P. 1
FIZIOLOGIA-APARATULUI-DIGESTIV

FIZIOLOGIA-APARATULUI-DIGESTIV

|Views: 4|Likes:
Published by Luminita Rosu

More info:

Published by: Luminita Rosu on May 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2015

pdf

text

original

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Aparatul digestiv aprovizioneaza organismul cu substante nutritive: apa, vitamine, sarurui minerale.

El se interpune intre mediul intern si cel extern. Este format din tub digestiv si organe anexe. Tubul digestiv este alcatuit din: - cavitatea bucala; - faringe; - esofag; - stomac; - intestin subtire ( duoden, jejun, ileon); - intestin gros (cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid si rect) Organele anexe sunt: limba, dintii, glandele cu secretie externa (salivare,pancreas si ficat). Peretele tubului digestiv este format din 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventice. 1. mucoasa (spre interior) – formata din celule epiteliale ce difera de la o regiune la alta; - musculatura mucoasei a carei contractie formeaza pliurile mucoasei; 2. submucoasa cu tesut conjunctiv, glande, fibre nervoase si vase de sange. 3 .Stratul muscular din doua componente: - Musculatura circulara spre interior, de 3-5 ori mai groasa decat musculatura longitudinala dispusa spre exterior. 4. Adventicea – (tunica externa) un invelis conjunctiv dispus la suprafata. Componenta abdominala a tubului digestiv este acoperita de seroasa peritoneala avand o foita parietala aplicata pe peretele abdomenului si una viscerala ce inconjoara stomacul, intestinul subtire, colonul transvers si sigmoid si se continua cu mezenter care contin vase de sange si nervi. Peritoneul trece peste colonul ascendent si descendent si peste pancreas (organe retroperitoneale) Vascularizatia provine din: - Aorta descendenta pentru organele din abdomen (splanhne); - aorta abdominala prin:  trunchiul celiac  artera mezenterica superioara;  artera mezenterica inferioara;

1

 artera hiogastrica. Intoarcerea venoasa se face prin: - vena porta care se varsa in capilarele sinusoide ale ficatului; - vena centro-lobulara; - venele suprahepatice; - vena cava inferioara. In acest fel, in calea substantelor absorbite se gaseste ficatul care prin celulele reticulo-endoteliale – celulele Kapfer, opreste microorganismele si particulele straine patrunse pe cale digestiva. Ficatul opreste si prelucreaza ½ - 2/3 din substantele absorbite. Circulatia splanhnica se intensifica in timpul digestiei deoarece: - unii hormoni secretati in timpul digestiei produc vasodilatatie (CCK, gastrina, VIP, secretina); - in timpul activitatii secretorii se formeaza bradikinina – substanta vasodilatatorie; - in timpul digestiei se consuma oxigen – scade presiunea oxigenului ceea ce produce vasodilatatie. Parasimpaticul produce vasodilatatie indirect prin stimularea activitatii glandelor. Simpaticul produce vasoconstrictie, dar tesutul scapa repede de aceasta actiune prin factorii vasodilatatori rezultati din metabolism. Constrictia venelor din teritoriul splanhnic sub actiunea SNS (sistem nervos simpatic) indreapta sangele spre teritorii cu importanta vitala in situatii cum ar fi socul hemoragic (se pot mobiliza 200-300 ml de sange). Inervatia este asigurata in primul rand de SNE (sistemul nervos enteric). SNE este reprezentat de cele 2 plexuri: 1. mienteric sau Auerbach (vegetativ) -situat intre cele 2 straturi musculare circular si longitudinal. 2. submucos sau Meissner (vegetativ) situat in submucoasa. SNE e format din cca 100 milioane de neuroni (aproximativ numarul neuronilor din maduva spinarii) si prelungirile lor amielinice. Neuronii sunt: - senzitivi; - efectori; - interneuroni.

2

Neuronii senzitivi (1/3) trimit dendritele spre mucoasa si spre muschi. Ele (dendritele) joaca rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori chimici din compozitia chimului. Stimulii sunt transmisi direct sau prin inmtermediul neuronilor efectori. Neuronii efectori (motori) din plexul mienteric trimit axonii spre muschii celor doua straturi, determinand contractia lor. Neuronii efectori din plexul submucos inerveaza glandele, celulele endocrine, epiteliile si vasele de sange comandand vasoliditatia. Neuronii din SNE elaboreaza un numar mare de mediatori chimici cum ar fi: Acch (acetilcholina), NA (noradrenalina), serotonina, Substanta P, somatostatina, VIP, neurotensina, bombezina, encefalina, NO etc, unii cu actiune incomplet elucidata (Acch si VIP – vasodilatatie, Acch, substanta P – contractie musculara, VIP si NO – relaxare musculara) etc. SNE este cel care regleaza activitatea aparatului digestiv. Asupra lui se exercita influenta din partea sistemului nervos vegetativ (SNV). Parasimpaticul Este reprezentat de nervii vagi si nervii pelvici. Nervii vagi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Cel de-al 2-lea neuron se gaseste in SNE- neuronul efector din plexuri. Nervii pelvici au originea in maduva sacrala (S2-S4). Al doilea neuron se afla in plexuri. Sistemul nervos simpatic (SNS) SNS are primul neuron in coarnele laterale al maduvei spinale (T2-L5), axonul acestuia prin nervii splanhnici strabat ganglionii paravertebrali. Al 2-lea neuron este situat in ganglionii prevertebrali: celiac, mezenterici, hipogastric. Axonii acestui neuron ajung in plexuri unde: - unii inhiba activitatea neuronilor efectori; - altii produc vasoconstrictie sau influenteaza negativ direct activitatea musculara. Simpaticul stimuleaza contractia musculaturii mucoasei. In general reduce activitatea digestiva. La nivelul SNE se inchid reflexele scurte, locale de reglare a activitatii digestive (arcul reflex e format din receptor-neuron senzitiv – neuron efector – efectori). Unele reflexe se inchid in ganglionii prevertebrali (gastro-colic, enterogastric etc.)
3

SNE participa si la realizarea unor reflexe lungi ce se inchid in axul cerebro-spinal (de ex. de defecatie – in maduva; vago-vagal – in nucleul dorsal din bulb) aceasta deoarece nervii vegetativi (vagi, pelvici) pe langa fibre eferente are si foarte multe fibre aferente, (senzitive). Aceste fibre senzitive au corpul neuronal in ganglionul atasat nervului, dendrita ajunge la mucoasa sau musculatura jucand un rol de receptor sau face sinapsa cu un neuron senzitiv din plex. Stimulul ajunge in nucleul din axul cerebro-spinal unde se inchide reflexul. FUNCTIILE APARATULUI DIGESTIV 1. Functie motorie – aparatul digestiv fragmenteaza si transporta alimentele; 2. Functie secretorie - secreta sucurile digestive necesare digestiei; 3. Functia de digestie – sucurile contin enzime ce degradeaza prin hidroliza principiile alimentare in componente simple; 4. Functia de absorbtie – componentele simple sunt trecute prin peretele digestiv in mediul intern. Functia secretorie – e realizata de glande. Pe toata suprafata mucoasei digestive sunt bilioane de glande unicelulare, celule mucoase care secreta mucus cu rol de protectie si de favorizare a alunecarii continutului digestiv ca si de formarea bolului din cavitatea bucala si din colon. In submucoasa se gasesc glande tubuloase ce secreta pe langa mucus si enzime. In afara tubului digestiv exista glannde anexe: - Salivare (seroase, mucoase, mixte); - pancreas; - ficat. Secretiile sunt declansate de actiunea unor substante specifice : 1. produsi ai secretiei neurocrine; 2. produsi ai secretiei endocrine; 3. produsi ai secretiei paracrine. 1. Produsii secretiei neurocrine sunt eliberati de terminatiile nervoase din jurul celulelor secretoare. Stimularea SNP (sistem nervos parasimpatic) prin Acch stimuleaza secretiile SNS (sist. nervos simpatic) in unele

4

regiuni stimuleaza secretiile, dar actiunea e tranzitorie deoarece produce vasoconstrictie. 2. Produsii endocrini sunt hormoni, se varsa in sange si transportati prin sange ajung la locul de actiune. 3. Produsii paracrini sunt elaborati in vecinatatea celulelor secretoare ajungand la ele prin difuziune. Substantele ce stimuleaza secretia se numesc secretogoge. Ele actioneaza printr-unul din urmatoarele doua mecanisme: - dupa interactiunea cu receptorul activeaza adenilciclaza, se formeaza cAMP care actioneaza prin proteinkinaze, enzime ce fosforileaza deci activeaza diferite procese; - dupa interactiune cu receptorul activeaza fosforilaza C din membrana, care prin fosforilare activeaza fosfatidil-inozitolu rezultand inozotoltrifosfatul. Acesta mobilizeaza Ca++ din depozite si stimuleaza transportul transmembranar de Ca++ . Materialul necesar secretiei provine din sangele capilar iar energia – din scindarea ATP. Mecanismul secretiei Substantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, trecute in reticolul endoplasmatic si transportate la aparatul Golgi unde se desavarseste sinteza. Sunt inconjurate de membrana si depozitate sub forma de vezicule la extremitatea apicala a celulei. Eliminarea se face la sosirea stimulului cand creste permeabilitatea pentru Ca++ , patrunderea Ca++ determina fuzionarea veziculelor cu membrana apicala, ruperea membranei si eliminarea continutului veziculei in lumenul glandei (exocitoza) . Apa si sarurile, dupa una din teorii se elibereaza astfel: La sosirea stimulului creste permeabilitatea membranei pentru Cl, care patrunde in celula. Negativitatea din celula atrage ionii pozitivi, creste presiunea osmotica din celula, ceea ce atrage apa prin osmoza. In celula creste presiunea, apar mici rupturi ale membranei apicale si continutul de apa si saruri este eliminat in lumenul glandei. Parasimpaticul stimuleaza secretiile la nivelul cavitatii bucale, a stomacului, duodenului si portiunii distale a colonului. In intestinul subtire si 2/3 proximale ale colonului secretia e stimulata prin reflexe scurte si hormonal (gastrina, secretina, CCK).

5

Cum Ca++ cupleaza excitatia cu contractia. Ele se datoreaza generarii de PA in niste celule interstitiale situate intre cele 2 straturi musculare. Acest potential poate deveni mai negativ – hiperpolarizare sau mai putin negativ – depolarizare. Controlul activitatii motorii se face predominant prin SNE.-60 mV. depolarizarea – de crestere.miscari de propulsie. Activitatea motorie fazica e reprezentata de: . Pe partea ascendenta sau pe platoul undelor lente pot apare niste PA. se produce 6 . Hiperpolarizarea se insoteste de scaderea excitabilitatii. Ele apar cand potentialul de membrana a devenit mai putin negativ de -40mV ce reprezinta pragul electric si sunt cu atat mai frecvente cu cat stimulul care le-a declansat este mai puternic sau depolarizarea mai mare. aparitia PA coincide cu raspunsul mecaniccontractia.miscari de amestecare. Ele elaboreaza spontan PA. La nivelul acestor muschi exista o stare de semicontractie continua numita tonus . intre care transmiterea impulsului se face cu usurinta atat longitudinal cat si transversal incat se considera ca unitatea functionala o reprezinta banda si nu fibra musculara. intr-un strat cu o grosime de 3-5 celule. peste care se suprapune contractia fazei. Aceste celule trimit prelungiri ce fac jonctiuni cu celulele musculare. SNV doar o moduleaza. Aceasta activitate mecanica are la baza fenomene electrice ale mambranei .Functia motorie e realizata de musculatura neteda formata din fibre cu lungime de 500 µm si latime de 5-20 µm. Miscarile de propulsie sunt miscari peristaltice. prin care transmit PA generand undele lente. PA se datoresc deschiderii canalelor lente de Ca ++ . De valoarea acestui potential depinde tonusul. Benzile se ramifica si vin in contact cu benzile vecine. Peste acest fond au loc variatii de potential de 10-15 mV cu o frecventa de 3-12/min care se numesc “unde luate” sau “ritm electric de baza” (BER). . Oridecate ori o portiune de tub prezinta distensie sau o excitare printr-un factor iritativ. In repaos membrana prezinta un potential de -50 . fiecare din cateva sute de fibre. Ele sunt aranjate in benzi.

situat intre buze si arcadele dentare. c) arcadele dentare anterioare.fie sunt contractii segmentare adica contractii ale musculaturii circulare ce impart tubul digestiv in segmente. Aceasta contractie si relaxare se propaga propulsand continutul pe o distanta variabila. b) planseul bucal inferior.cavitatea propriuzisa. . In cavitatea bucala se gaseste un organ muscular – limba. . delimitat de pilierii amigdalieni posterior. ale carei miscari se datoreaza articulatiei temporo-mandibulare si este determinata de contractia unor grupe musculare. 7 . b) nervul glosofaringian (nIX) cu receptorii in 1/3 posterioara a limbii.o contractie a musculaturii circulare in sens oral si o relaxare in sens ab oral .fie prezentei unui sfincter contractat in fata undei peristaltice. Mucoasa acestei cavitati e formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat. Inervatia senzitiva se face prin: a) nervul facial (nVII) care are receptorii in 2/3 anterioare ale limbii. urmeaza relaxarea lor si contractia musculaturii circulare la mijlocul segmentelor anterioare. Miscarile de amestecare se pot datora: . delimitata de: a) palatul dur superior. are soma in ganglionul geniculat si fibrele senzitive se termina in centrul salivar superior din punte. Scheletul prezinta o parte mobila – mandibula. FIZIOLOGIA CAVITATII BUCALE Cavitatea bucala este formata din: . Miscarea peristaltica necesita integritatea plexului mienteric. d) orificiul buco-faringian. soma in ganglionul pietros si terminatiile nervoase in centrul salivar inferior din bulb.vestibul . ceea ce propulseaza continutul (legea intestinului). Vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe. pe suprafata careia exista receptori gustativi sub forma mugurilor gustativi.

Inervatia secretorie parasimpatica . sinapsa se face in ganglionul cervical superior.Cu punct de plecare din centrul salivar inferior din bulb. fibrele postganglionare terminandu-se in glandele respective. prin nervul glosofaringian. fiecare si isi varsa produsul de secretie prin canalul lui Stenon in vestibul. in vecinatatea unghiului intern al mandibulei. fibrele postganglionare in jurul carotidei externe si ramurile sale ajung la glandele salivare. au greutate fiecare de 3-5 gr.Glandele parotide – sunt situate in lojele parotidiene de langa conductul auditiv extern. prin nervul facial. la nivelul molarului II superior. o functie secretorie – secretie salivara. T2. 1. 2. . Secretia salivara este produsa de trei perechi e glande exocrine si de un numar mare de glande unicelulare de pe suprafata mucoasei. face sinapsa in ganglionii din hilul glandelor submaxilare si sublinguale. Inervatia simpatica are primul neuron in coarnele laterale T1 ... Au o greutate de 25-30 gr. iar produsul de secretie se varsa in apropierea fraului limbii prin 5-6 canale Rivinus (sau canal unic Bartholin). La nivelul cavitatii bucale are loc: 1. fibrele postganglionare se termina in glanda parotida. termici si durerosi din mucoasa cavitatii bucale si cu soma in ganglionul Gasser. face sinapsa in ganglionul otic. Toate sunt glande tubulo-acinoase formate din acini si ducte. 8 .c) d) nervul vag (nX) cu receptorii in mucoasa faringiana si esofagiana. greutate si isi varsa produsul de secretie prin canalul Warton lateral de fraul limbii.Cu punct de plecare din centrul salivar superior.Glandele sublinguale – sunt situate deasupra planseului bucal in loja sublinguala. . cu receptorii pentru tact. soma in ganglionii jugular si plexiform. Au fiecare cate 7 gr. . o functie motorie – masicatia.Glandele submaxilare – sunt situate in planseul bucal. Cele trei perechi de glande sunt: . nervul trigemen (nV).

cu granulatii de zimogen. ce secreta mucina. ce secreta ptialina (amilaza). In citoplasma celulelor acinare exista miofilamente cu acelasi rol.Celulele au caracter secretor (prezinta reticul endoplasmatic si aparat Golgi) si granulatii de secretie. b) mucoase. Inervatia e vegetativa – decrisa mai sus. acinul primind sangele ce a irigat ductul. Celulele sunt de doua feluri: a) seroase. Ductele striate sunt marginite de celule cuboidale. inalte cu microvili spre extremitatea luminala. Ductele striate participa la formarea salivei. Ductele sunt: a) intercalate. mucina. Atat in acin cat si in ducte exista celule mioepiteliala cu rolin eliminarea salivei. avand apexul spre lumen. Acinul si cele 3 ducte formeaza o unitate morfofunctionala numita salivon. cu granulatii de mucinogen. cu aspect striat spre baza determinat de prezenta invaginatiilor membranei si a mitocondriilor ( la fel ca cel din tubul proximal renal). mucosi in glandele sublinguale si micsti in glandele submaxilare. FORMAREA SALIVEI Saliva formata in acini este saliva primara. Ele sunt mai numeroasa in regiunea palatina si labiala. Acinii sunt serosi in glandele parotide. b) striate. intr-un mediu ionic asemanator lichidului extracelular deci izoosmotic cu plasma. 9 . Glandele unicelulare raspandite pe suprafata mucoasei secreta mucus sub actiunea stimulilor locali. Ductele intercalate si excretoare joaca rol de conducte. Ea contine ptialina (amilaza). Vascularizatia e asigurata de ramuri din carotida externa si realizeaza un sistem port avand primul rand de capilare in jurul ductelor si al doilea in jurul acinilor. c) excretoare.Acinii sunt captusiti cu celule piramidale. ele lipsesc la glandele sublinguale.

B2.. Saliva este un lichid incolor. /pe ora. aceasta isi mareste volumul. transportate prin reticul endoplasmatic la aparatul Golgi si depozitate sub forma de vezicule la extremitatea apicala a celulei de unde sunt eliminate in acin prin exocitoza. HCO 3.sunt crescute (K+ . cu un pH acid in repaos (5.8).putin permeabile pentru apa.la nivelul membranei bazale si laterale. Cl. ceea ce atrage ionii pozitivi in celula. Prin schimb cu Cl dar si printr-un proces activ este secretat HCO3.. hipoton – densitatea de 10031008. presiunea osmotica 50 mosm/L.. Cum reabsorbtia este mai puternica decat secretia iar ductele sunt f. Aici Na + este reabsorbit activ iar K+ secretat. Secreta in 24 de ore 1000-1500 ml saliva.4-6). Acest potential determina reabsorbtia pasiva a Cl. apar mici rupturi ale marginii apicale prin care se elimina continutul celular in acin. transparent. in conditii bazale. Si pe ora.. In exces de aldosteron.Substantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi. Prin ducte se elimina o serie de ioni. 10 . iar in secretie maxima – 5-8ml pe gr. saliva finala este hipotona ( cu xceptia celei sublinguale unde nu exista ducte striate).50-70 mEg/L fata de 24 in plasma). in repaos secretor concentratia in saliva a Na si Cl este scazuta (Na+ 15 mEg/l fata de 142 in plasma).. ce se alcalinizeaza cand secretia creste (7.K+ . adica 0. Reabsorbtia Na+ este mai puternica ceea ce determina in interiorul ductului un potential de -70mV.Cl. saliva trece mai repede prin ducte. care ca si la nivel renal stimuleaza absorbtia de + Na si secretia de K+ . semnalul secretor creste permeabilitatea pentru Cl. In ceea ce priveste substantele anorganice. COMPOZITIA SALIVEI Parnchimul glandular de cca 60 gr. fenomen constatat prin injectarea unor ioni radioactivi intr-o artera din apropierea glandei. filant (din cauza mucinei) usor opalescent ( celule descuamate. ClNa din saliva poate fi redua chiar la zero. Saliva primara ajunsa in ductul striat isi modifica compozitia. In timpul masticatiei 1-2 ml.I.5-1ml pe gr. cele ale K+ si HCO3. In consecinta.e transportat activ. procesele de la acest nivel sunt mai reduse. In cresterea debitului salivar. leucocite).30 mEg/L fata de 4 in plasma. In ordinea aparitiei: HCO3. Creste osmolaritatea ceea ce atrage apa. ureea. Creste presiunea in celula.. iar eliberarea K+ creste.

Substantele organice sunt reprezentate in primul rand de proteine. sub forma de cloruri. De asemenea adera de mucoasa bucala formand un filtru protector. In mediul alcalin se formeaza saruri insolubile de Ca++ dand calculisialolati in ductele salivare. Este formata din: . In saliva exista si sulfocianat .2% substante anorganice 0. cele mai importante fiind enzimele: Amilaza (ptialina) este o αamilaza ce desface legaturile α 1-4 glicozidice din amidonul sau glicogenul preparate.99. E activata de Cl. Kalicreina formeaza bradikinina.4% apa. o substanta vasodilatatoare. maltotrioza si dextrine (dextrinele rezulta deoarece ptialina nu scindeaza legaturile 1-6 glicozidice de la nivelul ramificatiilor). El are rol antiseptic.abundenta in cazul substantelor acide.8 si temperatura optima de 370 C.necesar mentinerii integritatii dentare. 11 . Lizozimul hidrolizeaza capsula glicozidica a bacteriilor ajutand patrunderea sulfacianatului.. K. .Este activa intre pH 4-11. Degradarea amidonului preparat are loc pana la maltoza. de aceea isi continua actiunea in stomac pana cand pH-ul bolului scade sub 4.Compozitia se modifica cu tipul alimentelor ingerate: . fosfati. Prin saliva se elimina si iod.forma de eliminar a ionului CN rezultat din metabolizarea proteinelor. . Substantele anorganice sunt saruri de Na. . Ca++ participa si la formarea tartrului dentar.6% rezidu uscat: 0. In saliva mai exista mucoproteine care participa la formarea mucusului ce adera de alimente favorizand formarea bolului alimentar.4% substante organice. In mediul acid Ca++ e mobilizat din smaltul dentar. glandele salivare il concentreaza de 60 de ori (rol necunoscut). bicarbonati. Exista si Ca++ care creste cu fluxul salivar.0. Mucusul favorizeaza alunecarea bolului si prin HCO 3 neutralizeaza substantele acide.devine abundenta si apoasa cand se consuma alimente uscate.bogata in mucus cand se consuma carne. are pH-ul optim de 6. Se elimina si Fl.

In lipsa salivei apar ulceratii ale mucoasei bucale deoarece saliva o spala indepartand microorganismele si resturile alimentare si are efect bactericid. Pb). acizi grasi. prin reflexe neconditionate si conditionate. Reglarea reflex neconditionata este innascuta.bactericidina – impotriva lactobacilului si a streptococului. 4). Substante azotate neproteice: uree.Mai exista antigene de grup sanguin care se intalnesc la persoanele secretoare (80%) – sunt glicoproteine. tactili sau durerosi din cavitatea bucala. 2). Lubrefiaza mucoasa favorizand vorbirea. 6). Rol digestiv – descompune amidonul preparat. 12 . glucoza 0-5 mg%. Calea aferenta (descrisa anterior) e reprezentata de fibrele senzitive ale nervilor: facial. se face pe calea unui arc reflex existent. acid uric. Reprezinta calea de eliminare a unor substante toxice (Hg. 3). acid lactic. se mentine cat timp acest arc exista si e declansat de un stimul cu importanta biologica. anticorp cu rol de aparare impotriva bacteriilor. Centrii: . aminoacizi. Substante cu rol bactericid : . Reglarea secretiei salivare se face exclusiv pe baza nervoasa. creatinina.lactoferina – ce s-a gasit la persoanele fara carii. glosofaringian. . Solubilizeaza multe substante excitand papilele gustative. lipide: colesterol. Are proprietati bactericide. Exista si IgA. vag si trigemen. Receptorii sunt cei gustativi. a ureei. a microorganismelor. fosfolipide. Faciliteaza masticatia si deglutitia.salivari superiori din punte. Rolurile salivei 1). 5).

ADH (vasopresina) stimuleaza si la acest nivel reabsorbtia apei. Sistemul nervos parasimpatic stimuleaza dezvoltarea glandelor salivare. dar secretia este putin abundenta deoarece contracta vasele.aldosteronul stimuleaza reabsorbtia Na+ si eliminarea K+ ..participarea scoartei este demonstrata de: . . Exista factori umorali ce pot influenta activitatea secretorie salivara astfel: . metabolismul lor. 13 . reprezinta un mijloc mai fin de adaptare.modificari ale secretiei salivare in dereglari psihice (scade la maniaci. Deci prin reflex conditionat organismul este pregatit pentru a incepe digestia inainte de introducerea alimentului in cavitatea bucala.) si proectia corticala a centrilor salivari. la aparitia excitantului indiferent se declanseaza salivatia inainte de aparitia excitantului cu semnificatie biologica-alimentul. Denervarea parasimpatica duce la atrofia glandelor salivare. E declansat de stimuli care nu au importanta biologica daca acestia se asociaza repetat cu administrarea mancarii.disparitia secretiei salivare in timpul somnului: . auz. Reglarea reflex conditionata are o importanta redusa la om. . Concomitent se produce vasodilatatie prin badikinina. creste la schizofrenici). In acest fel. .STH ( hormon somatotrop) are actiune trofica asupra acinilor salivari. Acesti stimuli capata astfel semnificatie de semnal.salivari inferiori din bulb. Reflexele conditionate se formeaza in timpul vietii.formarea reflexelor conditionate. Activitatea centrilor salivari bulbo-pontini este influentata de alti centrii: 1. Calea eferenta (descrisa anterior) prin nervii facial si glosofaringian.etc. Sistemul nervos simpatic stimuleaza secretia amilazei. Reflexul desfasurat pe aceasta cale este parasimpatic si declanseaza o secretie abundenda dar saraca in amilaza. arcul lor reflex fiind completat la nivelul scoartei cerebrale prin stabilirea unei conexiuni temporare intre centrul stimulului indiferent (vaz. Denervarea simpatica nu duce la modificari ale glandelor salivare. Reflexul conditionat se poate stinge daca excitantul care l-a produs nu e intarit prin administrarea alimentului.

lateralitate. participarea sistemului limbic e dovedita prin modificari ale secretiei in timpul reactiilor emotionale. dar in general este un act reflex. 14 . Se realizeaza prin apropierea suprafetelor ocluzale ale dintilor . Azi s-a realizat un extract din glanda parotida. De asemenea NGF (factor de crestere al nervilor in ganglionii submandibulari) cu rol in dezvoltarea ganglionilor simpatici si in ser la om.) La soareci s-a gasit somatostatina si glucagon. . ce usureaza fixarea Ca ++ in oase. parotina cu rol in metabolismul glucidelor. tot la soareci EGF (factor de crestere al epidermei) produce keratinizarea epidermei. panza de paianjen etc. MASTICATIA Masticatia reprezinta primul act motor digestiv . In saliva se secreta substante biologic activ in functie de specie (de ex. S-au gasit sialogastrona – un inhibitor al secretiei gastrice. Amortizarea socului ocluzal se face prin elasticitatea dintelui si prin ligamentul periodental. fiind necesar pentru eruptia dintilor. deschiderea fantei palpebrale (deschiderea ochilor la puii de pisica si caine). Un alt factor. Serul antiNGF e folosit pentru desimpatizare. Consta in farmitare prin taiere si zdrobire a alimentelor introduse in cavitatea bucala si amestecarea lor cu saliva. In timpul masticatiei se dezvolta o forta de 6-30 Kg.propulsie-retropulsie. Administrata creste concentratia NA (noradrenalinei) in tesuturi. poate fi efectuata voluntar.2.prin ridicarea mandibulei. articulatia temporo-mandibulara care permite miscari de: . Secretia salivara are si rol endocrin. emailul dentar fiind cel mai dur tesut din organism. veninul . La masticatie participa: 1. . .coborare-ridicare.circumductie.

mucoasa gingivala (5-6 mm) apasati de alimente.In timpul masticatiei miscarile sunt combinate. Coborarea mandibulei pentru prinderea alimentelor este voluntara. .m. Ridicatori ai mandibulei: .m.m. iar de aici sunt comandati muschii ridicatori.m.m. Ridicarea mandibulei care urmeaza este reflexa si se datoreste intinderii fusurilor musculare din muschii ridicatori alungiti in timpul coborarii mandibulei. Muschii auxiliari sunt cei ai limbii care plaseaza alimentele intre arcadele dentare si muschii orofaciali ce mentin saliva si alimentele in cavitatea bucala si le plaseaza intre arcadele dentare. pterigoidian intern. maseter. forta dezvoltata de contractia musculaturii si rezistenta opusa de alimente realizeaza parghii. Coborarea mandibulei care urmeaza este si ea reflexa. apoi trece la nucleul motor al trigemenului din portiunea ventrala a puntii. 15 . Punctul de sprijin al articulatiei. Prin ridicarea mandibulei sunt stimulati presoreceptorii din ligamentele periodentale.m. . care dezvolta forta necesara. Este un reflex miotatic. temporal.trigemen la nucleul senzorial din mezencefal. monosinaptic. . 2.m. in primul rand cei mandibulari. Stimulul ajunge prin N. La masticatie participa muschii masticatori. milohioidian. Muschii sunt inervati de ramura mandibulara a nervului trigemen (nVc). . din pulpa dentara. Reflexul masticator In repaos cand cavitatea bucala e inchisa arcadele dentare sunt in raport ocluzal prin tonusul muschilor ridicatori. digastric. geniohioidian . pterigoidian extern. Coboratori ai mandibulei: . Muschii mandibulari sunt: 1. .

ridicatori si relaxarea celor coboratori. Stimulul ia calea N. Activitatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri proprioceptive din articulatia temporo-mandibulara. 1. incepe prin plasarea bolului alimentar pe partea dorsala a limbii.Timpul bucal este voluntar. El e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori (deci cu semnificatii diferite) si are rolul de coordonare a miscarilor complexe de masticatie. aplicarea limbii pe palatul dur si contractia muschilor limbii. 2. O dantura proasta afecteaza alimentatia prin selectia alimentelor pe criterii mecanice si nu gustative. Timpul faringian. 2. Valoarea functionala a masticatiei – pregateste alimentele pt. Timpul esofagian. Centrii masticatiei sunt stimulati si de la nivelul amigdalei. 16 .Timpul faringian Faringele are o lungime de 12-14 cm si e format din nazo-buco si hipofaringe.Intervin si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din mucoasa palatului dur. In cazul consumului de fructe masticatia sparge camasa de celuloza.trigemen – nucleul senzitiv mezencefalic – nucleul motor din punte si se comanda contractia m. Masticatia fereste mucoasa digestiva de escoriatii si usureaza golirea diferitelor segmente ale tubului digestiv. a hipotalamusului ventro-medial(centrul satietatii). Ea presupune trei timpi: 1. Hipoglicemia produce PPSE in muschii ridicatori. Acest reflex protejeaza arcadele dentare de o supraincarcare. Timpul bucal. 3. Intre nucleul senzitiv din mezencefal si cel motor din punte exista nucleul supratrigemenal. Deglutitia Reprezinta trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag in stomac. Bolul este impins ca de un piston in faringe care il aspira ( P= -20 cm H2O). care este un nucleu integrator al masticatiei.digestia chimica favorizand contactul cu enzimele.

cu o lungime de 25 cm. in perete sunt 2 straturi de muschi: . In 1/3 superioara muschii sunt striati. striat. In 1/3 inferioara musculatura este neteda. in intervalul dintre deglutitie are un tonus crescut ( presiune = 30 mm Hg).Timpul esofagian Esofagul este un organ musculotubar in forma de tub. Esofagul are doua sfinctere: . Trecerea spre trahee e impiedicata de ridicarea laringelui si plasarea lui sub epiglota si de contractia corzilor vocale.longitudinali. 3. Unda peristaltica incepe in nazofaringe si parcurge faringele in 1 secunda.X) cu originea in nucleul ambiguu. Timpul faringian este reflex. Deschiderea acestui sfincter are loc in momentul declansarii undei peristaltice. Reflexul incepe la contactul bolului alimentar cu receptorii din jurul orificiului buco-faringian(mai ales pilierii amigdalieni).unda primara 17 . In 1/3 medie musculatura este mixta: striata si neteda.In pereti se gaseste musculatura striata bogat inervata ceea ce permite o fina coordonare a miscarilor in timpul respiratiei. deglutitiei (in deglutitie respiratia se opreste). Unda peristaltica faringiana introduce bolul alimentar in esofag. permite trecerea bolului in esofag. format din ingrosarea musculaturii circulare. impiedicand refluxul gastric in esofag. prin placi motorii.inferior sau esofago-gastric . Contractia limbii impiedica refluxul spre cavitatea bucala. al 2-lea neuron in plexul mienteric (si aici exista cele 2 plexuri). ceea ce impiedica patrunderea aerului in esofag in timpul miscarilor respiratorii. ridicarea valului palatului impiedica refluxul spre cavitatea nazala. Sfincterul superior in intervalele dintre deglutitie este contractat (presiune = 40 mm Hg). sfincterul esofagian superior deschis. La contactul cu esofagul se declanseaza o unda peristaltica . inervati de nervul vag (n. e reprezentat de ultima portiune de 2-5 cm a esofagului ce functioneaza ca un sfincter. .circulari.superior sau faringo-esofagian. inervata de nervul vag (nX) cu originea in nucleul dorsal al vagului din bulbul rahidian. vorbirii. . care nu are aspect de sfincter. Sfincterul inferior.

in locul distensiei esofagului se declanseaza o unda peristaltica secudara. E format din trei portiuni: . trigemen (n. El depaseste cu 5 mm Hg presiunea din stomac impiedicand refluxul gastro-esofagian. glosofaringian (n. DIGESTIA GASTRICA Stomacul este un organ cavitar. Stimulii sunt mecanici . Reglarea deglutitiei in timpul faringean si esofagian se face reflex. apoi cu restul mucoasei.IX). dar tonusul persista si dupa sectionarea vagului. vag (nX). Caile aferente prin nervii: glosofaringian (n.care strabate esofagul in 5-10 secunde (lichidele trec in 1 secunda datorita gravitatiei). deci un rol important ii revine SNE. Reflexul e declansat la contactul cu receptorii din pilierii amigdalieni.IX). situat intre esofag si duoden. Controlul sfincterului inferior Tonusul de repaus realizeaza o presiune de 30 mm Hg. Centrul se afla in bulb . pana la completa eliminare a continutului esofagian in stomac. NO) si scaderea impulsurilor prin fibre vagale excitatorii (Ac ch) produce relaxarea sfincterului.contactul mucoasei cu bolul alimentar. 18 . facial (nVII). Relaxarea are loc prin fibre vagale inhibitorii (VIP. Caile eferente prin nervii: hipoglos (n.XII).vag.fundul stomacului (fornix) – deasupra orificiului esofago gastric . Daca in esofag au ramas resturi. Acest reflex declanseaza unda peristaltica in faringe si esofag. reglat prin n.V) si vag (nX). Sfincterul inferior se deschide in momentul declansarii undei peristaltice (prin interventia neuronilor inhibitori mienterici) si continutul esofagian este eliminat in stomac.

mucoasa. Celulele gastrice din aceasta regiune secreta hormonul gastrina.musculatura formata din 3 straturi: • circular. . Si stomacul are: . Secreta mai ales mucus dar si pepsinogen. pe care il varsa in sange. Inervatia vegetativa e realizata prin n. Peretele stomacului e format ca tot restul tubului digestiv din: .Glandele fundice sau oxintice – cele mai importante. 1. Functia secretorie e realizata de glande. • longitudinal.. La nivelul colului se gasesc celule ce secreta un mucus. Glandele tubuloase patrund in submucoasa si dupa regiunea in care se gasesc se numesc: . se gasesc in corpul si fundul stomacului si au un col si un cap. Inervatia – si aici exista cele 2 plexuri ale SNE (sistem nervos enteric). • oblic intern. 19 . Vascularizatia provine din aorta descendenta. . iar spre fundul glandei se gasesc celule principale ce secreta pepsinogen.submucoasa.antrul piloric – portiunea orizontala care se termina cu sfincterul piloric – o portiune ingosata a musculaturii circulare gastrice.glande cardiale – pe o distanta de cativa cm in jurul orificiului esofago-gastric. . Pe intreaga suprafata a mucoasei exista numeroase glande unicelulare ce secreta mucus.corpul stomacului – portiunea verticala. .o functie secretorie.Glande pilorice – situate in antrul piloric din apropierea pilorului. La nivelul corpului – celulele oxintice secreta HCl si factorul intrinsec Castle . vag (SNP) – sistem nervos parasimpatic si nervii splanhnici (SNS) – sistem nervos simpatic. La exterior stomacul e acoperit de seroasa peritoneala. Ele secreta mucus. . .o functie motorie.

labfermentul la sugari.4% substante organice. foarte acid – cu un pH=1. transparent sau usor opalescent. mucoproteine bogate in HCO3 – 3. .6% substante anorganice. enzime: . 20 . 2. Labfermentul are o actiune optima la un pH 4. Aceasta actiune la adult o are pepsina. Substantele anorganice Sunt reprezentate de: HCl.5 fiind activa la sugari la care coaguleaza laptele. factor intrinsec Castle Pepsinogenul se secreta in forma inactiva.in mediu acid trece in pepsina – forma activa.  0.5. prin clivarea unor legaturi peptidice. . La un pH de 5 pepsina este inactivata.5-5.pepsinogen.99% apa. Ea are si o actiune autocatalitica. Produsul de secretie al acestor glande este sucul gastric – un lichid incolor.Celulele epiteliale de pe suprafata mucoasei exfoliaza in timpul functionarii normale si sunt inlocuite prin celulele mucoasei ce migreaza din colul glandelor oxintice. PH-ul optim e de 1. . hipoton (densitate 1002-1005). cloruri de K si de Na.gelatinaza. Cl. in volum de 1-1. E format din: . Pepsina incepe digestia proteinelor scindandu-le pana la albumoze si peptone care sunt de fapt niste peptide.e principalul anion. la rate mari ale secretiei se apropie de o solutie izotona de HCl. fosfat de calciu si bicarbonat de Na.5l/24 ore. K+ si HCO3 – se gasesc in concentratie mai mare ca in plasma. HCl.1% reziduu uscat:  0. .tributiraza. cu atat mai repede cu cat pH-ul e mai acid.8-3. . Substantele organice Sunt reprezentate de: 1. concentratia Na+ e invers proportional cu secretia.5-2.

In interiorul acestor canalicule se formeaza HCl printr-un mecanism incomplet elucidat. H+ e secretat activ in canalicul in schimbul K + prin actiunea ATP-azei H+ . SN simpatic prin receptorii α inhiba secretia de mucus (aparitia ulcerului gastric in stari de stres).-70 mV.e transportat activ din citoplasma in canalicul scazand potentialul in canalicul la -40…. Secretia de mucus e stimulata prin stimuli mecanici si prin N vag. smantana. ceea ce atrage pasiv ionii de K si Na. Factorul intrinsec Castle este necesar pentru absorbtia vit.Tributiraza este lipaza ce actioneaza optim la pH peste 4-5. Na e trecut in citoplasma printr-o pompa de Na + . astfel in canalicul se formeaza HCl. un pH+0. Sub aceasta forma vit. 1. 2.. E o glicoproteina secretata de celulele parietale care fixeaza vit. sub actiunea 21 . B12. In citoplasma CO2 ( din metabolismul celulei sau din plasma sanguina) se uneste cu OH rezultat din disocierea apei. frisca.K+ dependente. B12 ajunge in ileon unde este absorbita. Cei doi componenti trec in lumenul glandei. Acesta acopera mucoasa cu un strat de cca 1mm grosime avand rol de protectie a mucoasei de actiunea factorilor mecanici dar si de actiunea HCl (il neutralizeaza) si de actiunea pepsinei (inactivata de pH 5). 4. complexul fiind rezistent la digestie.8. Gelatinaza lichefiaza gelatina. B12. Cl. Ea scindeaza trigliceridele gata emulsionate din alimente ca laptele. In citoplasma apa se disociaza in H+ si OH. Pe suprafata canaliculelor exista numerosi cili. Aici se formeaza si ClK in concentratie de 15mEg/L. 3. fiind activa la sugari. Are o importanta redusa la adult. Eliberarea factorului intrinsec din celulele parietale e stimulata de factorii ce stimuleaza secretia de HCl. Secretia de HCl Celulele oxintice prezinta canalicule ce se deschid in lumenul glandei. Alte substante organice din sucul gastric sunt mucoproteinele care impreuna cu HCO3 – formeaza mucusul. Apa trece in canalicul prin osmoza astfel incat HCl in canalicul are o concentratie de 160 mmoli/L. Mucusul este secretat permanent deoarece HCO3 – si mucina sunt permanent degradate de pepsina. Aspirina si factorii antiinflamatori nesteroidieni inhiba si ei secretia de mucus.

Secretia de HCl e inhibata de somatostatina eliberata de interneuronii din plexuri. 3. VIP) si inhibata de acetilcholina. ajunge la glande prin difuziune (secretie paracrina) . El se gaseste sub forma libera in sucul gastric si combinat cu mucoproteine si da un pH de 1.. Factorii ce stimuleaza secretia de HCl 1. 2.anhidrazei carbonice formand HCO3 . In timpul secretiei bazale HCl se formeaza in cantitate de 1. histamina. Somatostatina e stimulata de pH mai mic de 2 si de factorii duodenali (GIP. pH-ul scade inhiband secretia de HCl. Ea potenteaza actiunea celorlalti 2 factori (inhibitorii histaminei ca cimetidina si ranetidina reduc secretia de HCl). Secretia HCl se insoteste de alcalinizarea sangelui ce vine in contact cu mucoasa gastrica.. aciditatea chimului). Cat timp HCl este tamponat de substantele proteice din continutul gastric pH-ul scade putin. 22 . 3. HCl format de celulele oxintice din glandele fundice se amesteca cu secretia celorlalte glande gastrice. gastrina.Acetilcholina – secretie neurocrina – este mediatorul chimic eliberat in terminatiile vagale sau prin reflexe scurte. PH acid (mai mic de 2) inhiba nu numai secretia de gastrina dar inhiba si direct secretia de HCl. 2. acetilcholina. 1.vag prin bombezina (GRP) si inhibata de somatostatina si pH mai mic de 2. Acesta difuzeaza in afara celulei in plasma sanguina in schimbul Cl. Cand substantele proteice sunt neutralizate.5-2.5-2 mEg/ora. Stimulii sunt mecanici (distensia stomacului) si chimici ( substante rezultate din degradarea proteinelor. dupa stimulare maxima (cu histamina) secretia sa ajunge la 22 mEg/ora la barbat si 15mEg/ora la femei. Importanta anhidrazei carbonice in formarea HCl reiese din faptul ca inhibitorii anhidrazei carbonice ca acetazolamida reduce formarea HCl.Histamina secretata de mastocitele mucoasei din apropierea glandelor. Este un mecanism de autoreglare.Gastrina eliberata in sange din celulele G – secretie endocrina – secretia sa e stimulata de n.

combinat 25mEg/L. Vagul stimuleaza direct celulele oxintice si parietale. Impiedica procesele de fermentatie si putrefactie. 2. 3. Acesti receptori pot actiona prin reflexe neconditionate sau conditionate asupra secretiei gastrice. 4.Faza gastrica 3.Faza cefalica asigura 1/5 din secretia gastrica. Secretia si CCK stimuleaza secretia de pepsinogen. Reglarea secretiei gastrice se face in 3 faze in functie de locul de actiune al stimulilor: 1. Centrul gastro-secretor se gaseste in bulb (nucleul dorsal al vagului). Calea eferenta e reprezentata prin N. HCl stimuleaza secretia de pepsinogen prin reflexe locale. Principala enzima digestiva din sucul gastric este pepsina care initiaza degradarea proteinelor.Faza duodenala 1. Stimularea secretiei de pepsinogen In general toti factorii ce stimuleaza secretia de HCl stimuleaza si pe cea de pepsinogen.Faza cefalica 2. cei mai puternici stimuli fiind acetilcholina si gastrina. vag. labilizand structura proteinelor care pot fi mai usor atacate de pepsina. In cazul reflexelor neconditionate introducerea alimentelor in cavitatea bucala stimuleaza receptorii de tact si gustativi. totala 40-60mEg/L. Activeaza pepsinogenul si creeaza pH-ul optim pentru actiunea pepsinei. Impreuna cu pepsina desprinde Fe+++ din combinatiile organice permitand actiunea substantelor reducatoare din alimente care reduc Fe +++ la Fe++ absorbabil. 23 . Formeaza cu proteinele acid albuminele. In lipsa secretiei de HCl. Rolurile HCl 1. In aceasta faza excitantul actioneaza asupra unor receptori mecanici sau chimici inainte de introducerea bolului alimentar in stomac. dar stimuleaza si secretia de gastrina (printr-un interneuron ce elibereaza bombezina). Calea aferenta e cea descrisa la reglarea secretiei salivare.Exprimat in mEg/L in sucul gastric se gaseste sub forma de aciditate libera 15 mEg/L. nu se secreta nici pepsinogenul.

Inhibarea secretiei de HCl are loc prin prezenta in duoden de: . Enteroxintina secretata de mucoasa duodenala are efect stimulator asupra secretiei gastrice.reflexe vago-vagale.Vag. Stimularea are loc prin: .substante acide. Faza cefalica a fost demonstrata prin prin pranzul fictiv (fistula esofagiana si gastrica).Calea eferenta si aici e reprezentata de N.El inhiba secretia de somatostatina.reflexe scurte. Calea reflexa conditionata se explica la fel ca in cazul secretiei salivare . .reflexe vago-vagale.hipertonie. La patrunderea bolului alimentar in stomac sunt excitati receptorii mecanici prin distensie si cei chimici prin produsii de degradare ai proteinelor. HCl stimuleaza prin refexe scurte secretia de pepsinogen. 3. cand pH-ul in duoden e mai mare de 3 predomina efectul stimulator. raspunde de 2/3 din secretia gastrica (cca 1500ml). Aminoacizii din sange pot stimula secretia de HCl.reflexe scurte. Cand pH-ul scade sub 2 predomina efectul inhibitor. . La inceputul golirii stomacului. Se declanseaza: . stimuleaza secretia de gastrina – deci de HCl si pepsinogen.produsii de digestie proteica (chimic) Ca raspuns la acesti stimuli se secreta gastrina duodenala si e stimulata secretia gastrica. stimulata de prezenta chimului in duoden. .distensia duodenului (mecanic). .Faza intestinala (duodenala) raspunde de o secretie gastrica redusa. 24 . . Distensia antrului piloric prin: . fiind stimulate secretia de HCl si pepsinogen.Prin toate aceste actiuni vagul stimuleaza secretia de HCl si pepsinogen.Faza gastrica dureaza 3-4 ore. 2.produsi de digestie ai lipidelor.

monogliceridele elibereaza CCK ( colecistokinina) si GIP (gastroinhibitor peptid). NO). intr-un ritm ce permite digestia in duoden. ceea ce permite inceputul digestiei.joaca un rol de divizare a bolului alimentar si transformarea lui in chim gastric. Ele incep la ½ curburii mici si sunt in numar de 3/min. Ambele inhiba secretia de HCl. Cand depolarizarea ajunge la pragul de -40mV declanseaza raspunsul motor.joaca un rol de rezervor pentru alimentele ingerate la o singura masa. scad platoul si reduc intensitatea contractiei.goleste continutul gastric in duoden in mod controlat. . incepand cu regiunea apropiata de peretii gastrici. FUNCTIA MOTORIE A STOMACULUI Din punct de vedere motor stomacul: . Alimentele se dispun in corpul stomacului concentric. secretina.Substantele acide actioneaza prin determinarea secretiei de secretina care inhiba eliberarea de gastrina si inhiba raspunsul celulelor parietale la gastrina. Sunt determinate de ritmul electric de baza a carui pacemaker se gaseste intre stratul muscular circular si cel longitudinal. Substantele acide elibereaza si bulbogastrona cu aceleasi efecte. pe curbura mare mai sus de mijloc. Relaxarea sfincterului esofagian inferior este urmata de relaxarea fundului si a corpului stomacului (relaxarea receptiva) ce se realizeaza prin fibrele inhibitorii ale nervului vag (secreta VIP. Acetilcholina si gastrina cresc durata platoului acestor unde crescand intensitatea contractiei.5 l presiunea in stomac nu creste. Hipertonia elibereaza un hormon necunoscut ce inhiba secretia de HCl. Pana la volumul de 1. 25 . Noradrenalina. Mixarea continutului gastric alimentar cu sucul gastric se datoreste contractiei stomacului care apare la 1-2 ore dupa alimentatie. . neurotensina. Acizii grasi cu lant lung. Potentialul de actiune generat in acest pacemaker determina pe membrana fibrelor musculare aparitia de unde lente.

Golirea stomacului se realizeaza prin intensificarea peristaltismului antral. Ele pun in contact suprafata mucoasei pe care se gasesc enzimele. Prezenta in duoden a acizilor grasi. a monogliceridelor. Cand tonusul sfincterului piloric e normal. Factorii duodenali in general reduc rata golirii.5) actioneaza pe cale nervoasa (sectionarea vagului aboleste raspunsul) dar si prin secretina.5. La nivelul antrului piloric contractiile devin mai puternice. Factorii gastrici sunt: . Mediul acid (sub pH 3. fiecare unda peristaltica puternica antrala impinge in duoden cativa ml de chim gastric prin sfincterul piloric care in cazul tonusului normal are un orificiu mic prin care permite si trecerea lichidelor dar impiedica trecerea fragmentelor alimentare. a hipertoniei scad rata golirii prin scaderea peristaltismului antral si cresterea tonusului piloric. .gastrina. de a regla golirea continutului gastric cu o frecventa ce sa perimta prelucrarea chimului de catre duoden. a produsilor de degradare proteica. Ele au un usor rol de mixare si propulsie. 2. (de 6 ori mai intens decat undele de mixare). Reglarea ratei golirii continutului gastric in duoden se face prin factori nervosi si umorali avand ca punct de plecare stomacul si duodenul. Functia jonctiunii gastro-duodenale este: 1.distensia stomacului ce actioneaza prin vag si reflexe locale. Prin aceste miscari ale propulsiei si retropulsiei antrul realizeaza amestecarea si maruntirea continutului gastric transformandu-l intr-o pasta semilichida numita chim ( antrul se numeste moara pilorica).La nivelul corpului stomacului aceste contractii sunt slabe. Inelele peristaltice patrund profund intre alimente realizand propulsia spre pilor. a pH-ului sub 3. cu alimentele. Portiunea terminala a antrului si pilorul se contracta simultan cu contractia pilorului (contractia sistolica a antrului) impingand continutul inapoi – retropulsie. Rata golirii depinde de capacitatea duodenului de a prelucra chimul. 26 . de a preveni regurgitarea chimului din duoden in stomac ( mucoasa gastrica poate fi atacata de bila). Acesti factori stimuleaza peristaltismul antral si distensia relaxeaza sfincterul piloric.

sfincterul esofagian inferior se relaxeaza reflex. Acest reflex incepe printr-un peristaltism invers de la mijlocul intestinului subtire spre duoden. Sfincterul piloric si stomacul se relaxeaza. deci scad golirea stomacala.). Chimul gastric ajuns in duoden sufera procese de completare a digestiei mai ales in partea superioara a intestinului subtire (duoden. Este un organ retroperitoneal. prin gastrina duodenala contracta sfincterul piloric.Prin ambele cai se reduc peristaltismul antral si creste tonusul piloric. Este un reflex controlat si coordonat de centrul vomei din bulb. Are loc o contractie a musculaturii abdominale. are capul incadrat de potcoava duodenala si corpul ce se intinde spre splina. Are o secretie externa– sucul pancreatic.Urmeaza o inspiratie cu glota inchisa prin care scade presiunea intratoracica. Produsii de digestie ai grasimilor actioneaza prin colecistokinina (CCK) care reduce peristaltismul antral si contracta pilorul. In concluzie reglarea stomacului se face in mai mici masuri sub actiunea factorilor gastrici. Sucul pancreatic Pancreasul. iar prin coborarea diafragmului crete presiunea abdominala. Secretina stimuleaza secretia pancreatica si biliara favorizand neutralizarea chimului din duoden. o glanda mixta situata inapoia stomacului. Produsii de digestie proteica . O evacuare anormala este voma. ameteala etc. Hiperosmolaritatea actioneaza prin osmoreceptorii din duoden si jejun deci pe cale nervoasa dar si prin eliberarea unui hormon neidentificat.P. de asemenea si cel superior si continutul gastric e proiectat in faringe – cavitate bucala. 27 . Procesele de digestie au loc sub actiunea secretiilor pancreatice si biliare care se varsa in duoden si a secretiei intestinale. Substantele emetirante actioneaza prin receptorii din stomac. In acest caz se secreta si G. a duodenului. acestea din urma avand rol inhibitor. duoden sau de pe planseul ventriculului IV. mai ales prin mecanisme de feed back de la nivel duodenal. cu aceeasi actiune. Receptorii se gasesc in diferite regiuni ale corpului (distensia stomacului. leziuni al sistemului genito-urinar. realizata de acini si o secretie interna. realizata de celulele insulelor Langerhans (care secreta hormoni cu rol predominant in metabolismul glucidic).I. jejun) si procese de absorbtie mai ales la nivelul jejunului si a ileonului.

. dar activeaza celelalte 2 enzime proteolitice. ce se deschide in ampula lui Vater impreuna cu canalul coledoc.chimiotripsinogen. fosfolipaza. poate actiona asupra amidonului crud pe care il degradeaza tot pana la maltoza si dextrine maltotrioza. nucleaza. Tripsinogenul este activat in duoden de enterokinaza in tripsina. In leziuni pancreatice sau obstructii de ducte. Carboxipeptidaza este o exopeptidaza care desprinde aminoacidul de la extremitatea ce se termina cu COOH. 7. Ampula lui Vater se deschide in duoden prin orificiul prevazut cu sfincterul lui Oddi. lipaza pancreatica. acumularea de enzime proteolitice poate depasi actiunea inhibitorului si intreg pancreasul poate fi digerat in cateva ore (pancreatita acuta). Uneori exista un canal accesoriu – al lui Santorini. 2. . 6. Enzimele pancreatice : 1. chimiotripsina. Degradarea glucidelor se face sub actiunea amilazei care se secreta sub forma activa. Sucul pancreatic are un volum de cca 1000 ml/24 ore si contine enzime pentru toate principiile alimentare secretate la nivelul acinilor si o solutie de bicarbonat secretata de ducte. Acesta are o actiune autocatalitica. Este mai puternica decat amilaza salivara. 8.tripsinogen.Pancreasul exocrin se aseamana ca structura cu glandele salivare fiind format din acini si ducte. elastaza. Pentru a impiedica digestia pancreatica. 3. 4. chimiotripsina si carboxipeptidaza se secreta sub forma inactiva de: . celulele care secreta tripsina secreta si un inhibitor al tripsinei. colesterol esteraza. 9. deci in urma acestei actiuni rezulta niste aminoacizi. 28 . amilaza pancreatica. Acestea se unesc in canalul pancreatic al lui Wirsung. tripsina. ele actionand in interiorul moleculelor proteice pe care le scindeaza pana la peptide. 5. carboxipeptidaza. Cele trei enzime principale: tripsina.procarboxipeptidaza. Tripsina si chimiotripsina sunt endopeptidaze.

Pentru lipide exista: . Secretia bicarbonatului (HCO3-) are loc la nivelul ductelor. Transportul bicarbonatului si ionilor de Na creeaza un gradient osmotic fata de interiorul celui ce determina osmoza apoi secretia din ducte asigura volumul secretiei pancreatice.gastrina din antrul piloric. Faza cefalica. ca si a celei gastrice sunt: 1.o fosfolipaza. sau difuzeaza. . Na+ trece in lumenul tubar prin proces activ. Faza intestinala incepe odata cu patrunderea chimului in duoden. gras de la C2 ).esteraza. .CCK (colecistokinina).Secretina. in care se secreta: a) CCK. ambele (CCK si secretina) secretate de mucoasa duodenala si a jejunului superior. . ce desprinde acizii grasi din fosfolipide. Secretina stimuleaza secretia ductala determinand volumul secretiei. Faza gastrica. Mecanismul secretiei In celulele din ducte CO2 + H2O sub actiunea anhidrazei carbonice formeaza H2CO3 (acid carbonic) care disociaza in bicarbonat ( HCO3. HCO3. Primele 3 stimuleaza secretia acinara. Fazele secretiei pancreatice .o lipaza secretata sub forma activa. este faza cea mai importanta. dar volumul de secretie este mic. Faza intestinala.o colesterol. Ionii de hidrogen se schimba cu Na+ din plasma sanguina prin proces activ. in secretii mari bicarbonatul poate creste la 145 mEg/L avand rolul de neutralizare a HCl. 29 .e transportat activ in lumenul ductului.acetilcholina din terminatiile vagale sau neuronii din plexuri. . Reglarea secretiei pancreatice se face prin: . 3. In faza gastrica – continua stimularea prin vag dar intervine si gastrina. bogata in enzime dar in volum mic. calea eferenta e reprezentata de vag care stimuleaza secretia de enzime. ce hidrolizeaza esterii colesterolului. In faza cefalica actioneaza aceiasi stimuli ca pentru secretia gastrica. 2. Cei patru factori se potenteaza reciproc. .) si ioni de hidrogen ( H+). ce degradeaza trigliceridele din grasimile emulsionate de sarurile biliare pana la acizi grasi. glicerol si monogliceride (nu scindeaza ac.

Are in centru vena centrolobulara de la care sunt dispuse radiar hepatocitele. Stimuleaza secretia de enzime. pigmenti biliari. Stimuleaza secretia ductala bogata in bicarbonat si cu volum mare.5 – mai ales pH 3).b) secretina. Este un peptid din 33 aminoacizi secreata de celulele “I” din mucoasa intestinului superior. lecitina. care nu au pereti proprii si in care hepatocitele elaboreaza componentii bilei. 30 . De asemenea ceeaza un pH potrivit actiunii enzimelor pancreatice (pH=8). colesterol. Colecistokinina (CCK) se secreta sub actiunea alimentelor. Secretia biliara Bila este secretia externa a ficatului. Canaliculele biliare intralobulare se continua cu cele extralobulare care capata pereti proprii si care prin unire formeaza cele doua canale hepatice: drept si stang.000-100. intralobulare. O derivatie a canalului coledoc este canalul cistic care se deschide in vezica biliara.000). Secretina este un peptid din 27 aminoacizi secretat de celulele “S” din mucoasa intestinului superior sub actiunea chimului (sub pH 4. iar capilarele se deschid in vena centrolobulara . Canalul hepatic se continua cu canalul coledoc ce se deschide in ampula lui Vater. Intre doua siruri ale hepatocitelor se gasesc canalicule biliare. Secretia de hepatocite a componentilor bilei: sarurui biliare. Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic. Secretia biliara se face in doua etape si este continua: 1. Secretina prezinta importanta deoarece bicarbonatul neutralizeaza acidul clorhidric (HCl) din chimul gastric ajuns in duoden si astfel impiedica aparitia ulcerului duodenal. iar acestea unindu-se in dreptul hilului formeaza canalul hepatic. mai ales de natura lipidica. de forma piramidala (50. intr-un volum de 600-1200 ml/24 ore. Intre hepatocite se gasesc capilarele sinusoide in care se varsa atat sangele din artera hepatica cat si cel din vena porta.

b) in excretia unor produsi de catabolism nehidrosolubili ca : bilirubina si colesterolul. etc).5gr. taurocolic.favorizeaza transportul componentilor nehidrosolubili ai lipidelor spre mucoasa intestinala. Secretia de HCO3 Na (bicarbonat de Na) si apa la nivelul ductelor. iar restul bilei se concentreaza de 5-20 de ori. . la prima trecere sunt resecretate de hepatocite in bila.colesterol. Sarurile biliare sunt singurul component al bilei cu rol in digestie : .lecitina. Depozitarea in vezicula biliara In vezica biliara cu un volum de 20-60 ml se depoziteaza secretia a 12 ore – cca 450 ml. secretie stimulata de secretina avand rolul de a neutraliza HCl din duoden. In compozitia bilei (difera bila hepatica de cea biliara) se gasesc: . Sarurile biliare sunt formate din colesterol.sarurui biliare. restul se elimina.2. Cantitatea de acizi biliari secretata in 24 de ore este de 0. Acest circuit se numeste hepato31 . Secretia biliara are doua roluri: a) in digestia si transportul grasimilor – prin sarurile biliare. deoarece apa si sarurile sunt absorbite continuu ca urmare in special a absorbtiei active a Na+ . unde. etc) si se gasesc sub forma de saruri biliare cu Na+ . Cele absorbite pe calea venei porte ajung la ficat. Circulatia sarurilor biliare In ileonul distal se absorb 94% din sarurile biliare. Acesta este transformat in acizi biliari primari : colic si chenodezocicolic care se combina cu glicocolul si taurina ( acid glicocolic. In lipsa sarurilor biliare se pierd prin scaun cca 40% din lipide. taurocolatul de Na..(glicocolatul de Na. deoarece formeaza cu acestia complexe hidrosolubile numite micelii (grupuri de acizi biliari dispusi cu partea nehidrosolubila spre centru si cu extremitatile incarcate electric spre periferie. in partea centrala se dizolva lipidele). ..ele emulsioneaza lipidele deoarece scad tensiunea superficiala a particulelor de grasime care prin agitare se sparg oferind o suprafata mare de contact lipazelor. .bilirubina. .

Aceasta se intampla : . 32 . saruri biliare. care modifica absorbtia apei. . iar cantitatea eliminata prin scaun este inlocuita prin formarea la nivelul hepatocitului. Alt stimul mai slab este acetilcholina. . care se concentreaza in vezicula biliara poate precipita formand calculi opaci la raze X. . prin contractia peretilor vezicali si relaxarea sfincterului Oddi.relaxarea determinata de trecerea undei peristaltice peste duoden – efectul relaxant cel mai puternic.daca absorbtia apei din bila este prea intensa. . de aceea bila patrunde in duoden pe fractiuni. Calciul.in caz de inflamare a epiteliului vezicii biliare.entero-hepatic. Golirea vezicii biliare Are loc in timpul digestiei. mai ales la patrunderea lipidelor in duoden.e determinata de unda de relaxare ce precede peristaltismul coledocului. Relaxarea sfincterului Oddi are loc: . Substantele care stimuleaza secretia biliara se numesc colagoge – saruri biliare. . odata cu trecerea undei peristaltice duodenale. recirculatia are loc de cca 18 ori pana la eliminare. Cel mai puternic stimul pentru golirea vezicii biliare este hormonul CCK (colecistokinina).5 gr. Colesterolul se elimina cca 1-2 gr/24 ore. eliberat de prezenta lipidelor in duoden. Substantele care stimuleaza golirea vezicii biliare se numesc coleretice – rol important ii revine CCK. In circuitul hepato-entero-hepatic exista cca 2. In conditii patologice poate precipita formand calculi biliari.sub actiunea CCK. Este nehidrosolubil.daca lecitina si sarurile biliare scad in bila. Cand cantitatea de grasimi in duoden e suficienta. Sarurile biliare si lecitina formeaza cu el micelii hidrosolubile. vezica biliara se goleste intr-o ora.daca secretia colesterolului e prea mare. elibrata de fibrele colinergice din vag si plexul enteric. Formarea sarurilor biliare e stimulata de ingerarea de saruri biliare.

Duodenul este partea fixa a intestinului subtire. Are o lungime de cca 3 m la omul viu. 2 straturi musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar inconjoara restul intestinului subtire continuandu-se cu mezenterul prin care trec vasele de sange si nervii si care se continua cu peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului. submucoasa. 3. . Intestinul subtire este format din 3 parti : 1. Partea mobila a intestinului subtire e formata din jejun (2/5) si ileon (3/5).glandele (criptele) lui Lieberkuhn Glandele lui Brunner se gasesc in prima parte a duodenului.DIGESTIA IN INTESTINUL SUBTIRE Intestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala. 33 . jejun. Ele secreta mucus.glandele lui Brunner. Vilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale (enterococite). are forma de potcoava si e situat retroperitoneal. . 2. care la suprafata dinspre lumen prezinta microvilozitati ce formeaza marginea in perie.definitivarea digestiei.eliminarea rezidurilor in intestinul gros. Peretele este format ca in tot restul tubului digestiv din mucoasa. cu o lungime de cca 25 cm si diametrul de 5 cm. in centru se gaseste chiliferul central (capilar limfatic). ileon. In interiorul vilozitatii se gaseste tesut conjunctiv strabatut de capilare sanguine. . Suprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei – valvule conivente si a numeroase prelungiri digitiforme – vilozitati intestinale mai numeroase in duoden si partea superioara a jejunului. Glandele din intestinul subtire sunt: .La acest nivel are loc: . neexistand intre ele o separare distincta.absorbtia produsilor rezultati din digestie. duoden.

5-2 cm/sec). Contractiile segmentare sunt contractii ale musculaturii circulare la intervale regulate ce impart intestinul in segmente. la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui Lieberkuhn care sercreta sucul intestinal. 4. Aceste contractii deplaseaza chimul de 8-10 ori pe minut amestecandu-l cu sucurile digestive. De fapt ambele feluri de contractii produc si mixare si propulsie dar de intesitati diferite. se deplaseaza mai repede in intestinul proximal (0.contractii de mixare – contractii segmentare . declansand o unda peristaltica (contractie precedata de relaxare) acest aspect fiind considerat “legea intestinului”. SNS inhiba activitatea motorie intestinala.In tot intestinul subtire. Functia motorie e reprezentata de: . Insulina. Serotonina. 2. Factorii nervosi: . SNP stimuleaza. secretina. Cei patru factori umorali stimuleaza peristaltismul. CCK. Distensia unei parti a intestinului subtire.contractii de propulsie – unde peristaltice. Factorii umorali sunt: 1. ele mor dupa 3-5 cm (miscarea reala este de 1 cm/min deci distanta de la pilor la valvula ileo-cecala este parcursa in 3-5 ore). declanseaza prin reflexe mienterice contractia muschilor circulari deasupra distensiei si relaxare in sens abortal. Ele se relaxeaza si apare un nou set de contractii la mijlocul segmentelor anterioare. 5. Activitatea peristaltica este influentata de factori nervosi si umorali.reflexul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect – stimuleaza peristaltismul. gastrina. 34 . . Undele intestinului au o directie aborala.reflexul gastro-enteric : distensia stomacului prin plexurile mienterice stimuleaza peristaltismul. Frecventa lor e determinata de ritmul electric de baza care este de 12/min in duoden si de 8-9/min in restul intestinului. 3.

cu un pH de 7.dizaharidaze:  zaharaza . La nivelul valvulei ileo-cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea de noi alimente cand are loc reflexul gastro-ileal ce intensifica peristaltismul la acest nivel. Factorii 5 si 6 inhiba peristaltismul. Enterocitele contin enzime digestive in marginea in perie. glucagonul.peptidaze . Simpaticul inhiba secretia de mucus ceea ce explica aparitia ulcerului duodenal in starile de stres. . Criptele lui Lieberkuhn situate la baza vilozitatilor secreta sucul intestinal intr-un volum de 1800 ml/24 ore care are compozitia lichidului extracelular. care determina si secretia de natriu conform gradientului electric. precedata de o ingrosare a musculaturii circulare – sfincterul ileo-cecal. In 24 de ore se elimina in cec un volum de 1500 ml chim. secretia fiind stimulata de stimuli tactili si iritativi. Secretia se datoreste unor procese active atat pentru clor cat si pentru bicarbonat. Acesti stimuli actioneaza pe cale reflexa prin reflexe ce se inchid in plexurile mienterice dar si in ganglionii prevertebrali simpatici. Mucusul protejeaza mucoasa de actiunea sucului gastric acid. digestia avand loc la contactul cu suprafata luminala a microvilozitatilor (digestia de contact) inainte de absorbtie. Asupra eliminarii chimului din ileon actioneaza si stimuli de la nivelul cecului. fiind rapid reabsorbit la nivelul vilozitatilor.scindeaza peptidele in aminoacizi. Enzimele sunt: . de asemenea osmoza apei.scindeaza zaharoza in glucoza si fructoza. Functia de secretie a intestinului subtire Glandele Brunner din duoden secreta mucus. Functia valvulei ileo-cecale Intre ileon si cec se gaseste o valvula.6. 35 . Acest lichid reprezinta vehicolul pentru absorbtia substantelor din chim. Gastrina stimuleaza si ea peristaltismul din ileon si relaxeaza sfincterul ileo-cecal.5-8. El ramane usor contractat impiedicand trecerea chimului cu exceptia refluxului gastro-ileal cand se relaxeaza. hormoni mai ales secretina. stimuli vagali. Destinderea sau iritarea cecului contracta sfincterul si inhiba peristaltismul.

Reglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin reflexe locale declansate de stimuli tactili sau de iritare. ultimii centrimetrii poarta denumirea de canal anal care se deschide la exterior prin anus prevazut cu 2 sfinctere: • intern – din musculatura neteda. maltaza – scindeaza maltoza in 2 molecule de glucoza.  izomaltaza. .cec – o prima portiune largita la care este atasat apendicele. . nici vilozitati. . rect.ce scindeaza trigliceridele in glicerol si acizi grasi. In sucul intestinal propriuzis nu exista enzime. Secretina si CCK stimuleaza si ele secretia. are o lungime de cca 1. Ciclul lor de viata dureaza 5 zile. supus vointei Peretele intestinului gros e format din aceleasi straturi ca restul tubului digestiv cu unele modificari: . 36 . celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor spre varful vilozitatii se descuameaza si ajung in secretiile intestinale. • extern – din musculatura striata. involuntar. deci depinde de sosirea chimului si de cantitatea lui. Celulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze.scindeaza dextrinele in glucoza. sigmoid.5 m si e format din: .lipaza (exista in cantitati mici) . .  lactaza – scindeaza lactoza in glucoza si galactoza.o portiune ascendenta – colon ascendent ce se termina cu flexura hepatica.mucoasa nu prezinta nici valvule.colon descendent. DIGESTIA IN COLON Intestinul gros (colonul) are un diametru mai mare decat cel subtire.colon transvers – ce se intinde intre flexura hepatica si cea splenica. dar rol dominant il au enzimele. Deci dizaharidele sunt scindate in monozaharide.

mai frecvent in prima ora dupa dejun.contractii de mixare. principalul mecanism fiind cel de absorbtie activa a Na+. Ele mixeaza continutul si il deplaseaza lent in directie anala.contractii de propulsie. B12. apoi o noua contractie in masa (acest fel de contractie dureaza 10-30 minute) continutul fiind impins in sens anal. Aparitia contractiei in masa e facilitata prin reflexe gastro si duodenocolice. . In colon exista o bogata flora microbinana care ataca resturile alimentare ajunse aici (inclusiv celuloza). complex B absorbite de mucoasa colonului. In 8-15 ore chimul e transportat de la valvula ileo cecala la colonul transvers devenind semisolid (bol fecal). Cand materiile fecale au ajuns in canalul anal distensia acestuia declanseaza senzatia de necesitate. Aceasta absorbtie are loc in prima jumatate a colonului si se refera la 90% din apa si electroliti. SNS o reduce. Din cauza tonusului acestor tenii peretii dintre tenii proemina formand haustre . Iritarea colonului (colita ulceroasa) poate initia contractiile in masa. Constau in formarea unui inel de contractie apoi are loc o contractie pe o distanta de cca 20 cm. Contractia dureaza cca 30 de secunde. aceste contractii numindu-se haustrale. format din 3 benzi numite tenii.stratul muscular longitudinal e discontinuu. Ea sintetizeaza vitamine: K. Se intalnesc mai frecvent in cec si in colonul ascendent favorizand absorbtia apei si a electrolitilor (din cei 1500 ml apa patrunsa in cec raman 80-200 ml). Contractia simultana a musculaturii longitudinale produce formarea de haustre.. 37 . Miscarile de propulsie sunt “miscari in masa”.5 cm. Ele apar de cateva ori pe zi. Functia motorie Si aici exista : . Contractiile de mixare sunt contractii din loc in loc ale musculaturii circulare pe o distanta de cca 2. urmeaza o relaxare 2-3 minute. deasemenea distensia unui segment de colon. SNP le creste intensitatea. Functia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din chim.

In acest caz reflexul moare in cateva secunde si reapare cand o noua cantitate de materii fecale ajung in rect. prin reflexe locale scurte initiaza o unda peristaltica in colonul descendent. Ca urmare a acestui reflex se intensifica unda peristaltica din colonul descendent si se relaxeaza sfincterul intern. Reflexul e slab.Defecatia In cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece exista un sfincter functional la 20 cm de anus. la jonctiunea dintre rect colonul sigmoid. Secretia de mucus si bicarbonat e stimulata mecanic direct si prin reflexe scurte. Simultan sunt declansate si alte reflexe: . Cand contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar: . Aici se secreta se bicarbonat (HCO3 .expiratie cu glota inchisa. . 38 .inspiratie profunda. Si aici se gasesc criptele Liebrkuhn care secreta numai mucus. caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din nervii pelvici. Aici exista si un unghi ce opune rezistenta la umplerarea rectului. Aceasta unda se asociaza cu relaxarea sfincterului intern prin stimuli inhibitori din SNE. Prin contractia muschilor abdominali creste presiunea in abdomen deci si in colon. Functia secretorie a intestinului gros Functia secretorie a intestinului gros consta in principal in secretia de mucus de celulele mucoase de pe suprafata mucoasei colonului. e intarit prin reflexul parasimpatic ce se inchide in maduva sacrala. La noii nascuti si la cei cu maduva sectionata reflexul de defecare provoaca automat golirea colonului fara controlul sfincterului extern.distensia peretelui.senatia de necesitate.) prin transfer activ. nervi pelvici) stimuleaza secretia. Stimularea parasimpaticului (nerv vag. Daca sfincterul extern voluntar se relaxeaza defecatia are loc. . Defecatia e oprita de contractia voluntara a sfincterului extern striat.

difuziune facilitata de un transportor. . 39 . Acest proces este favorizat de suprafeta mare a mucoasei digestive (250-300 m2 ) datorita valvulelor conivente (maresc suprafata de 3 ori). cu consum de energie rezultata din scindarea ATP. .osmoza.active In cazul mecanismelor pasive trecerea substantelor are loc conform gradientilor de concentratie si electrici. Mecanismele active sunt: .difuziune simpla. fara consum de energie. a vilozitatilor (maresc de 10 ori) si a microvilozitatilor (maresc de 20 de ori).Mecanism primar. . Aceste mecanisme pasive constau in: .Mucusul are rolul de a proteja mucoasa si fiind aderent favorizeaza formarea bolului fecal. Deasemenea mentinerea tonusului sfincterului ileo-cecal. Absorbtia are loc la toate nivelele tubului digestiv dar cea mai mare parte a procesului are loc la nivelul mucoasei intestinului subtire. In cazul mecanismelor active trecerea se face impotriva gradientilor de concentratie sau electrici.pasive . In caz de iritare intensa la nivelul intestinului se secreta cantitati mari de apa si electroliti care dilueaza factorii iritanti si determina o miscare rapida a continutului intestinal spre anus producand diaree. adica descompunerea principiilor alimentare are loc prin hidroliza sub actiunea enzimelor specifice. Absorbtia consta in trecerea produsilor finali ai digestiei prin mucoasa intestinala din lumenul intestinal in mediul intern (sange sau limfa).Mecanism secundar. mentine chimul mai mult timp in intestin. DIGESTIA SI ABSORBTIA Digestia. Mecanismele absorbtiei sunt: .

La contactul cu marginea in perie a enterocitelor din vilozitati dizaharidele sunt degradate in monozaharide astfel: . lactoza (lapte). cotransport glucoza-Na+ ).a) Mecanismul activ primar se bazeaza pe un transportor cu actiune ATP-azica. dar ageasta digestie continua in stomac cca 1 ora (pana la pH 4) timp in care amidonul. . . Na+ e trnsportat din celula in sange cu ajutorul ATP-azei Na-K dependente. In regimul alimentar predomina amidonul. o alta substanta se fixeaza pe acelasi transportor dar e transportata activ folosind energia data de diferenta electro-chimica pentru prima substanta.maltaza descompune maltoza in 2 molecule de glucoza.1).zaharaza descompune zaharoza in glucoza si fructoza. Principalele monozaharide absorbite sunt: . dar pe un transportor (difuziune facilitata). Absorbtia se face sub forma de monozaharide in duoden si partea superioara a jejunului. iar produsul final e reprezentat in proportie de 80% de glucoza. Astfel la nivelul membranei bazale. zaharoza (fructe). . Din lumen Na+ se transporta prin difuziune facilitata deci cu un transportor pe care fixeaza si o alta substanta – de ex. Dar acest gradient electrochimic este realizat printr-un mecanism activ primar ( ex. glucoza. deci prin mecanism activ primar.lactaza descompune lactoza in glucoza si galactoza. b) Mecanismul activ secundar consta intr-un cotransport. in 15-30 minute tot amidonul (inclusiv cel crud) e degradat de amilaza pancreatica inn maltoza. dextrine. Digestia si absorbtia glucidelor Principalii hidrati de carbon din regimul alimentar sunt: amidonul. energia rezultata din scindarea ATP fiind folosita direct in acest proces de transport.izomaltaza descompune dextrinele in glucoza. o substanta transportata pasiv.galactoza (1. In duoden. care e transportata activ. maltotrioza. in proportie de 30-40% este degradat la maltoza. in mai mica masura in restul intestinului subtire. . 40 . sub actiunea amilazei salivare se digera 3-5% din amidonul preparat. In cavitatea bucala. maltotrioza si dextrine. Acesta scade Na+ din celula creind un gradient de concentratie a Na+ intre lumen si celula.glucoza (1).

In intestinul superior intervin tripsina. rezultand si putini aminoacizi (carboxipeptidaza). . de contratransport cu + Na .colesterol si esteri ai acesuia. In colon se adauga proteinele din mucus.fosfolipide. la care se adauga proteinele din secretiile digestive (10-30gr/24 ore) si din celulele descuamate (10-30 gr/24 ore).4). La nivelul membranei bazo-laterale (spre sange) absorbtia se face prin difuziune facilitata.trigliceride. chemotripsina si carboxipeptidaza care hidrolizeaza proteinele in peptide mici. Din enterocit in sange trecerea se face prin difuziune facilitata. Digestia proteinelor incepe in stomac sub actiunea HCl si a pepsinei. In marginea in perie a enterocitelor se gasesc peptidaze care hidrolizeaza peptidele la aminoacizi . Digestia lipidelor incepe in stomac unde exista o tributiraza cu actiune slaba. celule descuamate. amidon. .5-0. care hidrolizeaza 10-20% din proteine pana la albumoze si peptone. Importanta este degradarea colagenului ce se gaseste in carne intre fibrele musculare si impiedica patrunderea enzimelor la fibrele musculare. Digestia si absorbtia lipidelor In alimente lipidele se gasesc sub forma de: . Absorbtia se face sub forma de amino-acizi dar si di si tripeptide care sunt scindate in enterocit in aminoacizi de peptidazele din citoplasma enterocitului. Din cele 20-60 gr. 6-10% nu sunt absorbite si se elimina. bacterii..7 gr/kg/24 ore. Primele doua prin mecanism activ secundar. iar fructoza prin difuziune facilitata. bacterii. Digestia si absorbtia proteinelor Necesarul de proteine este de 0. care actioneaza asupra lipidelor emulsionate din alimente. Ea este transformata in enterocit in glucoza. de cotransport cu Na (exista cel putin 5 proteine transportoare diferite).fructoza (0. servind in colon ca substrat pt. 41 . Mecanismul absorbtiei este activ secundar. Toate sunt digerate.

Rezulta si monogliceride (C2). . in lipsa lor enterocitul se incarca cu lipide si absorbtia lor inceteaza. . Fosfolipaza desprinde acizii grasi din fosfolipide rezultand lizofosfatidele. .colesterol 1%. Absorbtia apei si a ionilor 42 . in glicerol. Aici se sintetizeaza si trigliceride noi folosind pentru sinteza α glicerofosfatul (forma activa a glicerolului) rezultat din metabolismul glucozei.circulatia limfatica. Chilomicronii trec in: chiliferul central. fosfolipidele. esterii colesterolului. 97% din lipide se absorb. Dupa intrare in enterocit lipidele patrund in reticolul endoplasmatic neted se resintetizeaza trigliceridele.In intestin are loc emulsionarea lipidelor sub actiunea sarurilor biliare.proces activ de cotransport cu Na pentru acizii biliari conjugati. Fosfolipidele se dispun cu gruparile polare spre exterior si acopera 82% din suprafata. Restul de 20% e acoperit de β lipoproteine sintetizate in enterocit β lipoproteinele sunt necesare exocitozei chilomicronilor.difuziune pentru acizii biliari neconjugati sau dehidroxilati. acizi grasi. in lipsa lipazei pancreatice se absorb foarte putine deoarece lizofosfotidele participa la formarea miceliilor. ceea ce permite continuarea digestiei si absorbtiei produsilor rezultati din hidroliza transportati intre microvili. Absorbtia lipidelor este totala la jumatatea jejunului.trigliceride 85-92%. Aici actioneaza lipaza pancreatica . foarte puternica care hidrolizeaza in 1 minut grasimile neutre patrunse in duoden. Acizii biliari se absorb in ileon prin: . Produsii reultati prin scindarea lipidelor traverseaza prin difuziune membrana luminala a enterocitului. Transportul de la locul hidrolizei la mucoasa intestinala se face sub forma de micelii. In lipsa acizilor biliari se absorb doar 50%.circulatia sanguina. In enterocit se formeaza chilomicronii din: . ce permite contactul lipazelor cu lipidele pe o suprafata mare. Colesterolesteraza scindeaza esterii colesterolului. Acizii grasi cu lant scurt sunt trecuti in in sange.fosfolipide 6-8%.

apa din sange trece in duoden pana cand chimul devine izoosmotic.si HCO3 se absorb proveniti din suc pancreatic si bila. galactozei. Absorbtia Na+ este urmata pasiv de Cl. In jejun rata absorbtiei este mai mare datorita prezentei glucozei. restul se absoarbe. in colon se poate secreta sau absorbi ( in lumen sub 25 mM – se secreta.. din care 1. In jejun Cl. E absorbit dealungul intregului intestin: .se secreta intra in structura mucusului. in tubul digestiv in 24 de ore sunt cam 9l de apa. peste 25 mM se absoarbe). In diarei se pierde. cu o proteina transportoare. Absorbtia apei se face pasiv prin osmoza. In jejun si ileon apa urmeaza prin osmoza substantele absorbite ( se pot absorbi cca 5-7l in 24 ore. Tot la nivelul membranei luminale are loc antiportul H + K+ care se secreta. HCO3 – se secreta ( in antiport. a aminoacizilor care folosesc acelasi transportor la nivelul membranei luminale si astfel se stimuleaza reciproc. Ca mecanism de absorbtie: apa si ionii pot traversa mucoasa prin jonctiunile dintre enterocite deci paracelular sau prin celule transcelular.K+ dependente.) HCO3 – se absoarbe ca CO2 (HCO3 – + H+ = H2 CO3 → H2O + CO2 ) K+ (potasiul) In jejun si ileon se absoarbe. Na+ .si HCO3In duoden HCO3. excesul se elimina ca diaree). De fapt prin osmoza apa trece in ambele sensuri prin mucoasa digestiva.5l trec in colon si cca 100-200 ml se elimina prin .5-8 gr din alimente/24 ore si 25-30 gr din sucurile digestive. deci in total. Cl. In duoden. In ileon si colon Cl. daca chimul care ajunge aici este hiperosmotic.din enterocit in sange trece prin transport activ primar cu ajutorul ATP-azei Na+ .se absoarbe. 43 .In 24 de ore se ingera 2l apa. Procesul de absorbtie a Na +e stimulat e aldosteron.la nivelul membranei luminale – prin difuziune facilitata. In colon transportul de Na+ se face impotriva unui gradient mare (25 mM in lumen. putand duce la hipopotasemie ce determina aritmii.materiile fecale. in sucurile digestive – cca 7l in 24 ore. 120 in plasma). .

In lipsa Fe din circulatie capacitatea de absorbtie creste.25 dihidroxi vit. Metabolitul vit. Pentru prevenirea excesului. tot o proteina il transporta prin enterocit fiind in schimb cu Ca ++ din mitocondrii si din reticulul endoplasmatic. histamina si alte substante eliberate de mastocite stimuleaza secretia (diarea din starile inflamatorii).In duoden predomina transportul paracelular (jonctiunile sunt mai putin stranse) in rest – transcelular.scimb Na+/ Ca++ prin mecanism activ secundar. Adrenalina. Vitamina C reduce Fe trivalent la Fe bivalent (Fe +++ → Fe++) ce are tendinta mai mica de a forma complexe insolubile. 44 . Enterocitele de la varful vilozitatilor participa la absorbtie (cele de la baza – la secretii). In membrana bazo-laterala exista: . Absorbtia fierului (Fe) Se ingera 15-20mgr/24 ore din care se absoarbe 0. fibre.5-1mgr. receptorii de pe membrana enterocitelor fixeaza acest complex care este introdus in enterocit prin endocitoza.D se fixeaza pe receptorul nuclear si induce sinteza proteinelor transportoare de Ca ++ si ATP-azei dependente de Ca++ . Enterocitele din duoden si jejun elibereaza in lumen o transferina care fixeaza Fe. Fe se pierde odata cu descuamarea enterocitelor. Noradrenalina. Reglarea absorbtiei SN Simpatic.D – 1.o ATP-aza dependenta de Ca++ . tanin. somatostatina. . Prin marginea in perie transportul se face cu ajutorul unei proteine transportoare. SN Parasimpatic scade absorbtia. Absorbtia Ca++ Este activa la nivelul duodenului si a jejunului. encefalina stimuleaza absorbtia apei si a electrolitilor. Absorbtia e limitata de tendinta Fe de a forma complexe insolubile cu fosfati.

2.E. a caror centrii se gasesc in trunchiul cerebral. adica lipsa alegerii mancarii ( consuma alimente alterate.F. centrul foamei situat in hipotalamusul lateral. Acesti centrii au fost evidentiatipe animale. Aceste senzatii se datoresc existentei in hipotalamus a 2 centrii: 1. Vitaminele liposolubile (vit. iar distrugerea lor – lipsa acestor senzatii. fiind transportate de micelii si trecute in limfa sub forma de chilomicroni.K) Vitaminele liposolubile se absorb la fel ca lipidele. de placere. acte legate de alimentatie. uneori insotita de o jena epigastrica. Centru foamei este activ permanent si este temporar inhibat de centrul satrietatii. o senzatie a necesitatii ingestiei de alimente e insotita de o stare de agitatie. Senzatia de foame. masticatia. In mecanismele de functonare a acestor centrii intervin o serie de factori umorali: 45 . Absorbtia e stimulata de prezenta lipidelor in alimentatie. O serie de centrii situati mai sus. chiar obiecte). de lipsa necesitatii ingestiei de alimente. mai ales cei apartinand sistemului limbic influenteaza activitatea centrilor hipotalamici.Vitaminele hidrosolubile ( complex B-uri. A. vit.C) Vitaminele hidrosolubile sunt absorbite prin difuziune simpla sau facilitata.B12 necesita combinarea cu factorul intrinsec. centrul satietatii situat in hipotalamusul ventro-medial. Experientele au aratat ca excitarea lor produce senzatiile de foame sau satietate. Daca se face o sectiune sub hipotalamus dar deasupra mezencefalului senzatiile amintite dispar dar se mentine salivatia. vit. Acesta se realizeaza prin senzatiile de foame si de satietate de care depinde aportul alimentar. astfel lezari ale amigdalei duce la hiperfagii insotite de orbire psihica. Senzatia de satietate e o senzatie de satisfactie. COMPORTAMENTUL ALIMENTAR Comportamentul alimentar la omul sanatos asigura un echilibru intre necesitatile organismului si aportul alimentar.D.

peptidele opioide (Endorfina) dezinhiba centrul foamei. cum ar fi distensia stomacului. In acest fel se explica obezitatea in starile de stres. ar avea si ele un rol in cadrul acestor mecanisme. . dar aceasta actiune este mai slaba si de durata mai scurta.. ceea ce duce la obezitate. ajunge la satietate in timpul unei mese. In ultimul timp se acorda o tot mai mare atentiei influentei asupra centrului satietatii. a duodenului. deci la care alimentele se elimina din tubul digestiv. celule adipoase si monocitele de la acest nivel secreta substante active cu diferite roluri printre care si cel de reglare a aportului energetic.pe termen lung.noradrenalina inhiba centrul satietatii. Acum 12 ani s-a descoperit ca celulele adipoase secreta o substanta – leptina. Secretia de CCK.pe termen scurt. iar hiperglicemia sau administrarea insulinei (centrul este situat in afara barierei hemato-encefalice) determina o utilizare crescuta a glucozei si in acelasi timp cresterea frecventei PA in acest centru al satietatii (explica senzatia de foame si tendinta la obezitate la diabetici). iar periferic creste consumul acizilor grasi si scade depunerea de tesut adipos din viscere. determina aparitia senzatiei de foame. Mecanismele pe termen lung sunt incomplet elucidate. 46 . Mecanismele pe termen scurt au la baza stimuli cu punct de plecare din tubul digestiv. S-a constatat ca functionarea centrului satietatii depinde de consumul de glucoza al lui. Cresterea concentratiei amino-acizilor in sange stimuleaza si ea centrul satietatii. Administrarea de glucoza marcata indica concentrarea glucozei in acest centru. a concentratiei acizilor grasi din sange care il stimuleaza. insulina. care la nivel central stimuleaza centrul satietatii. . Si stimuli cu punct de plecare de la receptorii din cavitatea bucala intervin in aparitia senzatiei de satietate deoarece un animal cu fistula esofagiana. Mecanismele de reglare a activitatii acestor centrii sunt: . Ele regleaza aportul alimentar in timpul unei mese. Cele pe termen lung sau nutritionale mentin depozitele energetice deci greutatea corpului. serotonina stimuleaza centrul satietatii. Cele pe termen scurt se numesc si mecanisme alimentare. In acelasi timp s-a constatat ca depozitele lipidice mai ales cele viscerale nu sunt doar simple depozite energetice ci.dopamina. . glucagon.

proteine. Excesul de glucide suprasolicita pancreasul. .Deci ar exista teorii: glicostatica. iar cresterea lor. Ratia alimentara trebuie sa contina: .plastic (de refacere a structurii uzate). Expunerea la frig determina hiperfagie. deci care din lipsa de aldosteron pierde Na+ . un animal suprarenopriv . . de asemenea are loc degradarea acizilor grasi cu formarea de corpi cetonici. Principiile alimentare au rol: . Omul are apetitul pervertit in sensul ca alege alimentele in special in functie de gustul lor. Alimentatia este stiinta relatiei dintre produsele alimentare si om.apa in cantitate adecvata. duce la carenta de vit. .fibre alimentare.) Prin alimentatie trebuie stabilit un echilibru intre aportul alimentar si consum. la cald reduce consumul de alimente.energetic (de furnizare a energiei). .vitamine.B1. la omul sanatos – il inhiba. Daca consumul de glucide este scazut. mananca sare.De ex. Glucidele reprezinta sursa energetica principala pentru sistemul nervos si muscular (1gr=4. din care zahararurile rafinate sa nu depaseasca ¼ din aport. . Copiii trebuie sa consume 300-500 gr.functional (de formare a unor substante ce indeplinesc niste functii ca: enzime. Necesarul minim este de 100 gr/24 ore.saruri minerale. ./zi.lipide. etc. De aici necesitatea stabilirii unei ratii alimentare care sa-i asigure performantele fizice si intelectuale.glucide. lipostatica si aminostatica ce ar participa le reglarea activitatii centrilor hipotalamici. longevitatea. In efortul fizic consumul creste pana la 500gr/zi. se consuma proteine ca sursa energetica. 47 . Principalela concluzie este ca scaderea depozitelor energetice activeaza centrul foamei. iar excesul de fainoase duce la scaderea Ca++ . . In mod normal trebuie sa reprezinte 60-65% din necesarul energetic adica 400 gr/24 ore.1 Cal). hormoni. Animalele pot alege alimentele in functie de substantele lipsa din organism. deci ar exista si o teorie termostatica a reglarii pe termen lung. adaptabilitate. .

al alaptarii 2-2. la varstnici – 1.9 gr/kgr/zi. In exces apare hipercolesterolemia si tendinta la arteroscleroza. substante cancerigene. Lipidele. paine integrala.2gr/kg/zi. Asigurarea tuturor componentilor alimentari in cantitati optime si in proportii optime. trebuie sa reprezinte 15-35% din necesarul energetic adica cca 1 gr/Kgr/24 ore. 48 . Vitaminele si mineralele sunt asigurate de alimentatia mixta obisnuita.apa metabolica – 300 ml. In perioada de crestere sunt necesare 2-3gr/kg/zi. influenteaza favorabil activitatea bacteriana. oboseala. Copiii trebuie sa consume 2-3 gr/kgr//zi. . Trebuie sa predomine in alimentatie acizii grasi nesaturati. Proteinele vegetale sunt incomplecte (de ex. Necesarul de fibre – 5-25gr/zi. In lipsa lipidelor din alimente apar: denutritia.5gr/kg/zi. Optimul fiziologic este de 1. fixeaza si elimina toxine. zeina din malai nu are lizina si triptofan). De asemenea este necesar aportul de factori lipotropi in lipsa carora are loc incarcarea grasa a ficatului.4 gr/kgr/24 ore sau de 12.din alimente – 700 ml. Persoanele in varsta – 0. . Ele retin apa. tulburari de termoreglare. Proteinele animale trebuie sa reprezinte 40-50% din aportul proteic deoarece aminoacizii esentiali se gasesc in proteinele animale. esentiali din uleiurile vegetale. micsorarea randamentului la efort fizic. din fructe. Necesarul de apa : 2000-2500 ml/24 ore provenind din: .apa exogena . legume.Oamenii in varsta e bine sa limiteze consumul la 200-300gr. chiar leziuni renale. din peste. Principalele criterii ale unei alimentatii rationale 1. La femei in timpul sarcinii. De asemenea proteinele de origine animala contin aminoacizii in proportii optime. Proteinele Minimul fiziologic este de 1gr/kgr/24 ore.6 – 0. cresc volumul materiilor fecale accelerand tranzitul.5% din necesarul energetic./zi. virusuri. In efort fizic intens sau in expunere la frig pana la 35% din necesarul energetic.1000-1500 ml. oprire in crestere.

acizilor grasi. pe seama glicolizei anaerobe (1-2 minute). 20% seara 9. 50% la pranz.secretie glandulara.000 Cal/mol.transport activ prin membranele celulare. c. degradarea oxidativa reface rezervele de ATP si CP. Spre deosebire de ATP. Asigurarea cu material fibros. (datoria de O2). 30% dimineata b. 7.2. 5. 8. Proprietatile organoleptice – conform obisnuintei Repartizarea pe 3-4 mese. activitatii. 10. METABOLISMUL ENERGETIC Organismul necesita energie pentru: .000 Calorii/mol in conditii fiziologice. Evitarea alimentelor nocive sau insalubre. aminoacizilor. . . Regimul sa fie variat. . Alimentatia sa fie adecvata varstei. CP nu poate ceda energie pentru procesele vitale ci furnizeaza energia pentru refacerea ATP.contractia musculara. 3.glicoliza anaeroba (2 moli ATP pe mol de glucoza). energia din ATP e suficienta timp de 1 secunda. starii fiziologice. In timpul transferului energetic de la ATP la sistemele functionale celulare 49 . In efort. In timpul formarii ATP 35% din energie se transforma in caldura. . O alta substanta ce furnizeaaza energie este creatin fosfatul (CP). Asigurarea unei bune stari de nutritie.conducere nervoasa. .Respectarea conditiilor fiziologice:ore fixe. In fiecare din cele 2 legaturi macroergice (legaturi fosfat) sunt depozitate 12. In cazul a 3 mese: a. care se formeaza prin: . 6. timp suficient. ambianta. legatura macroergica a acestuia contine 13.degradarea oxidativa a glucozei. Sa fie diversificata. Aceasta energie este furnizata de ATP. 4.procesele de sinteza. ATP se reface pe seama CP (cateva secunde).ordinea felurilor.

7. STH – creste consumul energetic cu 15-20%. • in hipotiroidie consumul energetic scade la 4060% 5. • dupa proteine – 30% si dureaza 3-12 ore 3. iar consumul energetic al organismului se exprima in calorii. Si in timpul acestei utilizari o mare parte se transforma in caldura (frecarea singelui de peretii vasului. Clima – consumul energetic este cu 10-20% scazut la tropice. 10. Singura exceptie o reprezinta lucrul mecanic efectuat de muschi. Din aceasta cauza se poate considera ca in repaos toata energia din alimente este transformata in caldura. 2. a ridica temperatura 1 gr. Efortul fizic – consumul energetic creste cu intensitatea efortului.se elibereaza o noua cantitate de caldura astfel incat cca 27% din energia din alimente este folosita de sistemele functionale celulare. Somnul – scade consumul energetic cu 10-15%. In repaos (in pat) un barbat de 70 kg consuma 1650 Cal/24 ore. Malnutritia prelungita – scade cu 20-30% consumul energetic. de apa cu 1 0 C. Varsta – consumul energetic scade cu varsta. Actiunea dinamica specifica – este cresterea consumului energetic dupa ingestii de alimente: • dupa glucide. 8. frecarea dintre structurile din muschi in timpul contractiei). 4. O persoana ce depune o activitate sedentara consuma 2000 – 2500 Cal/24 ore. Pentru compararea consumului energetic intre indivizi se determina metabolismul bazal = consumul energetic minim in conditii de veghe. Hormonii tiroidieni: • in hipertiroidie consumul energetic creste cu 50100%. Sistemul nervos simpatic prin Adrenalina si Noradrenalina stimuleaza activitatea celulara. Unitatea de masura – caloria – este cantitatea de caldura necesara pt. Hormonii masculini cresc consumul energetic cu 10-15%. Caloria mare sau kilocaloria este de 1000 ori mai mare. 6. alpinisti). Consumul maxim – de 6000 – 7000 Cal/24 ore (cosasi. 9. determinarea facandu-se in conditii bazale: 50 . lipide – de 4%. Factorii care influenteaza consumul energetic: 1.

alimentari. Ea variaza usor cu temperatura mediului si cu efortul fizic deoarece mecanismele de reglare nu sunt perfecte ( in efort intens poate ajunge la 38 grade. unde temperatura sq e de 400 C). repaos fizic 1-2 ore. . 51 . in mediu rece – 36 grade Celsius). la temperatura de confort.rata bazala a tuturor celulelor ( foarte ridicata in ficat. inanitie de proteine de 24 ore. Debitul sanguin prin plexul venos al pielii variaza intre 0 si 30%.efectul tiroxinei. Termoliza are loc la nivelul pielii prin procese fizice.6 mai putin). TERMOREGLAREA Temperatura orala este in medie 36. psihici.activitatea musculara. medicamentosi. .efectul tonusului simpatic. Termogeneza are loc prin mecanisme chimice: . se elimina factorii de excitare fizici. Tesutul adipos din hipoderm reprezinta un strat izolator termic. .5-37 grade ( in rect cu 0. Caldura produsa in organism e transferata pielii prin intermediul sangelui si se pierde spre aer sau alt mediu inconjurator (apa in cazul innotului).- inanitie de 12 ore. fiind cuprins intre +10% si -5%. conductibilitatea lui calorica fiind scazuta (i/3 din a altor tesuturi). Metabolismul bazal se exprima in functie de valoarea standard. Aceasta homeostazie termica (omul – animal homeoterm) se realizeaza printr-un echilibru intre productia de caldura ( termogeneza) si pierdere de caldura (termoliza). din debitul cardiac si este controlat de SNSimpatic care contracta arteriolele si anastomozele arterio-venoase. El permite mentinerea temoeraturii centrale constanta chiar daca temperatura pielii se apropie de cea a mediului extern. In acest fel se modifica si conducerea caldurii spre piele.

perspiratie insensibila. O persoana dezbracata intr-o camera la temperatura normala pierde prin iradiere 60% din caldura. are o valoare de cca 600ml/24 ore. Prin transpiratie se pierde Na+ . Apa de pe suprafata corpului provine din: . Perspitratia insensibila are loc prin difuziunea apei prin piele. 2. Evaporarea transpiratiei reprezinta singurul mijloc de pierdere a caldurii cand temperatura mediului egaleaza sau depaseste temperatura corpului. .58 Cal.Mecanismele fizice ale termolizei sunt: 1. Iradierea. 3. Conductia. care este transferata aerului mai rece crescand viteza de miscare a moleculelor din aer.transpiratie. O mica convectie are loc permanent pentru ca aerul cald se ridica. Un om dezbracat intr-o camera fara miscarea aerului pierde prin conductie 12% din caldura. Conductia Caldura e determinata de energia cinetica a miscarii moleculelor. Evaporarea Apa are o caldura latenta mare – la evaporarea 1 gr apa se pierd 0. Toate obiectele care nu sunt la 0 absolut emit aceste radiatii. Cand temperatura aerului o egaleaza pe cea a corpului pierderea de caldura inceteaza pana cand aerul este indepartat prin convectia curentilor de aer. 52 . Ea nu poate fi controlata. Vantul creste pierderea de caldura prin convectie. In apa pierderea de caldura prin conductie este mai mare deoarece apa are o caldura specifica mare deci absoarbe multa caldura si are o conductibilitate calorica mare. Evaporarea. Transpiratia este realizata de glandele sudoripare si este stimulata de simpaticul colinergic controlat de hipotalamusul anterior. Daca temperatura corpului este mai mare ca a mediului inconjurator. Moleculele cutanate prezinta continuu o miscare vibratorie. Iradierea este pierderea de caldura prin radiatii infrarosii (λ=520μm). corpul pierde o mai mare cantitate de caldura decat primeste de la obiectele din jur. prin ea se pierd 12-14 Cal/ora.

expusi unui mediu cald transpiratia e de 700 ml/ora. Eficienta hainelor scade daca ele se uda (transmiterea caldurii creste de 20 de ori). .scaderea producerii de caldura.intensificarea transpiratiei.vasodilatatia cutanata prin inhibarea centrului simpatic din hipotalamusul posterior. Dupa 1-6 saptamani creste la 2l/ora. In acest fel zona de izolare creste si actiunea curentilor de convectie scade.scaderea concentratiei Na+ din transpiratie prin secretie de aldosteron.transpiratia. Un costum obisnuit de haine reduce pierderea calorica la 50%. Se gasesc termoreceptori si in restul corpului mai ales in : maduva spinarii. rinichi. fiecare grad in plus determina cresterea transpiratiei ce indeparteaza de 10 ori rata bazala de producere a caldurii. Prin termode s-a demonstrat ca in hipotalamusul anterior. . la peste 37 grade Celsius. La neaclimatizati.Efectul hainelor Hainele opresc aerul in apropierea pielii si intre straturile de haine. pentru cald de 10 ori mai putini. Receptorii periferici transmit impulsurile hipotalamusului. Mecanismele efectoare au centrii in hipotalamusul posterior.Mecanisme de scadere a temperaturii: . in jurul venelor mari. Reglarea temperaturii Receptorii ce sesiseaza modificarile de temperatura sunt – centrali si periferici. De crestere a temperaturii: . . inima. viscere abdominale. Si aici predomina receptorii pentru rece. in aria preoptica se gasesc neuroni termodetectori sensibili la cresterea temperaturii sangelui si mai putini (cca /3) sensibili la scaderea temperaturii sangelui. 53 . 2. Frecventa PA in acesti termodetectori creste de 2-10 ori ca raspuns la cresterea respectiv scaderea temperaturii cu 10 grade Celsius. 1. In piele se gasesc mai ales receptori pentru rece. Aclimatizarea la caldura se face prin: . iar concentratia Na+ scade de la 15-30 gr/zi la 3-5 gr/zi.vasoconstrictie cutanata prin centrii SN Simpatic din hipotalamusul posterior. ceea ce poate creste transferul de caldura spre piele pana la de 8 ori.

Aceasta regiune e inhibata de centrul detector pentru cald din hipotalamusul anterior si e excitat de termoreceptorii pentru rece din piele si organele interne.termoreceptorii pentru cald scad valoarea punctului de referinta. Secretia hormonilor tiroidieni se intensifica doar dupa cateva saptamani necsare hipertrofiei glandei tiroide. Reglarea temperaturii corpului S-a constatat ca procesele de termogeneza si cele de termoliza incep de la o anumita temperatura numita punct de referinta. reactiile termolitice fiind declansate la o crestere mai mica a temperaturii hipotalamice. Cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni se realizeaza ca urmare a cresterii secretiei TRH.cresterea producerii de caldura prin : frison. tonus simpatic crescut.piloerectie – importanta la animale deoarece mentine un strat izolator de aer. . Stimulii de la receptorii periferici modifica punctul de referinta in sensul ca: .termoreceptorii pentru rece cresc valoarea lui adica o scadere mai mica a temperaturii hipotalamice initiaza raspunsul termogenetic.. Cand acesta depaseste nivelul critic apare frisonul (probabil prin mecanism oscilant de intindere a fusurilor neuromusculare. secretie de hormoni tiroidieni. Stimulul e transmis neuronilor motori si creste tonusul in muschii scheletici. la om in jur de 37. 54 . Ei sesizeaza temperatura hipotalamica si o traduce intr-un anumit ritm de elaborare a PA care corespunde unui anumit punct de referinta ce mentine temperatura corpului la o anumita valoare. . Hormonii tiroidieni cresc oxidarile celulare. Termodetectorii din hipotalamusul anterior au un ritm spontan de elaborare a PA ( activitate de pace maker). Excitarea simpatica creste rata metabolismului in parte ca rezultat al decuplarii fosforilarii oxidative direct proportionala cu cantitatea de grasime bruna (se gaseste la animal si la copil in regiunea interscapulara. nu si la adult).1 grade Celsius. Deci regiunea preoptica din hipotalamusul anterior integreaza stimulii de la receptorii periferici cu cei de la termodetectorii hipotalamici. In frison maxim producerea de caldura creste de 4-5 ori. Stimularea frisonului Centrul primar pentru frison e localizat in regiunea dorso-mediana a hipotalamulsului posterior.

Pirogenul creste punctul de referinta deci face ca temperatura corpului sa creasca. macrofagele tisulare sau de celulele Killer sunt digerate si se elibereaza interleukina I numita si pirogen care actioneaza asupra hipotalamusului anterior. deoarece bacteriile si toxinele fagocitate de de leucocite. . Aceasta se intampla cand temperatura mediului a ajuns la 34. Organismul reactioneaza prin instalarea frisonului. Tulburarile de reglare termica Febra apare in: . Substantele care produc febra se numesc pirogene. vasoconstrictie cutanata si temperatura creste pana la cea stabilita de noul punct de referinta.bacterii.afectiuni bacteriene. Ele actioneaza direct asupra centrilor hipotalamici sau prin interleukina I. Leziuni la nivelul hipotalamusului sau compresia hipotalasmului prin tumora determina si ele instalarea febrei. . La om este singurul mecanism eficient mai ales in regiunile reci.tumori cerebrale. iar cea de racire la senzatia de racire.toxine bacteriene.proteine straine.proteine proprii denaturate. In ariile corticale cu care acesti centrii au legatura este initiata activitatea termoreglatoare comportamentala. Ele sunt: . Hipertermia consta in cresterea temperaturii corpului in conditiile in care capacitatea organismului de a se apara de excesul de caldura este depasita. .Aceasta integrare determina marimea si sensul raspunsului hipotalamic care declanseaza mecanismele termogenetice si termolitice mentinand constanta temperatura corpului. . Cand temperatura corpului a ajuns la 41-42 grade Celsius se instaleaza socul caloric caracterizat prin: 55 . Controlul comportamental Incalzirea centrala (hipotalamica) duce la senzatia psihica de supraincalzire. Persoana ajusteaza corespunzator mediul pentru a reface confortul termic.5 grade Celsius si umiditatea este de 100%.

pierderea cunostintei. Apar hemoragii locale.delir.cresterea volumului de transpiratie. Scaderea temperaturii sub 26 de grade Celsius duce la pierderea capacitatii de reglare termica (scade rata termogenezei). . . Expunerea la frig duce la hipotermie Dupa 20-30 minute de imersie in apa inghetata. poate duce la gangrena. 56 . Se poate evita daca se aplica caldura extern.diminuarea pierderii de Na+ prin transpiratie si urinii sub actiunea aldosteronului a carui secretie creste. Poate fi mentinuta temperatura la 32 grade Celius cateva zile.ameteli. Aclimatizarea la cald se instaleaza dupa cateva saptamani de lucru la temperaturi si umiditate ridicata prin: . . ce pot fi letale.Se dezvolta somnolenta sau coma ce deprima activitate SNC. apoi se face racirea corpului prin aplicare de gheata (sau alte mijloace). Se administreaza un sedativ puternic (scade activitatea centrilor hipotalamici). Hipotermia artificiala se foloseste in interventii chirurgicale pe cord deoarece scade frecventa cardiaca si intensitatea proceselor metabolice permitand oprirea circulatiei pentru cateva minute.. chiar o saptamana.cresterea volumului plasmatic. cand temperatura centrala scade la 25 de grade Celsius se instaleaza moartea prin stop cardiac sau fibrilatie ventriculara. Scaderea locala a temperaturii produce degeraturi.dureri abdominale. leziuni celulare inclusiv in creier. . Daca in celule s-au format cristale de gheata afectarea e permanenta. .

57 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->