Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Introducere
Manualul de faţă „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural” este conceput în cadrul proiectului, „Un start bun în viaţă!” implementat de Fundaţia Pro WOMEN din Iaşi. Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Facilitatea de Tranziţie 2007 – Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate - cu un buget de 82.800 euro. El se desfăşoară în perioada ianuarie 2010 – noiembrie 2010 în parteneriat cu Primăriile Comunelor Cristeşti şi Fântânele (judeţul Iaşi), Vetrişoaia şi Fălciu (judeţul Vaslui), Suliţa şi Truseşti (judeţul Botoşani). Proiectul Un start bun în viaţă îşi propune să dezvolte în parteneriat cu autorităţi publice locale din judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui o strategie comună de dezvoltare a abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural. De asemenea proiectul are ca obiectiv dezvoltarea abilităţilor sociale, civice şi de viaţă ale tinerilor din aceste zone folosind instrumente de educaţie non-formală. Grupul ţintă al proiectului îl constituie tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani din judeţele Iaşi, Botoşani şi Vaslui, cadrele didactice de la clasele a IX-a – a XII-a din aceleaşi zone, asistenţii sociali din cadrul serviciilor publice de asistenţă ale primăriilor şi ONG-uri care derulează activităţi în sprijinul tinerilor defavorizaţi din aceste judeţe. Principalele activităţi ale proiectului sunt următoarele: • Elaborarea manualului “Dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural” • Instruirea cadrelor didactice şi a asistenţilor sociali din cele 6 comune pe tema dezvoltării abilităţilor de viaţă a tinerilor • Susţinerea a 6 sesiuni demonstrative de instruire a tinerilor din mediul rural în vederea dezvoltării abilităţilor de viaţă • Derularea timp de 5 luni de activităţi de educaţie non-formală în domeniul abilităţilor de viaţă ale tinerilor în cele 6 comune partenere • Schimb de experienţă şi transfer de bune practici în dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural • Diseminarea rezultatelor proiectului Manualul de instruire „Dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural” constituie un instrument important în cadrul proiectului, un punct de reper necesar în conceperea şi derularea programelor de educaţie non-formală destinate tinerilor defavorizaţi. Parcurgând acest manual, cadrele didactice din şcoli, autorităţile publice locale şi ONG-urile active în sprijinirea copiilor şi tinerilor defavorizaţi, vor înţelege mai bine care sunt nevoile specifice tinerilor din mediul rural, vor putea crea noi strategii de lucru în această arie şi vor putea implementa proiecte pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă independentă a tinerilor. Acest manual este necesar pentru a oferi asistenţilor sociali/referenţilor, cadrelor didactice şi ONG-urilor un instrument util în derularea unor programe de educaţie non-formală pentru diminuarea vulnerabilităţii şi pregătirea pentru viaţă a tinerilor din mediul rural.

Un start bun în viaþã!

Un start bun în viaþã!
CUPRINS

I. Ce se înţelege prin abilităţi de viaţă? ............................................................................................................... pg. 3 II. Tipuri de abilităţi de viaţă .................................................................................................................................. pg. 6 III. Evaluarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural ..................................................................... pg. 10 IV. Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile sociale ........................................................................................... pg. 14 a. Autocunoaşterea ................................................................................................................................... pg. 15 b. Soluţionarea conflictelor ...................................................................................................................... pg. 17 c. Stilurile de comunicare ....................................................................................................................... pg. 19 d. Stima de sine .......................................................................................................................................... pg. 21 e. Acceptarea diferenţelor ....................................................................................................................... pg. 23 V. Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile emoţionale ................................................................................pg. 26 a. Abordarea sentimentelor ......................................................................................................................pg. 27 b. Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative ...........................................................................................pg. 29 c. Ajutarea celorlalţi ...................................................................................................................................pg. 31 VI. Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile cognitive ..................................................................................... pg. 33 a. Abilităţi de negociere .......................................................................................................................... pg. 34 b. Luarea deciziilor ................................................................................................................................. pg. 37 c. Rezolvarea problemelor ...................................................................................................................... pg. 39 d. Învăţarea eficientă ................................................................................................................................ pg. 41 e. Estimarea riscului ................................................................................................................................. pg. 46 VII. Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile comportamentale .................................................................... pg. 49 a. Planificarea .............................................................................................................................................. pg. 50 b. Comportamentul nonviolent .............................................................................................................. pg. 51 c. Voluntariatul .......................................................................................................................................... pg. 53 d. Lucrul în echipă .................................................................................................................................. pg. 54 e. Drepturi şi responsabilităţi ................................................................................................................. pg. 57 VIII. Metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor .......................................... pg. 59 a. Abilităţi sociale – exerciţii şi jocuri ......................................................................................................... pg. 60 b. Abilităţi emoţionale – exerciţii şi jocuri ................................................................................................ pg. 61 c. Abilităţi cognitive – exerciţii şi jocuri ................................................................................................... pg. 62 d. Abilităţi comportamentale – exerciţii şi jocuri ................................................................................... pg. 63 IX. Bibliografie ...................................................................................................................................................... pg. 65

Capitolul 1 Ce se înţelege prin abilităţi de viaţă? .

Povesetea vieţii ei este impresionantă şi ne demonstrează cât este de important să îţi dezvolţi abilităţile de viaţă cu orice preţ. Helen a fost încredinţată lui Anne Sullivan. Keller s-a hotărât să înveţe să vorbească şi s-a înscris la o şcoală specială pentru surzi. Orice persoană are nevoie de anumite abilităţi pentru a se dezvolta şi a menţine relaţii normale cu ceilalţi. reproducându-i în palmă cu răbdare literele prelegerilor. Concepţia sa despre viaţă poate fi redată pintr-un sfat pe care ea i l-a dat unui copil orb în anul 1932: „Să nu-ţi pleci niciodată capul. Istoria ne învaţă că oricine poate învinge obstacolele vieţii odacă ce şi-a dezvoltat abilităţile de viaţă indiferent de vârstă. pentru că nu vedea şi nu auzea. Fiind un copil inteligent. o profesoară specializată în surdocecitate. înseamnă alpinism. Unii autori folosesc termenul de competenţe referindu-se la o abilitate dezvoltată până la acel nivel care permite obţinerea de performanţe deosebite în activitate. înseamnă să cazi şi să te ridici. ce exerciţii trebuie să facă pentru a se antrena şi chiar să înveţe din experienţa altora care au concurat cu multă vreme înaintea lor şi au ieşit biruitori. Şi-a continuat pregătirea şi. Annie Sullivan a însoţit-o permanent la cursuri.A.U. Să îl ţii mereu ridicat. cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a obţine performanţe ridicate în respectivul domeniu. la 20 de ani.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! Capitolul I Ce se înţelege prin abilităţi de viaţă? „Viaţa este un joc dur şi halucinant. A supravieţuit.). motivaţia. La vârsta de 6 ani. abilităţi de gândire sau abilităţi emoţionale. Îşi crease singură un limbaj al semnelor care era însă limitat la situaţiile de viaţă din familie. pentru a-şi realiza scopurile propuse la un moment dat şi pentru a face faţă diferitelor obstacole. de statutul său social sau de resursele materiale pe care le are. a făcut febră mare. Când era foarte mică. de contextul istoric şi familial în care se află. pentru ce premii se luptă. îndeplinirea unor obligaţii sau abordarea unei situaţii. Helen a devenit mută. La vârsta de 10 ani. a fost admisă la Colegiul Radcliffe. în 1880. Nu erau speranţe că ar putea să capete o educaţie. Abilităţile de viaţă sunt tocmai acele mijloace prin care fiecare se poate înscrie în jocul vieţii pentru ca în final să poată câştiga marele premiu. Helen Keller a rămas în memoria posterităţii ca un simbol al muncii fără preget pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor orbi şi surzi. Se poate referi la abilităţile de comunicare. a absolvit colegiul cu 4 . viaţa înseamnă salturi cu paraşuta. suferea că nu poate să comunice cu oamenii din jurul ei şi era foarte agitată. În general. Priveşte lumea direct în faţă!”  Helen Adams Keller s-a născut în Alabama (S. O persoană este competentă într-un anumit domeniu dacă aceasta are abilitatea.” (Paulo Coelho) Viaţa se aseamănă foarte mult cu o cursă cu obstacole în care tinerii trebuie să apeleze la toate resursele şi toate abilităţile pe care le au pentru a termina în timp record şi cu un scor cât mai mare. Urma apoi lectura cursului în Braille (alfabetul orbilor). indiferent de capacităţle înnăscute de care dispune. Incapabilă să vadă şi să audă. prin abilităţi se înţelege comportamentul controlat care duce la atingerea unor ţeluri. Abilităţile de viaţă pot fi definite drept competenţele care ajută o persoană să facă faţă eficient atât în viaţa de zi cu zi. care sunt regulile jocului. unul dintre cele mai prestigioase la acea vreme. cât şi în situaţiile dificile şi care contribuie la o calitate a vieţii mai ridicată. dar a rămas surdă şi oarbă şi următorii cinci ani au fost trăiţi în izolare într-o lume întunecată. În anul 1904. înseamnă voinţa de a ajunge în punctul tău cel mai înalt şi a te simţi nemulţumit şi neliniştit când nu reuşeşti să o faci. Însă nu se pot avânta într-o asemenea cursă fără ca înainte să înţeleagă care este pista pe care alergă. înseamnă risc. Un exemplu elocvent în acest sens pentru tineri şi un model de persoană care a biruit în cursa cu obstacole a vieţii este Helen Keller.

Care este pista de alergare? prezintă o definiţie pe larg a abilităţii. numele său a devenit un simbol internaţional a ceea ce poate realiza spiritul uman. expunându-şi opiniile despre o varietate de aspecte politice şi umanitare. 5 . să facă studii superioare. la Regulamentul de joc sunt surprinse lucrurile importante pe care tinerii trebuie să le ştie legat de abilitatea respectivă. persoane. dintre care: Jurnalul lui Helen Keller. iar Premiile puse în joc se referă la reflecţii cu privire la beneficiile pe care tinerii le pot dobândi însuşindu-şi abilitatea de viaţă. Optimism (un eseu). la început. s-a adresat Congresului American şi a scris mii de scrisori către donatori pentru a îmbunătăţi viaţa orbilor. Keller a călătorit şi susţinut conferinţe de-a lungul Statelor Unite şi peste hotare. în ciuda unor limitări fizice severe. Fiecare capitol prezintă câte un tip de abilităţi de viaţă şi este strucutrat sub forma unei competiţii. energie şi adâncă dăruire faţă de oameni. Keller a putut să-şi depăşească condiţia de surdă-oarbă. Ca tânară femeie a fost hotărâtă să înveţe despre lume şi să îmbunătăţească viaţa altora. Dacă Helen Keller a reuşit să înfrunte viaţa dobândind asemenea abilităţi. să aibă o viaţă socială şi politică activă şi să cunoască şi să se împrietenească cu unii dintre cei mai celebri oameni ai timpului său. un concurs în care sunt cu toţii înscrişi. Viaţa mea din urmă. Când Keller a murit. Cu intuiţie. Manualul de faţă este conceput special pentru tineri astfel încât viaţa să le fie prezentată drept o cursă cu obstacole. iar Cine sunt campionii are în vedere modele şi exemple de personalităţi. să înveţe să citească şi să converseze în câteva limbi. cu siguranţă că şi tinerii noştri vor putea învinge. Tot ce trebuie să facă este să ia un START bun în viaţă fiind gata să înveţe şi să aplice zi de zi abilităţile dobândite. Împreună cu Sullivan. unul dintre cei mai proeminenţi activişti şi comentatori politici ai vremii. Ea este autoarea mai multor cărţi. Exerciţiile de antrenament pentru cursă constau în jocuri şi aplicaţii practice pentru ca tinerii să poată învăţa mai uşor cum să dobândească o abilitate. Astfel. să scrie cărţi. făcând-o productivă şi frumoasă pentru ceilalţi şi pentru ei înşişi. Lumea în care trăiesc şi Povestea vieţii mele. cazuri care au excelat în domeniul respectiv şi de la care tinerii pot învăţa. I-a învăţat pe orbi să fie curajoşi şi să-şi îmbogăţească existenţa.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural onoruri deosebite. în 1968. A fost o personalitate progresistă. Prin eforturile profesoarei sale.

Capitolul 2 1

Ce se înţelege Tipuri de abilităţi prinde abilităţi viaţă de viaţă?

Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Capitolul II Tipuri de abilităţi de viaţă
“Viaţa este un exerciţiu continuu pentru rezolvarea creativă a problemelor.” Michael J. Gelb Viaţa se aseamănă cu un manual de matematică plin de probleme şi exerciţii ce aşteaptă să fie rezolvate de fiecare în parte în modul său unic. Fiecare zi poate fi o nouă problemă cu care tinerii se pot confrunta şi pe care încearcă să le rezolve folosindu-se de experienţa şi de cunoştinţele lor. Dobândirea unor abilităţi de viaţă eficiente poate duce la o rezolvare tot mai rapidă şi mai creativă a tuturor acestor probleme. Deprinderile pentru viaţa independentă reprezintă: • acele abilităţi care îi permit tânărului să ducă o existenţă normală, fără a depinde de asistenţă din partea societăţii şi folosind oportunităţile pe care societatea i le oferă. • deprinderile care ajută o persoană să facă faţă eficient atât vieţii de zi cu zi cât şi situaţiilor dificile şi care contribuie la o calitate a vieţii mai ridicată. • abilităţi de comportament, de adaptare care permit indivizilor să se confrunte eficient cu cerinţele şi provocările vieţii cotidiene • un grup de competenţe psihosociale şi deprinderi interpersonale care ajută oamenii să ia decizii bune, să soluţioneze probleme, să gândească critic şi creativ, să comunice eficient, să stabilească relaţii sănătoase, să fie empatici cu alţii, să se adapteze şi să gestioneze vieţile lor într-o manieră sănătoasă şi productivă. Tipuri de abilităţi de viaţă Abilităţile de viaţă reprezintă un set de anumite deprinderi necesare oricărei persoane pentru a duce o viata echilibrată, pentru a dezvolta şi menţine relaţii normale cu ceilalţi, pentru a-şi realiza scopurile propuse şi pentru a face faţă diferitelor dificultăţi. Noţiunea de abilitate face referire la comportamentul controlat care duce la atingerea unor ţeluri, îndeplinirea unor obligaţii sau abordarea unor situaţii. Există, deci mai multe tipuri de abilităţi de viaţă: abilităţi sociale, abilităţi emoţionale, abilităţi cognitive şi abilităţi comportamentale. Abilităţile sociale sunt deprinderi necesare în relaţionarea adecvată cu cei din jur şi reprezintă o condiţie a reuşitelor atât în plan profesional, cât şi personal. Oamenii de succes rezolvă problemele comune în aşa fel încât relaţia cu alte persoane să nu fie periclitată. Problemele relaţionale o dată rezolvate nu reapar în alte situaţii. Printre caracteristicile personale se evidenţiază flexibilitatea şi evitarea capcanelor prejudecăţilor. Aceste persoane percep clar şi interpretează adecvat comportamentul celorlalţi. Abilităţile sociale garantează astfel eficienţa în domeniul relaţiilor interpersonale, al comunicării, al rezolvării situaţiilor conflictuale, al luării deciziilor etc. Comunicarea nu este suficientă, atunci când nu este însoţită de ascultare. Ascultarea implică auzirea semnalelor sonore şi interpretarea lor prin integrarea acestora în propriul sistem de gândire. Oamenii lucrează cel mai bine în medii în care aşteptările sunt clare, flexibile, în care se simt apreciaţi pentru ceea ce sunt şi sunt trataţi cu respect. Fiecare dintre noi are nevoie să-şi dezvolte abilităţile de lucru in echipă. În orice tip de relaţie sau grup apar diferenţe. Oamenii gândesc în mod diferit, au valori diferite, interpretează informaţia în mod diferit. În echipele eficiente există un sentiment de unitate, de angajament faţă de obiectivele şi idealurile comune; cu toate acestea în grupuri se dezvoltă şi un sentiment de diversitate care presupune existenţa diferenţelor. Acestea sunt binevenite şi oferă oamenilor ocazii să îşi lărgească cunoştinţele în diverse domenii, contribuind astfel la progres. Iată motivul pentru care oricine trebuie încurajat să-şi exprime şi

7

Un start bun în viaþã!

Un start bun în viaþã!

să-şi susţină punctele de vedere astfel încât toţi cei implicaţi să îşi aducă aportul, iar părerile fiecăruia să fie respectate. Diversitatea se transformă în conflict atunci când oamenii nu sunt dispuşi să accepte alte valori, priorităţi sau puncte de vedere cu privire la ceea ce este „corect” sau „important”, iar divergenţele nu pot fi împăcate (negociate în mod satisfăcător). Conflictul nu este neapărat un fapt negativ şi chiar dacă este dificil de rezolvat, atunci când este bine gestionat, poate oferi unui grup şi membrilor săi ocazia de a învăţa şi evolua. Abilităţile sociale sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Cine sunt eu • Soluţionarea conflictelor • Stilurile de comunicare • Stima de sine • Acceptarea diferenţelor Abilităţile emoţionale se referă la capacitatea de a ne administra pe noi înşine şi relaţiile noastre într-un mod eficient. Spre deosebire de IQ, care este în mare masură genetic (se modifică foarte puţin din copilărie), abilităţile de inteligenţă emoţională pot fi învăţate la orice vârstă. Aceste abilităţi se demonstrează într-o varietate largă de contexte şi au implicaţii asupra dezvoltării emoţionale şi asupra capacităţii de a iniţia şi construi relaţii sociale. Cu ajutorul exerciţiilor, tinerii conştientizează rolul influenţelor din mediul şi anturajul lor asupra comportamentelor pe care le adoptă ulterior. Grupul de prieteni joacă un rol important în viaţa lor, iar dorinţa de integrare şi acceptare este o pârghie foarte puternică în adoptarea anumitor comportamente. Din cauza presiunii exercitate de grup este posibil ca unele consecinţe negative pe termen lung să fie ignorate datorită beneficiilor de moment. Scopul exerciţiilor de dezvoltare a abilităţilor emoţionale este acela de a ajuta dezvoltarea empatiei tinerilor, a capacităţii de înţelegere şi a capacităţii de oferire a suportului emoţional prietenilor şi familiei. Tinerii sunt încurajaţi să acorde o atenţie sporită comunicării şi înţelegerii celor din jur, să acorde sprijin, să se adapteze emoţional în funcţie de situaţie, astfel încât să poată contribui la depăşirea unor situaţii dificile. Abilităţile emoţionale sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Abordarea sentimentelor • Încrederea în sine • Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative • Controlarea emoţiilor • Riscurile: expunere şi asumare Abilităţile cognitive sunt reprezentate de procese mentale şi deprinderi de bază care sunt necesare pentru a îndeplini o sarcină indiferent de complexitatea acesteia. Orice sarcină poate fi divizată în segmente cognitive mai mici pe care le conştientizăm, le evaluăm şi le cultivăm prin exersare. Rezolvarea de probleme este un proces prin care abordăm situaţiile zilnice într-o modalitate sistematică şi raţională. Etapele procesului de rezolvare a problemei sunt: definirea corectă a problemei prin strângerea tuturor informaţiilor disponibile, identificarea tuturor soluţiilor posibile, examinarea fiecărei alternative, alegerea unei soluţii finale şi testarea ei. În selectarea alternativelor de rezolvare a problemelor, individul lucrează concomitent şi la procesul de luare a deciziilor. Luarea deciziilor este o sarcină ce implică de asemenea rezolvarea de probleme, însă presupune dezvoltarea capacităţii de a discerne între avantajele şi dezavantajele fiecărei soluţii pentru a o alege acea posibilitate care răspunde cel mai bine nevoilor noastre. Indiferent de complexitatea problemei este necesară etapa de strângere a informaţiilor corecte şi relevante, în baza cărora construim paşii spre soluţie.

8

să ştim să ne dozăm eforturile şi să recunoaştem factorii care ar putea afecta siguranţa personală. Abilităţile comportamentale sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Planificarea • Comportamentul nonviolent • Voluntariatul • Lucrul în echipă • Drepturi şi responsabilităţi 9 . să desfăşurăm activităţi fizice. Acestea presupun folosirea deprinderilor de viaţă şi gestionarea adecvată a resurselor pe care le au la dispoziţie. În contextul unui ritm de viaţă din ce în ce mai alert nu trebuie să uităm să ducem un stil de viaţă sănătos. fără să vrem. Estimarea corectă a riscurilor cu care ne confruntăm reprezintă o sursă importantă de informaţii în luarea deciziilor corecte şi alegerea celor mai potrivite soluţii la probleme noastre. modul nostru de a duce sarcina la capăt influenţează şi viaţa celorlalţi. care presupune să ne alimentăm corect. Avem nevoie de aceea să ţinem cont de scopurile noastre. să ne odihnim. Sarcinile pe care le avem zi de zi de rezolvat comportă şi anumite riscuri de grade diferite. abilitatea de a căuta resurse şi asumarea responsabilităţii pentru felul în care tânărul îşi petrece timpul sau îşi cheltuie banii. avem de luat decizii. Managementul timpului şi a resurselor materiale reprezintă deprinderi esenţiale care presupun capacitatea de planificare. de ale lor şi de abilitatea de a negocia şi convinge pe celălalt de soluţia care serveşte cel mai bine interesele comune. ne intersectăm cu oameni care ne sunt alături sau nu. Zi de zi ne confruntăm cu probleme. Pe măsură ce se dezvoltă tinerii doresc să fie implicaţi în activităţi independente de care să se simtă responsabili şi pentru care să fie recompensaţi adecvat. Abilităţile cognitive sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Abilităţi de negociere • Luarea deciziilor • Rezolvarea problemelor • A învăţa să înveţi • Estimarea riscului Abilităţile comportamentale sunt deprinderile necesare pentru a pune în practică ceea ce intenţionăm.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Atunci când rezolvăm probleme aproape mereu intrăm în contact cu diverse persoane şi.

Capitolul 3 Evaluarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural .

ponderea elevilor din mediul rural care urmează liceul este în scădere de la an la an.” Ralph Waldo Emerson Potrivit studiului „România – O evaluare rapidă a impactului crizei economice asupra sărăciei”. social. psiholog) care face evaluarea adolescentului sau poate fi aplicat chiar de către adolescent pentru a se autoevalua. cât şi deschise. comportamente agresive. alcoolism. că în anul 2006 numai 24. “prin comparaţie cu alte grupe de vârstă. cognitiv sau comportamental. De aceea tinerii au şi mai mare nevoie să îşi dezvolte abilităţile de viaţă pentru a putea face faţă tuturor problemelor de zi cu zi. Chestionarul poate fi aplicat de un adult (profesor. Una din metodele ce pot fi utilizate în evaluarea abilităţilor de viaţă este chestionarul.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Capitolul III Evaluarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor din mediul rural “Viaţa este o succesiune de lecţii care trebuie trăite pentru a fi înţelese. copiii şi tinerii continuă să se confrunte cu cel mai mare risc de sărăcie. în timp ce în 2005 proporţia lor era de 36. Copiii şi tinerii reprezintă 43% din populaţia afectată de sărăcie. asistent social. Pot fi utilizate atât întrebări închise. de exemplu. De asemenea.8%. Raportul din iulie 2007 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării arată. Primul pas în procesul de formare a abilităţilor de viaţă ale tinerilor constă în identificarea abilităţilor necesare acestora. Conform specialiştilor. delincvenţă. iar aceste efecte iau forme dintre cele mai diverse: abandon şcolar. izolare socială.54% dintre elevii din mediul rural au ajuns să urmeze liceul. Iată mai jos un exemplu de astfel de chestionar: 11 . Chestionarul permite colectarea unui număr mare de date relevante. Ei trebuie să ştie cum să reacţioneze atunci când se confruntă cu probleme de ordin emoţional. părinte. atât în 2008 cât şi în 2009”. efectele sărăciei sunt resimţite mai pregnant de către copiii şi tinerii din mediul rural. realizat în anul 2008.

s-ar putea să nu obţineţi rezultatul dorit.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE PENTRU ADOLESCENT Instrucţiuni: Aceste întrebări vă vor cere să răspundeţi ce cunoaşteţi şi ce puteţi să faceţi. Eu sunt: O fată [ ] Un băiat [ ] Vârsta actuală [ ] Nivelul de şcolarizare [ ] clasa a 7-a [ ] clasa a 8-a [ ] clasa a 9-a [ ] clasa a 10-a [ ] clasa a 11-a [ ] clasa a 12-a [ ] şcoala complementară [ ] şcoala profesională [ ] Nu este la şcoală [ ] Altele Selectaţi răspunsul care descrie cel mai bine situaţia în care vă aflaţi În prezent locuiesc: [ ] împreună cu părinţii biologici [ ] împreună cu mama sau tatăl biologic [ ] împreună cu părinţii /părintele adoptiv [ ] împreună cu asistentul maternal care nu este rudă [ ] împreună cu o rudă (nu asistent maternal) [ ] împreună cu rudele care sunt şi asistenţii săi maternali [ ] împreună cu un prieten de familie (nu asistent maternal) [ ] pe cont propriu [ ] altele De cât timp locuieşti în aceste condiţii? ______luni_____ani Vă rugăm să selectaţi răspunsul care vă caracterizează cel mai bine: Nu SARCINI PRIVIND VIAŢA DE ZI CU ZI 1. Dacă sunt prea multe întrebări la care nu răspundeţi. Îmi pregătesc masa singur 5. încercaţi să răspundeţi la toate întrebările. îmi cos nasturii 4. Depozitez mâncarea astfel încât să nu se strice sau să se altereze 6 . Ştiu să îmi spăl hainele urmărind eticheta produselor 2. de exemplu. Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Planific mese sănătoase în fiecare săptămână Seamănă foarte mult cu mine Seamănă puţin cu mine 12 .Păstrez curăţenia în spaţiul în care trăiesc 7. Mă protejez împotriva posibilelor spargeri la domiciliu 3. Îmi aranjez hainele când este nevoie.

Pot descrie trei modalităţi de a găsi un loc de muncă 32. Cer ajutor atunci când am nevoie 26. consum alcool sau folosesc droguri 24. Pot descrie două sau mai multe locaţii de unde pot primi ajutor dacă mă simte în nesiguranţă 20. Pot refuza avansurile sexuale 25. computerul. cablu tv. Sunt capabil să fac prezentări verbale în faţa unui grup 40. Ştiu unde să mă adresez în caz de abuz 13. Merg la cumpărături LOCUINŢA ŞI RESURSELE COMUNITARE 9. Ştiu unde să mă adresez pentru plăţi serviciile şi utilităţile gospodăriei în care locuiesc (telefonie. Pot explica două modalităţi pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală precum HIV sau sifilis 22. dentistul sau clinica atunci când am nevoie 19.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural 8. Pot stabili o întâlnire cu medicul. Pot calcula costurile de început într-o locuinţă nouă 15. cablu internet. Pot completa un contract de închiriere 16. Reflectez asupra propriilor greşeli 34. apă. internetul sau alte resurse pentru a obţine informaţii 36. Ajung la şcoală în timp util 38. Apreciez lucrurile pe care ceilalţi le fac pentru mine 29. gaz. Cunosc despre existenţa serviciilor sociale din comunitate 12. Sunt capabil să organizez şi să conduc activităţi de grup 31. Sunt politicos cu ceilalţi 28. Mă pregătesc pentru examene sau discursuri 35. electricitate) 11. Mă gândesc la mai multe variante atunci când iau o decizie 33. Fac faţă mâniei fără a folosi violenţa 27. Pot explica unde îmi pot obţine carnetul de conducere AUTOÎNGRIJIREA 18. Pot să-mi calculez costurile pentru locuinţa în care stau 10. Pot explica ce se întâmplă cu organismul dacă fumez. Pot descrie paşii pentru a-mi atinge unul din scopurile mele TOTAL NU SEAMĂNĂ PUŢIN CU TÂNĂRUL DESCRIE CEL MAI BINE TÂNĂRUL 13 . Pot să mă îngrijesc în cazul rănilor sau bolilor uşoare 23. Respect proprietatea celuilalt 30. Pot dezvolta un buget lunar necesar vieţii independente 14. Pot contacta locaţii în zona în care locuiesc pentru a obţine informaţii despre viaţa sexuală şi sarcină 21. Pot exprima idei abstracte în scris 39. Îmi îndeplinesc sarcinile în timp util 37. Pot explica unde pot cere ajutor în cazul unui conflict cu proprietarul locuinţei 17. Folosesc biblioteca. ziarele.

Capitolul 4 Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile sociale .

Problemele relaţionale o dată rezolvate nu reapar în alte situaţii.). Abilităţile sociale garantează astfel eficienţa în domeniul relaţiilor interpersonale.) formează ceea ce numim caracter. cât şi personal. eficiente şi sunt numite calităţi. Fiecare om are propria reprezentare asupra trăsăturilor pozitive de personalitate. Abilităţile sociale sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Cine sunt eu • Soluţionarea conflictelor • Stiluir de comunicare • Stima de sine • Acceptarea diferenţelor A. al rezolvării situaţiilor conflictuale. Toate trăsăturile care se manifestă în comportamentul omului şi arată atitudinile lui faţă de sine (modestie. Printre caracteristicile personale se evidenţiază flexibilitatea şi evitarea capcanelor prejudecăţilor. faţă de ceilalţi. al comunicării. Aceste persoane percep clar şi interpretează adecvat comportamentul celorlalţi. Oamenii de succes rezolvă problemele comune în aşa fel încât relaţia cu alte persoane să nu fie periclitată. faţă de societate (sinceritate. Pozitive sunt caracteristicile considerate bune. Aceştia trebuie să înveţe să îşi definească propria personalitate. Trăsăturile negative sunt cele care au conotaţie depreciativă. să facă cunoştinţă cu ei înşişi. culpabilitate etc. dacă cineva consideră că a fi disciplinat este o calitate. Autocunoaşterea •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care tinerii trebuie să înveţe să alerge se numeşte autocunoaşterea. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. iar a fi indiferent este o caracteristică negativă. De exemplu. Are câteva cărţi scrise de el însuşi. iar această opinie îl ajută să se orienteze în procesul de autoperfecţionare. meticulozitate etc. atunci îşi va dezvolta această trăsătură. patriotism etc.) şi faţă de muncă (hărnicie. viaţă emoţională • Tinerii trebuie să se privească în oglindă şi să identifice cel puţin 5 calităţi şi 5 defecte proprii 15 . Trăsăturile de personalitate reprezină însuşiri caracteristice unei persoane.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Capitolul IV Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile sociale? “Viaţa este o bibliotecă aparţinând unui autor. activitate. atitudinea faţă de alţi oameni. al luării deciziilor etc. altruism. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. deoarece îl ajută pe tânăr să îşi accepte întregul Eu şi să schimbe trăsăturile de care nu este mulţumit. Dar recunoaşterea acestor părţi mai puţin bune este importantă.” Harry Emerson Fosdick Abilităţile sociale sunt deprinderi necesare în relaţionarea adecvată cu cei din jur şi reprezintă o condiţie a reuşitelor atât în plan profesional. orgoliu. De exemplu: a fi harnic este o calitate. dar cele mai multe dintre ele au fost scrise pentru el. •• Regulamentul de joc . Iată principalele reguli în căutarea răspunsului la întrebarea cine sunt eu: • Tinerii trebuie să descopere care este imaginea lor despre trăsăturile ideale de personalitate • Tinerii trebuie să identifice la ce domenii ale vieţii se referă trăsăturile alese de ei: atitudinea faţă de sine.

cât şi prin ritmul său. beneficii reale care îi vor ajuta să se dezvolte la potenţialul lor maxim. imaginaţia şi visurile lor sunt irepetabile • Interesele. obişnuinţe şi pasiuni. Astfel. de la care au de învăţat lucruri importante pentru dezvoltarea propriei lor personalităţi. De aceea este important ca tinerilor să li se prezinte viaţa unor personalităţi de calitate. Ştiaţi că. Apoi o va lipi pe spatele acestuia fără ca el să vadă ce scrie pe ea. necesităţile. Fiecare este rugat să deseneze pe o foaie de hârtie un obiect care să exprime cel mai bine trăsăturile sale de personalitate. bucurii şi succese. 16 . Cine cred ceilalţi că eşti Tinerii vor fi împărţiţi pe perechi şi li se va acorda un timp de 10 minute în care să stea de vorbă şi să-şi pună întrebări unul altuia pentru a afla cât mai multe unul despre celălalt. se poate încerca un exerciţiu de şitaţi că din rândul personalităţilor de la care ei pot învăţa ceva bun. simpatiile şi dispoziţiile proprii sunt uneori diferite de cele ale altor oameni • Au o voinţă puternică care îi ajută să se descurce în situaţiile dificile • Tot ce se întâmplă în vieţile lor. Personalităţile prezentate de mass-media lasă o amprentă adâncă asupra lor şi cei mai mulţi îşi doresc să ajungă asemenea unor vedete de televiziune sau unor politicieni influenţi. nu mai este nici un om ca ei • Ceea ce îi caracterizează pe ei le aparţine doar lor • Felul în care ei gândesc. Apoi fiecare este invitat să îşi prezinte autoportretul în faţa colegilor şi să îl explice. • Lui Leonardo da Vinci i-au trebuit mai bine de 10 ani ca sa picteze Mona Lisa • Motto-ul lui Einstein era: “Nu te lasa invins!” El era pregatit să se gândească la aceeaşi problemă mai multe ore pe zi. Apoi fiecare va decide cu ce personaj (actor.) se aseamănă cel mai bine perechea sa şi va scrie numele acestuia pe o foaie A 4. personaj de film. Fiecare trebuie să explice de ce a ales numele acelui cântec justificând cu trăsături din propria personalitate. În final tinerii vor descoperi că: • Ei sunt fiinţe unice. El este cel care a făcut afirmaţia “oamenii îşi folosesc doar 10% din creier”.. timp de mai multe luni până reuşea ce îşi propusese. amintirile lor. sunt experienţele lor pe care le acceptă •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Autoportretul Tinerii vor lucra în mod individual. Însă nu toate personajele prezentate de către mass-media sunt modele demne de urmat. personaj din desene animate etc. După ce toţi tinerii şi-au lipit foile cu numele de personaje pe ele ei vor încerca să afle cine sunt întrebând pe oricine din jur doar întrebări la care ceilalţi au voie să răspundă cu da sau nu. supărări şi decepţii.. La sfârşitul alergării îi aşteaptă premii importante. Ce cântec eşti? Fiecare tânăr este rugat să înlocuiască numele său cu numele unui cântec care consideră el că îl reprezintă cel mai mult atât prin versurile. Acesta trebuie să exprime cel puţin două calităţi şi două defecte. •• Despre campioni  Tinerii zilelor noastre au nevoie de modele pe care să le urmeze în viaţă pentru a-şi putea însuşi noi calităţi. cântăreţ. după ce fiecare tânăr va afla ce personaj a avut scris pe spate va trebui să spună celorlalţi de ce crede că el a fost asemănat cu respectivul personaj. În final.Un start bun în viaþã! •• Premiile puse în joc Un start bun în viaþã!  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a descoperirii sinelui nu este în zadar.

Prin dobândirea abilităţii de soluţionare a conflictelor tinerii: • Vor fi capabili să identifice principalele surse de conflict • Vor putea să dezvolte abilităţi de negociere în soluţionarea conflictelor 17 . înclinate spre preluarea puterii şi spre impunerea propriilor interese şi care cred că doar ele deţin „adevărul absolut“. în viziunea lui Wasmuth este prin urmare un „fapt social la care participă cel puţin două părţi (indivizi. nu ea este cea care constituie o ameninţare la adresa păcii. conflictele sunt deseori asociate în mod automat cu certurile.” •• Regulamentul de joc . state). inventatorul telefonului. În uzul zilnic. să fie sinceri în vederea aplanării conflictului • Să asculte punctele de vedere ale celorlalţi pentru că într-o ceartă există întotdeauna cel puţin două puncte de vedere • Să fie pregătiţi să îşi ceară scuze şi să facă compromisuri. conflictele nu trebuie să fie limitate prin prisma unor evaluări concrete şi nu trebuie confundate cu cauzele lor. Nu prezenţa conflictelor este problematică. prin asociere. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. B.300 de invenţii brevetate în SUA şi în alte ţări. Conflictul. • Să treacă peste conflictele încheiate. existenţa unui conflict între două sau mai multe persoane nu înseamnă un război veşnic. cu conflictele de interese. Soluţionarea conflictelor •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte soluţionarea conflictelor. care avantajează doar una dintre părţile implicate.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural • Thomas Edison are mai mult de 1. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. neconciliabile sau chiar acelaşi scop. este cel mai puternic. Dar. dreptatea stând de partea lui. era instructor al copiilor surzi. Dosarele încheiate trebuie uitate •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a învăţării soluţionării de conflicte nu este în zadar. ele sunt un fenomen universal care poate fi întâlnit la toate nivelele convieţuirii umane. Câştigătorul. Dacă încearcă să discute atunci când sunt furioşi sau când sunt invadaţi de emoţii vor ajunge să ţipe sau să spună lucruri pe care mai târziu le vor regreta • Să aleagă momentul potrivit pentru a discuta. Într-o perioadă de 4 ani el a obţinut 300 de brevete. Cercetătoarea Ulrike C. Neînţelegerile care apar între diferite persoane sunt calificate ca fiind un conflict. şi/sau (b) doresc să facă uz de mijloace disputate pentru a atinge un scop anume. un laborator industrial de invenţii. care propagă sisteme nedrepte. Conflictul semnifică orice. Pentru a face faţă cu bine conflictelor tinerii trebuie: • Să se calmeze. şi să nu le confundăm cum formele sale mai avansate. în care şi-a propus să producă câte o invenţie la interval de 10 zile. grupe. care (a) urmăresc scopuri diferite. El şi-a stabilit o “fabrică de invenţii”. Trebuie să vorbească în particular cu persoana cu care se află în conflict şi să discute în linişte • Să spună ce gândesc. ceea ce înseamnă o invenţie la 5 zile! • Alexander Graham Bell. Asemenea atitudini pot degenera cu uşurinţă în modele de gândire şi de comportament orientate după cucerirea totală: pierderile suferite de una dintre părţi sunt câştiguri pentru cealaltă. cu puterea sau cu uzul de violenţă. dar care nu poate fi atins decât de o singură parte. Wasmuth a atras atenţia asupra faptului că este important să considerăm conflictele ca pe nişte simple fapte sociale. începând cu o mică tensiune până la o ceartă în toată regula. El a inventat telefonul ca să-şi ajute soţia surdă şi mama să audă. Conflictele au existat dintotdeauna. ci formele ei violente.

aspectele benefice ale situaţiei conflictuale. 18 . Vede conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate şi caută soluţii care să satisfacă atât interesele personale. Strategii de soluţionare a conflictelor În situaţiile de conflict fiecare dintre noi recurge la o strategie de comportare: • Ursuleţul – Aplanare – doreşte să fie plăcut şi acceptat de cilalţi. Fiecare participant primeşte câte o foaie de hârtie pe care o rupe într-un număr de bucăţi egale cu numărul de litere din numele său (de ex. cât şi cele ale taberei adverse • Broasca ţestoasă – Retragere – se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictele. • trăirile în situaţii de conflict • posibilitatea de rezolvare a conflictelor prin empatie • negocierea situaţiilor conflictuale • managementul tensiunii generate de conflict Interpretare: Din cuvintele enunţate şi pe baza experienţelor lor conflictuale. După prezentarea fiecărei scenete ceilalţi trebuie să ghicească despre ce tip de strategie era vorba. El crede că toate conflictele ar trebui evitate în favoarea armoniei şi că oamenii nu pot discuta în contradictoriu fără a strica relaţiile dintre ei • Bufniţa – Colaborare constructivă – preţuieşte extrem de mult atât scopurile personale.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! T • Vor înţelege faptul că fiecare este diferit şi că dezacordurile generate de puncte de vedere diferite nu trebuie să se transforme în conflicte distructive • Vor deveni conştienţi de interacţiunea propriei personalităţi cu factorii externi •• Exerciţii de antrenament pentru cursă Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. precum şi cele negative. prin opoziţie. cât şi relaţiile interpersonale. se construieşte o situaţie care va fi scrisă pe o foaie de flipchart. Ea renunţă la scopurile şi relaţiile ei personale • Rechinul – Forţare – încearcă să-şi domine adversarii prin a-i face să accepte soluţia sa într-un conflict • Vulpea – Compromis – tinde să facă compromisuri. Se citesc cuvintele asociate conflictului şi se discută pe baza acestora despre: • aspectele pozitive si negative ale conflictelor. un sinonim al cuvântului conflict. precum şi modalităţi negative de soluţionare ale acestuia. o acţiune. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Ce este conflictul Desfăşurare: Se scrie cuvântul CONFLICT pe o bucată mare de hârtie care se aşează pe podea în centrul grupului. Participanţii scriu pe fiecare bucăţică de hârtie o idee. Ei aşează hârtiuţele în jurul colii mari din centru pe care scrie CONFLICT. renunţă parţial la scopurile ei convingând cealaltă tabără să procedeze la fel Tinerii vor fi împărţiţi în 5 grupe şi fiecare grupă va trebui să realizeze o mică scenetă prin care să ilustreze prin tragere la sorţ una dintre strategiile de soluţionare a conflictelor enumerate mai sus. o reacţie fizică. o emoţie. Participanţii vor sugera modalităţi pozitive de rezolvare ale conflictului. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe mai uşor modalităţi de soluţionare a conflictelor dacă vor face cunoştinţă cu mari campioni în astfel de situaţii şi vor avea astfel modele pe care ar putea să le urmeze. ANDREI va rupe foaia în 6 bucăţele de hârtie). Tinerii ar putea să înveţe despre soluţionarea conflictelor făcând cunoştinţă cu unul din laureaţii premiului Nobel pentru Pace. Pot fi identificate de asemenea. La final elevii vor discuta despre avantajele şi dezavantajele fiecărei strategii. Martin Luther King.

ziua lui Martin Luther este o zi de sărbătoare în Statele Unite. încurajează dezvoltarea conflictelor. Atlanta. Oamenii agresivi îşi exprimă sentimentele prin tachinare. C. • ascultarea cu atenţie. atitudinea de superioritate determină formarea unei relaţii defectoase de comunicare. • solicitarea mai multor informaţii. sentimentele şi atitudinile într-un mod direct şi sincer. Tennessee) a fost un pastor baptist nord-american. Memphis. Asertivitatea este un stil de comunicare care îţi permite să îţi aperi drepturile. 19 . ascultarea activă este o modalitate de a asculta şi a răspunde care duce la îmbunătăţirea înţelegerii reciproce şi la depăşirea obstacolelor în comunicare. Deşi în unele situaţii o persoană poate fi pasivă. Dacă un stil de comunicare nu funcţionează bine într-o situaţie sau alta. pentru desegregare rasială şi alte drepturi civice elementare pentru cetăţenii de culoare nord-americani. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. •• Regulamentul de joc . comunicarea empatică conţine mesaje de înţelegere. Adesea se simt vinovate şi îşi cer scuze în loc să exprime ceea ce simt sau cred. 4 aprilie 1968. duc la discriminare. de a explora gândurile şi sentimentele sale. Johnson. • dovedirea egalităţii. sunt cauzele unor acţiuni şi emoţii negative. violenţă şi genocid. să-ţi exprimi gândurile. Georgia . au fost promulgate sub preşedinţia lui Lyndon B. Persoanele care aleg stilul pasiv pot face ceva ce nu doresc. A organizat şi a condus marşuri în favoarea dreptului la vot. acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide. focalizate pe ceea ce simte emiţătorul si pe comportamentul interlocutorului. mai eficiente. Iată principalele reguli în ce priveşte comunicarea eficientă: • utilizarea mesajelor adresate la persoana I (limbajul responsabilităţii). posibilităţi de rezolvare a unei situaţii. • evitarea ameninţărilor. cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii.d. Fiecare aplică unul dintre aceste stiluri de comunicare pentru a putea face faţă situaţiilor de zi cu zi. intimidare a persoanei sau chiar prin violenţă fizică şi nu iau în considerare drepturile altora. Reacţiile pasive se manifestă prin incapacitatea de a exprima gânduri şi sentimente. Cele mai multe astfel de legi. Martin Luther King a fost cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1964 pentru lupta împotriva segregaţiei rasiale. Preşedintele american Jimmy Carter i-a acordat Medalia prezidenţiala pentru libertate. asertivi sau agresivi. şi anume Civil Rights Act. Voting Rights Act. prevenind astfel reacţiile defensive în comunicare. îl putem înlocui cu noi comportamente. • spontaneietatea în exprimarea opiniilor personale. iar alteori se manifestă agresiv. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. (n. dar fără a jigni sau a încălca drepturile celeilalte persoane. ei pot fi pasivi. Stilurile de comunicare •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte stilurile de comunicare. Din 1986. Reacţiile agresive implică învinuirea şi criticarea celor din jur. să spui ce crezi cu adevărat. L-a cunoscut pe John Fitzgerald Kennedy care i-a acordat sprijinul în lupta împotriva discriminării rasiale. În timpul unui marş pentru libertate (28 august 1963) a pronunţat unul dintre cele mai celebre discursuri: I have a dream (Am un vis). pentru că deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la inteligenţa sa. • evitarea stereotipurilor si prejudecăţilor deoarece conduc la opinii negative despre ceilalţi. comunicarea asertivă funcţionează cel mai bine în majoritatea situaţiilor de viaţă. punerea de întrebări deschise. compasiune şi afecţiune faţă de interlocutor. • utilizarea mesajelor care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative. activist politic. câte una pe rând. Când oamenii comunică. 15 ianuarie 1929.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Martin Luther King Jr.

vizuale şi non verbale. •• Premiile puse în joc Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a comunicării nu este în zadar. Prin exersarea stilurilor eficiente de comunicare tinerii: • Vor înţelege dificultatea comunicării fără feedback verbal sau vizual • Vor vedea importanţa feedback-ului în comunicare • Vor înţelege că atât comunicarea verbală. cu spatele unul la celălalt. Atenţie: se va insista de la început pe caracterul pozitiv al comunicării! Neapărat trebuie să treacă prin „maşina de spălat” tinerii trişti. Voluntarii au voie să pună întrebări şi să facă sugestii. Etapa 1 Unul dintre voluntari trebuie să ia cămaşa. iar celălalt trebuie să-i dea instrucţiuni despre cum să o îmbrace. Un voluntar. dar este foarte probabil că vor termina mai repede. 20 . cât şi cea non-verbală sunt importante • Vor învăţa să comunice eficient utilizând anumite stiluri de comunicare •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Cel „spălat” mulţumeşte şi trece mai departe. Interpretare: La final. • citirea limbajul corpului: expresia feţei. tonul vocii. • Ai reuşit să urmezi instrucţiunile? Cum ţi s-au părut instrucţiunile date de partener? • Ce te-a ajutat să urmezi instrucţiunile de data aceasta? • Ai avut posibilitatea de a da instrucţiunile într-o manieră mai potrivită? De ce? Puteţi implica observatorii în discuţie cerându-le opiniile. ţinuta corpului şi gesturile. Aceste instrucţiuni trebuie urmate întocmai. pentru a le dezvolta încrederea în sine sau pentru a-i determina să gândească pozitiv. o calitate personală sau o vorbă bună. Observatorii trebuie să păstreze liniştea pe parcursul exerciţiului. Cei doi voluntari nu au voie să se uite unul la celălalt sau să pună întrebări. ochilor. Pot de asemenea să răspundă la întrebările adresate. cel care rămâne fără pereche sau animatorul trece printre cele două şiruri („maşina de spălat”). Plasaţi cămaşa în centrul cercului şi rugaţi 2 voluntari din rândul tinerilor să se apropie. Când ajunge în dreptul primei perechi din şir se opreşte şi aşteaptă să fie „spălat”: fiecare participant la joc îi pune mâna pe umăr şi îi spune o caracteristică. precum şi sunete care îl fac pe vorbitor să înţeleagă că este ascultat cu interes şi cu respect. Rugaţi pe unul din ei să dea instrucţiunile iar pe celălalt să le urmeze. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc. Interpretare: Întrebaţi-i despre a doua experienţă. Acordaţi 5 minute pentru a termina. Acordaţi 5-6 minute pentru această activitate. timizi. Rugaţi-i să stea în centrul cercului. Maşina de spălat Se formează două şiruri de tineri faţa în faţă. cu ajutorul următoarelor întrebări: • Ai reuşit să îmbraci cămaşa corect datorită instrucţiunilor? Cum ţi s-au părut instrucţiunile date de coleg/ partener? • Din ce cauză crezi că instrucţiunile nu au fost eficiente? Etapa 2 Rugaţi voluntarii să stea faţă în faţă. negativişti. aflaţi impresiile voluntarilor. pentru a le ridica moralul.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã!  • utilizarea confirmărilor verbale.

fiecare actor depăşindu-se pe sine în interpretare. Ceea ce părea iniţial un caz limpede. Atunci când este negativă ea provoacă suferinţe şi neplăceri • Stima de sine înseamnă a se respecta pe sine indiferent de ceea ce i se întâmplă. toţi vor vota „nevinovat”. este posibil să cunoaştem valori foarte înalte ale stimei de sine. Stima de sine constituie o valoare umană fragilă şi schimbătoare. Convins că hotarârea celorlalţi este pripită. Pe parcursul filmului sunt prezentate motivele mai mult sau mai puţin corecte care stabilesc viaţa unui om şi modul în care defectele umane pot influenţa viaţa cuiva. Stima de sine •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte stima de sine. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. dar şi foarte scăzute.cere ca legea să fie respectată până la capăt.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe elemente eseneţiale despre stilurile de comunicare urmărind împreună filmul Twelve angry men şi discutând pe marginea lui. chiar cu proprii lor fii şi treptat. •• Regulamentul de joc . Stima de sine se conturează. analizând fiecare personaj în parte ca pe o tipologie umană. Stima de sine este felul în care ne vedem şi dacă ne place sau un ceea ce vedem. care nu rămâne neschimbat. Ea creşte de fiecare dată când ne străduim să ne respectăm standardele şi scade atunci când nu reuşim să atingem respectivele standarde. se va transforma într-o etalare a prejudecăţilor fiecărui personaj în parte. Aşa încât. de la bun început. Iată principalele reguli în ce priveşte stima de sine: • Cu cât stima de sine este mai bună. Unul singur . conform literaturii de specialitate. de aceea ele verifică dacă au acţionat corect după reacţia oamenilor din jur • Stima de sine este un element destul de mobil al personalităţii tânărului. mai fericit. la un grup etc. ci are nevoie de o permanentă creştere 21 . Unsprezece dintre jurati votează. cu atât tânărul este mai mulţumit de viaţa sa. mai ales că verdictul le-ar putea schimba viaţa pentru totdeauna. pe propriile prejudecăţi. mai ales. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. filmul este de o valoare inestimabilă. legate de proces. fără complicaţii. Reuşeşte să identifice destule puncte slabe în teoria procurorilor cât să îi pună pe ceilalţi pe gânduri. de acuzat sau de ceilalţi membri ai juriului. hotarât să îi convingă de faptul că decizia lor se bazează numai pe dovezi neclare şi. a acţiona fără teama de eşec şi de opinia celorlalţi • Persoanele care au un nivel scăzut al stimei de sine au nevoie de ceilalţi să le aprobe comportamentul. Acţiunea filmului se compune din deliberările celor doisprezece juraţi chemaţi să se pronunţe asupra vinovăţiei unui tânăr de 18 ani. el îşi apară cauza cu obstinaţie.) • sentimentul de competenţă. de origine hispanică. pe parcursul vieţii. greşeli din trecut. din 4 componente principale: • sentimentul de siguranţă • cunoaşterea de sine • sentimentul de apartenenţă (la o familie. mai ales că prezintă fapte ce se petrec în mod curent în viaţa de zi cu zi în Justiţie. învinuit că şi-ar fi ucis tatăl. într-o atmosferă înnăbuşitoare juratul reuşeşte să-i facă pe rând pe fiecare să-şi recunoască propriile frustări si regrete. din toţi 11. a asculta necesităţile şi aspiraţiile sale. Cu o distribuţie alesă parcă special. D. pentru condamnarea tânarului.interpretat de Jack Lemmon . a crede în capacităţile sale şi a-şi proiecta un viitor. Pe parcursul a ore întregi.

Anglia. cu toate calităţile şi defectele lor • Vor putea să aibă mai multă încredere în ei înşişi •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Prin înţelegerea impactului stimei de sine tinerii: • Vor învăţa să aibă o percepţie corectă despre sine • Vor fi capabili să se accepte aşa cum sunt. restul familiei l-a dezmoştenit pe Joseph din cauza faptului că era absolut desfigurat. un bărbier care l-a luat la el pe micul Joseph şi l-a îngrijit cum nu l-ar fi îngrijit nimeni altcineva. te trage înapoi! Mai puţin de  8 puncte . Îmi  recunosc greşelile în mod deschis 11.Un start bun în viaþã! •• Premiile puse în joc Un start bun în viaþã!  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a stimei de sine nu este în zadar. Părea să fie un copil normal şi sănătos. Îmi place să socializez 4. la vârsta de cinci ani. în 1862.Nivelul stimei de sine este extrem de scăzut! Testul stimei de sine : 1.Tu ai un nivel ridicat de stimă de sine! Între 12-14 puncte . După moartea mamei sale. Este important sa fiu eu însumi 8.fiecare răspuns pozitiv se considera un punct. iar răspunsurile negative cu câte 0 puncte. Pot accepta criticile fără a ma simţi doborât 10. Joseph Merrick s-a născut în Leicester. Singura excepţie a fost unchiul Charles. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Priveşte-te în oglindă! Tinerii vor primi o oglindă pe care o vor da din mână în mână şi în momentul în care fiecare va primi oglinda va trebui să se privească în ea şi să spună 3 lucruri pe care le apreciază la el însuşi. Alţi oameni nu sunt mai norocoşi decât mine 2. dar este loc de mai bine! Între 8-11 puncte . Îmi fac prieteni cu uşurinţă 9. Sunt fericit şi  fără griji 14.Stimă de sine scăzută. Mă accept aşa cum sunt şi sunt fericit cu mine însumi 3. a început să devină diform.Nu e rău. Nu-mi ascund  adevăratele sentimente 12. Mă simt apreciat şi necesar 6. Între 15-16 puncte . Întotdeauna spun ce gândesc şi îmi exprim părerile 13. Nu am nevoie de aprobarea altora să mă simt bine 16. iar acestea se adună. Nu mă simt vinovat pentru ca fac şi spun ceea ce simt •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe cum să lucreze la ridicarea stimei de sine luând modelul unor campioni în acest sens. Un astfel de campion care şi-a depăşit condiţia sa fizică deplorabilă şi a reuşit să fie mulţumit de sine acceptându-şi limitele este cunoscut sub numele de Omul Elefant. Testul stimei de sine Fiecare tânăr va primi un set de 16 întrebări la care va trebui să răspundă cu da sau nu şi fiecare răspuns afirmativ va fi notat cu câte un punct. Acest exerciţiu îi va ajuta pe tineri să îşi mărească stima de sine dovedind apreciere şi respect faţă de propria persoană. Nu am nevoie de alţii să-mi spună că am făcut o treabă bună 7. Cum calculăm scorul .  Nu mă interesează ce cred alţii despre opiniile mele 15. până când. Merit dragoste şi respect 5. 22 .

unde a locuit netulburat. Joseph s-a reîntors în Anglia în 1886. John Locke. însă aceştia nu au reuşit să îi diagnosticheze boala şi nu i-au putut oferi nici un tratament. inteligenţă şi cultură. Noţiunea de „toleranţă” apare în istoria culturii europene la începutul secolului al XVI-lea. precum şi al opiniilor sale de orice natură (politice. A murit împăcat în spital. iar cei afectaţi puteau strânge sume mari de bani prezentându-se în faţa publicului. luptând pentru a convinge lumea să nu-i judece pacientul după imaginea exterioară. în ciuda aspectului fizic. el a devenit cunoscut sub numele de omul-elefant. căci a fost transformat într-un exponat viu pentru Societatea de Patologie. medic în spital. unde se putea lăsa în voia pasiunii sale pentru natură. În anii care au urmat. În drama „Nathan înţeleptul”. mais je me batterai jusqu’à la mort pour que vous puissiez les exprimer” („Nu-mi plac ideile Dumneavoastră. Până la urmă însă. de la un spectacol de ciudăţenii la altul. recomandă toleranţa ca reacţie faţă de un comportament aberant. „trebuie suportat ceea ce este contrar uzanţelor comune”. i-a dat cartea sa de vizită şi l-a rugat să ia legatura cu el dacă va avea vreodată nevoie de ajutor. în efortul său de combatere a fanatismului religios.: tolerare = a suporta) este un termen social. Lui Voltaire i se atribuie fraza. Frederick Treves. după ce a scos la iveală cartea de vizită a doctorului Treves. în „Scrisoarea asupra toleranţei” („A Letter Concerning Toleration”. a reuşit să se accepte pe sine aşa cum era şi astfel să trăiască o viaţă împlinită cu o stimă de sine ridicată. Norman l-a expus pe Joseph în vitrina unui magazin aflat peste drum de Spitalul Regal din Londra. Acceptarea diferenţelor •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte acceptarea diferenţelor. întruchipată în persoana lui Erasmus din Rotterdam.). în Franţa. ci un om de o mare sensibilitate. considerată deviză a toleranţei: „Je n’aime pas vos idées. El însuşi a devenit o celebritate în rândul claselor privilegiate. singur şi sărac. acest gen de atracţii era extrem de răspândit. E. După ce a făcut un nou turneu. al modului său de gândire şi de comportare. Joseph Merrick s-a alăturat trupei de circ a lui Tom Norman. la Spitalul Regal din Londra. 1689). la vârsta de 27 de ani. Scopul lui era să câştige suficienţi bani cât să scape de mulţimile care se holbau la el. La 21 de ani. A fost mereu mulţumit de ceea ce i-a dăruit Dumnezeu. care defineşte respectul libertăţii altuia. religioase etc. 23 . A fost salvat de poliţie din mâinile unei mulţimi dezlănţuite. apoi a fost dus la Spitalul Regal. practic. Omul Elefant nu s-a plâns niciodată de aspctul său fizic sau de condiţia sa. nu este defel un monstru. Dr. Treves devine mai mult decât doctorul lui Merrick. etic şi religios aplicabil unei colectivităţi sau individ. Joseph a trecut. în strânsă legătură cu gândirea umanistă. Singurii care mai aveau privilegiul de a-l deranja erau cei bogaţi şi celebri. devine prietenul său. El şi-a petrecut ultimii ani din viaţă citindu-l cu pasiune pe Shakespeare şi scriind versuri. În secolul XIX. l-a văzut pe Joseph. în secret. Toleranţă (lat. El este un model de om care şi-a învins condiţia. Joseph se bucura să facă mici călătorii la ţară. Voltaire (1694-1778) şi Gotthold Lessing (1729-1781).Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Joseph credea că este diform pentru că mama lui fusese călcată de un elefant de la circ în perioada când era însărcinată cu el. printre cei care veneau să îl vadă numărându-se chiar şi prinţul şi prinţesa de Wales. John Merrick. După ce a făcut turnee prin toată ţara cu el. Treves i-a oferit în spital o cameră plină de cărţi şi tablouri. din cauza aspectului său hidos. În acea perioadă a vieţii sale. Alte personalităţi care s-au ilustrat în atitudinea lor consecvent tolerantă în confruntarea cu alte opinii sau reprezentări asupra lumii au fost John Locke (1632-1704). însă acest loc avea să îi schimbe viaţa. dar voi lupta până la moarte pentru ca Dumneavoastră să le puteţi exprima”). şi pe care se învăţase să le tolereze. El sperase că medicii l-ar putea ajuta. Joseph avea să îşi găsească liniştea pe care o căuta. Lessing apără libertatea religioasă.

religii.Un start bun în viaþã! •• Regulamentul de joc Un start bun în viaþã! . toţi lucrând la un depozit 24 . Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. grupuri. Interpretare: Puteţi folosi următoarele întrebări pentru a facilita discuţia după exerciţiu: • Cum v-aţi simţit făcând un compliment? Din ce cauză? • Cum v-aţi simţit primind un compliment? Din ce cauză? Aceeaşi casă De regulă nu ne alegem vecinii. în grupuleţe formate din câţiva participanţi. popoare. Începeţi de la un punct oarecare al cercului şi rugaţi fiecare tânar să-i spună persoanei din stânga un lucru care îi place la el/ea. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Desfăşurare: Invitaţi tinerii să se aşeze în cerc. aducându-şi atunci şi câţiva prieteni • cu o familie de refugiaţi cu 5 copii între 1 şi 12 ani • cu o familie cu o fată de 17 ani. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Apoi. tatăl ei e funcţionar bancar.accept sau refuz: într-un grup. Iată principalele reguli în ce priveşte acceptarea diferenţelor: • Acceptarea diferenţelor înseamnă însă mai mult decât o simplă „suportare” în sensul originar. Activitatea propusă în continuare explorează câteva din atitudinile de alegere . Acest exerciţiu va permite să ne apreciem reciproc trasăturile pozitive. repetaţi exerciţiul în sens invers (fiecare participant îi va spune colegului din dreapta ce îi place la el/ea). Explicaţi că avem cu toţii laturi bune şi mai puţin bune. pe unii putem spune că îi cunoaştem . Cu cine ţi-ar plăcea să locuieşti în aceeaşi casă ? • cu o mamă singură cu 3 copii mici al căror tată este negru şi îşi vizitează fiii ocazional. şi că este important să recunoaştem ce este bun în fiecare dintre noi. Când cercul este complet.pe alţii nu. Prin toleranţă se respectă deciziile altor oameni. alte moduri de gândire şi puncte de vedere. să-şi discute opţiunile individuale şi să vadă dacă pot găsi motive pentru care ar putea conveni a avea aceleaşi alegeri si să prezinte acestea celorlalţi (care lucreaza în paralel pe aceleaşi chestiuni). mama e profesoară • cu o bătrână de 70 ani trăind dintr-o pensie infimă • cu un grup de 4 somalezi. Prin faptul că ei învaţă să accepte diferenţele celorlalţi tinerii: • Îi vor aprecia mai mult pe cei din jurul lor • Vor transforma diferenţele dintre semeni din conflicte în oportunităţi • Vor învăţa din diferenţele celorlalţi şi îşi vor însuşi anumite calităţi • Vor evita conflicte inutile • Îşi vor face mai mulţi prieteni •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. ea presupune respectul opiniei contrare şi este strâns legată de libertatea persoanei. Cu ei convieţuim în relaţii mai bune ori nu. alte stiluri şi moduri de viaţă • Criticile cu privire la opiniile celorlalţi sunt strict interzise • A fi diferit decât propria persoană nu înseamnă a fi inferior •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a acceptării diferenţelor nu este în zadar. facilitatorul cere participanţilor să aleagă dintre posibilităţile următoare 3 variante pe care le agrează şi 3 variante care nu le plac. din clasa XI.

rap şi video La încheiere. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe despre acceptarea diferenţelor în cadrul societăţii luând modelul unor campioni în acest sens. Clint Eatwood a regizat şi a jucat în acest film în care un bătrân ursuz. din 5 persoane. Apoi ei vor fi rugaţi să se gândească la diferenţele pe care ei le acceptă cel mai greu la cei din jur.şi îl practică regulat după-amiezele • cu o familie religioasă musulmană cu 5 copii • cu un grup de 3 studenţi care sunt pasionaţi de muzică hip-hop. ei fac parte dintr-o familie mare cu obiceiuri puternice şi le place să ţină festivităţi • cu un cuplu american fără copii. în plen. tatăl lucrează ocazional şi este şomer aproape totdeauna. rasist. Un model de luptă pentru acceptarea diferenţelor poate fi descoperit urmărind filmul Gran Torino care îl are în rolul principal pe Clint Eastwood.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural • cu un grup de 5 tineri trăind un stil de viaţă alternativ (ideologia materialistă a consumului maxim) • cu 3 studenţi palestinieni angajaţi politic • cu o familie de ţigani. soţia e casnică şi au 3 câini • cu o fată studiind pianul . soţul e diplomat. întreg grupul va face un schimb de păreri asupra acestui exerciţiu vizând acceptarea diferenţelor. În urma vizionării acestui film tinerii vor fi rugaţi să identifice etapele parcurse de către personaje privind acceptarea diferenţelor pe tot parcursul acţiunii. 25 . înstrăinat de familia sa reuşeşte să se împrietenească cu cine nu se aştepta şi ajunge să lupte pentru lucruri care nu mai păreau să fie importante în amurgul vieţii sale.

Capitolul 5 Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile emoţionale .

a unui job. Abilităţile emoţionale sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Abordarea sentimentelor • Încrederea în sine • Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative • Controlarea emoţiilor • Riscurile: expunere şi asumare A. se poate manifesta indirect. corporal. Cu alte cuvinte. modul în care noi alegem să-l folosim nu este întotdeauna cel potrivit şi de aceea auzim vorbindu-se despre “sentimente negative”. Astfel ele sunt aliaţii noştri atât timp cât folosim sentimentul care ne ajută sa rezolvăm situaţia. chiar şi la acest nivel pot exista blocaje. Din păcate. etc). Sentimentele sunt acele stări care ne ajută să facem faţă unei situaţii. Adesea furia este confundată cu agresivitatea. Furia este acel sentiment care ne semnalizează faptul că o nevoie a noastră nu este împlinită sau o limită personală este încălcată şi ea conţine şi energia necesară să rezolvăm problema. se confruntă cu teama de a pierde partenerul şi cu furia că nu primeşte atenţia de care are nevoie. îşi reprimă teama. Şi există şi situaţia inversă. 27 . care este în mare masură genetic (se modifică foarte puţin din copilărie). de exemplu prin dureri de inimă. rolul durerii este de a vindeca rana. tristeţea neexprimată direct. prin aceea că oamenii nu-şi dau voie să se bucure de propriile succese. Teama este acel sentiment care ne semnalizează pericolul şi ne ajută să ne apărăm. Persoanele care se expun unor situaţii de risc ridicat. Indiferent de pierdere şi de semnificaţia ei. Toate celelalte sunt combinaţii din cele patru.” John Gardner Abilităţile emoţionale se referă la capacitatea de a ne administra pe noi înşine şi relaţiile noastre într-un mod eficient. tinerii îşi pot exprima furia într-un mod acceptabil. Sentimentele în sine transmit un mesaj important pentru noi. Tristeţea este legată de o pierdere (a unei relaţii. când anumite persoane exacerbează pericolul şi trăiesc cu sentimentul de teamă aproape în permanenţă. sau într-un mod non-ok. Iar bucuria este modalitatea de a celebra lucrurile bune din viaţa noastră. asertiv (spunând ce nu este ok pentru ei şi ce au ei nevoie). Dat fiind faptul că nu trăim într-o lume ideală. Spre deosebire de IQ. este important ca tinerii să fie deschişi la negociere şi să accepte faptul că nu putem obţine întotdeauna tot ce dorim şi să învăţăm să facem compromisuri acceptabile. tristeţea. În psihologie vorbim despre patru sentimente de bază: bucuria. Aceste abilităţi se demonstrează într-o varietate largă de contexte şi au implicaţii asupra dezvoltării emoţionale şi asupra capacităţii de a iniţia şi construi relaţii sociale. a sănătăţii. tristeteţea este cea care ne ajută să îi facem faţă. Abordarea sentimentelor •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţie tinerii să alerge se numeşte abordarea sentimentelor. furia şi teama. abilităţile de inteligenţă emoţională pot fi învăţate la orice vârstă. Mulţi oameni nu-şi permit să fie trişti şi să accepte pierderea. de exemplu când o persoană simte gelozie. Pentru fiecare situaţie există un anumit sentiment adecvat. agresiv (verbal sau fizic).Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Capitolul V Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile emoţionale? “Viaţa este arta de a desena fără radieră.

că poţi să-l ţii ascuns în palmă şi e foarte drăguţ. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga.. dorinţele şi tendinţele ei •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a abordării sentimentelor nu este în zadar. dar că totuşi ei nu l-au pupat. Ei bine. Facilitatorul apreciază cu voce tare ce iubit este “iepuraşul roz” de către toată lumea şi.în dreapta sau stânga). ca atare. cu voce tare. obiectele şi evenimentele pe care le întâmpină omul pe parcursul vieţii • Doi oameni diferiţi pot avea emoţii diferite în legătură cu una şi aceeaşi persoană. În final tinerii vor descoperi că tineii care îşi exprimă adecvat emoţiile: • Depăşesc mai uşor stările negative din societate. să-şi pupe vecinul în locul spus că ar pupa “iepuraşul roz” cu atâta drag. Regula jocului este ca “iepuraşul roz” nu va fi pupat în acelaşi loc. Iată principalele reguli în abordarea sentimentelor: • Stările afective sunt provocate de persoanele. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. să zicem că a fost aleasă acum urechea stângă.. el le cere ca fiecare. pe rând. acesta deodată ţâşneşte din palmele lui şi se pierde. unde l-ar pupa. să zicem că a fost spusă urechea dreaptă. fără să se întoarcă. care face apel la emoţii.Un start bun în viaþã! •• Regulamentul de joc Un start bun în viaþã! . rămaşi fără “iepuraşul roz”. în sensul în care a circulat “iepurasul roz” în cerc. ascuns în căuşul palmei.. Participanţii sunt rugaţi să se aşeze într-un cerc. fiecare membru al grupului.nu pe urechi că deja au fost pupate.cum îl dezmierdă mai frumos. itinerariul îl duce pe om la ceea ce acesta aspiră (la ceea ce nu-l pot ajuta facultăţile intelectului): iubirea. o lăbuţă.când a circulat “iepuraşul roz”. ci doar au zis-o. în afara cercului. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Iepuraşul roz Pornind dinspre lumea lucrurilor sensibile înspre interior – înspre sufletul omului – şi de aici urcând spre transcendent. Vecinul va înmâna următorului membru al grupului acest “iepuraş roz”. 28 .(şi un loc al corpului este menţionat)”. îl ţin cu grijă înauntru să nu fugă şi mă uit la el cât e de simpatic. Exerciţiul continuă pâna când “iepuraşul roz” revine la facilitator (deci a trecut pe la toţi din cerc). etc. În această situaţie. doar ce l-am pomenit şi iată că mi-a sărit în braţe şi-l am acum aici. De exemplu. obiect sau eveniment.făcând un efort de imaginaţie – şi cerându-i să zică. Aşadar. care poate găsi că l-ar pupa pe unul din obrăjiori.. Facilitatorul apoi cu grijă înmânează “iepuraşul roz” vecinului (nu contează direcţia . . spunându-i să privească admirativ aşazisul “iepuraş roz” . frunte. el este foarte mic. Facilitatorul începe o poveste astfel: “În această zonă se vorbeşte că trăieşte iepuraşul roz. Şi emoţiile aceleiaşi persoane în privinţa unui anumit lucru se pot schimba • Emoţiile şi sentimentele sunt semne despre ceea ce se întâmplă în forul interior al persoanei. va fi pupat de vecinul dintr-o parte şi va pupa pe celălalt vecin exact în locurile zise cu voce tare la primul tur . despre necesităţile. Jocul acesta provoacă reflecţia participanţilor asupra sentimentelor proprii în raport cu neprevăzutul şi îi face să trateze situaţia fiecare din punct de vedere al eului său. facilitatorul remarcă extraordinara dragoste pe care o aveau de împărtăşit participanţii cu el. că îţi vine să-l pupi de cum îl vezi. au prietenii mai bune • Învaţă mai bine • Se descurcă mai bine cu stările sufleteşti negative • Au mai puţine probleme comportamentale • Sunt mai puţin vulnerabili faţă de diferite boli şi infecţii • Rezolvă mai eficient conflictele •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Acesta este un joc de energizare. îl alint şi rostesc cu voce tare că l-aş pupa. De exemplu.

Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. Acceptarea. Emoţiile le sunt date pentru ca să îi mobilizeze. fie şi negativă. Cum te simţi azi Fiecare participant este rugat să îşi exprime cum se simte el în acel moment prin intermediul unui desen.. este util ca ei să îşi cunoască sentimentele şi gândurile.. Chiar şi în domeniul abordării sentimentelor este bine să cunoască personalităţi care au excelat la acest capitol şi care pot fi un bun model pentru ei. li se îmbolnăveşte un părinte sau iau o notă mic. Când ei se află într-o situaţie dificilă şi doresc să îi facă faţă cât mai eficient. Jess s-a antrenat toată vara pentru a deveni cel mai rapid alergător din şcoala sa. se ceartă cu un prieten. de exemplu. B. îi ajută să devină mai puternici şi mai buni. unele le aduc bucurii. Pentru a face faţă cu bine exprimării emoţiilor pozitive şi negative tinerii trebuie să ştie că: • Există şi emoţii pozitive. dacă o utilizează eficient • Emoţiile îi pot ajuta să depăşească o situaţie dificlă 29 . dar şi emoţii negative • Exprimarea tuturor emoţiile constituie o descărcare utilă pentru sufletul lor • Nu îţi poţi exprima emoţiile afectându-i negativ pe cei din jur • Exprimarea eomţiilor trebuie să fie acceptabilă din punct de vedere social şi cultural •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a exprimării emoţiilor pozitive şi negative nu este în zadar. creat de producătorii Cronicilor din Narnia. iar altele suferinţă. •• Despre campioni  Tinerii zilelor noastre au nevoie de modele pe care să le urmeze în viaţă pentru a-şi putea însuşi noi calităţi. exprimarea şi dirijarea tuturor aspectelor vieţii emoţionale sunt abilităţi care pot fi dezvoltate. dar gloria îi este brusc spulberată când cursa „doar pentru băieţi” este căştigată de o nou-venita. Aşa vor face toţi participanţii pe rând. Când ei se află în situaţii grele. Exprimarea emoţiilor pozitive şi negative •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţie tinerii să alerge se numeşte soluţionarea exprimarea emoţiilor pozitive şi negative. emoţiile îi pot ajuta să depăşească problemele sau pot fi un obstacol pentru ei. Tinerii pot învăţa cum să îşi exprime emoţiile urmărind împreună filmul Podul către Terabithia şi comentând apoi pe marginea lui. Ceilalţi colegi trebuie să descopere ce sentiment a vrut să exprime persoana respectivă prin culoarea aleasă. Modul în care acţionează tinerii este influenţat de ceea ce gândesc şi simt. Leslie Burke. Acesta este un film fantastic despre prietenie şi puterea imaginaţiei.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Curcubeul Fiecare participant este rugat să povestească pe scurt un eveniment din viaţa lor şi apoi să spună: “Atunci m-am simţit. Prin dobândirea abilităţii de exprimare a emoţiilor tinerii vor învăţa că: • Orice experienţă de viaţă. •• Regulamentul de joc .” şi să continue cu o culoare. Jess Aarons (Josh Hutcherson) este un neadaptat la şcoală şi chiar şi în numeroasa lui familie. să îi facă mai îndrăzneţi şi mai hotărâţi. Apoi fiecare îşi prezintă desenul în faţa colegilor explicând sentimentele sale. În viaţă tinerii au parte de diferite experienţe. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga.

Tinerii sunt rugaţi să dea exemple de experienţe proprii cu astfel de emoţii. nesiguri. singuri. furioşi. Chiar dacă dezdoim toate pliurile rămân urmele. Acestea sunt listate fără a face referire la o persoană anume. relaţiile cu alţi oameni şi viaţa în general • Optimiştii sunt agreaţi de toţi oamenii care vor să-i aibă în preajmă. etc. Ce culoare are? Ce formă are? Fiecare să selecteze două. Discuţii: Împărtăşiţi cu tinerii faptul că e nevoie de cel puţin 7 lucruri plăcute pentru a şterge o remarcă pozitivă. Regulile sunt de data aceasta următoarele: după fiecare 7 lucruri plăcute diferite cereţi elevilor să desfacă o îndoitură a inimii. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Inimă zdrobită Durata: 40 minute Obiective: Identificarea modului în care comportamentul nostru afectează sentimentele celorlalţi Echipament: Câte o inimă de culoare roşie decupată dintr-o coală A4 pentru fiecare participant Desfăşurare: Listaţi pe tablă 21 de comentarii jignitoare pe care tinerii le-au auzit sau le-au folosit vreodată unii la adresa altora. Tinerii ar putea să înveţe lecţii despre exprimarea emoţiilor făcând cunoştinţă cu unul din cei mai mari poeţi români. “nu ai ce căuta cu noi”. Variante: • să deseneze feţe care să exprime diferite emoţii. excluşi. De exemplu. să deseneze pe o parte a foii o faţă veselă şi pe cealaltă una tristă. (după ce citiţi câteva expresii verificaţi dacă toată lumea a făcut îndoiturile corect). 30 .Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! • Exersearea abilităţilor de identificare şi exprimare a emoţiilor va duce la o reacţie adecvată într-o situaţie dificilă • Gândirea pozitivă favorizează consolidarea sistemului imunitar al organismului • Starea optimistă de spirit produce mai multe emoţii plăcute decât neplăcute. Inimile arată oarecum diferit dar toate sunt cu cicatrice. culori Desfăşurare: Discutarea diferitelor emoţii (gelozie. • se poartă discuţii despre situaţii vesele si triste • aceste feţe le pot folosi ulterior pentru a arăta cum se simt • se pot prezenta imagini din reviste cu feţe exprimând diferite sentimente. Urmează să citiţi lista cu expresii plăcute. Să deseneze simbolic emoţia lor. etc. singurătate. frustrare. Designul emoţiei Durata: 30 minute Obiective: furnizarea unui vehicul pentru comunicarea simbolică sau indirectă prin: • desenarea modului în care simţi o emoţie • identificarea culorilor care exprimă emoţia Echipament: hârtie de desen mare.Cereţi participantului să găsească un cuvânt care descrie cel mai bine cum se simte azi. trei culori care să descrie cel mai bine emoţia pe care o simte. bucurie. anxietate. deoarece atitudinea lor acţionează încurajator •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. “nu ai fost invitat”. teamă). furie. plăcute pe care ei le-au auzit sau leau exprimat unii la adresa altora. De fiecare dată când citiţi o expresie dureroasă cereţi copiilor să îndoiască să facă un pliu pe inima pe care o au în faţă. Să închidă ochii şi să-şi imagineze cum arată emoţia. Încurajaţi-i să se gândească la lucruri care-i ajută atunci când sunt speriaţi. Listaţi apoi 21 de afirmaţii pozitive. iar aceasta influenţează pozitiv sănătatea. Apoi citiţi lista cu cuvinte jignitoare. De exemplu. copiii trebuind să le identifice •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe mai uşor modalităţi de exprimare a sentimentelor pozitive şi negative dacă vor face cunoştinţă cu mari campioni în astfel de situaţii şi vor avea astfel modele pe care ar putea să le urmeze. Lucian Blaga.

ură. indiferenţă. spunea poetul Jacques Delille. plăcere. Lucian Blaga a reuşit să exprime prin versuri cele mai diverse emoţii şi sentimente: bucurie. Ştiinţă şi creaţie 1942). În esenţa sa. cuvinte şi fapte. teamă. comparabil ca anvergură şi ca arhitectură a ideilor cu acela al lui Hegel. cu teza Kultur und Erkenntnis (1920). Răsplata sa este bucuria celorlalţi. Până la vărsta de 4 ani viitorul meşter al cuvântului şi al exprimării sentimentelor nu a articulat nici o vorbă. iubire. Cunoaşterea luciferică. experienţă. Sistemul său filosofic. furie. sfaturi. omul are nevoie de alt om. 1931. Studiile filosofice le-a facut la Universitatea din Viena. 1933. Ajutarea celorlalţi •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte ajutarea celorlalţi. admiraţie. de a-i ajuta la nevoie. Iată principalele reguli în ce priveşte ajutarea celorlalţi: • Atunci când ajutăm pe cineva nu trebuie să aşteptăm o răsplată • Orice ajutor se duce până la capăt • Atunci când oferim un ajutor unei persoane nu trebuie să o facem să se simtă datoare faţă de noiDacă ajutorul oferit nu este răsplătit nu înseamnă că ne oprim din facerea de bine • Oferim ajutor celor care au cele mai urgente şi mai mari nevoi •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a oferirii unui ajutor nu este în zadar.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Scriitorul. agonie. S-ar spune că în cei 4 ani de muţenie Blaga şi-a însuşit în mod inconştient „Înavăţătura lui Atman”(tăcerea). Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. Generosul împarte oamenilor cunoştinţele sale. iar ca expresie literară cu opera lui Nietzsche sau Bergson. nu-şi face calcule meschine şi nu-şi trâmbiţează faptele. mirare. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. decepţie. “Fericit ori nefericit. este cuprins intr-o suită de trilogii: Trilogia cunoaşterii (Eonul dogmatic. disperare. C. confuzie. Omul generos este animat de dorinţa de a realiza ceva folositor pentru cei din jur.1935 Geneza metaforei şi sensul culturii). despre care scrie mai târziu în Geneza metaforei şi sensul culturii (1937). Cenzura transcendentă. filosofia lui Blaga este o reflecţie inspirată asupra condiţiei omului în univers. A urmat cursuri liceale la Braşov şi a făcut trei ani de teologie la Sibiu. unde a obţinut şi titlul de doctor. speranţă. •• Regulamentul de joc . nici cuvântul vital „mamă”. căci un trăieşte decât pe jumătate dacă trăieşte doar pentru el”. în faţa aşa-zisului Mare Anonim. Trilogia culturii (Orizont şi stil . ambiţie. 1939. Religie şi spirit. El nu aşteaptă cerinţe şi rugăminţi pentru a-şi oferi ajutorul. Despre gândirea magică. anxietate. nelinişte. filosoful şi profesorul Lucian Blaga a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii româneşti contemporane. 1937). Ideea sacrificiului constă în renunţarea voită la o serie de bunuri sau plăceri pentru dobândirea altor satisfacţii care ţin de realizarea unor idealuri înalte. extaz. dezgust. Trilogia valorilor (Artă şi valoare. Prin dăruirea unui sprijin tinerii: • Vor învăţa noi modalităţi în care să-şi ajute prietenii la nevoie • Vor ajuta persoanele care au nevoie de ei în gestionarea unor situaţii dificile • Vor dezvolta comportamente altruiste • Vor beneficia de satisfacţia de a fi făcut un bine cuiva 31 .

Prometeu a fost unul dintre titani. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Desfăşurare: folosiţi un joc interesant pentru a împărţi tinerii în grupuri de cate 4-6. iar pe de altă parte îl înlănţuie pe Prometheus de o stâncă pe muntele Kazbek din Caucaz. Drept răzbunare. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe elemente eseneţiale despre ajutorarea celorlalţi cunoscând personalităţi sau personaje care au ştiut să se sacrifice de dragul altora. fiul lui Iapetus şi al Clymenei şi frate cu Atlas. pe nume Deucalion. Din întâmplare însă. Scenariul 3 . inconstant.Prietenul tău (prietena ta) a devenit brusc foarte retras(ă) şi trist(ă). şi a scăzut în greutate. titanul şi-a atras pentru prima dată asupră-şi mânia acestuia din urmă.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! T •• Exerciţii de antrenament pentru cursă Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Explicaţi că fiecare grup va avea de pregătit jocuri de rol pentru a pune în evidenţă moduri în care îşi pot ajuta prietenii. Evită să mănânce şi stă departe de activităţile de grup (ieşiri la picnic.Prietena ta devine din ce în ce mai îngrijorată de propria greutate.Colegul tău nu se poate concentra la ore şi lipseşte destul de des. Este necăsătorită şi speriată cu privire la viitorul ei. Scenariul 4 . El ucide vulturul cu una din săgeţile sale otrăvite şi-l eliberează pe Prometheus. ale cărui chinuri se sfârşesc. trimiţând-o pe pământ pe Pandora. în pofida lui Zeus. În felul acesta titanul este supus unui chin veşnic. pasăre monstruoasă zămislită de Typhon şi de Echidna. Unul dintre personajele recunoscute drept campioane la acest capitol este Prometeu. Scenariul 6 . care peste noapte se regenerează.Prietena ta este însărcinată. în drum spre Grădina Hesperidelor. Făcându-le acestora partea cea mai bună la împărţirea unei victime destinate lui Zeus. Daţi câte un scenariu fiecărei echipe. Prometheus era considerat drept binefăcător al oamenilor. El răspândeşte în lume toate relele şi nenorocirile. părintele zeilor le-a luat muritorilor focul. îi devorează zilnic ficatul. Scenariul 2 . Explicaţi că au 20 de minute pentru a pregăti jocurile de rol şi pot folosi orice recuzită şi materiale pe care le consideră necesare pentru prezentarea lor. El (ea) nu mai participă la activităţile de grup şi îşi petrece majoritatea timpului singur(ă). Ai observat de asemenea că devine tot mai ciudat.Prietenul tău este căsătorit şi intenţionează să divorţeze. Scenariul 5 . pe care o ia de soţie Epimetheus. 32 . cu Epimetheus şi cu Menoetius şi a avut la rândul său un fiu. Din nou însă Prometheus a găsit mijlocul de a le veni într-ajutor şi fură focul din ceruri şi-l dă oamenilor. petreceri). pe acolo trece Heracles. Un vultur uriaş.Prietenul tău (prietena ta) şi-a început viaţa sexuală şi acum se teme de posibilitatea de a fi seropozitiv (ă). pe de o parte. pe baza scenariilor primite. Acum pedeapsa lui Zeus este şi mai aspră. Interpretare: După ce toate grupurile şi-au terminat prezentările. invitaţi tinerii să se aşeze în cerc şi facilitaţi o discuţie folosind următoarele întrebări: • Cum aţi luat hotărârea asupra lucrurilor pe care să le expuneţi în jocul de rol ? • Cum te-ai simţit în timpul celorlalte jocuri de rol ? Ce a determinat modul în care te-ai simţit? • Puteţi folosi moduri similare pentru a vă ajuta prietenii la nevoie ? De ce? • V-aţi ajutat vreodată prietenii în circumstanţe similare ? Aţi vrea să le împărtăşiţi grupului ? Scenarii posibile: Scenariul 1 .

Capitolul 6 Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile cognitive .

Etapele procesului de rezolvare a problemei sunt: definirea corectă a problemei prin strângerea tuturor informaţiilor disponibile. • Dacă persoana cu care se negociază este nervoasă sau ostilă. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. comunicarea şi să acceptarea compromisurilor. Ambele părţi trebuie să părăsească masa negocierii cu sentimentul că au câştigat ceva şi că sunt satisfăcuţi. nu este bine să te laşi prins în jocul lui. Orice sarcină poate fi divizată în segmente cognitive mai mici pe care le conştientizăm. Cu alte cuvinte. De fapt. 34 . activitate” Th. sau măcar sentimentul că se pot împăca cu situaţia. Iată principalele reguli într-o negociere de succes: • Cel mai bine este să se ajungă la situaţia win-win. efort interior. Dupa ce stabilesc lucrurile acestea. • Întotdeauna este bine să se înceapă negocierea pozitiv. Deşi este considerată mai mult o artă decât o ştiinţă. • Tinerii trebuie să se asigure că ştiu care este scopul.orice fel de tranzacţie. •• Regulamentul de joc . Cel mai important în negociere este ascultarea. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. Este recomnadat să se zâmbească şi mai devreme sau mai târziu o să se calmeze. să nu se abată de la ele. Aceste aprecieri vor creşte respectul de sine de ambele părţi. Este bine să se hotărască dinainte ce vor şi ce nu vor de fapt. le evaluăm şi le cultivăm prin exersare. Negocierea nu presupune doar a te impune şi a-i face pe ceilalţi să facă ca tine. Lipps Abilităţile cognitive sunt reprezentate de procese mentale şi deprinderi de bază care sunt necesare pentru a îndeplini o sarcină indiferent de complexitatea acesteia. Abilitati de negociere •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte negocierea. acest lucru se întâmplă când oamenii eşuează în negociere. Negocierea presupune ca ambele părţi să îşi ducă la îndeplinire scopul. prin a complimenta persoana cu care se negociază. Abilităţile cognitive sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Abilităţi de negociere • Luarea deciziilor • Rezolvarea problemelor • A învăţa să înveţi • Estimarea riscului A.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! Capitolul VI Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile cognitive? “Viaţa este energie. De exemplu: „Am observat cât de mult ai muncit” sau „Chiar ai făcut o treabă bună în ceea ce priveşte raportul acela”. nu. examinarea fiecărei alternative. Rezolvarea de probleme este un proces prin care abordăm situaţiile zilnice într-o modalitate sistematică şi raţională. Negocierea implică persoane cu cereri diferite care caută un teren comun pentru a încheia tranzacţia . ea are principiile ei. năzuinţă şi împlinire. Viaţa este într-un cuvânt. Abilităţile de negociere se referă la modul de a aborda o tranzacţie astfel încât aceasta să satisfacă ambele părţi implicate. în care problemă vor accepta compromisul şi în care. alegerea unei soluţii finale şi testarea ei. identificarea tuturor soluţiilor posibile. Negocierea implică de fapt o formă de compromis de ambele părţi.

zâmbind. Celălalt se va simţi important şi valoros. • Ascultarea este deosebit de importantă. etc. Numărul participanţilor: cel putin 15. Scenariu: un puternic trust multinaţional a fost criticat adeseori datorită politicii sale discriminatorii de cadre în ceea ce priveşte minorităţile şi femeile. De asemenea. Dacă ascultă. Ei încearcă şi chiar ca agenţii să li se alăture (pe lângă a-i face pe consumatori să le refuze produsele).). Participanţii vor avea de negociat scopuri opuse într-o situaţie în care beneficiul mutual reciproc este aproape imposibil. (În schimbul darurilor trustului. •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a negocierii nu este în zadar. se pot gândi că întotdeauna mai există o şansă. Cu alte cuvinte. printre produsele sale cele mai populare sunt şi faimoşii biscuiţi care recent prin presă au fost acuzaţi că ar conţine ingrediente cancerigene. Exersarea argumentării. lobbiştii oferă oamenilor sfaturi gratuite de nutriţie). invitându-i pe toţi la masa lor situată în alt colţ al 35 . E important să termine negocierea politicos. persuasiunii şi negocierii. furnizează biscuiţi agenţilor şi socotesc “cecurile” primite. ci de a promova biscuiţii pe când lobbiştii antibiscuiţi sunt pasional opuşi oricărui produs al trustului. plus o mare cantitate de biscuiţi (ori grisine. arată respect şi îşi demonstrează intenţiile bune. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Biscuitii Este un joc despre prospectarea pieţii cu un produs în condiţii dificile de vânzare. Este vital să înţeleagă cu adevarat ce spune cealalată persoană. Adoptând această atitudine. Fiecare reprezentant regional va distribui biscuiţi vizitând consumatorii. trustul desfăşoară publicitate printr-o agenţie specializată. să semneze o petiţie care cere boicotarea biscuiţilor şi să facă o donaţie pentru campania contra. calculând care e comisionul lor şi câţi biscuiţi îşi pot permite să ofere gratuit publicului prin oamenii lor. trebuie să reziste impulsului de a ceda nervos şi de a insulta cealaltă persoană. Dacă nu primesc ceea ce doresc cu adevărat de pe urma negocierii. Lobbiştii sunt determinaţi să submineze/saboteze vânzările trustului şi să facă oamenii să abandoneze biscuiţii. Pentru a contracara această publicitate adversă. Jumătate din aceşti bani vor fi comisioanele lor. Lobbiştii vizează consumatorii / clienţii. într-unul din colţurile spaţiului de desfăşurare a simulării. într-o situaţie în care fiecare are propriile interese poate avea un final fericit dacă tinerii: • Vor deveni conştienţi de influenţa pe care o exercită asupra colegilor lor • Vor exersa capacitatea de a-şi influenţa în mod pozitiv colegii • Vor obţine ceea ce doresc fără a răni pe cei din jur •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. să se asigure că au ceva de oferit şi ceva de primit. Materiale: descrierea scenariului şi etichete pentru fiecare jucător. trustul a decis să declanşeze o campanie de relaţii publice şi să distribuie biscuiţi gratuit pe durata jocului care reprezintă orice perioadă de timp (ca o saptamană.bazat pe motive de sănătate publică.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural • Tinerii ar trebui să-şi ofere spaţiu să jongleze cu armele lor. lună. Informaţiile trebuie gospodărite astfel încât părţile să fie capabile să le faca faţă în loc să le discrediteze. etc. Pentru aceasta. ei stau la o masă. Munca şefilor trustului este de a atrage noi consumatori de biscuiţi şi ţin evidenţa lucrului agenţilor pe teren. Obiectivul jocului nu este de a câştiga cât mai mulţi bani (mituind clienţii cu biscuiţi gratuiţi şi colectând “cecuri”). care este punctul de vedere al celuilalt. oferindu-le gratuit mostre şi colectând comenzi (sub formă scrisă / ca şi “cec” bancar) pentru mai mulţi biscuiţi. la preţul promoţional prezentat. Timp: mai multe ore. • Este indicat să fie deschişi la alte opţiuni. unii oameni cred că acei biscuiţi pot cauza cancer deşi nu există nici o dovadă pentru aceasta. plătite de către şefi atunci când le prezintă “cecurile” completate (de clienţi).). cerându-le să refuze mostrele gratuite. deoarece grupul advers conduce un lobby activ direcţionat contra sa .

Aceasta uniune a depăşit deja faza de zvonuri de coridor.Sunteţi pentru portocaliu.Sunteţi pentru albastru. Organizaţia Naţiunilor Unite Instrucţiuni generale: Zvonuri ciudate circulau pe culoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite. Marile puteri au căzut de acord pentru a căuta mijloace de realizare a unităţii mondiale. BOLIVIA . contra galbenului şi a portocaliului. Secretarul general ONU v-a adresat o invitaţie personală şi confidenţială. Ţara dumneavoastră a devenit recent independentă. MAROC . În loc să-şi continue certurile interne. laureaţi ai premiului Nobel. Sunteţi de neclintit şi nu veţi pleca de la sedinţa decât atunci când portocaliul va fi ales. cuvântul „albastru” acoperă culorile albastru. Aţi aflat din surse secrete că la sfârşitul şedinţei va avea loc alegerea preşedintelui comisiei. confundaţi galbenul şi albastrul. încercaţi să faceţi lucrurile să avanseze. daltonismul de care suferiţi vă afectează şi limbajul: când gândiţi „verde” spuneţi „roşu”. TIMOR . folosiţi cuvântul „albastru”. Aţi fi foarte mulţumit să obtineţi această onoare care s-ar răsfrânge şi asupra ţării. facilitatorul nu intervine. portocaliu şi verde. ţinând cont şi de instrucţiunile precise pe care fiecare le-a primit de la guvernul vostru. Aţi fost desemnat să participaţi la comisia „Drapelul lumii”. ELVEŢIA .Sunteţi pentru galben. acestea sunt încă secrete de stat. galben. Desigur că orice donaţie atunci este binevenită. Guvernul dumneavoastră este plin de ambiţie şi caută să pătrundă în mediile internaţionale.Sunteţi pentru verde. Comisia voastră trebuie să ajungă la un acord unanim privind o culoare anume. aţi dori mai degrabă un leu negru în colţul inferior stâng. Misterul OZN -urilor a fost elucidat în urmă cu un an de patru cercetători. Instrucţiuni specifice GUINEEA . felul acţiunii în simulare depinde de ei. Faceţi tot posibilul pentru a fi acest preşedinte.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! spaţiului simulării ca să primească sfaturi gratuite de alimentaţie sănătoasă şi să semneze petiţia.Nu aveţi o preferinţă privind culoarea. Roluri şi reguli: jocul are nevoie de un spaţiu larg. Cei opt membri ai comisiei voastre trebuie să determine culoarea de fond a drapelului. Aveţi treburi mai importante decât aceea de a alege culoarea unui drapel. Atunci când vreţi să spuneţi una dintre aceste culori. In mod evident. Vă este interzis să dezvăluiţi instrucţiunile pe care le-aţi primit de la guvernele voastre. Zâmbiţi de fiecare dată când nu sunteţi de acord cu ceilalţi colegi. Dificultăţile vizuale şi lingvistice vă fac să doriţi o finalizare cât mai rapidă a dezbaterilor. Totuşi. Aveţi tot timpul şi nu vă grăbiţi. Cercetările lor au arătat că există şi alte lumi pe care s-a dezvoltat viaţa. Nu se pune problema dungilor sau altor amestecuri de culori. 36 . După ce participanţii şi-au însuşit instrucţiunile şi facilitatorul a răspuns întrebărilor lor.Sunteţi pentru violet. Aţi aflat în mod confidenţial că la sfârşitul şedinţei va avea loc alegerea preşedintelui comisiei. statele Terrei. Fără îndoială. au decis să-şi unească eforturile pentru a răspunde la un eventual atac. ci observă jocul şi ia notiţe. Vă aşteptaţi la mai multe reuniri ale acestei comisii înainte de a se lua o decizie finală. dar ţineţi ca steaua verde cu cinci colţuri care figurează în centrul drapelului naţional să fie reluată pe drapelul lumii. JAPONIA . pentru că este flexibil. pe care-i consideră barbari. dar împotriva violetului care este pentru dumneavoastră o culoare de doliu. contra portocaliului.Sunteţi pentru verde şi contra roşului. Susţineţi toate propunerile interesante. Nu luaţi discuţia prea în serios. contra albastrului. de aceea veţi relansa discuţiile de fiecare dată când se apropie un acord. CANADA . În limba dumneavoastră însă. Facilitatorul dă participanţilor câte o copie a descrierii scenariului şi fiecare îţi lipeşte o etichetă pe el (la loc vizibil) pentru a-i fi identificat rolul de către ceilalţi: fiecare trebuie să ştie cine-i celălalt. Preocupat să terminaţi rapid. trebuie să alegeţi o singură culoare. LUXEMBURG . Steaua pe care o propune unul dintre colegii dumneavoastră vă revoltă. se va putea ajunge la un acord mâine . De asemenea. Mijlocul spaţiului este rezervat clienţilor/publicului.Sunteţi împotriva roşului. cu atat mai mult cu cât drapelul dumneavoastră naţional ar putea foarte bine să devină drapelul mondial. iar când gândiţi „roşu” spuneţi „verde”. aflând de existenţa unor posibili inamici comuni. un număr de comisii lucrând deja pentru a reduce divergenţele existente între state.

companie care are peste 15. Uneori consecinţele sunt bune.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Interpretare: Invitaţi grupul să se aşeze şi facilităţi o discuţie utilizând următoarele întrebări: • Ce anume vi s-a părut cel mai dificil în acest exerciţiu? • Ce abordare aţi adoptat? • Cum v-aţi simţit trebuind să agumentaţi împotriva colegilor voştri? •• Despre campioni  Tinerii zilelor noastre au nevoie de modele pe care să le urmeze în viaţă pentru a putea fi şi ei campioni. prietenie şi satisfacţie în relaţiile cu partea adversă. Cartea începe prin a expune cele opt principii-cheie pentru negocierile în stil Trump: • Consolidaţi o atmosferă de încredere. Luarea deciziilor •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte luarea deciziilor. Donald Trump a devenit cel mai faimos negociator din lume în urma publicării cărţii sale The Art of Deal (Arta negocierii). • Recurgeţi la tactici psihologice de negociere. • Folosiţi în avantajul dumneavoastră timpul. B. însă nu există nici o decizie fără consecinţe. Tinerii pot astfel învăţa de la Donald Trump cum să negocieze eficient toate tipurile de tranzacţii din viaţa profesională şi personală. termenele finale. • Apelaţi la puternice instrumente organizatorice şi de planificare menite să vă ajute să câştigaţi. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. influenţa oamenilor din jur şi mulţi alţii. Compania sa este astăzi cel mai mare jucător de pe piaţa operatorilor hotelieri. determinaţi-i punctele slabe şi dezvăluiţi informaţii ascunde de valoare. De asemenea. • Convingeţi partea adversă că va obţine mai mult decât se aştepta. Mai mult. acesta deţinând hoteluri de lux precum Trump Palace. • Deveniţi un expert în subiectul pe care-l negociaţi. alteori sunt nefaste. Unele sunt simple. impasurile şi tărăgănările. Hotelul International Trump.000 de angajaţi. Pentru a dobândi abilităţile de negociere e important ca ei să facă cunoştinţă cu personalităţi care au excelat la acest capitol. Altele sunt mai dificile. de exemplu. cu ce să ne îmbrăcăm azi. cum ar fi să decizi ce facultate doreşti să urmezi sau cu cine să te căsătoreşti. miliardarul american este cel care a construit cel mai luxos cazino-hotel din lume: Trump Taj Mahal. Seven Springs Mansion ori Plaza Hotel. În luarea unor decizii tinerii se pot confrunta cu o mulţime de factori: valorile şi priorităţile lor. sentimentele şi intuiţia. Deciziile nu sunt altceva decât nişte alegeri pe care le facem în diferite situaţii. De aceea chiar şi cea mai simplă decizie poate lua uneori foarte mult timp. •• Regulamentul de joc . Unul dintre marii negociatori ai lumii este Donald Trump. Iată principalele reguli în ce priveşte luarea unei decizii: • Cum se împacă decizia luată cu valorile personale? Corespunde opţiunea sa celor mai importante 37 . • Fiţi flexibil şi analizaţi mai multe soluţii pentru ieşirea din fiecare impas. însă cartea respectivă nu vă explica cum puteţi să negociaţi ca Trump. El este astăzi preşedintele consiliului de administraţie al organizaţiei Trump. tinerii învaţă faptul că fiecare alegere făcută are şi consecinţe. • Descoperiţi ce doreşte partea adversă. Negocierea înseamnă înţelegerea naturii umane şi folosirea înţelegerii perspective pentru a-i motiva pe oameni să ne adopte ideile. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. În fiecare zi suntem puşi în faţa alegerilor.

Fiecare grup va face prezentarea. înseamnă că nu este ceea ce el îşi doreşte cu adevărat • Care pot fi consecinţele deciziei luate? Vor fi negative? Vor fi pozitive? • În ce fel îi va afecta alegerea sa pe ceilalţi? Oare această decizie îi va răni sau le va face necazuri celorlalţi? Va afecta în vreun fel viaţa cuiva? •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a luării deciziilor nu este în zadar. Deşi munceşti din greu şi stai şi peste program nu reuşeşti să strângi bani să-ţi cumperi o locuinţă. După prezentări. Scenariu 1 . trist. Familia ta a cheltuit o mulţime de bani şi efort pentru a-ţi putea permite să intri la acest colegiu. Explicaţi că pot folosi foi de flipchart şi markere. Daţi-le feedback şi faceţi un rezumat al exerciţiului. jenat. Acum te temi că această persoană ar putea să distrugă relaţia pe care o ai.Tu locuieşti cu unchiul şi mătuşa ta şi lucrezi într-un magazin universal. furios. pot fi făcute multe alte scenarii cu probleme reale întâlnite de elevi.Tocmai ai fost admis la un nou colegiu şi eşti foarte dornic să-ţi faci noi prieteni. Prin exersarea capacităţii de a lua o decizie tinerii: • Vor fi capabili să ia o decizie • Vor putea să explice procesul de luare a deciziilor • Vor fi capabili să evite situaţiile şi comportamentele de risc • Vor putea să identifice punctele tari şi punctele slabe în luarea deciziilor • Vor putea defini şi înţelege procesul de luare a deciziilor • Vor fi capabil să ia deciziile cele mai bune •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. unul din prietenii tai îţi oferă droguri şi te îndeamnă (provoacă) să le foloseşti. Fiecare grup va trebui să-şi pregătească prezentarea pe baza metodei FAST. La sfârşitul alergării îi aşteaptă premii importante. tinerii vor pune întrebări şi îşi vor împărtăşi observaţiile. Ce faci în situaţia asta? Scenariu 4 . In timpul unei petreceri. beneficii reale care îi vor ajuta să cucerească noi comori ale vieţii. Te duci la petreceri şi încerci să răspunzi aşteptărilor noilor tăi prieteni. dar pot folosi de asemenea jocul de rol sau amândouă.Eşti foarte implicat într-o relaţie. Tu eşti foarte încântat de faptul că eşti într-un oraş mare şi vrei să explorezi noile posibilităţi de a-ţi petrece timpul liber. Ce faci în această situaţie? 38 . În afară de exemplele de mai jos. Cum vei comunica acestea părinţilor tăi? Scenariu 2 . Fiecare grup va primi câte un scenariu şi va lucra timp de 25 de minute. Adesea îţi spun că le-ar plăcea să devii un doctor de succes.Eşti singurul copil la părinţi şi ei au aşteptări mari de la tine. Explicaţi metoda de luare a deciziilor FAST şi cereţi grupurilor să utilizeze această metodă. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Tehnica FAST Împărţiţi tinerii în grupuri mici de câte 4 persoane fiecare. şi de asemenea eşti îngrijorat de consecinţele privind sănătatea ta. Ei locuiesc într-un mic orăşel. Prietena/prietenul tău insistă că ar trebui să -ţi iei o nouă slujbă şi să te muţi în altă parte pentru a putea petrece mai mult timp împreună. dar într-o noapte într-un moment de rătăcire faci sex cu altă persoană.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! valori ale sale sau este în dezacord cu ele? • În ce fel se potriveşte alegerea luată cu priorităţile sale? Este această opţiune legată de ceva ce reprezintă o prioritate pentru el? Sau nu? • Ce simte tânărul în legătură cu decizia luată? Această opţiune îl face să se simtă vesel. Ce faci? Scenariu 3 . mândru. dar acum când a venit timpul să te înscrii la facultate nu ştii cum să le spui că de fapt eşti cu adevărat atras de meseria de actor şi nu de cea de medic. Şi tu te-ai străduit mereu să le îndeplineşti aşteptările. vinovat? Se va împăca el cu sentimentele sale în urma luării deciziei respective? • Ce îi spune instinctul? Este potrivită alegerea? Dacă decizia luată îl dezamăgeşte.

Ei îţi spun cum ar trebui să te îmbraci. deşi a avut de înfruntat nenumărate obstacole. Deşi nu a fost deloc uşor să ia o astfel de decizie. America de Nord şi America de Sud şi erau puşi să muncească din greu pe plantaţii.Tu îţi iubeşti prietena/ prietenul. O cunoştinţă îţi oferă şansa să câştigi o mulţime de bani lucrând ca prostituată. Ce faci în această situaţie? Scenariu 7 . 12 milioane de africani au fost duşi în lanţuri spre America. Reprezentarea cognitivă a mediului şi calculele efectuate asupra acestor reprezentări. sunt realizate cu scopul de a spori adaptabilitatea organismului la mediu. Unul dintre aceştia este Abraham Lincoln.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Scenariu 5 .Ai 17 ani. rezidă în diferenţe interindividuale a repertoriului 39 . a motivaţiei pentru atingerea unei stări dezirabile. Timp de aproape trei secole. Abraham Lincoln. Sclavii trebuie să îndeplinească toate ordinele stăpânului de la naştere sau capturare până la moarte sau eliberare . •• Despre campioni  Tinerii vor putea să ia mai uşor deciziile cele mai bune dacă vor face cunoştinţă cu mari campioni în astfel de situaţii. Sclavia poate fi definită şi ca o „stare de totală dependenţă politică. La sfârşitul exerciţiului discutaţi cu tinerii care au fost problemele întâmpinate în luarea deciziilor împreună. Sclavia desemnează condiţia umană a persoanelor (sclavii) care lucrează pentru un stăpân fără remuneraţie şi ce nu dispun de drepturi asupra propriei persoane. Ce faci? Interpretare: După prezentare. tocmai această decizie a sa a dus la abolirea sclaviei în America şi deci a ajutat la eliberarea a milioane de oameni. Te simţi oprimat şi vrei să iei propriile decizii. Decizia lui Abraham Lincoln de a lupta împotriva sclaviei l-a costat în cele din urmă viaţa şi a declanşat un întreg război. Diferenţele existente la nivelul stării actuale. Rezolvarea problemelor •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte rezolvarea problemelor. ocupă o mare parte din sfera comportamentului uman. Ce faci în situaţia asta? Scenariu 6 . capturaţi sau cumpăraţi. Supravieţuirea în munţi Timp de lucru: 2 ore Un elicopter se prăbuşeşte într-o zonă  muntoasă. o categorie socială. erau transportaţi cu vaporul în coloniile din Caraibe. a capacităţii operatorii şi modului de estimare a şanselor de reuşită. De asemenea îţi promite un contract şi oportunitatea unui parteneriat de afaceri pe termen lung. Sclavii. iar filozofic sclavii erau consideraţi o specie aparte şi inferioară.Vrei să fii bogată şi să ai succesă. Preşedintele Lincoln. s-a nascut în 12 februarie 1809. Participanţii trebuie să prioritizeze prin consens 12 obiecte ce le pot salva viața. socială şi economică în care este ţinută o ţară. de a-l ajuta să rezolve problemele cu care se confruntă pentru care instinctele sale nu sunt suficiente. ce prieteni ar trebui să ai şi la ce colegiu ar trebui să mergi. dar părinţii cred că eşti încă un copil. un individ“. dar ea/el spune că dacă nu faci sex cu ea/el nu te va mai crede. al 16–lea preşedinte al Americii. pentru discuţii puteţi folosi următoarele întrebări: • Cum aţi luat decizia? • Puteţi identifica ce abilităţi aţi folosit în luarea deciziei? Sumarizaţi răspunsurile într-un tabel pe o foaie de flipchart şi agăţaţi foaia pe perete. Comerţul cu sclavi din Africa spre cele două Americi datează din secolul al XVI-lea. Confruntarea cu situaţii problematice şi tentativele de rezolvare a acestora. Ai sentimentul că viaţa va fi aşa doar dacă realizezi asta cât mai curând posibil. rămas în istorie pentru că a abolit sclavia. C. Principala finalitate a sistemului cognitiv este de a rezolva probleme. perioadă în care europenii au început să exploreze coasta africană de vest. Acest exerciţiua contribuie la dezvoltarea abilităţii de luare a deciziilor în cadrul echipei.

să utilizeze metode matematice. să identifice asemănări şi deosebiri la nivelul unor informaţii. problemele pe care subiectul şi le pune. •• Regulamentul de joc .Recunoaşteţi că există o problemă şi decideţi ce să faceţi. surprinderea unei probleme (problem-finding) este mai importantă decât rezolvarea ei (problem-solving). de pildă. logice şi empirice pentru rezolvarea problemei • Tinerii trebuie să fie capabili să verifice corectitudinea unei soluţii şi să aplice metodele verificate în rezolvarea unor probleme sau situaţii similare • Tinerii vor şti să utilizeze gândirea critică. să aleagă modalităţile optime de a soluţiona o problemă. Acolo unde cineva vede o „problemă”. Repertoriul problematic variază de la individ la individ. să se gândească la discrepanţele şi cauzele acestora. să susţină şi să apere un punct de vedere. Membrii grupului sunt liberi să îşi aleagă un conducător sau dimpotrivă să lucreze în echipă fără a desemna un leader. altcineva trece nepăsător. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Desfăşurare: Se lucrează în echipe de 11 elevi. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. care poate fi nimic altceva decât o chestiune de deprinderi matematice sau experimentale”. să utilizeze cunoştinţele şi abilităţile obţinute pentru a descoperi diferite variante de soluţii • Tinerii trebuie să înveţe să îşi rezolve problemele proprii. Pentru creaţia ştiinţifică. Pe parcursul discuţiei cei doi observatori au rolul de a urmări contribuţia fiecăruia dintre participanţi şi de a remarca momentele de stagnare. 9 participă la sarcina şi doi sunt observatori (se poate lucra şi în grupuri mai restrânse. 40 .Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! de probleme. De asemenea observatorii îşi vor nota măsura în care membrii grupului parcurg cei 7 paşi ai rezolvării de probleme: • Identificarea situaţiei sau problemei . precum şi încercările de soluţionare care conduc grupul către o soluţie finală. să ia decizii în cunoştinţă de cauză. depind de baza sa de cunoştinţe declarative şi procedurale. Einstein. să îşi asume responsabilitatea propriilor decizii şi să evalueze propriile acţiuni •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a rezolvării de probleme nu este în zadar. Parafrazând pe A. Instrucţiunile sunt următoarele: fiecare din cei 9 tineri primeşte un set de jetoane numerotate de la 0 la 9. dar se vor împărţi mai puţine jetoane de lucru). „formularea problemei este adesea mult mai importantă decât soluţionarea sa. La o analiză mai profundă. să judece şi să caute soluţii ale unei probleme folosindu-se de propria judecată şi experineţă • Tinerii trebuie să fie capabili să caute o informaţie potrivită pentru soluţionarea unei probleme. grupul are la dispoziţie 20-25 de minute să identifice o regulă comună astfel încât oricare ar fi cifra enunţată de conducătorul de exerciţiu de la 0 la maxim 81 (9*9) simultan cei 9 participanţi să ridice câte o cifră potrivită pentru ca prin însumarea tuturor celor nouă jetoane ridicate să se obţină exact cifra indicată de către conducător. Iată principalele reguli în ce priveşte luarea rezolvarea problemelor: • Tinerii trebuie să înveţe să perceapă diferite situaţii problematice. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Prin exersarea capacităţii de a rezolva probleme tinerii: • Vor fi cunoaşte etapele de rezolvare de probleme • Vor putea să dezvolte abilităţi de lucru în echipă în vederea soluţionării unei probleme • Vor fi capabili să identifice problema • Vor putea să strângă informaţiile utile pentru rezolvarea problemei • Vor putea identifica soluţiile posibile şi alege pe cea mai bună •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi.

conducătorul va verifica funcţionalitatea ei cu cel puţin cinci încercări. Chris trăieşte drama de a fi dat afară din apartamentul său din San Francisco. începând să caute. îi apropie şi mai mult şi scoate în relief tot ce au mai bun.Decide-te la una din alternativele din lista facută. pentru ca a doua zi dimineaţa să se prezinte la curs la patru ace. dar îmbărbătându-se pentru a nu-l descuraja şi pe fiul său. el va gasi puterea de a rămâne drept în faţa furtunii ce pare să-i devasteze viaţa şi va lupta să găsească o soluţie potrivită pentru fiecare problemă pe care o întâmpină. ei ar putea viziona împreună filmul realizat după un caz real. cu o selecţie draconică a candidaţilor dintre care doar unul. În căutarea fericirii. aşa cum stă bine unui angajat al unei companii de renume. Alegerea se va baza pe informaţii. aparatele pe care le comercializează se vând greu. iar eforturile şi credinţa îţi vor fi răsplătite. valori şi sentimente.Gândiţi-vă cu atenţie la toate posibilele alternative pe care le-aţi putea folosi. 41 . Eroul principal îşi încearcă norocul prin înscrierea la un curs de brokeri organizat de o prestigioasă firmă de marketing bursier în condiţii foarte dure. care urmăreşte povestea lui Chris Gardner. compasiune. Interpretare: Ulterior grupul va avea la dispoziţie 20 de minute în care să asculte părerea observatorilor şi să discute: • Cum au simţit ei desfăşurarea sarcinii? • Cine. ce rol a avut? • Cum se poate folosi schema de şapte paşi în alte situaţii problematice de viaţă? •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe cum să rezolve problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi învăţând de la campionii în soluţionarea de probleme. odihnit. departe de a-i abrutiza pe cei doi. Acesta este mesajul filmului. prietenie şi suţinere reciprocă. alături de copilul lui. Deznădăjduit. dragoste. dar căruia i se refuză şansa vieţii. ceea ce o va determina pe soţia lui să-şi părăsească cu inima zdrobită soţul şi copilul. cel mai bun. în toalete publice sau în adăposturi de noapte pentru vagabonzi. A mers? Cum?/ De ce nu? Dacă regula este identificată. Chris este urmărit în mod constant de ghinion. Împrejurările nu îi sunt nici pe mai departe favorabile lui Chris: aflat în imposibilitatea de a-şi plăti chiria este evacuat din locuinţă. • Examinaţi fiecare alternativă . sunt dificil de cărat. O viaţă dură care. După ce primeşte custodia fiului său de numai cinci ani. Astfel. tată-fiu. avantaje şi dezavantaje. adăpost în staţii de autobuz sau metrou.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural • Strângeţi informaţii . De asemenea luaţi în considerare ceea ce credeţi voi despre soluţia respectivă. Folosiţi cele 6 întrebări ajutătoare: Ce? De ce? Când? Unde? Cum? Cine? • Identificaţi posibile soluţii . relaxat. furtul unuia aduce dezastrul economic peste familie.Luaţi fiecare soluţie în parte şi faceţi o listă cu avantajele şi dezavantajele fiecăreia. care îl are în rolul principal pe actorul Will Smith. fără a avea vreun loc în care să meargă. Gândiţi-vă la cel mai rău lucru care se poate întâmpla.Strângeţi toate informaţiile relevante. cu un „look” proaspăt. Oricât de greu ar fi să-ţi urmezi visul. trebuie să ai puterea să treci peste toate momentele de deznădejde. Discutaţi despre acestea cu oamenii care vă pot ajuta. Problemele materiale sunt dublate de instabilitate emoţională. va fi ales să lucreze pentru companie. un agent de vanzări extrem de inteligent şi talentat. • Alegeţi o alternativă . mai frumos şi mai preţios în suflet: răbdare. • Implementarea soluţiei • Evaluaţi decizia.

La sfârşitul alergării îi aşteaptă premii importante. atunci învăţarea va fi mai stimulativă şi mai interesantă pentru elevi. de la televizor sau de pe internet. Permanent se învaţă câte ceva din ceea ce se întâmplă cu fiecare. învăţarea reprezintă orice nouă achiziţie a organismului ca urmare a simulării. de la colegi. A învăţa mai bine nu înseamnă numai a lua note mai bune. Montipellier. în afara cadrului şcolii. ca urmare a repetării situaţiilor sau exersării. în forme generalizate. Este nevoie de experienţă directă într-un context real pentru ca aceste concepţii eronate să fie înlocuite sau modificate. Elevul nu primeşte informaţia. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. În accepţiunea ei cea mai largă. în sensul larg reprezintă însuşirea experienţei sociale. iar după H. iar învăţarea poate avea loc în medii informale. Activitatea de învăţare se referă şi la multe lucruri pe care tinerii le află din afara şcolii. Prin exersarea capacităţii de învăţare tinerii: • Vor învăţa cum îşi pot însuşi mai bine diverse informaţii • Vor descoperi care este stilul lor de învăţare şi îl vor folosi • Vor fi capabili să identifice obstacolele ce pot sta în calea învăţării 42 . a testa şi a prelucra modele şi conexiuni. • Tinerii au astfel posibilitatea de a stabili. • Dacă un context care favorizează învăţarea reprezintă o situaţie stimulativă. în sens restrâns particular din perspectiva psihologică. învăţarea este o schimbare propriu-zisă a comportamentului. beneficii reale care îi vor ajuta să cucerească noi comori ale vieţii. reflecţia devine necesară pentru a atinge acel nivel de învăţare aprofundată care îi va permite acestuia să folosească eficient informaţia în viitor. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. chiar şi deprinderile cel mai bine fixate vor fi uitate. în timp ce descifrează sensul situaţiilor de învăţare. învăţarea este organizarea comportamentului ca rezultat a experienţei individuale. iar din perspectivă pedagogică ea este procesul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a priceperilor şi desprinderilor. care depăşeşte o experienţă directă prin faptul ca această situaţie implică consecinţe reale. fără a avea prilejul de a practica cele învăţate. părinţi. a unei experienţe în sfera comportamentului.Un start bun în viaþã! D. ci şi-o construieşte singur. tânărul este implicat activ şi participă la propria sa instruire. •• Regulamentul de joc . Învăţarea eficientă Un start bun în viaþã! Y •• Care este pista de alergare? Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte învăţarea eficientă. •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a învăţării nu este în zadar.S. cu repetiţia aceleaşi situaţii stimulente. • Procesul de învăţare nu are loc doar în contextul mediului şcolar şi nici nu se limitează doar la timpul destinat predării.Hunter.Torpe.Peron. învăţarea reprezintă dobândirea de către individ a unei achiziţii. • Pe măsură ce tânărul descoperă noi legături între cunoştinţe atunci când se află într-o situaţie stimulativă. a unei noi forme de comportare.A. este o modificare adaptivă a comportamentului în cursul probelor repetate. Iată principalele reguli în ce priveşte învăţarea: • În primul rând. relaţii permanente de conduită iar pentru W. achiziţie care are ca efect o schimbare în comportament. Învăţarea este informală şi se poate desfăşura oriunde şi oricând. a interiorizării informaţiilor externe. defineşte învăţarea ca fiind o modificare sistematică. După W. • Deoarece elevii sunt implicaţi activ în crearea propriilor lor modele şi conexiuni. Învăţarea specific umană. • Este esenţial rolul corector al feedback-ului frecvent pe care tinerii ar trebui să-l primească de la educatori şi colegi în timpul procesului de învăţare. este inevitabil să nu avem concepţii eronate.

• În mod normal. • Nu există răspunsuri corecte sau greşite. participă la discuţii şi îşi ia notiţe. 43 . Când învaţă stă singur într-un loc liniştit şi transcrie materialul pe foaie. elevii trebuie să selecteze din lista de afirmaţii cele care li se potrivesc cel mai bine şi apoi să discute împreună despre acestea: Prefer să învăţ de unul singur Îmi place să lucrez în linişte Îmi place să lucrez perioade lungi Îmi place să lucrez cu multă lumină Lucrez mai bine în timpul zilei Prefer să învăţ ascultând Prefer să învăţ din cărţi Prefer să învăţ împreună cu alţii Îmi place să lucrez cu muzică sau cu TV Îmi place să fac multe pauze Îmi place să lucrez cu lumină palidă Lucrez mai bine noaptea Prefer să învăţ văzând Prefer să învăţ făcând lucrurile Chestionar referitor la stilurile de învăţare Pentru ca fiecare tânăr să îşi poată descoperi propriul stil de învăţare. aceştia pot fi invitaţi să completeze următorul chestionar: Acest chestionar te va ajuta să găseşti modul în care poţi învăţa cel mai bine. hărţi. stau în picioare când lucrează. să aibă muzică sau televizorul incluse şi aproape tot timpul sunt disrase. scheme. tabele. • Completează chestionarul pe cont propriu. subliniază cu diferite culori ceea ce citeşte. Tinerii cu un astfel de stil de învăţare realizează un proces de învăţare mai dinamic. motor.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural • Vor putea să înveţe într-un cadru formal. Ei trebuie să se mişte prin cameră. auditiv. dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult. La lecţii priveşte profesorul când vorbeşte. desenează fişe. Astfel. Sunt trei tipuri de bază: vizual. dar şi într-un cadru informal • Vor învăţa cum să înveţe •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. mestecă gumă. sinceritatea este foarte importantă pentru completarea acetui chestioanar. Citeşte materialul cu voce şi vorbeşte cu sine însuşi despre punctele importante. • Pentru completarea chestionarului ai la dispoziţie atât timp cât ai nevoie. Aceştia îşi vor descoperi astfel tipul de învăţare. Dacă are posibilitatea înregistrează ideile pe o casetă şi vorbeşte cu cineva despre acest material. • Încercuieşte doar un singur răspuns la fiecare întrebare. După ce a finalizat face un rezumat în glas a ceea ce a citit. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Desfăşurare: Tinerilor li se poate oferi o listă de afirmaţii legate de modul în care ei preferă să înveţe. • Pentru a obţine cele mai bune rezultate. • Tipul motor – se referă la persoanele care nu pot sta pe loc. Când este posibil îşi face scheme. tabele. completarea chestionarului durează între 20 şi 30 minute. • Tipul vizual – tânărul învaţă mai bine când materialul este prezentat sub formă de grafice. • Tipul auditiv – lucrează cel mai bine atunci când aude informaţia. • Răspunde la întrebări prin DA sau NU. citeşte în timp ce face exerciţii. merg prin cameră. grafice.

îţi place să vorbeşti despre articolele expuse şi să asculţi comentariile celorlaţi? Urmăreşti uşor un drum pe hartă? 44 . sau când te uiţi la vitrinele magazinelor. îţi plac instrucţiunile citite cu voce tare. 18. imagini reprezentative? Când joci . 29. bicicleta)? Când încerci să-ţi aminteşti ortografia unui cuvânt ai tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până găseşti o ortografie care arată corect? Când înveţi ceva nou. 19.X” sau .Un start bun în viaþã! 1. pe loc? Înveţi mai bine dacă asişti la demonstrarea practică a unei abilităţi? Găseşti mai uşor să îţi aminteşti feţele oamenilor decât numele lor? Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri te ajută să înveţi mai bine? Îţi place să demonstrezi şi să araţi altora diverse lucruri? Îţi plac discuţiile şi îţi place să asculţi opiniile celorlalţi? La îndeplinirea unei sarcini urmaţi anumite diagrame? Îţi place să joci diverse roluri? Preferi să mergi . scrii cuvântul pe hârtie înainte? Îţi place să te mişti în voie când lucrezi? Înveţi să ortografiezi un cuvânt prin pronunţarea acestuia? Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten. imaginile din bara de meniuri. 21. 28. îţi place să începi imediat şi să rezolvi ceva atunci. 32. vorbeşti în detaliu despre muzica. îţi place să utilizezi diagrame şi/sau imagini? Ai rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? Dacă ţi se spune ceva. 22. 3. sport. 26. 11. 2. sublinierile colorate etc? Când notezi anumite informaţii preferi să nu iei notiţe.. îţi aminteşti ce ţi s-a spus. 20. 17. 10. în linişte? Găseşti că este mai uşor să îţi aminteşti numele oamenilor decât feţele lor? Când ortografiezi un cuvânt. grădinărit. 13. 4.O” în diferite poziţii? Îţi place să desfaci în elemente componente anumite obiecte şi să repari diferite lucruri (ex. 16.)? Îţi place să asculţi muzică în timpul liber? Când vizitezi o galerie sau o expoziţie. 7.. 31. fără repetarea acelei informaţii? Îţi place să efectuezi activităţi fizice în timpul liber (ex. 12. vorbeşti despre cum arătau oamenii. ci să desenezi diagrame. 30. 25.X şi O” sau dame poţi să-ţi imaginezi semnele de . 6. sunetele şi zgomotele pe care le-ai ascultat acolo? Te foloseşti de gestica mâinii când scrii? În locul ziarelor.. 23. preferi radioul sau televizorul pentru a te ţine la curent cu ultimele noutăţi sau ştiri sportive? La utilizarea unui calculator consideri că imaginile vizuale sunt utile. îţi place să priveşti singur. 24.pe teren” şi să afli singur informaţii. 14. de exemplu: icoanele. sau când te uiţi la vitrinele magazinelor. decât să îţi petreci timpul singur într-o bibliotecă? Când vizitezi o galerie sau o expoziţie.. 33. plimbări etc. despre hainele lor şi despre culorile acestora? Când începi o sarcină nouă. 27. 15. 5. discuţiile sau/şi cursurile orale? Îţi place să asamblezi diferite lucruri? La utilizarea calculatorului consideri că este util ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unui moment de lucru? Când recapitulezi/studiezi sau înveţi ceva nou. 8. Un start bun în viaþã! DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU NU Când descrii o vacanţă/o petrecere unui prieten. 9.

... Einstein ura rutina şi spiritul lipsit de imaginaţie al şcolii din Munchen... Încercuieşte numai numărul întrebăriilor la care ai răspuns cu DA. Auditiv/ Ascultare 1 3 9 11 14 16 18 21 26 28 32 36 38 Total întrebări încercuite: .. ai tendinţa de a fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu tine însuţi? Te uiţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a decide ce să îmbraci? DA DA DA DA NU NU NU NU NU NU Când planifici o călătorie nouă.. A petrecut un an cu părinţii săi la Milano şi.. află care este stilul tău de învăţare.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural 34.. unde familia sa avea un mic magazin care producea aparate electrice.. folosindu-şi întregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a cânta la iubita sa vioară. Tinereţea şi-a petrecut-o la Munchen. a terminat liceul la Arrau. a folosit ocazia ca să se retragă de la şcoală. Einstein. în Italia... 38. 37.. şi s-a înscris la Politehnica din Zurich... Practic 2 5 7 10 15 19 20 23 27 30 31 34 39 Total întrebări încercuite: .. Tânărului nu-i plaăceau metodele de instruire de aici.... 39. îţi imaginezi scenele descrise în text? Când îndeplineşti diferite sarcini. La 12 ani a învăţat singur geometrie euclidiană. care avea 15 ani. atunci când i-a fost clar că va trebui să-şi croiască propriul drum în viaţă... 36.. Vizual/A vedea 4 6 8 12 13 17 22 24 25 29 33 35 37 Total întrebări încercuite: ... Deşi nu a vorbit până la vârsta de 3 ani. încă de tânăr a arătat o curiozitate vie pentru natură şi o abilitate înăscută în înţelegerea conceptelor matematice dificile... Un astfel de model de învăţare îl constituie Albert Einstein.. 35.... DA şi preferi să fii activ aproape tot timpul? Interpretarea chestionarului După completarea chestionarului.. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe cum să înveţe luând modelul unor campioni în învăţare.. Einstein s-a născut pe 14 martie 1879 la Ulm. în Elveţia. Profesorii săi nu aveau o părere bună despre el şi nu l-au recomandat pentru un post universitar. Atunci când falimentul repetat al afacerii a determinat familia să plece din Germania către Milano... Şi-a dat examenele şi a absolvit în 1900 studiind lucrarea unui coleg de clasă. 45 .. Crezi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este să o atingi? Când citeşti o poveste sau un articol dintr-o revistă. Fizician american de origine germană. de aceea lipsea adesea de la ore. îţi place să te sfătuieşti cu cineva în legătură cu locul DA destinaţiei? Ţi-a fost întotdeauna dificil să stai liniştit mult timp şi preferi să stai liniştit puţin timp.

se defineşte riscul drept “expunerea la posibilitatea pierderii sau pagubei”. Dacă în accepţia dată de dicţionar. inclusiv Premiul Nobel în 1921. A dobândit medalii şi premii. fotografi şi reporteri îl urmau pretutindeni. Scrierile sale includ: «Relativitatea: teoria specială şi generalizată»(1916). care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. «Lumea aşa cum o văd eu»(1934). • Acceptarea riscului: reprezintă acceptarea consecinţelor si reprezintă o metodă de răspuns mai ales atunci când riscurile sunt necunoscute echipei de proiect sau atunci când avantajele obţinute în caz de nematerializare a riscului ar fi imense.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! Dupa 1919 Einstein a devenit renumit internaţional. riscurile au constituit una dintre cele mai mari şi fascinante provocări pentru umanitate datorită omniprezenţei acestuia în toate domeniile de activitate. acesta este identificat drept un element incert. Însă.Estimarea riscului •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte estimarea riscului. •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a estimării riscului nu este în zadar. dar posibil ce apare permanent în procesul activităţilor socio-umane. • Transferul riscului: presupune căutarea unei modalităţi de a-ţi asigura ieşirea din impas în caz de risc. Din zorii istoriei. ştiinţa a fost întotdeauna pe planul întâi. spunea el adesea. Documentele adunate ale lui Einstein sunt publicate într-o operă de mai multe volume începând din 1987. numai descoperirea naturii universului ar avea un înţeles de durată. reconfigurarea unui proces etc. Deşi Einstein s-a dedicat mult cauzelor politice şi sociale. • Atenuarea sau diminuarea efectelor: presupune reducerea expunerii la risc prin scăderea probabilităţii de apariţie a acestuia. «De ce razboi?»(scrisă împreună cu Sigmund Freud). trebuie să se ţină cont de faptul că nu pot fi evitate sau eliminate toate riscurile. Vizita sa în orice parte a lumii devenea un eveniment naţional. Riscul? Nimic mai simplu şi în acelaşi timp ceva mai complex de identificat şi mai ales de controlat. E. societăţile de asigurări consideră acest element drept ”hazardul sau posibilitatea de a pierde”. din partea a diverse societăţi ştiinţifice internaţionale. schimbarea unui furnizor. Iată principalele reguli în ce priveşte estimarea riscului: • Evitarea riscului: expunerea la risc este mult prea mare şi atunci decid înlocuirea factorului care ar putea cauza riscul. Prin exersarea capacităţii de estimare a riscului tinerii: • Vor identifica situaţiile dificile şi situaţiile uşoare • Vor deveni conştienţi de abilităţile lor de a face faţă situaţiilor dificile • Vor descoperi modalităţile de a evita sitauţii sau comportamente de risc • Vor învăţa faptul că sitauţiile şi comportamentele riscante fac parte din viaţa de zi cu zi • Vor deveni mai conştienţi de capcanele comportamentelor de risc 46 . Alte definiţii pentru risc: • Şansa de a pierde • Posibilitatea de a pierde • Incertitudinea care afectează rezultatul • Dispersia actuală a rezultatelor aşteptate • Concept multidimensional. «Despre sionism»(1931). ce nu poate fi redus la un singur element. la o cifră •• Regulamentul de joc . «Constructori ai universului»(1932). Ce este riscul? În accepţiunea teoriei clasice a deciziei. Acest lucru poate înseamna evitarea unei acţiuni. ale cărui efecte sunt păgubitoare şi ireversibile. pentru că. şi «Din ultimii mei ani»(1950). «Evoluţia fizicii»(1938).

• A doua poziţie presupune ca membrii grupului să strângă mâncare şi apă dacă vor să supravieţuiască. dar datorită micilor devieri nimeni nu ştie cu exactitate unde vă aflaţi.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea.00. • A treia poziţie este cea în care grupul trebuie să facă tot posibilul pentru a-şi semnaliza poziţia pentru a fi reperaţi de avioane de căutare sau alte vehicule. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. De altfel sunt persoane care cunosc destinaţia voastră probabilă. cu pălării de soare şi ochelari. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Desfăşurare: Se formează grupuri de câte şase. Nu există nici un altfel de adăpost mai aproape. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. • Stiţi că cea mai apropiată fermă este la aproximativ 72 de kilometri spre est faţă de locul unde vă aflaţi acum. minibusul special echipat pentru deplasările clubului dvs se răstoarnă. • Sunteţi toţi îmbrăcaţi în haine subţiri de vară. La nivelul fiecărui grup ar trebui să fie numit un observator care să înregistreze particularităţile contribuţiei fiecărui membru. numărul total de grupuri de lucru ar trebui să fie multiplu de cinci. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. • A cincea poziţie presupune ca membrii grupului să stea să păzească automobilul răsturnat şi să se mişte cât mai puţin pentru a putea supravieţui. • Aţi tot parcurs rute îndepărtate de drumul principal pentru a studia formaţiunile de interes. Material de prezentare a situaţiei de joc • Sunteţi unul din membrii unui club de geologie care se află într-o excursie de studiu în deşertul New Mexico. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Există o sursă de apă în apropiere. Este ultima săptămână din iulie. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. dificultăţile întâmpinate şi concluziile. Se oferă grupurilor descrierea situaţiei şi se desemnează câte o poziţie pentru fiecare dintre grupuri: • O poziţie este cea în care membrii grupului trebuie să meargă până la cea mai apropiată fermă dacă vor să supravieţuiască. 47 . În mod ideal. fecale de animale şi urină şi chiar de câţiva şoareci. Formaţi apoi noi grupuri amestecând membrii din primele grupuri formate şi redistribuiţi poziţiile anterior descrise. Instruiţi grupurile să construiască o argumentare cât mai raţională. • Aria în care vă aflaţi este foarte uscată şi pustiită. • A patra poziţie presupune că grupul trebuie să se ferească de căldura din timpul zilei şi de frigul din timpul nopţii pentru a putea supravieţui. La sfârşitul exerciţiului grupurile se vor reuni pentru a discuta experienţa. Ei trebuie să planifice cu grija cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Aproximativ în jurul orei 13. • Aţi auzit la postul de radio înainte de a pleca prognoza meteo care anunţă o creştere a temperaturii care va face ca temperatura la sol să fie de 53 de grade. • Şoferul şi conducatorul de club sunt ucişi. • Când grupul nu va ajunge la motel spre seară se va şti că ceva nu e în regulă. Ei trebuie să planifice cu grijă cea mai bună procedură pentru a reuşi să ducă la capăt planul. Restul sunteţi relativ răniţi. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea. dar apa este contaminată de viermi. se rostogoleşte într-o prăpastie şi arde. Sarcina este să alegeţi primele cinci cele mai importante obiecte de care aveţi nevoie pentru a duce la îndeplinire misiunea.

În total sunt 12 obiecte. O figură extrem de controversată. 48 . De aici elevii pot învţă să estimeze mai bine riscul. un om genial însă foarte imprevizibil ce se ocupa de formarea echipei de dezbatere a liceului. Filmul este inspirat dintr-o poveste reală. profesorul Tolson pune la încercare standardele sociale din acea vreme şi datorită metodelor sale neconvenţionale de predare şi nu în ultimul rând datorită opiniilor politice radicale e supus unor presiuni şi atacuri constante. „Plantele deşertului” o oglindă retrovizoare o Un cuţit mare o lanternă (cu patru baterii) o Câte o jachetă de persoană o pelerină transparentă pentru fiecare persoană o Un pistol de calibru 38 o Câte o ploscă cu apă pentru fiecare persoană o harta corectă a zonei o cutie mare de chibrituri. Un astfel de exemplu de gestionare a situaţiilor de risc poate fi descoperit urmărind filmul The Great Debaters care îl are în rolul principal pe Denzel Washington. dezvăluindu-ne viaţa profesorului Melvin Tolson. Obiectele oferite spre clasificare sunt: o Un compas magnetic o bucată de pânză tare de 20 pe 20 o carte.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! • În momentul în care a scăpat din minibus fiecare dintre membrii echipei a salvat câte un obiect. În urma vizionrăii acestui film se poate realiza o dezbatere cu tinerii pentru a pune în evidenţă modul în care profesorul Melvin Tolson şi-a asumat riscul şi dacă a făcut bine sau nu. Interpretare: puteţi folosi următoarele întrebări pentru a facilita o discuţie: • Pe ce v-aţti bazat în luarea deciziilor? • Ce vi s-a părut dificil în acest exerciţiu? • Cum v-ţi simţit ştiind că este o situaţie de supravieţuire? •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe cum estimeze riscul unei situaţii luând modelul unor campioni în gestionarea riscului. Acesta îşi foloseşte talentul de orator pentru a transforma un grup de elevi ignoranţi şi subestimaţi de toată lumea într-o echipă de dezbateri ce va intra în istorie. cât şi discrepanţa dintre costuri şi beneficii în luarea unei decizii. El îşi asumă un foarte mare risc într-o lume rasistă prin faptul că lansează o echipă de oratori de culoare. • Sarcina voastră este acum să ordonaţi aceste obiecte în ordinea importanţei pentru sarcina de supravieţuire pe care aţi primit-o.

Capitolul 7 Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile comportamentale .

Dacă nu îţi stabileşti nici un obiectiv în viaţă nu ai nici o şansă să îl atingi. Apoi scrie întregul plan în ordine. Zi de zi ne confruntăm cu probleme. Abilităţile comportamentale sunt deprinderi care se referă la teme precum: • Planificarea • Voluntariatul • Leadership-ul • Cetăţenia activă • Lucrul în echipă • Drepturi şi responsabilităţi A. • Foloseşte primele 10 minute ale fiecărei zile pentru a planifica sau reviziona planul acelei zile. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Subconştientul tău te va ajuta sa te organizezi în timp ce dormi. care presupune să ne alimentăm corect. • Când dezvolţi un plan specific. Planificarea •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte Planificarea. să desfăşurăm activităţi fizice. să ştim să ne dozăm eforturile şi să recunoaştem factorii care ar putea afecta siguranţa personală. Iată principalele reguli într-o planificare de succes de succes: • Planifică un interval de timp în fiecare zi pentru a-ţi face planificarea. Furnizează intenţionat acţiuni şi planuri de contingenţă în situaţii importante de risc înalt.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! Capitolul VII Ce sunt şi cum putem dezvolta abilităţile comportamentale? “Viaţa este arta de a desena fără radieră” Richard Bach Abilităţile comportamentale sunt deprinderile necesare pentru a pune în practică ceea ce intenţionăm. avem de luat decizii. Planificarea aduce cu sine multiple avantaje: • Îi determină pe tineri să se gândească la viitor • Conduce la ridicarea standardelor performanţei • Formularea planurilor duce la articularea obiectivelor şi a resurselor •• Regulamentul de joc . materiale sau eşecuri ale mecanismului. • Planifică pentru mâine. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. să ne odihnim. diseară. În contextul unui ritm de viaţă din ce în ce mai alert nu trebuie să uităm să ducem un stil de viaţă sănătos. să îşi planifice timpul cu înţelepciune şi să îşi stabilească scopuri şi obiective pe care doresc să le atingă. Planificarea reprezintă procesul stabilirii obiectivelor şi a măsurilor privind atingerea acestora. Cum se vor succede proiectele importante? • Fă-ţi planificarea pe hartie pentru a captura toate ideile şi pentru a te asigura ca nu se pierde nici una. 50 . listează paşii de activitate individual pe bucăţi mici de hârtie şi apoi pune-le în ordine. Aceştia trebuie să înveţe să fie organizaţi. • Anticipează posibile probleme pe care le-ai putea întâlni în proiectul tău din cauza unor oameni. • Gândeşte-te la întreaga săptămână. ne intersectăm cu oameni care ne sunt alături sau nu. Putem lucra mental cu în jur de şapte părţi de informaţie fără a pierde ceva.

pentru a manifesta un comportament hotărât şi ferm. trecând în registru toate activităţile pe care le au de realizat şi timpul necesar pentru fiecare în parte. Comportamentul nonviolent •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte comportamentul nonviolent. sau în eşecul urmăririi unui plan deja existent. • Ia în considerare să te mulţumeşti cu completarea a 90% din proiecte. O persoană care arată că este neajutorată. mama. a patra grupă o excursie într-o altă ţară. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Planificarea unei excursii Tinerii vor fi împărţiţi în 4 grupe şi fiecare grupă este rugată să realizeze pe o foaie de hârtie o planificare a unei excursii: prima grupă o excursie la munte. • Stabileşte-ţi propriile termene limită pentru proiecte mai devreme decât termenul oficial. Acest exerciţiu îii va ajuta pe elevi să conştientizeze faptul că realizarea unui plan este îi poate ajuta foarte mult în atingerea obiectivelor pentru ziua respectivă. a treia grupă o excursie de vizitare a punctelor culturale şi istorice importante. • Când lucrurile merg prost. se poate organiza o discuţie cu tinerii în care fiecare să povestească despre modelul său personal în ce priveşte organizarea şi planificarea în viaţa de zi cu zi. Există mai multe tipuri de violenţă: fizică. Apoi se vor analiza punctele tari şi punctele slabe ale planificării. beneficii reale care îi vor ajuta să cucerească noi comori ale vieţii. • Ţine mine cele mai importante puncte ale planificării: performanţele slabe sunt prevenite de planificarea timpurie şi adecvată. B. Este dreptul fiecărei persoane de a fi protejată împotriva oricărei forme 51 . Orice violenţă are ca rezultat consecinţe emoţionale negative. Fiecare grupă va avea la dispoziţie 40 de minute pentru realizarea planului şi 10 minute pentru a-l prezenta în faţa celorlalţi. De aceea este important ca tinerii să-şi dezvolte abilităţile de comunicare asertivă. Planificarea unei zile Fiecare tânăr este rugat să realizeze o planificare a unei zile pe ore. acest lucru poate de obicei să îşi găsească sursa într-o planificare slabă. tata. •• Despre campioni  Tinerii zilelor noastre au nevoie de modele pe care să le urmeze în viaţă pentru a putea fi şi ei campioni. lipsită de apărare este supusă violenţei mai frecvent şi mai uşor. La sfârşitul alergării îi aşteaptă premii importante. •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a palnificării nu este în zadar. tulburări emoţionale şi prin care unele persoane se expun unor situaţii periculoase. a doua grupă o excursie la mare.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural • Nu grăbi procesul. Astfel. inferioară. sexuală. Cei 10% finali nu vor merita costul îndeplinirii lor. Ceva îţi va scăpa din vedere. În final tinerii: • Vor învăţa să îşi planifice timpul şi activităţile în mod eficient • Vor exersa capacitatea de a-şi stabili obiective • Vor învăţa să îşi estimeze resursele necesare pentru atingerea obiectivelor •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. emoţională. fratele sau o vedetă. Aceşti eroi ar putea fi persoane apropiate. Violenţa este orice acţiune prin care se produc vătămări corporale.

Să înveţe să refuze. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe mai uşor comportamente nonviolente dacă vor face cunoştinţă cu mari campioni în astfel de situaţii şi vor avea astfel modele pe care ar putea să le urmeze. să părăsească grupul. mijloace de transport. După prezentarea fiecărei scenete se vor discuta punctele tari şi punctele slabe ale fiecărui scenariu. grupuri de semeni. Persoanele cu o imagine de sine pozitivă sunt mai puţin expuse riscului de a fi silite să ajungă în situaţii în care să fie neputincioase. baruri. Regizorul Richard LaGravenese aduce în prim-plan proiectul Jurnalele scrise de nişte tineri dintr-o şcoală la îndemnul profesoarei lor de limba engleză. Astfel. • Să aibă încredere în intuiţia lor. • Să înveţe să se iubească pe sine. Tinerii ar putea să înveţe lecţii despre comportamentul nonviolent urmărind împreună filmul Freedom Writers şi discutând apoi pe marginea lui.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! . bennere cu mesaje de impact. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Ceea ce încep să scrie elevii „periculoşi” împreună cu profesoara lor. Violenţa se poate produce în diferite locuri: familie. • În orice situaţie care presupune un risc să caute căi de retragere în caz de necesitate. scris de profesoara Erin Gruwell. în emoţiile lor şi să nu se preocupe prea mult de ce vor spune sau ce vor crede ceilalţi. Erin Gruwell (interpretată de Hilary Swank) 52 . • Să fie asertivi şi să îşi apere drepturile. •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a învăţării comportamentului nonviolent nu este în zadar. dar nu violenţi. • Să fie atenţi la limbajul celorlalţi. dorinţele. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Organizarea unei campanii antiviolenţă Tinerii vor fi rugaţi să îşi folosească imaginaţia şi cunoştineţele pentru a realiza împreună o campanie antiviolenţă. discoteci. impreuna cu elevii ei. tinerilor le pot fi de folos următoarele tehnici de autoapărare : • Dacă simt disconfort atunci când se află cu persoane sau într-un grup. •• Regulamentul de joc Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. stradp. opiniile lor. Prin exersarea comportamentului nonviolent tinerii: • Vor fi capabili să îşi respecte aproapele • Vor putea să se apere de pericolele unor eventuale abuzuri asupra lor • Vor fi capabili să evite situaţiile şi comportamentele de risc • Vor putea să identifice situaţiile cu risc • Vor putea defini şi înţelege comportamentul nonviolent • Vor fi capabil să întreţină relaţii sănătoase şi de calitate cu cei din jur •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. • Să îi respecte pe ceilalţi şi să manifeste o atitudine echitabilă faţă de oameni. de violenţă şi abuz. afişe. Să îi privească pe cei din jur ca persoane care au dreptul să aibă convingerile. ei vor lucra împreună la realizarea unor pliante. Scenete nonviolenţă Tinerii vor fi împărţiţi în 4 grupe de câte 8-10 persoane şi fiecare va trebui să realizeze o scurtă scenetă prin care să pună în evidenţă situaţii dificile în care ei să răspundă printr-un comportament nonviolent. Dacă nu înţeleg clar ce au în vedere alte persoane. locuri publice etc. şcoală. Pentru a evita situaţiile de abuz. să întrebe. • Să îşi exprime în mod liber opiniile. să spună „nu”.

Iată principalele reguli în ce priveşte voluntariatul: • Să fie desfăşurată de o persoană • Să fie desfăşurată în beneficiul altcuiva • Să fie desfăşurată fără ca cel care o desfăşoară să primească o recompensă • Să fie desfăşurată din proprie iniţiativă •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a voluntariatului nu este în zadar. Munca benevolă. fără a primi o contraprestaţie materială. •• Regulamentul de joc . dar şi să aibă un sentiment de mulţumire interioară • Pot contribui la prevenirea sau soluţionarea unei probleme • Pot marca un moment important din viaţa lor • Pot realiza ceva semnificativ. Voluntariatul •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte voluntariat.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural este o odisee împotriva ignoranţei. Prin exersarea activităţii de voluntariat tinerii: • Vor căştigi experienţă. a neînţelegerii şi a forţelor negative din propriile vieţi. neremunerată. prestată de o persoană în scopul ajutorării unor alte persoane (care nu fac parte din propria familie şi nu sunt rude sau prieteni apropiaţi) sau unor instituţii constituie tot un act de voluntariat. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. La sfârşitul alergării îi aşteaptă premii importante. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. abilităţi şi cunoştinţe în vederea  obţinerii unui loc de muncă • Pot testa o carieră nouă • Pot să îşi valorifice cunoştinţele sau abilităţile pe care altfel nu le folosesc • Pot să îşi facă noi prieteni sau să petreacă timp împreună cu prietenii • Pot să îşi dezvolte o reţea de contacte personale şi profesionale • Pot să se distreze. Orice acţiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense financiare constituie un act de voluntariat. îşi pot dezvolta abilităţi • Pot înţelege mai bine problemele cu care se confruntă comunitate • Pot deveni persoane mai bune •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. de orice persoană fizică. în folosul altora. Orice muncă prestată relativ fără constrângere de o persoană cu intenţia de a ajuta şi fără a urmări un câştig financiar imediat este un act de voluntariat. de care să fie mandri • Se pot implica în cadrul unei echipe. Iată câteva exerciţii ajutătoare: 53 . C. beneficii reale care îi vor ajuta să cucerească noi comori ale vieţii. ce le va deschide ochii şi-i va învăţa să devină eroii propriilor vieţi. Voluntariatul este exprimat prin impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalţi fără a se gândi la recompense financiare. Voluntariatul reprezintă activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă. Cu ajutorul ambiţioasei şi sufletistei profesoare ei se vor transforma din nişte elevi însetaţi după răzbunare şi violenţă în nişte tineri maturi gata să lupte pentru o lume mai bună în care să domnească pacea şi înţelegerea între oameni.

acoperiţi de viermi. alăturându-se Surorilor Misionare de Loreto. epidemie). Deschide ea însăşi Case ale Misionarelor Carităţii în SUA (una dintre ele este dedicată bolnavilor de SIDA). Centrul pentru leproşi. Fă binele. pe cei flămânzi. Va primi de-a lungul vieţii peste 124 de premii internaţionale.. plecând în Irlanda. fiecare grup va identifica nevoile principale ale comunităţii şi fiecare va alcătui un plan de ajutorare prin forţele proprii.Un start bun în viaþã! Ecologizare Un start bun în viaþã! Tinerii pot fi provocaţi să organizeze o activitate de ecologizare din comunitatea lor. saci menajeri şi voie bună şi vor face astfel o activitate în folosul comunităţii de care să fie mândri. Dar fiecare individ trebuie să se concentreze. pe ascuns. Insista mereu asupra valorii fiecărei vieţi umane. comerciant şi bun patriot. pe sarcina sa. şi trăia sărăcia spirituală prin obscuritate. Îi aduna de pe stradă pe cei bolnavi. de la momentul conceperii până la moartea naturală şi sublinia demnitatea fiecărei persoane ca Fiu al lui Dumnezeu chemat să facă lucruri mari. pentru a iubi şi a fi iubit. oamenii îl vor uita mâine. la periferia Calcuttei. Drane. Lucrul în echipă nu trebuie înţeles într-un mod extrem.. între care cel mai important este premiul Nobel pentru Pace în 1979. îi poate ajuta şi pe ceilalţi să şi-o facă pe a lor. fiecare trebuie să aibă în primul rând grijă de partea lui. le da de mâncare. Este foarte important ca fiecare membru să se adapteze muncii în echipă. India începe să-i atragă ca un magnet pe cei care vor să ajute neapărat. acestea vor fi prezentate în faţa celorlalţi şi vor fi discutate. Agnes Gonxa Bojaxhiu (viitoarea Maica Tereza) se naşte la 27 august 1910 la Skopje (azi capitala Macedoniei). Dă-i lumii tot ce ai mai bun. Maicii Tereza i se adaugă treptat voluntari şi multe călugăriţe. Înfiinţează. apoi. Africa. Maica Tereza spunea: “Binele pe care îl faci astăzi. Chiar dacă toţi lucrează pentru binele proiectului. în Calcutta. în solidaritate cu cei săraci spiritual. în primul rând. pe cei singuri îi spăla. Ei vor alege împreună zona din localitatea lor care necesită un ajutor suplimentar la strângerea deşeurilor. După ce fiecare şi-a realizat micul proiect de voluntariat (în aproximativ 30 de minute). femeia energică. Îndrumătorul va alege proiectul cel mai realist şi mai eficient şi îl va propune elevilor spre realizare. Când împlineşte 18 ani (1928). a putut atinge sărăcia interioară cea mai adâncă deoarece ea însăşi a experimentat-o. Australia. Astfel. haine şi hrană familiilor sărace. cutremur. Casa muribunzilor. Insulele Caraibe. Tatăl. Nicolae. Maica Tereza îşi lua surorile şi pornea să dea o mână de ajutor. America Centrală şi de Sud. Oceania şi în Europa de Est (în 1990 ea vine pentru prima dată în România). le curăţa rănile. blandă. Un campion în acte voluntare este cu siguranţă Maica Tereza. Apoi poate avea loc o discuţie în urma acestui act de voluntariat şi fiecare să mărturisească cum s-a simţit în timpul acţiunii şi după şi ce efecte a avut asupra sa. oricum. După moartea soţului ei. îşi va creşte copiii. lasă noaptea. îi mângâia.. dar mai ales credincioasă. se vor echipa cu mănuşi. într-o familie albaneză catolică. Agnes părăseşte ţara. Fii voluntar! Tinerii pot fi împărţiţi pe grupe de câte 5 persoane şi fiecare grupă va fi rugată să realizeze un proiect de voluntariat pentru comunitatea din care fac parte. oricum. Dacă fiecare îşi face bine şi repede treaba. să se 54 . în ciuda lipsurilor.. Dă-i lumii tot ce ai mai bun şi poate nu va fi niciodată de-ajuns. Ea trăia sărăcia materială în solidaritate cu cei sărci din punct de vedere material. Lucrul în echipă •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte lucrul în echipă. Orientul Mijlociu. Asia. Unde afla că s-a petrecut o nenorocire (război.” D. cu demnitate şi în spirit creştin. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe cum să fie adevăraţi voluntari învăţând de la campionii în facerea de bine. Treaba trebuie întotdeauna repartizată pentru a asigura eficienţa.

• Echipele împart laudele în cazul unei victorii şi împart vina atunci când suferă o înfrângere. inventivă şi inteligentă. Fiecare grupă va primi un set de bileţele cu cele 8 roluri din cadrul unei echipe.Este o persoană manipulativă.   4. Îşi cunoaşte echipa şi maximizează potenţialul fiecărui membru şi lucrează foarte bine cu oamenii. care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Puterea de înţelegere a unui singur individ este rareori la fel de largă şi profundă ca aceea a unui grup atunci când se confruntă cu o anumită problemă. Iată principalele reguli în ce priveşte lucrul în echipă: • Echipele implică prezenţa unui număr mai mare de persoane. şi moduri de abordare comune. •• Regulamentul de joc .Organizeaă operaţiunile şi resursele echipei în scopul îndeplinirii obiectivelor acesteia. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. Uneori nu este interesat de ideile netestate şi nu este flexibil. pentru care ei au responsabilităţi mutuale. O persoană primeşte singură laudele şi suportă singură vina. care îndeplineşte sarcini pe care altcineva nu vrea să şi le asume. Este interesat de aspectele generice şi 55 .Este un membru esenţial al echipei. beneficii reale care îi vor ajuta să cucerească noi comori ale vieţii. echipa se autoreglează şi fiecare membru îndeplineşte un rol în funcţie de aptitudinile sale.Este o persoană introvertită. Potrivit testului lui Belbin. Punctele forte şi punctele slabe mult mai vizibile la o singură persoană decât la o echipă. Echipa este formată dintr-un număr mic de oameni cu calităţi complementare. ceea ce presupune existenţa mai multor resurse. formulând astfel mai multe alternative pentru fiecare situaţie. Echipa în general se concentrează pe scopuri finale care sunt limitate în timp şi măsurabile. ambiţioasă. Membrii echipei performante au tendinţe de a avea foarte clare rezultatele dorite ca şi modalităţile de obţinere a lor. ci şi de modul în care aceste sectoare interactionează. mai multor idei şi a unei energii mai mari în cazul unei singure persoane. • Echipele cresc la maximum potenţialul unui lider şi reduc la minimum punctele sale slabe. Realizatorul . întreprinzătoare şi de multe ori oportunistă. La sfârşitul alergării îi aşteaptă premii importante. Fiecare ăşi va citi propriul bileţel şi va încerca să ăşi îndelinească rolul respectiv. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Rolul tău în echipă Tinerii vor fi împărţiţi în grupe de câte 8 persoane. 1. Diferenţa dintre grup şi echipă este dată de concentrarea pe rezultate. • Echipele oferă perspective multiple cu privire la modul în care se poate satisface o nevoie sau se poate atinge un scop. ca rezultat cantitativ şi cu influenţe calitative. Acest lucru generează atitudini autentice de modestie şi spirit de echipă. Ceea ce generează stări de mândrie şi câteodată un sentiment al ratării. •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a lucrului în echipă. Prin exersarea lucrului în echipă tinerii: • Vor învăţa cum să lucreze în echipă • Vor descoperi care este rolul fiecăruia în cadrul echipei • Vor fi capabili să identifice punctele tari şi punctele slabe ale echipei • Vor putea să îşi escopere potenţialul de eficenţă • Vor învăţa să îi respecte şi să îi aprecieze pe ceilalţi membri ai echipei •• Exerciţii de antrenament pentru cursă T Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. Modelatorul . Modelează eforturile echipei pentru stabilirea obiectivelor şi priorităţilor. Coordonatorul . care se obligă la scopuri performante. Este cel care organizează operaţiunile. Planifică sistematic şi munceşte constant pentru a transforma planurile în activităţi concrete.   3.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural poată integra într-un mediu în care rezultatele finale depind nu numai de fiecare sector în parte. Designerul .  2.

Se lasă rareori purtat de entuziasm. în care personajele principale trăiau într-o societate organizată după reguli foarte stricte. îşi cunoaşte foarte bine echipa  6.Este un bun planificator. coordonarea propriilor acţiuni Se pregateşte o sfoară în formă de cerc (aprox 2 m pentru 15 persoane) de care se leagă diferite eşarfe sau bucăţi de material în formă de latzuri. scopul fiind introducerea creionului într-o sticlă aşezată jos. Tot ea este cea care. deoarece regina stupului are aceleaşi gene ca şi ele. spre deosebire de alte vieţuitoare care trăiesc în grupuri din motive egoiste. Înzestrat în relaţiile cu oamenii. în centrul cercului sau într-o laterală. membrii grupului sunt strâns înrudiţi între ei şi lucrează împreună pentru a se aigura că materialul lor genetic este transmis mai departe. în cadrul stupilor. Furnicile şi albinele lucrează împreună ca un singur organism şi sunt pregătite să se sacrifice pentru binele coloniei. legate prin alte tuneluri mai mici. În anumite grupuri de animale care cooperează între ele. fiecare luând un latz. Îi poate lipsi inspiraţia şi capacitatea de a-i motiva pe ceilalţi.a cărei unică sarcină este aceea de a face ouă. Studiul pare să confirme ideea despre lumea insectelor portretizată în filmele de animaţie “Antz / Furnicutze” şi “Bee Movie: povestea unei albine”. Investigatorul de resurse . Astfel.se formeaza apoi aşa-numitele “camere subterane”. În centru se atârnă o bucată de vreo 20 de cm la capătul căreia este fixat un creion. Creionul în sticlă . Într-un stup. ÎI este greu să lase o lucrare din mână. Studiul a fost finanţat de organizaţia Royal Society din Marea Britanie.Este orientat spre relatii. anumiţi indivizi asigură rolul de poliţişti.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! aduce idei noi în proiecte. extinzând-o sau eliberând-o. colonia este condusă de o singură furnică . iar după un timp îi cad aripile. Monitor evaluatorul . este obiectiv şi împiedică echipa să cedeze unor impulsuri negândite. de fapt. Finalizatorul .” ignoră detaliile. chiar cu preţul vieţii. Rolul fiecărui “locuitor” din furnicar (alt nume al musuroiului) este foarte bine stabilit şi respectat în cadrul grupului. Dar cum apare. respectul faţă de ceilalţi. Din acest tunel principal . În alte grupuri. câteva albine lucrătoare au sarcina de a distruge toate ouăle care nu sunt depuse de regină. La sfârşit fiecare va împărtăşi celorlalţi ce rol a avut de îndeplinit în cadrul echipei şi cum s-a simţit. în scopul de a se afla cât mai departe de prădători. dedicat obţinerii de resurse. nu simte nevoia sa domine.  8. De exemplu. “Cu capul în nori. pe care le va transmite mai departe. pentru a se asigura astfel ca doar urmaşii reginei vor supravieţui.care poate avea şi 5 metri adâncime . la început. cu care se va controla mişcarea corzii.dezvoltarea cooperării. Albinele şi furnicile dovedesc un spirit de echipă real. dacă i s-a potrivit sau nu rolul respectiv. albinele lucrătoare sunt fericite să ajute comunitatea. protocolurile. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe cum să lucreze eficient în echipe luând modelul unor campioni în acest sens. ea nemaiputând să zboare niciodată. Timp de lucru: 30 de minute. după care coboară pe pamânt. Popular. Grupul se srânge în jurul cercului. sociabil.regina muşuroiului . fiind mereu îngrijită şi apărată de toate celelalte furnici. Duce la bun sfârşit proiectele. poate fi indecis in momentele de criza. a format colonia. denumite supraorganisme. şi se formează o nouă familie de furnici? În timpul “zborului nupţial”. Aici începe căutarea unui adăpost (sub o piatră sau într-un lemn scorburos în cazul termitelor) sau sapă un tunel subteran. Imbunatateste comunicarea interpersonala.  5. Ei au descoperit că bizonii şi peştii vor să ajungă de fiecare dată mai aproape de centrul grupului mare din care fac parte. femela se împerechează cu o furnică-mascul. În lumea animală sunt nenumărate exemple de echipe care lucrează împreună cu succes. Lucrătorul în echipă . Cercetătorii de la universităţile britanice Oxford şi Edinburgh au folosit modele matematice pentru a studia „comportamentul de turmă”. Aceste camere vor 56 .Este extravertit. Fiecare echipă va primi sarcina de a realiza un program pentru Balul Bobocilor.  7. Tinerii trebuie să îşi îndeplinească rolul primit în cadrul echipei pe parcursul realizării sarcinii.

Cea mai importantă responsabilitate pe care o are fiecare este respectarea drepturilor celor din jur şi a regulilor stabilite de grupul sau societatea din care fiecare face parte. Multe din responsabilităţile tinerilor sunt scrise în documentele oficiale. E. pentru a nu se depune pământ pe ele. tinerii. în funcţie de rolul pe care îl are în societate. care vor presupune responsabilităţi în număr mai mare. nerespectarea obligaţiei nu se pedepseşte prin lege. în conformitate cu dreptul tânărului la educaţie. Prin însuşirea drepturilor şi a responsabilităţilor tinerii vor învăţa care sunt drepturile lor principale: • dreptul la viaţă • dreptul la libertate • dreptul la securitate • dreptul la un proces corect • dreptul de a fi considerat nevinovat până la dovada contrară • dreptul la intimitate • dreptul de a gândi liber • dreptul de a se exprima liber 57 . în comunitate. fiecare din noi este responsabil pentru respectarea drepturilor pe care le are. au mai puţine responsabilităţi. Fiecare persoană are un volum anumit de responsabilităţi. hibernare sau depunerea ouălor. Iată principalele reguli în ce priveşte drepturile şi responsabilităţile: • Drepturile nu există fără responsabilităţi şi invers • Oricărui drept îi corespunde una sau mai multe responsabilităţi • Fiecare are responsabilităţi faţă de sine şi faţă de ceilalţi • Îndeplinirea responsabilităţilor conduce direct la respectarea drepturilor proprii şi ale altor persoane •• Premiile puse în joc  Efortul pe care tinerii îl depun în această cursă a asumării drepturilor şi responsabilităţilor nu este în zadar. dar odată cu maturizarea. De exemplu. În general responsabilităţile unora decurg din drepturile altora. vor îndeplini diferite roluri în familie. suntem obligaţi să ne păstrăm sănătatea şi să nu ne punem viaţa în pericol. având dreptul la ajutor medical de cea mai bună calitate. Dar există şi responsabilităţi pe care fiecare persoană în parte şi le asumă. statul şi familia sunt obligaţi să ofere acestuia educaţie gratuită până la o anumită vârstă. •• Regulamentul de joc . care sunt principiile importante pe care trebuie să le respecte pentru a putea câştiga. Nerespectarea acestora este considerată o încălcare a legii şi a drepturilor altor persoane. În astfel de situaţii. Majoritatea celorlaltor furnici din muşuroi sunt “muncitoare”. pe masură ce colonia creşte ca număr de furnici: depozitarea hranei. dar persoana faţă de care tânărul şi-a asumat o anumită responsabilitate ar putea să adopte o atitudine mai puţin binevoitoare. Pentru a putea intra în această cursă tinerii trebuie să înveţe care sunt regulile jocului. La vârsta lor. care le şterg frecându-le cu corpul. hrana adunată de acestea fiind împărţită “frăţeşte” între toţi membrii coloniei. Dacă există drepturi este neapărat să existe şi responsabilităţi. Astfel. Acestea sunt strâns legate între ele.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural avea diferite întrebuinţări. În acelaşi timp. Drepturi şi responsabilităţi •• Care este pista de alergare? Y Pista pe care trebuie să înveţe tinerii să alerge se numeşte drepturi şi responsabilităţi. Grija păstrării ouălor intră tot în atribuţiile furnicilor muncitoare.

o jurnalistă americancă. La finalul acestui exerciţiu tinerii ar putea să discute împreună şi să caute soluţii privind respectarea drepturilor prezentate în scenete. un pescar din Mende. Iată câteva exerciţii ajutătoare: Ce drept a fost încălcat? Tinerii vor fi împărţiţi în grupuri de câte 6 şi fiecare grup va primi câte un bileţel pe care va fi trecut unul din drepturile omului. până când destinul îi aduce împreună şi îi pune în slujba unei misiuni comune: aceea de a recupera un diamant roz. care fusese răpit de lângă familia lui şi obligat să muncească în minele de diamante. Plasata pe fundalul războiului civil din Sierra Leone de la începutul anilor ’90. care le poate schimba vieţile. Ajutaţi de Maddy Bowen. 58 . Apoi ei vor fi rugaţi să se gândească la modalităţi de promovare a drepturilor tinerilor. Apoi fieare grup va realiza mica scenetă în faţa celorlalţi care trebuie să ghicească despre ce drept este vorba. Archer află că Solomon. şi Solomon Vandy. Aflat în închisoare pentru contrabandă. un mercenar sud-american. cei doi se vor aventura într-o călătorie plină de pericole. •• Despre campioni  Tinerii vor putea să înveţe despre drepturile şi responsabilităţile lor în cadrul societăţii luând modelul unor campioni în acest sens.Un start bun în viaþã! • dreptul la o opinie proprie • dreptul de a alege o religie • dreptul la educaţie Un start bun în viaþã! T •• Exerciţii de antrenament pentru cursă Pentru a se putea înscrie în această cursă tinerii au nevoie să se antreneze mai întâi. În urma vizionrăii acestui film tinerii vor fi rugaţi să identifice care sunt drepturile care au fost încălcate pe tot parcursul acţiunii. Fiecare grup va avea la dispoziţie aproximativ 30 de minute să conceapă o scenetă prin care să exprime încălcarea dreptului primit pe bileţel. poveştile vieţilor lor sunt total diferite. Un model de luptă pentru respectarea drepturilor omului poate fi descoperit urmărind filmul Blood Diamond care îl are în rolul principal pe Leonardo Dicaprio. dar la capătul căreia şi-ar putea recăpăta vieţile. acţiunea filmului Blood Diamond are în centru doi bărbaţi – Danny Archer. Deşi amândoi sunt africani. a găsit şi ascuns extrem de preţioasa piatră.

Capitolul 8 Metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor .

care pot provoca bune începuturi de discuţii. spunându-i “Aceasta este o pisică”. Jocul se practică atât timp cât este agreat de toată lumea sau până când într-una din cele două părţi nu a mai rămas nimeni. Acesta va avea de primit dintr-o parte “pisica” şi din cealaltă parte “câinele”. cu exemple curente de incidente critice. Aici poate ieşi un moment de confuzie . Participanţii sunt dispuşi în cerc.care se ştie că sunt în veşnic conflict. se parcurge cercul. Vecinul dă atunci participantului din stânga „câinele” şi se urmează în acea direcţie (sensul acelor ceasornicului) aceeaşi procedură ca şi cea cu “pisica” (întrebări până la facilitator – şi răspunsuri tot de la el). l-a câştigat ca membru în grupul său – care astfel are un jucător mai mult. ca să-i fie clar. Cum reacţionezi? Este un joc de adaptare. spunându-i ca “Asta-i o pisică”. Jocul subliniază şi efectul multiplicator pe care participanţii sunt invitaţi să-l aibă ca rol în societate sau în cadrul activităţilor pe care le desfăşoară. La un moment dat. distinct în faţa propriului grup (căruia îi aparţine). Se exersează îndemânările/abilităţile de reacţie. Abilităţi sociale – exerciţii şi jocuri Câinele si pisica Este un joc de comunicare cu vecinii. respectivul îl întreabă “Ce e?” . Răspunsul vine de la facilitator: “Un câine”. mirat. în sensul opus acelor ceasornicului. mirat. Brusc. facilitatorul dă un câine imaginar. spunând că “Ăsta e un câine”. A îl trăi pe fiecare înseamnă a reuşi” Corita Kent A. răspunsul revenind prin fiecare (ca un ecou) şi „pisica” e dată astfel mai departe. Câte un membru al fiecărui grup este poftit să se aşeze lângă “cortină”. Participantul. inclusiv poziţia mediatorului! Cortina Este un joc care solicită cunoaşterea numelor participanţilor şi recunoaşterea acestora. tot aşa. Acesta. Facilitatorul imaginează unele situaţii şi le propune 60 . pentru a-i fi clar: “O pisică”. integrare şi toleranţă. îl întreabă: “Ce e?”. El. Ei sunt separaţi de către o “cortină” (pătură de exemplu) astfel încât nimeni dintr-un grup nu poate vedea pe cineva din celălalt grup. o dă mai departe spunând următorului participant că este “o pisică”. vecinul spune mai departe participantului din dreapta sa: “O pisică”. de transmitere a mesajului nealterat – fără influenţare (contribuţie proprie). La un moment dat. sunt faţă în faţă! Cei doi din frunte au de spus fiecare numele celuilalt. îl întreabă “Ce e?”. Din nou. facilitatorii îndepartează “cortina” ce-i separă (de exemplu trag brusc pătura ce o ţin fiecare de câte un capăt la o parte).întrebarea e pasată de la unul la altul până la facilitator. “cortina” este îndepartată şi cei doi vor avea din nou de spus numele celui din faţă. vecinul nu-i raspunde direct ci revine la facilitator . având acum „pisica” în palme. Facilitatorul explică tuturor că are în palme o pisică imaginară şi o dă vecinului din dreapta. iar celălalt grup are mai puţin cu un membru. Participanţii sunt invitaţi la început să formeze două grupuri egale ca număr. vecinul pasează „pisica” mai departe participantului din dreapta sa.dacă nu este coordonare suficientă – ceea ce ar simboliza lupta câinelui cu pisica dusă în persoana participantului unde s-au întâlnit. Se practică după ce participanţii au ajuns să se ştie suficient de bine între ei ca să poată să se identifice. dar e necesar ca participantul din faţă să-l pronunţe. „pisica” şi „câinele” ajung la acelaşi participant. mai ales în grupuri mici. Grupul fiecăruia – din spate . Din nou “cortina” separă cele două grupuri şi în faţă (lângă ea) sunt invitaţi alţi doi participanţi . În partea stângă. facilitatorul îi repetă.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! Capitolul VIII Alte metode şi instrumente pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale tinerilor “Viaţa este o succesiune de momente. Participanţii şi grupurile se văd. facilitatorul precizează: “O pisică”. urmărindu-se momentul întâlnirii câinelui şi pisicii . Cel care zice primul numele celuilalt. Vecinul.cu aceeaşi întrebare: “Ce e?”. Dumirit.poate ajuta (zicând numele). îl întreabă: “Ce e?”.câte unul de fiecare parte.

Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural participanţilor. Sunt descoperite furturi şi sunt acuzaţi automat refugiaţii. Dacă în grupuleţ s-a găsit aceeaşi opinie pe caz. care va desena pe o bucată de hârtie ceea ce crede cş a înţeles. în caz că sunt divergente . aceasta este apoi înfăţişată celorlalte grupuleţe şi explicat modul cum au ajuns membrii săi la acea opinie comună. urmele de îndoire ale hârtiilor diferind între ele – ceea ce reflectă diferenţa dintre oameni.cu mai multe păreri despre aceeaşi chestiune. Abilităţi emoţionale – exerciţii şi jocuri Colajul Alege o temă şi oferă participanţilor reviste vechi ilustrate. Apoi. ce în mod obişnuit este foarte liniştita. Şeful îţi cere să-i copiezi o lucrare de 50 • pagini. Hârtiile despăturite vor arăta ulterior participanţilor că deşi au făcut (fiecare) aceleaşi mişcări cu ale celorlalţi. plecând din orice colţ vor. Cere participanţilor ca decupând (lucru individual) poze sugestive – să monteze un colaj pe acea temă în funcţie de sentimentele lor legate de aceasta. Este un prieten care întotdeauna te ţine mult de vorbă. Tu repede pricepi că poliţia îl apără pe cetăţeanul autohton în timp ce cealaltă persoană nu este capabilă să se apere singură. Hârtia este arătată şirului. modelele rezultate nu sunt niciodată identice. îi invită să gândească asupra celor prezentate. etc. dar ei nu înţeleg limba străinului. pe spatele persoanei din faţă şi tot aşa până când este atins primul din şir. este de asemenea prezentat celorlalţi (ce s-a găsit şi modul de lucru). Rezultatul va fi prezentat celorlalţi şi discutat. cel mai în măsură să aprecieze corectitudinea mesajului (în afara facilitatorului) fiind cel care a văzut desenul original şi a iniţiat transmiterea.ceea ce e normal . Povestea Alege o poveste şi îi taie finalul. Unul din şoferi este străin. Dezbate cu participanţii de ce au ales acea încheiere. Facilitatorul aratş ultimului din fiecare şir un desen simplu (un triunghi. Guvernul decide să înfiinţeze un centru pentru refugiaţi. Plecând din orice colţ vor ei. înmânându-le scrise pe o foaie. neverbal. 61 . Împachetatul Oamenii sunt foarte diferiţi între ei. Mica localitate rurală. Cum reacţionezi? • Joci într-o echipă sportivă în care contactul fizic este important (fotbal. Cum reacţionezi? • Vecinul tău se pare că a aruncat deşeurile de la o construcţie pe un loc viran din spatele casei tale. Cere participanţilor să îi găsească un sfârşit în mod individual. Unul din jucători anunţă că este seropozitiv. o casă. De exemplu: facilitatorul împarte tuturor câte o bucată de hârtie (identică în mărime şi tip) şi zice participanţilor s-o îndoaie în două – pentru început. Trenul tău pleacă peste 20 minute. acum e centrul multor discuţii. care energizează participanţii. Este un joc de comunicare. să se imagineze în postura descrisă şi să spună celorlalţi din grupuleţ ce păreri au.) şi cere apoi ca fiind folosit un deget. B. Cum reacţionezi? • Locuieşti într-un mic sat. Eşti ocupat.). desenul prezentat să fie schiţat pe spatele participantului din faţa sa . Comercianţii nu-i servesc pe refugiaţi. Apoi acesta trasează la rândul său ce a simţit. ei o mai pot împături o dată în două. baschet. în funcţie de sentimentele pozitive sau negative pe care le au cu privire la întâmplările povestite. Cum reacţionezi? Desenul chinezesc Participanţii fac şiruri egale ca număr şi stau unul în spatele celuilalt. handbal. Exemple: • Este ora 17. o mai pot împături o dată şi îndoi apoi încă o dată – până când vine decizia de oprire. Cum reacţionezi? • Eşti martorul unei ciocniri între două maşini. etc. Cum reacţionezi? • Sună telefonul. Aceasta poate fi arătată oricui prin propunerea unui exerciţiu foarte simplu: membrilor unui grup li se cere sp împacheteze acelaşi fel de hârtie. Poliţia soseşte să consemneze faptele.care nu l-a văzut anterior şi deci nu ştie despre ce-i vorba.

Mişcarea voluntarului este o pendulare. Ghicitorul trebuie să ghicească numele persoanei care a produs zgomotul respectiv.. aşa şi identitatea unei persoane este construită din mai multe învelişuri.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! Încrezatorul Este un joc bazat pe încrederea în ceilalţi. Prin greşeală participanţii pot scăpa voluntarul. Miezul cepei sau al identităţii persoanei este în cel mai intim nivel. Ghicitorul spune: “Alarma pentru deşteptare se declansează la ora. el devenind un membru al grupului.invită combatanţii să-şi schimbe locurile în spaţiul de desfăşurare dacă au fost convinşi de partea cealaltă (adversă). După câteva mişcări.indicate ca părţi opuse în spaţiul de desfăşurare. bine ascuns înăuntru. grupurile formate la fiecare afişare a unei “dileme” încep să-şi explice opţiunea şi să convingă pe cei din celălalt grup că greşesc şi nu au dreptate. ceea ce înseamnă că nu sunt permanente • Tinerilor trebuie să li se spună ce să facă • Modernizare înseamnă occidentalizare • Adulţii nu au respect pentru tineri • Putem negocia orice • Personalitatea tinerilor are nevoie de modelare • Religia divide mai mult decât politica Instrucţiune: dilemele nu sunt prezentate cu semnul întrebării (ca întrebări) niciodată! Din poziţiile adoptate (de acord sau împotrivă). Participanţii sunt invitaţi ca din mijlocul spaţiului de desfăşurare să se îndrepte spre direcţia ce le corespunde părerilor la fiecare afişare a dilemelor. Ceapa Ceapa obişnuită are foiţe. în cercul foarte strâns din jurul său.din nou fiind respins de propta grupului. Cel indicat trebuie să imite sunetul unei alarme de ceas. facilitatorii. cu condiţia ca grupul să-şi exercite corect rolul. C. 12 participanţi stau în cerc în jurul lui. a poziţie fixă fiind tălpile.” (spunând un numar între 1 şi 12). Facilitatorul cere participanţilor să se împartă pe grupuri 62 . din mijloc. cu faţa în interior. Abilităţi cognitive – exerciţii şi jocuri Confruntare pe dileme Activitatea se introduce pentru dezvoltarea argumentării şi acţiunii în grup.ce efectueaza arbitrajul . după care voluntarul poate opta pentru căderea în partea opusă sau în orice direcţie . Senzaţia trăită de voluntar este foarte interesantă. Fiecare dintre ei reprezintă o oră pe cadranul unui ceas. Aceasta devine apoi următorul “ghicitor” iar participanţii. Participanţii sunt rugaţi să se apropie cât mai mult între ei. Se culeg doar opţiunile “da” şi “nu” (fără poziţia intermediară de “nehotărât”) . Activitatea reclamă şi un exerciţiu de forţă din partea membrilor grupului. echipa facilitatorilor . La început.ca unul din scopurile vizibile. într-un cerc. funcţie de specificul participanţilor) scrise pe foi mari de hârtie ca de exemplu: • Bărbatul este egal cu femeia • Tinerii sunt cauza majorităţii problemelor din societate • Banii sunt mai importanţi decât democraţia • Drepturile omului evoluează. ale jocului. încercând prin argumentele oferite să-şi câştige adepţi în partea adversă şi astfel să-şi mărească grupul . el rămâne în mijloc până când ghiceşte corect “persoana-alarmă”. prezintă unele dileme (pregătite dinainte. ceea ce este neplăcut. îl vor opri din cădere împingându-l cu palmele la nivelul umerilor lui înapoi în poziţia verticală iniţială. când ea închide ochii se rearanjează în cadranul ceasului. voluntarul este înlocuit de alt participant. O secţiune prin mijlocul cepei dezvăluie diferitele învelişuri ale miezului. pentru ca la sfârşitul fiecărei confruntări (nu mai lungi de 10 minute). Participanţii. evidente. Ghicitorul: O persoană (ghicitorul) stă în mijloc cu ochii închişi. Voluntarul va închide ochii şi se va lasă drept ca o scândură să cadă în orice direcţie doreşte. Palmele fiecăruia sunt la nivelul pieptului gata pentru împingerea voluntarului ce se va situa în mijlocul cercului..

instrucţiunea 20 rezumă exerciţiul doar la primele două puncte! D.şi nu se văd între ele. cultura.prin explicarea pe rând de către grupuri a lucrului pe care l-au efectuat – oferă participanţilor un bun prilej de analiză a ceea ce este identitatea. Rosteşte (tare) prenumele tău 14. DA” 8. prezentat lor pe câte o foaie . Pe spatele acestei coli. Desenează o cruce în colţul din dreapta-jos al acestei coli 10. decojirea cepei . Dupa ce citeşti. sentimentele. înmulţeşte 70 cu 45 13. etc.individual. egalitatea. adună 107 cu 234 16. nu urma decât instrucţiunile 1 şi 2 21. Semnează sub numele tău (colţul drept-sus) 7.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural de lucru şi fiecare să treacă pe secţiune (o jumătate de ceapă schiţată) ceea ce reprezintă părţile cele mai importante ale propriei identităţi. Citeşte totul înainte de a începe 2. Înţeapă de 3 ori coala aici 19.. Înscrie în fiecare pătrat câte un cerculeţ 6. după cum se observă.sus al acestei coli 5. Abilităţi comportamentale – exerciţii şi jocuri Construcţia podului Două echipe (egale ca număr) construiesc simultan două jumătăţi de pod. lipici şi foarfeci. Lor li se cere să aprecieze ce lucruri sunt mai importante pentru ei şi să le plaseze în centru. credinţa. graba unora de a se încadra în timp îi poate face să nu dea curs primei instrucţiuni – care le cere ca întâi să citească toată lista. religia. Identitatea implică o sumă de termeni . DA. etc. Încercuieşte cuvântul “stânga-sus” de la punctul 4 12. Dacă esti primul care ai ajuns la acest punct. Grupurile sunt echipate cu materiale ca hârtie. echipele sunt independente una de alta . strigă: “Eu sunt cel care respect instrucţiunile cel mai bine” 20. adesea identitatea noastră este bazată pe emoţiile momentului. unicitatea. astfel că la suprafaţa cepei pot apare educaţia. în cel mult 3 minute: 1. Pune titlul acestei coli “DA. cunoştinţele. Fiecare persoană are o anume identitate. carton.uneori necunoscuţi chiar nouă înşine! Întelegerea Este un test cu durată a 3 minute. Li 63 . iar cele mai puţin evidente spre suprafaţă. Trasează un triunghi în jurul crucii 11. teritoriul. În josul acestei pagini. Scrie-ţi numele pe colţul drept-sus al acestei coli 3. s. Numără cu voce tare de la 1 la 10 18. Strigă: “urmez instrucţiunile” 15. Încercuieşte cuvântul “numele” de la punctul 2 4. Categoriile folosite pentru aceasta pot include: educaţia. varietatea. Participanţii vor avea de făcut următorul exerciţiu. sub care pot fi sentimentele. etc. Subliniază complet rândurile 6 şi 7 9. Sublinează-ţi prenumele 23. munca. iar în interior sexualitatea.). Adaugă-ţi prenumele în faţa numelui 22. Desenează 4 pătrate în colţul stâng . Pune jos creionul După ce facilitatorul explică participanţilor că au maximum 3 minute pentru a face acest exercitiu şi ei confirmă că au înţeles. La sfârşit.a. De exemplu: uneori diferite părţi ale vieţii noastre ne domină identitatea (a fi mamă. familia. Încercuieşte rezultatul obţinut 17. Adesea putem vedea oameni asemănători cu noi şi îi lua drept identici.

alte “animale” luând startul. la dreapta şi la stânga. bântuit de “rechini” – iar participanţii.de a face două jumătăţi de pod ce îmbinate să fie un pod .să poată fi atins. Ele trebuie să alerge peste picioarele întinse ale celorlalţi participanţi. 64 .. de 3 ori. aşa cum pot . cu picioarele întinse şi tălpile sprijinite de tălpile partenerului de vizavi. care se deplasează prin paşi mărunţi. Ei iau poziţia şezând. susţine. În funcţie de distanţa geografică de la care participanţii au venit la întrunire. este “insula”. Între cupluri este o distanţă de maxim un metru. Procesul necesită din partea tuturor lucrul asupra barierelor fizice şi de comunicare. “Flamingo” nu scot sunete.cu toate evitările lor . etc. bine delimitată. astfel încât “pinguinii” reuşesc . adăugaţi. iar restul sunt “flamingo”. El poate spune că a intrat şi a văzut. etc. “flamingo” se transformă (devin) la rândul lor (în) “pinguini” şi încearcă să atingă alţi “flamingo”. dezvoltă şi întăreşte coeziunea grupului. mai repede. atmosfera depinzând de talentul povestitorului şi dinamica mişcărilor participanţilor. etc. ☺Insula Este un exerciţiu fizic ce favorizează. delegaţii trebuie să-şi clarifice cât mai multe amănunte despre lucrul celeilalte echipe. raportat proporţional cu ei. ca să fie bine pozitionaţi.. “Flamingo” dau graţios şi lent din “aripi” şi umblă cu “încetinitorul”. participanţii sunt invitaţi să se aranjeze în jurul “insulei”. cele două jumătăţi de pod trebuie să se îmbine . participanţii au şi posibilitatea de a-şi face o imagine faţă de locurile de unde sunt originari – pentru aranjarea lor în jurul “insulei” fiindu-le permisă colaborarea / consultarea între ei. Scopul lor este de a face un tur peste picioarele întinse ale tuturor şi a reveni la locul ce l-au avut. în timp ce povestirea continuă. Nu conteaza numărul participanţilor. Jocul dezmorţeşte pe toată lumea. ca membri ai aceluiaşi grup. astfel încât scopul activităţii . Flamingo si pinguinii Flamingo este o pasăre cu gâtul şi cu picioarele foarte lungi.). pentru câte un minut la intervale de 20 minute. “supravieţuiesc” doar împreună pe mica “insulă”. urşii. cultură şi comportament propriu.funcţie de identitate. Grădina zoologică Participanţii formează două şiruri paralele faţă în faţă.şi spune că acea zonă. Odată atinse. Facilitatorul – în relatarea sa – poate repeta “animalele”. Jocul explorează diferitele abordări ale indivizilor şi grupurilor ca întreg . încercând să le atingă. caţăre. Dar nu acesta este scopul principal al jocului! Odată aranjamentul făcut. Scopul jocului este de a face pe toată lumea “pinguini”.eforturile lor fiind o rezultantă a cooperării şi solidarităţii manifestate între participanţi. Facilitatorul alege un mic perimetru (să zicem de un metru pătrat) în spaţiul unde are loc întrunirea .eventual să fie identice.să le ajungă. La întâlnire. Apoi. perechile astfel “botezate” se ridică.iar atunci când sunt pronunţate respectivele animale. participanţii vor avea de ajuns pe “insulă” în timpul cel mai scurt şi vor trebui să fie toţi înăuntru. La început. Îndemânarea în construcţia podului de hârtie nu este prea importantă. Astfel aranjaţi.dacă participanţii îşi dau silinţa de a nu cădea în “apă” şi deci de a colabora între ei pentru a-i atinge scopul. el reprezintă poziţia de start a jocului: la semnalul facilitatorului. “Flamingo şi pinguinii” este un joc de energizare care necesita spaţiu deschis pentru practicare. “Insula” se găseşte în mijlocul unui “ocean” adânc. desigur că participantul venit de la cea mai mare distanţă va fi cel mai departe de “insulă” iar gazdele chiar lângă ea. doi voluntari sunt “pinguini”. ei vor fi nevoiţi să se îngrămădească. înghesuie. Rezultatul depinde de abilităţile delegaţilor de a aduce echipelor cărora aparţin cât mai multe informaţii despre lucrul celeilalte părţi şi munca în echipă. între participanţi. la jumătatea distanţei dintre ele (teritoriu neutru). Ca atare. Jocul este amuzant . facilitatorul începe să povestească o vizită imaginară la grădina zoologică. delegaţii fiecărei echipe nu au voie să ia notiţe la aceste scurte întruniri.. ceea ce face jocul deosebit de amuzant. “Pinguinii” scot ţipete scurte dar multe (“A”) şi încep să umble printre restul “păsărilor”. lăţime. formă.) necunoscute fiecărei părţi. Facilitatorul denumeşte pe rând perechile cu diverse nume de animale (de exemplu: cangurii.canguri . la sfârşitul activităţii (după maximum o oră). Pinguinul este o pasăre mai mobilă.Un start bun în viaþã! Un start bun în viaþã! se permite contactul printr-un reprezentant. cu mişcări leneşe. lungime. Desigur că sunt multe detalii tehnice (ca înalţime.

. Cluadia Coadă. Fundaţia Pro WOMEN (2008) – „Abilităţi de viaţă independentă – Ghid de aplicaţii practice adresat profesorilor şi consilierilor” 4. Ludmila Mazîlu (2005) – “Deprinderi de viaţă – Manual pentru clasele 5-7”. (2003) – „Consiliere educaţională. Cluj Napoca 5. Editura ASCR. Miclea M. Cluj Napoca 65 . Activităţi pentru clasele IX-XII”. Cezar Gavriliuc. Editura sinet. Iosif Moldovanu. Lemeni G. Republica Moldova 3. Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (2007) – “Instruire şi sprijin pentru dezvoltarea abilităţlor de viaţă ale coppilor şi tinerilor” 2.Dezvoltarea abilitãþilor de viaþã ale tinerilor din mediul rural Bibliografie 1. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere”. Daniela Platon. Baban A. Editura Ştiinţa. Elena Racu. (2004) – „Consiliere şi orientare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful