Progresul științei a fost făcut în paralel cu progresul inventării de noi instrumente de măsurat și de metode de măsurare.

Arthur Otis - itemi obiectivi cu alegere multiplă - primele teste de măsurare a inteligenței generale prin testare în grup. Măsurarea - utilizarea anumitor instrumente sau reguli de atribuire de numere unor obiecte sau fenomene Variabile și constante
   

variabile - ceva ce variază constante - ceva ce nu variază sunt foarte puțin constante în lumea în care trăim variabile
 o

o

continue - cu un interval infinit de valori (intervalele din matematică). Ex.: timpul, distanța, memoria, personalitatea, etc.. Acestea pot fi doar aproximate și niciodată măsurate exact. Iar când se face aproximarea, e necesar să se precizeze și un interval de eroare posibil. discrete - cu in interval finit de valori (sau interval potențial infinit dar numărabil) ex. sex, zilele săptămânii, nr de mașini din trafic, membrii familiei (nu poate da cu virgulă) (sexul - e o variabilă discretă dihotomică pentru că poate avea doar 2 valori, statutul marital e o variabilă discretă politomică pentru că poate avea mai multe valori). Acestea pot fi calculate precis și fără eroare.

Semnificația numerelor Nivelele de măsurare introduse de S. S. Stevens (1946) a dus la creerea unui sistem de clasificare a scalelor de măsurare: 1. Nominală
 

folosite pentru a eticheta prin intermediul unui număr sunt folosite etichete pentru a desemna un individ sau o clasă

Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică, nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine

etc. nu au un punct zero adevărat (nu au „zero absolut”). (diferența dintre 1 și 2 e de o unitate. în care fiecare percentil arată câți indivizi sunt sub el sau la același nivel de performanță (unitățile nu sunt egale între ele) 1. 1.adolescent adult . Interval    dobândește proprietățiile tuturor scalelor anterioare + câștigă încă câteva diferențele dintre ranguri sunt seminifcative. Raport    dobândește pe lângă celelalte scale.  folosite pentru date categoriale (pentru a crea categorii): sex.o mulțime de numere ordinale a unei scale de 100. împărțite. singura proprietate a acestor numere este identitatea și singura operație artimetică ce poate fi folosită e numărarea frecvențelor din fiecare categorie 1. care e diferența între ranguri scorurile de rang percentil .puternic . proprietate de aditivitate (valorile pot fi adunate. orientarea politică. copil . deci nu putem interpretata datele în termeni de raport. indică și o ordonare a rangului (ierarhică) (slab . înmulțite între ele și acest lucru să aibă sens) datorită faptului că există acel „punct de zero absolut” (în care constructul nu există deloc) zero absolut se folosește în măsurarea psihologică pentru frecvențe (când nu există deloc) sau intervalelor de timp (când nu există deloc) Datele categoriale sau discrete pot fi măsurate pe   scale nominale o scale ordinale (dacă există o anumită frecvență) Datele metrice sau continue pot fi măsurate pe: o Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică. naționalitate. scăzute. vârsta. nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine .vârstnic) nu se știe care e distanța între ranguri. Ordinală     pe lângă identitate.foarte puternic) ordonarea se face pe baza unei variabile (ex. înter 1 și 3 e de două unități) .fapt ce permite compararea între valori. culoarea.slabut mediu . adică sunt egale sau pot fi fragmentate în intervale egale.

grafice. Scalele de raport le folosim la măsurarea: . e esențial să înțelegem că majoritatea constructelor pot fi măsurate preponderent pe scală ordinală. vorbim de numere exacte dintr-o populație. condensa. pentru a aproxima parametrii (date dintr-o populație). pentru a sublinia sensul adecvat în funcție de situație.o ramură a matematicii folosită pentru a analiza. ne ajută să avem o semnificație relativă a numerelor (comparabilă. nr de obiecte asamblate de un muncitor la bandă timp de 1 oră) Tipuri de statistici   statistica .timpului de reacție .frecvențelor . vorbim de date dintr-un eșantion. care pot fi obținute doar dacă avem toată populația exactă (cam greu) așadar ne folosim de statistici (date dintr-un eșantion). modificabilă). nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine .analizează date numerice. o o scale de interval scale de raport (dacă există 0 absolut) Acest sistem de scale.extrapolează datele obținute dintr-un eșantion pe o populație. În psihologie. o Statistica descriptivă  o cale de a rezuma datele este de a le reprezenta grafic sau de a le „condensa în statistici care prezintă numeric informația conținută într-un set de date” (76) Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică. creează inferențe pe baza teoriei probabilitățiilor (estimăm parametrii populației pe baza datelor dintr-un eșantion) dacă vorbim de statistici.variabilelor ce pot fi exprimate cu sens prin intermediul unor unități fizice (ex. etc. care sunt folosite pentru a crea concluzii ce se extrapolează la populație dacă vorbim de parametrii. De ce facem asta? Pentru că e foarte greu să ne folosim de toată populația. reprezenta date numerice statistică     descriptivă . o inferențială .

o mediana .pentru date continue sau metrice Descrierea numerică a datelor  Măsuri ale tendinței centrale (localizarea cele mai mari aglomerări de date. Foarte des utilizat pentru variabile cantitative. coloane .variabilitatea medie S2 = Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică. Ele sunt grupate în intervale de mărime convenabilă și frecvențele sunt prezentate pentru fiecare interval. partea de mijloc. nu pentru fiecare scor.    frecvența . Util pentru variabile calitative sau categoriale.pentru date discrete și categoriale histograme sau poligoane de frecvență . nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine .suma tuturor valorilor împărțită la numărul de valori.distanța dintre valoarea minimă și valoarea maximă (este instabilă. E diferența dintre Q1 și Q3 (distanța dintre percentila 25 și percentila 75) dispersia .atunci când intervalul scorurilor e foarte mare și avem nevoie să compactăm datele. când avem o distribuție a frecvențelor.cuprinde 50% din distribuție. (valoarea de mijloc) o media .de câte ori apare fiecare scor procent cumulat = suma numerelor din coloana procent (de la cele mai scăzute la cele mai ridicate) distribuțiile frecvențelor grupate . Măsuri ale variabilității: descriu dispersia sau împrăștierea datelor o  o o o o amplitudinea .valoarea care imparte șirul de date ordonat în două. pentru că se poate schimba drastic dacă apare unul sau două scoruri extreme) amplitudinea semi-intercuartilică (AIQ) . o putem transforma în formă grafică. ori datele cele mai reprezentative și cu valoare centrală)   modul . E indicatorul cel mai sensibil la valorile extreme.valoarea cu cea mai mare frecvență dintr-o distribuție. cum ar fi:  o o diagrame circulare.

cu atât variabilitatea e mai mare și putem face mai ușor distincții între ei Modelul curbei normale Definiție       numită și distirbuția Gausiană sau curba „clopot” nu e o distribuție de frecvență a datelor. Cu toate acestea aproximează de multe ori distribuții ale datelor reale. pentru că altfel s-ar elimina scorurile pozitive și cele negative (media abaterilor de la medie) abaterea standard o  o o o o o rădăcina pătrată a dispersiei oferă o singură valoare reprezentativă pentru un set de date o estimare a variabilității medii a unui set de scoruri. nu există. întâmplătoare. multe evenimente reale. aproximează această curbă normală datorită fundamentării sale pe teoria probabilitățiilor. exprimată în aceleași unități ca și scourile cea mai tipică măsură a variabilității utilizată în testare s sau SD =  Importanța variabilității:  o o o „testarea psihologică e determinată de variabilitatea indivizilor” dacă nu ar fi variabilitate. are un rol important în statisticile inferențiale utilitatea acestui model derivă din proprietățiile pe care le are Proprietățiile modelului curbei normale Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică. împărțită la N (nr total de scoruri) o se ridică la pătrat. i-am cunoaște pe toți cu cât indivizii sunt mai diferiți. dacă se repetă de suficiente ori. nu ar mai avea rost să-i testăm. nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine . dar are la bază teoria probabilitățiilor. pentru că dacă am cunoaște cum e unul. ci un model matematic al unei distribuții ideale sau teoretice e un model ideal.  suma pătratelor abaterilor fiecărui scor de la medie.

00) ~ 95% din arie e cuprinsă între +/. st. care are media=0 și abat. =1 aria de sub curba normală este egală cu o unitate (1.      este unimodală este bilateral-simetrică are formă de clopot are cozi care se aproprie de abscisă dar nu le ating niciodată (asimptotică) și se întind de la . fiecare „membru” diferind în funcție de abaterea standard și de valoarea mediei  o o o o un caz particular este distribuția normală standard.localizarea poziției scorurilor care provin din distribuții normale utilizări inferențiale ale modelului curbei normale o  o modelul curbei normale e util pentu o o estimarea parametrilor populației  testarea ipotezelor referitaore la diferențe folosirea inferențială a modelului curbei normale  o Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică.1 abat. în termenii poziției.2 abat. subliniind caracterul teoretic și matematic al curbei modul. Utilizările modelului curbei normale  utilizări descriptive   știm că distribuția normală are anumite proporții pe care le putem aplica și altor distribuții care nu sunt normale dar le aproximează (putem „citi” anumite lucruri din această asemănare) o e suficient ca o distribuție să aproximeze pe cea normală ca să putem normaliza scorurile o normalizarea scorurilor = o procedură ce presupune transformarea lor într-o manieră în care să aibă aceeași semnificație. st. nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine .infinit la + infinit. ca și cum ar proveni dintr-o distribuție normală o folosire descriptivă a curbei normale . media și mediana coincid este o familie de curbe. st. ~ 68% din arie e cuprinsă între +/.

este folosit pentru a stabilii dacă diferența obținută poate fi obținută și întâmplător  o diferențele dintre mediile sau proporțiile eșantionului sunt împărțite la erorile standard ale acestor diferențe. nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine . obținem intervalele de încredere (necesare evaluării scorurilor obținute și a diferențelor dintre scorurile obținute)  pentru a căuta validitatea .(relevanța). obținem intervalele de încredere (pentru a face predicții sau estimări bazate pe scorurile obținute la test) putem face acele 2 proceduri folosindu-ne de 2 noțiuni interrelaționate:  o  distribuțiile de eșantionare . Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică.abaterea standard a distribuției de eșantionare  SEM=   presupunerea că distribuția de eșantionare este normală ne permite să utilizăm ariile situate sub curba normală pentru a obține parametrii populației pe baza statisticii obținute Estimarea parametrilor populației   presupunerile formulate sunt utilizate nu numai pentru a aproxima parametrii populației. o pentru a căuta fidelitatea .sunt niște distribuții IPOTETICE care presupun faptul că dacă am extrage un număr infinit de EȘANTIOANE de o anumită dimensiune din populație. multe dintre acestea vor aproxima curba normală (media fiecărei distribuții de eșantionare va fi egală cu parametrul populației)   ele nu există. și rezultă raportul critic. dar sunt utilizate pentru a estima probabilitatea valorilor sau statisticilor obținute prin intermediul erorii standard eroarea standard a mediei . ci și pentru a genera afrimații de probabilitate despre diferențele obținute între statisticile eșantionului raportul critic .(precizia).

la construirea de teste psihologice.măsurători ale unei singure variabile coeficienți de corelație . cu atât putem face mai puține asumpții despre aceasta pe care să le preluăm de la cea normală dacă o distribuție e bi-modală sau multi-modală. cea mai ascuțită distribuție mezokurtică . oferă informații despre ce am putea modifica pentru ca testul să fie bun.Distribuții ne-normale   cu cât o distribuție e mai diferită de cea normală. acest lucru ne spune că trebuie să luăm în considerare posibilitatea problemelor de eșantionare sau a unor caracteristici speciale ale eșantionului. forma și caracteristicile obținute din aplicarea testelor preliminare. deci are Sk=0 (indicele de asimetrie egal cu 0) asimetrie negativă (Sk<0) când „coada” distribuției e în partea valorilor mici (la stânga) (=> cei mai mulți indivizi au obținut scoruri ridicate) asimetrie pozitivă (Sk>0) când „coada” distribuției e în partea valorilor mari (la dreapta) (=> cei mai mulți indivizi au obținut scoruri scăzute) La ce folosește forma distribuției în testarea psihologică? . cea mai întinsă Distribuția normală e mezokurtică Indicele de asimetrie (Skewness)     se referă pur și simplu la lipsa de simetrie distribuția normală e perfect simetrică.dispersie intermediară distribuție platikurtică .cea mai largă dispersie.cea mai mică dispersie. adică relevant și respectiv precis) Esențialul în corelație și regresie    statistici univariate . nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine . Indicele de aplatizare (Kurtosis)      se referă la forma plată sau ascuțită a unei distribuții distribuție leptokurtică .tehnici prin care obținem niște indicatori ce descriu măsura în care o variabilă este legată de alta metodele de corelație le folosim la descoperirea legăturii între:  Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică. (valid și fidel.

nu îmi asum niciun drept de autor pentru acest material – așa că împarte-l cu oricine . de corelație. datele sunt distribuite sub forma unei distribuții bivariate pentru a putea calcula un coef.    o variabilă test și una non-test o între anumiți itemi ai testului și testul întreg o între anumiți itemi ai testului și alți itemi ai testului o între scorurile obținute la teste diferite „corelația ne introduce în domeniul statisticilor bivariate sau multivariate” (101) când calculăm un coeficient de corelație. avem nevoie doar de datele obținute pentru cele 2 variabile corelația datelor poate fi măsurată utilizând diferite metode care diferă în funcție de tipul de date și de tipul de relații cărora le sunt destinate o Unele fraze sunt copiate mot a mot din cartea – Susana Urbina – Testarea Psihologică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful