P. 1
Manual de Intelepciune Pentru Oamenii de Rand

Manual de Intelepciune Pentru Oamenii de Rand

|Views: 4|Likes:
Published by andrei_ciobotaru_6

More info:

Published by: andrei_ciobotaru_6 on May 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/03/2013

pdf

text

original

Sections

  • PREFA
  • CUVÂNT ÎNAINTE
  • INTRODUCERE
  • PRINCIPII FUNDAMENTALE
  • 1. Prima lege
  • 2. Primatul vie ii
  • 3. Pl cerea i sensul vie ii
  • 4. Autonomia
  • 5. Pruden a
  • 6. Modera ia
  • 7. T ria
  • 8. Obiectivitatea
  • 9. Principiul fundamental
  • 10. Circumspec ia
  • 11. Problemele celorlal i
  • 12. Discre ia
  • 14. Simpatia
  • 15. Fidelitatea
  • 16. Solidaritatea
  • MORAL , ETIC I ÎN ELEPCIUNE
  • I. Morala
  • II. Etica
  • III. În elepciunea
  • IV. Moral i în elepciune
  • V. Morala religioas
  • APENDICE
  • TABLA DE LEGI
  • TABLA METATEOREMELOR
  • POSTFA

1

Joseph-Maria BOCHENSKI s-a n scut la 30 august 1902, în localitatea Czuszov (Polonia central ). Tat l s u a fost doctor în tiin e economice, proprietar funciar i industrial, iar mama provenea dintr-o familie nobiliar (contes , n. Dunin-Borkowska). A urmat studiile liceale la Lvov, apoi a f cut studii juridice la Universitatea din Lvov, studii economice i sociologice la Universitatea din Poznan, studii filosofice la Poznan i la Universitatea din Fribourg (Elve ia) i studii teologice la Universitatea „Sfântul Thomas” din Roma. A fost doctor în litere (filosofie, istoria filosofiei i pedagogie), doctor în teologie i doctor honoris causa al Universit ii „Notre Dame” din Indianapolis, SUA. A fost profesor de logic , de filosofie i de istoria filosofiei la diferite universit i din Cracovia, Roma, Fribourg, Indianapolis, Los Angeles, Kansas, Pitsburgh, Alberta at Edmonton. A fost, de asemenea, decan i rector al Universit ii din Fribourg. Din anii '40 pân la moartea sa, care a survenit la 8 februarie 1995, a tr it în Elve ia. Convertit la cre tinism în timpul studiilor sale teologice (a intrat în ordinul dominicanilor), P rintele Bochenski a fost o personalitate cople itoare. Este autorul a peste treizeci de volume de istoria filosofiei i logic dar a publicat i o serie întreag de lucr ri de critic a comunismului fiind, în acest sens un sovietolog reputat, director al Institutului „Ost-Kolleg” dinKoln. Manual de în elepciune pentru oamenii de rând este o lucrare târzie - a fost scris la 90 de ani - care demonstreaz , urmând o logic strict i supl în acela i timp, c merit s facem eforturi pentru a tr i o via îndelungat i fericit , chiar dac „de ert ciunea de ert ciunilor, toate sunt de ert ciune”.

JOSEPH-MARIA BOCHENSKI MANUAL DE ÎN ELEPCIUNE PENTRU OAMENII DE RÂND

MANUAL DE ÎN ELEPCIUNE PENTRU OAMENII DE RÂND
Argument: VASILE IGNA Prefa : KORNELIUS POLITZKI Postfa : EDWARD SWIDERSKI Traducere: MIRCEA PETEAN EDITURA LIMES Cluj-Napoca, 2003
Editor: MIRCEA PETEAN Coperta: CRISTIAN CHE U Lector: VOICHI A-MARIA SASU

JOSEPH-MARIA BOCHENSKI

2

© Kornelius Politzky, 1995 Prima edi ie în polonez Podrecznik Madrosci, Philed Krakow, 1994 © Editura Limes, 2003 pentru limba român Str. Snagov, 3/19 3400 Cluj-Napoca Tel/fax: 0264/544109; 0723/194022 Email: edituralimes@yahoo.com ISBN 973-7907-14-0

ARGUMENT...................................................3 PREFA ........................................................4 CUVÂNT ÎNAINTE.......................................6 INTRODUCERE.............................................7 A. PRINCIPII FUNDAMENTALE.................8 1. Prima lege.....................................................9 2. Primatul vie ii...............................................9 3. Pl cerea i sensul vie ii...............................11 4. Autonomia...................................................13 5. Pruden a.......................................................15 6. Modera ia.....................................................18 7. T ria.............................................................20 8. Obiectivitatea...............................................21 B. REGULI DE COMPORTARE FA DE APROAPELE...........................................................22 9. Principiul fundamental.................................22 10. Circumspec ia.............................................23 11. Problemele celorlal i...................................25 12. Discre ia......................................................26 13. Distan a.......................................................27 14. Simpatia......................................................27 15. Fidelitatea...................................................30 16. Solidaritatea................................................31 C. MORAL , ETIC I ÎN ELEPCIUNE.....33 I. Morala............................................................33 II. Etica..............................................................35 III. În elepciunea...............................................36 IV. Moral i în elepciune.................................38 V. Morala religioas ..........................................39 APENDICE.......................................................42 TABLA DE LEGI.............................................42 TABLA METATEOREMELOR......................44 POSTFA .......................................................45

CUPRINS

ARGUMENT
Când într-o dup -amiaz canicular de iunie 2003, în salonul Q 112, de la etajul al XVI-lea al Spitalului Universitar din Berna, a intrat P rintele Kornelius Politzki, inând o c r ulie în mân , am avut impresia c e vorba despre unul dintre 3

numero ii „misionari” în c utare de prozeli i, atât de frecvent întâlni i în spitalele din toat lumea. Dar cartea pe care mi-o aducea P rintele Kornelius - pe care nu-l v zusem niciodat pân atunci - nu era nici de rug ciuni, nici una propov duind cine tie ce credin , mai mult sau mai pu in ezoteric . Am citit-o pe ner suflate în aceea i sear , în edi ia sa francez , urmând altor traduceri europene. Autorul, Joseph-Maria Bochenski, vestit profesor de filosofie, elve ian de origine polonez , fost rector i decan al celebrei universit i din Fribourg, mi s-a revelat dintr-odat în toat complexitatea gândirii sale. O complexitate, as zice, de o infinit simplitate i coeren . C ci Manualul s u cuprinde o suit de reguli, „porunci” i norme ce sunt, mai degrab , pove ele unui b trân care, v zând i înv ând multe, încearc s înve e pe al ii. E o mare generozitate în aceast carte, o pedagogie subtil care e expresia unei depline libert i interioare. Profesorul Bochenski este un om care gânde te liber, pe deplin deta at de prejudec i, preluând din patrimoniul filosofiei universale i din morala cre tin acele reguli care, îndemnând pe om s fie în elept, îl pot ajuta sa fie fericit. Ori, mai pu in nefericit. Grija principal a acestei c r i este de a nu fi, cu orice pre , original , ci de a fi util . S - i ofere, cu alte cuvinte, o hran care te ajut s tr ie ti, s cre ti i s te dezvol i normal. O hran pentru suflet, pentru ca sufletul s fie lini tit i împ cat cu sine însu i. Absen a spiritului moralizator, rudimentar i agresiv, extrema simplitate cu care sunt formulate „regulile de în elepciune”, le fac pe acestea repede în elese i asumate. Din acest punct de vedere Manualul nu este, probabil, o carte care „vindec ”, dor e, cu certitudine, o carte care ne înva s fim în elep i. Adic s tr im în acord cu natura noastr profund , s nu ne falsific m cu bun tiin , s nu ne am gim, s nu ne îndep rt m prea mult de esen . Pendulând între un scepticism „luminat” i un epicureism temperat de „în elepciune”, Manualul profesorului Bochenski e o „carte de c p tâi” ce ne îndeamn s ne conducem via a cu pruden i permanent grij , dar s ne bucur m de ea ca de singurul dar ce ne-a fost dat. Vasile Igna, Berna, 22 iunie 2003

PREFA
Dup cinci ani de la moartea P rintelui I J. M. Bochenski, fo tii s i studen i in s -i mul umeasc profesorului lor de filosofie, care a fost de asemenea rector i decan al Universit i din Fribourg; ei doresc s - i manifeste astfel recuno tin a editând aceast carte. În arhiva P rintelui Bochenski, am g sit o încercare de traducere a prezentei lucr ri i ne-am gândit s-o punem la punct în vederea edit rii ei în limba francez . Aceast c rticic intitulat Manual de în elepciune pentru oamenii de rând este o lucrare interesant i provocatoare în egal m sur . P rintele Bochenski a scris-o ini ial în polonez . A fost un mare succes editorial, drept urmare prima edi ie s-a epuizat rapid. Acest text, care a sedus o bun parte a intelighen iei poloneze, nu a fost, din p cate, acceptat de c tre teologi, în Polonia, acest opuscul a fost deja reeditat de patru ori. 4

P rintele Bochenski crede c exist posibilitatea de a crea o nou tiin care s abordeze problema în elepciunii. moral . el a iubit viteza. poate îns mai bine ordonate i mai ales sistematizate. Exist mul i oameni care se simt pierdu i în via . Acesta a ezitat îndelung c ci interesul s u pentru filosofia practic era foarte mic. Acesta a fost cazul lui însu i c ci spiritul s u a r mas vioi pân în ultimele clipe ale vie ii. Îns el este i un filosof universal care i-a cunoscut personal pe Sartre. În ultima parte a lucr rii g sim distinc iile metodologice dintre în elepciune. culegerile de proverbe etc. Aforismele lui Schopenhauer sau Despre fericire. etic i teologie.i expun vederile referitoare la subiectul în elepciunii. prieten cu Carnap. Pentru P rintele Bochenski. Quine. Ingarden. Nu e u or s tr ie ti cu în elepciune dar în cele din urm te sim i mai fericit astfel. atunci când membrii seminarului filosofic polonez din Fribourg iau spus c marii filosofi analitici scriseser i despre problemele în elepciunii. Mai mult. înaintea mor ii sale.i recape i prospe imea de spirit. Totu i. Aceast tiin ar â o tehnologie a vie ii s n toase. Ea s-ar putea servi de rezultatele altor tiin e. Nu trebuie s confund m teologia moral i etica cu regulile de via care se g sesc în aceast carte. el a început imediat s lucreze la al s u Manual de în elepciune pentru oamenii de rând. Întotdeauna. Gadamer. filosofia. preferând mai degrab filosofia tiin ific . Tarski. P rintele Bochenski este. Regulile din aceast carte se situeaz între egoismul pozitiv (s n tos) i dragostea de sine. P rintele Bochenski era maestrul lucr rilor de mici dimensiuni care ne dau esen a problemelor în doar câteva pagini. Consult psihologi sau psihiatri i g sesc la ei acelea i reguli ale în elepciunii ve nice expuse în aceast carte. de la reguli foarte simple i raionale. Care este scopul practic al acestei carp? Cred c aceasta poate £ un ajutor în ceea ce prive te educa ia. i-a cerut P rintelui Bochenski s . înainte de toate. Russell. P rintele Bochenski a spus întotdeauna c nu trebuie privit ca un „guru”. trebuie s tii s . de Epicur. i cu prec dere la volanul ma inii sale. Bochenski credea c . Ei nu mai sunt credincio i i gândesc c morala este un domeniu rezervat Bisericii.i schimbi interesele tiin ifice i pasiunile. acelea i reguli ca la al i filosofi. Nu trebuie s o amestec m cu teologia moral cre tin .El este scris în acela i spirit filosofic ca Medita iile lui Marc Aureliu. Jaspers. precum psihologia. Levinas. teoria deciziilor. sociologia. ca s . dar din p cate n-a reu it s -l termine. un filosof analitic. Maritain. Church. Eliade. a pilotat chiar i avioane. nu trebuie s ne gândim c în elepciunea este etica privat a lui Bochenski. Popper. în diferite perioade ale vie ii. cu prilejul simpozionului dedicat anivers rii celor 80 de ani de via ai lui Bochenski. De altfel. Profesorul Guido Küng a fost cel dintâi care. el începuse s preg teasc un document intitulat Manualul în elepciunii Evangheliei. P rintele Bochenski a scris acest manual la vârsta de 90 de ani. Trebuie s progresezi în via i pentru aceasta este necesar s începi pas cu pas. Acest gen de activitate este destul de 5 . literatura. Într-adev r. În Manualul de în elepciune pentru oamenii de rând se g sesc reguli practice de via . Chisholm. Este o lucrare pur filosofic iar nu teologic . în elepciunea este o tiin aparte.

l-am redactat în primul rând pentru mine. ci acelea ale în elep ilor de odinioar . o oper original . icicolo. Nu este vorba decât de o alegere din vastul ansamblu de legi de acest fel. P rintele Bochenski a fost un om foarte competent. La Fontaine i Kipling. În ceea ce m prive te. s-a întâmplat la fel. nu sunt deci propriile mele gânduri. Acest efort este urmat ast zi de o jum tate de duzin de discipline tiin ifice. în alte p r i. Marc Aureliu. Aceast m rturisire ridic o problem . Ceea ce public eu aici. S -i men ion m doar pe Cicero. s dai dovad de o curioas neîn elegere. în principiu. Au fost re inute doar regulile cele mai generale. dac vom numi „în elepciune” i morala religioas . Expozeurile clasice nu m mul umeau deloc. în acela i timp. înclin s consider susnumitul pluralism drept fals. vor nega acest lucru. privind. Numeroasele principii care se aplic persoanelor aflate în pozi ii diriguitoare nu i-au g sit nici ele locul aici. de pild . nef cându-se nici o men iune la preceptele particulare. partizani ai unui pluralism foarte popular ast zi. Epictet. în aceste condi ii. nu citez. în alte culturi. el cuno tea via a nu numai din punct de vedere teoretic. când circuli cu mare vitez . f r a vorbi despre sistemele morale care de obicei con in multe precepte sapien iale. se cuvine s spun c sursele din care mi-am împrumutat referin ele sunt înainte de toate grece ti: Aristotel. P rintele Bochenski i-a d ruit corpul tiin ei. Voi fi întrebat. poate.simptomatic pentru personalitatea sa. stoicii. O în elepciune atât de unilateral greceasc ar putea tinde la universalitate? Mul i contemporani. pe nimeni cu excep ia. iubirea. În general. diversele c r i de „în elepciune” cuprinse în Biblie. precum i literatura ascetic a marilor religii care ofer numeroase alte exemple. Exist un mare num r de lucr ri de acest gen. sunt prea pu in sistematice (ceea ce este de în eles deoarece n-au fost 6 . câte unui poet c ruia îi datorez o expresie deosebit de atr g toare. Urmând exemplul lui Wittgenstein. G sesc c pretutindeni omul are acelea i caracteristici i acelea i temelii i c în elep ii greci au în eles cel mai bine aceast idee. într-adev r. Epicur. desigur. ci i din punct de vedere practic. mai 2000 CUVÂNT ÎNAINTE Ve i g si în acest manual câteva precepte ale în elepciunii pe care le-am deprins de la vechii în elep i în cursul lungii mele vie i. ai nevoie de reflexe pentru a putea efectua rapid o sintez . de ce am compus acest manual i de ce îl public? Ei bine. Este suficient s amintim culegerile de proverbe. Voiam s tiu ce este în elepciunea acestei lumi. preceptele enumerate aici nu formeaz singura în elepciune universal . dac vom distinge în elepciunea de morala religioas . A vrea s produci. Kornelius Politzki Pensier. ar însemna. comer ul. El era un cre tin cu un orizont infinit de gânduri i de curaj. În cursul istoriei noastre europene s-a depus un mare efort în elaborarea regulilor în elepciunii. politica i r zboiul. În schimb.

din faptul c profes m o anumit credin .3) dar. Aceast mic lucrare este o carte provocatoare. în bun tatea lor. Este destul s te gânde ti la o violent durere de 7 . Pe de alt parte. Nu doresc nici s par un în elept nu numai pentru c acest lucru ar fi o eroare dar i pentru c aplic cu grij preceptul 10.de n-ar fi decât pentru simplul fapt c am inut s tr iesc dup evanghelie. v. Vreau s -i provoc s gândeasc . 1. toate. poate. Publicând un manual de în elepciune.l sând la o parte faptul c multe legi ale în elepciunii sunt identice cu cele ale moralei . A vrea s -l asigur pe cititor c nu sunt un în elept i nici nu doresc deloc s par a a ceva. INTRODUCERE Precum zeul Ianus. ne spune s ne bucur m de via (3). În fond. o confuzie între în elepciune. cu câteva excep ii (Epictet). Când în elep ii spun c tot ceea ce exist este z d rnicie.spunând c aici este vorba despre în elepciunea acestei lumi. pe de o parte. a a cum le concep eu (capitolul C). sunt prolixe. Pe de alt parte. 20): „Oare n-a ar tat Dumnezeu drept nebun în elepciunea lumii acesteia?” i c invers. pe de alt parte i în ciuda acestei afirma ii. în elepciunea are dou fe e. în elepciunea expus în aceste pagini este foarte diferit de morala cre tin tradi ional . Ori. Aceast antinomie fundamental pretinde câteva explica ii. Dar atunci.redactate de oameni de tiin ci de profe i i de scriitori).2: ceea ce cred al ii despre mine mi-e absolut indiferent. În ceea ce m prive te. de ce s public aceast carte? Pentru c . mie mi se pare c mul i cre tini î i fac iluzii cu privire la acest subiect i tr iesc dup principiul „a împ ca i capra i varza”. profesez a adar nebunia evanghelic i nu îmi propun deloc s recomand în elepciunea acestei lumi. m expun acuza iei de a preda imoralitatea i de a corupe tineretul. încât am crezut util s adaug în corpul acestei lucr ri (capitolele A i B) câteva considera ii teoretice privitoare la moral . mi se va aduce obiec ia. La sfâr itul vie ii mele. A-ceast obiec ie m pânde te cu atât mai mult cu cât. sunt cre tin. moral i etic . ce este doctrina pe care nu o vrea. câ iva prieteni mi-au atribuit acest titlu. Voi r spunde acestei acuza ii . etic i în elepciune. îmi dau seama perfect cât de tare i cât de grav am p c tuit împotriva principiilor în elepciunii . ei nu în eleg s nege c exist lucruri demne de a fi râvnite. c totul este z d rnicie (4. În fine. despre care Sfântul Pavel a scris (I Cor.în ochii p gânilor (ib. * * * Însu i conceptul de în elepciune pare a fi atât de r u cunoscut. Dimpotriv . ceea ce ine de datoriile fundamentale ale filosofului. de regul . „cuvântul crucii nebunie este” . c vreau s par un în elept. 18). filosofic . nu rezult c trebuie s le ignor m pe celelalte. descop r într-însele. Ne înva . Numai un prost ar putea pretinde c astfel de lucruri nu exist . cel ce se leap d de o credin ar trebui s tie ce respinge.

Toate celelalte sunt aplica ii. Legile în elepciunii ne înva cum s ac ion m ca s nu o irosim. Principiile fundamentale pot fi clasate în opt grupe. prima fa a în elepciunii: de ert ciunea de ert ciunilor i totul este de ert ciune. nu exist contradic ie între doctrina z d rniciei i preceptul pl cerii. Mul imea tie c omul individual este z d rnicie. Mai mult. mai cu seam . Ea crede a-l fi g sit. de pild . în elepciunea se opune umanismului i na ionalismului. f r nici un fel de importan . neexistând decât timp de o frac iune de secund cosmic . de asemenea. Prin urmare. Libertatea uman este teribil de limitat . Le divinizeaz i se identific cu ele.nu sunt în lume decât fragmente lipsite de importan . al sensului vie ii i al pl cerii (3) fie cu 8 . Tot ceea ce este. R d cinile acestei prostii sunt limpezi. chiar dac mai durabile decât individul. Dar aceast frac iune este tot ceea ce el are la dispozi ie. P mântul. O-mul nu este decât un foarte mic i neputincios fragment din univers. c nimic nu este durabil. Dar ea are i o a doua fa : înv tura cu privire la ceea ce trebuie f cut în aceast situa ie tragic . Dar nu e decât înc o prostie c ci aceste entit i. nu despre aceasta este vorba. în umanitate sau în na iune. fie în vederea finalit ii ac iunii: principiul priorit ii vie ii (2). sunt. Un poet a spus-o foarte bine: „s ne bucur m de via c ci nu tr im decât o singur dat ”. Prin urmare. adic de legile naturii. Ea vede într-însele expresii ale prostiei umane. precum i toate operele sale . s ne aminteasc astfel c omul însu i. este un veritabil cimitir al civiliza iilor i al na iunilor moarte. . Con tiin a z d rniciei a tot ceea ce suntem i întâlnim în lume nu exclude ac iunea ci o impune.trebuie s ne bucur m de via .din i pentru a. este relativ i trec tor. 1. zadarnice. toate sunt de ert ciune (Ecl. Totul se afund în neant. în al doilea rând. Prima cuprinde principiile fundamentale iar a doua legile care vizeaz aproapele. E mai întâi prima lege a în elepciunii (1). În elep ii voiau.civiliza ii. via a noastr interioar depinde în mare m sur de pasiuni i de sentimente. Acel „memento mori” din secolul al XV-lea i acel „carpe diem” antic nu sunt decât cele dou fa ete ale aceleia i legi a în elepciunii. Prin urmare. orice s-ar spune. Aceasta este. a adar. A PRINCIPII FUNDAMENTALE Preceptele în elepciunii men ionate în acest manual se împart în dou clase.i da seama c cel ce sufer trebuie s socoteasc suprimarea acestui r u ca pe ceva ce nu-i deloc zadarnic ci foarte de dorit. „C ci” tocmai pentru c totul este z d rnicie f r consisten . cuceriri ale tiin ei etc. Biblicul adagiu: „de ert ciunea de ert ciunilor. 2) semnific mai întâi faptul c nici un lucru i nici un eveniment din lumea a-ceasta nu are valoare absolut i. va c uta deci altceva care ar avea o valoare absolut .

în raport cu modul ac iunii: principiile pruden ei (5). Prin urmare. c ultima parte a legii noastre este o abreviere a celei de-a patra porunci biblice „ca s . plant . a adar este lipsit de necesitatea proprie legilor morale.i fixezi drept scop o via lung i bun . de pild .privire la ac iune ca atare: principiul autonomiei (4) i. Îi este atribuit marelui în elept englez Whitehead urm toarea defini ie: a fi ra ional (adic în elept).i asigure o via lung i fericit . Nu este în elept ci prost.i fie bine i s tr ie ti ani mul i pe p mânt” (Deut. Este o axiom din care . În elepciunea. cel ce. este dialectic .i risc inutil via a. Se poate spune i c . Aceast lege corespunde uneia dintre legile fundamentale care guverneaz organismele vii. înseamn în primul rând a tr i. Ar mai fi de notat. este o axiom . modera iei (6). în numele a ce ac ioneaz omul în elept? Dac adres m aceast întrebare oamenilor simpli. 16). ob inem întotdeauna acela i r spuns: în eleptul ac ioneaz ca s .i face du mani f r motiv. Când este vorba de celelalte legi. aceast lege se aplic în mod universal i f r excep ie. Dar. Legea noastr nu este o lege moral . contrar moralei. Dar omul este un animal deosebit astfel încât el poate înc lca legile biologice. dar cu judecat . Pe de alt parte. adic ele nu trebuie în elese ca fiind întru totul universale. 1. diferen e de opinie apar atunci când este vorba despre interpretarea sa. Pentru 9 . Ac ioneaz în a a fel încât s tr ie ti fericit îndelung. Prost este i cel ce se dest inuie te oricui ca i cel ce. 5. tot ceea ce o contrazice este o prostie.cu datele experien ei . Pentru simplul fapt c în elepciunea pretinde s . În con tiin a sa. Fiecare poate s i-o asume sau s-o resping . în al treilea rând a tr i i mai bine. Primatul vie ii Primul principiu determin scopul oric rei ac iuni umane: via a lung i fericit . 2. Fiecare organism. dar o axiom liber acceptat . aceste legi corespund unor reguli c rora poate s li se supun sau nu. contrar tuturor celorlalte precepte ale în elepciunii. t riei (7) i obiectivit ii (8). Aceasta este prima i cea mai important lege a în elepciunii. de asemenea. adic în ceea ce prive te sensul expresiei „via lung i fericit ”. însu i conceptul de în elepciune depinde de aceste interpret ri. Aceast opinie universal împ rt it poate fi prezentat sub forma urm toarei legi: 1. invers. principiul modera iei (6) trebuie s fie subîn eles. în timp ce toat lumea pare a fi de acord în ceea ce prive te acest principiu. bacterie sau animal încearc s o fac cât se poate de bun . în al doilea rând a tr i bine.se deduc toate celelalte legi. Vom discuta aceast diferen în capitolul C (2). Dou remarci au importan aici. Prima lege În ce scop.

drumurile aflându-se sub focul du manului. Morala i în elepciunea iau. dup el. el r mâne sceptic. ne recomand s veghem asupra vie ii. aceast leg tur este stabilit prin voin a persecutorului. Principiul primatului vie ii cuprinde dou p r i. deci. în aceast privin . nu te l sa ucis! În elepciunea reia acest adagiu care este. moartea sa. via a fericit este via a aici. E chiar de mirare s vezi cum acest om. de pild . via a fericit . via a i s n tatea. încercând în chip fraudulos s ascund sub expresia „via fericit ” ceva cu totul diferit. de altfel. În timpul b t liei de la Monte Cassino. Conform acesteia. Cu toate acestea. Morala distinge net martiriul de sinucidere. Când cineva vrea s -l conving c via a fericit const . o via f r suferin e. 10 . saltul de la etajul al 15-lea. În prima. în cazul sinuciderii. pozi ii foarte diferite. în elepciunea lui îl înva . probleme privind situa iile limit ale martiriului i sinuciderii.01. Nu fi prost. tie s în eleag limpede esen ialul: ceea ce este. înso it de pl ceri i tr it în bun stare i într-un anturaj pl cut: este o via de activitate mul umitoare în bune rela ii cu ceilal i Nu un singur ideolog s-a f cut vinovat. Se pare îns c omul de pe strad tie s se apere cum trebuie împotriva acestei în el torii. Pentru ea martiriul este o sinucidere c ci sinuciderea este un act care atrage dup sine în chip necesar moartea sinuciga ului.i. nu dovedim juste ea preceptelor ci doar c ele sunt consecin e ale principiului fundamental. de pild . care devine atât de u or victima ideologilor. const exclusiv în aceea c . Regula echivalent primei p r i este urm toarea: 2. pe p mânt. Protejeaz . Or. saltul de la etajul 15. Dar. martirul împline te. aici. de pild . iar în a doua asupra vie ii fericite. via a lung i fericit este via a din ceruri. de pild . ca. în cazul martiriului. g sim i interpretarea profan cea mai natural i cea mai comun . în supunerea oarb fa de legile moralei i ale poli iei. într-adev r. în acest punct. A adar.are ca scop propria moarte. de în el torie. moartea este legat de act prin legi naturale. erau m rginite de pancarte pe care scria: 2. printre numeroasele interpret ri ale „vie ii fericite” (dintre care majoritatea au. un astfel de act atunci când refuz s . Întâlnim. el însu i.un musulman. totu i. în timp ce. pentru c dup ea sinuciga ul . un caracter religios i apar in deci mai degrab moralei religioase decât în elepciunii). Diferen a între un astfel de refuz i. c trebuie s moar într-un r zboi sfânt.i tr deze cauza în condi iile în care acest refuz are drept consecin .spre deosebire de martir . se cuvine s amintim faptul c în elegem s prezent m aici consecin ele acestei interpret ri a cuvântului „în elepciune”. Ca s evit m neîn elegerile. pentru în elepciune. aceast distinc ie nu este esen ial . consumarea unei otr vi etc. în chip necesar. evident. înainte de toate.

Justificarea acestui precept este u oar . Prezentat astfel. 2. Preceptul ei este: 2. pentru a te putea bucura de via . cum zice poetul. Când via a î i pare negre it i iremediabil de nesuportat. ea interzice martiriul care este pentru ea sinucidere nelegitim dar recomand aceea i sinucidere într-un caz particular. Str duie te-te s ai pl cere i cât mai pu in durere posibil. S ne imagin m un om care sufer îngrozitor i care tie c nu va g si u urare. s remarc m c .i zilele. Vedem intuitiv c acest om.i via a deasupra tuturor celorlalte lucruri. nu tr im decât o singur dat . poate s nu asculte de el. 3. 31). Deoarece. Sensul i fericirea nu sunt acela i lucru. În eleptul nu risipe te. cineva care evit un pericol sau încearc s înving o suferin are desigur un sens în via dar asta nu 11 . Aceast lege este. Anumi i filosofi au ridicat chiar înc lcarea sa la demnitatea unei datorii morale. morala consider orice via drept valoare superioar .1. Vechii în elep i spuneau „porta sem-per aperta est” . deci. ia. Aten ie! Aceast lege nu este valabil decât în cadrul principiului modera iei 6 (a se vedea i legea 6. el este probabil pricin de cel mai mare scandal în ochii moralistului.u a este întotdeauna deschis . dac preceptul primatului vie ii este indubitabil în în elepciune. înainte de toate trebuie s tr ie ti i s fii s n tos. nici o firimitur de pl cere pe care via a i-o ofer .Pe de alt parte. trebuie s se sinucid . Acest principiu poate fi formulat i dup cum urmeaz : 3. plaseaz . în timp ce în elepciunea nu atribuie aceast valoare oric rei vie i ci doar vie ii fericite. principiul pare evident c ci corespunde uneia dintre legile fundamentale ale vie ii. De pild . Pl cerea i sensul vie ii 3. Bucur -te de via . aceast via trebuie s aib un sens. În sfâr it. o consecin a direct a principiului fundamental.2.1. Nici o via a fericit nu este posibil altfel. ea îns i. Îns omul. C ci. i s n tatea Circumstan ele excep ionale sunt acelea care impun sinuciderea. Ca urmare. ca s ai parte de o via a fericit . Exceptând situa iile excep ionale. i probabil doar omul. dac admite prima lege a în elepciunii. Or. Un r spuns implicit la problema cunoa terii a ceea ce este o via a de nesuportat va veni dinspre considera iile privitoare la cea de-a doua parte a preceptului nostru care ne cere s avem o via a fericit . el nu are deci nici o posibilitate s duc o via fericit .

De unde legea: 3. Oamenii urm resc ni te scopuri. aici exist deci dou legi ale în elepciunii. la un moment dat. toat via a sau aproape pare a fi mediatizat . sunt alunga i de un scop la altul f r încetare i f r odihn . de pild .. Ca s o evi i. 12 . i a a mai departe. M trezesc. Via a unui om are un sens. Sfatul care poate fi dat oamenilor care trebuie s ias la pensie este acela de a. Se poate spune c via a sa este un amestec de tendin i pl cere. i mai întâi m gândesc s m sp l ca la ceva necesar pentru a putea s merg la gar . Cu toate acestea. dac în acest moment el tinde înspre un scop sau se bucur de prezent (una nu o exclude pe cealalt ). Aici se pune problema rela iei dintre pl cere i tendin . Cauza pare a fi chiar pierderea scopurilor care trebuie atinse.i preg ti retragerea g sind noi sarcini i fixându. Trebuie s d m prioritate scopurilor în fa a pl cerii sau. S ai mereu un scop de atins. Contrariul a ceea ce pretinde aceast lege poart numele savant de „mediatizare universal ”. apoi s merg la gar ca s iau trenul de Berna. Acela i gând poate fi exprimat i în felul urm tor: 3..i noi obiective. F în a a fel încât via a ta s aib întotdeauna un sens.21. pl cerii în fa a scopurilor? Nu exist un r spuns general la aceast întrebare. asta ca s ajung la Berna. f r excep ie.22.221. În acest fel.2. trebuie s existe în aceast via clipe de pl cere pentru ceea ce este prezent. f r nici o înclina ie înspre un scop anume. Or. Acesta este unul dintre perceptele de în elepciune înc lcat cel mai des. Înva s tr ie ti în prezent. î i concep existen a exclusiv ca pe o tendin înspre ceva. via a are sens i atunci când omul nu tinde c tre nici un scop ci se bucur de clip . s -l întâlnesc pe acest prieten ca s -i cer ajutorul.înseamn c l-am putea numi fericit. a sarcinilor care trebuie îndeplinite. Se tie c mul i oameni se îmboln vesc sau mor imediat dup ce au ie it la pensie. s -i cer ajutorul pentru. Bucur -te de clip . Prima are în vedere scopurile: 3. s merg acolo ca s întâlnesc un prieten. invers. 3. Aceast mediatizare o v duve te de sens c ci seria scopurilor subordonate unele altora va fi întrerupt de moarte. ca mijloc pentru un scop. exist mii de scopuri i de sarcini posibile de s vâr it în via a fiec rui om. Ea const în a concepe totul. valabil în orice împrejurare. Sensul vie ii este deci o condi ie necesar dar nu i suficient a fericirii. E totu i cert c în eleptul vegheaz s tind mereu înspre un scop sau s se bucure de clip .

ale nefericirii. mai mult sau mai pu in. Or.Propor ia lor relativ va depinde de împrejur ri i de vârst . fii independent. ac iunea. dintre mijloace i scop. este posibil ca nimeni s nu o posede în toat deplin tatea sa. Dar în eleptul încearc m car s prelungeasc acest lan i s câ tige cât mai mult independen exterioar posibil . ar trebui s fie o bucurie. Pe cât posibil. ar trebui s consider m c nu sunt lipsite de pl cere ci sunt demne de a fi exersate pentru ele însele. de anturaj. în afara lui însu i. S nu ne facem iluzii: pe ceilal i îi preocup de obicei propria lor fericire iar nu a noastr . nu va avea grij de via a lui fericit . i autonomia interioar . în mod normal. În exemplul nostru.i conduce singur via a. De unde. 4. Or. pure mijloace. Am putea vorbi i despre libertate dar conceptul de autonomie pare a fi mai înc p tor decât acela de libertate. psihic . flecare om în parte trebuie s aib grij de propria fericire. în ac iunea fizic . dac nu este st pân pe propria lui activitate. termen provenind din cuvintele grece ti autos i nomos: „care se conduce dup propriile sale legi”. nimeni nu poate îndeplini aceast sarcin dac nu se guverneaz pe sine. În ceea ce prive te libertatea fizic . ea îns i. importanta lege a în elepciunii: 4. în consecin . Nu trebuie s uit m totu i c tendin a. fericirea depind în mare m sur de aceasta. ca noi to i s depindem.222. acest lucru poate fi evitat dac vom concepe mijloacele drept scopuri. Morali tii nu cunosc acest precept: nu e nimic uimitor în asta c ci nu este o regul moral ci una sapien ial . nu putem formula decât urm torul precept: 4. Condu. satisfac ia. Aceasta din urm semnific independen a fa de ceilal i. i în celelalte activit i de acest fel.1. Sensul vie ii. Deci. Insisten a pe aceast distan este una dintre cauzele insatisfac iei i. în vreme ce autonomia conoteaz în plus capacitatea de a. Putem distinge între autonomie ca independen exterioar . independent de scopurile c rora pot servi. 13 . în loc s vezi în actul de a te sp la. Cei care încalc legea pl cerii de clipa prezent sufer adesea de con tiin a distan ei dintre prezent i viitor. Libertatea complet nu apar ine acestei lumi. Este ceea ce înva preceptul urm tor: 3. Autonomia F r nici o îndoial c . fizic .i tu însu i via a. de împrejur ri. Suntem ca ni te câini inu i în lan . Nu-l putem rupe. Nu este u or s o ob inem pe prima. nimeni. Capacitatea de a îndeplini o astfel de orientare se nume te uneori „autonomie”. Încearc s concepi mijloacele drept scopuri. S remarc m clauza „pe cât posibil”.

Un principiu important. trebuie s spunem c nu s-a v zut nicicând un în elept beat. tiin de „a se descurca”. Lucrurile i oamenii pe care-i iubim pot fi i sunt în general izvor de mult pl cere. Prea adesea se întâmpl contrariul. atunci. heroina etc. Pentru a nu cita decât dou exemple. Este vorba de urm toarea problem : da.i fac mica sa avere (atât de r spândit în Polonia) cuprinde zel. unui ideal ales de noi în ine. insolen . pentru orice activitate cu care ne-am obi nuit pân într-atât încât nu mai putem s ne lipsim de ea. Idealul micului comerciant pornit pe cale s . cârm i corabie. St pâne te. sentimentele i st rile de spirit. Se tie c mii de b rba i i femei cad în mizerie si nefericire. în elepciunea nu ne interzice s ne ata m de ele. devenim sclavii lor. 4. sentimentele. idealul de ofi er comport curaj. Preceptul în elepciunii nu comport o interdic ie atât de total . într-adev r. De asemenea. contrar dobândirii autonomiei fizice.31. „A te droga” este luat aici într-un sens foarte larg. El este. c mul i mor ca urmare a dependen ei de diferite otr vuri precum cocaina. Nu te droga. Tabagismul si alcoolismul inclusiv. Nu suntem st pâni peste via a noastr .2. Nu te ata a prea mult de o persoan nici de nimic altceva. ne st pânesc. Doar în eleptul împrumut idealul lui Homer: el este în acela i timp marinar. Compararea acestor dou exemple este suficient pentru a ar ta c aplic rile concertate ale preceptului nostru pot fi legi morale dar nu e obligatoriu s se întâmple astfel. trebuie s ne conducem via a.4. asce ii budi ti i cre tini au conceput adeseori acest precept de o manier extrem . ea este posibil . 14 .3. ci doar s nu ne ata m prea tare deoarece. o consecin direct a principiului z d rniciei tuturor lucrurilor. Ac ioneaz potrivit propriului t u ideal. dar în ce direc ie? în elepciunea ne înva c scopul nostru trebuie s fie împlinirea vie ii fericite. adic for ele naturale. autoritate. Legea urm toarea este o aplicare a sa: 4. dar aproape întotdeauna ignorat de mul ime. Realizarea acestui ideal nu este u oar dar. dar chiar i dependen a de drogul cel mai benign i legal.i gândirea. este o prostie.. Or. care este tutunul. Mul i în elep i au considerat acest precept ca unul dintre cele mai importante. De unde preceptul: 4. Vechii stoici. pasiunile i st rile de spirit. c ci vine în contradic ie cu principiul autonomiei. ine de aceast lege.21. fidelitate fa de jur mânt i alte virtu i morale. o astfel de via comport între altele sentimentul c ac ion m conform unui model. ca interzicând orice ata ament. capacitate de a convinge. orice iubire.

Aceasta este una dintre regulile fundamentale ale în elepciunii. adic prudent. adev ratele obstacole în calea echilibrului mental. 5. P streaz . G sim aici trei reguli fundamentale. 4. este suficient s vrem ca un eveniment s fie pl cut pentru ca el s devin astfel.411. modera iei i t riei. când este juc ria unor pasiuni violente. în vederea atingerii acestui scop.i lini tea interioar Este una dintre legile cel mai des invocate de în elep i. Conexiunea ei cu principiul autonomiei const în aceea c omul nu se poate guverna pe sine când o furtun face ravagii în con tiin a sa. i acum. Iat -l în toat simplitatea sa: 5. c voin a poate exercita o influen puternic asupra st rii noastre de spirit. trecem la felul în care aceast guvernare trebuie s fie exercitat . Este o exagerare evident dar ceea ce r mâne este c preceptul lini tii interioare (relax-ul! americanilor) este o regul important a în elepciunii. Amândou se bazeaz pe experien . într-adev r. C ci omul nu se poate supune primei legi dac nu gânde te i nu ac ioneaz cu pruden . Spune. C ci. Or. Aceast ne înva c senin tatea este unul dintre cei mai importan i factori ai fericirii. tim. Adeseori.4. Acum. nu se afl în afara noastr ci în noi în ine. dup ce l-am prezentat. Aceast lege seam n precedentei f r a fi identic cu ea. Justificarea acestui precept se afl în experien . iat alte dou precepte privind acela i domeniu: 4. conform unui adev r formulat de secole de în elep i. acelea ale pruden ei. i. în ciuda diversit ii sistemelor.i în flecare diminea : „totul merge strun ”. Pentru a avea o via fericit nu este de ajuns s vrei ci trebuie s i ac ionezi cu judecat . Pruden a Principiul autonomiei prescrie c omul trebuie s .41.4. Lucru curios c ci.i guverneze propria sa via . cum tie toat 15 . ei sunt aproape cu to ii de acord s -l recunoasc în ciuda justific rilor divergente. în aceea a senin t ii. plecând de aici. Fii prudent. 4.i senin tatea spiritului. Principiul pruden ei era foarte popular la morali tii Antichit ii. Vechii stoici au mers atât de departe în acest domeniu pân la a interzice orice sentiment. ne putem supune ei în cele mai dificile condi ii. P ze te. Încearc s concepi evenimentele viitoare ca fiind pl cute.412. De i mul imea nu o cunoa te.

emi ând cu u urin judec i nefondate asupra unor chestiuni despre care abia au habar. Înainte de a lua o decizie important . În aceast privin . aprecierii noastre 16 . Este vorba despre gre eala pe care englezii o numesc „wishful thinking”. Încrederea pe care mii de credincio i o acord anumitor efi de secte religioase. În orice chestiune important . Profitând de experien a altora. primul precept al acestui domeniu: 5. ar trebui s -l imit m pe bunul comandant al unei unit i militare aflate în lupt .1. Preceptele urm toare precizeaz sensul celui de mai sus: 5. Putem distinge pruden a în gândire i în ac iune. Motivul este evident. dac gândim sau judec m imprudent. f r a reflecta. Nu admite nici o propunere înainte de a te fi asigurat cu con tiinciozitate c este adev rat sau cel pu in probabil adev rat .lumea. f r ra iune. Adeseori suntem înclina i s o comitem. simpli r uf c tori adesea. înainte de toate. Acest principiu este înc lcat în majoritatea cazurilor în dou domenii: când este vorba de aprecierea comportamentului altora i în chestiunile politice. cu u urin . 5.12. vom i ac iona imprudent. Regulile elementare ale în elepciunii sunt u or înc lcate în rela iile noastre cu semenii i impruden a în chestiunile politice îi ajut pe arlatanii de toate spe ele s se agate de putere i s fac r u cet enilor impruden i. înt rim baza propriei noastre decizii.i dore te victoria mai mult decât el i totu i nimeni nu este mai obiectiv în aprecierea situa iei decât dânsul.11. asigur -te c nu faci din dorin e realitate. „gândire vis toare”. Când inem mult la ceva. în ciuda eviden ei sale. este un exemplu extrem dar. De unde. Ofens m un om i nu ob inem nimic în schimb. 5. când cineva afirm un lucru absurd. al impruden ei. e inutil.i întrebarea: merit osteneala? Cu to ii suntem tenta i s ac ion m impulsiv. Prima este baza celei dea doua c ci. o astfel de pruden nu este posibil f r reflec ie. într-un cuvânt f r ceea ce se cheam „pruden ”. De pild . tenta ia de a-l face idiot este mare dar mai mare daraua decât ocaua. pune. În majoritatea cazurilor. cere sfatul oamenilor cu experien . Nimeni nu. nu este posibil f r reflec ie.13. exercitat în condi ii adeseori complexe. Înainte de a face sau a spune ceva important. Este de necrezut câ i oameni p c tuiesc împotriva acestui precept. Or. Aceast lege se aplic . din nefericire. o astfel de ac iune. începem s credem cu u urin c situa ia dorit este real . frecvent.

în elep ii ne recomand . Ne-am putea întreba dac aplicarea universal a acestei reguli nu ar conduce la pasivitate în chestiunile politice i. ea este necesar oricui vrea s . Prin urmare. pierderea succesiv a oric rei putin e. sunt preocupa i. Desigur.2. discut despre chestiuni asupra c rora nu au nici o influen . Omul este unul dintre factorii cei mai importan i în fiecare decizie pe care o ia. ca prim condi ie a pruden ei. s ne cunoa tem bine pe noi în ine.15. Într-adev r. Unul dintre fenomenele cele mai uimitoare este faptul c atâ ia oameni gândesc. a ne ocupa de lucrurile care nu depind de noi este o mare prostie. Or. Unul dintre principiile secundare cele mai importante în raport cu preceptul pruden ei este regula competen ei: 5.Ocup -te de lucrurile care depind de tine iar nu de cele care nu depind de tine. dac nu e urgent . Se pare c literatura sapien ial s-a interesat îndeosebi de primul aspect. Experien a înva c u or comitem gre eli în aceast privin .personale pentru care judecata obiectiv este în general dificil . cel lalt aspect este. În elep ii ne înva c cel ce se ascult pe sine în acest domeniu. Amân pe mâine o decizie important . îngrijirile. lucru de mirare. în cazul acesta.i guverneze via a în chip rezonabil. Aproape toate marile religii recomand medita ia dar nu exist nici un motiv pentru ca ea s se limiteze la religie. Ceea ce depinde de 17 .151. opera iile. În fapt. la o stare nociv pentru via a fericit . 5. cu dou evenimente: unul este sfâr itul existen ei. 5. Chiar i omul de rând poate exercita o anume influen în politic . i totu i. via a la spital etc. de atitudinea pe care omul ar trebui s-o ia în fa a sfâr itului. ascult un prost. prin urmare. G se te în Secare zi un moment pentru a reflecta la tine însu i. cel lalt este procesul mor ii. Dar nu e deloc a a. Cunoa te-te pe tine însu i.14. mai important. poate. Principiul general privind ritmul deciziei poate fi formulat în felul urm tor: preg tirea deciziei trebuie s fie cât mai lent posibil dar execu ia ei trebuie s fie rapid i energic . 5. dispari ia eu-lui.i preg teasc deciziile privind atitudinea potrivit în condi iile dramatice care preced moartea. el poate i ar trebui s fie preocupat de asta. Avem de-a face. C ci medita ia despre moarte i-ar îng dui s . majoritatea oamenilor îi cunosc mai bine pe ceilal i decât se cunosc pe ei în i i. Legea noastr dobânde te o mare importan în vecin tatea mor ii. Prin urmare.

Dac e în elept. încât numero i sunt aceia care î i imagineaz c pot duce o via fericit f r s i se supun .muribund. dac eu nu pot împiedica aceste crime. atunci el se va gândi la asta i la nimic altceva. este atitudinea sa. risipitorilor i al altor neferici i de acela i soi st m rturie. Dar comportamentul lor nu are nimic de a face cu în elepciunea.i asiguri viitorul. Fii moderat în opinii. Fii moderat în toate cele. Desigur. concret se poate ivi o opozi ie între dorin a de pl cere i voin a de a. Nu te îngrijora degeaba. reac iile sale la evenimente. Ei cred c în elepciunea înva pl cerea f r limite. Ea ne înva c orice exagerare este d un toare vie ii fericite. este o prostie evident c ci acest lucru nu serve te la nimic i este nepl cut.3.21. putem distinge modera ia în gândire i în ac iune. Ca i în cazul altor precepte. Modera ia Dac este vorba despre modul în care ne conducem via a. a ne îngrijora din pricina chestiunilor în leg tur cu care nu avem nici o putere. Vegheaz s . Num rul be ivilor. care face figur de maestru al desfrâului. 6.331). Nu exist contradic ie între acest precept i legea vie ii în prezent (3. principiul modera iei este cel mai important dup acela al pruden ei.i asigura viitorul. nu are decât s i aduc aminte c aceast lege este unul dintre fundamentele sistemului lui Epicur. e nepl cut s afli c ni te r uf c tori masacreaz ni te nevinova i într-o ar îndep rtat . 18 . Într-adev r. Aceast regul nu este la fel de evident precum aceea a pruden ei. El sun dup cum urmeaz : 6. pentru ignoran i. dar nu ne interzice sub nici o form s prevedem viitorul. Cum e mai bine: s -mi cheltui banii azi ori s -i p strez pentru mâine? Câ i s cheltui i câ i s p strez? A g si r spunsuri la întreb ri de acest fel ine de domeniul în elepciunii practice care nu poate fi formulat în reguli generale. pe experien a secular a umanit ii. Este o prostie pe care to i în elep ii sunt de acord s o condamne. de ce ar trebui s m preocupe? Aceluia i domeniu apar ine preceptul prevederii: 5. i totu i. Regula competen ei implic urm toarea lege: 5.1. în aceste condi ii. Regula general privitoare la prima sun astfel: 6. Acest principiu se bazeaz . Cine nu crede. desfrâna ilor. Aceasta din urm ne cere s tim tr i în prezent. Dar.

Una dintre consecin ele acestei legi este urm torul important precept: 6. unul raportându-se la extensiune iar cel lalt la certitudinea teoremelor acceptate. nu u or de rezolvat. se pune în leg tur cu aceste legi. preceptul are înc dou aspecte. Fal ii în elep i au convins adeseori mul imea c omul trebuie s tind exclusiv c tre scopuri mari i sublime. trebuie s spui: „eu cred c ypsylonienii vor câ tiga” i. În loc s spui „Ypsylonienii vor câ tiga”.12. ceea ce se întâmpla extrem de rar.care. Evit afirma iile cu totul generale. Nu trebuie s spui. Trebuie s cau i câteva mari pl ceri ori mai degrab un mare num r de mici bucurii? Majoritatea 19 . Aceasta se întâmpl cel mai des atunci când un om este atât de preocupat de un scop îndep rtat încât uit tot ce se afla în apropiere. În ceea ce prive te primul aspect. Via a partizanilor unei astfel de doctrine . avem preceptul: 6. majoritatea gre elilor a avut drept cauz utilizarea cuantificatorului universal acolo unde acesta n-ar fi trebuit s fie folosit. El poate fi enun at astfel: 6. O problem .11. Chiar i cei care n-au c zut în aceast supersti ie p c tuiesc adesea împotriva legii noastre. Cât despre ac iune.Astfel formulat. Evit judec ile categorice. „Evit ”. afar de cazul în care ai o dovad a generalit ii lor. Bucur -te de bunuri i de pl ceri cu modera ie. în elepciunea este prietena statisticii. adeseori nu-l ating deloc ori îl ating atunci când nu se mai pot bucura de el. adic nu le accepta. În elepciunea ne înva s profit m de f pl ceri dar s ne bucur m de ele cu | modera ie.se petrece în a teptarea acestui scop. în loc de „va fi vreme bun la Cracovia”. cel pu in în cazul filosofiei. Ce este mai delicios decât sânul unei femei frumoase care te iube te? i cine va nega c pu ine activit i umane dau atâta satisfac ie ca sportul de performan ? i totu i amorezul care exagereaz în dragoste î i va ruina s n tatea iar sportivul care uit s se odihneasc nu va tr i mult. cu adev rat merit numele de supersti ie . este recomandat fraza „conform comunicatului meteorologic. deci: „La Ixence plou tot timpul” nici „To i ypsylonienii sunt brutali” ci „La Ixence plou mai tot timpul” i „Numero i ypsylonieni sunt brutali”. Se pare c . Principiul privind certitudinea este asem n tor celui formulat în capitolul despre pruden (5).3.2. acela i principiu spune: 6. va fi vreme bun la Cracovia”. E bine s tii savura micile bucurii. i în special cu cea a raportului dintre cantitate i pl cere.

12-14). De unde importantul precept: 7. care împiedic adesea executarea unei hot râri. execut-o cu t rie i perseveren . omul trebuie s fie dotat cu for de caracter. hot rârea. de unde preceptul special: 7. trebuie s tie s fie tare. desigur. Nu încerca s realizezi lucruri care î i dep esc posibilit ile. ruinele ar acoperi-o f r ca ei s -i fie fric ”. totu i. ca orice animal. sentimentelor i dispozi iilor. În lipsa acestei t rii. 7-8): „Dac lumea distrus s-ar pr bu i.3. cu t rie i consecven . Orice hot râre. o dat luat . Am putea numi aceast regul „principiul antiromantic”. Anumi i filosofi ai secolului XX.i masori proiectele cu puterile i nu invers: 6. 7. desigur. impavidum ferient ruinae” (Hor. trebuie s fie executat rapid. în schimb. T ria Pentru a. au afirmat chiar c este o fric specific omului i au numit-o „angoas ”. Nu te l sa niciodat motivat de teic . Dintre diversele temeri care-l pasc pe om. ea îl consider o prostie. Principiile pe care tocmai le-am enumerat sunt absolute în sensul c se aplic întotdeauna. Când e mare. i chiar se fere te de ele dar nu din cauza fricii ci mai degrab pentru c a hot rât astfel. în schimb. în elepciunea nu are nimic de-a face cu romantismul. Printre for ele naturale opuse autonomiei omului. Prefer numeroasele mici bucurii câtorva mari pl ceri. o dat luat .i putea guverna via a. este capabil s paralizeze voin a i s conduc la ac iuni lipsite de sens. Într-adev r. Atitudinea în eleptului a fost magnific descris de Hora iu: „Si fractus inlabatur orbis. Ceea ce este sigur. pe care-i numim „existen iali ti”. c omul în elept nu evit lucrurile periculoase pentru via a sa sau nocive pentru s n tatea i fericirea sa.4. Aceasta. Aceasta nu înseamn . dac situa ia nu s-a schimbat. Carm. Se pare. el înva s .1. El le evit . adic a naturii. Contrar poetului. c afirma ia lor nu este fondat . Exist . cu siguran . el ar deveni o juc rie a instinctelor. cea mai teribil este frica de moarte. 3. este c omul. i în domeniul nostru un principiu relativ la aceste posibilit i.în elep ilor se pronun dup cum urmeaz : pentru cea din urm pozi ie care poate fi formulat 6. Diferen a dintre el i 20 . are instinctiv fric de moarte.31. Principiul general care guverneaz decizia este urm torul: preg tirea sa trebuie s fie cât mai lent i mai circumspect posibil (5. independent de posibilit ile fiec ruia. frica joac un mare rol. totu i.

Dimpotriv . la fericirea sa ca scop. Iat de ce oamenii care tr iesc în condi ii dificile. Un principiu înrudit cu preceptul obiectivit ii este cel al atitudinii naturaliste: 21 .i fie fric de moarte. F tot ceea ce faci cât po i de bine. fenomen mult mai frecvent la boga i. La fel se întâmpl i în via . o coloan . noi nu mai suntem. C ci acest scop nu poate fi atins prin examene de con tiin . Cine este orientat înspre obiect. se pare. în aceea c el este singurul care are t ria s înving aceast fric . Tr ie te pentru opera ta. Frica instinctiv de moarte este amplificat la in ii din mul ime de imaginile i sculpturile reprezentând moartea ca o fiin oribil . ob inem satisfac ia. Nu. conform c reia trebuie s ac ion m în favoarea propriei noastre vie i i a propriei noastre fericiri. ca efect secundar. încercând s îndeplinim o sarcin obiectiv . de riturile funerare i de alte lucruri asem n toare.11. nu exist moarte i când ea este prezent . Scopul acestuia este de a produce. Iat de ce na iunile bogate au cel mai mare procent de sinucideri. Dar strungul s u degajeaz în mod secundar c ldur . El î i încredin eaz trupul Institutului de anatomie i urmeaz sfatul lui Spinoza: „În elepciunea sa este o mijlocire a vie ii iar nu a mor ii”. Omul în elept nu este atins de aceste supersti ii. de pild . el risc s piard acest sens. în timp ce.1. cel ce se gânde te la aceast satisfac ie. are un sens în via . Dimpotriv . aceasta din urm implicat de prima care zice: 8. Obiectivitatea Trecem acum la legile privind obiectul ac iunii umane. În elep ii din vechime obi nuiau s justifice aceast lege amintind adev rul evident c . atâta vreme cât tr im. Principiul obiectivit ii nu contrazice prima lege a în elepciunii. nu o va ob ine. Via a uman seam n muncii strungarului.celelalte creaturi const . prin gândirea constant la dificult i i suferin e. pentru a-l atinge este necesar s fii orientat înspre sarcinile care se cer împlinite. Una dintre consecin ele acestui precept este regula muncii de calitate: 8. unde. rar pierd sensul vie ii. dac nu se gânde te decât la sine. Acest principiu adeseori ignorat azi se justific în felul urm tor. înspre misiunea sa. prin egocentrism. obliga i s se gândeasc la hran . 8. Este ceea ce înva în elep ii: 7. Cele mai importante principii din acest domeniu sunt regula obiectivit ii i aceea a atitudinii naturaliste.

dou fe e. nu s te superi. Concepe adversit ile ca pe ni te evenimente naturale.21. Dar aceast atitudine este cauza multor nenorociri. pozitive: privind simpatia (14). Am putea numi acest precept: „principiul antiumanist”. A te indigna împotriva unui râu pentru c a ie it din matc . Via a ar fi mai pu in penibil dac oamenii ar vrea sa se priveasc cu ochiul naturalistului. fidelitatea (15) i solidaritatea (16. pe de o parte. Nu te înduio a de tine însu i. a te indigna împotriva unui ins care i-a dat o palm . Tot a a. În ochii umanistului. Legile derivate: a. realitatea se împarte în dou zone esen ial diferite: zona naturii i ceea a omului. a a cum cere preceptul nostru. În elepciunea are. În ambele cazuri. ca Janus. 8. dup schema urm toare: I. 9. prin urmare. dac e ti în elept. Prive te-te pe tine însu i. Principiul fundamental Exist o anumit analogie între rela ia omului cu anturajul s u. adic cu ceilal i oameni. este lipsit de sens. i rela ia sa cu lumea. urmat de mul ime. este lipsit de sens. pe de alt parte. omul individual este un fragment aproape f r importan . i cu cea a marilor grupuri sociale. i via a sa nu dureaz decât o clip . adic dac gânde ti ca un naturalist.8. dac o compar m cu durata universului. ea ne înva marea dependen în raport cu ceilal i i în raport cu societatea în fa a c reia suntem adeseori neputincio i dar. vârst fac . trebuie s te str duie ti s limitezi stric ciunile. în acela i timp. discre ia (12) i distan a (13) b. pe ceilal i oameni i lumea eu ochiul naturalistului. Din aceast perspectiv . trebuie s te prive ti pe tine însu i i pe ceilal i oameni altfel decât prive ti obiectele naturale.22. Principiul fundamental (9) II. 8. Atât într-un caz cât i în cel lalt.2. ea 22 . Aceast înduio are a fost adesea cauza suferin elor în cazul persoanelor în i bolnave. Cel ce se prive te cu ochi de naturalist nu este tentat s o B REGULI DE COMPORTARE FA DE APROAPELE Vom discuta în aceast parte despre principiul fundamental i despre cele apte legi care se deduc din acesta. negative: principiul circumspec iei (10) i legile pe care le implic privind problemele celorlal i (11).

din nenorocire.1. Consider rela iile tale cu ceilal i oameni ca fiind foarte importante pentru tine. chiar i cel mai puternic. în cel mai bun mod posibil. Acest precept poate fi formulat i dup cum urmeaz : 10. Va sfâr i prost: imbecilii cei r i îl vor distruge. C ci fiecare om. Nu admite nici o propozi ie ca adev rat sub pretext c a fost publicat prin mijloacele de comunicare social . 10. Putem fi foarte bine circumspec i. 10. Principiul fundamental din acest domeniu este.2. Ace tia pot fi lua i individual. Cel ce-l ignor . consecin a faptului c rela iile cu ceilal i oameni sunt foarte importante pentru noi: 9. Nu te încrede în nimeni înainte de a te asigura c vorbe te i c e sincer. 23 . gata s ne fac r u sau chiar s ne distrug bucuros. consider -l pe orice om întâlnit în cale drept un imbecil r u. Trebuie. exist în acest domeniu dou feluri de precepte ale în elepciunii. sau ca grup. tie despre ce 10. lumea e plin de ei. Or. mai ales dac îi suntem întrucâtva superiori. i totu i s nu fim agresivi fa de ei. aceast supozi ie este mai mult decât probabil . foarte periculo i sau foarte utili pentru el. Aceast lege este o consecin a preceptului de pruden (5) presupunând c majoritatea oamenilor se compune din imbecili r i. Cât vreme nu-l cuno ti bine. s -i consider m periculo i. celelalte vorbesc despre cum s te asiguri de ajutorul aproapelui.12. Aten ie! Acest precept nu spune c trebuie s ne asum m o atitudine agresiv fa de ceilal i. nu este un în elept. aceste f râme de libertate pe care societatea ni le las . Primele se refer la aspectul negativ al rela iilor cu aproapele i înva cum s fie evitate pericolele pe care le implic . Fii independent fa de ceilal i în gândire i în sentimente. s -l consider m r u pe orice necunoscut. Dou precepte derivate apar in aceluia i domeniu: 10. deci.11. depinde de ceilal i. Circumspec ia 10.formuleaz principiile care ne permit s trecem în profitul nostru. Prin urmare. În orice caz. a-l socoti pe orice necunoscut întâlnit în cale drept onest i inteligent. simplu. este cu siguran una din culmile prostiei. Trebuie s vedem în el un prost c ci. Fii circumspect in rela iile cu ceilal i.

Marile opere ale tiin ei. în timp ce ace ti neferici i nu sunt nimic f r propteaua social .Deoarece.” Aceast opinie con ine. Acest precept este nepopular ast zi. într-un fel sau în altul. Mai pu in fundamental dar nu lipsit de importan este principiul urm tor: 24 . „p streaz .i sângele rece când ceilal i î i pierd capul” (Kipling). În plus. Un tân r student american îi spunea odat autorului acestor pagini: „F r ceilal i. Preceptul urm tor apar ine aceluia i domeniu: 10. dac omul trebuie s . ci o turm c ci o societate uman este un ansamblu de personalit i. filosofiile a ceea ce se cheam „dialog” i „comunicare” ac ioneaz în acela i sens. ei invoc experien a dup care numai în singur tate o-mul atinge vârful a ceea ce poate fi. st rile de spirit i gândurile la ceea ce gândesc i simt ceilal i. Cei mai mul i oameni par a nu se guverna pe ei în i i. respin i de anturajul lor. singura beatitudine”. o.3. Ei sunt de acord cu adagiul Sfântului Augustin: „O beata solitudo. Ei sunt condu i de al ii i î i adapteaz sentimentele. cât vreme colaborarea i discu ia cu ceilal i sunt adeseori utile. a a cum este propus în mod curent. Dar. filosofiei. fericit solitudine. este adev rat. Este contrar experien ei care ne înva c toate marile cuceriri ale omului au fost realizate de oameni independen i. un gr unte proverbial de adev r. Un astfel de tineret nu formeaz o societate. vulturul tr ie te singur”. sunt f cute pentru fiin ele slabe care au nevoie de sprijin.i guverneze via a interioar . el trebuie s fie independent fa de ceilal i în aceast via . este contrar experien ei i d un toare vie ii fericite. o sola beatitudo” . Iar înc lcarea acestui precept are consecin e nefaste pentru via . Pu ine legi sunt respinse atât de categoric de mul ime ca aceasta. de a fi. Acest tineret nu tie s se sprijine pe el însu i: „keep your head when all around them are losing theirs”. Din lipsa uneia. dar aproape to i în elep ii ne-o predic cu vorba i cu fapta. i cât de grave pot fi ele! Faptele demonstreaz c motivul cel mai frecvent al sinuciderilor tinerilor i tinerelor este. sentimentul de a nu fi iubi i. eu nu sunt nimic. Omului în elept nu-i este fric de dânsa.„O. Ele afirm c omul nu exist decât în acest „dialog” i în aceast „comunicare” cu ceilal i.Prefer singur tatea companiei. adic el depinde total de ei în via a sa interioar . El tie c : „dac corbii zboar în cârduri. pier. religiei i artei au fost concepute i create în singur tate. ale existen ei exclusiv cu i prin ceilal i. Acest sclavaj spiritual este înt rit i mai mult de media care zilnic are grij ca fiecare s tie ce trebuie s gândeasc i s simt . în Elve ia. În elep ii sunt to i de acord s le resping . de pild . Pentru a o justifica. Mai trebuie spus c susnumitele filosofii ale dialogului i comunic rii.

Mul imea socoate aceast apreciere foarte important . Nu te privi în oglinda anturajului t u. exceptând împrejur rile men ionate.i ri te via a ca s . Pesimi tii pretind c singuri aristocra ii i bandi ii sunt scuti i de acest viciu. izvor de am r ciuni. nu schimb . nimic în obiectul lor. este sigur c pozi ia social . (2) po i s -l aju i (3) e ti r spunz tor pentru el. Aceasta este una dintre legile de în elepciune cel mai greu de urmat. încât mul i sunt gata s . când cineva îmi spune c sunt un geniu. La fel. Irit uneori pentru c nu este în acord cu o conven ie f r a d una nim nui prin asta: de pild când insul salut cu mâna stâng . Nici complimentul nici insulta. este d un toare pentru ea. El agaseaz uneori. o grimas ori o atitudine special . Dar. comportamentul s u este d un tor altora. o exagerare.5.i pot fi foarte folositoare sau foarte d un toare. certuri i alte lucruri d un toare vie ii fericite. onoarei. În alte cazuri.i salveze onoarea. Când cineva îmi spune c sunt un idiot. Nu da nici un fel de importan onorurilor i insultelor. eu nu devin prin aceasta un idiot mai mare decât eram înainte. gândindu-se la ei în i i. Pe de o parte. i tot a a i cu insulta. într-adev r. nu i nou . întratât de obi nui i suntem s reac ion m instinctiv la insulte i laude. Este.10. Aici se pune dificila problem a onoarei.4. Dar în elep ii sunt de acord s resping aceast atitudine ca fiind opus în elepciunii. 11. atâta vreme cât nu e ti sigur c . Numero i sunt cei ce. o astfel de reac ie este d un toare vie ii fericite. el ne poate fi folositor sau nociv nou în ine. Dou lucruri sunt sigure. adic a aprecierii de c tre ceilal i. probabil.„Onoarea este în cel ce onoreaz ”. 25 . 11. deci i via a fericit . nu în cel ce este onorat. de i nu ofenseaz nici o regul nici nu d uneaz nim nui: de pild . depind de aprecierea social de care un om se bucur . Reac ia instinctiv la complimente i la insulte este. Nu te ocupa de un altul decât dac (1) el poate fi util sau periculos pentru tine. În sfâr it. Un alt precept legat de legea singur t ii este: 10. a a cum ne înva experien a. prea marea importan acordat acestei aprecieri. Problemele celorlal i Principiul non-interven iei în problemele celorlal i se a eaz f r nici o îndoial în fruntea preceptelor derivate privind rela iile noastre cu ceilal i. dar e sigur c cel ce nu se conformeaz preceptului nostru va suferi inutil i va avea greut i în a duce o via a fericit . Comportamentul celorlal i irit din multe pricini. se v d i se apreciaz dup cum sunt v zu i i judeca i de ceilal i. dac nu antreneaz consecin e sociale. pe de alt parte. eu nu devin prin aceasta mai inteligent decât eram: „Honor est in honorante” .

de i nu are nici o importan practic pentru ei. Aceast lege deriv din precedenta deoarece cel ce se comport în alt chip decât anturajul s u se face remarcat i.1. Discre ia Preceptul discre iei apar ine regulilor care servesc la ap rarea de ceilal i. Lenin sau Pol Pot. Se pare c în elegerea acestei legi este o cucerire a secolului XX. de anturaj i s r mân cât mai anonim. de pild când încerci s fii angajat. este evident necesar s dai anumite informa ii. oamenilor le pl cea. în mod frecvent oamenii par a fi dornici s joace rolul de poli i ti i de reparatori ai acestei lumi. În cazuri extreme. Aceasta se explic prin faptul c e pl cut s vorbe ti despre tine însu i. Str duie te-te s fii cât se poate de anonim în locurile publice. 12. ca regul general . 13. auzind o informa ie fals . de pild . de pild . i acum. În elepciunea cere s nu te ocupi de ceilal i. Ast zi. Preceptul urm tor con ine un sfat practic: 11. îl numim „discret” pe insul care nu tr deaz secretele celorlal i dar discre ia fundamental i primar prive te propriile noastre probleme. Str duie te-te s . el duce la un rezultat: m nânc timp pre ios i risipe te for ele. Odinioar . E limpede c exist excep ii de la regula noastr . Dar. 12. La oamenii mai pu in importan i. D celorlal i cât mai pu ine informa ii posibile despre tine însu i. ea se aplic în majoritatea covâr itoare a cazurilor. ca s nu devin obiectul acesteia. ca la Robespierre.i imaginezi c oamenii de care nu trebuie s te ocupi nu exist decât în imagina ia ta.1. chiar i militarii i clericii î i ascund cu grij starea în afara serviciului. Informa iile oferite cu impruden adeseori au darul s ne d uneze. oamenii sunt înclina i s ofere prea multe informa ii despre ei. s se îmbrace în a a fel încât s se vad de departe cine-s ei. În general.i pierde anonimatul. Omul în elept nu se expune. Altfel îns . Omul în elept merge i mai departe: el se str duie te s se disting cât mai pu in posibil. în afara uneia din cele trei situa ii men ionate în lege. iat un precept derivat din acesta: 12. Îns experien a înva c o astfel de p l vr geal se r zbun crunt împotriva palavragiului. Exist i un alt motiv pentru care e bine s te supui acestei reguli i anume faptul c grupurile umane manifest adesea o inamici ie numit „xenofobie” fa de tot ceea ce le este str in.Or. În anumite situa ii. Ei se sup r . de pild atunci când e vorba despre persoane aflate în posturi de conducere. aceast dorin a dus la masacre în mas . prin comportament. Distan a 26 . distruge lini tea i te împiedic s duci o via fericit .

în al doilea rând. acest ajutor depinde îndeosebi de simpatia pe care o au pentru noi i. drept ni te pro ti (10. regula cea mai important a domeniului nostru. în plus.01). prietenilor i apropia ilor. Din acela i motiv. 14. drept consecin faptul c ace tia sfâr esc prin a v dispre ui i sunt cu atât mai înclina i s v fac r u. 27 . Simpatia Trecem acum la câteva principii pozitive privind atitudinea adecvat fa de ceilal i c ci în elepciunea înva nu numai cum s ne ap r m de ei atunci când pot fi periculo i dar i cum s profit m de ajutorul lor. El se raporteaz la ansamblul comportamentului. Se dovede te îndeob te c amabilitatea la întâlnirile posterioare este mult mai apreciat dac nu am fost prea politico i prima oar . stima lor. unul negativ care spune ce nu trebuie f cut i cel lalt pozitiv care prescire cele ce se cuvin a fi f cute. în elepciunea pretinde s -i considera i pe ceilal i. Primul sun astfel: 14. Aceasta este. Str duie te-te câ tigi simpatia s celorlal i.Un alt principiu important în domeniul ap r rii împotriva celorlal i este acela al p str rii distan ei. cu atât mai mult cu cât o astfel de atitudine este conform . Chiar i în cazul în care cel lalt nu este un imbecil. deci nu numai la acela al informa iilor oferite. în ceea ce-l prive te. cum se întâmpl în legea discre iei. i de p rerea c se pot încrede în noi. al solidit ii i al solidarit ii. a-l ine la distan are darul de a p stra. De unde dou precepte. o autoritate care poate fi util . Preceptul urm tor este un corolar al precedentului: 13. într-o anumit m sur . în general. 13. Nu fi prea amabil la prima întâlnire. Cu excep ia. în elepciunea recomand o atitudine pozitiv fa de problemele sociale. f r îndoial .1. Orice om. Or. nu i-i înstr ina pe ceilal i. Pe cât posibil. Or.1. Aceast lege se justific de o manier asem n toare cu precedenta: familiaritatea cu pro tii are. poate fi util. chiar i cel mai umil. 14. evit familiaritatea. Omul în elept se str duie te s câ tige în primul rând simpatia celorlal i i. cu nevoile sociale ale individului. Sunt trei principii fundamentale: acela al simpatiei. în general.

Pe cât posibil. Preceptul nostru nu interzice deci orice disput . Îi este atribuit unui sfânt religios urm toarea afirma ie: „Numai o mare nenorocire sau o mare prostie pot face ca tu s ai dreptate împotriva superiorului t u”. Reac ia la o astfel de critic este în general mult mai violent decât dac s-ar adresa propriei lor persoane. Altfel îns . Acesta provine din faptul c omul are.12. apar inând la fel de bine în elepciunii i moralei. de pild . Dac nu te cost nimic. tendin e sadice: 28 . Într-adev r. El nu este identic adagiului popular dup care în eleptul cedeaz întotdeauna. Acest precept se formuleaz i spunând: „Nu te certa cu poli istul”.Se întâmpl . De unde preceptul: 14. Acest precept este justificat de faptul c fiecare nedreptate f cut altuia ne priveaz de simpatia sa.112. între altele. urm torul sfat: 14. nu f nici o nedreptate nim nui. a na iei lor. Exist i un alt motiv pentru care aceste precepte sunt adeseori înc lcate de mul ime. s nu po i evita înstr inarea de cineva atunci când este vorba despre o disput sau despre o lupt . Evit cu orice pre certurile cu cei ce au o putere asupra ta. Dac po i evita. 14. c ci aceasta interzice orice nedreptate. prescrie: 14.122. ceart sau lupt ci doar pe acelea care sunt inutile. nu spune nim nui lucruri nepl cute. sau te cost pu in.111. în prezen a sa. 14. Dar a evita certurile nu este întotdeauna u or. E uimitor cât de greu le este oamenilor sa suporte critica. desigur. inevitabil. chiar dac evitarea ei ne cost scump. confesiunea sau profesiunea altuia. 14. Nu critica niciodat . în eleptul nu cedeaz întotdeauna ci numai atunci când nu face daraua cât ocaua. pe care trebuie s ne str duim s-o p str m. în aceast privin . pierzând mult din simpatie. În elepciunea nu merge atât de departe ca morala în acest caz. ara. Un precept derivat se raporteaz la certurile cu cei ce au o putere asupra noastr . evit certurile. În elep ii ne dau.11. fie ea i u oar . terge-o în clipa în care o ceart periculoas te amenin O alt lege. Acest precept cere s fie bine în eles.121. trebuie s-o evi i. Dar cei ce n-au tr it în medii interna ionale sau eterogene sub un alt aspect nu tiu acest lucru i p c tuiesc adesea împotriva legii noastre. asta.

mai ales 29 . fiecare om are tr s turi demne de laud i de care-i mândru. bazate pe o experien secular . mai ales când sunt flata i pentru ceea ce cu adev rat este demn de admirat la dân ii. în a a fel încât partenerul t u s vorbeasc în eleag faptul c te 14. 14. 23. Or. dar mai ales cu oamenii importan i pentru c ace tia î i pot fi deosebit de utili.22. oricât de mult. Dar a urma aceast tendin este. Se pare c civiliza ia chinez are mai mult în elegere pentru aceast regul decât a noastr . Trebuie s fii amabil cu toat lumea. F bucuros servicii care nu te cost nimic sau pu in. 14. În ceea ce ne prive te. F interesezi de el. Preceptele urm toare exprim aspectul pozitiv al principiului nostru: 14. Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i i puternici. Legile urm toare. deoarece stârnesc invidia cu mare u urin . ne apropiem bucuro i de semenul nostru cu din ii strân i. ceea ce este. ob ii ceva. 231. Deoarece. i nu e deloc necesar s spunem c omul în elept nu resimte niciodat invidia. evident. Permite-i partenerului s despre sine. plecând de aici. în general. sunt mai tehnice: 14. Or. Flateaz . 14. i anume simpatie. Este treaba în eleptului s le descopere i s le laude. d un tor vie ii fericite i. Nimic nu produce atâta simpatie din partea celorlal i oameni decât flatarea.i partenerul.21.234. dac un astfel de serviciu nu te cost nimic. 14. care nu-i d nimic i îi r v e te pacea spiritului. 232. contrar în elepciunii.233.suferin a altora îi face pl cere. pentru nimic.2. 211. o prostie. Apropie-te de cel lalt mereu cu surâsul pe buze. Str duie te-te s câ tigi simpatia fiec rui om întâlnit. 14. suntem frecvent tenta i s fim chiar mai pu in amabili fa de ei. Fii amabil. 14. F astfel încât prezen a ta i discursul t u s fie pl cute partenerului.

dintr-un motiv sau altul. dou precepte derivate: 15. Într-adev r. Omul în elept prefer vorbirii. Iat înc un principiu comun moralei i în elepciunii. ca s fie a a. i-i las . în elepciunea nu numai c interzice dar chiar recomand minciuna. r bd tor. Plecând de aici. ca titlu al acestui paragraf. Pe cât posibil. cel ce minte i induce în eroare în mod sistematic pierde repede încrederea celorlal i i se expune unor numeroase adversit i. s câ tigi simpatia celor Acest sfat este adeseori dat tinerilor c s tori i care ignor uneori c ceea ce se cheam „iubire” trebuie s fie mereu cucerit i construit din nou. i în aceast privin în elepciunea este de acord cu morala. c ruia i te po i m rturisi. trebuie s posezi dou calit i: s fii veridic i fidel. Este adev rat c justificarea este diferit în cele dou cazuri i c legea în elepciunii nu oblig decât „în principiu”. pentru a denumi o tr s tur uman care ar mai putea fi numit „seriozitate”. i este astfel pentru c faima de seriozitate îi este foarte util celui ce se bucur de ea. dar aceea i regul se aplic tuturor celor care. în absen a altuia mai bun. t cerea. 15.3. pe ceilal i s p l vr geasc . ine. În eleptul mincinos d impresia de contradic ie.1. Or. 15. Justificarea este aceea i ca în cazul precedentului precept i „în principiu” înseamn c nu trebuie s ne inem promisiunile decât doar dac aceasta nu ne provoac prea multe pl ceri. Principiul general al seriozit ii sun dup cum urmeaz : 15. sunt condamna i s tr iasc împreun . acestea sunt cazuri excep ionale. minciuna nu e numai îng duit ci chiar obligatorie. Totu i. Cu to ii ar trebui s se str duiasc sistematic i cu r bdare s câ tige simpatia partenerilor.i promisiunile.2. A adar. Ac ioneaz în a a fel încât s fiii considerat demn de încredere. În principiu. i anume s spui c omul c utat nu se afl acolo. Fidelitatea Termenul „fidelitate” a fost ales. cu singura deosebire c preceptele sale nu sunt obligatorii la modul absolut. Omul în elept este un om serios. atunci când poli ia inamicului caut un lupt tor din rezisten . Ca regul general . în situa ii grave. 30 .Este principiul r bd rii în fa a verbozit ii care ne încearc pe to i. Astfel. 14. Preceptul spune „pe cât posibil” pentru c . Str duie te-te sistematic i cu perseveren cu care trebuie s tr ie ti. în eleptul este veridic. nu min i si nu induce deloc în eroare.

Fii solidar în mod cump tat cu grupul c ruia îi apar ii. el are i sentimente sociale. Este adev rat c aceast limitare este prezent în fiecare lege a în elepciunii dar ea cap t o importan deosebit în acest caz c ci mai ales în numele nevoilor sociale oamenii au comis prostii i crime de necrezut. al unui stat. Iat de ce preceptul nostru poate fi formulat i în felul urm tor: 16. unul dintre locatarii unui imobil. au torturat i m cel rit pe ceilal i. nu va avea. Suntem animale 31 . C ci tr im într-o perioad de „socializare”.1. Prin urmare. al unui jude . cet ean al unei comune. membru de onoare al societ ii de cre tere a iepurilor de cas i al asocia iei prietenilor p durii. el poate fi i membru al unui partid politic i al unei confesiuni religioase. Or. Îl numim „principiul solidarit ii” i îl formul m dup cum urmeaz : 16. Dar experien a ne înva i c cel ce încalc în mod constant legile moralei. Omul în elept este o fiin social dar în chip moderat iar nu fanatic. s-au l sat omorâ i. oamenilor politici. în general. solidaritatea. Mul i oameni au devenit neferici i datorit supunerii oarbe fa de legile moralei i ale poli iei. fiecare om apar ine unor grupuri diferite. în majoritatea cazurilor. (2) Preceptul solidarit ii nu oblig decât cu clauza „în mod cump tat”. Pe de alt parte. Lui îi pas ca grupurile c rora le apar ine s fie prospere. morali tilor i clericilor. Supune-te în mod cump tat legilor moralei. în elepciunea nu înva . În al i termeni. Solidaritatea Ultimul principiu de în elepciune pe care vrem s -l amintim aici este pu in diferit de celelalte. natura uman este astfel croit încât nu po i avea o via fericit f r solidaritatea cu aceste grupuri. apar ine unei na iuni. C ci omul are nu numai nevoi individuale ci i nevoi sociale. nimic de acest gen i ea se distinge de un na ionalism vulgar i de altele asemenea în dou moduri: (1) În cazul în elepciunii nu este deloc vorba despre o „îndatorire” fa de o entitate în genul na iunii sau clasei ci pur i simplu de satisfacerea anumitor nevoi ale individului. în cursul c reia se str duie te constant s ne conving c trebuie s ne sacrific m cauzei sociale cutare sau cutare. Nu cit m decât câteva precepte privitoare la acest aspect i o vom face la sfâr itul acestui manual pentru c sunt cel mai bine cunoscute i se bucur de o mare popularitate în rândul jurnali tilor. desigur.16. omul în elept d satisfac ie i nevoilor sale sociale i are grij ca grupul s u s aib succes. Normal. Anumi i în elep i au chiar gândit c secretul vie ii fericite const negre it în echilibrul dintre sentimentele personale i cele sociale. Este vorba aici despre leg tura cu grupurile umane iar nu cu indivizii. via fericit . Ceea ce înva morali tii este. Este membru al unei familii.

individului. Conformeaz -te grupului în care te afli. ar trebui s fie limpede c . trebuie s d m prioritate copilului. i trebuie s alegem între propriul copil i un vecin. sub influen a propagandei unei false doctrine numite egalitarism moral”.i acestea sunt regulile moralei . de pild unui membru al familiei în fa a unui vecin. cei ce poart responsabilitatea afacerilor publice sunt adeseori obliga i s ac ioneze împotriva acestui precept. În elegem aici prin „grup” nu numai societatea ai c rei membri suntem ci i grupurile de oameni în care ne afl m la modul fizic. omul în elept nu accept . 32 . „În condi ii aproape egale”. Numai un prost încearc s impun str inilor propriul s u mod de a se îmbr ca. mul i resping aceast lege acuzându-i pe cei ce o respect de „rasism”. S ai câ iva prieteni. deoarece dac str inul este. pân la urm . 16.2. Este adev rat. de a se comporta i opiniile sale. Iat de ce în elepciunea poate chiar s -i recomande mamei s se sacrifice pentru copilul ei. excep ii de la aceast regul . Exist . astfel. Aceast lege este aproape evident pentru bunul sim ul. În condi ii aproximativ egale. cel mai adesea. Prietenul este cineva pe care-l iube ti. deci. S-a ajuns pân acolo încât. nevoia de iubire este înr d cinat în natura uman . Or. În elepciunea înva s te adaptezi anturajului în modul de a te îmbr ca. Într-adev r. unui compatriot în fa a unui str in. în comportament i în opinii. „Din grupul t u”. desigur.4. de pild . Omul în elept este. S ad ug m c . judec ile mul imii (10. aceluia în fa a unui locuitor dintr-un alt cartier. a fi de acord cu ea este pasibil de pedeaps prin lege în majoritatea rilor. Aceluia i capitol îi apar in si preceptele în elepciunii privitoare la prietenie c ci o mare solidaritate exist între prieteni.d uneaz . d prioritate membrului din grupul t u în fa a str inului. moral dar f r exagerare. evident c trebuie s -i d m prioritate. este i mai bine s ai prieteni boga i. Aceast lege. exprim acela i gând dar într-o manier pozitiv . dac nu putem salva decât o singur persoan . 16. Dar.2) dar în elepciunea îl sf tuie te s nu enun e deschis vederi contrare credin elor mul imii.sociale i un comportament contrar principiilor care formeaz fundamentul societ ii . S not m c cea mai puternic solidaritate este cea dintre mam i copilul ei care este ca o parte din ea îns i. O lege care apar ine la fel de bine moralei ca i în elepciunii este principiul gradelor de solidaritate: 16.3. mai important pentru noi. asem n toare celei a discre iei (12). De unde adagiul clasic: „Adev rata fericire const în a iubi i a fi iubit”. dac e bine s ai bani.

Împotriva acestor confuzii noi stabilim prima afirma ie: C. ETIC I ÎN ELEPCIUNE În acest capitol vor fi luate în considerare anumite probleme teoretice privind în elepciunea i câteva domenii învecinate. 1.16. Ace tia sunt îndeosebi neotomi tii i neohegelienii. Ceea ce se nume te în mod obi nuit „etic ” se compune din cel pu in trei discipline diferite: morala. dar numai la dân ii. în acest sens. descoperim frecvent o confuzie între lucruri foarte diferite pe care vrem s le numim aici „moral ”. „etic ” i „în elepciune”. Mai mult. este. dup câte se pare. Întotdeauna în elep ii au predicat c prietenii adev ra i au totul în comun. S . Pentru a face s se în eleag limpede ce este morala în eleas . Neohegelienii deoarece pentru ei tot ce e diferit este identic. Cei dintâi pentru c tot ce a venit dup secolul XIII li se pare deseori suspect. Se poate chiar spune c numai un alt în elept poate fi prietenul unui în elept. Ei numesc asta „dialectic ”. „legi morale” (pentru a simplifica. deoarece unul dintre cele dou genuri ale moralei religioase formeaz poate un alt domeniu care apar ine înc eticii în sensul curent al cuvântului. C MORAL . etica propriu-zis i în elepciunea. de câtva timp. Morala Termenul de „moral ” va fi folosit aici pentru a desemna un ansamblu de legi i nu. ridicând confuzia dintre concepte la rang de principiu filosofic. 16. s lu m în considerare urm toarele legi pe care toat lumea le va numi. Ca s putem explica diferen ele dintre aceste discipline. numim „legi” i interdic iile): a) Salveaz un copil care se îneac ! 33 . între moral i etic . Citind scrierile morali tilor. Fii fidel prietenilor t i. a a cum se întâmpla frecvent. destul de r spândit între filosofi.41.42. Este adev rat c diferen a între primele dou . exist dou coli filosofice care continu s o resping cu râvn .i fie prieten doar cel ce i-a dovedit cinstea i inteligen a. În schimb. vom enun a câteva propozi ii referitoare la sensul termenilor afla i în discu ie. rari sunt cei ce au remarcat diferen a dintre moral i în elepciune. „Cel pu in trei”. I. anumite atitudini umane.

34 . acestea sunt ni te legi. (1) în primul rând. acestea nu sunt enun uri ci norme. dintre care enumer m trei. Pentru ei legile morale sunt legate de un scop. nu suntem de acord cu faptul c avortul este moralmente ilicit. în mod r ut cios. unul dintre cele mai uimitoare fapte din istoria moralei este acela c atâ ia filosofii nu au perceput acest caracter al legilor morale particulare. Noi vom spune simplu c exist evident legi care nu promit nici o recompens i pe care toat lumea este de acord s le numeasc „morale”. putem adeseori realiza acest lucru ra ionând pe baza legilor evidente. el vede c aceasta e datoria sa. pornind de la care se deduc altele. termenului de „moral ”. natura a ceea ce numim „legi morale” este astfel croit încât legile morale ne-ar obliga. despre ei c a teapt un bac i pentru ca nu le-au t iat mamelor lor gâtul.b) Nu t ia gâtul mamei tale adormite! Ce au în comun cele dou legi? Mai mult propriet i. numai c . Ele nu promit vreo recompens dar nici nu amenin cu vreo pedeaps . Cele dou legi pe care le-am citat au înc o proprietate comun : sunt evidente. nici un sens. ni te reguli: ele nu spun ceea ce este ci ceea ce trebuie s fie. Cei ce o admit ra ioneaz pornind de la legea evident „Nu vei ucide o fiin uman inocent ”. trebuie s fie legi morale. Totu i. ele au un caracter categoric. ca punct de plecare. Putem afirma deci c : C. i mai ales. Morala este un ansamblu de legi categorice care impun o obliga ie de un fel aparte. Vom spune: C. va merge împotriva uzajului obi nuit. deci categorice i obligând într-un mod specific moralei. S-a spus. Exist situa ii în care datoria noastr nu este limpede dintr-odat . chiar dac îndeplinirea a ceea ce ele pretind ar fi de pedepsit. De fapt. În parantez fie spus. În astfel de situa ii. aceast eviden nu se potrive te tuturor preceptelor moralei. (2) Apoi. Nu e necesar s le demonstr m unui om normal. f când-o. evident. Vom utiliza aceste trei propriet i pentru a defini sensul pe care-l d m. Întrebarea: „în ce scop trebuie s -l salvez pe acest copil?” nu are. ele sunt obligatorii într-un sens special care le este propriu doar lor. Fa cu o astfel de lege. În orice caz. avem impresia c ni se impune ceva. Astfel. S not m i c legile. sim im c nu ne este permis s ac ion m altfel. Vrem s spunem prin aceasta c nu sunt condi ionate ci necondi ionate. 2. Este adev rat c anumi i filosofi o neag . 3. Nu sunt legate de un scop. Legile moralei sunt evidente sau pot fi deduse din legi morale evidente. (3) în sfâr it. Fire te c fiecare este liber s utilizeze altfel cuvântul. se pare c legea „Nu vei avorta” nu este în mod direct evident . adic dau cuvântului „moral ” un alt sens decât noi. În limbajul logicii.

Ele sunt. oricare ar fi el. de fapt. Obiec ia nu se sus ine. Legile unei astfel de morale ar fi deduse. între propozi ii i legi. putem doar crea o armonie. Pe de alt parte.4. II. criptolegi. Nu exist moral tiin ific . C. mai ales. Urm toarele întreb ri apar in. c ci din aceea c ceva este nu rezult niciodat c ceva trebuie s fie.5. i. printre altele. morala se compune nu din propozi ii ci din reguli.Marginal. a vrea s deduci o lege dintr-o propozi ie este tot una cu a comite ceea ce se cheam un „sofism naturalist” (naturalistic fallacy). Deci: C. domeniului s u: a) De ce este o datorie salvarea unui copil? b) De ce este interzis s tai gâtul mamei tale? c) Ce înseamn „a fi o datorie”? ca i r spunsurile la aceste întreb ri. Etica Termenul „etic ”. al c ror predicat desemneaz o valoare. Mai întâi îns . R spunsul la prima: a) a salva un copil este o datorie pentru c acest lucru este folositor supravie uirii spe ei umane i este o teorem a eticii. S not m mai întâi c aceste întreb ri si r spunsuri nu se ivesc în con tiin a omului care se simte moralmente obligat s fac ceva. deci nu pot fi tiin ifice. de pild . nu de ceea ce trebuie s fie i. Deci. morala nu este i nu poate fi o tiin . probabil c acesta ar striga indignat s nu fie deranjat cu astfel de chestii. câteva remarci despre rela ia dintre moral i tiin . poate fi pus de acord cu propozi ia „A salva copilul care se îneac este o obliga ie”. de ceea ce este. în sensul în care îl folosim noi. El nu salveaz copilul pentru un scop anume. la drept vorbind. Morala nu este o tiin . în sens univoc. în consecin . legea „Salveaz copilul care se îneac ”. De pild . ceea ce nu este acela i lucru. Dac . tiin a nu se ocup decât de fapte. ci pur i simplu pentru c vede limpede care îi este datoria. Împotriva acestei afirma ii este ridicat uneori urm toarea obiec ie: legile pot fi traduse în propozi ii care pot fi obiectul tiin ei . ele nu sunt verificabile în mod intersul-biectiv. acestea sunt propozi ii de un gen aparte. nu formuleaz decât propozi ii i nu reguli (cu excep ia regulilor de procedur tiin ific ). am zice unui om ocupat s salveze un copil de la înec c face asta în vederea supravie uirii speciei umane. Eroarea naturalist provine din faptul c tiin a poate furniza premisele minore ale unui ra ionament moral dar premisele majore trebuie s fie întotdeauna lege. desemneaz un domeniu diferit de acela al moralei de i legat de ea. din propozi ii tiin ifice. legile nu pot fi traduse în propozi ii. de pild . Or. Invers. Or. 35 .

confuzia dintre cele dou domenii nu mai este admisibil . Astfel. Acestea nu sunt legi ci propozi ii adev rate. Or. C. deci.7.6). III. contrar celei pe care o înf i eaz morala. con tiin a moral etc. Etica este o tiin i o parte a filosofiei tiin ifice. nu are nici o importan pentru practic . pe de alt parte. de unde este luat. el seam n cu legile 36 . deci. principiul fundamental. este doar studiul limbajului . (2) nu este ipotetic ci categoric. Natura sa este diferit de aceea a oric ror alte precepte sapien iale c ci (1) este o lege autentic i nu o propozi ie deghizat . în limbajul logicii. Situa ia este. de la tiin a cu . contrar moralei. ea nu este important decât contrar moralei care este indispensabil vie ii. se pare c provine din confuzia dintre acest domeniu i acela al în elepciunii. în timp ce morala nu este o tiin (C. Ast zi. ci i de entit ile nicidecum lingvistice care sunt obliga ia. pentru via . Putem spune: C.8. Nu accept m aceste precepte particulare decât în virtutea principiului fundamental. Pentru a reveni la propozi iile noastre etice: ce au ele în comun? R spunsul este c au dou tr s turi comune: (1) sunt propozi ii.6. se ocup nu numai de limbajul moralei. Principiul fundamental al acesteia din urm este: „Ac ioneaz în a a fel încât s tr ie ti fericit îndelung”. Dar termenul „metaetic ” este r u ales. în sensul nostru. metamatematica este studiul limbajului matematicilor. Po i tr i bine i moral f r a avea cea mai vag idee despre ea. În elepciunea În în elepciune se afl dou feluri de precepte: pe de o parte legile particulare i. ceea ce numim „etic ” poart numele de „metaetic ” (morala noastr se nume te atunci „etic ”). deci nu de legi privind morala. C utarea „primului principiu” al moralei. ele apar când reflect m la legile moralei. Un precept moral este adesea imediat evident i nici o dovad nu mai este necesar pentru ca el s fie recunoscut drept valabil. f r a c rui recunoa tere celelalte precepte nu pot fi acceptate. c ci meta tiin a. Etica este f r importan pentru filozofie.Întreb rile i r spunsurile etice nu apar la nivelul con tiin ei omului angajat în ac iune. Iat de ce. atât de r spândit la morali ti. Etica este un ansamblu de propozi ii. Cât de diferite sunt rezult i din faptul c C. (2) au ca obiect legile morale i problemele legate de existen a lor. Ar trebui. Dar nici un precept al în elepciunii nu este evident în mod direct. etica. S mai not m c etica. În aceste dou privin e. s fie limpede c etica nu este tot una cu morala nici invers. Dimpotriv .

Constatând cu juste e c este un precept categoric. probabil. i-a indus în eroare pe morali ti. sunt deci propozi ii deghizate.9. Acest precept nu face decât s constate ceva. preceptul „nu te certa cu poli istul” spune în fond c „lumea este în a a fel orânduit încât cearta cu poli istul provoac nepl ceri”. nimeni nu are datoria de a voi s tr iasc mult i bine: C.moralei. De pild . deci. Principiul fundamental al în elepciunii este o lege categoric . În limbajul logicii. nu sunt deloc silit s fiu mai amabil cu el decât cu oricare altul. urm toarele legi: a) Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i. Dar aici apare o dificultate. în care se presupune c este vorba despre toate preceptele în elepciunii. Preceptele în elepciunii sunt propozi ii deghizate în legi. Acesta este un lucru foarte important i atât de rar în eles încât merit a fi formulat într-o teorem special : C. În elepciunea este. într-adev r. ele sunt. i totu i nu este un precept moral c ci obliga ia proprie moralit ii îi lipse te. între altele. 10. c în elepciunea este o parte a moralei.11. Nu oblig decât cu o anumit condi ie. Putem. formula urm toarea afirma ie provizorie.111) Ce au ele în comun? Mai întâi. Confuzia dintre cele dou domenii este.ele sunt ipotetice. ei au tras concluzia. la fel de popular la morali ti ca principiul fundamental. C. 12. În elepciunea este tehnologia vie ii lungi i fericite. ele spun ceea ce este. De pild . Ele spun ceea ce trebuie s fie iar nu ceea ce este. Dac aceste precepte spun ceea ce convine unui scop.i asta contrar preceptelor moralei . legi iar nu propozi ii. exceptând principiul fundamental. G sim în în elepciune. nu categorice. dar nu este o lege moral . ca i în cazurile precedente. (14. În ceea ce prive te principiile particulare. Apoi .211) b) Nu te certa cu poli istul. deci: C. S remarc m c asem narea dintre acest principiu i legile morale este cea care. (14. ca i preceptele morale. preceptele în elepciunii iau forma condi ional : „F p dac vrei q”. cu ni te exemple. probabil. la originea c ut rii primului principiu al moralei. pe nedrept. a adar. constat un fapt. de asemenea. Dac simpatia unui bogat nu m intereseaz . 37 . În elepciunea pare a fi un ansamblu de legi condi ionale. cel pu in în aparen . o tehnic . trebuie s fii deosebit de amabil cu cei boga i numai dac dore ti s le câ tigi simpatia. Putem spune. s începem.

Ca tiin . În sfâr it. Seara. psihotehnica. apoi. deci. dac este o tehnologie. sociotehnica. Trebuie spus.Diferen a dintre ea i celelalte tehnologii const mai întâi în aceea c nu con ine decât principiile de comportament cele mai generale. o tiin . în elepciunea ar fi o parte a psihologiei dar ar profita.i în fiecare diminea : «totul merge strun »“ (4. 14. Filosofiile au practicat în mod tradi ional reflec iile proto tiin ifice. ele nu sunt tiin ifice ci. Iat un exemplu de procedeu prin care s-ar putea stabili preceptele în elepciunii: fie legea „Spune. teoria administra iei. dar ar fi greu de spus c comportamentul s u este în elept. Cel ce. Or. De fapt. Ca s -i stabilim validitatea. Cât despre considera iile prezente. i de înv turile sociologiei. tehnologia reclamei i poate altele. c exist o semiduzin de discipline tiin ifice sau cvasi tiin ifice în care sunt dezb tute anumite aspecte ale în elepciunii. Moral i în elepciune Aceste concluzii pot fi rezumate în tabloul urm tor: domeniu moral categorie legi structur categoric obliga ie da 38 . o remarc despre rela ia în elepciunii cu ra ionalitatea. am da unui grup de subiec i indica ia de a o urma. ea nu este înc a a ceva. probabil. contrar moralei. ar avea ca regul de via c trebuie sa ac ioneze astfel încât s tr iasc pu in. totu i. este vorba într-însa de anumite conexiuni de fapte. Ca s fii în elept. proto tiin ifice. de-a nu o aplica. precum: praxiologia. pentru c a fost livrat profe ilor i oamenilor de litere. i-am interoga cu privire la caracterul agreabil sau dezagreabil al zilei etc. pentru a nu cita decât cazurile psihologiei i al sociologiei. 13. În elepciunea este. IV. Putem. i altuia. de pild . În orice caz. în aceea c pare s presupun caracter. ceea ce alte tehnologii nu fac. este sigur c C. orice decizie în eleapt este ra ional . Metoda în elepciunii tiin ifice ar trebui s fie experimental . totu i. Pe de alt parte. teoria deciziei. spune c . ca s spunem astfel. o decizie trebuie s fie i conform cu principiul fundamental al în elepciunii. Ele preg tesc o nou tiin care va fi în elepciunea tiin ific . c toate aceste discipline împreun nu ofer decât un fragment din ceea ce g sim în înv tura în elep ilor. Este adev rat. nici una dintre ele nu studiaz preceptele din punctul de vedere al primei legi a în elepciunii. dar nu i invers. C.411). Dac în elegem prin „ra ional” non-contradictoriul. ar ac iona de o manier ra ional fumând opium. sau ar putea fi.

una autentic i cealalt sapien ial .alte teoreme propozi ii legi criptolegi X categoric ipotetic X nu nu Morala nu cade întotdeauna de acord cu în elepciunea. Urm toarele dou legi apar in. S începem. Cu toate acestea.prim principiu în elepciune . acela al moralei religioase. i Se pare c din cauza aceasta majoritatea oamenilor au o dubl moral . acestea sunt legi care spun nu ceea ce este ci ceea ce trebuie f cut. moralei religioase (cre tine): a) Iubi i pe vr jma ii vo tri (Mt. morala (ca i legea) îmi ordon s r spund afirmativ dar în elepciunea m sf tuie te s neg. Când judec torul m întreab dac l-am v zut comi ând acea crim . nici un precept al moralei religioase. spune: 39 . probabil. Putem. i altor religii. Prin „religioas ” se în elege morala religiilor mediteraniene (iudaism. i de ast dat . 16. Exist adesea contradic ie între o lege a moralei i un precept al în elepciunii. 16. S presupunem c am fost martorul unei crime comise de un om a c rui simpatie este important pentru mine. 24) Ce au ele în comun? Putem repeta aproape literal ceea ce s-a spus despre legile în elepciunii.etic în elepciune . nu este evident în mod direct: toate trebuie justificate printr-un ra ionament plecând de la un principiu general. cu exemple. Ca i regulile aceleia. Iat un altul. Aceste contradic ii par a fi chiar atât de frecvente încât se poate afirma c C. cre tinism i islamism) dar numeroase elemente ale teoriei schi ate mai jos se aplic .15. 44) b) Leap d -te de tine (Mt. deci. f r nici o îndoial . S-a v zut un exemplu de opozi ie a lor în cazul sinuciderii. 5. Via a uman este cel mai adesea un compromis între moral în elepciune. contrar anumitor legi ale moralei naturale. din aceast pricin ad ug m aici câteva remarci cu privire la ea. Trebuie s constat m. V. vai! c C. Morala religioas Considera iile despre în elepciune ne permit s cunoa tem mai bine înc un alt domeniu.

Se pare chiar c o astfel de coexisten este mai degrab regula decât o excep ie. adic s evit m nepl cerile. ne-am putea gândi c legile moralei religioase sunt. 4. 18. 40 . i mai important este faptul c „a evita”. ca i cele ale în elepciunii. Structura logic a accept rii unei astfel de legi este urm toarea: 1. numit „filial ”. Exist dou feluri de moral religioas . Cine evit s -L supere pe Dumnezeu face tot ceea ce Dumnezeu porunce te. exist dou feluri de fric religioas . constat m c C. primele premise în justificarea acestor legi „evit s -L superi pe Dumnezeu” nu sunt evidente când e vorba despre frica servil . În consecin C. 11). În ceea ce prive te morala bazat pe frica servil . Nu este evident c acesta ne permite s evit m pedeapsa decât dac admitem principiul în elepciunii (c trebuie s c ut m via a fericit ). 17. 19. Or. cealalt . Morala religioas este un ansamblu de legi care depind logic de un principiu general. propozi ii deghizate (C. Principiile moralei religioase bazate pe frica servil sunt propozi ii deghizate în legi. 20. prin analogie cu C. Dumnezeu porunce te p.C. este u or de demonstrat c este un fel de în elepciune. ipotetice. Dar situa ia nu este simpl i cere o analiz mai aprofundat . este fiica de a sup ra o fiin iubit . 11: C. Se poate spune despre ele. 2. una bazat pe frica servil i cealalt pe frica filial . deci. 3. Una. Mai întâi. Aceasta nu înseamn de altfel c cele dou nu pot exista simultan în acela i subiect. Într-adev r. Legile moralei religioase presupun faptul c cel ce le accept dore te s evite s -L supere pe Dumnezeu. Din punct de vedere logic. se define te prin fric : se evit acel lucru de care i-e fric . care se nume te „servil ”. Evit s -L superi pe Dumnezeu. Legile acestei morale sunt. În consecin . în premise (1). se teme de pedeaps . caracterul metalingvistic al acestei probe merit s fie men ionat deoarece justific rile preceptelor moralei naturale i ale în elepciunii sunt f cute într-un limbaj obiectiv. Deci trebuie s facem p.

C. C ci regula în numele c reia ac ionez . dup cum via a fericit este via a terestr . El are i caracteristicile unei adev rate legi morale. deci. contrar legilor în elepciunii. cunoscute în secolul al XV-lea pentru severitatea vie ii lor. stare a d du un r spuns uimitor: „Exact ceea ce facem acum”. Dar. care-l împiedic s doarm . de nici o justificare. e conceput ca o via de dincolo de mormânt. cereasc sau amândou . G sim primul tip. Aceast moral se deosebe te de în elepciune i prin aceea c leg tura dintre principiul fundamental i legile particulare se bazeaz pe o porunc divin . acestea nu pot fi justificate pe cale experimental . 21. Preceptele sale sunt adev rate legi categorice. Prin analogie cu C. Ca urmare.i fie bine i s tr ie ti ani mul i pe p mânt” (Deut. ireductibil la altele. Ea nu are nimic de-a face cu în elepciunea.. de pild . dar porunca divin . supunându-m acestui precept eteronomic. Ele sunt justificate prin ra ionament plecând de la textele sacre. 5. Întrebate ce ar face dac s-ar dovedi c sufletul moare o dat cu trupul. Dou exemple: piosul mahaianist budist renun chiar la nirvana ca s devin un nou Budha. Structura moralei religioase bazate pe frica filial este foarte diferit . nu este acceptat în chip eteronomic. Este adev rat c ele sunt acceptate de credincios pentru c Dumnezeu porunce te astfel. se pare c avem de-a face cu un domeniu specific. 41 . S remarc m c natura eteronomic a acestor legi nu o priveaz deloc de caracterul (ei) moral. 29). Morala religioas bazat pe frica.este o regula moral .. se pot distinge trei tipuri de moral religioas . filial pare a St un ansamblu de legi de un gen aparte. 16). spunem. o moral eteronomic . Altfel decât în cazul moralei religioase bazate pe frica servil . ea îns i. 19. Ar apar ine moralei naturale dac eviden a sa nu ar fi diferit de aceea a preceptelor morale naturale (ea este îndeosebi religioas ). ca s . nu este legat de un scop. În aceast privin . principiul fundamental este aici evident pentru credincios. pentru numele meu însutit va primi i via a ve nic va mo teni” (Mt. În Europa exist cazul celebru al m n stirii de c lug ri e dominicane de la Unterlinden. Când vecinul îmi cere s dau mai încet difuzorul. Morala religioas a fricii servile se distinge de în elepciune i prin aceea c via a fericit . nu are nevoie. deci. Ca i morala natural . deci c : C.. Morala religioas a fricii servile este o tehnologie a vie ii fericite terestre. cere ti sau a amândurora. în porunca a patra: „Cinste te pe tat l t u i pe mama ta. 12.aceea de a nu împiedica un vecin s doarm .22.. ar putea fi o tiin . Al treilea este reprezentat. în special a obliga iei. cel pu in par ial. de textul din Evanghelie: „ i oricine a l sat fra i sau surori.Urmeaz c aceast moral . ca i în elepciunea. nu ac ionez deloc într-un mod mai pu in moral decât în cazul în care cel lalt nu intervine. Ea este. între altele.

[4. precum legile decalogului. cere sfatul oamenilor cu experien .41.21. Pe de alt parte. [4. [4. [4. Dar problema ar merita s fie studiat într-un mod mai aprofundat. c anumite precepte ale acesteia din urm apar in i moralei religioase.15. [4. [5.1.1. [3. [5. APENDICE TABLA DE LEGI [1.13. pune.i via a tu însu i.] Nu admite nici o propunere înainte de a te fi asigurat cu con tiinciozitate c este adev rat sau cel pu in probabil adev rat .412.i lini tea interioar . [5. 42 .31.2. [3.i zilele.] Nu te droga.] Încearc s concepi evenimentele viitoare ca fiind pl cute.i gândirea.] Bucur -te de via .] Nu te ata a prea mult de o persoan nici de nimic altceva.2. [2.] Înva s tr ie ti în prezent. [3.] Exceptând situa iile excep ionale. [2. [3. sentimentele i st rile de spirit.14.222. s men ion m problema rela iilor dintre morala religioas i cea natural . [5.i în fiecare diminea : „totul merge strun ”. [5. precum cele dou citate mai sus.] Spune. [2.22.2.12.] Pe cât posibil.] Înainte de a face sau a spune ceva important.i.3.] Protejeaz .411. Anumi i teologi merg mai departe i gândesc c întreaga moral natural este cuprins în morala religioas . [3.1. c exist legi ale moralei religioase necunoscute moralei naturale.] Amân pe mâine o decizie important . în ac iunea fizic .] G se te în fiecare zi un moment pentru a reflecta la tine însu i.i senin tatea spiritului. via a i s n tatea. [4.] Fii prudent. Dou lucruri sunt sigure.] În orice chestiune important . [5. [3.] St pâne te. înainte de toate.] Încearc s concepi mijloacele drept scopuri. [4. plaseaz . nu te l sa ucis! [2.] Condu. [5.] Ac ioneaz potrivit propriului t u ideal.] Înainte de a lua o decizie important . [4.11. asigur -te c nu faci din dorin e realitate.221.i via a i s n tatea deasupra tuturor celorlalte lucruri.151.i întrebarea: merit osteneala? [5. fii independent. [4.] P streaz .] Cunoa te-te pe tine însu i.] încearc s ai pl cere i cât mai pu in durere posibil.] Nu fi prost.Ca s încheiem. ia. [3.] Când via a î i pare negre it i iremediabil de nesuportat.21. [4.] F în a a fel încât via a ta s aib întotdeauna un sens.01.] P ze te.4.] Bucur -te de clip .1.] S ai mereu un scop de atins.] Ac ioneaz în a a fel încât s tr ie ti fericit îndelung. Pe de o parte.

] Nu te înduio a de tine însu i.21. [9. [6. [7.2.2.] E bine s tii savura micile bucurii.] Str duie te-te s fii cât se poate de anonim în locurile publice. [8. [8. [6. [10.] Pe cât posibil.1.] Consider rela iile tale cu ceilal i oameni ca fiind foarte importante pentru tine.] Nu admite nici o propozi ie ca adev rat sub pretext c a fost publicat prin mijloacele de comunicare social . [11.12.11. [14. [12. [6.i fie fric de moarte.11. [8.1.1.1.i asiguri viitorul.] Evit afirma iile cu totul generale.5. [6.] Cu excep ia prietenilor i apropia ilor.1.2.] Str duie te-te s .31.11. pe ceilal i oameni i lumea cu ochiul naturalistului. [14.4. evit certurile.i pot fi foarte folositoare sau foarte d un toare. evit familiaritatea. [10.] Nu fi prea amabil la prima întâlnire. o dat luat .] Fii independent fa de ceilal i în gândire i în sentimente.] Nu.] Nu da nici un fel de importan onorurilor i insultelor.1. consider -l pe orice om întâlnit în cale drept un imbecil r u.1.] Vegheaz s . (2) po i s -l aju i (3) e ti r spunz tor pentru el.] Ocup -te de lucrurile care depind de tine iar nu de cele care nu depind de tine [5.] Prefer singur tatea companiei.] Nu te l sa niciodat motivat de fric .] Nu te îngrijora degeaba.] Bucur -te de bunuri i de pl ceri cu modera ie.11.1. [10.] F tot ceea ce faci cât po i de bine. [6.] Tr ie te pentru opera ta. [6. [6.] D celorlal i cât mai pu ine informa ii posibile despre tine însu i. [11.21. [14.] Concepe adversit ile ca pe ni te evenimente naturale.] Fii moderat în opinii. [13.] Nu încerca s des vâr e ti lucruri care î i dep esc posibilit ile.] Cât vreme nu-l cuno ti bine. [8.] Fii moderat în toate cele.i imaginezi c oamenii de care nu trebuie s te ocupi nu exist decât în imagina ia ta.] Prefer numeroasele mici bucurii câtorva mari pl ceri. [10.] Prive te-te pe tine însu i.] Str duie te-te s câ tigi simpatia celorlal i.] Pe cât posibil. [13. [10.22.] Nu te privi în oglinda anturajului t u. [7. atâta vreme cât nu e ti sigur c . [7.] Orice hot râre.3. nu i-i înstr ina pe ceilal i. [8.] Fii circumspect în rela iile cu ceilal i. [12.3.3.] Nu te încrede în nimeni înainte de a te asigura c tie despre ce vorbe te i c e sincer. [10.4. [10. [6.[5. execut-o cu t rie i perseveren . 43 .] Nu te ocupa de un altul decât dac (1) el poate fi util sau periculos pentru tine.] Evit judec ile categorice.12. [10. [5.2.

] Str duie te-te s câ tigi simpatia fiec rui om întâlnit.22.] Permite-i partenerului s vorbeasc oricât de mult. [16.i partenerul.i fie prieten doar cel ce i-a dovedit cinstea i inteligen a. [C. [14. d prioritate membrului din grupul t u în fa a str inului.4.41. mai ales despre sine.42.] În principiu.2.5. [14.] Nu exist morala tiin ific .] În condi ii aproximativ egale.] Fii fidel prietenilor t i. [14. [16. nu f nici o nedreptate nim nui. [14.] Pe cât posibil. [16.4. [C.2.] Morala nu este o tiin . în prezen a sa. TABLA METATEOREMELOR [CI.] Morala este un ansamblu de legi categorice care impun o obliga ie de un fel aparte.] Evit cu orice pre certurile cu cei ce au o putere asupra ta.211. ine.21.12.233.3. [C. [15. [14.] S .] terge-o în clipa în care o ceart periculoas te amenin inevitabil.3. sau te cost pu in.] Conformeaz -te grupului în care te afli.] Apropie-te de cel lalt mereu cu surâsul pe buze. nu spune nim nui lucruri nepl cute. ara.] Str duie te-te sistematic i cu perseveren s câ tigi simpatia celor cu care trebuie s tr ie ti.23.] Ceea ce se nume te în mod obi nuit „etic ” se compune din cel pu in trei discipline diferite: morala. [14.232.122.] F bucuros servicii care nu te cost nimic sau te cost pu in.] Dac po i evita acest lucru.1. [14.] Legile moralei sunt evidente sau pot fi deduse din legi morale evidente.111. [16. [15.] Ac ioneaz în a a fel încât s fii considerat demn de încredere.] Fii deosebit de amabil cu oamenii boga i i puternici.112. [16. [14. 44 . [16.] Flateaz .] Nu critica niciodat . [14.] Ai câ iva prieteni.2.] F în a a fel încât partenerul t u s în eleag faptul c te interesezi de el.2.] Supune-te în mod cump tat legilor moralei.] Dac nu te cost nimic. confesiunea sau profesiunea altuia. [C. [15. [14.1.3.231. [14.i promisiunile.] F astfel încât prezen a ta i discursul t u s fie pl cute partenerului.] Fii solidar în mod cump tat cu grupul c ruia îi apar ii. [14. nu min i i nu induce deloc în eroare. [14.] Fii amabil. [16. etica propriu-zis i în elepciunea.234. [14.[14.121.

6. n scut în Marea Britanie (Russel. [CI 8.] Principiile moralei religioase bazate pe frica servil sunt propozi ii deghizate în legi.20. Întradev r. Bochenski insista mereu pe faptul c acest mod de a filosofii nu face decât s reia inspira ia clasic .] Exist adesea contradic ie între o lege a moralei i un precept al în elepciunii. începând cu sfâr itul celui de-al doilea r zboi mondial. [C. Praga. pe frica filial pare a fi un ansamblu de legi de un gen aparte. Lvov. [CIO. [CI9.] Principiul fundamental al în elepciunii este o lege categoric .] Metoda în elepciunii tiin ifice ar trebui s fie experimental . continuat. fapt pentru care se considera printre „cei mai duri” anali ti (spre deosebire de filosofii care practicau o analiz a . deci nu de legi privind morala. o tiin . [C.] Morala religioasa bazat .] În elepciunea este.] Preceptele în elepciunii sunt propozi ii deghizate în legi. filosoful se str duie te s descrie fiin a în cele o mie i 45 .] Morala religioas a fricii servile este o tehnologie a vie ii fericite terestre. [C.9.] Legile moralei religioase presupun faptul c cel ce le accept dore te s evite s -L supere pe Dumnezeu. el se înf i a drept campion al filosofiei analitice în latura sa „logistic ”. [C.8. [CI2. respectuos cu istoria filosofiei.22. reprezint un progres irecuzabil. ea nu este important decât pentru filozofie. dar nu este o lege moral . sau ar putea fi.] Morala religioas este un ansamblu de legi care depind logic de un principiu general.i ra ionalist.] Etica este un ansamblu de propozi ii. în Statele Unite. [CI3. POSTFA Imaginea pe care Bochenski voia s-o insufle cu privire la modul s u de a filosofe a fost una dintre cele mai limpezi. ireductibil la altele. [CI6. trebuia s fie în eleas ca un criteriu care permite „filosofiei tiin ifice” s se eviden ieze.] În elepciunea pare a fi un ansamblu de legi condi ionale.7.21.] Via a uman este cel mai adesea un compromis între moral i în elepciune. [C14. [Cil. Zicându. pe frica servil i cealalt pe frica filial .] În elepciunea este tehnologia vie ii lungi i fericite. [CI5. aristotelic . Fidel acestei inspira ii. bineîn eles. [C. Var ovia). Moore) i având ecouri în câteva capitale ale Europei centrale (Viena.[C.] Exist dou feluri de moral religioas . Oricum. [CI 7. cere ti sau a amândurora.] Etica este o tiin i o parte a filosofiei tiin ifice. el în elegea acest ra ionalism în termenii idealurilor de rigoare ai „filosofiei analitice”.limbajul de zi cu zi).i în . [C.] Etica este f r importan pentru via . una bazat . afirma ie care. El nu se jena s afirme c acest mod de a filosofe.

al c rui continuator direct se considera el însu i . Într46 .se num r printre „supersti iile” pe care analiza practicat în spiritul schi at mai sus. Logica articuleaz multiplele rela ii de care depinde ceea ce filosofului îi place s numeasc „structura” lumii i a experien ei noastre. reculul în fa a unei specula ii care î i imagineaz entit i pe care „nimic în lume” . cu Kant. atunci. pe de o parte. c ci cercetarea raporturilor i fundamentelor complexe ale structurii lumii este ceea ce confer ontologiei.nu o justific . Tezele acestei coli nu puteau decât s conving un ra ionalist analitic: valorificarea inspira iei aristotelice i respingerea concomitent a cotiturii hot râtoare asociate. este umanist o doctrin care pretinde c acord acestei fiin e numit „om” un loc aparte. cu Descartes i. Bochenski se proclama fidel al liniei inaugurate de filosoful austriac Franz Brentano i dezvoltate în chip str lucit de Kazimierz Twardowski. în fine.una de feluri în care se ascunde când intr m în contact cu ea. grija. a a cum o în elegea Bochenski. În eleas astfel. „naturaliste”.un „x” (omul) nu este nimic altceva decât un „y” .coala de la Var ovia-Lvov. Totu i. deoarece aceasta. în spiritul lui Leibniz. cel pu in pentru filosof. filosofia are numai de câ tigat ata ându-se de logic . departe de a fi un simplu calcul. în orice lume posibil . dup care tiin a se vrea înainte de toate o „critic a posibilit ilor cunoa terii”. pentru a preveni oarecari neîn elegeri. Spre sfâr itul vie ii. ca ontologie. „supersti iilor” i a altor „gre eli” con inând credin e care nu se puteau justifica. de a g si un vehicul adecvat pentru a exprima rezultatele „ tiin ifice” ale acestei cercet ri i care nu se teme de solu ia limbajelor artificiale („logica”) al c ror obiectiv nu este acela de a nega modul nostru obi nuit de a vorbi ci de a face mai limpede imagine a lumii pe care acesta din urm o con ine pentru a o confrunta cu demersul analitic informat. este util de remarcat c Bochenski considera c un naturalism „reduc ionist” . în contradic ie cu ceea ce au pretins mul i mae tri gânditori ai modernit ii. a „Weltanschauungen”-urilor. Contrar atitudinii „antropocentrice” pe care o astfel de filosofie umanist o propag . nici m car cea care eman din examinarea modului de func ionare a limbajului nostru . omul nu este o excep ie. ar trebui s-o in deoparte.nici o eviden . Caracteristica minimal a unui naturalism (cosmo-centrism). mai u or de ce Bochenski lupta împotriva „ideologiilor”. pe de alt parte. Departe de a mic ora condi ia uman printre alte fiin e în lume. întrucâtva „în afara” lumii. În privin a aceasta el a fost un du man declarat al Umanismului într-o accep ie pu in special a acestui cuvânt cheie al culturii noastre occidentale. Dup Bochenski. F când astfel. este c tot ceea ce se insereaz în lume se supune structurii cauzale a lumii. întreaga sa fascina ie. filosoful desprinde categoriile în care fiin ele se ordoneaz într-o lume. În elegem. în lumea noastr i. A spune c fiin a uman se situeaz „în” lume i se supune legilor sale nu implic deloc faptul c ceea ce este de spus despre om poate s se rezume la o istorie narat într-un limbaj „fizicalist”. trebuie în eleas ca fiind depozitarul celor mai minu ioase cercet ri ontologice. Bochenski se situa ritos de partea filosofiilor „cosmocentrice” sau. ca s folosim termenul devenit curent în filosofie. a a cum Bochenski l-a ap rat. aceast constatare o face i mai interesant .

totu i. ar trebui s se poat bucura de „aceast frac iune de secund de care dispune”. Exist . a se vedea ultimul capitol). sau în tot cazul apropiat de. Fragmentarium exegetic filonian II. considerate ca ni te obstacole în calea unui contact veridic cu noi în ine i pu in propice culturii regulilor de via pe care Bochenski le formuleaz . Edward Swiderski Fribourg. Pentru Bochenski nici o alt viziune nu putea corespunde ra ionalismului „analitic” pe care l-a dezvoltat dea lungul întregii sale cariere. 175.000 lei 8. Munteanu. reiese din lectura acestui tratat c în elepciunea pe care ne-o dezv luie Bochenski nu poate fi deloc practicat dac este sus inut f r tirea sa.000 3. La urma urmei.000 lei 10. Bochenski îl asigur pe cititor c nu a avut nici cea mai mic inten ie de a scrie o lucrare „ tiin ific ” despre om. 92.000 lei 7. omul nefiind „decât un foarte mic i neputincios fragment din univers”.C. 92. i totu i. Noile mi c ri religioase.Pintea.i g seasc expresia într-o formul identic cu. înainte de toate ra ionalitatea „common sense”-ului. Admira ii ortodoxe (cu postfa de D. Rostuiri în eternitate. tefan Iloaie.. de Codru a Cuceu). 75. i mai ales o filosofie moral (pentru distinc ii. Theodor Nikolaou. Pe planul comportamentului personal. 75. cea mai potrivit pentru a completa i înso i în cotidian viziunea cosmocentric supus încerc rii riguroase a filosofiei „analitice”. filosofie în acest text. „supersti iile”. Ioan Chiril .000 lei 5. 90. pe care îi admira atât). Dup absolut. 120.Mih ilescu).75. G. Ioan Bunea. Vechiul Testament i cre tinismul (cu prefa de Ioan Chiril ).000 lei 4. mai 2000 C R I DISPONIBILE 1. Leonard Swidler. Nae Ionescu i Ortodoxia româneasc (cu prefa de Dan Ciachir). Nemoianu. a a cum le în elege Bochenski. ira ional. cea pe care Bochenski nu înceta s-o repete anturajului s u: nu v l sa i mâna i de vanitate i nu practica i decât virtu i care v sunt cu adev rat la îndemân . Ioana Velica. „ideologiile”. 150. cununie si înmormântare (cu prefa de Ioan Chiril ). T râmuri (eseuri).un cuvânt. Cuvânt de înv tur la botez. Bochenski s-a descris drept un naturalist moderat.. r mânând nesigur în ceea ce prive te existen a fiin ei „ideale” (în sensul unui Platon sau al unui Whitehead. Nicolae Achimescu. I. de Ioan Vasile Leb. Viitorul dialogic al reflec iei religioase (trad.000 lei 9. 195. „Weltanschaungen”-urile. Al. Ioan Chiril . Adina Paraschiv i Vasile Cristescu) . L.000 6. Micul tratat de în elepciune prezentat aici poate fi în eles ca o m rturie a roadelor acestei atitudini filosofice.000 lei 47 .000 lei 2. de „idolii teatrului”. Teologie i cultur (trad. dar sus inând un „pluralism categorial” (o pluralitate de tipuri i specii ale fiin ei în lume). aceast convingere ar trebui s . Fragmentarium exegetic filonian I.

Cu Victor Hugo prin trei veacuri (22 poeme traduse i comentate. M.000 lei 20.000 lei 25. Dubla înf i are (roman. cu prefa de Cornel Moraru). Morfologia i sintaxa. cu desene de V. Goga. scandale (anthologie poetique). Antologia modernismului hispanic. 69. Lexicology.Bodea).de Voichi a-Maria Sasu). 150 pag. Cristina T tarii. 125. 150. Limba român . Coresponden a primit . Mircea Petean. de Tatiana Ana Fluieram. Limba român . stilistic . Flavia Teoc. I' — Str inii din Kipukua (roman). 150. Întoarcerea învinsului. La Province de Verudit (anthologie poetique).000 lei 38. 98. Aurel R u. 69. Viorel Rujea). 99.000 lei 18. 190. 165. Viorel D. 65. Viorel Rujea.000 lei 37. 65. Utopie i distopie în cultura român . 97. lexicologie. Amintiri despre Pavel Dan (cronologie de Sergiu Pavel Dan).000 lei 33.000 lei 12. M.000 lei 14. Cucerirea Constantinopolului (trad. Experimentul (proz scurt ). Marius Laz r.000 lei 15. cu ilustra ii de Cristian Che u ). Salonul de var .I.000 lei 35. Fonetic . Iluzia ipostaziat . 125. B3.Horia Poenar. Gheorghe Grigurcu. 92. Vasile Igna.Trifa. Opera literar . cirque. 89.000 lei 29. 150.000 lei 23. Interviuri cu scriitori clujeni.000 lei 31. Pre edin ii Americii (trad. Memorii. Poezia. Dafin Mure eanu. Poem imaginar dramatic în cinci tablouri.000 lei 30. 84. 150.000 lei 19. 65.000 lei 24. fonologie. Florica Ba u Ichim.000 lei 22. Paradoxuri ale moderniz rii. voi. Gheorghe Izb escu. 92.000 lei 21. Lloyd de Mauss. 130. Emese Florian. Opozi ii constructive. Dumitru Ichim.000 lei 48 .000 lei 34. Madeleine-Ouellette-Michalska. Aurel Podani. 90. cu prefa de Ovidiu Pecican). Ion Buza i. Din capitala Provinciei. 129. Dreptul familiei.000 lei 36.Valeriu Anania. Elemente pentru o sociologie a elitelor române ti. 290. 65. Valeriu Anania.000 lei 26. Natur moart i vie (versuri). Goga. trad. 80. O plimbare de diminea pe strada Servandoni (eseu). Aurel Sasu & Mircea Petean. 75. P h relul cu nectar (fantezie dramatic pentru copii.000 lei 32.000 17.11. George Achim. Mircea Petean.000 lei 28.000 lei 27. Doamna r t citoare (trad. Pio Baroja. Gr dinarul din balcon (poezii pentru copii cu ilustra ii color de Cristian Che u ). 120.000 lei 39. Octavian Goga.Hugo).000 lei 13. 110. Femeia de nisip (proz scurt . 1900-1918 (edi ie îngrijit de Gh. G. Cartea de la Jucu Nobil I-II-III. Întâlniri cu Mircea Zaciu.000 lei 16. tefan Borbely. Folie. de Villehardouin. de tefan Borbely).

în condi ii foarte avantajoase: • reducere de 10%.com Doamne Iisuse Hristoase. care va fi distribuit gratuit pentru ini ierea credincio ilor de pretutindeni. totul este de ert ciune. Bochenski Prof. 80. „Aceasta este. a adar. Lenu a Popovici.40. pentru un exemplar comandat. Dar ea are i o a doua fa : înv tura cu privire la ceea ce trebuie f cut în aceast situa ie tragic . • reducere de 20%. Fiul lui Dumnezeu. prima fa a în elepciunii: de ert ciunea de ert ciunilor. Exerci ii clasele I-II. e-mail: ihapca2002@yahoo. neexistând decât timp de o frac iune de secund cosmic . • cheltuielile po tale vor fi suportate de c tre editur . în elege i urma aceast carte! Amin! SFÂR ITUL C R II 49 . ajut le celor care vor citi.-M. Ioan Hapca mul ume te lui Dumnezeu c a reu it s scaneze i s corecteze aceast carte. Legile în elepciunii ne înva cum s ac ion m ca s nu o irosim.” J. Dar aceast frac iune este tot ceea ce el are la dispozi ie. pentru mai mult de 3 exemplare. Omul nu este decât un foarte mic i neputincios fragment din univers.000 lei i probleme de matematic pentru În aten ia cititorilor no tri: Serviciul de carte prin po t al Editurii LIMES v pune la dispozi ie orice titlu disponibil.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->