ANALIZA EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

CUPRINS
1.2.1. Analiza lichidităţii societăţii....................................................................................................................7 Lichidităţi/ Datorii curente....................................................................................................................................7 1.2.2. Analiza solvabilităţii................................................................................................................................9 1.2.3. Ratele îndatorării...................................................................................................................................12 1.2.4. Rata autonomiei financiare....................................................................................................................14

INTRODUCERE

În evoluţia societăţii, investiţiile au avut întotdeauna un rol primordial pentru satisfacerea cât mai cuprinzătoare a nevoilor de ordin material şi spiritual ale membrilor săi. De volumul invetiţiilor, de nivelul eficienţei, ca şi de rolul lor de moderator în permanentul decalaj dintre cerere şi ofertă a depins, de-a lungul timpului, evoluţia realizărilor economico-

financiare ale economiei oricărei ţări, condiţionând, astfel, standardul de viaţă şi perspectivele de progres ale societăţii umane. În orice epocă şi orice sistem economic, investiţiilor le-a revenit misiunea importantă de trecere cu succes de la prezent spre viitor. Dacă trecutul rămâne numai ca un factor de analiză şi de concluzionare comparativă a ceea ce s-a făcut bine sau rău, în schimb, prezentul şi viitorul se leagă organic,identificându-se cu aspiraţiile de mai bine ale omenirii. Investiţiile reprezintă principalul motor al dezvoltării unei entităţi economice sau al unei economii naţionale. Orice proiect de investiţii trebuie avut in vedere în amplul context al strategiei întreprinderii, strâns legat însa şi de condiţiile pieţei la un moment dat. Esenţial este faptul că orice investitor caută să realizeze fie un beneficiu economic fie unul de natura socială prin angajarea capitalului într-un anumit proiect de investiţii. Prin elaborarea prezentei lucrări, am avut în vedere realizarea următoarelor obiective principale: Prezentarea fondului principal de cunoştinţe ce constituie proiectul de investiţii; Reliefarea principalelor elemente ale unui proiect de investiţii; Punerea la dispoziţie a unui studiu de caz referitor laanaliza eficienţei unui proiect de investiţii. Lucrarea este structurtă în 3 capitole ce tratează problematica de bază a analizei eficienţei unui proiect de investiţii. In primul capitol este descrisă organizaţia în care s-a desfaşurat studiul: obiectul de activitate al firmei produsele realizate de societate realizările economice ale organizaţiei analiza echilibrului financiar În cel de-al doilea capitol este analizata eficienţa unui proiect de investiţii: familiarizarea cu conceptul de „investiţii” problematica generala a unui proiect de investiţii sursele de finanţare criterii şi metode de evaluare a unui proiect de investiţii studiul de caz la SC HELSAFE SRL În ultimul capitol sunt prezentate concluziile la care s-a ajuns în urma analizei eficienţei unui proiect de investiţii la SC HELSAFE SRL.

GALAŢI este cea mai importantă firmă românească cu capital privat care produce echipamente de lucru si protecţie. 1. în care lucrează circa 100 de angajaţi.L. . HELSAFE S.1 DATE INTRODUCTIVE S. HELSAFE S.R.C.C.L.CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ LA S.R.

Această societate are o experienţă de peste 20 de ani. 2004 . Modele 10 3 5 2 10 2 2000 .6 % Norvegia .4 % Italia 1. a avut următoarea evoluţie: • • • • • • nasturi.R.1.L.finalizarea cu succes al procesului de certificare si obţinerea certificatului de conformitate SRAC si al certificatului internaţional IQNet.L. 2007 . produsele sale înregistrând de-a lungul timpului succese atât în România cât şi în Germania.26 % . necesar pentru a personaliza echipamentele.R. GALAŢI.C.R. HELSAFE S. 2009 –extinderea şi modernizarea secţiei de la Tuluceşti cu 20 de maşini de cusut . modernizarea şi reutilitarea societăţii cu maşini de cusut nasturi. HELSAFE S. 2008 – deschiderea unui nou atelier la Galaţi. GALAŢI: Tip Produs Costum Salopetă Sorţ Sudor Haină Vătuită Costum Sablator Manuşă din piele Colaci Salvare Nr. România – 64% Germania . 2005 .începerea procedurii de implementare si certificare a Sistemului de Management al Calitaţii ISO 900 : 2000 .extinderea. Norvegia si Italia.C.deschiderea unui nou atelier de imprimat prin serigrafie. În perioada 1999-2008. întreprinderea S.C. GALAŢI a fost înfiinţată în 1989 şi s-a constituit ca societate cu raspundere limitată.L. Produsele realizate de S. Principalele pieţe de desfacere S. Firma are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de echipamente de lucru şi protecţie. HELSAFE S.

867.33 745.L.C. HELSAFE S.R.4772.33 1 Sursa: Contul de profit sau pierdere al S. GALAŢI în perioada 2007-2009 (RON) INDICATOR/AN Valoarea producţiei marfă Cifra de afaceri Profit brut 2007 638.L. HELSAFE S.55 2008 758.98 2009 768.C.176. GALAŢI pe anii 2007-2009 . GALAŢI 1.1 Evoluţia principalilor indicatori financiari ai S.105.395.7 9 629.02 30.95 842.C.R.090.546.341.L.832.R.Combinezon Bocanci Protecţie cu Bombeu 3 4 În ceea ce priveşte realizările economice la S. acestea sunt prezentate pe ultimii trei ani în următorul tabel: Tabelul nr.40 51. HELSAFE S.6 9 24.

7959 VALOAREA MEDIE PE INDUSTRIE 1. Indicatorii lichidităţii2 sunt redaţi în tabelul nr.2.R.1.L.2.8 0. Analiza lichidităţii societăţii Analiza lichidităţii societăţii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente (de exploatare) din active curente.C.R.8 0.057 2008 1.2 288. HELSAFE S. 1.R. Evoluţia indicatorilor economici la S. precum şi evaluarea riscului incapacităţii de plată.3738 0.1083 0.6148 0. GALAŢI în perioada 2007-2009 1.2: Tabelul nr. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.3975 0.2.L. HELSAFE S. GALAŢI pe anii 2007-2009 . cu diferite grade de lichiditate.56 2 Sursa: Calcule proprii pe baza bilanţurilor contabile ale S.9309 1.C.2 Evoluţia indicatorilor lichidităţii în perioada 2007-2009 MOD DE CALCUL INDICATORI Lichiditatea curentă Lichiditatea rapidă Lichiditatea imediată Active curente/Datorii curente (Active curente-stocuri)/Datorii curente Lichidităţi/ Datorii curente 2007 1.694.RON 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2008 2009 2010 Timp valoarea producţiei cifra de afaceri profit brut Fig.C. HELSAFE S.0725 2009 1.4049 0.L. 1.

72 297.694.565.99 Lr 2007 = 206.24-184.3738 Rata de lichiditatea rapidă exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti.56 Li 2007 = 206. Nivelul indicatorului atinge valoarea de 1.49.49 = 1.06 = 1.030.6148 Lr 2008 = 268.435.72 = 0.4049 Lr 2009 = 331.565.3975 Lc 2008 = 268.5% în 2009 faţă de anul 2008.93.94 = 0.1083 Lc 2009 = 331.56-161.0573 .3738 în 2009 de unde rezultă că firma poate face faţă plăţilor scadente pe termen scurt pe seama activelor uşor transformabile în lichidităţi.98 639.1 la 1.06 = 1.147.40 RON în 2008 la 263.72 297.565.084.24 = 1.467.188. cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an).98 639.008.147.58 RON în 2009.008.Lc 2007 = 206.8.382.9309 Rata de lichiditatea curentă compară ansamblul activelor circulante.030.846. 288.084.694. Din analiza evoluţiei ratei de lichiditate curentă se observă că în anul 2009 lichiditatea curentă creşte de la 1. În 2009 faţă de anul precedent rata lichidităţii rapide a crescut de 3 ori ca urmare a creşterii disponibilităţilor băneşti din casă şi conturi la bănci cu 125.89 = 0. 11. La această rată nivelul asiguratoriu este 2.533. Principalul motiv pentru această evoluţie este creşterea disponibilităţilor din casă şi conturi la bănci de la numai 19.Valoarea recomandată a acestui indicator este de 0.

În decursul celor 3 ani întreprinderea a înregistrat creşteri ale acestui indicator.030 . fie din prelevări obligatorii.2. Analiza solvabilităţii Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate. GALAŢI pe anii 2007-2009 . fie din operaţii curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii.L.98 263. suma obţinută ridicându-se la peste 210 mii de euro.40 Li 2008 = 268. 1. Indicatorii solvabilităţii 3 sunt calculaţi în tabelul nr.2. Indicatorii solvabilităţii 3 Sursa: Calcule proprii pe baza bilanţurilor contabile ale S.7959 Rata de lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitãţilor băneşti.3.3.2. HELSAFE S.R. nivelul lui depăşind în 2009 valoarea medie pe industrie ca urmare a creşterii disponibilităţilor din casă şi conturi în bănci prin vânzarea unui teren în suprafaţă de peste 4. Evoluţia indicatorilor lichidităţii 1. Tabelul nr.072 Li 2009 = 331.467.6 hectare în 2009.435.008.3.19.C. Pentru această rată se poate utiliza ca reper nivelul de 0. Evoluţia indicatorilor de lichiditate pe cei trei ani analizaţi este prezentată în figura nr.06 = 0.2: 2 1 0 2007 2008 2009 Ani lichiditate curentă lichiditate rapidă lichiditate imediată Fig.58 = 0.

29+220.98 Capital propriu 2009 =318.2090 2.101.800 0.068.454.93 Sp 2007 = 747.562.255.0725 0.49+2.315+318.43 = 782.87.31+278.025.07 = 3.61+7.555.829.24+3.541.6772 3.356.651 3 0.125.084.435.33 = 675.057 3 1.541.6513 782.99 Sp 2009 = 3.200.200.3741 Ratele Solvabilitatii Capital propriu 2007 = 198.800 .241 2008 0.429.29+198.817.435.561.740.561.41 = 0.INDICATORI Solvabilitate patrimonială Solvabilitate imediată Solvabilitate curentă MOD DE CALCUL Capitaluri proprii/ Total Pasiv (Disponibilităţi băneşti+ Plasamente)/ Obligaţii pe termen scurt (Disponibilităţi băneşti +Plasamente+ Creanţe)/ (Obligaţii pe termen scurt+ Împrumuturi pe termen scurt) 2007 0.7959 1.694.95 +25.6772 2009 0.56+260.025.98 Sp 2008= 855.65+639.147.99 675.02+288.31+2.31+278.92 = 0.93 Cpital propriu 2008 =258.101.541.93 = 0.329.95+297.

20 = 0.467. valoarea indicatorului în 2009 depăşeşte media pe industrie.40 = 0.846. Indicatorul solvabilităţii patrimoniale se apreciază ca fiind pozitiv pentru valori între 0.846.8 şi 1.56+115.7959 Solvabilitate imediată trebuie să aibă o valoare mai mare de 0.72 19. o situaţie optimă în ce priveşte solvabilitatea o reprezintă nivelul cuprins între 0.56 Si 2007 = 206.98 263.0725 Si 2009 = 331.263.030.565. Limita minimă este apreciată ca fiind 0.435.153.030.435.58 = 0.01 Sc 2007 = 206. Întreprinderea a înregistrat o creştere a indicatorului peste medie.40+89.115.3.58+191.6148 Sc 2008 = 268.40 RON în 2008 la .3 în 2007 şi 2008.008.Solvabilitate patrimonială exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea creditelor pe termen mediu şi lung. ceea ce înseamnă că acesta poate face faţă obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate şi din operaţiile curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii.3.4049 Sc 2009 = 331.98 3.3738 Solvabilitate curentă este de regulă subunitară.06 = 0. ca urmare a creşterii obligaţiilor pe termen scurt prin contractarea unui credit bancar. 11.467.008.565. aceasta fiind peste media pe industrie.435.6. Firma a înregistrat o evoluţie crescătoare a ratei.06 = 1. Deşi întreprinderea înregistrează valori mai mici de 0. ca urmare a creşterii disponibilităţilor din casă şi conturi la bănci de la numai 19.72 = 0. 11.0573 Si 2008 = 268.4 şi 0.296.72 19.

3: 1.3. HELSAFE S.2 0 2006 2007 2008 Ani solvabilitate patrimonială solvabilitate imediată solvabilitate curentă Fig.339.C. ceea ce înseamnă că întreprinderea are capacitatea să-şi onoreze obligaţiile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi.4 1.364. GALAŢI pe anii 2007-2009 .263.4 Rî 2007 = 10. Ele dau o imagine asupra capacităţii întreprinderii de a depăşi dificultăţile care ar putea apărea datorită unei eventuale neîncrederi din partea furnizorilor de fonduri.0966 INDUSTRIE 0.2 1 0.57+1.58 RON în 2009. aşa cum rezultă şi din figura nr. ca urmare a vânzării unui teren în suprafaţă de peste 4.3208 2009 0.2.L.52 26 2.34 2.6 hectare în 2009.4. Evoluţia indicatorilor îndatorării în perioada 2007-2009 VALOAREA MEDIE PE INDICATORI Rata îndatorării Rata de acoperie a dobânzilor MOD DE CALCUL Datorii totale/Total activ (Profit brut+ Cheltuieli cu dobânzile)/ Cheltuieli cu dobânzile 206.08 = 0. Ratele îndatorării Ratele îndatorării arată măsura în care creditele sunt utilizate pentru finanţare.28 2007 0.66 2.6 0.8 0.4. 1. Evoluţia indicatorilor solvabilităţii 1.3285 2008 0.3285 4 Sursa: Calcul propriu pe baza bilanţului şi conturilor de profit sau pierdere a S.4 0.467. Indicatorii îndatorării 4 sunt calculaţi în următorul tabel: Tabelul nr.R.

31+1.680.571 = 2.059. 2.352 3.841. sub media industrială. firma înregistrând în 2009 un profit brut de 17 ori mai mare decât cel înregistrat în 2008.017.63 = 26 Rata de acoperie a dobânzilor exprimă măsura în care veniturile pot scădea fără să apară probleme financiare pentru firmă.555.023.554.3208 Rî 2009 = 39.0966 Rata îndatorării pentru a fi considerată optimă trebuie să ia valori mai mici de 0.483. creştere datorată de reevaluarea unor terenuri.66. Întreprinderea a înregistrat o rată a îndatorării cu o evoluţie descendentă în cei trei ani analizaţi.560.34 = 0.023.67+2.593+1. Analiştii recomandă ca valoarea indicatorului să nu scadă sub 2. ca urmare a creşterii activelor imobilizate de la 8. Din analiza ratei de acoperire a dobânzilor se observă că întreprinderea are capacitatea de a-şi acoperi cheltuielile cu dobânzile pe seama profitului brut ce se degajă din derularea activităţii.04 Rî 2008 = 11.18 = 0.571 = 2. Nivelul acestui indicator arată că întreprinderea are puţine datorii pe termen lung.352 Rd 2007 = 1. dar şi faptul că ea face apel adesea la sprijinul băncilor.77 3.994.980.08+554.69 RON în 2009.232.027.52 51.994.63 Rd 2009 = 2.255+18.477.413.2.310.039.63 RON în 2008 la 33. Evoluţia acestor date este prezentată în figura următoare: .34 Rd 2008 = 1.

2. rata trebuie să ia valori mai mari de 0.8334 0. Rata autonomiei financiare Rata autonomiei financiare reprezintă „un indicator global referitor la autonomia financiară a firmei în ansamblul finanţării sale”. Rata autonomiei financiare RATA AUTONOMIEI ANI 2007 2008 2009 CAPITAL PROPRIU 675.561.L. Societatea înregistrează în perioada analizată o evoluţie a ratei autonomiei financiare ascendentă datorită creşterii capitalului propriu ca urmare a reevaluării unor terenuri.265.28 RON în 2008.5.10 782.255. Din acestă evoluţie rezultă că întreprinderea are posibilitatea de a-şi rambursa datoriile pe termen lung pe seama capitalurilor proprii.443.85 3.73 885.9829 Pentru a fi considerată optimă.30 25 20 15 10 5 0 2007 2008 2009 Ani rata îndatorării rata de acoperire a dobânzilor Fig.5. GALAŢI pe anii 2007-2009 .8839 0.98 3.1. HELSAFE S.314.5. rezervele din reevaluare ajungând în anul 2009 la 2.99 CAPITAL PERMANENT 809.R.99 RON faţă de 278.83 FINANCIARE 0.200. Ea exprimă gradul de finanţare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii şi se determină cu relaţia: Raf= Capital propriu/ Capital permanent Rata autonomiei financiare pe cei trei ani analizaţi este calculată5 în tabelul următor: Tabelul nr.029.255.025.4. Evoluţia indicatorilor îndatorării 1.C. CAPITOLUL 2 5 Sursa: Contul de profit sau pierdere al S.435.

achiziţii de utilaj care necesită montaj. investiţii in curs de realizare. în speranţa obţinerii. 2) După destinaţia obiectivelor de investiţii cunoaştem: 3) După stadiul de executare. o cheltuiala care reprezintă. a vieţii sociale sub toate aspectele sale. destinate a rămâne constant sub aceeasi forma. PRIVIND ANALIZA EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII 2. Investiţiile se pot clasifica după următoarele criterii: 1) După destinaţia cheltuielilor distingem: investiţii directe. şi care. NOTIUNI ŞI DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTIŢIILE Prin investiţii inţelegem asamblul resurselor (materiale. achiziţii de utilaj care nu necesită montaj.STUDIUL CAZ LA S. respectiv. Sub aspect financiar. economii. HELSAFE S. lucrări de construcţii – montaj.1. distingem: . pentru asigurarea obţinerii într-un anumit viitor a efectelor scontate.L. achiziţionate sau create în întreprindere. în viitor. Sub aspect economic. se asigură rambursarea tuturor acestor cheltuieli. a unor efecte economice (venituri. umane. investiţii neproductive. de timp şi informaţionale) destinate creşterii capacităţii de producţie a societăţii.bunuri mobile sau imobile. în fapt . în suma totala. se dinting: 4) După structura lor tehnologică. pe o perioada de timp de exploatare raţională. financiare. când. investiţii conexe.C.R. investiţiile cuprind toate consumurile de resurse care se fac în prezent. investiţii colaterale. investiţii terminate. prin amortizare. investiţia nu poate fi altceva decât o imoblizare de fonduri. corporale sau necorporale. investiţiile trebuie privite ca nişte cheltuieli de resurse menite să conducă la realizarea unor venituri. investiţii restante. sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse. Sub aspect contabil. încasări) asalonate în timp. investiţii productive.

un rol important îl are alegerea strategiei de urmat în finalizarea acesteia. intruirea personalului pentru obiective noi investiţii corporale. cheltuieli efectuate pentru studii şi cercetări geologice. Asemenea etape importante sunt: strategia investiţională. cu precizarea exactă a surselor de finanţare şi a cuantumului fiecarei surse în suma totală Agentul economic are de ales dintr-o serie de surse pentru atragerea de fonduri: surse proprii prin autofinanţare. precum şi din sfera activităţilor social-culturale. Această metodă permite o finantare mai usoară a achiziţionării de maşini şiutilaje necesare desfăşurării procesului de producţie. presupune mai multe etape principale care. În realizarea unei investiţii.- lucrări de explorări geologice în care cuprind lucrările pentru prospecţiuni. surse atrase din exteriorul ţarii. 5) După natura investiţiilor. în succesiunea lor. . Desfăşurarea procesului investiţional şi susţinerea lui în toată perioada de execuţie şi de exploatare a lucrărilor. investiţii financiare. există: 2. asigura materializarea eficeientă a întregii acţiuni de investire. Primul element ce se urmăreşte a fi fundamnetat este finanţarea investiţiei. Pentru aceasta se realizeaza prognoze care sa definească modalitatea în care domeniul unde se vor materializa investiţiile va evalua în perioada următoare. modernă de finantare a dezvoltării de noi capacităţi de producţie este „metoda leasing” care presupune un lanţ de trei agenţi economici între care se stabilesc raporturi juridice specifice. alocaţii de labugetul de stat. alte cheltuieli privind proiectarea. surse atrase de pe piaţa de capital. conţinutul procesului investiţional.2 SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR Investiţiile joacă un rol primordial în dezvolatrea cantitativă şi calitativă a activităţilor din sfera producţiei de bunuri şi a serviciilor. investiţii necorporale. Ca o modalitate noua. creditare .

Cu privire la indicatorii de evaluare şi analaiză a aeficienţei economice a investiţiilor. ceea ce inseamna că. numărul de personal din procesul investiţional. Realaţia de principiu privind determinarea eficientei economice este : R E= C sau E= C R În investiţii trebuie să se urmarească tendinţa către E = R/C→max. valoarea lucrărilor de construcţii-montaj. aceştia. atât individual cât şi în cadrul unor activităţi economice. Din punct de vedere al efortului investiţional.2.3 EFICIENŢA ECONOMICĂ Eficienţa economica este o noţiune cu caracter complex şi cu un rol important în evolutia societăţii umane prin faptul că mobilul ei permanent a fost şi rămâne. obţinerea unor rezultate favorabile în activitatea desfăşurată de către oameni. deşi se includ în indicatorii de eficienţă economică în general. 2) din punct de vedere al posibilităţilor analizei eficienţei economice a investiţiilor (indicatori de bază ainvestiţiei) . ei au totuşi denumiri specifice şi se pot clasifica din următoarele puncte de vedere: 1) din punct de vedere al conţinutului lor general (indicatori generali). Necesitatea utilizării unui număr adecvat de indicatori de eficienţă ce se obţin prin calcule si prelucrări ale informţiilor incluse în documentaţie constituie premisa obiectivă şi necesară deoarece un număr apreciabil de factori pot influenţa activitatea productivă a obiectivului investit. pentru orice unitate de efect (consum) trebuie să se depună cea mai mică cantitate de efort. în mod constant. distingem eforturi care se referă la: valoarea investiţiei. numărul şi valoarea utilajelor de acelaşi fel.

b) Costul producţiei reprezintă valoarea consumului de resurse materiale si umane încorporate în producţia realizată la nivel maxim. Q = q•p Q – capacitatea de producţie maximă q – cantitatea de producţie fizică a unui anumit sortiment p – pretul de productie al sortimentului Capacitatea de producţie are importantă pentru invetitor deoarece este cea care dă o primă orientare privind necesarul de fonduri ce trebuie imobilizate. Q Valoarea productiei W= Ns q = Nr. Pentru determinarea ei. nivelul de calificare profesională. pe o anumită perioadă de timp. ţinând seama de următorii indicatori : a) Capacitatea de producţie reprezintă indicatorul care ne arată volumul maxim al producţiei ce poate fi realizat într-o perioadă de timp anumită(oră. lună. respectiv cantitatea sau valoarea unor produse realizate de fiecare salariat într-o unitate de timp sau într-o perioadă de timp stabilită spre afi luată in calcul. în obiectivul învestit. deoarece la baza calcului său stau utilajele de bază ce realizează sortimentele. zi. iar în funcţie de volumul ce trebuie produs şi timpul de funcţionare se stabileşte coeficientul de schimburi de lucru. taxe). condiţiile de tehnologie sortimentală. inclusiv alte cheltuieli baneşti (impozite. Ţinându-se sema detoti parametyrii tehnologici se alcatuieste o listă de salariaţi pe specialităţi se alcătuieste o listă de salariaţi pe specialităţi şi nivel de calificare. cantitatea produsă .Indicatorii generali sunt cei care dau posibilitatea formarii unei păreri generale asupra modalităţii de creare a eficienţei economice. an) în condiţii de functionare normală autilajelor şi instalaţiilor productive şi de folosire a resurselor materiale şi umane în mod raţional într-un coeficient de schimburi determinat de natura procesului tehnologic. c) Forţa de muncă este indicatorul care trebuie determinat chiar din faza de proiectare. trimestru. d) Productivitatea muncii este indicatorul care de termină capacitatea productivă a fiecărui salariat. nu se utlizează o formulă deoarece ea este rezultatul însumării tuturor cheltuielilor cu resursele materiale şi umane.numarul de oameni salariaţi care trebuie să deservească fiecare loc de muncă din fazele tehnologice. de salariaţi Cantitatea produsă W= F1 = Timpul necesar pt.

constituie un factor important în sporirea capitalului fix. prin rata profitului. care arată capacitatea obiectivului de investiţii de a aduce profit. P r= C • 1000 r – rata rentabilităţii P – profitulobţinut C – cheltuielie de producţie necesare Exemplificam prin tabelul de mai jos cu date concrete. deoarece dintre variantele nanalizate.R. în general. se alege cea care prezintă rata rentabilităţii optime.q Cantitatea produsului W= Ns = Numărul de salariaţi Ns Numarul de salariaţi W= q = Cantitatea produsului e) Profitul reprezintă acelindicator care redă venitul net ce trebuie realizat ca urmare a desfăşurării unei activităţi de investitii. Profitul.L.: Tabelul nr.6. modul de calcul al indicatorilor generali ale societaţii S.C. respectiv. f) Rata rentabilitătii este indicatorul care răspunde celmai frecvent la modalitatea de luare a deciziilor de investiţii. HELSAFE S. deoarece elpoate fi investit pentru dezvoltarea şi. El este reprezentat. Indicatori generali . modernizarea capacitaţilor de producţie. ca element component al acumulării de capital.

42 3) Rata rentabilitţii: .19 758546.42 768176.19 974.42 970.95 W2009 = 78 = 9848.32 1) Capacitatea de productie: Q2007 = 14180 • 45 = 638100 Q2008 = 16856 • 45 = 758520 Q2009 = 17071 • 45 = 768195 2) Productivitatea muncii: 638090.68 2008 758520 12040.42 1084.79 W2007 = 41 = 15563.INDICATOR/AN Capacitatea de productie Productivitatea muncii Rata rentabilităţii 2007 638100 15563.22 2009 768195 9848.33 W2008 = 63 = 12040.

72 r2009 = 652950.38 708008. It = Id+Icol+Icon+Y+Iimob+Fm+T+Mc It – volumul capitalului investit Id. activ şi pasiv. întregul efort investitional este transformat în capital fix.61 • 1000 = 970.valoarea inestiţiilor directe Icol.32 Indicatorii de bază a investiţiei sunt proprii activităţii de investiţii spre deosebire de cei generali care pot fi comuni si oricăror altor activităţi economice.valoarea investiţiilor colaterale Icon – valoarea investitiilor conexe în aval Y – valoarea terenului achiziţionat sau închiriat Iimob – valoarea compensărilor pierderilor provenite din imobilizări de resurse Fm – valoarea cheltuielilor efectuate cupregatirea. a) Volumul de capital investit este indicatorul care reprezintă efortul economic total pentru proiectarea şi realizarea unui obiectiv de investitii. potrivit proiectului.17 625888.22 • 1000 = 974.528647 r2007 = 542377.40 • 1000 = 1084. respectiv perioada în care. c) Durata de funcţionare a obiectivului proiectat este indicatorul cel mai important pentru orice investitor având în vedere ca reprexzintă timpul de funcţionare al . instalaţii Mc – valoarea mijloacelor circulante b) Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii proiectate reprezintă indicatorul care stabileşte perioada în care are loc execuţia lucrarilor proiectate.68 r2008 = 644764. calificarea şi specializarea fortei de muncă T – taxe vamalepentru import utilaje.

până la scoaterea sa definitivă din exploatare. facând posibilă comparabilitatea între beneficiulobtinut după realizarea obiectivului şi efortul investiţional depus.obiectivului. Ph E= It E – coeficientul de eficienţă economică Ph – profitul anual al investitiei It – efortul total investiţional al investiţiei f) Randamentul economic al investitiei este un indicator cu un grad de mare cuprindere. It Si = Q It.valoarea totală a investiţiilor Q – valoarea totala a producţiei e) Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor este un indicator calculat ca raport între profitul total obtinut în urma execuţiei investiţiei şi valoarea totală a capitalului investit în obiectiv. Pt R= It R – randamentul economic Pt – profitultotal realizat pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului .după ce a fost pus în funcţiune. d) Investiţia specifică (Si) este indicatorul care creează posibilitatea pentru investitor de a stabili o corelţie între efortul investiţional depus şi efectul economic obtinut pentru varianta „i” de proiect analizată.

şi anume: ..L.C. El se încadrează în categoria investiţiilor de extindere.586. experienţă în managementul producţiei echipamentelor de lucru şi protecţie. . . întreprinderea reuşind să creeze un parteneriat cu aceştia care contribuie la obţinerea unor condiţii de aprovizionare favorabile în ceea ce priveşte calitatea.C.R.40 EUR. HELSAFE S.4. nr. Valoarea totală a proiectului de investiţie propus este de 121. existenţa unor legături tradiţionale cu furnizorii de utilaje şi materii prime.R. închirierea unei hale de producţie situată în apropierea sediului operaţional al întreprinderii din localitatea Tuluceşti. Această oportunitate rezultă din concluziile desprinse de managerii S.7 . Furnizorii utilajelor sunt furnizorii tradiţionali. Implementarea acestuia necesită următoarele operaţiuni: achiziţia a două noi utilaje. Proiectul constă în realizarea unei linii de producţie de veste de lucru si salvare având ca rezultat mărirea capacităţii de producţie instalată şi diversificarea producţiei. Vesta de lucru şi salvare rezultat în urma acestui proiect este prezent pe piaţă doar întro măsură extrem de mică.1. Alte avantaje care facilitează abordarea proiectului de investiţie respectiv sunt următoarele: cunoaşterea tehnologiei de fabricaţie. HELSAFE S.2. fapt care oferă societăţii comerciale oportunitatea de a fi primii care îl promovează. Utilajele necesare şi furnizorii acestora sunt prezentaţi în tab. ANALIZA EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII 2.nu există în România nici un producător de veste de lucru si salvare . în urma analizei ofertei de vestă de lucru şi salvare existente pe acest segment de piaţă. achiziţia unui soft de proiectare şi prezentare a vestei de lucru şi salvare.calitatea proastă a vestei de lucru si salvare provenit din export. Prezentarea proiectului de investiţii la S.4.L. termenul de livrare şi preţurile.

Investiţii în activitatea de exploatare 3.2.520 81542.Tabelul nr. Construcţia sau renovarea clădirilor Subtotal 1 2.40 77.5 Cheltuieli de transport 4.3 Utilităţi 4. nr.000 200 880 240 1. aceasta realizându-se lunar. Imobilizări necorporale 2.40 Cheltuielile implicate de realizarea proiectului sunt evidenţiate în tab. 7 Lista achiziţiilor efectuate Obiectul investiţiei Maşină de cusut 2 ace PANONIA Maşină de cusut triploc 2 ace Soft specializat Cost total Buc 1 1 1 Cost achiziţie (EUR) 44. 9. Cheltuieli cu promovarea produselor 4.5 Salarii personal 4.520 4. Alte cheltuieli implicate 4. Echipamente 1. întreprinderea va apela în continuare la furnizorii tradiţionali. Materiale consumabile şi alte achiziţii 4. Periodicitatea aprovizionării cu materii prime va fi aceeaşi ca cea din anii anteriori. Principalii furnizori şi ponderile deţinute de aceştia în total aprovizionări sunt prezentaţi în tab.40 Principala materie primă utilizată în vederea realizării vestei de lucru şi salvare este relon edi 150p.nr.4 Chirii hală 4.1.022.40 32.662.6 Alte cheltuieli Subtotal 5 Costuri totale implicate de realizarea proiectului Valoare cheltuieli 77.586.4. 8.760 480 260 624 8.1 Necesarul suplimentar de fond de rulment Subtotal 4 4.044 121. Tabelul nr.600 3. În vederea procurării acestuia şi a celorlaltor accesorii necesare.022.40 4. Imobilizări corporale 1.520 32.360 4.1 Cheltuieli cu calificarea personalului 4. .2.000 32.8 Costurile totale ale proiectului(EUR) 1.1 Soft de proiectare şi prezentare a vestei de lucru şi salvare Subtotal 2 3.

R. S.R. S.L. S.368 0.328 12.R.144 10.C ESADALE S. 9 Materii prime utilizate şi furnizori Materii prime Furnizori Pondere (valoric) în total aprovizionări Relon edi 150 p Ata cusut Chinga 40 Banda reflectorizanta 25 Fluiere Placa pee S.12 0.L.L.L. (%) 49% 2% 3% 18% 17% 11% 2. OPIMIA S.10 Calculul costului cu materia primă pe unitate de produs Material Relon edi 150 p Ata cusut Chinga 40 Banda reflectorizanta 25 Fluiere Placa pee U.36 Cost/mobilă(E UR) 114.R. S.C.C. ESADALE S. Tabelul nr.40 40 14.40 3.2.C.C TEWTEX S.Tabelul nr.L.08 0.24 6 6.432 17.R. LAMAZAS.624 .C. ESADALE S.R.L S. Estimarea costurilor totale de exploatare: 1) Estimarea costurilor cu materia primă: Estimarea costurilor cu materia primă s-a realizat pe baza necesarului de materii prime şi materiale aferent unei veste de lucru şi salvare şi a costului estimat.M.368 Consum/vestă 22.4.20 1 1.624 3.832 4. ml buc ml ml buc mp Preţ/um(EUR) 4.

800 24.840 22.080 Cheltuieli lunare 800 400 2.248 2) Estimarea costurilor salariale: Estimarea costurilor cu salariile s-a realizat pe baza necesarului de personal estimat pentru proiect şi a salariilor aferente acestora.000 960 2.4.3.600 4.000 80 Cheltuieli anuale 9.306 27.Total 160.12 Alte cheltuieli (EUR) Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu utilităţile Chirii Cheltuieli de transport Cheltuieli cu promovarea produselor Alte cheltuieli de exploatare 1. Finanţarea proiectului de investiţie . Tabelul nr.672 3) Alte cheltuieli: Tabelul nr.11 Cheltuieli salariale(EUR) Categoria de salariat Croitor Proiectanţi Şoferi Muncitori necalificaţi Contabil Lucrători comerciali Total salarii lunare Total salarii anuale Salarii lunare(EUR) 266 160 128 976 80 696 2.

40 EUR (1 + 0.183.nr. 08)4 0.62%) ar trebui acoperită din surse externe. Rambursarea creditului şi achitarea dobânzilor se realizează prin intermediul unor plăţi anuale egale(anuităţi).586. întreprinderea poate asigura finanţarea unui procent de 72.757. Diferenţa(27.09 Dobânda 258.09 9.40 euro ( 1 + 0.12 Eşalonarea plăţilor anuale în contul creditului(EUR) Perioada Anuitate (ani) 1 2 3 4 9. n = durata creditului (în ani).048. întreprinderea îşi propune obţinerea unui credit bancar în valută.772.394.23 Credit nerambursat la sfârşitul anului 25.931.86 Rata 7.426. pe o perioadă de 4 ani.772. 12. 08 A = 32. 08) 4 −1 A= 9.40 = 32.09 EUR Defalcarea anuităţilor pe dobânzi şi rate de rambursare este prezentată în tab.09 9.377. Valoarea împrumutului bancar(Î) deţine un procent de 27.09 723.772. Din costul total al proiectului care se ridică la 121.09 9.048. rd = rata anuală a dobânzii. Tabelul nr.38%.69 1.39 8.Având în vedere faptul că sursele proprii nu sunt suficiente în vederea finanţării proiectului de investiţie prezentat este necesară apelarea la un împrumut.62% din costul total al proiectului: Î = 0. Valoarea anuităţii se calculează cu ajutorul factorului de recuperare a capitalului: A=Î ( 1 + rd ) (1 + rd )n rd n −1 Unde: A= anuitatea.772.224 9.182.232 0 .366.366.21296*121.20 2. Rata dobânzii este de 6%.40 EUR.99 9.623 17. Î = împrumutul bancar. În acest sens.77 7.586.772.014.

promovarea produselor.586.000 8. .4. 13 Calculul cash-flow-ului iniţial(EUR) Elemente ale cash-flow-ului iniţial Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor corporale Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilor necorporale Variaţia NFR Alte cheltuieli implicate Total 77. 15. prin utilizarea următoarei formule: CFprevt = PNprevt+At+Dt ± ∆NFRt PNprevt= profitul net previzionat pentru anul t.520 32. efectuarea unor cheltuieli cu calificarea personalului. De asemenea.40 Calculul acestor cash-flow-uri s-a realizat pornind de la profitul net din exploatare previzionat. obţinerea softului necesar exploatării acestora.4. At = amortizarea estimată pentru anul t. valoarea totală a acestuia se ridică la 121.2.022. Elementele componente ale cash-flow-ului iniţial al proiectului de investiţie sunt prezentate în tab.40 EUR. Estimarea cash-flow-urilor Implementarea proiectului de investiţie prezentat necesită achiziţii de echipamente. Tabelul nr.586. închirierea şi amenajarea halei destinate desfăşurării procesului de producţie.40 4. se solicită capital în vederea acoperirii necesarului suplimentar de fond de rulment implicat de noua activitate. nr. După cum de observă.044 121.

400 199.40 29.56 4.394.04 2010 230.915. Tab.40 29.90 32.36 4.976.96 2.16 24.45 26.760.417.267. 15 Calculul cash-flow-urilor pe baza profiturilor nete previzionate(EUR) Elemente 2009 2010 2011 2012 2013 .658.96 1.639.56 4.760.96 24.64 Calculul cash-flow-urilor pornind de la profitul net estimat a fi degajat de proiectul investiţional este reflectat în tab. ∆NFRt= variaţia estimată a fondului de rulment pentru anul t.400 197.04 2012 230.566.04 2011 230.589. nr.222.29 27.738.59 31.Dt= dobânzi estimate pentru anul t.132.400 197.639.132. Calculul profitului net este prezentat în tab.36 5.400 199.64 2013 230.267. şi de cheltuielile financiare cu dobânzile implicate de finanţarea parţială a proiectului prin credit bancar.118.400 199.267.758. 15. 14.808.60 28.39 32.94 23. 14 Calculul profitului net (EUR) Elemente Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Profit din exploatare Dobânzi Profit brut Impozit pe profit(16%) Profit net 31.980.41 31. nr. nr.36 32. Estimarea profitului net aferent noii investiţii s-a realizat pornindu-se de la previziunile efectuate în privinţa veniturilor şi cheltuielilor din exploatare.639.106.543.36 724 31.459. Tabelul nr.132.96 2.06 2009 230. de asemenea.36 5. ţinându-se cont.014.

2 0 2. IP.2 20.40 43.911.6 0 17.285.014.8 15.385.911.22 16.1 8 Cash-flow-ul final (valoarea reziduală) Avându-se în vedere faptul că utilajele achiziţionate se amortizează în intervalul de 5 ani.40 43.86 0 16.9 9 19.404.2 0 1.551. de 32.20 17.20 2.911. Evaluarea proiectului de investiţie pe baza criteriilor VAN.201.159.60 43.000 EUR. 2. Indicele de Profitabilitate(IP).80 0 724 42. Formula de calcul a VAN este următoarea: VAN = −I + n ∑ (1 + r ) t =1 CFt t + V rez (1 + r ) n I = costul investiţiei.4.Valoarea Actualizată Netă(VAN) exprimă surplusul de câştig generat de proiectul în care s-a investit.7 42.5.589. RIR Evaluarea proiectului de investiţie considerat s-a realizat pe baza următoarelor criterii: Valoarea Actualizată Netă(VAN).937. Termenul de Recuperare Actualizat(TRA).477.821.719.394.722. valoarea reziduală a proiectului de investiţie poate fi limitată la valoarea NFR-ului care poate fi dezinvestit. TRA. .4 0 16. surplus care rezultă după recuperarea capitalului avansat şi remunerarea acestuia prin intermediul ratei de rentabilitate solicitate.404.Profit net previzionat (PNprevt) Amortizare(At) Dobânzi(Dt) ΔNFRt Cash-flow previzionat (5=1+2+3-4) 16.20 0 15. 1. Rata Internă de Rentabilitate(RIR).

expresia VAN devine următoarea: VAN = .028 35. formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea: I= n ∑ (1 + RIR) + (1 + RIR ) t =1 t CFt V rez n RIR = rata de internă de rentabilitate degajată de proiect.CFt = cash-flow-ul aferent anului t.586.40 = 1.772.110 3. Rata internă de rentabilitate(RIR) Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care determină egalitatea între valoarea actualizată a cash-flow-rilor estimate aferente duratei de exploatare a investiţiei şi valoarea costurilor implicate de proiectul respectiv.92 IP = 121.92 EUR = 47.186.20 36.772. următoarea: n ∑ (1 + r ) + (1 + r ) IP = t =1 t CFt Vrez n I Înlocuind datele în formula indicelui de profitabilitate. Indicele de Profitabilitate (IP) exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de lichidităţi obţinută pe unitate monetară de capital investit.40 = (1+RIR) + (1+RIR)2 + (1+RIR) 3 + (1+RIR) 4 + .52 EUR 2.680 121. Vre= valoarea reziduală. Deci.586. r= rata de actualizare În cazul exemplului prezentat.127.40 EUR +168. În cazul proiectului de investiţie analizat RIR-ul este soluţia următoarei ecuaţii: 36.586.121.220 36. deci. se obţine: 168. Formula de calcul al IP este.

evoluţia eficienţei şi poziţia în mediul din care face parte.4 % este superioară limitei minime acceptată de investitori(10. CAPITOLUL 3 CONCLUZII Programele de investiţii trebuie sa aibă la bază. din compararea lor obiectivă. . aceasta constituind de fapt fundamentarea luării deciziei de investiţii.000 + (1+RIR) 5 = 18. ideea că investiţiile sunt mijloace prin care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termenlung. Analiza şi evaluarea proiectelor de investiţii se realizează conform unei metodologii bine stabilite. Comparând valoarea investiţiei cu cea a cash-flow-urilor anuale actualizate.186. Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate de 18. O condiţie fără de care nu se poate vorbi de luarea deciziei de investiţie o constituie însă existenţa unui număr cât mai mare de variante de proiect. care supune proiecteleunei analize multmaiprofunde.51 EUR şi cea supraunitară a indicelui de profitabilitate de 1.4% 4.35. Oprimă şi indispensabilă etapă în evaluarea proiectelor de investiţii poate fi considerată selectarea variantelor de proiect elaborate. se observă că întreprinderea îşi recuperează capitalul avansat în circa 4 ani şi 9 luni. o constituie anlaiza şi evaluarea propriu-zisă.51 %). mult mai complexă. oentru ca. luni) necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi actualizate degajate de aceasta. sa se poată trage concluziile cele mai convingătoare privind evoluţia obiectivului şi rezultatele obţinute în perioada exploatării sale. Valoarea pozitivă semnificativă a VAN de 47.110 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat se dovedeşte a fi rentabil.564+32. O a doua etapă. Termenul de Recuperare Actualizat (TRA) Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp (exprimată în ani.

2007  Aurel Işfănescu. Edit. BIBLIOGRAFIA  Atanasiu Pop. potrivit calculelor efectuate. FRM. 2007  Maricica Stoica. Economică. Buc. 2008 . Economică. IAS”. "Proiectarea obiectivelor de investiţii". "Managementul investiţiilor". Edit.financiară” . Buc. Edit.“Ghid practic de analiă economico . Buc. Intelcredo. Edit. Tribuna Economică. Concluzia care se desprinde este aceea că. “Contabilitate financiară”. Buc. 2006  Maricica Stoica. Buc.Termenul de recuperare actualizat al investiţiei evidenţiază faptul că recuperarea valorii acesteia pe baza cash-flow-urilor actualizate se realizează într-un interval de 4 ani şi 9 luni. 2008  Elena Doval.“Investitii”. fiind justificată implementarea lui. proiectul de investiţie este rentabil.