SERIA ACTIVITĂŢII CHIMICE (SAC) A METALELOR Metalele sunt substanţe monoelementare care au proprietăţi fizice caracteristice: conductibilitate termică

şi electrică, au luciu metalic, ductile şi maleabile, şi solide la temperatură obişnuită (cu excepţia mercurului). În tabelul periodic al elementelor 80 % sunt metale. Aminteşte-ţi de la ,,Reacţia de substituţie” ! Seria activităţii metalelor – seria Beketov Volta - constituie o clasificare a metalelor din punct de vedere electrochimic. Seria de activitate se poate exprima sub aspect calitativ, când se ordonează metalele după capacitatea de a deplasa ionul unui alt metal din soluţie. Ordonarea este: K Ba Ca Na Mg Al Mn Zn Cr Fe Ni Sn Pb H2 Cu Bi Sb Hg Ag Pt Au Reactivitatea metalelor creşte de la Au la K Prin faptul că cedează electroni, metalele au caracter reducător. Cu cât metalul este situat mai la începutul seriei de activitate, cu atât cedează mai uşor electronii de valenţă, trecând la ionii corespunzători, adică este mai activ; acceptarea electronilor de către ioni, adică refacerea atomilor din ioni, este mai accentuată, cu cât metalul se găseşte aşezat mai la sfârşitul seriei. Metalele aşezate înaintea hidrogenului îl pot înlocui din combinaţii, deoarece atomii lor cedează electronii mai uşor decât atomii de hidrogen, metalele sunt metale comune. Cu cât metalul este aşezat mai departe de hidrogen, nu-l înlocuiesc, deoarece atomii lor cedează mai greu electroni decât hidrogenul – metale nobile (Ag, Pt, Au). În mod asemănător se comportă metalele faţă de acizi. Metalele situate la începutul seriei, până în hidrogen reacţionează cu acizii diluaţi, punând hidrogenul în libertate, iar metalele de la cupru spre sfârşitul seriei sunt atacate numai de acizii oxidanţi (sulfuric şi azotic concentraţi). În urma efectuării experimentelor, vei completa Fişa experimentală nr. 16 1. Arderea metalelor cu aer Informaţie: Metalele colorează diferit flacăra unui bec de gaz. Astfel, culoarea scânteilor metalelor sunt: Al – albe, strălucitoare; Fe – galbene; Zn – albe - verzuie, Mg – albe, orbitoare; Cu – galbene - roşcate. Se presară pilitură de aluminiu, fier sau zinc în flacăra unui bec de gaz. Se observă culoarea scânteilor şi se notează. Se ţine cu ajutorul cleştelui de laborator panglica de magneziu, respectiv sârmă de cupru în flacăra unui bec de gaz. Notaţi ceea ce observaţi. Ce rezultă în urma reacţiei dintre metalele sus numite şi oxigenul din aer? Completează Fişa experimentală nr. 16. 2. Reacţia metalelor cu sulful În patru linguri de ars se introduc următoarele amestecuri: Mg+S; Al+S; Zn+S; Fe+S. Se introduce fiecare lingură de ars în flacăra unui bec de gaz până când amestecul se aprinde. Completează Fişa experimentală nr. 16. Reţine! Amestecurile de metal şi sulf se aprind în ordinea reactivităţii metalului, formând sulfurile corespunzătoare. 3. Reacţia metalelor cu apa a) reacţia sodiului cu apa Se toarnă într-un cristalizor apă distilată şi câteva picături de fenolfatelină. Se scoate sodiul din petrol, se aşează pe o sticlă de ceas şi se taie o bucată mică. Se şterge cu grijă cu hârtie de filtru şi se aşează pe suprafaţa apei, acoperindu-se repede cu o pâlnie de sticlă. Se apropie un chibrit aprins de gura pâlniei şi se verifică natura gazului rezultat. Care e rolul fenolftaleinei? Completează Fişa experimentală nr. 16. b) reacţia magneziului cu apa Se introduce o panglică de Mg într-o eprubetă cu apă distilată Încălzeşte uşor eprubeta. Adaugă câteva picături de fenolftaleină. Completează Fişa experimentală nr. 16. c) reacţia aluminiului cu apa Introdu într-o eprubetă o bucată mică de aluminiu şi 4-5 mL apă distilată. Încălzeşte eprubeta. Adaugă câteva picături de fenolftaleină. Compară fenomenele observate şi constată care din metale a reacţionat mai uşor. Completează Fişa experimentală nr. 16.

2mHnA + 2nMe → 2MenAm + nmH2↑ a) reacţia metalelor situate înaintea hidrogenului în seria activităţii chimice a metalelor  reacţia acizilor (HCl şi/sau H2SO4) cu magneziu. formând azotatul de cupru. Observă cu atenţie bucata de metal. Reacţia metalelor cu acizii Informaţie: în urma reacţiei dintre un acid şi un metal activ (situat înaintea hidrogenului în seria activităţii chimice). iar în ultima acid azotic. 2-3 mL soluţie acid sulfuric. 16. cuprul. în eprubetele 2 şi 5. introdu 2-3 mL soluţie de FeSO4 şi o sârmă de Cu. la nişă sau în spaţiu aerisit. 16.. 16. Atenţie! Reacţia din eprubeta 3 este violentă! Se iau trei eprubete şi în fiecare se introduce câte o sârmă de cupru. Pb(NO3)2 Suspendaţi o bucată de zinc cu ajutorul unei baghete într-o soluţie diluată de azotat de plumb.  Cantitatea de calciu din organism oscilează cantitativ în funcţie de oră. de la Ierusalim. cu o greutate de 6 tone. b) Reacţia fierului cu săruri de cupru şi a cuprului cu o sare de fier (II) Într-o eprubetă introdu în 2-3 mL soluţie de CuSO 4 un cui de Fe. Completează Fişa experimentală nr. Eprubetele 1 şi 2 se încălzesc uşor şi se observă ce se întâmplă. .  La Delhi există o coloană de fier înaltă de 6 m. 16 c) Reacţia zincului cu azotat de plumb. datorat dioxidul de azot format în urma oxidării monoxidului de azot. Cu + H2SO4 → CuO + SO2↑ + H2O (1) CuO + H2SO4 → CuSO4 + H2O (2) Se însumează ecuaţiile 1 şi 2 Cu + 2H2SO4 → CuSO4 + SO2↑ + 2H2O Hârtia de filtru îmbibată în turnesol se colorează în roşu. Completează Fişa experimentală nr. Reacţiile 2 şi 3 sunt posibile datorită caracterul oxidant puternic al acizilor sulfuric şi azotic. Reacţia metalelor cu sărurile a) Reacţia cuprului cu azotatul de argint Introdu o sârmă de cupru în 2-3 mL soluţie incoloră de AgNO 3. 16. pilitură de fier şi în a treia şi a şasea. în organismul uman se găseşte cel mai redus procent de calciu. În prima se introduc 2-3 mL soluţie de acid clorhidric. o granulă de zinc. Completează Fişa experimentală nr . b) reacţia metalelor situate după hidrogen în seria de activitate cu acizii – experimentul se va efectua de către profesor. mercurul. datorită formării acidului sulfuros. în primele trei se picură 2-3 mL soluţie acid clorhidric iar în celelalte. iar în altă eprubetă. Observă ce se întâmplă din momentul în care metalul a intrat în contact cu acidul. Urmăreşte timp de câteva minute ce se întâmplă în ambele eprubete. monoxid de azot care se oxidează instantaneu în dioxid de azot şi apă.  La construirea templului lui Solomon. care nu poate fi izolat pentru că reacţionează cu o nouă moleculă de acid şi formează sulfat de cupru. s-au folosit 2500 tone de fier. Cuprul reacţionează cu acidul sulfuric numai la cald. astfel încât. În eprubetă apare un gaz sufocant. SO2 + H2O ⇒ H2SO3 acidul sulfuros Cu acidul azotic. rezultă sarea corespunzătoare şi hidrogen. 3Cu + 8HNO3 → 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4HNO3 2NO + O2 → 2NO2 5. de culoare maro-roşcat. Completează Fişa experimentală nr. bucata de zinc să atingă fundul eprubetei. în jurul orei 11 dimineaţa. Cu(NO 3)2. iritant. Experienţa este cunoscută sub numele de . fier şi zinc Se iau şase eprubete. nici în ziua de azi nu a fost atinsă de rugină. Ştiaţi că … ?  Cele şapte metale cunoscute în antichitate erau: aurul argintul. Reţine! Cuprul nu reacţionează cu acidul clorhidric (reacţia 1). În prima şi a patra se pune o panglică de magneziu. Observă ce culoare apare acum în eprubetă. cuprul reacţionează violent. în două etape.4. Verifică natura gazului cu ajutorul băţului de chibrit. în a doua 2-3 mL soluţie de acid sulfuric. Lăsaţi eprubeta într-un stativ timp de 12-24 de ore. În prima etapă se formează dioxidul de sulf. fierul şi staniu. Completează Fişa experimentală nr. plumbul.Pomul lui Saturn”. astfel încât. Agită eprubeta şi urmăreşte ce se întâmplă după 15-20 minute.

KMnO4. Compuşi ai plumbului se foloseau de romani pentru pictarea figurilor împăraţilor.  Proprietatea magneziului de a arde cu lumină albă strălucitoare este folosită în fotografiile de noapte şi pirotehnie. orezul. MnO2). dar în cantităţi încă neprecizate. varza. fructe şi legume cum ar fi: caisele. roşiile. când se amestecă pulbere de magneziu cu un oxidant (KClO 3. morcovii. strugurii.  Stronţiu şi bariu se utilizează sub formă de săruri. în pirotehnie (rachete şi artificii roşii. alimentaţie sau fumatul ţigărilor. cartofii. mai ales ca azotaţi. .  Oamenii pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului. spanacul. ceapa. fasolea uscată şi fasolea verde. ca roşu de buze. băutul apei.  Ciocolata şi grăsimile conţin cantităţi mari de nichel. Nivelul nichelului asimilat atinge cote înalte când oamenii consumă mari cantităţi de legume din soluri poluate.  Conţin nichel. respectiv galbene – verzi). în vopsitorie.  Romanii confecţionau conductele de apă ce alimentau Roma din plumb şi unele mai există şi astăzi. grâul nedecorticat.

1 Activitate experimentală 2 Substanţe şi ustensile 3 Observaţii practice 4 Ecuaţia reacţiei chimice 5 Importanţă 6 .1.1.Fişa experimentală nr. crt. 16 7. SERIA ACTIVITĂŢII CHIMICE (SAC) A METALELOR Nr.

1 2 3 4 5 6 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful