Consiliul Fiscal Raport anual

7 Aprilie 2011

Sumar
1. Evoluţii macroeconomice în anul 2010

2. Politica fiscal-bugetară în anul 2010
3. Poziţia fiscală structurală 4. Sustenabilitatea finanțelor publice - provocări

5. Anul 2011 – Perspective şi riscuri

1. Evoluţii macroeconomice în anul 2010

8 0.6 0.5 1.3 0.3 0.9 1.6 1.1 0.1 1.7 2.6 1.0 1.7 0.2 -0.2 1.3 0 0.6 0.9 0.9 0.9 0.4 0.3 0.3 1.2 0.5 0.3 0.9 0.Revenirea economica intarziata in Romania T1 2010 SUA Japonia Canada Zona Euro Germania Franta Italia Spania Marea Britanie Slovacia Cehia Ungaria Polonia Romania Bulgaria Estonia Letonia Lituania 0.9 0.9 0.7 -0.8 -0.3 0.7 0.3 0.3 -0.3 0.3 1.5 1.4 0.9 0.2 T4 2010 0.3 0.4 0.7 0.8 0.5 0.3 Crestere Scadere Stagnare .4 0.0 T3 2010 0.5 0.1 0.4 T2 2010 0.7 1.4 0.5 1.4 0.3 0.7 0.7 0.7 0.7 1.2 1.3 1.4 0.2 0.6 0.0 2.3 -0.1 0.

PIB-ul si consumul privat se afla la niveluri inferioare celor de dinaintea declansarii crizei in toate economiile est europene Nivelul consumului în Tr. calcule Consiliul Fiscal . IV 2010 faţă de maximul pre-criză (max pre-criza =100)  Contractie mai mica decat cea anticipata a produsului intern brut în 2010 (-1.9 la sută) Sursa: Eurostat. IV 2010 faţă de maximul pre-criză (max pre-criza =100)  Romania este depasita doar de catre tarile baltice in ceea ce priveste contractiile PIB si a consumului privat  Acest lucru reflecta amplitudinea dezechilibrelor macroeconomice acumulate înainte de criză Sursa: Eurostat.3 la sută faţă de -1.Nivelul PIB în Tr. calcule Consiliul Fiscal  Cu exceptia Poloniei.

IV 2010 faţă de maximul pre-criză (max pre-criza =100)  România a avut cea mai bună performanta in ceea ce priveste exporturile. calcule Consiliul Fiscal . depasind substantial nivelul maxim atins anterior crizei economice Sursa: Eurostat. IV 2010 faţă de maximul pre-criză (max pre-criza =100)  Investiţiile rămân departe de nivelul precriză  Majorarea exporturilor a contribuit la reluarea creşterii economice Nivelul exporturilor în Tr.Nivelul investitiilor în Tr.

Politica fiscal-bugetară în anul 2010  Evaluarea obiectivelor. ţintelor şi indicatorilor bugetari  Politica salarială în sectorul bugetar  Absorbţia fondurilor europene .2.

1 7.2 20.5%) .0 200.6 Venituri fiscale Contribuţii asigurări Fonduri UE Cheltuieli Totale.6 92.2%)  Diminuari succesive ale veniturilor prognozate din contribuţii sociale (-4.0 49. deficitul bugetar ar fi depasit 9% din PIB la finele anului  Implementarea pachetului de consolidare fiscală a permis respectarea țintei de deficit bugetar cu o marjă confortabilă de 0.5 200.4 -33.4 -31.9 183.4 181.8 168.0 19.3%) şi accize (+11.7 9.5%) au fost principalii factori care au generat creşterea în ansamblu a veniturilor bugetare.3% din PIB  Veniturile din TVA (+14. impozitul pe venit şi salarii (-3.7 46.3% la inceputul anului.9%).9% → ținta de deficit bugetar a fost revizuită de la 5.  Veniturile aferente impozitelor directe au continuat trendul descendent: impozit pe profit (-4.3 Sursa: Ministerul Finantelor Publice  Revizuiri succesive ale proiectiilor de crestere economica – de la +1.2 8.9 la 6.8 165.4 166. ulterior -1.6 93.0 180.8% din PIB  In lipsa pachetului de consolidare fiscală.5%.0 45.6 -34.9 90.6 45. la +0.6 19.7 180.8 7.Evaluarea obiectivelor. din care: Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Deficit bugetar 94. ţintelor şi indicatorilor bugetari Tabelul 2: Evoluţia principalelor agregate bugetare pe parcursul anului 2010 Program Prima A doua Execuţie 2010 iniţial rectificare rectificare Venituri Totale 168.4 201.6 19.5 -34.9 201.

2010 Asistenta sociala 2010 (mld lei) Investitii 2010 (mld lei)  Diferenţe sistematice între cheltuielile planificate şi cele realizate  Cheltuielile cu bunuri şi servicii erau prevazute a scădea cu 10% faţă de nivelul anului 2009.Evolutia cheltuielilor BGC . pentru achitarea arieratelor din sectorul bugetar Bunuri si servicii 2010 (mld lei) Cheltuieli personal 2010 (mld lei)  Subevaluare cheltuielilor socială sistematică a cu asistenţa  Reducerea cheltuielilor de investiţii pe parcursul execuţiei bugetare  Depăşire a fondului de salarii programat in rectificarea din noiembrie .2%. acestea s-au majorat cu 5.

5 miliarde lei alocati prin Fondul de Rezerva Bugetara in anul 2010.9 miliarde lei 900 milioane lei 660 milioane lei *Calcule Consiliul Fiscal pe baza hotararilor de Guvern publicate in Monitorul Oficial al Romaniei .Fondul de rezerva bugetara*  2. prin 56 Hotarari de Guvern 38 doar in luna decembrie  Administratia Centrala: Pentru plata arieratelor:  Administratia Locala: 1.

salariul mediu din sectorul public a fost mai mare decât în sectorul privat  In luna decembrie 2010. din care 29.000). Salariul mediu brut in sectorul public si privat Sursa: Ministerul Finantelor Publice.000 de persoane în cadrul învăţământului preuniversitar.  Declin puternic al numărului de angajaţi în sectorul de sănătate (aproximativ 33. salariul mediu brut în sectorul public a scăzut sub media de 2.26 milioane angajaţi) între sfârşitul anului 2008 şi decembrie 2010  50 la sută din reducerile de personal la nivelul autoritatilor locale (aproximativ 76.Politica salarială în sectorul bugetar Evolutia numarului de personal in sectorul bugetar  Numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 132.000)  Până în 2010. INS .000 (la 1.013 lei din sectorul privat.

Institutii autofinantate. Buget de stat.053 61.207 -55.948 -76. desi o parte dintre acestea au fost transferate in subordonare locala pe parcursul anului 2010.210 31.132 209.955 Decembrie 2010 1.001 176.594 -44.934 -29. din care: Ministerul Administratiei si Internelor Decembrie 2008 1.952 310.266.995 338.757 694.477 264.716 13. din care: Unitati sanitare Unităţi de învăţământ superior de stat 3. .238 260. din care: Invatamant preuniversitar Autoritati executive locale 79.475 -46.558 64.762 332.822 Diferente -132.131 -32.727 146.638 68. Administratie centrala 1. Institutii finantate din bugetele asigurarilor sociale Sursa: Ministerul Finantelor Publice B.273 68.273 -4.550 639.229 45.506 1.722 334.912 626.533 147.095 52.194 867 Ministerul Apararii 1 Publice Ministerul Finanţelor Ministerul Justitiei Restul ministerelor 2.210 15.530 703.666 33.828 303.635 134 -6.832 304.136 79. am inclus unitatile sanitare in integralitate in cadrul administratiei centrale.188 -456 -2. Administratie locala.Politica salarială în sectorul bugetar Evoluția posturilor ocupate pe ordonatori de credite Total posturi ocupate A.398.382 1 Pentru comparabilitate.495 -3.

9% 5.2 Competitivitate 2.8 Resurse Umane 3.6 47.9% 4.4% 2.175.2% 1. prefin 14.5 266.7% 1.2 0. Prefin Ramb UE din care: Dezvoltare regionala 3.1 6.3 Transport 4.Absorbţia fondurilor europene Situatia absorbtiei fondurilor structurale pe programe operationale Total alocari Plati decembrie 2010 2007-2013 Total.0% 9.2 7.2 52.2 416.726 554.5 Mediu 4.0% 5.3% 8.5%  Cu o rata a absorbţiei de doar 8.2 106.6 Dezvoltarea capacitatii 208 10.3 144.0 47.1 administrative Asistenta tehnica 170 9.9 381.0 1.4% 4.6% 2.4 173.8% 13.6% 4.8 Total 19.6% din alocari.2 4.1% 1.211 1.7% 1.9% 7.554 251.512 318.3 1.476 464. România risca sa piarda accesul la fonduri importante  PO Transport este cel mai puţin performant program operaţional (1% absorbtie) .8 479.5 Sursa: Autoritatea de Coordonare a Instrumentelor Structurale Rata absorbtie Absorbtie excl.655.565 47.

4% 12.65 10.917 1. rata de contractare fiind de 42%.0% 20.9 Rata Absorbtie Total alocari/capita Euro 2. faţă de 16% în anul 2009 .9 19.692 Total plati/capita Euro 700 26.917 2.7 3.7 1.Absorbţia fondurilor europene Absorbtia fondurilor structurale – comparatie cu alte state membre UE Total alocari 2007-2013 Mld Euro Estonia 3.6% 908 916 93 79  Rata medie de absorbţie după patru ani de la aderare este mult sub media ţărilor din regiune (8.5 Plati decembrie 2010 Mld Euro 0.7 1.3 29.3 26.567 556 391 318 Bulgaria Romania Sursa: Comisia Europeana 6.6 67.3 13.2% 8. se poate constata o îmbunătăţire a procesului de contractare a fondurilor structurale şi de coeziune.6% faţă de 17%)  In anul 2010.0% Letonia Polonia Cehia 4.2 0.4% 1.

9 3.8 3.2 -8.1 -2.1 -8.7 -3.2 7.3 -5.8 .6 -2.6 -0.4 -4.3 -1.1 0.1 -7.7 0.6 -4.5 -1.8 -0.9 -1.8 10.4 2.1 0.7 -5.5 -2.8 -5.9 -0.1 2.0 -3.75 puncte procentuale de PIB în perioada 2009-2012 Evoluția soldului structural si a impulsului fiscal 2005-2012 2005 2006 2007 2008 2009 2010e 2011e 2012e Exces/Deficit de cerere Sold bugetar (ESA95) Sold bugetar primar Sold structural Impuls fiscal Impuls fiscal primar 3.3.0 -8.1 -2.efort mediu anual de ajustare a deficitului structural de aproximativ 1. Poziţia fiscală structurală Impulsul fiscal si pozitia ciclica a economiei  Prociclicitatea politicii fiscal bugetare în perioada precriză a epuizat spaţiul fiscal necesar pentru stimularea economiei în perioada de recesiune  Pentru a atinge un nivel al deficitului de 3% din PIB în 2012 .6 -2.6 -1.9 -3.2 -4.1 -2.3 -0.5 8.6 -7.8 -4.2 -1.9 -2.3 -2.4 -6.6 -5.2 0.5 -2.6 -0.

4. Sustenabilitatea finantelor publice-provocari  Principala provocare a politicii fiscal-bugetare în România este aceea de a reduce deficitul bugetar structural concomitent cu crearea de spaţiu fiscal pentru cheltuieli publice de investiţii şi cu asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice pe termen lung din perspectiva procesului inevitabil de îmbătrânire a populaţiei. Riscuri:  Slaba colectare a veniturilor bugetare (inclusiv evaziunea fiscală ridicată)  Eficienţa redusă a cheltuirii banilor publici  Deficitul cronic al sistemului public de pensii  Situatia financiara a companiilor de stat  Acumularea de arierate catre sectorul privat .

Consolidarea fiscala – necesara din perspectiva echitatii intergenerationale Traiectoria de consolidare fiscala necesara in cazul Romaniei este printre cele mai ambitioase din tarile UE Costul îmbătrânirii populaţiei evaluat la 8.5% din PIB în anul 2060 relativ la anul 2010 plaseaza Romania in randul tarilor cu risc ridicat din punct de vedere al sustenabilitatii .

comparaţii internaţionale  La nivelul anului 2009 România avea cea mai mică pondere in PIB a veniturilor bugetare.4 . cu 11. 2009) 60 55 50 45 40 35 30 44.0 44.5 32.Colectarea taxelor în România . ESA 95.6 pp sub media europeană Veniturile bugetare (% din PIB.

Impozitul pe venitul persoanelor fizice  Rata implicita = impozite directe plătite de populaţie/ salariile brute din conturile naţionale  Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala  Pozitia a treia intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii .

Impozitul pe profit  Rata implicita = impozite directe plătite de intreprinderi/ excedent brut din exploatare din conturile nationale  Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala  Pozitia a treia intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii .

Consiliul Fiscal .Taxa pe valoarea adaugata  Rata implicita = venituri din TVA/ consum privat  Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala  Pozitia a saptea intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii  Scadere substanţiala în România comparativ cu perioada anterioară crizei economice Sursa: Comisia Europeană. Eurostat. MFP.

Bulgaria a ajuns să colecteze circa 92% din obligaţia totală de plată a TVA. Bulgaria  In 2008. calcule CF Gap-ul de TVA* Romania vs. relativ la TVA totală datorată.Gap-ul de colectare TVA Gap-ul de TVA in UE (date 2006)  Gap TVA = raportul dintre TVA datorată şi neplătită la buget şi obligaţia totală de TVA de plată la buget  TVA-ul necolectat cel mai ridicat. România colecta sub 65% din obligaţiile de plată la TVA .  În 2009. se regăseşte în România Sursa:Raportul Reckon 2009. conform estimărilor Consiliului Fiscal pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică. în timp ce România colecta doar 67%. Comisia Europeană.

MFP.Contributii sociale  Rata implicita = contributii sociale incasate/ salariile brute din conturile naţionale  Indicele de eficienta al taxarii = rata implicita/rata legala  Ultima pozitie intre tarile est europene in ceea ce priveste indicele de eficienta a taxarii  Scadere substanţiala în România in 2010 comparativ cu 2009 Sursa: Comisia europeană. Eurostat. Consiliul Fiscal .

0 4.6 0.0 4.0 2.0 2.0 8.0 1.3 1.3 0.0 33.1 9.9 .2 34.8 4.Nivelul cotelor de contributii sociale in noile state membre UE Contribuții sociale Angajator Angajat Pensii Total Angajator Angajat Șomaj Total Angajator Asigurări de Angajat sănătate Total Angajator Angajat Altele Total Angajator Angajat Total Total SK 14.0 8.3 RO 20.5 33.4 2.5 CZ 21.0 6.0 3.3 11.1 1.0 2.5 31.5 24.5 13.0 14.4 3.0 10.0 1.4 0.9 16.8 19.8 12.5 44.0 40.5 2.2 13.4 PL 9.2 8.4 48.9 4.0 9.2 9.4 LT 23.0 0.5 1.1 9.1 0.0 4.0 30.4 27.4 1.2 5.2 LV 24.4 1.1 0.2 4.5 48.0 7.2 7.2 16.2 0.4 14.0 9.1 SI 8.0 1.2 BG 8.0 3.8 10.7 1.1 0.0 18.1 16.0 9.0 18.0 10.1 EE 1.7 3.5 0.1 38.3 3.5 10.6 HU 24.6 34.6 35.0 26.0 4.5 6.0 4.0 6.5 28.0 45.7 37.0 4.8 37.0 9.5 2.5 0.9 7.1 22.8 9.9 15.9 16.4 13.0 5.1 3.9 14.8 3.1 6.0 1.1 28.7 22.1 0.6 0.4 2.7 31.5 1.5 0.

Evaziune fiscala ridicata Evoluția indicelui de eficienta a colectarii taxelor si a ponderii muncii „la negru” .

107 4.207 66. impozit pe venit si CAS Milioane RON 2004 2005 Evaziunea fiscala din munca "la 9.0% 3.3% 14.9% 0.0% 2008 4.7% 0.8% 1.626 41.692 16.0% 3.7% 0.548 5.117 2007 19.3% 1.032 11.158 informal (populatie) Total evaziune fiscala la IV.6% 7.951 3.5% 2005 3.8% 3.572 83.6% 2006 14.259 11.0% 0.441 10.940 sociale (CAS) Frauda la TVA 7.358 contributii la asigurarile 7.4% 4.9% 19.0% 20.5% 0.666 100.328 19.277 14.8% 2. CAS si TVA Valoarea adaugata bruta in economia neobservata 2004 3.885 2.984 24.8% 0.044 4.814 47.0% 3.684 Evaziune fiscala in sectorul 1.9% 3.3% 3.8% Sursa: Calcule Consiliul Fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica .063 2008 22.155 2006 4.0% 9.3% 3.7% 8.298 negru": impozit pe venit (IV) 1.3% 0.8% 1.0% 9.6% 1.147 8.849 economia neobservata % din PIB Evaziunea fiscala din munca "la negru": impozit pe venit (IV) contributii la asigurarile sociale (CAS) Frauda la TVA Evaziune fiscala in sectorul informal (populatie) Total evaziune fiscala la IV.9% 3.767 18.817 19.055 5.2% 2007 4.3% 1.8% 9. CAS si 17.238 16.9% 10.5% 4.901 3.741 2009 21.Evaziune fiscala ridicata Evolutia evaziuni fiscale la TVA.4% 16.310 97.1% 3.919 16.956 45.247 4.511 2.437 2.6% 2009 4.140 TVA Valoarea adaugata bruta in 35.062 46.1% 19.1% 19.819 34.

Cheltuielile publice – structură. eficienta şi sustenabilitate Ponderea cheltuielilor sociale in total venituri incasate la buget in tarile din UE27 Sursa: Eurostat. date 2009 .

Raportul de dependenţă contributori/beneficiari este cel mai nefavorabil din Uniunea Europeană Sursa: Eurostat. Comisia Europeană .

Cheltuieli de capital ridicate. 2010 . eficienţă redusă Sursa: Eurostat  Ultima pozitie in UE in ceea ce priveste indicele calitatii infrastructurii Sursa: World Competitiveness Report.

1 Valoarea adaugata (RON mld) 40 10.9 Sursa: Calcule Consiliul Fiscal pe baza bilanturilor contabile depuse la MFP  La finele anului 2009. contribuţia companiilor de stat la cifra de afaceri totală era de doar 6%.9 6.1 Numar de angajati 363.0 Arierate (RON mld) 23 27. eficienţă şi impact bugetar Ponderea companiilor de stat in total economie Indicator 2009 Companii de stat Valoare % din total economie Numar de companii de stat 722 0. .Companiile de stat – arierate.011 8.4 Cifra de afaceri (RON mld) 49. în timp ce plăţile restante acumulate de acestea reprezentau 27.1% din totalul de arierate înregistrat la nivelul întregii economii.

9 3.5 20.companii private și alți creditori Către entități cu capital de stat .0 18.9 12.2 2.0 2006 5.8 1.0 0.Evoluția arieratelor celor 154 de companii de stat monitorizate (mld Ron)  Crestere constanta a stocul de arierate ale intreprinderilor de stat monitorizate pana la nivelul de 4.1 10.9 2007 2008 2009 2010 Către bănci.2% din PIB la finele lui 2010.2 9.0 21.0 3.9 15.7 0.4 13.1 4.1 10.3 2.4 6.1 0.  Cea mai mare rata de crestere se intregistreaza la nivelul platilor catre companii private si banci  Impact asupra BGC .9 7.0 8.8 5.privarea de venituri datorate  Acumularea de arierate catre sectorul privat genereaza probleme de lichiditate si franeaza revenirea economica 25.5 3.0 4.

1 3.1 3.0 1.6 0.1 0.8 1.8 3.8 0.1 1.2 0.Primele 10 companii de stat clasate din punct de vedere al plăţilor restante însumează aproximativ 73% din totalul arieratelor companiilor de stat Cauze  Bugetele întreprinderilor publice sunt deseori aprobate fără ca autorităţile să se asigure că întreprinderea va fi capabilă să îşi plătească obligaţiile bugetare  Prevederi legislative care favorizează lipsa de disciplină financiară  Stergeri de datorii: 6 miliarde lei între 2006 şi 2010 Evoluția arieratelor companiilor de stat (Mld RON) Total arierate companii de stat Arierate primele 150 de companii de stat Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" S.7 1.5 5.2 0.0 0.0 0. Compania Nationala a Huilei SA Termoelectrica SA Oltchim SA CNADR SN de Transport Feroviar de Marfuri SN de Transport Feroviar de Calatori SC Electrocentrale Bucuresti Electrificare CFR Societatea Nationala a Carbunelui SA 2006 15.1 0.A.3 3.1 1.5 1.5 1.5 2.0 10.6 0.5 0.6 0.4 0.5 0.5 1.3 .0 2007 14.1 2009 23.8 8.7 0.1 0.2 0.2 4.9 0.2 4.4 0.8 1.1 0.5 0.5 2010 24.9 12.9 21.3 0.4 2008 16.4 0.1 1.7 0.2 2.6 3.0 3.1 18.

respectiv 18% din cifra de afaceri produsă la nivelul companiilor de stat sunt aferente unor companii aflate de facto în insolvenţă (au capitaluri proprii negative). depreciere si amortizare si cifra de afaceri.  Pierderile semnificative acumulate in sectorul companiilor de stat au potentialul de a afecta negativ soldul BGC in viitor prin includerea in sfera de cuprindere a sectorului public conform ESA95 .Distributia celor 722 de companii cu capital majoritar de stat in functie de solvabilitate si de capacitatea de a genera cash-flow-uri pozitive Solvabilitate =Raport intre capitalurile proprii si active totale la finalul primului semestru 2010 Capacitatea de a genera cash-flow-uri pozitive = raport intre profitul inainte de taxe.  Aceste companii concentrează circa 67% din totalul arieratelor companiilor de stat  Beneficiază de circa 37% din subvenţiile totale acordate acestora si produc peste 66% din pierderile companiilor de stat. cumulate pe perioada 20052010S1  Aproximativ 28% din numărul de angajaţi.  Chiar şi companiile de stat care au solvabilitate pozitivă beneficiază de subvenţii mari (circa 63% din subvenţiile totale acordate companiilor de stat) care îmbunătăţesc artificial situaţia lor financiară şi o parte semnificativă a lor au cash-flow-uri negative care le erodează solvabilitatea.

.

ale caror plati restante au avut o tendinţa constantă de creştere până în trimestrul III al anului.3 1.7 14.2 110.1 1.2 61.9 925.515.4 910.0 Trim II 2010 733.8 1.0 492.123.2 1.6 .0 757.9 1.0 1.1 1.762.7 638.0 Trim III 2010 267.6 125.0 1.578.035.7 1.847.Arieratele bugetului general consolidat  Ratarea sistematica a tintelor de reducere a stocului de arierate  Plăţile restante la nivelul bugetului de stat s-au diminuat ca urmare a eforturilor autorităţilor  Continuă să existe presiuni la nivelul bugetelor locale.003.270.9 810 705.7 480 646.090.6 910 668.0 1. Evolutia trimestriala a arieratelor bugetului general consolidat in anul 2010 Trim IV 2009 Buget de stat Bugete locale Bugete asigurari sociale Total Tinta FMI Depasire Sursa: Ministerul Finantelor Publice Trim I 2010 664.126.9 Trim IV 2010 57.0 159.

5.4% în anul 2011 şi la 3% în 2012 poate fi realizată.8%.4% din PIB în acest an şi la 3% din PIB în 2012 sunt deja în vigoare  Deficitul bugetar după primele două luni de 2.  Există un consens în rândul analiştilor care coincide de altfel în mare parte şi cu aşteptările Comisiei Europene şi ale FMI ca activitatea economică a atins probabil punctul de minim în 2010 şi în 2011 se va înregistra în România o revenire graduală a economiei Cadrul Fiscal Bugetar  Cea mai mare parte a măsurilor menite să asigure reducerea deficitului BGC la 4. însă este strict condiţionată de menţinerea sub control a cheltuielilor bugetare şi de absenţa unor măsuri discreţionare de politica fiscală care să afecteze semnificativ veniturile bugetare . cauzele principale fiind legate de creşterea preţului petrolului şi a altor materii prime.1 pp mai ridicată decât cea din prognoza de toamnă  Presiunile inflaţioniste au început să crească recent atât în ţările dezvoltate cât şi în cele emergente.43% PIB si 37% din ţinta convenită cu FMI pentru trimestrul I) indică înscrierea pe o traiectorie compatibilă cu atingerea ţintei anuale de deficit Reducerea deficitului bugetar la 4.34 miliarde lei (0. Anul 2011 – Perspective Cadrul Macroeconomic  Pentru economia UE. Comisia Europeană prognozează o creştere economică de 1. cu 0.

cu efecte negative asupra intrărilor de capital în România.Riscuri la adresa traiectoriei de consolidare fiscala Riscuri externe Posibila recrudescenţă a crizei datoriei suverane în ţările periferice ale zonei Euro Riscuri interne Scaderea angajamentului politic pentru procesul de consolidare fiscală. O perfomanță economică mai slabă a economiilor vestice care se poate translata într-o perfomanță mai slabă a exporturilor româneşti Eventuale derapaje de la o politică fiscalbugetara strictă (cum ar fi reversarea unor măsuri de austeritate implementate deja) Un nivel mai ridicat al inflatiei in 2011 poate conduce la presiuni suplimentare pe partea cheltuielilor sociale . în anticiparea alegerilor programate pentru 2012 Aversiunea la risc la nivelul pieţelor financiare internaţionale ar putea creşte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful