APLICATII FISCALITATE

Impozitul pe profit
Aplicatia nr.1 O societate comerciala inregistreaza la sfarsitul anului 2011 venituri totale in suma de 892.000 ron iar cheltuielile totale sunt in suma de 915.000 ron, din care cheltuieli cu dobanzi 41.400 ron si cheltuieli cu impozitul pe profit inregistrate in primele trei trimestre de 3.500 ron. Gradul de indatorarea a capitalului este de 3,2. Sa se calculeze impozitul pe profit aferent anului 2011 si diferenta de impozit pe profit de plata/de recuperatin ipoteza ca impozitul pe profit constituit in cursul anului a fost achitat la termenele legale. Rezolvare: Rezultatul contabil=Venituri totale – Cheltuieli totale = 892.000-915.000= - 23.000 (pierdere) Rezultatul impozabil=Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile= 892.000 – (915.000 – 41.400 – 3.500)=21.900 (profit impozabil) Impozitul pe profit=21.900*16%=3.504 Diferenta de impozit pe profit (de plata)=3.504-3.500=4 ron Aplicatia nr.2 O societate comerciala platitoare de impozit pe profit prezinta in decursul anului 2011 urmatoarea situatie: Cheltuie li cumulat e de la inceputu l anului 2.000 3.000 4.000 4.500 5.000 7.000 10.500 14.000 14.500 14.800 15.000 17.800 Cheltuieli nedeductibil e cumulate de la Impozit pe inceputul Rezultat Impozit profit de anului fiscal pe profit inregistrat 0 5.000 800 800 10 5.500 880 80 10 5.790 926 46 10 5.490 878 -48 15 5.995 959 81 20 4.490 718 -241 30 1.295 207 -511 30 -2.005 0 -207 35 -2.305 0 0 35 2.190 350 350 35 3.985 638 287 40 5.690 910 273

Luna ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec
 

Venituri cumulat e de la inceputu l anului 7.000 8.500 9.800 10.000 11.000 11.500 11.800 12.000 12.200 17.000 19.000 23.500

Venituri neimpozabile cumulate de la inceputul anului 0 10 20 20 20 30 35 35 40 45 50 50

Cheltuiala cu impozitul pe profit este considerata nedeductibila din punct de vedere fiscal. In cazul in care gradul de indatorare al capitalului este mai mare decat 3, cheltuielile cu dobanzile sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal

1

000 lei si venituri totale de 4. .4 S.000 – (50.000 Porfit/pierdere: 80. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare: .cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3. . Cheltuielile directe legate de activitatea barului sunt de 50.cheltuieli cu protocolul 55. Determinare rezultat pentru activitatea magazinului alimentar: Cheltuieli directe: 8.000 Venituri: 20.000.500 lei.000 – (8.000 lei.000 din activitatea barului. .000 (deoarece 4.000 lei.000+4.500.000 din care 80.280 Determinare rezultat pentru activitatea barului de noapte: Cheltuieli directe: 50.000.cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei. “X” S.cheltuieli cu sponsorizarile 10. .000 Cheltuieli indirecte: 20.000.000 > 2.cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.000 si cheltuielile directe legate de magazinul alimentar sunt de 8.500. In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare: .000 lei.280 + 4.000 Impozit pe profit datorat: 4.000 * 80% = 16.cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus.3 O societate comerciala platitoare de impozit pe profit isi desfasoara activitatea prin intermediul a doua puncte de lucru: 1 magazin alimentar si 1 bar de noapte.000 lei. .000)= 8.000 Venituri: 80.Aplicatia nr.000 = 5.000 * 5%= 4. Capitalul social al intreprinderii este de 1. iar pana la 31. Cheltuielile generale ale societatii sunt de 20.A.280 Aplicatia nr.000 Impozit pe profit: 16% * 8.12.000 * 16% = 2.000 lei.000 Impozit pe profit: 14.600 lei.000 lei. stocul de marfa nefiind asigurat 3. Veniturile totale ale societatii comerciale au fost de 100.240) TOTAL IMPOZIT PE PROFIT DATORAT: 1. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curebt este de 4.000 si vor fi repartizate pe cele doua activitati in functie de ponderea veniturilor in total venituri.000 * 20% = 4.000) = 14.N intreprinderea a constituit rezerva legala in valoare de 160.240 5% din veniturile obtinute: 80. 2 .C.500 lei. valoare fara TVA.000+16. inregistreaza in cursul exercitiului financiar “N” cheltuieli totale de 2.000 Profit/pierdere: 20.000 = 1.000 Cheltuieli indirecte: 20.venituri din participatii (dividende) 50.000 lei.

000 lei. venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.500.000 fiscala si 200.000 Valoare 4. deoarece aceasta are deja constituita din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.600 lei. .000 = 2.000 4.TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 3.360 lei.500. . .venituri c. . Valoarea maxima deductibila a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si varsat.000 2.000 * 5% = 100.Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14. adica 200.000 lei. Cont debitor Cont creditor Valoare 121 1061 40. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri: Cont debitor Cont creditor .Cheltuieli cu sponsorizarea: 10./.Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.000 .Cheltuieli privind stocul de marfa distrus: 3.500. Total cheltuieli nedeductibile: 233. d.Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200. calculul si contabilizarea rezervei legale: Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5% Rezerva legala = 2.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de 40.500 lei. Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei./.000 lei.000. . determinarea rezultatului fiscal al exercitiului: Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele: . 121 7 . contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli: Cont debitor Cont creditor 121 .000 e.000 – 2. determinarea rezultatului contabil al exercitiului: Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 4.500. Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul: a.000 lei.500.cheltuieli b.000 lei.000 lei Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare.000 lei.460 lei Observatie: determinarea cheltuielilor de protocol deductibile se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra bazei de impozitare formata din rezultatul contabil plus cheltuielile de protocol realizate in cursul exercitiului si eventualele cheltuieli cu impozitul pe profit 3 Valoare 2. din care 70.000 lei contabila.- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si irevocabile 2. 6 .000 lei.000.500.000 lei.

000 lei.determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 * 24% = 3.073. deoarece sponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori.contabilizate in cursul exercitiului financiar curent pana la momentul determinarii indicatorilor anteriori.000 – 41.000.754 lei.12.000) * 2% = 41. Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 160. calculul si contabilizarea impozitului pe profit: Impozit pe profit = Profit impozabil * 16% Impozit pe profit = 2.351 lei.000.000 lei.000 lei Rezultatul fiscal = 2. Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.000 Rezultatul fiscal = 2.000.pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 lei. Calcule financiare :  valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.000 = 14.460 * 16% = 331.000 lei. Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.360 lei.000 lei.000 lei. .460 lei f.veniturile din participatii: 50. Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt: .000 + 55.638. .000 lei.754 Valoare 321.000 + 233.754 – 40.determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.073.754 * 20% = 66. reducerea impozitului era de 12. .460 – 160. determinarea profitului net: Rezultat net = Rezultat contabil – Impozit pe profit – Rezerva legala Rezultat net = 2.rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 – 321. .000 = 1.754 g. Procedura este urmatoarea: .  valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3‰ = 4. Daca valoarea sponsorizarilor ar fi fost de 25.N si evidentiata in situatiile financiare ale acestui exercitiu financiare astfel: 4 .000 lei.000.000 lei. limita minima rezultata din calculele financiare anterioare. Contabilizarea impozitului pe profit este: Cont debitor 691 Concomitent Cont debitor 121 Cont creditor 441 Cont creditor 691 Valoare 321. dar facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea impozitului pe profit sau 3‰ din cifra de afaceri.000 * 3‰ = 12.246 lei Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.

5 .200 lei. Aplicatia nr. . inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului financiar respectiv: Cont debitor Cont creditor Valoare 121 129 1. .cheltuieli de sponsorizare: 500 lei.638.venituri din relarea unei ajustari pentru deprecierea stocurilor (neimpozabil): 200 lei. Capitalul social este de 10.(+) cheltuieli de protocol nedeductibile : 276 lei .246 b.cheltuieli privind ajustari de depreciere a activelor imobilizate (nedeductibil): 400 lei.000 = 1. alte rezerve. etc. . In masa cheltuielilor totale sunt incluse urmatoarele categorii particulare: .246 457 1.cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie: 700 lei.638.000 * 5% = 2. . profit impozabil : . In acest sens din valoarea profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare.venituri din participatii: 1.000 1068 368.5 Un agent economic care are ca obiect de activitate “cazino” inregistreaza in cursul exercitului financiar urmatorii indicatori economico-financiari: .000 lei .000 lei. Cont debitor Cont creditor Valoare 117 . .cheltuieli totale 45.246 lei.profit brut: 45. . tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 = 45.638.400 lei.000 lei. profitul brut este de 90. 1.000 lei.246 – 270. Pierdere fiscala din anii anteriori 25. b.Cont debitor 129 Cont creditor 117 Valoare 1.000 lei.venituri din reluarea unui provizion pentru litigii cu clientii(deductibil): 500 lei.000 lei. . c./.250 lei . Rezerva legala constituita este de 800 lei.246 In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul: a.venituri totale 90. Valoarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.000.000 – 45.246 Dupa realizarea acestei inregistrari contabile contul 117 este soldat (sold zero) prin acest aspect finantandu-se si pierderea din exercitiile anterioare. .(+) cheltuieli de sponsorizare: 500 lei .368. rezerva legala este de 45.cheltuieli de protocol: 1. contabilizarea repartitiilor din profitul net. . Fluxul informational fiscal pentru determinarea impozitului pe profit este: a.cheltuieli privind amenzile catre autoritatile romane: 800 lei. iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende.368.000 lei. In masa veniturilor sunt incluse urmatoarele categorii particulare: .

200)*2% = 924 lei .000 lei.079 * 20% = 616 lei. . Cifra de afaceri este de 90.in acesta situatie pentru activitatea economica realizata de catre organizatia nonprofit nu va plati impozit pe profit.6 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a.200 lei .(-) venuturi din ajustari privind stocurile : 200 lei. Reducerea de impozit privind cheltuielile de sponsorizare se aplica la nivelul minimului dintre 3%0 din cifra de afaceri si 20% din valoarea impzitului pe profit: .(+) cheltuieli cu amenzile: 800 lei .242 *16% = 3. Conditiile sunt urmatoarele: . La sfarsitul anului trebuie sa se calculeze indicatorii aferenti impozitului pe profit. Limita in lei a celor 15. TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 276*24% = 66 lei.(-) rezerva legala deductibila : 1.000 * 5% = 4. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.plafonul in lei al veniturilor realizate se situeazan sub nivelul maxim admis de lege.000 lei. .000 lei. c. .000 lei. venituri din activitati economice: 40. Aplicatia nr.000 * 3%0 = 300 lei. Valoarea impozitului pe profit care trebuie platit este de 4. 6 . Profit impozabil: 19. b. . Cheltuieli de protocol nedeductibile: 1.000 lei.242 lei Impozit pe profit: 19.500 lei Cheltuieli de protocol deductibile : (45. acesta trebuie sa fie utilizat tot pentru finantarea cheltuielilor aferente activitatii nonprofit in vederea realizarii obiectului principal de activitate.500 lei minus 300 lei cheltuieli de sponsorizare = 4.(-) pierderea fiscala din exercitiile anterioare: 25.(+) cheltuieli pentru deprecierea activelor imobilizate : 400 lei . Chiar daca organizatia nonprofit realizeaza profit din activitatea economica.000 + 1.000 lei. .000 euro este de 48.779 lei Valoarea procentului aplicat asupra veniturilor din activitatea de cazino: 90. Cursul valutar este de 3. .limita din valoarea impozitului pe profit: 3. .000 euro si mai putin de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile. si anume ele sunt pana la echivalentul de 15. din care pentru activitatile economice 25.(-) venituri din participatii : 1.400 lei .000 lei.079 lei Reducerea impozitului pe profit = 300 lei Impozit pe profit: 3079 – 300 = 2.(+) TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 66 lei .200 – 924 lei = 276 lei.limita din cifra de afaceri: 90.. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.2 lei/euro.200 lei.

000 lei. Aplicatia nr.000 lei se va calcula impozit pe profit.000 euro.000 – 11. .ponderea acestor venituri in total venituri este de 42.2 lei/euro.veniturile din activitatile impozabile depasesc plafonul de 15.000 lei.000 euro este de 25.000 lei. . venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500. venituri din activitati economice: 90. Limita in lei a celor 15. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.000 lei.000 lei * 100 = 4%. b. c. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de venituri impozabile se determina prin ponderea depasirii in total venituri. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii plafonului de 15. .000 lei.000 lei. Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate.000 lei / 50. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.840 lei. Conditiile sunt urmatoarele: depasirea plafonului de venituri din activitatile economice este inregistrat atat la nivelul minimului de 10% din valoarea venuturilor neimpozabile.000 lei – 1.000 lei.000 lei = 42.000 lei.000 euro este de 48. Impozitul pe profit = 30.diferenta de impozitare este de 90.veniturile din activitatile impozabile sunt de 10% din valoarea veniturilor neimpozabile. c.000 euro este de 2. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 500.000 lei – 48. Valoarea cheltuielilor aferente depasirii veniturilor impozabile este de 25. Ponderea veniturilor impozabila care au depasit limita celor 15.000 euro este de 48.000 lei * 16% = 160 lei.000 lei.000 lei * 4% = 1. Conditiile sunt urmatoarele: .250 lei. cat si la valoarea echivalenta de 15. Limita in lei a celor 15.000 lei.250 = 30. .000 lei = 1.750 Profitul impozabil este de 42.250 * 16% = 4.8 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a.000 * 47% = 11.000 euro. b.2 lei/euro.000 lei.diferenta de impozitare se calculeaza in functie de nivelul minim al celor doi indicatori de comparabilitate: procentul din valoarea veniturilor neimpozabile si nivelul echivalent al celor 15.000 lei. Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. venituri din activitati economice: 50.Aplicatia nr. Cursul valutar este de 3. din care pentru activitatile economice 25. din care pentru activitatile economice 25.000 euro.000 lei.000 * 100 = 47%. ceea pentru diferenta de 2.000/90. Impozitul pe profit = 1. Cursul valutar este de 3. - 7 . Profitul impozabile este de 2.7 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a.

000 lei. . adica 10% din valoarea veniturilor neimpozabile. Valoarea cheltuielilor aferente veniturilor impozabile este de 25. venituri neimpozabile(cotizatii ale membrilor si donatii): 22. valoarea impozabila a acestuia va fi redusa cu 10%.686 lei Impozitul pe cladiri = 156.200 = 47. din care 250 mp reprezinta suprafata incaperilor utilizate pentru activitati economice.valoarea maxima a veniturilor economice care pot fi inregistrate de catre organizatia nonprofit este de 2.900 lei.000 * 95.900 lei.9 O organizatie nonprofit inregistreaza in cursul unui exercitiu financiar urmatorii indicatori economico-financiari: a. cheltuielile totale inregistrate in cursul exercitului financiar sunt de 35.Aplicatia nr. Valoarea contabila a cladirii este de 2 mil de lei. din care pentru activitatile economice 25.6% = 23. Valoarea impozabila = 90 mp * 806 * 2. Sa se calculeze impozitul pe cladire datorat de persoana fizica.900 = 23.000 lei.4 = 174. Conditiile sunt urmatoarele: . Valoarea impozabila corespunzatoare este de 806 lei/mp.686 * 0. c. Cota de impozit stabilita prin hotarare de consiliu local este de 1.000 lei.2 O cladire cu suprafata de 1. 8 .800 – 23.096 lei Deoarece imobilul are vechimea intre 30 si 50 ani.200 mp va fi impartita in urmatoarele categorii in functie de prevederile fiscale:  650 mp care sunt folositi de institutia publica pentru desfasurarea activitatilor curente nu sunt purtatori de impozit pe cladiri.depasirea inregistrata de organizatia nonprofit este calculata in functie de valoarea cea mai mare a indicatorilor de comparabilitate.2 lei/euro. Sa se determine valoarea impozitului pe cladiri datorat de catre institutia publica.68 lei Aplicatia nr.000 lei.1% = 156. Astfel valoarea ramasa se va calcula astfel: 174. Anul construirii cladirii este 1974.2%. Suprafata totala a cladirii de 1.6%. venituri din activitati economice: 50.200 lei. aflata in proprietatea unei institutii publice.900 * 16% = 3. Impozitul pe profit = 23. Profitul impozabil = 47.200 mp. aflat in zona B a unei localitati de rang I.1 O persoana fizica detine in proprietate un aparatament cu o suprafata de 90 mp. Pentru impozitarea activitatii economice trebuie analizat nivelurile realizate. Ponderea veniturilor impozabile in total venituri din activitatile economice este de 47.824 lei. adica 50.  restul de 300 mp reprezinta suprafata incaperilor inchiriate unei societati comerciale.000 – 2. Limita in lei a celor 15.000 euro este de 48.000 lei.800 lei. Impozite si taxe locale IMPOZITUL PE CLADIRI Aplicatia nr.000 = 95. b.800 / 50. este utilizata astfel:  900 mp de catre institutia publica. Cursul valutar este de 3.096 * 90% = 156.

cladire de domiciliu.1% = 157 lei In cazul acestui apartament nu se aplica prevederea legala cu privire la majorarea impozitului deoarece acesta este obtinut prin succesiune legala.5 = 189 lei Total impozit de platit = 126+189 = 315 lei IMPOZITUL PE TEREN Aplicatia n.1% = 185 lei Apartamentul 2: Valoare de impozitare:75*806*2.  250 mp care sunt folositi de catre institutia publica pentru desfasurarea unor activitati economice sunt purtatori de impozit pe cladiri: valoarea impozabila = 250/1200 * 2mil lei = 416. Impozitul unitar corespunzator zonei in care se afla teren este de 46 lei/ha (zona A). dobandit prin succesiune legala. iar coeficientul de corectie stabilit in functie de rangul localitatii este 3 (localitate de rang III).1 O persoana fizica are in proprietate doua autoturisme:  un autoturism cu capacitate cilindrica de 1500 cmc.2% = 5.380*0.3 O persoana fizica are in proprietate 3 apartamente:  un apartament cu suprafata construita de 92 mp in localitate de rang 0. care se va calcula de aceeasi maniera si va fi in sarcina persoanei juridice care a inchiriat spatiul.058 lei Impozit pe cladiri = 126. Care este impozitul pentru fiecare din cele doua mijloacele de transport detinute de persoana fizica. impozitul pe teren se va calcula astfel: Impozitul pe teren = 4.667 lei.6 ha * 46 lei/ha * 3 = 634. in suprafata totala de 4. Apartamentul 3: Valoare de impozitare = 68*806*2.1%=126 lei Majorare de impozit= 126 * 1.3 = 126. Ce impozit datoreaza contribuabilul pentru terenul respective si ce impozit ar datora in conditiile in care nu ar mai utiliza terenul pentru agricultura? In cazul in care societatea comerciala are ca obiect de activitate agricultura si inregistreaza venituri si cheltuieli din activitati agricole.  un apartament cu suprafta de 75 mp localitate rang 0. in zona A.6 hectare. 9 .8 lei In cazul in care societatea comerciala nu are ca obiect de activitate agricultura respectiva suprafata de teren va fi tratata din punct de vedere fiscal ca o suprafata de terenuri pentru constructii si va fi impozitata ca atare: Impozitul pe teren = 4. acest imobil va luat in calcul ca ordine a dobandirii.  un autoturism cu capacitate cilindrica de 4500 cmc.000 lei 300 mp care au fost inchiriati unei persoane juridice sunt purtatori de taxa pe cladire. impozitul pe cladiri = 416. zona B Care este impozitul ce trebuie platit pentru fiecare din cele 3 apartamente.380 lei Impozit pe cladiri=185.170*0. Aplicatia nr.  un apartament cu 68 mp in localitate de rang II.667 *1.170 lei Impozitul pe cladiri = 157.6 = 157.1 O societate comerciala care desfasoara activitate in domeniul agriculturii detine si exploateaza un teren cu livada.058*0.5 = 185.944 lei IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSPORT Aplicatia nr. amplasat in intravilan. zona B. Desi nu se calculeaza impozit majorat. Apartamentul 1: Valoarea de impozitare = 92*806*2.6 * 5640 = 25.

000 lei. Rezolvare: TVA colectata = 0 TVA deductibila = 330. Sa se calculeze TVA de plata/recuperat pentru luna februarie.540 *24%/124%=12.000+60.000)*24%=24.000)*24%=19.776 lei 10 .000 lei.000)*100/(160. scutite.  livrari de marfuri la intern in valoare de 60.000 lei si livrari de marfuri pe piata interna.  prestari de servicii in valoare de 30.540.670 lei Taxa pe valoarea adaugata Aplicatia nr. din care 75% la export.000) = 78% TVA de dedus = 79.000 lei. Rezolvare: TVA colectata = (50.000+90. in valoare de 90.3 Un contribuabil inregistrat ca platitor de TVA cu regim mixt realizeaza in cursul anului 2007 livrari de marfuri la export in valoare de 320.000+30.000 lei.000 lei TVA deductibila = 190.000 = 14.000) = 92.000 lei.  achizitii de bunuri si servicii in valoare de 65. inclusiv TVA 24%. Rezolvare: TVA colectata = (25%*160.2 O societate comerciala platitoare de TVA realizeaza in luna februarie urmatoarele operatiuni:  livrari de produse finite pe baza de factura in valoare de 160.000*19% = 36. fara drept de deducere de 18.776 lei TVA de recuperat = 61.200*78% = 61.000 lei.370 lei Aplicatia nr. TVA 24%. TVA 24%.  achizitii de bunuri si servicii de 190. Cota de TVA este de 24% si nu este inclusa in sumele de mai sus.100 lei Prorata TVA = (160.000+60.Autoturismul 1: 1500/200 = 8 (rotunjirea se face in favoarea unitatii administrativ teritoriale) 8*8=64 lei Autoturismul 2: 4500/200=23 23*290=6.100 = 33. Achizitiile de bunuri si servicii aferente acestor operatiuni au fost in valoare de 330.000+18.000 lei.200 TVA deductibila = 65.000 *24% = 79.44% *36.44% TVA de dedus = 92.000 lei.000+60. scutite fara drept de deducere. Sa se determine TVA de plata/de recuperat pentru anul 2007. in valoare de 50.000 *100/(320.370 – 19. TVA 24%.370 lei TVA de recuperat = 33.1 O societate comerciala platitoare de TVA efectueaza urmatoarele operatiuni:  livrari de produse finite la intern.  prestari de servicii la intern. TVA colectata si TVA de plata sau de recuperat pentru perioada considerata. Sa se calculeze TVA deductibila. pe baza de facturi.685 TVA de plata=TVA colectata – TVA deductibila = 6515 Aplicatia nr.200 lei Prorata TVA = 320.

498 lei TVA platita in vama = 24% * 2.65 = 5. Luna martie: TVA colectata = 500. iar diferenta se va incasa in 6 rate lunare.4 O societate comerciala importa 5. Rezolvare: In prima luna se va calcula TVA pentru avansul incasat 6.65 lei/eur. Factura externa mai cuprinde cheltuieli de transport in valoare de 1.833. Taxa vamala este de 10%.000 – 96. TVA 24%. Sa se determine valoarea TVA pentru fiecare luna din intervalul ianuarie – iulie.5 In luna ianuarie. Avansul incasat este de 20%.025. pe care le achita in proportie de 60% in luna martie si 40% in luna aprilie.000 lei 11 .65 = 2.000 lei TVA deductibila = 400.65 = 1. Sa se calculeze TVA de plata/de recuperat in cele doua luni.000 lei Cheltuieli de transport = 1.303 +9. la data livrarii de bunuri sau la data prestarii sericiului (sau la data facturarii.6 O societate comerciala achizitioneaza in luna martie.000 lei TVA de plata = 120. marfuri in valoare de 400.555 lei VALOAREA IN VAMA = 1.120 lei Aplicatia nr.5%.000 = 24.000 *100 * 3. produse la un pret de cumparare de 100 eur/produs.Aplicatia nr.025. mar. Sa se calculeze taxa pe valoarea adaugata ce trebuie platita in vama. Rezolvare: Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila. mai iun iul TOTAL Rata 4000 4000 4000 4000 4000 4000 24000 Dobanda 960 800 640 480 320 160 3360 TVA 960 960 960 960 960 960 5760 Total rata lunara 5920 5760 5600 5440 5280 5120 33120 Aplicatie nr. iar cota de TVA este 24%. apr.165 lei Baza de impozitare TVA = 1.825.833. Rezolvare: Valoarea bunurilor = 5.000 lei.000 *24% = 120. pe baza de factura.475 lei Cheltuieli de ambalare = 700 * 3. Cursul de schimb la data intocmirii declaratiei vamale este de 3.500 eur si cheltuieli de ambalare de 700 eur.030 TAXA VAMALA = 1. percepandu-se o dobanda de 4% lunar aplicata la sold. In luna martie factureaza catre clienti marfuri in valoare de 500.000 *24% = 96.500 * 3. o societate comerciala platitoare de TVA vinde cu plata in rate bunuri la un pret de vanzare de 30.833.303 lei COMISION VAMAL = 9. in cazul in care se intocmeste factura anticipat). suma pe care o incaseaza in aprilie.030 * 10% = 183.000 lei.030 +183.000 lei. comisionul vamal este de 0.498 = 486.000 * 24% = 1440 lei In urmatoarele luni calculele vor fi urmatoarele: Rest de incasat la inceputul lunii 24000 20000 16000 12000 8000 4000 - Luna feb.000 buc.165 = 2. TVA 24%. si nu la data incasarii contrapartidei corespunzatoare acestora. la care se adauga taxa de 24%.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată nu include reducerile de preţ acordate de furnizor direct clientului.09.000 lei.800 = 148. cost de achiziţie de 70 milioane lei.000 + 20%*100.744 lei Aplicatia nr. La sfârşitul exerciţiului. clientul beneficiind astfel de reducerea financiară de 2%.2009.09. A livrează lui B mărfuri în valoare de 100 milioane.Aplicatia nr.2009 B constată ca mărfurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile prevăzute în contract şi cere furnizorului o reducere comercială de 10%. 12 . Pe data de 09. Furnizorul primeşte banii pe data de 14.000 lei Baza de calcul a TVA = 100. În urma negocierii.09. care prezintă următoarele clauze: scont de 2% pentru plata în termen de 15 zile. furnizorul este de acord cu o reducere de 8%.2009.800 Pret de vanzare = 120. primeste de la o persoana fizica un bun in valoare de 3. conform contractului. acceptată de client.7 Un agent economic livreaza unui client marfuri in valoare de 100. furnizorul emite factura în roşu pentru diferenţa de 8% şi o trimite clientului.09. Rezolvare: Pentru persoana juridica platitoare de TVA baza de calcul va fi: 100. valoare fara TVA. Sa se determina TVA colectata aferenta vanzarii celor doua produse si preturile de vanzare pentru acestea. Presupunem ca între furnizorul A şi clientul B s-a încheiat un contract.000 lei. Acordul este realizat pe data de 08. furnizorul mai acordă clientului o reducere de 3% datorită faptului că cifra de afaceri anuală realizată cu acesta este 610 milioane lei.000 +23. cu condiţia de a fi efective şi în sume exacte în beneficiul clientului. Sa se determine taxa pe valoarea adaugata si valoarea totala a facturii. De asemenea.000 *20% = 600 TVA colectata = 600 *24% = 144 lei Pret de vanzare = 3. data la care clientul înregistrează în gestiune intrarea mărfurilor.000 = 120.000+600+144=3. La recepţie pe data de 03.520 lei Valoarea totala a facturii = 98.000 * 24% = 28.2009.520 = 121.000 lei TVA inscrisa pe factura = 98.2009. Plata intervine pe data de 13. Pe data de 01.000 *24% = 23.09.09. cu condiţia de a fi efective şi în sume exacte în beneficiul clientului. Rezolvare: Reducerile de pret acordate de furnizori direct clientilor nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata. Reducerea de pret acordata clientului = 100.2009. acordandu-i o reducere de pret de 2% din valoarea bunurilor.000 *2% = 2. precum şi o reducere comercială la sfârşitul exerciţiului de 3% pentru o cifră anuală de peste 600 milioane lei.9 Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată nu include reducerile de preţ acordate de furnizor direct clientului.800 lei Pentru persoana fizica baza de calcul va fi: 3. Cota de comision perceputa de consignatie este de 20%.000 TVA colectata = 120.520 lei Aplicatia nr.000 = 98.8 Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea in regim de consignatie primeste de la o persoana juridica platitoare de TVA un obiect in valoare de 100.000 lei fara TVA.000 – 2. inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor. inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor.000 + 28. TVA 24%.

000 = 111.600 lei cheltuiala cu scontul:1. Pe data de 14.000.000 lei Suma încasată:98%*114.000 lei.000.300. 411 = % 18. cu o nota de reducere.281. se primesc în contul la bancă.300.000 * 24/124 = 3.000 lei 70.300.09. pe data de 01.000 lei „Clienţi” 707 14. reducerea acordată în virtutea cifrei de afaceri realizată de clientul B se înregistrează.000.920. de data asta financiară.080.2009.000 lei.000 lei 24.600 lei 4.935 lei. facturarea şi descărcarea gestiunii: 411 = % „Clienţi” 707 „Venituri din vânzarea de mărfuri” 4427 „Tva colectată” 607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri” 124.798.000 = 114.La furnizor A: 1.000 – 9.09.2009.000 lei 441.000 lei 3.000. Calculele făcute pentru înregistrarea în contabilitate sunt următoarele: Valoarea factură:124. Reducerea brută este de 3% din 610.600 lei din care TVA:2.000.798. din care taxa pe valoarea adăugată colectată 18.000 lei 1. La sfârşitul anului 2009.000 lei 111. pe data de 09.000 lei 8.2009.920.000.000 lei 2. factura în roşu pentru diferenţa de 8%: 411 = % „Clienţi” 707 „Venituri din vânzarea de mărfuri” 4427 „Tva colectată” 9.840. adică 18.400 lei Reducere financiară brută: 2.541. banii pe mărfurile vândute.935 lei „Tva colectată” 13 .600*24/124 = 441.920. de 2%.065 lei „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 3.541.400 lei 1.000 lei % 5121 „Conturi curente la bănci” 667 „Cheltuieli privind sconturile” 4427 „Tva colectată” = 411 „Clienţi” 114.09.281. prin emiterea unei facturi în roşu.000.840.000 lei 100.080.758.080.

2009 se face simetric cu înregistrarea de la furnizor: 401 = % 114. trebuie diminuat costul mărfurilor achiziţionate de la furnizorul A. factura în roşu trimisă de furnizori diminuând şi datoria faţă de A şi taxa deductibilă: % 607 „Cheltuieli privind mărfurile” 4426 „Tva deductibilă” = 401 „Furnizori” 18.000 lei „Mărfuri” 4426 22.000. se recepţionează bunurile şi se constată neconcordanţa cu clauzele contractuale. obţinând 8%.2009.2009.541. Pe data de 03.840.080.000 lei Total datorie: 114.000 lei „Tva deductibilă” În acelaşi timp.080.000 lei Valoare netă comercială: 92. se închide contul 8033 „Valori materiale în păstrare sau custodie” 2.000 lei TVA: 92. Pentru reducerea comercială acordată la sfârşitul anului.300.000.000 lei 371 „Furnizori” 92. clientul primeşte răspunsul furnizorului la cererea să de reducere comercială.000 lei Reducere comercială 8%: 8.798. Cum este puţin probabil ca mărfurile să se afle în stoc în întregime.400 lei „Conturi curente la bănci” 767 1. Până la clarificarea situaţiei.000 lei % = 401 114.080.09.935 lei 14 . Consemnarea plăţii pe data de 13.065 lei 3.000 lei „Furnizori” 5121 111. clientul preia în custodie bunurile trimise de furnizor.000. Pe data de 08. debitând contul 8033 „Valori materiale în păstrare sau custodie”.000 lei „Venituri din sconturi obţinute” 4426 441.09.758.600 lei „Tva deductibilă” 3. adică contul 607 „Cheltuieli privind mărfurile”.000. la preţul din factura acestuia.080.080.La client B: 1.000. Calculele pentru înregistrarea în contabilitate se prezintă astfel: Valoare factură iniţială (fără TVA): 100.09.000 lei 14. se vor diminua cheltuielile în care s-a regăsit costul de achiziţie al mărfurilor.000 * 24% = 22.

839 lei 15 .871 lei „Venituri din vânzarea produselor finite” 4427 29.129 lei „Tva colectată” 711 „Variaţia stocurilor” 419 „Clienţi – creditori” = 345 „Produse finite” % 411 „Clienţi” 4427 „Tva colectată” 100.08.500.000 lei „Clienţi” 701 122. La furnizor A: 1.000 lei. Valoarea totală a contractului.08.2004 are loc livrarea produselor finite conform contractului (costul de producţie este de 100. pe care va trebui să o reconstituim la regularizarea avansului: 419 „Clienţi – creditori” = 4427 „Tva colectată” 8.161 lei 45.129 lei.2009. inclusiv TVA.750.854.2009 se emite factura pentru avansul încasat.500. Pe 17.2009.750. Pe data de 05.750. Pe data de 17. Pe 05.000 lei.08.08.000.2009 şi le achita pe 25.854.000 lei 2. este de 152.516. Pe data de 05.000 lei 8.000 lei „Conturi curente la bănci” „Clienţi – creditori” 2. În urma acestei înregistrări.000 * 24/124 = 8.854. Să presupunem următoarea situaţie ipotetică: Pe data de 03. adică restul de 70% din valoarea contractului: 411 = % 152. plata avansului din contul la banca 45.10 Plata de avansuri între întreprinderi reprezintă o situaţie tip în care exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată anticipează faptul generator.2009 se primeşte avansul în contul la banca 152. soldul lui 419 nu mai reflectă toată obligaţia faţă de client.000 lei). concomitent cu creditarea lui 4427. 4426 = 409 8. Pe 03.08. conform contractului de vânzare – cumpărare încheiat intre părţi.08.983.08. se descarcă gestiunea şi se regularizează avansul primit.895.08.618 lei.750. Pe 03.000 lei = 36. A emite factura pentru avansul primit şi înregistrează taxa colectata de 45. astfel încât în contul 411 „Clienţi” rămâne doar suma neîncasată.750. 5121 = 419 45.839 lei 3.854.2009 se primeşte factura emisa de furnizor pentru avansul primit şi se înregistrează taxa deductibilă de 7.000 lei.2009.839 lei prin diminuarea datoriei din 419.500.000.000 * 30% = 45. clientul le primeşte pe 19.839 lei La client B: 1.2009 se livrează produsele.Aplicatia nr. întreprinderea A primeşte de la B un avans.516. 409 = 5121 „Furnizori – debitori” „Conturi curente la bănci” 45.750. Avansul este de 30%.2009. din care taxa 29.08.08.304.

161 lei 401 „Furnizori – debitori” 45.839 lei „Tva deductibilă” 16 .2009 se primesc bunurile (materii prime) şi se regularizează avansul achitat. adică restul de 70% din valoarea contractului: % = 401 152.983.08.000 lei „Furnizori” 4426 8. astfel în contul 401 „Furnizori” rămâne doar suma de plată.750.871 lei „Materii prime” 4426 29.500.854.516. Pe 19.„Tva deductibila” „Furnizori – debitori” 3.129 lei „Tva deductibilă” % = 409 36.000 lei 301 „Furnizori” 122.895.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful