‘Diversitatea sistemelor de agricultură

Sistemul agricol reprezintă un ansamblu de sectoare, tehnologii, maşini şi agregate tehnologice, în care solul este folosit ca principală resursă de producţie pentru culturile agricole, pomicole, viticole, legumicole, floricole ca şi pentru creşterea animalelor. Structura sectoarelor poate fi diferită de la o fermă la alta. În Europa, în domeniul agricol, în funcţie de tehnologiile utilizate, de nivelul lor de intensificare, specializare, de cantitatea şi calitatea biomasei, de raporturile cu mediul înconjurător, etc., sunt practicate diferite sisteme de agricultură: durabilă, convenţională, biologică, organică, de precizie, extensivă. a. Agricultura durabilă (integrata): producţie intensivă de produse competitive, având raporturi armonioase, prietenoase cu mediul înconjurător. Expresia întâlnită frecvent "sisteme integrate", semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturor componentelor tehnologice: pentru lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şi dăunătorilor inclusiv prin metode biologice, la creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc., pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile în unităţi multisectoriale (vegetale şi zootehnice). b. Agricultura convenţională: intensiv mecanizată, cu produse competitive, dar care se bazează în mod deosebit pe concentrarea şi specializarea producţiei. Diferitele componente ale sistemului tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, în mod regulat afânarea solului este efectuată doar prin arătură cu întoarcerea brazdei, fiind urmată de numeroase lucrări secundare de pregătire a patului germinativ şi întreţinere în perioada de vegetaţie. Se practică fertilizarea minerală cu doze mari şi foarte mari, monocultura sau cel mult rotaţii scurte de doi, trei ani, tratamente chimice intensive pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor. Acest tip de agricultură a fost larg răspândit în România până în 1989. Astăzi, este unanim acceptat că acest tip de agricultură poate afecta mediul înconjurător, mai ales dacă diferitele componente ale sistemului tehnologic agricol sunt aplicate fără a se lua în considerare specificul local: climat, sol, relief, condiţiile sociale şi economice, care determină nivelul de vulnerabilitate sau de susceptibilitate faţă de diferitele procese de degradare chimică, biologică, fizică a mediului (Codul bunelor practici agricole-2002). c. Agricultura biologică: mediu intensivă şi astfel mai puţin agresivă în raport cu factorii de mediu, cu rezultatele (produse) agricole mai puţin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ. În raport cu mediul înconjurător acest sistem este mai bine armonizat, tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor sunt de preferinţă Powered by www.referate-gratis.ro

inclusiv calitatea biomasei. sociale şi de mediu. Agricultura de precizie: cea mai avansată formă de agricultură. De asemenea. relief). mai ales prin dezechilibre de nutriţie. floră. ferme şi terenuri agricole. dezvoltarea infrastructurii. ameliorarea şi consevarea acestora pentru generaţiile viitoare. degradată prin activităţi antropice intensive şi/sau datorită unor procese naturale.referate-gratis.2002). • raport echilibrat pe termen lung între cerinţele economice. Agricultura organică: se deosebeşte de cea biologică prin utilizarea exclusivă a îngrăşămintelor organice în doze relativ ridicate. ca şi de respectul pentru natură. aplicarea în optim a tuturor componentelor tehnologice şi astfel un control riguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental. Îngrăşămintele minerale şi alte substanţe agrochimice (erbicide. • raporturi armonioase cu principalele resurse naturale (sol.biologice. • costuri rezonabile de producţie pentru produse competitive. dar şi de mentalitatea. care este practicată chiar şi în cele mai dezvoltate ţări ale Uniunii Europene şi SUA pe suprafeţe mai restrânse. Powered by www. Sistemele agricole sunt strâns legate de condiţiile economice. apă. aplicate în funcţie de specificul local.ro .. nu sunt practic utilizate. conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului cultural. e. Poate afecta într-o anumită măsură mediul înconjurător. Acest sistem este practicat şi în România de către producătorii individuali. • specializarea şi structura producţiei agricole trebuie să fie flexibile. dezvoltarea reţelei de drumuri şi comunicaţii(Nicoleta MateocSîrb. Pentru controlul calităţii produselor este necesară certificarea tehnolgiilor utilizate. Alegerea sistemului de agricultură este condiţionată de nivelul dotării tehnice. adică să posede capacitatea de a reacţiona la schimbările pieţii privind cererea şi oferta. • stabilitatea producţiei de la an la an. amendamente minerale) etc. Pentru caracterizarea diferitelor sisteme de agricultură sunt utilizate criteriile următoare: • cantitatea şi calitatea producţiei. Agricultura durabilă contribuie şi la rezolvarea unor probleme sociale a zonelor rurale:ocuparea forţei de muncă. insecto-fungicide. sau aplicate doar în cantităţi foarte mici (cu excepţia sectorului legumicol). ecologice şi sociale. Agricultura extensivă cu inputuri reduse: de subzistenţă. educaţia în general. hibrizii şi soiurile performante nu sunt răspândiţi pe scară largă. având la bază cele mai moderne metode de control a stării de calitate a diferitelor resurse de mediu. pe sectoare. cu predilecţie în scopul fertilizării culturilor şi refacerii pe termen lung a stării structurale a solurilor. d.îmbunătăţirea. totuşi sunt acceptate şi doze reduse de îngrăşăminte minerale şi pesticide. nivelul de cunoştinţe profesionale. faună. Soluţionarea acestora este cea mai importantă condiţie pentru introducerea şi promovarea agriculturii durabile (Codul bunelor practici agricole-2002). pentru mediul înconjurător al tuturor celor care lucrează în acest domeniu. cu o producţie slab competitivă. Produsele sunt comercializate pe o piaţă specială. f.

Dezvoltarea durabilă reprezintă capacitatea omenirii de a asigura continuu cerinţele generaţiei prezente. de mare importanţă în combaterea buruienilor este şi capacitatea plantelor cultivate de reducere a proliferării acestora precum şi calitatea lucrărilor mecanice făcute în acest scop. ce urmează a fi aplicate. limitând cât mai mult utilizarea substanţelor chimice. culturile ascunse sunt introduse. pentru dezvoltarea unei activităţi productive intensive. culturile de leguminoase perene (dar şi anuale) sunt preferate pentru îmbunătăţirea bilanţului azotului în sol. • la amenajarea fermei trebuie luate în considerare. furajarea animalelor trebuie să fie în concordanţă cu productivitatea rasei. utilizare de materiale organice reziduale provenite de regulă din sectorul zootehnic (de preferinţă a celor solide compostate) în combinaţie cu îngrăşăminte minerale. Powered by www. sociale şi de mediu. atât pentru necesităţile sectorului zootehnic.ro . pe lângă aspectele de protecţia şi conservarea ecosistemelor. vânt. producţia vegetală fiind întotdeauna în relaţie directă cu cea animalieră. sunt stabilite pe baza calculelor de bilanţ a elementelor nutritive din sol în scopul evitării supradozării. În sistemele de agricultură durabilă. culturile perene sunt folosite. cât şi pentru îmbunătăţirea şi conservarea stării structurale a solulului.2. dar fără a le compromite pe cele ale generaţiilor viitoare". atât pentru reducerea cheltuielilor de producţie cât şi a poluării mediului. cea mai bună perspectivă. • exploatare raţională şi protecţia pajiştilor şi fâneţelor naturale şi a zonelor supuse eroziunii printr-un păşunat în sistem controlat. presiunea din pneuri. mai ales în cazul azotului. faţă de numărul de lucrări. aptă să ofere o soluţie integrată pentru problemele economice. • folosirea pe scară largă a mijloacelor profilactice şi biologice de protecţie.1. . cu rezultate de producţie competitive sunt necesare următoarele măsuri: • diversitate mare a culturilor vegetale dar în acelaşi timp soiuri şi hibrizi cu un potenţial genetic ridicat şi adaptaţi condiţiilor locale. sarcina pe osie. circulaţie necontrolată pe sol). Sisteme de agricultură durabilă Sistemele de agricultură durabilă (integrată) sunt caracterizate printr-o activitate productivă multisectorială. se folosesc pentru asigurarea cu nutrienţi a culturilor dar şi pentru conservarea stării de fertilitate a solului. a biodiversităţii şi cele economice şi sociale. iar manipularea şi depozitarea reziduurilor zootehnice trebuie să respecte anumite reguli. Dozele de îngrăşăminte. numărul de roţi pentru protecţia solului împotriva degradării fizice.1. trebuie respectate şi anumite condiţii cu privire la pretabilitatea solului faţă de o lucrare specifică. în scopul minimizării poluării.referate-gratis. • efectuarea în perioadă optimă de lucrabilitate şi traficabilitate (în funcţie de conţinutul de apă din sol pe adâncimea de lucrare) a tuturor lucrărilor solului precum şi a celor de recoltare şi transport. Agricultura durabilă trebuie să devină componentă principală a politicii agrare a statului. după recoltarea culturii principale. Numărul de animale trebuie să fie corelat cu suprafaţa de teren agricol a fermei. Agricultura durabilă reprezintă.. pentru zonele rurale. pentru protecţia solului la suprafaţă împotriva factorilor naturali şi antropici agresivi (ploi torenţiale.

Agricultura biologică are trei obiective majore şi anume: Powered by www. 1.) şi cele de origine vegetală trebuie aplicate .de regulă. deşi au o mare importanţă pentru îmbunătăţirea şi conservarea fertilităţii solului. Materialele organice reziduale care provin de la animale (gunoiul de grajd.ro . medicamentele şi stimulatorii de creştere. viticultură. bio-dinamică) este considerată o soluţie viabilă. etc. cu aplicarea unor doze mari de îngrăşăminte minerale şi alte substanţe chimice pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor. Sunt organizate ferme mari.referate-gratis. Îngrăşămintele minerale şi pesticidele sunt folosite pe scară largă la culturile de câmp. nu au influenţă puternică asupra protecţiei şi conservării resurselor şi de aceea nu corespund unei dezvoltări durabile. dar şi în horticultură. cea mai răspândită fiind monocultura (de porumb pentru boabe) şi rotaţia de doi ani porumb şi grâu.2.2. Adesea. legumicultură (Codul bunelor practici agricole-2002). fiind adesea folosite maşini de mare capacitate care. bio-organică. Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în acest tip de sistem agricol. În asolamente predomină doar anumite plante. fiind minimizată protecţia resurselor mediului înconjurător. mai ales în condiţii de irigare. reprezintă doar o afacere economică în mediu rural fără a acorda atenţia necesară omului şi protecţiei mediului. care rezolvă impactul negativ al agriculturii asupra mediului şi a calităţii produselor. nămolul de la porci. de capital şi forţă de muncă. pe terenurile agricole chiar dacă sunt o sursă bogată de elemente nutritive pentru culturi şi în acelaşi timp de protecţie a solului împotriva degradării. Sisteme de agricultură convenţională Aceste sisteme sunt caracterizate prin specializarea şi intensificarea puternică a activităţii agricole şi minimizarea costurilor de producţie..Opţiunea pentru un sistem de agricultură durabilă presupune în fapt respectarea şi introducerea în activitatea agricolă a măsurilor precizate în Codul bunelor practici agricole. cu precădere cele cerealiere şi tehnice. Producţia obţinută este mai scăzută dar se poate obţine un profit economic acceptabil prin vânzarea produselor (de calitate superioară) la preţuri mai mari pe o piaţă special organizată (Codul bunelor practici agricole-2002). intensifică riscul de degradare şi poluare a mediului înconjurător Astfel de unităţi agricole. organică. condiţiile sociale de viaţă ale mediului rural sunt în mare măsură neglijate. pesticidele. Agricultura în aceste condiţii.3. concentrări de terenuri şi procese de producţie. Lucrarea solului este intensivă. Sisteme de agricultură biologică Agricultura biologică (ecolgică. În acest sistem alte substanţe organice şi minerale naturale înlocuiesc fertilizanţii minerali. 1. sectorul zootehnic nu este componentă a activităţii fermei agricole şi de aceea ierburile perene nu sunt incluse în sistemul de rotaţie a culturilor.2. au ca şi scop major obţinerea unui profit maxim..

Acest scop poate fi asigurat prin tehnici de cultură mai puţin intensive. prin utilizarea plantelor leguminoase fixatoare de azot şi prin stimularea activităţii microorganismelor din sol. urmărită periodic prin efectuarea analizelor specifice de sol şi plantă. bolilor şi dăunătorilor trebuie să fie realizat prin intermediul unor mijloace profilactice. sau a unităţii agricole trebuie sa primeze protecţia ecosistemelor locale. Se urmăreşte obţinerea unui efect benefic maxim datorat microorganismelor fixatoare de azot. Pierderile posibile de azot din sol sunt reduse la minimum prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice naturale. care se referă mai ales la rotaţia culturilor.referate-gratis. Agricultura biologică creează condiţiile necesare pentru construirea ecosistemelor naturale asigurând dezvoltarea durabilă a societăţii cu precădere în mediul rural. Utilizarea fertilizatorilor permişi poate compensa exportul de nutrienţi din sol cu recoltele. printr-o masă radiculară mai mare. În acest scop sunt folosite îngrăşămintele organice naturale.ro . atât al celor care trăiesc în simbioză pe rădăcinile plantelor leguminoase. de aceea şi consecinţele negative asupra mediului înconjurător sunt mult mai reduse. să permită creşterea veniturilor. cât şi al celor care trăiesc liber în sol şi care fixează azotul atmosferic sub mai multe forme acccesibile plantelor. includerea culturilor ascunse.• obţinerea produselor agricole de calitate. a mediului biotic are consecinţe dintre cele mai benefice asupra fertilităţii solului şi a creerii condiţiilor optime instalării şi sănătăţii covorului vegetal. perioade de timp corect alese pentru lucrările agricole. în cantitate suficientă şi la costuri rezonabile. să ofere satisfacţia muncii şi armonizarea vieţii cu natura. fertilizare şi controlul buruienilor. De asemenea. Dezvoltarea vieţii în sol. care să asigure cantităţile necesare dezvoltării societăţii. Pentru promovarea cu succes a unei agriculturi biologice este necesar să se respecte anumite condiţii de către producătorii agricoli. a apelor. • îmbunătăţirea şi conservarea stării de calitate a tuturor resurselor mediului înconjurător şi reducerea la minimum a surselor de poluare. armonizat cu posibilităţile unităţii. biologice şi mecanice. a solului şi altor elemente ale mediului înconjurător alături de cele sociale şi economice ale zonelor rurale. În cadrul rotaţiilor trebuie aplicate modalităţi de fertilizare a solului care să asigure îmbunătăţirea şi menţinerea fertilităţii. În organizarea fermei. să garanteze securitatea mediului de lucru. Powered by www. de preferinţă compostate. Rotaţia culturilor este o verigă tehnologică de importanţă esenţială în sistemele de agricultură biologică. a biodiversităţii speciilor. Acest sistem de agricultură este considerat mai apropiat de ceea ce are loc în mod natural pentru producerea de biomasă. bolilor şi dăunătorilor. • crearea cadrului general pentru producătorii de produse agroalimentare. Între producţia vegetală şi cea animală întodeauna există un raport echilibrat. care sunt aplicate în doze optime în funcţie de caracteristicile specifice locale şi cerinţele plantelor cultivate. Pe cât posibil se va folosi capacitatea naturală a culturilor de a inhiba proliferarea buruienilor. Controlul asupra buruienilor. au scopul de a îmbogăţi rezerva de nutrienţi din sol în forme mai accesibile pentru plante prin stimularea activităţii micro şi macroorganismelor. Producţia biologică trebuie astfel planificată încât să asigure pe o perioadă lungă de timp o balanţă echilibrată a nutrienţilor.

Agricultura ecologică (organică) În unele ţări dezvoltate agricultura ecologică constituie un important segment al pieţei. nivelul producţiei este mai mic decât în sistemele de agricultură convenţională şi durabilă. valoarea produselor ecologice a reprezentat 3. s-au cultivat în sistem ecologic 300 mii hectare. În Uniunea Europeană s-au cultivat după tehnologii ecologice peste 3. pentru menţinerea volumului total al producţiei este necesar să crească suprafaţa de teren. Sistemele de agricultură biologică competitive se bazează pe cele mai recente rezultate ale cercetării. în anul 2001 (2. tehnologiile de producţie şi impactul asupra mediului 1. în Franţa. În promovarea şi dezvoltarea agriculturii biologice. Guvernul francez a elaborat un program plurianual de dezvoltare a agriculturii ecologice pe baza căruia urmăreşte să devină principalul furnizor european de produse ecologice(Letiţia Zahiu 2004) .4. în baza căruia se stabilesc măsuri noi de dezvoltare a acestui sector. a nutreţurilor. Pentru fermieri. libertate de mişcare. în 2002.Creşterea animalelor ia în considerare cerinţele acestora în armonie cu specificul local (suprafaţa de păşunat. în producţia totală). Recunoaşterea sistemului de producţie ecologică la nivelul UE se bazează în prezent pe Reglementarea CEE nr.5 mld USD. Totuşi. Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să elaboreze o directivă care să stea la baza unui program pentru reevaluarea şi reducerea pesticidelor folosite începând cu 2003 şi care să se concentreze asupra unui nou concept şi anume acela de „Folosire durabilă a pesticidelor” (Directiva UE 41/414/CEE). În cadrul fermelor biologice se impune evaluarea conformităţii tehnologiilor de producţie cu standardele de agricultură biologică. între 20 – 30%. calitate a paşunilor. în scopul obţinerii unor produse agroalimentare de calitate. (10% din suprafaţă). În mai 2002. Se preconizează ca la nivelul UE. 2029/1999.orice fermă în sistem biologic va îndeplini cerinţele agriculturii durabile în ceea ce priveşte calitatea produselor. În Danemarca. Costurile pentru îngrăşăminte şi hrană nu trebuie să depăşească 10% din totalul cheltuielilor. Modelele de agricultură biologică sunt considerate ca sisteme de agricultură durabilă. De aceea. în anul 2002.7 mil hectare. etc). 2092/91 a stabilit cadrul desfăşurării producţiei. Potrivit acestei Powered by www.referate-gratis.2. suprafaţa culturilor ecologice să depăşească 10% din total.9% din suprafaţa agricolă utilizată). O variantă a agriculturii biologice este agricultura biodinamică. Anual înregistrează creşteri ale valorii produselor ecologice. sunt deosebit de importante. Reglementarea Consiliului (CEE) nr.ro . datorită nivelului limitat al producţiei. în Germania. procesarea şi marketingul produselor biologice. în Marea Britanie s-a cultivat 3% din suprafaţa agricolă utilizată. Rata de încărcare (densitatea animalelor în raport cu suprafaţa terenurilor agricole aferente acestei activităţi) nu trebuie să depăşească 2 vaci cu lapte sau 11 porci reproducători la hectar.8 mld USD. comercializării şi susţinerii agriculturii ecologice în UE. Acesta a fost ulterior completat şi dezvoltat. piaţa produselor ecologice este în creştere (2.

70/2002 privind constituirea Comisiei pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România. stabilesc regulile şi principiile producţiei ecologice. toate substanţele active ale pesticidelor care au fost autorizate înainte de 1993 vor fi supuse revizuirii. precum şi ingredientele şi metodele de prelucrare ce pot fi utilizate în prepararea alimentelor ecologice. conform Ordonanţei de Urgenţă nr. etichetarea. Powered by www. în cadrul cărora rolul principal îl deţin rasele. Ordinul comun nr. speciile şi soiurile cu înaltă adaptabilitate. • Hotărârea Guvernului nr. preocupările pentru organizarea instituţională a pieţei produselor ecologice se materializează în legislaţia şi instituţiile armonizate cu cele care funcţionează în UE(Letiţia Zahiu 2004. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice. sistemul de inspecţie şi certificare. ORDIN-nr. utilizându-se noi metode de testare privind toxicitatea şi impactul asupra mediului. 34/2000.referate-gratis. lista produselor permise a fi utilizate în agricultura ecologică. 917 din 13 sept. regulile şi principiile generale ale producţiei ecologice. Integrarea României în structurile UE impune adaptarea producţiei agroalimentare la standardele calitative actuale care să satisfacă exigenţele cumpărătorului cu asemenea produse. Aceasta cuprinde regulile şi principiile producţiei ecologice pentru plante şi produse vegetale. • Ordinul Ministrului Agriculturii. lista produselor permise pentru a fi utilizate în agricultura ecologică. 417/110/2002 al Ministrului Agriculturii. Alimentaţiei şi Pădurilor şi al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului a aprobat regulile specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologica. 677/2001 privind înfiinţarea Institutului de Bioresurse Alimentare.directive. Aceste acte normative stabilesc autoritatea responsabilă pentru agricultura ecologică.2007 pentru aprobarea Regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. armonizat parţial cu reglementările UE în acest domeniu.ro . durata perioadei de conversie. materializat în: • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. animale şi apicultură. sunt: • eliminarea oricăror tehnologii poluante. 219 din 21. 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38 din 7 martie 2001.03. De asemenea. Alimentaţiei şi Pădurilor nr. • susţinerea continuă şi ameliorarea fertilităţii naturale ale solului.) Ministerul Agriculturii. sancţiunile care se aplică celor care se abat de la aceste reguli. Principiile de bază ale producţiei agroalimentare ecologice în România. ingredientele şi metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice. • realizarea structurilor de producţie şi asolamentelor. necesar dezvoltării agriculturii ecologice controlate. numărul maxim de animale pe hectar şi suprafeţele minime ale adăposturilor pentru animale. În România. • Hotărârea de Guvern nr. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a adoptat cadrul legislativ şi instituţional de bază. aprobată prin Legea nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

în anul 2003. acreditate organisme de inspecţie şi certificare străine care desfăşoară astfel de activităţi pe teritoriul României. În perioada 2000-2004 s-a desfăşurat. • aplicarea unor tehnologii atât pentru cultura plantelor. Reglementarea Consiliului nr. • utilizarea economică a resurselor energetice convenţionale şi înlocuirea acestora în mare măsură prin utilizarea raţională a produselor secundare refolosibile.• integrarea creşterii animalelor în sistemul de producţie a plantelor şi produselor din plante.ro UM ha ha ha ha ha ha 2000 17438 4000 9300 4000 38 Realizat 2001 28800 8000 14000 6000 400 - 2002 43850 12000 20000 10000 1000 50 . Cereale Culturi furajere şi păşuni Oleaginoase şi proteice Legume Fructe Powered by www. cultivate în 2007. în anul 2004. Recent s-a înfiinţat în România Federaţia Naţională pentru Agricultura Ecologică. 2092/1991 şi în amendamentele la aceasta. În cadrul MAPDR s-a înfiinţat Autoritatea Naţională a Produselor Ecologice. Evoluţia suprafeţelor cultivate în sistem ecologic este următoarea: • 17438 ha cultivate. Evoluţia suprafeţelor certificate în agricultura biologică Specificaţie 1. • 75500 ha. • 140000 ha. Pentru pregătirea instituţională în vederea integrării în structurile europene s-a înfiinţat şi un Organism naţional de inspecţie şi certificare în domeniu. Au fost. cultivate.c. care să satisfacă cerinţele speciilor. Preocupările legislative şi instituţionale sunt însoţite de extinderea producţiei ecologice şi formarea pieţei interne a acestor produse. în anul 2000. cât şi pentru creşterea animalelor. • 57200 ha cultivate. În stabilirea regulilor de producţie prevăzute în Ordonanţă s-a avut în vedere respectarea principiilor producţiei agroalimentare ecologice cuprinse în Reglementarea Consiliului (CEE) nr. transpunerea legislaţiei comunitare în legislaţia naţională(Letiţia Zahiu 2004). cu un responsabil pentru producţia ecologică în fiecare judeţ. soiurilor şi raselor. 1804/1999. ca serviciu de specialitate care asigură respectarea prevederilor legale specifice şi controlul privind metodele de producţie ecologică în sectorul agroalimentar. de asemenea. precum şi reglementările Federaţiei Internaţionale de Promovare a Agriculturii Organice (INFOAM). cultivate. Durata perioadei de conversie a produselor convenţionale în cele ecologice variază de la trei ani pentru culturile perene şi plantaţii. Suprafaţa totală d.referate-gratis. la 10 săptămâni pentru păsări cumpărate la vârsta de trei zile. S-a creat de asemenea o structură regională.

Cu atât mai mult în cazul României. Bucureşti. Cantitate totală 13. nivelul scăzut al veniturilor populaţiei face ca cerinţele de Powered by www. În viitor se impune diversificarea sortimentală pentru a răspunde exigenţelor consumatorilor. 10000 lei/kg carne de porc. dar nu poate deveni o alternativă de dezvoltare întrucât nivelul scăzut al randamentelor nu asigură necesarul intern de consum. Se pot obţine avantaje importante ca urmare a practicării unor sisteme de producţie extensive sau a organizării unor ferme ecologice.000 Fructe Fructe de pădure 200 400 Alte culturi 2 300 Sursa: Agricultura României. 7000 lei/kg carne de bovine. Acest sprijin se acordă pentru cantităţi limitate de produse. Susţinerea acestor produse nu este încă stimulativă. cu toate limitele existente în prezent. 400 lei/kg leguminoase pentru consumul uman.900 15. 1594/2003 se acordă plăţi pe produs de: 600 lei/kg grâu.ro .200 500 Perspectivele pieţei produselor ecologice sunt favorabile. Nivelul extrem de scăzut al alocărilor de substanţe chimice în agricultura României constituie un factor semnificativ al productivităţii reduse. producţia ecologică este limitată de preţurile ridicate şi de puterea de cumpărare scăzută a populaţiei. Pe de altă parte. 1000 lei/ou.502 d. Dar producţia ecologică şi extensificarea au limite în toate ţările.500 7.c: Cereale 7. 7000 lei/kg carne de pasăre.500 Oleaginoase şi proteice 5.200 Legume 600 4. care găseşte nişe de piaţă importante în Uniunea Europeană şi alte ţări.000 200 1. MAAP. Prin Hotărârile Guvernului nr.000 12. unde se practică o agricultură extensivă. Deşi preţurile produselor ecologice sunt mai ridicate decât cele ale produselor obţinute în sistem de producţie convenţional. Mari perspective au produsele ecologice pe piaţa comunitară. 1593/2003 şi nr.000 10.Fructe de pădure ha Alte culturi ha Sursa: Agricultura României. Pe de altă parte. aria largă a gospodăriilor de subzistenţă şi lipsa modernizării tehnice şi tehnologice determină costuri ridicate care greu pot fi acoperite.200 12. 2003 50 50 100 300 300 500 Evoluţia producţiilor certificate biologic Specificaţie Realizat 2001 24. Structurile de exploatare şi forţa de muncă numeroasă din agricultură asigură un cadru favorabil pentru producţia ecologică.referate-gratis. Bucureşti. 2003 2002 38. ceea ce nu înseamnă o premiză a generalizării producţiei ecologice. Agricultura ecologică este o oportunitate pentru România.400 2000 1.

pe baza procedurilor tehnologice de fabricaţie. Aceste produse pot găsi mai uşor nişe de piaţă în ţările vest europene. Formarea unui sector puternic de producţie agricolă ecologică destinate pieţei interne necesită timp. în 2007. • pregătirea profesională a personalului aflat în diferite componente ale filierei produselor ecologice etc.urmărindu-se dezvoltarea în plan economic. În perioada 2004-2007 au fost prevăzute acţiuni privind: • consolidarea construcţiei instituţionale. Piaţa internă a produselor ecologice poate deveni funcţională cu costuri mai reduse cu eforturi de educaţie a comportamentului de consum al populaţiei şi pe măsura creşterii veniturilor. indicatorii de eficienţă economică. Principiile dezvoltării durabile a spaţiului rural în plan ecologic. Preocupările MAPDR pentru dezvoltarea agriculturii ecologice s-au intensificat în ultima vreme. trebuie să vină în concordanţă cu dezvoltarea în plan economic. Powered by www.consum să fie îndreptate spre produse obţinute în sisteme de producţie intensive. educaţie antreprenorială. Dezvoltarea durabilă a spaţiului rural nu reprezintă numai obţinerea de produse de bună calitate şi nepoluante ci şi asistarea procesului de prelucrare a produselor de prelucrare a produselor agricole în produse alimentare.În concluzie menţionăm că este necesar ca activitatea economică trebuie să fie analizată şi din punct de vedere a efectelor sale în plan ecologic. rentabilitatea randamentelor de valorificare şi a celor de extracţie a substanţei utile. a căror preţuri sunt mult mai reduse.ro .în realizarea proiectelor de investiţii. • acordarea de prime producătorilor agricoli pe perioada de convesie a producţiei şi unui sprijin prin programul SAPARD privind protejarea mediului şi menţinerea peisajului natural. social şi să evite degradarea mediului (Nicoleta Mateoc-Sîrb.referate-gratis. • extinderea cercetării ştiinţifice privind agricultura ecologică.2007). Agricultura ecologică organică este o alternativă modernă de dezvoltare a agriculturii tradiţionale şi de adaptare a agriculturii industriale(T. • dezvoltarea pieţei interne a produselor ecologice şi crearea unui disponibil pentru export la diferite sortimente. • controlul producţiei ecologice. investiţii importante în infrastructura de marketing şi transport. care conduce de obicei la creşterea costurilor.Creşterea în ultimii ani. a cererii pentru produse ecologice a făcut ca acest sistem să cunoască o largă răspândire şi un ritm crescând de dezvoltare.2002).În general.Iancu. în controlul şi certificarea produselor.Strategiile de dezvoltare durabilă îi obligă pe procesatori să-şi analizeze proiectele şi din punct de vedere ecologic. procesatorii de materii prime urmăresc. • creşterea suprafeţelor cultivate în sistem ecologic pe 140000 ha.

autor Bilteanu Gh.ro Powered by www. Tm 2003 . -www.Referate. -Fitotehnie vol.ro . editura Agroprint.I .editura Agroprint Timisoara .etc.autor: Georgeta Pop . -Tehnologia plantelor de camp . editura ‚Ceres’ Bucuresti 2003.autor :Parsan P. Powered by www.Bibliografie: -Curs -Tehnologi agricole .referate-gratis.ro .referate-gratis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful