Expresionismul reprezinta una dintre cele mai interesante miscari culturale moderne ce s-a manifestat pentru intaia oara in poezie

si in pictura, avandu-si originile in Germania inceputului de secol XX. Principalul scop al artei expresioniste era acela de a prezenta lumea independent de realitatea mondena, artistii expresionisti incercand sa prezinte natura inconjuratoare doar dintr-o perspectiva subiectiva, lumea fiind distorsionata radical de emotiile, sentimentele si trairile acestora. Pe scurt, scopul artistilor expresionisti a fost acela de a exprima stari, idei sau trairi sufletesti, realitatea fizica fiind exclusa pe deplin. Scurta istorie a expresionismului Expresionismul a luat nastere, dupa cum am mentionat si in randurile de inceput ale acestui articol, ca un curent avangardist in Germania in primii ani ai secolului XX. Acest curent artistic s-a mentinut si mai tarziu si, mai mult decat atat, a fost raspandit in mai multe regiuni si s-a cocretizat prin diverse mijloace de exprimare artistica, printre care se numara pictura, dansul, teatrul, filmul, arhitectura, sculptura si muzica. Expresionimsul s-a manifestat inainte de toate in pictura prin intermediul grupului de artisti format in anul 1905 – Die Brücke din Dresda (Dresden). In limba romana denumirea grupului de artisti poate fi tradusa prin “punte, pod”, iar scopul principal al acestei grupari a fost acela de a crea o punte de legatura intre “vechea” Germanie si “viitoare” Germanie. Dintre membrii grupului Die Brücke, cei mai importanti au fost Ernst Ludwig Kirchner, Fritz Bleyl, Karl Schmidt-Rottluff si Erick Heckel. Tinerii artisti erau la acea vreme studenti in cadrul facultatii de arhitectura, iar gruparea lor s-a manifestat in aceeasi perioada in care fauvismul incepe sa se inradacineze in mintea si spiritul pictorilor francezi, care doresc sa gaseasca alte mijloace de exprimare artistica. Asemenea fauvistilor, expresionistii incearca sa se exprime intr-un mod mult mai natural, viziunea lor artistica fiind mult mai expresiva si tocmai aceasta fiind cea care a dat numele intregii miscari. In anii urmatori infiintarii grupului, numerosi tineri artisti imbratiseaza noile idei, printre care se numara Emil Nolde, Max Pechstein, Otto Mueller si Kees van Dongen. Picturile acestor artisti se asemanau din foarte multe puncte de vedere cu cele ale fauvistilor, caracterul primitv fiind cea mai puternica legatura. Cele doua grupari artistitice au mentinut o oarecare legatura, stabilind in acelasi timp diferentele de conceptie artistica, fara a exista in acest fel posibilitatea ca ele sa fie confundate. Unul dintre reprezentantii gruparii Die Brücke, Kirchner, afirma ca aceasta grupare artistica “lupta pentru o cultura umana, care este fudamentul artei adevarate”. In anul 1911 nucleul expresionismului German, grupul Die Brücke se muta la Berlin, pentru ca in anii urmatori acesta sa se destrame din cauza personalitatilor artistice diferite. In ceea ce priveste utilizarea termenului expresionism, acesta a fost folosit pentru intaia oara in anul 1850, insa nu in aceptiune artistica. Se presupune ca in domeniul artistic, termenul expresionims a fost preluat de la Julien-Auguste Hervé a carui expozitie de pictura organizata la Paris in anul 1901 a purtat numele “Expressionismes”. Mai mult decat atat, conform teoriei elaborate de istoricul de origine ceha Antonin Matějček, termenul expresionism poate fi considerat antonimul impresionismului avand in vedere ca artistii expresionisti au dorit inainte de toate sa se poata exprima liberi, fara a-si filtra ideile si trairile asa cum presupune impresionismul. Expresionismul si mijloacele de exprimare artistica Dupa cum am mentionat si in randurile anterioare, expresionismul s-a manifestat in mai multe domenii. Se presupune ca unul dintre precursorii cei mai importanti ai acestui curent este insusi filozoful Friedrich Nietzsche, ideile sale asupra acestui curent artistic fiinc concluzionate intr-un mod cat se poate de concis in opera “Asa grait-a Zarathustra”. In literatura, expresionismul s-a manifestat in opere al autorilor precum August Strindberg, Frank Wedekind, Fyodor Dostoevsky si chiar Lucian Blaga in literatura romana. Daca in pictura expresionismul s-a manifestat ca si in cazul fauvismului prin folosirea culorilor puternice, a formelor nedefinite pentru a exprima sentimente reale, literatura de acest tip sa mnifestat prin prezentarea dramei personajelor, generand structuri estetice pure. Expresionismul in literatura este adesea considerat o revolta impotriva naturalismului si

Personajele pincipale sunt prinse in mijlocul unei lumi distorsionate de prorpiile viziuni si reflexii. dupa venirea nazistilor la conducerea Germaniei. cei mai de seama reprezentanti fiind Marry Wigmar. in sculptura. Expresionismul incepe sa cunoasca declinul incepand cu anul 1933. cele care s-au pastrat sunt expuse in prezent in mari muzee din intreaga lume. Operele artistilor au fost confiscate iar cel de Al Doilea Razboi Mondial a dus la pierderea multora dintre ele. Acest mijloc de exprimare artisica a fost considerat ofensiv si chiar degenerant si pentru a demonstra acest lucru. Cu toate acestea. . o drama in care prezentarea lumii sociale ocupa cel de al doilea loc dupa prezentarea tumultului interior al persoanjelor. deoarece acest curent pune accentul in totalitate pe capacitatea de receptare a cititorului. incercand sa exprime realitatea metafizica nicidecum sa surprindaevenimentele in ordne cronologica.realismului. Rudolf von Laban si Pina Bausch. ci prezinta trairile interioare. In acest fel. personajul si lumea in care acesta traieste. in cinematografie si chiar si in domeniul muzical. operele caracteristice acestui curent nu portretizeaza persoanjele si nu contureaza actiunea. sentimentele. o lume a propriilor conflicte interioare sau sociale in care insisi cititorii vremii respective traiau. In teatru. tumult exprimat in monologurile acide. expresionismul s-a manifestat sub forma unei drame a protestului social. Expresionismul s-a manifestat si in dans. in anul 1937 este organizata o expozitie ce poarta numele “Arta degeneranta”. expozitie in cadrul careia artistii expresionisti sunt caracteriazati drept dusmanii regimului. trairile si emotiile personajelor in urma caror cititorul va putea fi capabil sa contureze actiunea. tumultul sufletesc. Expresionismul in literatura poate fi considerat drept o reactie impotriva modului de gandire superficial al unei societati mecanizate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful