Agricultura ecologica si prelucrarea produselor agricole ecologice - instrumente de protectia mediului si crestere economica

Agricultura si procesarea produselor agricole – principlale probleme in Romania si Bulgaria, impact, solutii
Potrivit specialistilor, in pofida importantelor sume provenind din fondurile europene in aceast directia, agricultura se va confrunta cu serioase probleme legate de competitivitate. Se estimeaza o crestere considerabila a cheltuielilor de competitivitate, reflectate prin imbunatatiri in domeniul tehnologiei, sisteme de irigare si soiuri noi.

Ce insemna sectorul agricol pentru zona transfrontaliera Calarasi-Silistra?
In judetul Calarasi, agricultura detine primul loc in economia judetului, avand in anul 2004 o pondere de 43%, in valoarea adaugata bruta generata, superioara mediei pe tara de 13%. Potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Calarasi face ca agricultura sa constituie un sector de baza in economia judetului, fiind sustinuta atat de ponderea populatiei ocupate (peste 50%), cat si de ponderea suprafetei agricole (de 84%) din total suprafata judet. Din punct de vedere al dotarilor, la sfarsitul anului 2005, pe ansamblul agriculturii, parcul de tractoare si masini agricole principale, includea: 5043 tractoare, 4118 pluguri pentru tractoare, 1124 cultivatoare mecanice, 2442 semanatori mecanice, 811 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, 209 prese de balotat paie si fan, 39 masini de stropit si prafuit cu tractiune mecanica:

811

39 28209 82

2442

5043

1124

4118 Tractoare agricole Cultivatoare cu tractiune m ecanica Com bine autopropulsate pentru recoltat cereale Com bine autopropulsate pentru recoltat furaje Sufrata arabila ce revine pe un tractor fizic Pluguri pt tractoare Sem anatori cu tractiune m ecanica Masini de stropit si prafuit cu tractiune m ecanica Prese de balotat paie si fan

Din punct de vedere al evolutiei efectivelor de animale, acestea au inregistrat scaderi in anii 19982004, urmate de cresteri timide in urmatorii doi ani:

2

Acesta a avut ca obiectiv principal la nivel de politica globala ecologica. Judetul Calarasi a facut parte din faza pilot a acestui proiect prin sapte comune participante: Al. cisterna vidanja. Proiectul a avut ca rezultat realizarea a 15 platforme ecologice la nivel comunal pentru managementul gunoiului de grajd si 2. practicarea in special a agriculturii de subzistenta. de tipul culturilor de cereale. in special in mediul rural.9% din PIB. Cuza-Voda. prin intermediul unui management integrat al zonei Calarasi si prin combinarea armonioasa a tehnicilor agricole prietenoase pentru mediu cu reconstructia ecologica a zonei Boianu-Sticleanu.7% din numarul total de angajati ai economiei. respectiv al legumelor congelate. volumul relativ redus al investitiilor straine. agricultura ocupa un loc important si cu traditie in economia Bulgariei.97% din productia animaliera si 84% din suprafata agricola. agricultorii preferand exploatarea in familie sau angajarea de lucratori temporari. fragmentarea exploatatiilor agricole Toate acestea au condus la cresterea disparitatilor dintre comunitatile rurale si urbane ale judetului. sucuri. cele doua ramuri principale. dintre care aproximativ o treime este adresat europei comunitare. Bulgaria si-a dezvoltat sectorul traditional al legumelor si fructelor. S-a realizat impadurirea unor suprafete din incinta Bioanu-Sticleanu precum si a unor terenuri de pe langa cursuri de apa sau canale de irigatii. un sector din ce in ce mai dezvoltat este cel al plantelor medicinale si industriale.Cu toate acestea. masina de imprastiat gunoi de grajd) si 2500 de europubele pentru separarea gunoiului menajer. Industria alimentara si de procesare a produselor agricole reprezinta 3. reducerea pe termen lung a cantitatilor de nutrienti (azot si fosfor) si alti agenti poluanti.agricultura si industria forestiera aducand 10. Printre produsele agro-alimentare bulgare de succes se numara 3 . De asemenea. In ansamblu. supuse degradarii. 10% din volumul de exporturi nationale fiind realizate de sectorul agricol. costul proiectului ridicandu-se la 10. Din punct de vedere al procesarii produselor agricole. Strategia de Dezvoltare a Judetului Calarasi prevede continuarea acestui proiect in perioada 20092012. numar redus al IMM-urilor cu activitati in domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a produselor agro-alimentare. migratia tinerilor catre zonele urbane si adancirea dezechilibrului in comunitatile rurale si depopularea excesiva a acestora. acestia concentrandu-se pe dezvoltarea dotarilor si cresterea productivitatii exploatatiilor agricole. alimente uscate si deshidratate. Ciocanesti. Bulgaria inregistreaza o balanta comerciala pozitiva a exporturilor in agricultura. Majoritatea unitatilor agricole si de procesare a produselor agricole sunt exploatate de catre intreprinzatori privati. nivel scazut al procesarii si marketingului produselor agricole.8 milioane USD. pentru care producatorii bulgari au identificat piete de desfacere si in afara Bulgariei. tractor. capital investitional redus in agricultura. calitate scazuta a managementului industrial si agricol. Odobescu. Independenta. sucuri concentrate. Valcelele si Vlad Tepes. interesul pentru protectia mediului in agricultura nu a fost o prioritate pentru intreprinzatori. dezvoltarea agriculturii in judetul Calarasi este caracterizata prin: pondere mica a tehnologiilor moderne in agricultura. prelucrate in conserve.6% din PIB-ul Bulgariei si cuprinde 3. Gradistea. precum „Controlul Poluarii în Agricultura” proiect finantat de Banca Mondiala. Autoritatile locale si judetene au initiat demersuri pentru familiarizarea agricultorilor cu principiile de protectie a mediului prin programe si proiecte specifice. absenta unui mecanism de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata. De asemenea au fost achizitionate echipamentele necesare colectarii gunoiului de grajd si operarii platformelor in fiecare comuna (incarcator frontal. Datorita conditiilor climatice si de sol deosebit de favorabile. nivel scazut al oportunitatilor de angajare. predominarea productiei cu valoare adaugata mica. pentru comunele Fundeni si Stefan Voda privind construirea unor platforme de depozitare a deseurilor in comune. competitivitate si eficienta scazuta.250 platforme individuale pentru colectarea gunoiului de grajd. remorca.

Principalul impediment identificat in dezvoltarea pietei produselor agro-alimentare este lipsa unui segment de retail puternic si bine reprezentat la nivel geografic. care antreneaza fidelitatea consumatorilor si concentrarea eforturilor producatorilor pentru mentinerea calitatii. Serbia. Cercetarii de piata si sociologii au remarcat preferinta consumatorului bulgar pentru produse „curate”. Grecia si Turcia. prin: a.  imbatranirea populatiei ocupate in agricultura. Sectorul produselor alimentare este in continua dezvoltare si concentrare. exportate cu precadere in Romania.dezvoltarea de brand-uri proprii. 1) Unde va regasiti. s-a evidentiat o noua tendinta. canalizare. ceea ce a determinat cresterea investitiilor din partea producatorilor in segmentul de retail.  forta de munca slab calificata si motivata. in special in randul fermierilor de dimensiuni medii si mici. statii de epurare). uneori chiar prin deschiderea propriilor magazine. care vor ridica standardele de viata ale comunitatilor rurale.  lipsa echipamentelor agricole moderne si insuficienta acestora pentru exploatarea corespunzatoare. companiile locale in domeniul procesarii produselor alimentare au realizat investitii importante in vederea dezvoltarii de branduri proprii si promovarii acestora pe pietele europene. ce depinde in principal de producatori. Dezvoltarea sectorului agricol si de procesare al produselor agricole in Bulgaria poate fi sintetizata astfel:  practicarea culturii intensive in cazul marilor companii agricole. cu privire la problemele identificate? Cu ce probleme particulare va confruntati? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2) Care sunt problemele de protectie a mediului cu care va confruntati? Puteti identifica sursa acestor probleme? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------La nivelul autoritatilor locale din zona transfrontaliera Calarasi-Silistra. De asemenea. produse congelate) se remarca fenimenul de concentrare regionala. produsele congelate. apropiindu-le de conditiile de trai din mediul urban.  dezvoltarea timida a sectorului agriculturii ecologice. iar pe segmente de piata (ex: legume de un anume tip. rezultat al unor proceduri traditionale de agricultura. In ultimii ani.  migratia fortei de munca bine calificate si a tinerilor catre alte domenii de activitate sau catre orasele mari. pentru a asigura distributia la nivelul centrelor de retail existente. sistemul de transport pe sectiunea produse congelate este relativ putin dezvoltat.produsele din peste. principalele solutii pentru dezvoltarea sectorului agricol si al industriei de procesare a produselor alimentare se refera la urmatorii pasi: A) Reducerea disparitatilor dintre comunitatile rurale si cele urbane. in sectorul agricol si de prelucrare al produselor agricole bulgaresc. Aceasta preferinta este argumentata si de cresterea mai rapida a consumului de produse proaspete (legume si fructe) fata de produsele preparate (congelate sau procesate). astfel ca producatorii au realizat investitii proprii in echipamente de transport adecvate. datorita sistemului deficitar de transport si distributie. De asemenea. Serbia si Germania sau moluste exportate in Japonia. 4 .  fragmentarea terenurilor arabile si insuficienta dezvoltare a pietei terenurilor agricole. cu utilizarea redusa a ingrasamintelor si agentilor de fertilizare. Investitii in infrastructura de mediu (alimentare cu apa.

Imbunatatirea retelelor de transport local si judetean si al utilizarii sistemelor IT. al procesatorilor de produse agricole si forestiere in vederea imbunatatirii cunostintelor profesionale si a managementului. f. d. sprijin acordat agricultorilor pentru imbunatatirea performantei generale in scopul cresterii viabilitatii exploatatiei. refacerea sistemelor de irigatii. prin stimularea investitiilor private mici de tipul atelierelor si al mestesugurilor. incurajarea intrarii pe piata a fermelor de semi-subzistenta prin cresterea viabilităţii acestora. f. b. printr-o abordare inovativa pentru producerea de materie prima si energie regenerabila. de intensivizarea agriculturii.. prin incurajarea crearii grupurilor de producatori. b. c. Crearea conditiilor pentru infiintarea unitatilor de procesare a produselor agricole la nivel rural. protejarea solului prin actiuni de combatere a eroziunii. d. C) Protejarea mediului natural si al suprafetelor agricole. impadurirea unor zone aflate in degradare continua si crearea unor perdele forestiere de protectie. B) Promovarea agriculturii durabile si asigurarea conservarii resurselor naturale. dezvoltarea investitiilor in infrastructura de dezvoltare si adaptare a agriculturii la folosirea mai eficientă a oportunitatilor. ceea ce va contribui la reducerea fenomenului mogrationist catre orase. e. e. ce sunt amenintate de schimbarea modului de folosinta. prin: a.b. conservarea terenurilor agricole cu inalta valoare naturala. servicii de consiliere si acces la reconversie profesionala). conservarea biodiversitatii pe terenuri agricole prin crearea de habitate si coridoare de circulatie (benzi inierbate) sau prin compensarea pierderilor cauzate de respectarea regimului de protectie in ariile nationale protejate. protejarea resurselor de apa prin limitarea scurgerii substantelor chimice de sinteza in reteaua hidrografica si infiltrarea in apele subterane. d. dezvoltarea segmentului de turism. respectiv fata de orientarile pietei. ceea ce va crea premisele diversificarii tipurilor de investitii la nivel local. Investitii in forta de munca si capitalul uman (educatie. c. e. c. indispensabile pentru cresterea eficientei economice a exploatatiilor agricole. prin ninvestitii referitoare la: a. Ce actiuni credeti ca ar mai trebui sa intreprinda autoritatile publice locale/regionale pentru a dinamiza sectorul agricol si al procesarii produselor agricole in Calarasi si Silistra? ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 5 . Dezvoltarea segmentelor non-agricole ale economiilor rurale. etc. limitarea utilizarii substantelor chimice de sinteza si imbunatatirea continutului in substante organice. dezvoltarea initiativelor asociative. etc. dezvoltarea sistemului de informare si instruire al agricultorilor. Informarea producatorilor agricoli referitor la oportunitatile de dezvoltare a sistemelor de productie si procesare.

Produsul ecologic agroalimentar este definit ca fiind cel obtinut. tarile care nu au inclus in legislatia lor astfel de standarde compatibile cu cele din UE.  neadmiterea aplicarii nici unei tehnologii poluante si reglementarea restrictiva a utilizarii mijloacelor chimice poluante. a sanatatii si a vietii consumatorilor. De asemenea. agricultura organica interzice folosirea pesticidelor.Modalitati si etape de trecere de la agricultura traditionala la agricultura ecologica. putem mentiona: o Folosirea restransa a pesticidelor si ingrasamintelor chimice. diversificate si echilibrate. ceea ce ofera consumatorilor garantii in privinta calitatii produselor ecologice pe care le cumpara si increderea in faptul ca se asigura constant aceeasi calitate. o Cresterea continutului de humus prin utilizarea ingrasamintelor organice.  abordarea integrata a politicilor agricole si de mediu precum si corelarea actiunilor specifice la nivel national si local. Dintre acestea.  produsul respecta regulile schemei oficiale de inspectie. Agricultura ecologica vizeaza reintoarcerea la valorile agriculturii traditionale.  aplicarea unor tehnologii moderne pentru cultura plantelor si pentru cresterea animalelor. In prelucrarea ecologica a alimentelor pot fi folositi doar un numar limitat de aditivi si ingrediente ce ajuta prelucrarea. de a creste animale sau de a produce alimente si unele materii secundare. Utilizarea cuvantului „ecologic”. Exemple de bune practici in Uniunea Europeana Agricultura ecologica reprezinta o solutie moderna de a cultiva plante. pe produsele alimentare este rezervata. prin lege. UE a stabilit standarde de productie pentru agricultura ecologica. Acestea pot fi recunoscute dupa eticheta speciala "AE". sau a echivalentelor sale in orice alta limba. Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice cu o importanta valoare adaugata si are o contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural. urmarindu-se indeaproape starea de sanatate a animalelor si a vegetatiei. o Realizarea echilibrului mineral al solului. nu pot exporta in 6 . Semnificatia siglei ecologice a Uniunii Europene este aceea ca:  cel puţin 95 % din ingredientele produsului au fost produse ecologice. Principii de baza ale agriculturii ecologice:  realizarea unor sisteme agricole durabile. a sistemelor intensive de crestere si se pune accentul pe bunastarea animalelor si pe asigurarea hranirii cu produse naturale. fiind prietenos si nedaunator mediului inconjurator prin tehnici si tehnologii specifice. Astfel. In ceea ce priveste cresterea animalelor. o Executarea de lucrari performante asupra solului pentru a se asigura eliminarea excesului de apa si aerisirea acestuia. In categoria tehnicilor ecologice se incadreaza activitati care contribuie la mentinerea sanatatii omului. o Evitarea tuturor formelor de poluare.  prezervarea si ameliorarea fertilitatii naturale a solului. dar nu si la metodele acesteia. prelucrat si pastrat fara utilizarea substantelor chimice de sinteza. o Favorizarea sistemelor de policultura. care sa asigure protejarea resurselor naturale. exclusiv produselor agricole ecologice. precum si la utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale. a ierbicidelor si a fertilizatorilor sintetici sau a practicilor de manipulare genetica. se evita folosirea profilactica a antibioticelor si a hormonilor de crestere.  lansarea si incetarea benevola a activitatii de antreprenoriat in domeniu.  produsul poarta numele productorului. prelucratorului sau vanzatorului precum si numele sau codul organismului de inspectie. deoarece incurajeaza integrarea unor activitati complementare in cadrul exploatatiilor agricole. prin utilizarea procedeelor si tehnologiilor care se apropie cat mai mult de procesele naturale. prin agricultura ecologica se implementeaza sistemul de management al productiei agricole ce favorizeaza utilizarea resurselor naturale regenerabile si reciclarea.

Incercati sa va caracterizati sistemul de productie. incluzand animalele.Comunitate produse ale agriculturii ecologice decat pe baza unor autorizatii de import. pasunile sau orice teren utilizat pentru furajarea animalelor. Agricultura ecologica contribuie. care se deosebeste fundamental de agricultura conventionala.  6 luni pentru animale de lapte. Durata perioadei de conversie in productia vegetala.  12 luni pentru vite pentru carne.  6 saptamani pentru pasari pentru productia de oua. fundamental de agricultura conventionala. Prin definitie.  3 ani pentru culturile perene si plantatii. Cresterea gradului de constientizare a consumatorilor privind avantajele produselor ecologice atat direct cat si indirect prin preocupari legate de mediu au contribuit la stimularea dezvoltarii rapide a productiei ecologice. este de a produce hrana mult mai curata. hormoni. neutilizand fertilizanti si pesticide de sinteza. prin urmatoarele:  cantitatea productiei:  calitatea productiei: 7 . animaliera si apicultura este de:  2 ani pentru culturile de camp anuale. astfel. de la pamant si pana la produsul final. Multi fermieri au apelat la scheme care ii ajuta sa treaca la productia ecologica. care elibereaza certificatul de produs ecologic. de asemenea la dezvoltarea activitatilor economice cu grad ridicat de ocupare al populatiei din mediul rural in realizarea de produse cu valoare adaugata mare. care se acorda pe baza unei analize caz cu caz. poate fi redusa la 24 luni cu respectarea urmatoarelor conditii:  masura se aplica numai animalelor si descendentilor lor care existau deja in ferma si doar terenurilor utilizate pentru producerea furajelor si pasunilor existente inainte de inceperea conversiei. precum si perioadele de conversie stabilite cu privire la plante si produse din plante.  furajele utilizate provin in principal din aceiasi unitate de productie. in deplina armonie cu dezvoltarea si conservarea mediulu. Implementarea regulilor si a principiilor agriculturii ecologice. intreaga suprafata destinata furajarii animalelor trebuie sa respecte principiile productiei ecologice. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc. se face de catre organismele de inspectie si certificare infiintate in acest scop. cumparate la varsta de 3 zile.  10 saptamani pentru pasari pentru productia de carne. antibiotice sau sisteme intensive de crestere a animalelor iar organismele modificate genetic si derivatele lor sunt interzise. In cazul in care se face integral conversia simultana a unitatii de productie. Atunci cand o unitate sau o ferma de productie este transformata. avand astfel o contributie importanta la sporirea interesului pentru dezvoltarea durabila a spatiului rural.  6 luni pentru rumegatoare mici si porci. in cadrul programelor UE de dezvoltare rurala. Agricultura ecologica se deosebeste. Procesul si procedurile de obtinere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli si principii de productie stricte.  2 ani pentru pajisti si culturi furajere. mai potrivita metabolismului organismului uman. calitativ superioare. respectiv controlul intregului lant de obtinere a unui produs ecologic. perioada totala de conversie combinata pentru animale. care pleaca de la calitatea pe care trebuie sa o aiba pamantul si pana la obtinerea efectiva a produsului final. pasuni si orice teren utilizat pentru furajarea animalelor. stimulatori si regulatori de crestere. daca familia a fost cumparata din stupine conventionale.  12 luni pentru albine. cu scopul final de a realiza obiectivele privind protectia consumatorilor si a mediului inconjurator. numita ”perioada de conversie”. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie ecologica. Rolul acestui sistem de agricultura. agricultura ecologica este un sistem de agricultura ce face apel la toate mijloacele si instrumentele de munca necesare obtinerii unor productii ridicate. ci prin parcurgerea unor etape obligatorii si a unei perioade tranzitorii.

. Se practica fertilizarea minerala cu doze mari si foarte mari. agricultura practicata de dumneavoastra poate fi incadrata in urmatoarea tipologie. avand la baza cele mai moderne metode de control a starii de calitate a diferitelor resurse de mediu. stocarea. cu o productie slab competitiva. fauna. de subzistenta. degradata prin activitati antropice intensive si/sau datorita unor procese naturale. prelucrarea si utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole etc. iii) Agricultura durabila (integrata): productie intensiva de produse competitive. insecto-fungicide. practicata pe suprafete mai restranse. costurile de productie: o Considerati produsele dumneavoastra ca fiind competitive?  stabilitatea productiei de la an la an:  raporturile/impactul fata de principalele resurse naturale (sol. Agricultura extensiva cu inputuri reduse. armonioasa a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrarile solului. irigare. flora. apa. ameliorarea si consevarea acestora pentru generatiile viitoare:  gradul de flexibilitate al structurii productiei agricole: o Aveti capacitatea de a reactiona la schimbarile pietei privind cererea si oferta?  Considerati ca exista un raport echilibrat si pe termen lung intre cerintele economice. bolilor si daunatorilor. hibrizii si soiurile performante nu sunt raspanditi pe scara larga. relief):  gradul de contributie la imbunatatirea. Este caracterizata de utilizarea stiintifica. fertilizare. aplicarea in optim a tuturor componentelor tehnologice si astfel un control riguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental. prin Ordinul comun al MMGA (1182/2005) si al MAPDR (1270/2005) privind instituirea Codurilor de Bune Practici Agricole: i) Agricultura conventionala: intensiv mecanizata. Masuri pentru modernizarea exploatatiilor agricole Masuri pentru modernizarea exploatatiilor din sectorul vegetal Utilizarea unor seturi de hibrizi si soiuri de plante adaptate la diferite zone de cultura si rezistente la factorii de stres: Cultivarea plantelor numai pe baza recomandarilor privind zonarea soiurilor si hibrizilor de plante tehnice. iv) Agricultura biologica: mediu intensiva si astfel mai putin agresiva in raport cu factorii de mediu. prietenoase cu mediul inconjurator. rotatia culturilor. aplicate in functie de specificul local. la cresterea animalelor. De asemenea. In acest mod se vor reduce riscurile ce decurg din cultivarea unor 8 . ecologice si sociale in ferma/exploatatia dumneavoastra? In functie de raspunsurile de mai sus. cu produse competitive. Tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor si a daunatorilor sunt de preferinta biologice. sau aplicate doar in cantitati foarte mici (cu exceptia sectorului legumicol). monocultura sau cel mult rotatii scurte de doi. dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. pentru realizarea unor productii ridicate si stabile in unitati multiltisectoriale (vegetale si zootehnice). vi) Agricultura de precizie: cea mai avansata forma de agricultura. Pentru controlul calitatii produselor este necesara certificarea tehnolgiilor utilizate. nu sunt practic utilizate. deoarece se vor utiliza numai genotipuri verificate pentru zona agricola respectiva. recunoscuta la nivel guvernamental. leguminoase si plante furajere. va conduce la cresterea nivelului mediu al productiilor. care s-au dovedit performante.. amendamente minerale) etc. dar care se bazeaza in mod deosebit pe concentrarea si specializarea productiei. tratamente chimice intensive pentru combaterea buruienilor. trei ani. cu predilectie in scopul fertilizarii culturilor si refacerii pe termen lung a starii structurale a solurilor. combaterea bolilor si daunatorilor inclusiv prin metode biologice. fiind totusi acceptate si doze reduse de ingrasaminte minerale si pesticide. ii) Ingrasamintele minerale si alte substante agrochimice (erbicide. avand raporturi armonioase. v) Agricultura organica: se deosebeste de cea biologica prin utilizarea exclusiva a ingrasamintelor organice in doze relativ ridicate. cu rezultatele (produse) agricole mai putin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt.

pentru asigurarea unui sistem integrat intre productia animaliera si productia vegetala. masini. cuprinzand achizitionarea de material saditor. Animalele trebuie sa provina din unitati sau ferme de productie care respecta regulile de productie ecologica. Modernizarea si constructia de sere noi. Modernizarea fermelor de crestere a animalelor si pasarilor. fanare. canalizare si completarea cu o serie de constructii necesare pentru productia agricola (spatii de sortare si depozitare. depozite de combustibil. energie electrica. se va tine cont de capacitatea de a se adapta la conditiile specifie locale. epurarea apelor uzate. statii de epurare. prin inlocuirea vitei de vie imbatranite si a hibrizilor de vita de vie numai cu soiuri nobile pe suprafetele existente. energie termica. prin modernizarea si reabilitarea cladirilor si utilitatilor existente: alimentare cu apa. cu schimbarea structurii pomilor fructiferi si a celor viticole. incluzand oricare sistem in care sunt aplicate modificari fata de tehnologia conventionala. sali de muls si de colectare a laptelui. atat cantitativ cat si calitativ. pentru respectarea conditiilor de protectie a mediului inconjurator. prin lucrarea cu cizelul sau paraplau. a numarului de treceri pe teren si a cheltuielilor. in directia reducerii gradului de mobilizare a solului. instalatii electrice etc. inclusiv asigurarea utilitatilor: alimentare cu apa. Animalele trebuie sa aiba acces la suprafete de exercitiu in aer liber. drenarea apelor. pregatirea terenului. Reabilitarea plantatiilor pomicole. depozite de combustibil. impiedicand astfel pierderile de apa prin evaporare la nivelul solului Masuri pentru modernizarea unitatilor zootehnice Achizitionarea de animale cu inalt potential genetic (prima populare – femele). Rasele de animale vor fi selectate cu prioritate dintre cele indigene. plantare si replantare. Reproductie si Selectie (cu exceptia pasarilor). precum si achizitionarea de material seminal de calitate. platforme de dejectii. Investitii in ferme vegetale. instalatii si echipamente agricole si instalatii de irigat. completarea cu utilitati si constructii: padocuri. sortarea.  refacerea continutului de materie organica din sol prin incorporarea resturilor vegetale si prin introducerea in asolament a plantelor restauratoare de fertilitate a solului. cu mentionarea originii (pedigree). evacuarea deseurilor. prin dotarea acestora cu tractoare. instalatii si echipamente necesare pentru efectuarea activitatilor din ferme si pentru cresterea confortului animalelor. a provenientei si inregistrarea la unitatile teritoriale ale Agentiei Natinale pentru Ameliorare. utilaje. cu exceptia ingrasarii solului. retele de canalizare. Tehnicile de lucrare a solului vor fi adaptate conditiilor locale.  lucrari reduse ale solului. precum si de vitalitatea si rezistenta lor la boli. instalatii de alimentare cu apa. orientate spre protectia starii agrofizice a solului. Dotarea cu tractoare. energie electrica. utilaje. a conservarii apei si optimizarii economice a managementului agricol.soiuri si hibrizi cu o slaba rezistenta la stres termic si hidric sau la principalele boli care afecteaza sever in unii ani recoltele.  semanatul in teren nelucrat. urmarind in special:  posibilitatea utilizarii metodelor de afanare a solului fara intoarcerea brazdei. masini.  conservarea apei din sol prin protejarea solului cu diferite tipuri de mulci. Achizitia de echipamente necesare pentru modernizarea exploatatiilor din sectorul vegetal. Pentru alegerea speciilor si a raselor de animale. fose septice. iar densitatea acestora pe unitatea de suprafata trebuie limitata. precum si lucrari executate de terti pentru destelenire. canalizare. bazine de purin. realizate din structuri metalice usoare cu centrale termice proprii si instalatii de irigat. pentru evitarea bolilor specifice sau a problemelor de sanatate asociate unor rase sau specii utilizate in productia intensiva. remize pentru utilaje etc). cu rezultate economice superioare in special la cerealele paioase si importante efecte benefice asupra evolutiei solurilor. certificate conform 9 . instalatii pentru producerea si dozarea furajelor complexe. inclusiv pentru calibrarea. combine. conditionarea si depozitarea produselor agricole obtinute si prelucrate in cadrul fermei. fara cresterea suprafetei totale cultivate. centrale termice.

Furajul in conversie poate fi utilizat in ratiile medii in proportie de maxim 30%. vantului. este posibil sa se recurga si la medicamentele veterinare alopatice chimice de sinteza sau la antibiotice. cu obligatia de a fi compensata nevoia lor cotidiana de miscare. 10 . iar in cazul cand acest lucru nu este posibil. 45 zile pentru ovine si caprine si 40 zile pentru porcine. Pentru erbivore sistemele de crestere se bazeaza pe utilizarea la maxim a pasiunilor. talas. In materia uscata din ratiile zilnice. o protectie suficienta impotriva ploii. Toate mamiferele trebuie hranite cu lapte natural pe o perioada de 3 luni pentru bovine. ventilate natural si iluminate astfel incat sa asigure animalelor un microclimat de confort.  atunci cand utilizarea produselor de mai sus nu este eficienta sau daca produsele nu sunt eficiente in combaterea unei boli sau in tratarea ranilor si tratamentul este indispensabil pentru evitarea suferintei sau chinului animalului. suprafetele de exercitii in aer liber sau traseele exterioare de plimbare trebuie sa ofere. Utilizarea medicamentelor de uz veterinar in cresterea animalelor prin tehnici de productie ecologica trebuie sa respecte urmatoarele principii:  produsele fitoterapeutice. soarelui sau temperaturilor extreme. In cazul in care nu sunt disponibile animale crescute ecologic. cu asternuturi de paie corespunzatoare. Adaposturile trebuie sa fie bine izolate termic. minim 60% trebuie sa cuprinda furaje grosiere. Hranirea animalelor tinere se realizeaza pe baza de lapte natural. cu informarea si autorizarea organismelor de inspectie si certificare. produsele homeopatice si oligoelementele. Spatiile de miscare in aer liber. in functie de disponibilitatea acestora in diferite perioade ale anului. se utilizeaza de preferinta in locul medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau a antibioticelor. Acest sistem de productie se poate aplica pe toata durata de viata a acestor animale.  utilizarea medicamentelor de uz veterinar alopate chimice de sinteza sau a antibioticelor in tratamentele preventive este interzisa. privind diferitele tipuri de crestere a animalelor.O. ovine si caprine adulte. de preferinta laptele matern. de preferat produse in propria ferma. Pasarile. cu exceptia vitelor care pot fi legate in adaposturi. nr. bovine si bivolite adulte sau 20% porcine. Animalele vor fi hranite numai cu furaje obtinute din agricultura ecologica.G. trebuie sa fie crescute pe sol si nu pot fi tinute in custi.  hormonii se administreaza numai unui animal determinat in cadrul unui tratament veterinar curativ. bubaline si cabaline. in scopul respectarii cerintelor specifice privind bunastarea animalelor si a conditiilor de igiena. furajele utilizate in stadiul de ingrasare trebuie sa contina cel putin 65% cereale. parau sau lac.  este interzisa utilizarea substantelor de stimulare a cresterii sau a productiei. marimea lotului stabilindu-se in functie de stadiul lor de dezvoltare si de necesitatile comportamentale ale speciei respective. ca si utilizarea hormonilor sau a altor substante similare pentru controlul reproducerii sau in alte scopuri. uscate sau insilozate. Cresterea animalelor se face respectandu-se cerintele specifice de bunastare. conform tehnicilor agriculturii ecologice. nisip sau rumegus. Se recomanda cresterea animalelor in grupuri. Podelele se acopera cu un asternut din paie. nivelul de pulberi si aeromicroflora trebuie sa se incadreze in normele specifice de igiena. reinnoirea sau reconstituirea efectivelor trebuie facuta anual cu animale femele. proaspete. Pentru pasari. concentratia de gaze. 34/2000 (cu modificarile si adaugirile ulterioarea). precum si prin masuri de management individual. se utilizeaza furaje din alte unitati sau ferme care practica tehnicile productiei ecologice. Se interzice tinerea legata a animalelor. in functie de conditiile meteo-climatice locale si de rasele respective. Hranirea in exces a animalelor in scopul ingrasarii fortate. Atunci cand furajele in conversie provin dintr-o unitate proprie. cu un maxim de 10% cabaline. de fiecare data cand conditiile meteorologice o permit. Adaposturile pentru toate rasele de pasari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minime:  podeaua trebuie sa fie solida pe minim o treime din suprafata si nu trebuie sa fie alcatuita din stinghii sau din podea tip gratar. acest procent poate fi ridicat pana la 60%. numai sub responsabilitatea medicului veterinar. cu temperatura si umiditate optime si curenti de aer adecvati. cu conditia ca ele sa aiba un efect terapeutic real pentru speciile de animale carora li se adreseaza si pentru afectiunea careia ii este destinat tratamentul.U. Pasarile de apa trebuie sa aiba acces la un elesteu. este interzisa.

Este interzisa utilizarea oricaror tranchilizante alopatice. La sfarsitul sezonului de productie. Pekin sau alte rase. este strans legata de tratamentele aplicate stupilor cat si de calitatea mediului inconjurator. Pasarile trebuie sa aiba acces la trasee exterioare. pe o durata de maxim un an. provenind de preferinta din aceeasi unitate sau ferma de productie ecologica.G nr. La sfarsitul fiecarui ciclu de crestere a unui grup de pasari. Apicultura si produsele apicole ecologice Certificarea produselor apicole.U. in adaposturile avicole pentru gainile ouatoare. Alimentatia artificiala a albinelor este permisa doar pe durata de timp situata intre ultima recolta de miere si cu 15 zile inainte de inceputul recoltarii mierii din anul urmator. cu o perioada continua de odihna nocturna de cel putin opt ore. pentru cel putin o treime din durata vietii lor. pe intreaga unitate de productie. In timpul acestei perioade. in numar corespunzator marimii grupului si a taliei pasarilor. Produsele apicole se vand ca obtinute prin metode de producte ecologica. Aceste suprafete de alergare in aer liber trebuie sa fie acoperite cu vegetatie. 11 . Amplasarea stupinelor trebuie sa respecte urmatoarele reguli:  sa garanteze ca albinele dispun de suficiente surse naturale de nectar. 3000 gaini ouatoare. Este preferabila utilizarea soiurilor europene de Apis mellifera si ecotipurile lor locale. asa cum este prevazut in normele specifice. de marime adecvata si sa fie prevazute cu locuri pentru cocotat de lungime rezonabila. precum si de acces la apa. 3200 rate masculi Muscovy.  sa garanteze ca pe o raza de 3 km de jur imprejurul amplasamentului stupilor. 4 si 5 din O. adaposturile si instalatiile trebuie sa fie curatate si dezinfectate. daca se respecta regulile de productie stabilite in art. Fiecare adapost pentru pasari poate cuprinde pana la: 4800 gaini.  sa se mentina o distanta suficienta fata de toate sursele de productie neagricole care pot produce poluare. Se recomanda ca stupii sa fie constituiti prin divizarea familiilor sau prin achizitionarea de roiuri sau stupi de la unitatile certificate in respectarea metodelor de productie ecologica. Alimentatia artificiala trebuie sa fie constituita din miere obtinuta din apicultura ecologica. de polen. Pentru a putea fi aplicate masurile de preventie igienico-sanitara. Alimentatia artificiala a coloniilor este permisa doar in cazurile in care supravietuirea familiilor de albine este periclitata de conditiile meteo-climatice nefavorabile. de prelucrare si depozitare a produselor apicole. nu trebuie sa depaseasca 1600 mp. de fiecare data cand vremea o permite si de cate ori este posibil. Alimentatia albinelor. gaste sau curcani. adaposturile trebuie sa fie total golite dupa fiecare ciclu de crestere a pasarilor.  adaposturile trebuie sa dispuna de trape de intrare-iesire. 4000 rate femele Muscovy sau Pekin. Transportul animalelor se va efectua astfel incat sa reduca la minim stresul mecanic suferit de acestea. sursele de polen si nectar sunt constituite esential fie din culturi obtinute prin metode ecologice. o parte suficienta a suprafetei necesare gainilor trebuie sa fie destinata colectarii dejectiilor. In alegerea raselor de albine trebuie sa se tina cont de capacitatea acestora de a se adapta la conditiile locale de mediu. in stupi trebuie lasate rezerve de miere si de polen suficiente pentru ca albinele sa poata supravietui in timpul iernii. lumina naturala se completeaza cu lumina artificiala. 2500 claponi. 34/20009 (cu modificarile si adaugirile ulterioare). ca fiind obtinute dupa metode de productie ecologica. de secretii dulci. pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate. sau din flora spontana. Suprafata totala utilizabila a adaposturilor pentru pasari destinate productiei de carne. Incarcarea si descarcarea lor trebuie efectuate cu grija si fara a se folosi nici un fel mijloc agresiv de stimulare sau constrangere. Aceasta depinde in egala masura si de conditiile de extractie. 5200 bibilici. Pentru gainile ouatoare. fie de la culturi care sunt supuse la tratamente ce au incidente scazute asupra mediului. suprafetele de alergare trebuie sa ramana goale pentru a permite refacerea vegetatiei si din motive de sanatate microbiologica. de vitalitatea si rezistenta lor la boli. inainte sau in timpul transportului. sa fie prevazute cu instalatii de protectie si sa permita pasarilor acces liber la un numar corespunzator de jgheaburi cu apa si hrana.

a ustensilelor si a tuturor produselor utilizate in apicultura se folosesc numai produsele enumerate in normele tehnice pentru agricultura ecologica. In scopul garantarii certificarii operatiunilor. in tratamentele preventive. Pentru curatarea si dezinfectarea materialului. apa subterana si cursurile de apa si este difuzat in atmosfera ca un vapor sau in asociere cu particule de praf. STUDII DE CAZ PROIECT DE REABILITARE ECOLOGICA 1 40 de ani de practici industriale gresite in productia de pesticide. insumand 560. se va inregistra si zona in care sunt amplasati respectivii stupi. UE a decis sa interzica utilizarea sa agricola in 2003. iar in interiorul stupilor se folosesc doar produse naturale ca: propolis. precum si a urmatoarelor substante: mentol. Apoi. Obiectivul: stoparea contaminarii si pastrarea cursului de apa pentru tratamente ulterioare. ceara si uleiuri vegetale. Ceara de albine pentru noile rame trebuie sa provina doar de la unitatile certificate pentru metodele de productie ecologica.  produsele fitoterapeutice si homeopatice trebuie sa fie utilizate preferential in raport cu produsele alopate sintetizate chimic. se va aplica coloniilor in cauza o perioada de conversie timp de un an. Dezvoltarea acestor puncte de izolare necesita zeci de mii de drumuri a camioanelor cu containere speciale pentru a aduce pamantul poluat din diferite zone. Este interzisa extractia mierii din fagurii care contin puiet. 412. a cladirilor. trebuie sa respecte urmatoarele principii:  sa fie utilizate in conformitate cu dispozitiile nationale specifice. Lindane. coloniile tratate trebuie sa fie mutate in stupi de izolare si toata ceara trebuie sa fie inlocuita cu ceara care corespunde principiilor productiei biologice. El contamineaza terenul. solutiile au fost alese pe baza tehnologiilor disponibile si marimea operatiunilor.000 mc) a fost realizat la Loiu.000 mc.  este interzisa utilizarea medicamentelor veterinare alopatice chimice de sinteza. incluzand constructia a 2 zone de izolare.Utilizarea medicamentelor veterinare in apicultura. un compus hexaclorciclohexan (HCH).  utilizarea acidului formic. al doilea. care nu prezinta risc de contaminare pentru mediul inconjurator sau pentru produsele apicole. Dupa realizarea de studii in colaborare cu Universitatea districtului Basque. se dovedeste ineficienta in combaterea unei boli sau a unei infectii care risca sa distruga coloniile. isi face drum spre lantul alimentar.  cand utilizarea produselor mentionate mai sus. in apropierea aeroportului Bilbao. Primul (150. sub responsabilitatea medicului veterinar sau a altor persoane autorizate. Caracteristicile stupilor si a materialelor utilizate in apicultura. este periculos pentru mediu si clasat ca un potential cancerigen si blocant endocrin. se va acorda o atentie deosebita extractiei. a lasat districtul Basque cu o mostenire otravitoare: 82. lindane. eucaliptol sau camfor este permisa numai in cazurile de infestare cu Varroa jacobsoni. a acidului lactic. timol. Stupii se confectioneaza numai din materiale naturale. IHOBE i-a fost incredintata implementarea unui important proiect de curatenie a terenurilor contaminate. cu conditia ca ele sa aiba un efect terapeutic real asupra bolii pentru care se aplica tratamentul. Toate masurile luate pentru conformitatea cu normele de productie ecologica vor fi inregistrate. Pe timpul perioadei de tratament.000 tone de deseuri periculoase. din care 5. in care se administreaza produse alopatice chimice de sinteza. fara a aduce prejudicii principiilor exploatarii ecologice.000 mc de teren contaminat. Eliminarea straturilor superioare de ceara si operatiunile de extractie a mierii se consemneaza in registrul tehnic al fiecarui stup. Din punct de vedere tehnic. a acidului acetic si a acidului oxalic. o regiune situata pe bancul stang al raului Nervion-Ibaozabal.europa. prelucrarii si depozitarii produselor apicole. 1 http://ec. conform metodelor de productie ecologica. ca de pilda flacara directa.000 tone sunt dispersate intr-o maniera necontrolata in peste 33 zone. se poate recurge la medicamente alopatice chimice de sinteza. Odata cu identificarea stupilor. Pentru protectia materialelor impotriva organismelor daunatoare. companiei publice regionale pentru managementul mediului. a echipamentelor.eu/agriculture/organic/home_ro 12 . a fost construit cu ajutorului fondurilor de coeziune pe muntele Argalario in Barakaldo. se utilizeaza doar produsele certificate biologic sau se aplica de tratamente fizice. Ulterior.000 de tone sunt depozitate in doua fabrici inchise si 77.

074 tone de TCB.ecomagazin. a cutiilor de jonctiune si a sistemelor de masurare. Reziduul (continand pamant. Acest proces a permis reciclarea a 1. autoritatile din Basque au obtinut. ceea ce permite un control continuu al procesului agricol si trasabilitatea detaliata a produsului. statia a eliminat 3. o licenta de a folosi procesul bazat pe declorinare catalitica (BCD) in regiunea agentiei Americane de mediu. cat si perenitatea centralei. Sistemul de productie ecologica adoptat de companie inca din anul 2001 prevede protocoale stricte de proceduri. in paralel cu producerea energiei electrice fotovoltaice: astfel. In contextul crizei economice si a scaderii puterii de cumparare. De asemenea. societatea lucreaza cu Terrainvest din Timisoara si cu SC Crepan SRL Braila. sarea rezultata din conversia HCH-ului a fost purificata si utilizata pentru productia de saramura. De asemenea cofinantat de Fondurile de Coeziune. Romania si Bulgaria. Renovarea vechii ferme si construirea unei statii de carantina stabila au facut posibile efectuarea diferitelor cursuri si programe de formare continua. triclorbenzen (TCB) si apa.a. In Romania. In plus. se adauga exploatarea electronica (onduloarele). tuturor restrictiilor si obligatiilor la care trebuie sa faca fata un agricultor. dar si produse semi-prelucrate din soia sau cartofi.408. Sun’R4 (n. fotovoltaicul reprezinta un atuu din ce in ce mai atragator in lumea agricola. Ce presupune exploatarea unei astfel de centrale fotovoltaice ? Pe langa gestiunea panourilor.it 4 http://www. la Barakaldo in 1999. noile solutii pentru grajduri si gunoiurile depozitate sunt modelate pe principiile dezvoltarii durabile in management de mediu. apoi exploateaza sute de centrale solare diseminate pe intreg teritoriul francez) a gasit o solutie pentru modernizarea agriculturii.11 euro. iar pe de alta parte constrangerilor intretinerii si exploatarii unui astfel de sistem. Cost total: 45. etc). Izolarea pamantului contaminat salveaza ecosistemul de la acumularea degradarii in timpul stimularii socio-economice dezvoltata in regiune.632. Pentru aceasta. floarea-soarelui. in 1992. ovaz. Prin tratamentul HCH-ului pur. Contributia UE: 36.sunnyland. cercetarile au maximizat eficienta reactiei. 4 000 ha in centru-sud al Italiei si 18 000 ha in Republica Moldova. astfel ca este permis agricultorului sa se modernizeze in mod eficient in acelasi timp cu eliberarea capacitatea financiare de investitie necesara exploatarii sale in general.9995% la o tona de materie prelucrata per ora. O clinica moderna pentru cai si o unitate de testare ofera informatii despre training-ul vocational pentru antreprenori. Contributia UE: 0. statia a fost construita in apropierea rezervelor de materiale pentru a limita riscul transportarii produselor.55 milioane euro Sunny Land SpA3 este o companie agricola ce administreaza 26 000 Ha in sistemul agriculturii ecologice: 4 000 ha in nordul Italiei. Oferta inaintata de Sun’R se refera la o gama variata si adaptata.ro 13 .926.16 milioane euro. ignorarea acestei cifre putand determina atat dezechilibrul calculelor contabile. exploatarea si gesiunea epuizeaza cel putin 15% din cifra de afaceri. Rezultate. Cost total proiect: 1. in cei doi ani de operare dinainte de dezafectarea sa in 2001.eu/agriculture/organic/home_ro http://www. prin imbunatatirea vietii locuitorilor sai si realizarea ei a fi mai atractiva pentru afaceri.49 euro Factorii de succes pentru sectorul cabalin2 In cadrul proiectului "Factori de succes pentru sectorul cabalin". Acest proces distruge HCH-ul la o temperatura de 150 grade prin crearea unei reactii chimice care il converteste in clorura de sodiu (sare). pe de o parte. porumb. astfel incat sectorul cabalin sa poata ramane competitiv atat in plan intern cat si international.200 tone de lindane. obtinand o rata de conversie de 99. cu punerea in opera a sistemului fotovoltaic integrat finantat de aceasta. distilarea si comercializarea ca materie prima pentru industria chimica.: societate franceza. Principalele produse vandute de companie sunt cereale (grau.Un alt element cheie al proiectului este eliminarea HCH-ului pur. aceasta societate face oferte pentru inchirierea acoperisurilor exploatarilor agricole/hangarurilor.europa. sistem pe care apoi il exploateaza. Acest principiu corespunde viziunii dezvoltarii durabile in deplin respect al necesitatilor activitatilor agricultorilor. orz. Equine Information Centre a stabilit un cadru de informare privind echipamentele si trainingurile specifice dezvoltarii ecologice a acestui sector. pietris. impuritati mixte) a fost transferat in zona de izolare. Rezultatul poate fi unul dramatic pentru acei agricultori care si-au autofinantat centralele fotovoltaice. fara dificultatile asociate cu alte metode de productie. producatoare de electricitate de origine fotovoltaica.505. supravegherea permanenta a tuturor conexiunilor. care finanteaza. Concret. Inainte de inaugurarea statiunii de tratament. 2 3 http://ec.

e. miceliilor prin: a. asupra patogenilor. 14 . prin imbunatatirea combaterii naturale prin stimularea antagonistilor si dusmanilor naturali (metode biologice). societatea franceza se mandreste cu prezentarea a mai mult de o suta de cladiri agricole solare din gama Sun’Bat® in curs de executie. Furnizori de tehnologii ecologice in agricultura. ingrasaminte verzi sau plante cu inradacinare profunda. . Exista doua tipuri de procese biologice de descompunere a materiei organice: . c. micoplasme si ciuperci. b.hibrizi toleranti. cu diferite metode. inrautatirea conditiilor de dezvoltare a patogenilor (masuri agrotehnice). rezistenta orlzontala-nespecifica: este de origine poligenica. asigurandu-se astfel cantitatea de ingrasamant azotat necesara descompunerii resturilor vegetale. O metoda biologica de fertilizare a solului consta in incorporarea resturilor vegetate tocate (paie. Utilizarea factorilor naturali de franare a atacului.un proces aerob (fermentare aeroba). respectiv: A) Fertilitatea si activitatea biologica a solului trebuie sa fie asigurate prin culturi leguminoase. prin omorarea organismelor daunatoare. Actiunile posibile din punct de vedere al principiilor de agricultura ecologica.75°C. Se numeste compostare procesul de transformare pe cale biologica a deseurilor celulozice si proteice din surse menajere sau industriale. coceni. b. La procesele biotransformarii materialelor organice in sol participa intr-un fel sau altul intreaga microflora a solului. cand temperatura se ridica pana la 65 . reducerea vitezei de inmulsire prin soiuri. intr-un produs nepoluant. in cadrul rotatiei anuale. pe cale aeriana sau pe alte cai. ceea ce este mai greu de facut ba chiar imposibil fara a omora plantele gazda. cu caracter cantitativ mai stabil. Programe de sprijin financiar pentru agricultorii romani si bulgari Procesele si tehnologiile utilizate in sectorul agriculturii ecologice urmaresc aplicarea principiilor de productie ecologica. precum si prin incorporarea de materii organice obtinute in exploatatii agricole care respecta modul de productie ecologic. c. bacterii. B) Protectia plantelor este asigurata printr-un ansamblu de tehnici care sa evite evolutia pesticidelor. imbunatatirea conditiilor cresterii plantelor. precum si a dejectiilor de animale. la temperatura de 30 . organizatorice si tehnice ce impiedica patrunderea patogenilor in tara.In momentul de fata.  Cresterea rezistentei plantelor: a. fosfor. potasiu.un proces anaerob (fermentare anaeroba). inrautatirea conditiilor de transmitere prin samanta. cu mare valoare nutritiva si energetica pentru microorganismele din sol si pentru plante. eradicare. rezistenta verticala-specifica: are efecte la prevenirea bolilor prin cultivarea de soiuri si hibrizi cu gene rezistente. pentru reducerea pierderilor de recolta.  Evitarea arealului patogenilor prin: a. refacerea tesuturilor.profilaxie: aplicarea de metode capabile sa stopeze atacul inainte de aparitia acestuia. pot fi considerate a fi:  Omorarea sporilor. Microorganismele au un rol important in solubilizarea elementelor minerale indispensabile vietii plantelor: calciu. deci un excelent amendament pentru sol. Produsul obtinut prin compostare se numeste compost. resturi vegetale. tulpini) in aratura. carantina externa: ansamblu de masuri legislative. Procese si tehnologii ecologice in domeniul agricol. terapie: aplicarea de masuri de combatere dupa ce cultura a fost atacata si e valabila pentru virusuri. d.35°C. b.  Crearea de conditii nefavorabile multiplicarii naturale a patogenilor prin: a. sclerotilor.

o Termoterapia se efectueaza si la sol. iar tratamentul cu apa la 58-60°C sau aer cald la 40°C.3. Principalele surse de investigare si analiza a pietei furnizorilor sunt:  cataloagele comerciale. drenare. D) Trecerea de la o agricultura conventionala la o agricultura ecologica se face prin parcurgerea unei perioade minime de reconversie. organizatorice si tehnice ce impiedica raspandirea agentilor fitopatogeni pe teritoriul tarii. concomitent cu cultura (semanatul timpuriu la porumb permite reducerea atacului ruginii).b. cu expunerea la temperaturi joase a materialului saditor pentru eliberarea de virusuri.  Rotatia culturilor reduce cantitatea de inocul din sol. exista o serie de alte metode fizice si agrofitotehnice acceptate pentru combaterea atacului agentilor fitopatogeni. Alte boli sunt defavorizate de irigare. Utilizarea echipamentelor agricole in practicile ecologice presupune o atenta alegere a tipului de echipament si a furnizorului. In vederea selectarii si identificarii celui mai bun furnizor. copilitul. trebuie analizata piata specifica a furnizorilor. in acest sens urmarindu-se tipul produselor oferite pe piata si gradul in care acestea corespund exigentelor firmei. duc la reducerea atacului multor patogeni. a patogenilor. cate 10 minute timp de 7 zile. care este aplicabil numai in sere. diferentiata astfel: doi ani pentru culturile anuale si trei ani pentru culturile perene.de pilda malura pitica (Tilleda controversa) e defavorizata de semanarea timpurie a graului. la grau tratamentul cu apa calda la 28-30°C timp de 4 ore distruge germenii de Ustilago tritici (taciunele zburator).  Reglarea umiditatii (in cazul irigarii prin aspersiune. etc. distruge germenii de Sclerotinia sclerotiorom. Evitarea in timp a prezentei organismelor fitopatogene. de pilda se reduce atacul de Streptomyces scabiae. Alte procedee de modificare a temperaturii. Influentarea factorilor de mediu prin alegerea solului. pe baza performantei acestuia. prin care se reduc atat incarcatura de germeni patogeni din sol.  Epoca de semanat . De asemenea.  Curatarea semintelor bolnave. se poate declansa atacul de mana). precum si a materialului saditor.  Corectarea pH-ului solului cu amendamente duce la reducerea atacului patogenilor de sol. atacul de Sclerotinia e mai mare la culturile prea dese de fasole si soia. tuberculilor. o termoterapia la seminte si material saditor are eficienta in multe cazuri: astfel. de pilda la graul atacat de Ustilago tritici. (de exemplu palamida. o utilizarea de instalatii electromagnetice de decuscutare.  Nutritia optima a plantelor duce la o mai mare capacitate de refacere in urma atacului.  Reglarea densitatii plantelor care formeaza un microclimat ce poate fi favorabil aparitiei si raspandirii unor boli.  Metodele fizice sunt utilizate indeosebi pentru tratamentul curativ: o taierea ramurilor bolnave. tubero-bulbilor.  Distrugerea buruienilor ce sunt gazda pentru unii agenti fitopatogeni. bulbilor. un pH mai mare de 7 reduce atacul de Plasmodiophora brassicae. de pilda tratamentul cu abur a solului.  Plivitul. C) Recoltarea anumitor specii vegetale spontane este asimilata metodelor de agricultura ecologica.  Inlaturarea plantelor atacate. stirul sunt gazde pentru Sclerotinia sclerotiorom). indepartarea lor. 15 . prin arderea controlata a miristei. acest proeedeu reduce atacul de fusarioza la porumb si a putregaiului alb la floarea soarelui. prin irigare. printre care:  Modificarea temperaturii prin umbrirea solului. carantina interna: ansamblu de masuri legislative. fiind insa mai putin eficace fata de agentii patogeni polifagi. cat si a unor vectori ai acestora. mai ales din loturile semincere. De pilda. a pozitiei culturilor. taierile la pomi. o vanturarea si sortarea. curatirea partilor de plante bolnave. De exemplu. iar Streptomyces scabiae nu suporta un pH sub 5.

o gradul de modernitate a dotarii tehnice. etc)  http://www. echipamente testari laborator.vanzare: la ce costuri? Cat de repede? o facilitati de preţ (se ofera discount? In ce conditii?) si facilitatilor la decontare (de exemplu. ponderea produselor noi o ponderea produselor imbunatatite calitativ (ca performante tehnice si sfera de utilitate. Indiferent de modalitatea de grupare. ceea ce reflecta modul in care furnizorul este capabil a adapta produsele sale la specificul culturii agricole si a producatorului.aspect foarte important. Balkan Food&Drinks (produse din carne.Balkan Packaging (ambalaje si echipamente pentru ambalaje. prin implicatiile pe care le genereaza. national si international)  http://www. Targuri si expozitii in domeniul agricol (organizate la nivel local.  consignatia .). Camere de Comert si Industrie (nationale.unde? Cat de repede? La ce costuri? Va fi livrat echipamentul o facilitatilor de service post. locale si bilaterale. Pe de alta parte. Indagra Food (expozitie internationala de echipamente si 16 . cele mai utile si solide surse de informare se dovedesc a fi: A. In acest mod se pot selecta un numar restrans de potentiali furnizori.com. intrucat un furnizor puternic va fi mai putin disponibil spre negociere. In analizarea facilitatilor de creditare a consumatorului de catre furnizor trebuie luate in considerare si alte facilitati de "finantare a consumului" cum ar fi:  existenta unui cont al clientului la furnizor pe care sa-l acopere prin plati esalonate. produse vegetale si leguminoase.a. ca fiabilitate) o experienta furnizorului in producerea de utilaje specifice de agricultura o pozitia pe piata a furnizorului.  resursele oferite pe piata.eu. prospecte. Aprecierea furnizorului prin durata creditarii. In identificarea plajei de analiza a furnizorilor de utilaje si echipamente agricole.  calitatea managementului.ro.ro.conform careia plata se face pe masura consumarii si valorificarii resurselor aprovizionate. un furnizor mare poate avea preturi mai reduse datorita capacitatii mari de vanzare spre deosebire de un furnizor mic.  conditiile de livrare si facilitatile oferite la furnizarea de produse (pret.  Silistra AgriBusiness Centre: http://www.romexpo.org. B. decontari financiare etc. produse procesate. cu deosebire a : o facilitatilor de distributie.inchirierea pe anumite durate de timp a anumitor utilaje si echipamente. poate sa influenteze decisiv activitatea financiara a intreprinderii consumatoare. calitate. care satisfac in linii mari exigentele producatorului agricol. a tehnologiilor de fabricatie utilizate.  existenta unor contracte de esalonare a platilor in timp.  leasingul . care trebuie sa-si cucereasca piata printr-o flexibilitate mai larga. garantie. lapte si produse din lapte. pliante. furnizorii potentiali se pot selecta luand in considerare urmatoarele aspecte:  calitatea de producator.Romenvirotec (expozitie de echipamente si tehnologii de protectie a mediului). etc). spre deosebire de furnizorii mici. oferte de vanzare primite pe diferite canale de la ofertanti sau existente se emit cereri de oferta etc.  Camera de Comert si Industrie Bulgaro-Romana: http://brcci. Industrie si Agricultura Calarasi: www. echipamente pentru procesare. determinata de: o capacitatea tehnica de conceptie si proiectare a produselor proprii. creditarea cumparatorului) ş.abc-silistra. etc) si alte organizatii de profil  Camera de Comert.cciacl.viaexpo. determinate de: o innoirea structurii de fabricatie. si mai putin adaptat necesitatilor specifice unor ferme mici.

produse din industria alimentara).fermierul. inclusiv a celei ecologice.ro: revista in format fizic si on-line privind tehnicile de agricultura. Stefan cel Mare. Federatia Nationala de Agricultura Ecologicahttp://www.ro: magazin on-line de informare in domeniul tehnicilor si metodologiilor de protectie a mediului in industrie si agricultura.ro/agronews/: stiri si noutati on-line in domeniul industriei ecologice .  Targul Anual „Expo Euro Dunarea Calarasi-Silistra”.ro/: portal de informare in domeniu agricol. ajustarea profilului.  http://www.lumeasatului. ii. si care este inregistrata in Registrul fermelor/Registrul agricol 17 . Asociatia Bioagricultorilor din Romania Bioterra (membra a Federatiei Internationale a Miscarii pentru Agricultura Ecologica –IFOAM.bioterra. mini-bursa de marfuri. Portaluri.  http://www. Prezinta atat informatii privind tehnicile de producere ecologic. Obiective specifice: i.bio-romania. Printre aceste organizatii neguvernamentale.  http://www.a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii.org. Calarasi)http://www. are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE. De asemenea. producatorii agricoli orientati pe domeniul ecologic si-au dezvoltat propriile asociatii si patronate. care practica in principal activitati agricole . inclusiv revista fizica si on-line Fermierul.ro.org. Bruxell si a Avalon Network). Beneficiarii eligibili: fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice. diversificarea productiei.ro/: cereri si oferte produse agricole ecologice. in vederea promovarii acestui sistem de agricultura si cresterea gradului de exploatare agricola ecologica.“BIO Romania (Com.ro).ecomagazin.agriculturadurabila. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea încurajarii fenomenului de asociere.http://www. inclusiv ecologice. Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare. Industrie si Agricultura Calarasi C.  http://www.bioagro.ro.  http://www. Asociatia Romana pentru Agricultura Durabila (Fundulea. nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite.ro INSTRUMENTE de FINANTARE aplicabile investitiilor in AGRICULTURA ECOLOGICA A) Programul National pentru Dezvoltare Rurala (Romania). cat si povesti de succes ale unor fermieri sau aspecte legislative din state ale UE.agro-alimentar. Masura 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole”.portal-romania. Calarasi)http://www. ce se incadreaza in Axa I – „Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic” Obiectiv general: cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.agricultura-ecologica.fnae.  Revista Bioterra.  http://www. finantat de Uniunea Europeana. organizat de Camera de Comert. promovata de Federatia Nationala de Agricultura Ecologica (http://www.gr: portal in domeniul agriculturii ecologice.ro: portal romano-moldovenesc privind agricultura. precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile.activitate principala conform Certificatului de Inregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comertului .ngo. Indagra Farm (expozitie internationala de echipamente si produse din domeniul zootehniei).  http://www. revista on-line. putem enumera: Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica .fnae.revista-ferma. iv. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi. iii. reviste si magazine de specialitate:  http://www.ro.

 Includerea activitatilor de procesare a produselor agricole organice in schemele europene de sprijin financiar acordat Bulgariei in intervalul 2007-2013.  Dezvoltarea unui sistem unitar si eficient de certificare. realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii.  Dezvoltarea de scheme de sprijin pentru produsele agricole organice cu denumiri protejate.diversificarea productiei in functie de cerintele pietei. introducerea de tehnologii performante. . imbunatatirea calitatii produselor agricole. utilaje. o Conservarea biodiversitatii.  2. pana in 2013. 3% din produsele alimentare vandute in Bulgaria trebuie sa fie de provenienta organiza. Obiective de mediu ale proiectului de finantare: .cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole.  Dezvoltarea cercetarii. imbunatatirea conditiilor de lucru.cresterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora B) Planul National de Dezvoltare a Agriculturii Organice 2007-2013 (Bulgaria) urmareste cateva obiective strategice bine definite:  Dezvoltarea unei piete a produselor organice  Obiectiv specific 1: Pana in anul 2013. .  Dezvoltarea unor scheme dedicate de sprijin pentru realizarea produselor organice dedicate copiilor. masini.8% din terenul agricol cultivat va fi exploatat in sistem ecologic..reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole.asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare.cresterea viabilitatii economice. . in cadrul Axei Prioritare 2Protejarea resurselor naturale si a mediului natural in zonele rurale. inclusiv in cadrul fermelor si exploatatiilor agricole. de igiena si de bunastare a animalelor.achizitia de tractoare. .  Obiectiv specific 2: dezvoltarea exportului pentru produsele organice bulgare Activitati propuse:  Includerea domeniului agriculturii organice in categoria celor finantate prin schemele europene de sprijin financiar acordate Bulgariei in intervalul 2007-2013. 18 . in special în exploatatiile de crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitar-veterinare.construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la asigurarea conformitatii cu standardele comunitare. . .reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze).  Dezvoltarea unor sisteme specifice de sprijin financiar pentru produsele traditionale obtinute organic. Obiective economico – financiare ale proiectului de finantare: . ecologice etc. . urmatoarele categorii de obiective:  Dezvoltarea sustenabila a domeniului agricol si protejarea mediului natural.Obiective tehnice a proiectului de finantare: .  Eficientizarea sistemului legislativ privind dezvoltarea agriculturii organice/ecologice. echipamente etc.  Obiectiv specific 1: cresterea numarului de ferme ecologice. combine. Programul National pentru Dezvoltare Rurala (Bulgaria) urmareste.reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie.  Obiectiv specific 2: largirea gamei de produse agricole cultivate si a tipului de animale crescute in sistem ecologic/organic. care determina cresterea productivitatii muncii. programelor de instruire si educatie in domeniul agriculturii organice/ecologice.

Sisteme de certificare si inregistrare a culturilor si produselor agricole ecologice. Fisele de inregistrare aprobate de M. numele si codul organismului de inspectie si certificare care a efectuat inspectia si a eliberat certificatul de produs ecologic. padurilor si dezvoltarii rurale nr. Dreptul de utilizare a siglei .renar. emisa de Asociatia de acreditare din Romania .A.P. Inregistrarea producatorilor in agricultura ecologica este obligatorie in fiecare an si se realizeaza prin depunerea documentatiilor necesare la Directiile de Agricultura si Dezvoltare Rurala judetene din perimetrul careia producatorul isi desfasoara activitatea. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. aprobate de Ministerul Agriculturii. Pe eticheta aplicata produselor ecologice sunt obligatorii urmatoarele mentiuni specifice sistemului de agricultura ecologica: modul de productie ecologic.Renar”( www. ce are rolul de a informa si consilia producatorii si comerciantii ce doresc inregistrarea.P. Sigla .  Promovarea sistemelor de management durabil a padurilor si exploatatiilor forestiere.ae” sunt cuprinse in Anexa nr.. Prevederile europene privind etichetarea produselor obtinute din agricultura ecologica sunt foarte precise. etichetele si ambalajele produselor agroalimentare ecologice il au producatorii. surse de finantare. Aceste organisme trebuie sa detina acreditarea in conformitate cu EN ISO 45011:1998.. In fiecare an M. 3 dintre ei in orasul Calarasi) In Romania.A.ae” pe produsele.190/2006 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. procesatorii si importatorii inregistrati la M.1 la Ordinul comun pentru modificarea si completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii.ae”.ae” garanteaza ca produsul.o Dezvoltarea agriculturii organice.  Culturi: in principal cereale (26 producatori) si plante oleaginoase (7 producatori). 317/2006 si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. In Bulgaria.D.A.D.O nr. avantaje Sistemul de agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte in conformitate cu legislatia comunitara si nationala in vigoare.  Cresterea suprafetei terenurilor exploatate in sistem ecologic/organic.D. . aceste organisme sunt.P.D. sigla. sigla . Documentele de inregistrare completate de producatori si vizate de Directorul executiv al D. de asemenea acreditate de organismul national de acreditare. care detin un contract cu un organism de inspectie si certificare aprobat de catre M. controlul si certificarea produselor obtinute din agricultura ecologica este asigurata in prezent de organisme de inspectie si cetificare private. iar 19 .ro). iar incepand cu anul 2006..A. devenind astfel documente eligibile pentru acordarea de sprijin in agricultura ecologica si pentru solicitarea siglei „ae”.R..R sunt returnate producatorului si DADR-ului.R actualizeaza Lista operatorilor din agricultura ecologica. o Dezvoltarea practicilor agricole durabile. In judetul Calarasi erau inregistrati in evidentele MAPDR: . 593 din 11 iulie.26 de producatori in categoria „culturi vegetale”:  17 persoane juridice si 9 mici producatori/persoane fizice. o Imbunatatirea calitatii solului si a apelor.Obiective operationale ale acestei masuri fiind:  Cresterea numarului de ferme si exploatatii agricole organice/ecologice.D. Regulile de utilizare a siglei .. In fiecare judet este desemnat un angajat al DADR ca responsabil judetean pentru agricultura ecologica.R.A. sunt transmise spre aprobare la M. ce este pusa la dispozitia celor interesati.R Compartimentul de agricultura ecologica. publicat in M. permitand consumatorului o identificare facila a acestor produse pe piata. etape.cadru legislativ.D.P.R.5 producatori in categoria „apicultori” (persoane fizice. astfel etichetat.A. provine din agricultura ecologica si este certificat de un organism de cotrol.  11 erau inregistrati in comuna Stefan cel Mare si 5 in Borcea.P.

5. str. Tel/fax :+40 241230015 Responsabil:Gabriela Mitrea e-mail: icea. Mures.szabo. Reconstructiei nr.r.de Responsabil: Richard Goderz Cod: RO -ECO – 016 BIOAGRICERT SRL ITALIA Reprezentanta in Romania: .bg site-ul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei - Cod: RO-ECO.L” Romania Adresa:Cluj Napoca.it Cod: RO .Listz nr./fax +40 216475983 Responsabil: Adrian Siceanu e-mail: beeswoborders@yahoo. Ap.romania@icea.R.. Bloc 28. e-mail: ecoinspect@mail.com Cod: RO . Str.1. e-mail: dan..102. parter.etaj 1.75. str.R.ro@bcsoeko.r.IMO CONTROL s.ECO – 010 LACON s. Reprezentanta in Romania: .BCS OKO GARANTIE ROMANIA" S.from.5.ch Cod: RO . str. Tel.SUOLO E SALUTE ROMANIA S.1 dec. Gurghiu.. Responsabil: Mariana Gheorghe Cod: RO – ECO – 015 Agreco R.com Responsabil: Alessandro D’Elia e-mail: info@suoloesalute.ro Cod: RO .L Adresa: Tg.G.L” Adresa: Bacau. ap 57.Belsugului nr.ECO – 002 QC&I GmbH-Germania. jud. nr. 9. Dacia nr.1.R. str.l Germania SUCURSALA ROMANIA” Adresa: Bucuresti.r.info Cod: RO .com Cod: RO – ECO – 012 SC BioInspecta AG Elvetia Reprezentanta in Romania: „BIOINSPECTA ROMANIA SRL” Adresa: Cluj-Napoca.BIOAGRICERT ITALIA SRL SucursaLa Romania” Adresa: Iasi.L Italia SUCURSALA ROMANIA” Adresa: Bucuresti. str..Mures. nr.C Ecoinspect S. Ap..A.Certification Services International CSI GmbH Germania Sucursala Romania” Adresa: Bucuresti. bcs-romania@clicknet. B-dul Unirii nr. Sc.com Cod: RO-ECO. ap 50. sc B.F GODERZ GmbH Germania Sucursala Romania” Adresa: Ploiesti. Tel: 0740591529 Responsabil: Amelia Rachita e-mail: ameliarachita@yahoo.001 BCS OKO-GARANTIE GmbH Germania. etaj 1. jud.C Ap. Bloc 33. Fax 0213270005 Responsabil: Ene Luminita Gabriela e-mail: luminitamicu@yahoo.grosu@bioagricert.9 Responsabil: Daniel Ciubotaru Fax: 0234206166.Cluj. ap. Tel/fax +40 232311411. str. Tel /Fax: 0264-573546 Responsabil: Monika Zimmermeier. Tel: 0265250846.4.008 . bl 54.S.Nicolae Balcescu nr.ICEA ROMANIA” S.l Germania Reprezentanta in Romania: „LACON s.16. Tel/Fax: 0264536324. e-mail: a.ECO – 007 SC ECOCERT ESE – Franta Reprezentanta in Romania: „ECOCERT SA” Adresa: Bucuresti .org Responsabil: Dan Grosu Cod: RO – ECO – 017 Certification Services International CSI GmbH Germania Reprezentata in Romania: . Tel:0244561615.ECO – 005 Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia Reprezentanta in Romania: .L Adresa: Valu lui Traian.5.e-mail: danielciubotaru@yahoo..l 20 . e-mail: info@agrecogmbh. Poet Cod: RO . Sc.ro Director: Lorincz Piroska Cod: RO .zimmermeier@bioinspecta. bloc E4.ECO – 014 CERES GmbH Germania.CERES HAPPURG GmbH Sucursala Iernut” Adresa: Iernut. jud.. str. Fax: 0265250928 Responsabil: Szabo Alexandru. nr 1.mzgar. ap. Aleea Mihail Sadoveanu nr.2.32 A.Magurii nr.2.1. sector 3.lista acestora este publica pe http://www.R.F GODERZ GmbH Germania Reprezentanta in Romania: .ECO – 013 Institut fur Marktokologie Elvetia Reprezentanta in Romania: .57. Bl. sect 4. str.003 SUOLO e SALUTE srl Italia Reprezentanta in Romania: .r.16.l Italia Reprezentanta in Romania: „BIOS S.R. e-mail: monika. Ap.Sc.government.ap. str.Agreco R.com . Tel/ Fax:: 0256241562 Responsabil: Victor Scorodeti e-mail: victor_scorodeti@yahoo. sect.3.com Cod: RO-ECO.3.1918.. scara 4. Reprezentanta in Romania: .Horia..ECO – 009 BIOS S.6.24.Mures. ap.. str. QC&I ROMANIA’’ Adresa: Timisoara. str Stanjenelelor. Reprezentanta in Romania: .sc. Tel : 021-3270005.

13. tel. еt. Germany. e-mail: info@bioagricert..: +49 / 781 9193 732. 27B.messai@ecocert.lacon-institut. Rotterdam. tel. tel.com www. Persoana de contact: Yanko Kavardjiev – reprezentant pentru Bulgaria. str. Krasimir Kanchev . Mures. e-mail: bulgaria@bcs-oeko. tel.: + 359 (2) 402 87 75. fax: +49 / 781 9193 750./fax: +359 619 / 231 87. Germany. Germany. Ivan Gechov Blvd. Persoana de contact: Yulian Marinov – reprezentant pentru Bulgaria. tel. the Netherlands.: + 359 (2) 402 87 75. tel. fax: + 359 52 / 600 453.controlunion.org.bioagricert.bg. 17. (“А СЕРТ Европейска организация по сертифициране” АД) Cod: BG-08 Adresa: Tilou 2.com BALKAN BIOCERT Ltd. Str. et. nr. fax: + 359 (2) 980 50 89. 122.. 91230 Nappurg./fax: + 359 2 / 953 02 64. Tel: 00 40 21 321 20 11. fax: 00 40 21 321 20 58 Responsabil: Abdelaziz Messai e-mail: abdelaziz. (“БАЛКАН БИОСЕРТ” ООД) Cod: BG-02 Adresa: 4000 Plovdiv. fax: + 359 32 / 62 58 18 e-mail: gm@balkanbiocert.com Romania” Adresa: Sighisoara. sect. D77654 Offenburg. +359 2 / 988 02 59. Reprezentanta in Bulgaria: 4000 Plovdiv. ap 7. nr. Prolet.bg CERES – CERtification of Environmental Standards GmbH (“СЕРЕС – СЕРТИФИКАЦИЯ НА ЕКОЛОГИЧНИ СТАНДАРТИ” ООД) Cod: BG-04 Adresa: Vorderhaslah 1.bg www.a-cert. Persoana de contact: Director Executiv Anna Karova www. Persoana de contact: Mariana Miltenova – reprezentant pentru Bulgaria www.org Bioagricert Ltd.bcs-oeko.: + 39 / 51 56 21 58. Str Sveta Sofia”. Persoana de contact: Albrecht Benzing – managing partner Reprezentanta in Bulgaria: Sofia..7. Str. nr.com Control Union Certifications B.bg. Persoana de contact: Dimitrinka 21 . nr.qci.org www.com. e-mail: bioxm_bg@yahoo. СЕРТИФИКАЦИЯ И ИНСПЕКЦИЯ) ИНТЕРНЕШЪНЪЛ СЪРВИСИЗ” АД) Cod: BG-03 Adresa:4000 Plovdiv. Str Christo Danov. 23. Persoana de contact. Persoana de contact: Henk-Jan Sijtsma Reprezentanta in Bulgaria: 9000 Varna. tel. e-mail: laconbg@gmail. (Дружество „Контрол Юнион Сертификейшънс”) Cod: BG-07 Adresa: Jufferstraat 9. e-mail: info@a-cert. 4.com.. 3011XL. e-mail: poparazvand@yahoo.com BCS Öko-Garantie GmbH (“БИ СИ ЕС ОЕКОГАРАНТИ” ООД) Cod: BG-06 Adresa: Cimbernstrasse 21. (“Биоагричерт” ООД) Cod: BG-09 Adresa: 8/3-4-5. fax: + 31 10 2823314. 8.: +49 / 915 8928 292.: + 31 10 2823308. (“QC&I (КАЧЕСТВО. tel. Alexander Stamboliiski Blvd. 90402 Nurnberg./fax: + 359 (32) 575 666. tel. Peter Grosch Reprezentanta in Bulgaria: 1000 Sofia.: + 359 32 / 62 58 88. e-mail: bioagricertsrl@abv. Dei Macabraccia Str.com Mr.com. email: sales@fidelitas. 40. Ap.balkanbiocert.ecocert. tel.general manager www. 15.Alexandru Sihleanu. Graf Ignatiev. Persoana de contact: Director General Ilias Kalfas Reprezentanta in Bulgaria: 1000 Sofia.com А CERT European organization for certification S. nr. nr./fax: +359 32 / 64 92 28.com. fax: + 359 (2) 980 50 89. fax: + 39 / 51 56 42 94.bg. jud. tel. Crizantemelor. 3.V.: +49 (0) 911 42 43 90. 546 38 Thessaloniki. email: bioagricertsrl@abv.51. Nr. nr. tel. Maritza Blvd./fax: +359 2 / 988 02 76. tel. email: office@qci. Vassil Aprilov Blvd.Presedinte Federico di Biase.com Responsabil:Razvan Popa LАCON GmbH („ЛAКОН” ООД) Cod: BG-05 Adresa: Brünnlesweg 19. Greece. www. fax: +49 / 915 8928 9862. Persoana de contact: Heinz-Joachim Kopp Reprezentanta in Bulgaria: 5140 Lyaskovetz.A..: + 359 52 / 66 55 903. tel. fax: + 49 (0) 911 49 22 39.b-cert. www.A. Persoana de contact: Biser Diveri – reprezentant pentru Bulgaria www. Persoana de contact: Mr.org QC&I INTERNATIONAL SERVICES S. 3. nr. 40033 Casaleccio di Reno (Bo).

ziare. Pentru a trece de la agricultura traditionala la cea ecologica este necesara parcurgerea unor etape de pregatire a producatorului. etc. imbunattaire continua prin schimb de experienta cu alti producatori. Instrumentele de testare pot fi simple sau aprofundate. 22 . In vederea valorificarii produselor ecologice. dar si tehnic al terenului/terenurilor cultuvate.ro. de la participarea la .sa posede caracacteristici sau calitati datorate mediului geografic sau factorilor naturali sau umani.Indicatia Geografica Protejata (numele unui loc specific. ceea ce inseamna ca producatorul intelege si isi asuma regulile de productie ecologica si este decis sa le aplice.sa fie realizat din materii prime de provenienta doar din acea locatie. cursuri de pregatire pana la incercarea sistemului de agricultura ecologica in ferma/unitatea proprie pentru portiuni din ce in ce mai mari. . astfel: PASUL 1 – INFORMAREA: Pentru a practica agricultura ecologica. Pentru a obtine aceasta clasificare. etc. specializat pe piata de produse ecologice.). concretizarea comercializarii (achizitii tehnice. de la Agentia Nationala de Consultanta Agricola sau de la oficiile judetene ale acesteia. produsul trebuie:  sa fie originar din acea locatie.Denumiri de Origine Protejata (numele unei regiuni. Consumatorii si comerciantii de alimente sunt tot mai interesati de originea geografica a alimentelor si de o serie de alte caracteristici. Chanova (reprezentant pentru Bulgaria) si Ivelin Chanov (inspector) www. utilizat pentru denumirea unui produs agricol sau alimentar). intocmirea documentatiilor catre un organism de control. pliante. evidenta financiara si contabila. regiuni sau tari. regiune. . produsul trebuie: .zile deschise” organizate în fermele/unitatile ecologice. pe care le poate obtine de la Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Judetene. DOP.com ALTE TIPURI DE CERTIFICARI ALE PRODUSELOR AGRICOLE Natura si calitatea exceptionale ale unor produse deriva atat din locul in care au fost produse. agricultura-ecologica.sa fie produs.ORGANIZAREA COMERCIALIZARII. Pentru a obtine o astfel de clasificare. PASUL 2: TESTAREA: Presupune verificarea propriilor capacitati.Organizar ea comerciali zarii (http://www.sa fie originar din acel loc. reviste. procesat si/sau preparat numai in acea arie geografica. utilizat pentru a descrie un produs agricol sau alimentar). unitati de invatamant si.agricultura-ecologica. producatorul se poate adresa firmelor ce au in activitate comercializarea produselor ecologice si isi poate afisa oferta pe site-ul www. a unui loc specific sau a unei tari. tara. Uniunea Europeana recunoaste acest lucru si a pus la punct trei tipuri de „sigle de calitate”.. de la Federatia Nationala pentru Agricultura Ecologica sau de la asociatiile de producatori de agricultura ecologica.ro/) produselor ecologice constituie un element important in acest sector. . contracte etc. Comercializarea produselor ecologice se poate face direct de la ferma. control intern de indeplinire a planului de conversie PASUL 4 . sau prin comercianti inregistrati la MAPDR. afilierea la o asociatie de agricultura ecologica. PASUL 3: PLANIFICAREA CONVERSIEI presupune inregistrarea activitatii la Ministerul Agriculturii. institute si statiuni de cercetare. IGP. targuri de profil.) . rotatii. intocmirea planului de conversie. cat si din metodele folosite pentru producerea lor. PASUL 4: IMPLEMENTAREA CONVERSIEI reprezinta concretizarea masurilor din planul de conversie (asolament. nu in ultimul rand mass-media.ceres-cert. producatorul trebuie sa detina cunostinte minime despre acest sector.personale si de exploatare privind rigorile agriculturii ecologice. Procesul de finalizeaza prin contactarea organismului de inspectie si certificare.

congelarea. Exemple in acest sens sunt “Clare Island Salmon”. numai uleiul de masline dintr-o zona recunoscuta de langa Nyons. In plus. denumirea acestuia este protejata in Romania si pe teritoriul UE. Avantajele protejarii acestor indicatii referitoare la calitate: • ofera consumatorilor garantii privind originea si metodele de productie.  anumite operatii precum ambalarea. Printre produsele din acest grup se numara painea „Kalakukko”. Odata obtinuta inregistrarea produsului. “Arancia Rossa di Sicilia” si “Dortmunder Bier”. • sustin firmele rurale care realizeaza produse de calitate protejand eticheta impotriva imitatiei frauduloase. Beneficiarii acestui sistem de inregistrare pot fi doar grupuri de producatori sau procesatori. In zilele noastre. Asadar. fie sunt facute folosind metode traditionale. in cazul produselor DOP este necesar ca toate etapele procesului lor de productie sa fie realizate in zona respectiva. dialogului cu societatea civila si comitetelor consultative. Iar cetatenii sunt mult mai indeaproape implicati in procesul de luare a deciziilor. Cu alte cuvinte. si mielul din Insulele Shetland din Marea Britanie. Ei pot considera de la sine inteles ca vor gasi cantitati corespunzatoare din produsele pe care le doresc. Sigla Specialitate Traditionala Garantata (TSG) se foloseste pentru produse cu trasaturi distinctive si care fie contin ingrediente traditionale. etc pot avea loc si in afara ariei geografice indicate. sigurantei alimentelor. Acestea au fost inregistrate de Finlanda. a procesului decizional privind elaborarea si punerea in aplicare a politicii agricole (in special componenta de dezvoltare rurala). inregistrarea si dobandirea protectiei denumirii se realizeaza prin verificarea si certificarea caietului de sarcini de catre organisme private de inspectie si certificare a produselor agricole si alimentare. Uniunea Europeana inregistrase peste 700 de produse cu indicatii geografice. Acest lucru se realizeaza pe mai multe cai:  consultari oficiale si neoficiale prin intermediul conferintelor. branza din zona denumita Serra da Estrella. care corespund unor cerinte foarte precise. intr-o Europa imbelsugata. • transmit un mesaj de marketing cu real impact despre produse cu valoare adaugata mare.DOP si IGP. asupra atentiei acordate cerintelor pietei. ce vor elabora caiete de sarcini pentru produsele vizate si initia procesul de verificare si certificare. depozitarea. Pentru cele doua atribute de mai sus. „Jamón Serrano” si berea „Kriek”. denumiri de origine si specialitate traditionala garantata. pe piata Uniunii Europene sunt protejate circa 2000 de indicatii geografice pentru vinuri si spirtoase al caror loc de origine se afla in Uniunea Europeana sau in terte tari. Belgia. Spania si respectiv.  sondaje si campanii de informare. Parlamentul European va avea noi puteri in procesul decizional privind politica agricola.  sa fie realizat sin materii prime care provin din cadrul sau din afara zonei geografice indicate. Preocuparile lor se concentreaza acum mai mult asupra metodelor de productie a alimentelor. Singurele produse alimentare care pot purta aceste denumiri si sigla IGP sunt somonul din Insula Clare din Irlanda. mediului inconjurator. portocalele rosii din Sicilia. in Franta.sa posede o calitate specifica.“Queijo Serra da Estrella” si “Shetland lamb ”. conform Regulamentului CE 510/2006.  descentralizarea. in virtutea conventiei. calitatii acestora si protectiei animalelor. Exemple de acest gen sunt “Huile d’olive de Nyons ”. In plus. Un produs ce poarta sigla DOP are caracteristici verificate care rezulta exclusiv din terenul si priceperea producatorilor din regiunea de productie cu care este asociat produsul. si berea din zona Dortmund din Germania. se pot califica pentru a folosi aceste denumiri si sigla respectiva. cetatenii nu mai trebuie sa-si faca probleme cu temerile legate de aprovizionarea cu produse alimentare sigure si disponibile in cantitatea ceruta. la nivelurile regionale si locale. din Portugalia. Pana in iulie 2005. lista fiind in crestere. ceea ce va permite interventia unei alte surse de influenta asupra procesului. reputatie sau alte caracteristici atribuite acelei zone geografice.  consultari video si pe Internet. care corespund anumitor specificatii de calitate. 23  .

tipuri de branzeturi. . Directia Judeteana verifica conformitatea produsului cu cele inscrise in cerere si prevederile legale. metode de preparare. De asemenea. prepararea sau procesarea trebuie sa fie realizate numai in acel loc. produsul cu denumire de origine protejata va fi inscris de catre un grup.originar din acea regiune. materii prime de origine animala. grup de producatori. prezinta compozitia traditionala si/sau un mod de preparare/procesare ce reflecta un procedeu traditional si care se distinge in mod clar de alte produse similare apartinand aceleiasi categorii.asociatie. dulciuri. etc). moluste. Aici. iar produsul traditional poate fi inregistrat de orice producator. un buletin de analiza a produsului si o fotografie a acestuia. caracteristici ale produsului. etc. produse de carne (fierte. produsul traditional nu este protejat prin inregistrare. elementul cel mai important este descrierea produsului/caietul de sarcini. tratament termic. etc procesate. precum produsele agricole destinate consumului uman. se intocmeste procesul verbal de atestare al produsului traditional. etc . localitate. caracteristici traditionale. . In tot acest proces. afumate. Cum se inregistreaza produsele traditionale in Romania? Inregistrarea se face de catre Ministerul Agriculturii.calitatea sa sa fie datorata mediului geografic si factorilor sociali si umani. In acest sens. bere.numele produsului. cu efecte la nivel international si european este inregistrarea denumirii de origine protejata: poate fi numele unei regiuni.materiile prime trebuie sa provina din acea regiune. etc.elemente ce sustin caracterul traditional: forma. etc). etc utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. . Conform reglementarilor UE. caracteristici ale produsului ce sustin traditionalitatea. Cea mai frecventa metoda de inregistrare. etc. bauturi racoritoare din extracte de plante. produsul trebuie sa fie: . precum si Directia Judeteana pentru Sanatatea Alimentului. peste. In cazul conformitatii. . in cazul productiei de masa. fapt ce finalizeaza procesul de atestare. miere. produse de panificatie (paine. unde produsul va fi inscris in Registrul National al Produselor Traditional. elemente si cerinte minime de verificare si control al traditionalitatii. a unei localitati. cereale procesate. insotita de descrierea produsului. localitate. numai anumite produse pot fi inregistrate. verificand inclusiv procedeul tehnic prin deplasarea la producator.producerea. sarate. Dosarul de atestare se transmite catre Minister.descrierea metodei de productie: materii prime si ingrediente. 24 . legume. biscuiti.scurt istoric al produsului in zona. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: . prin intermediul Directiilor Judetene. Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara. paste. ambalare. etc). solicitantul trebuie sa prezinte o cerere tip. alte produse de origine animala (oua. astfel ca. Producatorul trebuie sa notifice.Produsul traditional este definit ca fiind acel produs obtinut din materii prime traditionale. lactate. fructe. Traditionalitatea reprezinta elementul sau grupul de elemente prin care un produs se distinge in mod clar de alte produse similare. materii prime traditionale. Din punct de vedere al inregistrarii. uleiuri si grasimi. prajituri. Atestarea produselor traditionale reprezinta recunoasterea traditionalitatii unui produs prin inregistrarea sa in conformitate cu prevederile legale ale tarii de provenienta. in cazul unor tehnici de productie speciale poate fi inregistrat la OSIM. .