentatiei : se va face cu prudenta , fara sa se aplice o dieta severa ; administrarea de lichide per os incepe imediat ce au incetat varsaturile ( daca au existat ) si va consta in prima zi din ceai , apa , limonada , zeama de compot , aproximativ 300 ml ; a doua zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( circa 1000 ml / 24 ore); dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta ; in continuare alimentatia este completa , variata , vitaminizata ; mobilizarea : trebuie sa se realizeze cat mai precoce , intrucat diminua frecventa complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza cresterea amplitudinii respiratorii ; bolnava va fi ridicata din pat a doua zi cu atentie , daca are tub de dren si sonda urinara ; varsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o contraindicatie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea complicatiilor sau recidivelor .

VII) Educatia pentru sanatate :


Sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social . Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape fiziologice din viata femeii . Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de mai tarziu al fetitei .

41

In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila datorita patrunderii germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare , praf , dac fetita nu este aparata prin lenjerie curata , frecvent schimbata . Jocul , viata in aer liber , miscarile , alimentatia si somnul au o importanta in dezvoltarea generala a organismului . Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si comportamente pentru perioada urmatoare cand aceasta va fi capabila sa respecte singura masurile de igiena . Perioada pubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida si psihica , pot aparea primele preocupari sexuale . Alimentatia bogata in vitamine , cu toate principiile de baza ( glucide , proteine , lipide ) , fortificarea organismului prin exercitii fizice , scutesc fetita de imbolnaviri grave cu repercursiuni asupra intregii sale vieti . Pubertatea este o perioada critica . Sub influenta hormonilor , dezvoltarea organismului este aproape terminata .Apare prima menstruatie , se dezvolta caracterele sexuale secundare . Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp . Va fi informata asupra eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata s-o combata . Va fi educata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei prin baie zilnica , schimbarea tampoanelor , evitarea oboselii .Odihna , caldura locala , aspirina au un efect calmant asupra durerilor menstruale . Perioada de activitate genitala se intinde pana la incetarea progresiva a functiei aparatului genital , marcata de menopauza . In aceasta perioada tanara femeie isi intemeiaza o familie , poate avea una sau mai multe sarcini, viata sexuala nefiind lipsita de riscuri , avand in vedere posibilitatea transmiterii unor boli . Femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa , sa fie informata cu privire la riscul actului sexual neprotejat , a transmiterii unor boli pe aceasta cale si mai ales complicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii , in general si a aparatului genital in spacial . Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii sau a sarcinii ectopice . Contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie recunoscute de catre femei , astfel incat sa evite sarcinile nedorite si mai ales intreruperea se face intr-o unitate spitaliceasca , in cabinet de specialitate da cate o persoana autorizata , interventia nu este lipsita de riscuri , inflamatiile si sangerarile nefiind rare . Cand femeia se hotaraste sa devina mama , ea trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara . Sarcina reprezinta o etapa deosebita in viata femeii care va avea un rol in plus , acela de mama , pentru care trebuie sa fie pregatita si sa si-l asume . Trebuie stiut
42

faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani la femei care sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava , ori la femei care au nascut patru copii , cresc riscurile din punct de vedere al sanatatii . Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani , timp necesar pentru ca organismul matern sa se refaca fizic si psihic , sa-si refaca energia si forta . Perioada de menopauza este o noua etapa critica in viata femeii , dominata de incetarea progresiva a functiei aparatului genital , insotita de o serie de tulburari cum sunt : anomalii menstruale , tulburari vasomotorii sub forma valurilor de caldura ( bufeuri ) , osteoporoza , ateroscleroza , modificari la nivelul tractului genito-urinar . Femeia mai acuza : insomnie , iritabilitate , cefalee , instabilitate afectiva , depresie . Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventiile chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala . Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care se produc in organismul ei ca o sursa de informatii , sfatuitor si sprijin emotional in aplicarea tratamentului de substitutie . Consultarea medicului in anumite situatii este necesara , controlul de specialitate , de asemenea , pentru a preveni unele afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor . In prezent , exista o preocupare deosebita pentru tratarea menopauzei constatandu-se o crestere a sperantei de viata , a limitei varstei active .

VIII) Externarea pacientei cu chist ovarian :


Momentul plecarii bolnavei este stabilit de medicul primar sef de sectie . In legatura cu aceasta , asistenta are o serie de sarcini . Astfel , ea va aduna toata documentatia relativa la bolnava pe care o va pune la dispozitia medicului de salon , in vederea formarii epicrizei . Asistenta va fixa cu bolnava ora plecarii , pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment . Va verifica mai departe daca hainele cu care a venit sunt corespunzatoare anotimpului . Daca acestea nu sunt corespunzatoare , va lua legatura cu familia bolnavei, cerand sa fie aduse hainele potrivite . Asistenta aprofundeaza cu bolnava indicatiile primite de la medic si cuprinse in biletul de iesire . Va lamuri in special prescriptiile relative la regimul dietetic , insistand asupra variabilitatii posibile de alimentatie in cadrul regimului . Va verifica mai departe daca bolnava si-a insusit in mod corespunzator tehnicile , necesar pentru

43

continuarea tratamentului prescris la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte neaparat la control . Asistenta va insoti bolnava pana la magazia de efecte unde o va ajuta sa-si primeasca hainele . Tot asistenta va prelua de la bolnava si efectele spitalului . Inainte de a-si lua ramas bun , asistenta va verifica daca bolnava are biletul de iesire si reteta prescrisa pentru tratamentul postspitalicesc . Bolnava trebuie sa fie urmarita de grija ocrotitoare a asistentei pana la parasirea spitalului . Bolnava poate pleca din spital si la cerere proprie . Daca cererea bolnavei concorda cu parerea medicului primar si nu se lasa convinsa de necesitatea sederii mai departe pentru continuarea tratamentului , atunci , bolnava va da o declaratie iscalita asupra raspunderii pe care si-o asuma o data cu parasirea spitalului . Declaratia poate fi facuta si pe foaia de observatie . Si in acest caz ( iesire la cerere proprie ) , ca si in cazul cand pacienta este evacuata din motive disciplinare , sarcinile asistentei sunt aceleasi ca si in cazul iesirilor obisnuite.

Partea a III a :
44

PREZENTAREA CAZURILOR ( PLAN DE INGRIJIRE PENTRU 3 PACIENTE PE 3 ZILE : CAZUL I CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume :P.N. Data nasterii :17-10-1967 . Data internarii : 20-11-2001. Data externarii : 30-11-2001. Adresa :localitatea Titesti , sat Valea Stanii . Situatia familiala : casatorita . Ocupatia : casnica . Motivele internarii :metroragie cu cheaguri , polakiurie , dureri colicative la nivelul hipogastrului , tegumente palide , tahipnee ( 22 respiratii /minut ) , tahicardie ( 91 batai / minut ) , tulburari de tranzit intestinal (constipatie ) , anxietate , insomnie , anorexie , inapetenta . Diagnostic de trimitere : chist ovarian drept . Diagnostic la 24 ore : chist ovarian drept voluminos . Medicul care ingrijeste :Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : 60 de ani , stare de sanatate buna . Tatal : 61 de ani , stare de sanatate buna . Antecedente personale patologice : scarlatina la varsta de 10 ani . Antecedente personale fiziologice : menstra la 14 ani , ciclu regulat , flux normal ; nici o nastere , nici un avort . Istoricul bolii : de 2 ani prezinta dureri progresive la nivelul hipogastrului , senzatie de balonare abdominala si polakiurie ; a efectuat din

45

proprie initiativa un examen echografic care stabileste diagnosticul de chist ovarian drept , motiv pentru care se interneaza . Impresii de la spitalizarile anterioare : nu a mai fost spitalizata . Nu are probleme financiare cauzate de boala . 2.Informatii fizice : Greutate : 47 kg . Inaltime : 1,65 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; - aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul limbii : roz-galbuie , uscata ; - aspectul dintilor :dentitie alba , incompleta , 2 carii ; - aspectul parului : tuns scurt , ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale : nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide ; = semne particulare : nu prezinta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 22 respiratii /minut ) ; = probleme cardiace : T.A.= 100/ 40 mm Hg , tahicardie ( 91 pulsatii / minut ) ; = probleme digestive : tulburari de tranzit intestinal , manifestate prin constipatie ; = probleme neuropsihice : anxietate . = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . Membre : aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; semne particulare : nu prezinta ; mobilitatea articulatiilor :buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus , anorexie , inapetenta . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate :fructe ( mere ) .

46

Alimente pe care nu le poate consuma : carne de porc . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : recipient folosit : W.C.-ul . numarul defecatiilor : 1scaun la 2 zile . aspectul scaunului :omogen . folosirea laxativelor : uneori .

Urina : = recipient sanitar folosit : W.C. = frecventa urinara : 7-8 mictiuni / zi . = aspectul urinii : clar , transparent , de culoare galben deschis . Menstra : ciclu neregulat cu flux prelungit cu cheaguri de sange si durata 7-8 zile . 5.Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Se piaptana singura . Se imbraca si se dezbraca ajutata la neovie . 6. Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Probleme privind somnul : insomnie . Utilizeaza sedative : Diazepam . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . 7.Comportamnetul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Atitudinea pacientei in timpul interviului : cooperanta . Intelegerea si atitudinea legata de starea actuala : anxioasa .
47

8.Informatii medicale : Grupa sanguina : AII , Rh + . Nu prezinta alergii . 9.Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Tratament actual : DICLOFENAC SUPOZITOARE 3/zi ASPIRINA 1tb /zi DIAZEPAM 1tb /zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi GLUCOZA 500 ml DULCOLAX 1tb /zi ANALIZA SITUATIEI : I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca medie Frecventa respiratorie tahipnee(22respiratii / minut ) tahicardie ( peste 100 batai / Frecventa cardiaca minut ) paloare Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor Zgomote respiratorii silentios antalgica Pozitia asimetrice Miscari respiratorii furnicaturi , amorteli Irigatie celulara ragusita Vocea 48

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , stresul , emotiile , durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestia Starea de nutritie Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , emotiile , stresul , durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi masa in grup , in familie singur , mod de a manca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Frecventa defecarilor Ritm menstrual

Functie controlata

Insatisfactie in legatura cu mediul actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Semne de independenta Semne de dependenta

Regim adaptat Eficace Usoara Usoara -

slabiciune

Anorexie

independent III) Nevoia de a elimina Semne de independenta -

Neobisnuit Perturbata -

Semne de dependenta Polakiurie La 2-3 zile Metroragii

49

Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinii scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , stresul , emotiile , durerea Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar Cerinte de intimitate Trasaturi Dimensiunea bio-

fecaloid dezagreabil limpede galben citrin -

Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Prezenta de cheaguri Efort excesiv Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu in jet Tari Crampe , colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat

Functie controlata Respectat IV ) Nevoia de a elimina Semne de independenta Act neplacut Utilizarea WC-ului comun Izolare imposibila Semne de dependenta

50

fiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , stresul , emotiile , durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie , activitate , exercitii fizice in legatura cu rolul sociocultural Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Durata Calitatea somnului Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , stresul , emotiile , durerea Dimensiunea sociculturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci , relaxare ,

Independenta Integra Integra Autonom , usor -

Ameteli Diminuata

Functie controlata

Respectate

V ) Nevoia de a dormi si a se odihni Semne de independenta Semne de dependenta Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Treziri repetate , insomnie Oboseala , ochi incercanati

Functie controlata

Incapacitate de a le realiza ;

51

muzica , obiecte , lumina ) . Pozitie

dependenta de medicamente Incapacitate de a adopta o pozitie Perturbarea orarului obisnuit

Efecte ale obligatiilor sociale , ore de munca , timpul de odihna VI ) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singur Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Alegerea hainelor Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimenmsiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) 35,5 37 grade temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimesiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , emotiile , Functie controlata stresul , durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi , imbracaminte , aparate Respectate -

52

de incalzire , activitate fizica ) VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea biofiziologica Capacitate Isi executa singura neuromusculara toaleta Starea pielii , fanerelor Curata , integra si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Marimea sentimentului curatenia corporala si negativ sau pozitiv aspect asociat cu curatenia si aspectul exterior Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare , teama Imaginea de sine Echilibrata Raspunsuri la un agent stresant Ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei fata de aparentelor sociomediul spitalicesc culturale Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimesiunea bio-

53

fiziologica Reactii senzoriale Stare mentala

Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala ( gest , privire , postura, expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , emotiile , stresul , durerea Dorinta de a comunica

Integre Orientata temporo spatial Expresie clara a gandului si mesajului scris Usor , ritm moderat , limbaj precis Posibil Mod obisnuit

Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioculturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele , comportamentele si Sunt posibile gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul , emotiile , stresul , durerea Dimensiunea socio-

In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat , mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa , atitudine de receptivitate Adaptata la realitate

54

culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele , comportamentele , gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele , comportamentele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a

XII ) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta

Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata

Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta

Sunt posibile

Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV ) Nevoia de a invata Semne de inependenta -

Semne de dependenta Incapacitate de a retine

55

memora Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea si schimbarile sale

Cauta sa se informeze , pune intrebari Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa

Repeta mesajul mecanic Nu accepta

56

GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele Grad I=independent Grad II= dependent moderat Grad III=dependent major 3 Grad IV= dependent total

2 3

3 1

57

10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a se recreea 14.Nevoia de a invata

1 1

1 1 2

Rezultat : 24 puncte , deci pacientul este dependent moderat .

58

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST OVARIAN DATA :22-XI-2001 ZIUA 1 Nevoia Diagnostic de nursing 1.Nevoia Eliminare de a vaginala in elimina cantitate si cantitate neadecvata, manifestata prin metroragii si dismenoree, datorita dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . Obiectiv Interventii proprii Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale: flux decurs de 24 prelungit in ore . cantitate de 100 ml insotit de dureri ; -aplicarea pansamentului absorbant ; -schimbarea pansamentului; -observarea, masurarea si notarea in foaia de observatie a : T=36,7 grade ; Interventii delegate administrare a la indicatia medicului de Diclofenac supozitoare 3/zi . Evaluare Fluxul menstrual a fost regulat .

59

R=22resp/min; P=90 /minut; T.A.=100/50 mm Hg ; -pregatirea instrumentarulu i necesar recoltarii de sange . 2.Nevoia Alterarea Recapatarea -observarea de a ritmului coloratiei tegumentelor si respira si a respirator si normale a mucoaselor ; avea o circulator , tegumentelor -aplicarea unor buna manifestat si tehnici de circulatie prin piele mucoaselor favorizare a palida , in timp de 7 circulatiei prin tahipnee si zile . exercitii pasive , tahicardie , masaj ; datorata -administrare de oboselii . lichide calde , ceaiuri pentru stimularea circulatiei periferice ; -masurarea respiratiei : 22

administrare a de Aspirina 1/2 tableta /zi

Interventiile continua pana la atingerea obiectivului.

60

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnie datorata epuizarii , manifestata prin somn insuficient cantitativ si calitativ , ochi incercanati .

respiratii / minut . Combaterea -asistenta insomniei in urmareste timp de 8 somnul ore . pacientei ; -invata pacienta sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii inainte de culcare ; -schimbarea lenjeriei de pat si corp ; -aerisirea salonului ; -servirea pacientei cu ceai de tei cald inainte de culcare ; -incurajarea pacientei in

-administrare de Diazepam 1 tableta seara .

Interventiile continua pana la atingerea obiectivului.

61

legatura cu evolutia bolii pentru a combate insomnia si teama . 4.Nevoia Anxietate , Combaterea -asistenta de a evita manifestata anxietatii in observa starea pericolele prin cel putin 6 psihica a ingrijorare , ore . pacientei ; frica , datorita -se explica lipsei pacientei cunoasterii tehnicile privind necesare pentru evolutia bolii vindecarea si mediului bolii; necunoscut -se incurajeaza spitalizarii . pacienta si i se explica necesitatea si importanta unei eventuale interventii chirurgicale .

administrare a de Diazepam 1 tableta /zi .

Anxietatea a fost combatuta in timpul propus .

62

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST OVARIAN DATA 23 XI- 2001 ZIUA 2

Nevoia

Diagnostic de nursing 1.Nevoia de Eliminare a elimina urinara insuficienta in cantitate redusa , manifestata prin polakiurie , datorita compresiunii pe rinichi.

Obiective

Interventii proprii Restabilirea -urmarirea diurezei diurezei si normale in notarea in decurs de 24 foaia de ore . observatie: 1500 ml /24 ore ; culoare galben deschis ; -hidratarea pacientei cu lichide caldute,ceaiuri ; -pregatire fizica si psihica pentru

Interventii delegate -administrare de Glucoza 10 % , 500 ml /zi i.v.

Evaluare Frecventa mictiunilor a fost normalizata in timpul propus .

63

2.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Alterarea ritmului respirator si circulator , manifestat prin piele palida , tahipnee , tahicardie , datorita oboselii .

Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si mucoaselor in timp de 4 zile .

3.Nevoia de Anorexie , a bea si a manifestata manca prin scaderea apetitului , scadere ponderala , deshidratare,

Recapatarea apetitului si hidratarea pacientei in maxim 24 ore .

recoltarea examenului sumar de urina. -observarea tegumentelor si mucoaselor ; -aplicarea tehnicilor de favorizare a circulatiei , exercitii pasive si masaj ; -administrare de lichide caldute pentru stimularea circulatiei periferice . -urmarirea si notarea bilantului ingesta excreta ; -se masoara greutatea

Interventiile continua pana la atingerea obiectivului.

Anorexia a fost administrare combatuta in a de vitamine timpul propus . : B1, B6, B12, 1 f/zi , timp de 2 saptamani .

64

corporala a pacientei ; -se asigura linistea si confortul in timpul servirii mesei ; -se incearca pe cat posibil ca pacienta sa primeasca alimentele preferate ; -se stabileste un orar fix pentru servirea mesei , avandu-se in vedere respectarea orelor de somn. 4.Nevoia de Probabilitatea Sa se previna -supravegherea a evita atingerii aparitia atenta a pericolele integritatii complicatiilo pacientei timp fizice , r pe perioada de 24 ore ;

datorata bolii.

Nevoia de a evita pericolele a fost combatuta .

65

manifestata spitalizarii . prin risc de infectie , datorita spitalizarii .

-i se explica pacientei circuitele septic si aseptic ale spitalului , modul de functionare al robinetelor , wc-urilor ; -se invata pacienta sa respecte igiena pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti

66

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.N. CU CHIST OVARIAN DATA : 24 XI- 2001 Nevoia Diagnostic de nursing 1.Nevoia Tulburari de a de tranzit elimina intestinal , manifestate prin constipatie, datorita bolii . Obiective ZIUA 3 Interventii delegate administrare de Dulcolax 1 tableta /zi dimineata . Evaluare Pacienta P.N. si-a restabilit tranzitul intestinal in timpul propus .

Interventii proprii Restabilirea -administrare tranzitului de alimente intestinal in semisolide : maxim 8 pireuri , supe ore. strecurate de legume ; -explicarea pacientei necesitatea de a face miscare pentru a putea evita tulburarile de tranzit intestinal ; -administrare de ceaiuri laxative : crusin o

67

2.Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnie , datorata bolii , manifestata prin somn agitat , ochi incercanati si facies crispat .

cana /zi pe stomacul gol . Combaterea -se asigura insomniei in pacientei timp de 8 liniste si ore . confort pentru somn adecvat cantitativ si calitativ ; -se asigura lenjerie de pat si de corp curata , calcata pentru evitarea disconfortului; -se asigura aerisirea si mentinerea unei temperaturi si umiditati a camerei adecvate pentru un somn

administrare de Diazepam 1 tableta /zi , seara .

Pacienta P.N. se odihneste normal cantitativ si calitativ; obiectivul a fost atins .

68

odihnitor . 3.Nevoia Alterarea Recapatarea -i se arata de a ritmului coloratiei unele tehnici respira si a respirator normale a de relaxare , avea o si tegumentelor de respiratie , buna circulator , si inainte de circulatie manifestat mucoaselor culcare ; prin piele in timp de 2 -pacienta este palida , ore . insotita sa tahipnee , faca miscare tahicardie in aer liber 1/2 datorita ora inainte de bolii . culcare ; -pacientei i se efectueaza usoare exercitii de masaj pentru restabilirea circulatiei periferice .

administrare de Dipiridamol 3 tablete /zi per os .

Pacienta P.N. respira normal , iar tegumentele si mucoasele au coloratie normala ; obiectivul a fost realizat.

69

70

CAZUL II CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : A.F. Data nasterii :10-XII 1952 . Data internarii :8-III- 2002 . Data externarii :19 III- 2002. Adresa : comuna Suseni , judet Arges . Situatia familiala : casatorita , un copil . Ocupatia : casnica . Motivele internarii : dureri colicative la nivelul hipogastrului , menoragii ci cheaguri , slabiciune fizica . Diagnostic de trimitere : chist ovarian gigant . Diagnostic la 72 ore : chist ovarian gigant . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C. si alte boli contagioase in familie si contacti . Mama : decedata . Tatal : decedat . Antecedente personale patologice : a suferit de rujeola . Da , a mai fost internata . Interventie chirurgicala : da ; apendicita . Antecedente personale fiziologice : menstra la 13 ani , ciclu regulat , flux normal . Istoricul bolii : se interneaza in sectia Maternitate I pentru dureri abdominale , balonari postprandiale , marire de volum a abdomenului , menoragii cu cheaguri , slabiciune fizica pe care le prezinta de circa 2 luni. 2.Informatii fizice : Greutate : 54 kg . Inaltime : 1,67 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ;
71

- aspectul gurii : normal conformata ; - aspectul dintilor : dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul limbii : alb-galbui ; - aspectul parului : ingrijit ; - aspectul nasului : ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale :nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; = semne particulare :in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii / minut ) ; = probleme digestive : dureri abdominale , balonari postprandiale , apetit redus ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit ce prezinta cheaguri ; Membre : aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; semne particulare : nu prezinta ; mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus . Numarul meselor : 2-3 /zi . Alimente preferate : fructe . Regim : hidric . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun : ~ recipient sanitar folosit :W.C.-ul ; ~ numarul defecatiilor :1 scaun la 3 zile ; ~ aspectul scaunului : neomogen ; ~ folosirea laxativelor : da .

72

Urina : # recipient sanitar : W.C . # frecventa urinara : 7-8 mictiuni /zi ; # aspectul urinii : clar , galben deschis . Menstra : Ciclu neregulat , cu flux prelungit ce prezinta cheaguri . 5.Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti . Se piaptana . Se imbraca si se dezbraca singura . 6.Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn : 4-5 ore . Probleme privind somnul : somn agitat . Utilizarea sedativelor : Diazepam . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . 7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare :oral . Atitudinea pacientei in timpul interviului : pacienta a fost cooperanta. Comportamentul personalului medical fata de pacienta : echipa medicala a dat dovada de rabdare si intelegere fata de pacienta . Intelegerea si atitudinea fata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala sa . 8.Informatii medicale : Grupa sanguina : AII , Rh -. Alergii : nu prezinta . 9.Tratament :

73

Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Tratament actual : DIAZEPAM 1tb /zi ALGOCALMIN 1f/zi DIPIRIDAMOL 3tb/zi DULCOLAX 1tb /zi DICLOFENAC 3 /zi PENICILINA G 1000000U.I./6 ore

ANALIZA SITUATIEI

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Ritm respirator Neregulat Ritm cardiac Neregulat Amplitudine cardiaca Medie Frecventa respiratorie tahipnee( peste 20 respiratii / minut ) Frecventa cardiaca tahicardie ( peste 100 batai /minut ) Coloratia fetei paloare tegumentelor paloare extremitatilor paloare Zgomote respiratorii silentios Pozitia antalgica Miscari respiratorii asimetrie Irigatie celulara furnicaturi si amortirea extremitatilor Vocea ragusita Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , stresul , Functie controlata 74

durerea , emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Insatisfactie in legatura Obisnuinta de a aerisi cu modul de actual de aerisire II) Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Raportul intre alimentele ingerate si Regim adaptat nevoi Masticatie Eficace Deglutitie Usoara Digestie Usoara Starea de nutritie slabiciune Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : umorul , durerea , Anorexie emotiile , stresul Dimensiunea socioculturala si spirituala Orar Neobisnuit Alegerea alimentelor Perturbata Obisnuinta de a servi masa ( in grup , familie, independent singur , mod de a manca ) III) Nevoia de a elimina Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Frecventa mictiunilor Polakiurie defecarilor La 2-3 zile Ritm menstrual Metroragii Cantitate urinara Oligurie scaun Reduse cantitativ

75

menstra Mirosul urinei scaunului menstrei Senzatia la mictiune defecare menstruatie Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Aspectul urinii scaunului menstruatiei Motilitatea gastrointestinala Exudatia Hidratarea

fecaloid dezagrabil galben citrin limpede -

Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Efort excesiv Brun inchis Seros Discontinuu Tari pastos cheaguri crampe , colici transpiratii abundente bilant hidric dezechilibrat

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , umorul , Functie controlata stresul , emotiile act neplacut Sensul acordat eliminarilor Dimensiunea socioculturala si spirituala Orarul obisnuintelor Respectat Echipament sanitar utilizare de W.C comun Cerinte de intimitate izolare imposibila IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Amplitudinea Independenta miscarilor
76

Morfologie Integra Amplitudine articulara Integra si musculara Mersul Autonom , usor Capacitate de efort diminuata Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea , stresul , umorul , emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala Pozitie , activitate , exercitii fizice in Respectate legatura cu rolul sociocultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Durata Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada obisnuita Calitatea somnului Treziri repetate , insomnie Nevoia de recuperare Oboseala , ochi incercanati Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Functie controlata durerea , emotiile , durerea , stresul Dimensiunea socioculturala Ritualuri ( bauturi calde, reci , relaxare , Incapacitate de a le muzica , obiecte , realiza ; dependenta de lumina ) medicamente Pozitie Incapacitate de a aodpta

77

o pozitie Efecte ale obligatiilor sociale , ore de munca , Perturbarea orarului timpul de odihna obisnuit VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Capacitate Se imbraca si se neuromusculara dezbraca singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de Acceptat imbracat Adaptata dorintelor si Alegerea imbracamintii circumstantelor Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul rolului socioPoarta imbracaminte cultural adecvata rolului social VII) Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Gradul ( valoarea ) T=35,5 37 temperaturii corpului Curba termica Variatii normale Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : stresul , umorul , Functie controlata emotiile , durerea Dimensiunea socioculturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi , Respectate imbracaminte , aparate de incalzire , activitate fizica ) VIII ) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre
78

Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate neuromusculara Starea pielii , fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect

Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata , integra

Semne de dependenta -

Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul exterior

Dimensiunea socioculturala si spirituala Existenta obisnuintelor Respectate si normelor de igiena IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Diemnsiunea biofiziologica Agresiuni terapeutice Plaga operatorie Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Ingrijorare , teama Imaginea de sine echilibrata Raspunsuri la un agent stresant ineficace Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul imprejurarilor si Expresia intolerantei aparentelor sociofata de mediul culturale spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea X) Nevoia de a comunica Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica

79

Reactii senzoriale Stare mentala

Comunicare verbala Scris Comunicare nonverbala (gest , privire , postura , expresia fetei ) Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , stresul , emotiile , umorul Dorinta de a comunica

Integre Orientata temporospatial Expresia clara a gandului si mesajului scris Usor , ritm moderat , limbaj precis Posibil Mod obisnuit

Receptia subiectiva a mesajului Dimensiunea socioComunicare eficienta culturala si spirituala XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Semne de dependenta Dimensiunea biofiziologica Actele , Sunt posibile comportamentele si gesturile necesare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : Fara influenta umorul , stresul , durerea , emotiile Dimensiunea socioculturala si spirituala

In timp ce modul de comunicare ar putea fi perturbat , mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa , atitudine de receptivitate Adaptata la realitate

80

Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele , gesturile , comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dimensiunea socioculturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Actele , comportamnetele si gesturile necesare realizarii nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Dimensiunea socioculturala si spirituala Efectul unei imprejurari Trasaturi Dimensiunea biofiziologica Capacitate de a memora Dimensiunea

XII) Nevoia de a se realiza Semne de independenta Semne de dependenta

Sunt posibile Utilizeaza la maxim capacitatea sa de a fi preocupata Mentinute

XIII) Nevoia de a se recreea Semne de independenta Semne de dependenta

Sunt posibile

Utilizeaza la maxim capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Semne de independenta -

Semne de dependenta Incapacitate de a retine

81

psihologica Dorinta de a se informa

Cauta sa se informeze , pune intrebari

Nu accepta -

Capacitatea de a intelege Repeta mesajul mecanic Faza acceptarii bolii Dimensiunea socioculturala si spirituala Mod de intelegere Concret Cunostinte si reprezentari in raport cu Adaptari la dorinte si la sanatarea si schimbarile situatia sa sale

82

GRILA DE EVALUARE

NEVOIA 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se misca si a mentine o buna postura 5.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 8.Nevoia de a mentine

GRAD GRAD II= GRAD GRAD IV = I=INDEPENDENT DEPENDENT III=DEPENDENT DEPENDENT MODERAT MAJOR TOTAL 2

2 3 1

83

tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a se recreea 14 . Nevoia de a invata

1 2 1

1 1 4

REZULTAT : 23 PUNCTE , DECI PACIENTUL ESTE DEPENDENT MODERAT .

84

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN DATA : 9-03-2002 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.Nevoia Eliminare de a menstruala in elimina cantitate si calitate neadecvata , manifestata prin menoragii, datorata dezechilibrului endocrin si procesului inflamator . 2.Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat , tahicardie , tahipnee , OBIECTIVE ZIUA 1 INTERVENTII PROPRII Reluarea -observarea fluxului eliminarilor menstrual in menstruale , notarea decurs de 24 ore aspectului si . cantitatii acestora ; -se invata pacienta folosirea corecta a tampoanelor absorbante ; -se asigura un mediu adecvat ferit de umezeala si frig . INTERVENTII DELEGATE -Diclofenac supozitoare 3/zi ; -Penicilina G 1000000u.i./6ore EVALUARE Inteventiile continua pana la realizarea obiectivului propus.

Combaterea -observarea -Algocalmin 1f/zi durerii in decurs caracteristicilor de 24 ore . durerii : colicativa , la nivelul hipogastrului , cu iradiere la nivelul

Durerea a fost ameliorata in timpul propus .

85

datorata bolii

3.Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnie manifestata prin ochi incercanati , facies crispat , datorata bolii .

Combaterea insomniei in decurs de 24 ore .

4.Nevoia de a respira si a avea o

Alterarea ritmului respirator circulator

Recapatarea respiratiei si si coloratiei , tegumentelor in

fosei iliace drepte ; -se asigura pacientei repaus la pat in pozitie confortabila : D .D . -observarea continutului si calitatii somnului ; -aerisirea camerei inainte de culcare ; -asigurarea unor conditii adecvate de odihna corespunzatoare; -lenjerie de pat si corp curate ; -linistirea psihica a pacientei ; -temperatura si umiditate ale camerei corespunzatoare. -aerisirea salonului dimineata si seara ; -sfatuirea pacientei sa evite stresul ,

-Diazepam 1 tb /zi Insomnia a fost seara . combatuta in timpul propus .

-Dipiridamol 3 tb/zi Interventiile per os . continua pan la atingerea scopului propus .

86

buna circulatie

manifestat prin limite normale piele palida , in decurs de 24 tahipnee , ore . tahicardie , datorata bolii .

frigul ; -invatarea pacientei a tehnicilor de respiratie inainte de culcare (inspir pe nas si expir pe gura ); -efectuarea de masaje usoare pentru stimularea circulatiei periferice .

87

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN DATA : 10-03 2002 ZIUA 2 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.Nevoia Constipatie de a datorata elimina alimentatiei inadecvate , manifestata prin absenta scaunelor de 2 zile . 2.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Alterarea ritmului circulator si respirator , manifestat prin piele palida , tahipnee , tahicardie datorata bolii . OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII PROPRII DELEGATE Pacienta sa- -urmarirea si notarea -Dulcolax 1tb /zi . si reia in foaia de observatie tranzitul a scaunelor (aspect de intestinal fecalom , culoare brun fiziologic in inchis ) ; decurs de 24 -administrarea de ceai ore . laxativ; -administrarea de lichide : ceaiuri , supe strecurate . Recapatarea -sfatuirea pacientei sa respiratiei si evite stresul; coloratiei -asigurarea aerisirii normale a salonului , tegumentelor temperaturii si in decurs de umiditatii adecvate ; 24 ore . -se invata pacienta unele tehnici de respiratie inainte de culcare ; -se efectueaza EVALUARE Pacienta are restabilit tranzitul intestinal .

Pacienta normal.

respira

88

pacientei masaj pentru stimularea circulatiei periferice . 3.Nevoia Durere Combaterea -se observa -Algocalmin 1f/zi Durerea a fost de a evita manifestata durerii in caracteristicile combatuta in timpul pericolele prin facies decurs de 2 durerii : colicativa , la propus . crispat , ore . nivelul hipogastrului tahipnee , cu iradiere la nivelul datorata bolii . fosei iliace drepte ; -se asigura pacientei o pozitie comoda: D.D. cu genunchii flectati .

89

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI A.F. CU CHIST OVARIAN DATA : 11-03 2002 NEVOIA DIAGNOSTIC DE NURSING 1.Nevoia Eliminare de a urinara elimina insuficienta , manifestata prin polakiurie datorata compresiei pe rinichi . ZIUA 3 OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE PROPRII DELEGATE Restabilirea -urmarirea si Frecventa diurezei notarea in foaia mictiunilor a normale in de observatie a fost decurs de 24 diurezei : 1500 normalizata in ore . ml /24 ore , timpul culoare galben propus . deschis ; -se invata pacienta cum sa urineze ; -se efectueaza examenele urinare ; -se administreaza pentru hidratare ceaiuri caldute.

90

2.Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnie , manifesta prin oboseala , ochi incercanati datorata bolii .

Combaterea insomniei in timp de 24 ore .

-se observa -Diazepam 1 tb Pacienta somnul /zi seara doarme si se pacientei : odihneste insuficient corespunzator. calitativ si cantitativ ; -se asigura conditii optime unui somn corespunzator ; -se aeriseste salonul ; -temperatura si umiditate adecvate ; -lenjerie de pat si corp adecvate anotimpului ; -schimbarea lenjeriei de pat si corp .

91

CAZUL III CULEGEREA INFORMATIILOR UNITATEA SANITARA : SPITALUL JUDETEAN SECTIA : MATERNITATE I 1. Informatii sociale : Nume , prenume : L.M. Data nasterii : 4-05 1963 . Data internarii : 9-01 2002. Data externarii : 20-01 2002. Adresa : localitatea Costesti , strada Crinului , bloc D2, scara C. Situatia familiala : casatorita , 3 copii . Ocupatia : salariata . Motivele internarii : polimenoree si menoragii cu cheaguri , polakiurie , dureri la nivelul hipogastrului , stare febrila , tegumente palide , tahipnee ( 24 respiratii /minut ) , tahicardie ( 90 batai /minut ) , anxietate , anorexie , inapetenta , insomnie Diagnostic de trimitere : ovar chistic drept . Diagnostic la 72 ore :ovar chistic drept . Medicul care ingrijeste : Copacianu Iuliana . Antecedente heredo-colaterale : neaga T.B.C.si alte boli infectocontagioase in familie si contacti . Mama : 56 ani . Tatal :58 ani . Antecedente personale patologice : rujeola la 15 ani . Interventii chirurgicale : apendicita la 23 de ani . Antecedente personale fiziologice : menstra la 16 ani , ciclu regulat , flux normal , 3 nasteri , 3 avorturi . Istoricul bolii : de 6 luni prezinta polimenoree si menoragii , dureri in regiunea hipogastrica , mictiuni frecvente .De o luna prezinta stare subfebrila , fapt pentru care s eprezinta la spital unde in urma unui examen echografic se stabileste diagnosticul de ovar chistic drept . Da , a mai suferit o interventie chirurgicala . Da , a mai fost internata . Impresii de la spitalizarile anterioare : bune . Probleme financiare cauzate de boala : nu are .

93

2.Informatii fizice : Greutate :63 kg . Inaltime : 1,70 m . Capul : - aspectul si culoarea tegumentelor :palide ; - aspectul gurii :rotunda , normal conformata ; - aspectul limbii :roz-galbuie , uscata ; - aspectul dintilor :dentitie alba , prezinta carii ; - aspectul parului :ingrijit ; - aspectul nasului :ascutit , fose nazale libere ; - probleme vizuale : nu prezinta ; - probleme auditive : nu prezinta . Trunchiul : = aspectul si culoarea tegumentelor :palide ; = semne particulare : cicatrice in fosa iliaca dreapta ; = probleme respiratorii : torace normal conformat , tahipnee ( 24 respiratii /minut ) ; = probleme digestive : duereri abdominale la nivelul hipogastrului cu iradiere in fosa iliaca dreapta ; = probleme cardiace : T.A.= 9-/40 mm Hg , tahicardie ( 90 batai /minut ) ; = probleme neuro-psihice : anxietate ; = probleme uro-genitale : mictiuni frecvente , menstruatii cu flux prelungit si interval scurt intre menstre ce prezinta cheaguri ; Membre : aspectul si culoarea tegumentelor : palide ; semne particulare : nu prezinta ; mobilitatea articulatiilor : buna . 3.Elemente de igiena : Apetit : redus , anorexie , inapetenta . Numarul meselor :2-3 /zi . Alimente preferate :spaghete cu branza . Alimente pe care nu are voie sa le consume :nu are regim . Serveste masa singura . 4.Obiceiuri in legatura cu eliminarea : Scaun :

94

~ recipient folosit :W.C.comun ; ~ numarul defecatiilor : 1 scaun / 2 zile ; ~ aspectul scaunului : fecale omogene ; ~ folosirea laxativelor : nu . Urina : # recipient sanitar folosit :W.C comun ; # frecventa urinara :8-9 mictiuni /zi ; # aspectul urinii :clar , transparent . Menstra : - ciclu neregulat . 5.Obiceiuri de igiena individuala : Se spala pe dinti singura . Se piaptana singura . Se imbraca si se dezbraca : incet , forta fizica fiind redusa . 6.Obiceiuri privind odihna : Numarul orelor de somn :4-5 ore /zi . Probleme privind somnul :insomnie . Utilizarea sedativelor : Diazepam . Mod de petrecere a timpului liber : citeste . 7.Comportamentul pacientei in timpul culegerii informatiilor : Posibilitati de exprimare : oral . Atitudinea pacientei in timpul culegerii interviului :cooperanta . Intelegerea si atitudinea legata de starea sa actuala : constientizeaza tot ceea ce tine de boala . 8.Informatii medicale : Alergii : nu prezinta . Grupa sanguina : O I, Rh +. 9 .Tratament : Inaintea spitalizarii : nu a urmat . Tratament actual : VITAMINA K 1f/zi ALGOCALMIN 1f/zi DIAZEPAM 1tb /zi PENICILINA G 1000000 U.I. DULCOLAX 1tb /zi
95

96

+++++++++++++++++++++ ANALIZA SITUATIEI ++++++++

I) Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Ritm respirator Ritm cardiac Amplitudine cardiaca Frecventa respiratorie Frecventa cardiaca

Semne de independenta Medie -

Semne de dependenta

Coloratia fetei tegumentelor extremitatilor Zgomote respiratorii Pozitia Miscari respiratorii Irigatie celulara Vocea

silentios -

Neregulat Neregulat tahipnee (peste 20 respiratii /minut ) tahicardie (peste 90 batai /minut ) paloare paloare paloare antalgica asimetrice furnicaturi , amortirea extremitatilor ragusita

Dimensiunea psihologica

97

Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a aerisi II)Nevoia de a bea si a manca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Raportul intre alimentele ingerate si nevoi Masticatie Deglutitie Digestie Starea de nutritie Insatisfactie in legatura cu modul actual de aerisire Semne de dependenta -

Semne de independenta Regim adaptat Eficace Usoara Usoara -

slabiciune Anorexie

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul Dimensiunea socio-culturala si spirituala Orar

98

Alegerea alimentelor Obisnuinta de a servi masa III) Nevoia de a elimina Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Frecventa defecarilor mictiunilor Ritm menstrual Cantitate urinara scaun menstra Mirosul urinei scaunului menstra Senzatia la mictiune defecare menstruatie Aspectul urinei scaunului menstruatiei Controlul mictiunii defecarii Culoarea urinii fecalelor

independent Semne de independenta fecaloid dezagreabil limpede galben citrin

Neobisnuit Perturbata Semne de dependenta

La 2-3 zile Polakiurie Metroragii Oligurie Reduse cantitativ Menoragie Cloroform Disurie Durere perianala Dismenoree Pastos Cheaguri Efort excesiv Efort excesiv -

99

scurgerilor vaginale Flux urinar Consistenta fecalelor Motilitatea gastro-intestinala Exudatia Hidratarea

Brun inchis Seros Discontinuu , in jet Tari Crampe , colici Transpiratii abundente Bilant hidric dezechilibrat Act neplacut

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , umorul , stresul Sensul acordat eliminarilor

Functie controlata -

Diemnsiunea socio-culturala si spirituala Orarul obisnuintelor Echipament sanitar folosit Cerinte de intimitate IV) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Trasaturi

Respectat Semne de independenta

W.C .comun Izolare imposibila Semne de dependenta

100

Dimensiunea bio-fiziologica Amplitudinea miscarilor Morfologie Amplitudine articulara si musculara Mersul Echilibrul Capacitate de efort

Independent Integra Integra Autonom -

Diminuata

Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Pozitie , activitate , exercitii fizice in legatura cu rolul social si cultural V) Nevoia de a dormi si a se odihni Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Durata Calitatea somnului Scurtarea numarului orelor de somn in raport cu perioada

Respectate Semne de independenta

Semne de dependenta

101

Nevoia de recuperare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Ritualuri ( bauturi calde sau reci , relaxare , muzica , obiecte , lumina ) Pozitie Efecte ale obligatiilor sociale , ore de munca , timpul de odihna -

obisnuinta Treziri repetate , insomnie Oboseala , ochi incercanati -

Incapacitate de a le realiza Incapacitate Perturbarea orarului obisnuit Semne de dependenta

VI) Nevoia de a se imbraca si dezbraca Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Se imbraca si se dezbraca Semne de independenta

102

singura Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de imbracat Alegerea imbracamintii Acceptat Adaptata dorintelor si circumstantelor Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul rolului socio-cultural Poarta imbracaminte adecvata rolului social VII) Nevoia de a pastra temperatura corpului in limite normale Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Gradul ( valoarea ) temperaturii corpului Curba termica Mecanisme de reglare Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul -

Semne de dependenta

39 grade ( hipertermie ) intermitenta piele calda , rosie

103

Functie controlata Dimensiunea socio-culturala si spirituala Obisnuinta de a se incalzi ( bauturi , imbracaminte , aparate de incalzire , activitate fizica ) -

Incpacitate de a le realiza Insatisfactie in raport cu temperatura ambianta Semne de dependenta

VIII) Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate neuro-musculara Starea pielii , fanerelor si mucoaselor Dimensiunea psihologica Atitudinea fata de curatenia corporala si aspect

Semne de independenta Isi executa singura toaleta Curata , integra Marimea sentimentului negativ sau pozitiv asociat cu curatenia si aspectul

104

exterior Dimensiunea socio-culturala si spirituala Existenta obisnuintelor si normelor de igiena Respectate IX) Nevoia de a evita pericolele Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Agresiuni terapeutice Dimensiunea psihologica Sentimentul de bine Imaginea de sine Raspunsuri la un agent stresant Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul imprejurarilor si aparentelor socio-culturale Expresia intolerantei fata de mediul spitalicesc Ruptura ce-i asigura securitatea Semne de dependenta echilibrata Plaga operatorie Ingrijorare , teama ineficace Semne de independenta Semne de dependenta

X) Nevoia de a comunica Trasaturi

Semne de independenta

105

Integre Orientata temporo-spatial Expresie clara Comunicare verbala a gandirii si mesajului scris Scris Usor , ritm Comunicare non-verbala ( gest , privire , postura , expresia moderat , fetei ) limbaj precis Posibil Mod obisnuit Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , stresul , umorul In timp ce Dorinta de comunicare modul de comunicare ar putea fi Receptia subiectiva a mesajului perturbat , mesajul ramane inteligibil Comunicare deschisa , atitudine de

Dimensiunea bio-fiziologica Reactii senzoriale Stare mentala

106

receptivitate Adaptata la realitate Dimensiunea socio-culturala si spirituala Comunicare eficienta XI) Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele , comportamentele si gesturile necesare Sunt posibile Dimensiunea psihologica Reactia in raport cu : durerea , emotiile , umorul , stresul Fara influenta Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari XII ) Nevoia de a se realiza Trasaturi Semne de independenta Dimensiunea bio-fiziologica Actele , gesturile , comportamentele necesare pentru realizarea nevoii Sunt posibile Dimensiunea socio-culturala si spirituala Rol socio-cultural si norme sociale de munca Mentinute XIII ) Nevoia de a se recreea Trasaturi Semne de

Semne de dependenta Semne de dependenta

Semne de dependenta

107

independenta Act Dimensiunea bio-fiziologica Actele , comportamentele si gesturile necesare pentru realizarea nevoii Dimensiunea psihologica Dorinta de a se recreea Sunt posibile Utilizeaza la maximum capacitatile proprii de a se recreea Obisnuinte de recreere respectate XIV) Nevoia de a invata Trasaturi Dimensiunea bio-fiziologica Capacitate de memorare Dimensiunea psihologica Dorinta de informare Capacitatea de a intelege Semne de independenta Cauta sa se informeze , pune intrebari Repeta -

Dimensiunea socio-culturala si spirituala Efectul unei imprejurari Semne de dependenta Incapacitate de a retine -

108

Faza acceptarii bolii Dimensiunea socio-culturala si spirituala Mod de intelegere Cunostinte si reprezentari in raport cu sanatatea

mecanic mesajul Nu accepta Concret Adaptari la dorinte si la situatia sa

109

GRILA DE EVALUARE Nevoia 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie 2.Nevoia de a bea si a manca 3.Nevoia de a elimina 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Grad I=independent Grad II=dependent moderat 2 1 3 1 3 1 2 Grad III=dependent major Grad IV=deepndent total

110

8.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se realiza 13.Nevoia de a se recreea 14 .Nevoia de a invata

3 1

1 1 1 4

Rezultat : 23 puncte , deci pacienta are dependenta moderata .

111

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN DATA : 11-01 2002 Nevoia Diagnostic de nursing 1.Nevoia Scurgere de a menstruala elimina in cantitate si calitate neadecvata, manifestata prin menoragii si polimenoree, datorata procesului inflamator . 2.Nevoia Durere , de a evita manifestata pericolele prin facies crispat , tahipnee , datorita procesului Obiective ZIUA 1 Interventii Evaluare delegate Reglarea -observarea Interventiile fluxului menstruatiei:intervale administrare continua . menstrual scurte intre menstre , a de in decurs de flux prelungit 7-8 Vitamina K 24 ore . zile ; 1 f/zi . -invata pacienta sa aplice corect tampoanele ; -explica pacientei necesitatea unei igiene riguroase . Combaterea durerii in decurs de 2 zile . -observarea durerii : senzatie de apasare si tractiune la nivelul hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte ; -asigurarea pacientei -administrare Interventiile de continua . Algocalmin 1f/zi . Interventii proprii

112

inflamator .

3.Nevoia de a mentine temperatur a corpului in limite normale

Hipertermie ( 37,8 grade) manifestata prin piele fierbinte si rosie , datorata procesului infectios .

Recapatare a unei temperaturi normale a corpului in decurs de 24 ore .

a repausului la pat in decubit dorsal cu genunchii flectati ; -incurajarea pacientei si asigurarea ca durerea se va ameliora . -masurarea si notarea temperaturii in foaia de observatie ( 37 , 8 grade ) ; -aplicarea de comprese reci ; -hidratarea pacientei cu lichide caldute pentru prevenirea deshidratarii ; -aerisirea salonului ; -asigurarea unei umiditati si temperaturi corespunzatoare .

administarea de Penicilina 1000000 u.i la 6 ore i.m .

Temperatura s-a normalizat in timpul propus .

113

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M CU CHIST OVARIAN DATA : 12-01-2002 ZIUA 2 Nevoia Diagnostic de nursing 1.Nevoia Insomnie de a dormi manifestata si a se prin ochi odihni incercanati, facies crispat , epuizare , datorita bolii . Interventii delegate Combatere -observarea calitatii si -administrarea de a insomniei cantitatii somnului ; Diazepam 1 tb in decurs -inainte de culcare se /zi seara. de 24 ore . va aerisi salonul ; -asigurarea unui mediu corespunzator, unui somn suficient calitativ si cantitativ ; -schimbarea lenjeriei de pat si corp ; -temperatura si umiditate in salon corespunzatoare. 2.Nevoia Scurgere Reglarea -observarea -administrarea de de a menstruala fluxului menstruatiei si a Vitamina K 1 elimina in cantitate menstrual eventualelor f/zi . si calitate in decurs modificari survenite neadecvata, de 12 ore . pe parcursul manifestata ingrijirilor ; prin -explicarea pacientei Obiective Inteventii proprii Evaluare Insomnia a fost inlaturata in timpul propus .

Fluxul menstrual a fost reglat .

114

menoragii si polimenoree datorate bolii .

3.Nevoia Durere de a evita manifestata pericolele prin facies crispat , tahipnee : 24 respiratii pe minut , datorata bolii .

necesitatea unei igiene riguroase pentru prevenirea eventualelor complicatii ; -ajutarea pacientei si explicarea tehnica schimbarii tampoanelor . Combatere -observarea durerii : Administrarea de Durerea a cedat in a durerii in senzatie de apasare si Algocalmin 1 timpul propus . decurs de tractiune la nivelul f/zi i.m . 24 ore . hipogastrului cu iradiere la nivelul fosei iliace drepte ; -linistirea pacientei si pozitionarea acesteia in decubit dorsal cu genunchii flectati .

115

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI L.M.CU CHIST OVARIAN DATA : 13 01 2002 Nevoia 1.Nevoia de a evita pericolele Diagnostic de nursing Probabilitatea atingerii integritatii fizice , manifestata prin risc de complicatii , datorita interventiei chirurgicale . Tulburari de tranzit intestinal , manifestate prin constipatie , datorita bolii. Obiective Sa se previna aparitia complicatiilo r pe perioada spitalizarii . ZIUA 3 Inteventii proprii Inteventii delegate Evaluare Riscul de complicatii a fost combatut in timpul propus .

2.Nevoia de a elimina

Restabilirea tranzitului intestinal in decurs de 8 ore .

-se supravegheaza cu atentie pacienta timp de 24 ore dupa interventie ; -se asigura repaus la pat si regim hidric timp de 24 ore; -masurarea si notarea functiilor vitale ; -supravegherea pansamentului. -administrarea -administrarea pacientei a alimentelor de Dulcolax 1 semisolide : piureuri , tb /zi . supe de legume strecurate ; -administrarea de ceaiuri laxative : crusin .

Pacienta L.M . are restabilit tranzitul intestinal .

116

3.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

Alterarea ritmului respirator si circulator , manifestat prin piele palida , tahipnee , tahicardie , datorita bolii.

Recapatarea coloratiei normale a tegumentelor si a unei respiratii normale in decurs de 1 zi.

-i se explica si i se arata unele tehnici de respiratie inaiante de culcare ; -aerisirea salonului ; -asigurarea unei temperaturi si umiditati adecvate unei respiratii mai bune ; -pacienta este sfatuita sa evite stresul si I se efectueaza unele exercitii de masaj usoare pentru restabilirea circulatiei periferice .

-administrare Pacienta L.M. si-a de Dipiridamol recapatat coloratia 3 tb /zi per os . normala a tegumentelor si are o respiratie normala .

117

CONCLUZII NOTA PERSONALA


In urma realizarii acestui proiect , esential de retinut , ca o concluzie finala , este faptul ca in profesia de asistent medical trebuie avut in vedere urmatoarele : 1. respectarea ierarhiei si integrarea in echipa de sanatate ; 2. respectarea demnitatii si intimitatii pacientului ; 3. respectarea corecta a asepsiei si antisepsiei pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti ; 4. respectarea valorilor umane ; 5. indeplinirea cu corectitudine a sarcinilor ce sunt repartizate la nivelul gradului de pregatire ; 6. culegerea , analiza si intocmirea unui plan de ingrijire , sesizand situatiile de urgenta , posibilele complicatii , precum si ingrijirile potentiale ; 7. incurajarea pacientei dand explicatii permise gradului de pregatire ; 8. aplicarea confortului , securitatii , eficacitatii in activitate ; 9. respectarea protocoalelor de executie a fiecarei tehnici specifice dupa timpii invatati : gandire , pregatire , executie , reorganizare , notare , transmiterea sarcinilor ; 10.pregatirea si insotirea pacientei pentru investigatii ; 11.comunicarea continuu cu pacienta : incurajarea cu atentie si indepartarea nelinistii ; 12.efectuarea controlului si aspectului durerii folosind mijloace nefarmacologice ( stimulare cutanata , tehnici de relaxare ); 13.obiectivitate si perseverenta in indeplinirea tuturor sarcinilor care sunt primite ; 14.colaborarea permanenta cu pacienta , familia , echipa de sanatate sesizand , precoce , modificarile aparute in evolutia bolii , precum si modificarile aparute la nivel psihic si comportamental al pacientei informand imediat medicul ; 15.sfatuirea pacientei cum trebuie sa reia alimentarea naturala cu rabdare, respectand intocmai regimul dietetic indicat , facandu-i cunoscute principiile alimentare necesare .

118

BIBLIOGRAFIE
OBSTETRICA SI GINECOLOGIE - E. ABUREL , BUCURESTI , 1971 GHID DE NURSING LUCRETIA TITIRCA 1999 MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTILOR DE ASISTENTII MEDICALI LUCRETIA TITIRCA 1999 TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI VOLUMUL I C.MOZES 1974 BAZELE TEORETICE SI PRACTICE ALE INGRIJIRII OMULUI SANATOS SI BOLNAV MORARIU LETITIA , IVAN MARIUCA , PUIU VICTORIA , SPATARU RUXANDRA, TOFAN RUXANDRA , CHIRU FLORIAN , STOIANOVICI SERBAN - BUCURESTI 2000

119