CAIETUL TABEREI YOGHINE DE VACANÞÃ COSTINEªTI 2000

1

tehnoredactare computerizatã: GABRIELA POPA colaboratori: CARMEN BOTEZATU, VALI BOTEZATU

Editura SHAMBALA ISBN 973-99661-3-6
2

Cum putem dialoga,
în intimitatea fiinþei
noastre,
cu

DUMNEZEU

3

4 .

fiecare dintre noi poate comunica într-un mod tainic. În cele ce urmeazã. fie cã ºtim. atât în literatura creºtinã. cât ºi în cea yoghinã. În aceastã direcþie existã. lui Dumnezeu. fie cã nu vrem este un continuu dialog tãcut ºi. „rugãciunea” universului. pe care aceºtia le trãiau atunci când. în care noi îi vorbim lui Dumnezeu Tatãl. ci la o conversaþie tainicã. Aici noi nu ne referim doar la un banal monolog interior ºi imaginar. iar prin acest proces. în speranþa obþinerii unui ajutor divin. fie cã nu ºtim. s-a adresat lui Dumnezeu. efectiv. vorbeau în mod lãuntric cu Tatãl Ceresc. de fapt. cu Dumnezeu Tatãl. vom arãta cum trebuie sã 5 . sfinþi ºi profeþi.INTRODUCERE Dialogul tainic al omului cu Dumnezeu ar trebui sã fie o realitate vie ºi incontestabilã. cel mai adesea. clipã de clipã. iar El. aproape toate creaturile îi oferã. Fiecare fiinþã umanã a primit de la Dumnezeu Tatãl posibilitatea de a comunica cu El. ne rãspunde. în momentele cele mai dificile ale vieþii sale. al vieþii. fie cã vrem. realã ºi vie. inconºtient cu Dumnezeu. în intimitatea fiinþei noastre. În lumina acestor exemple intuim cã. În ultimã instanþã. putem spune cã întreaga noastrã existenþã. Fãrã îndoialã cã aproape fiecare om. nenumãrate mãrturii cu privire la stãrile extatice ale unor mari înþelepþi. cel mai adesea nebãnuit. pur ºi simplu.

îi vei preda Tu oare în mâinile mele?’ Iar atunci Domnul Dumnezeu i-a rãspuns: ‘Ridicã-te. care sã fie în stare sã judece drept tot ceea ce þine de poporul Tãu ºi sã fie întotdeauna capabilã sã deosebeascã binele de rãu’. îþi voi dãrui ºi ceea ce nu Mi-ai cerut. dacã avem în vedere ºi credem cu tãrie cã Dumnezeu Tatãl este omniprezent. 6 . iar Eu îi voi preda în mâinile tale’” (Cronici. într-un mod lucid ºi conºtient ºi.realizãm acest apel plin de fervoare cãtre Tatãl Ceresc. în timpul nopþii ºi i-a spus: ‘Cere-Mi ce vrei. ªi atunci Dumnezeu i-a spus: “Întrucât doar aceasta este ceea ce-Mi ceri. ºi Eu îþi voi da’. la urma urmei. Iar Solomon i-a rãspuns: ‘. în timpul vieþii tale. ci Îmi ceri un perfect discernãmânt pentru a înfãptui o justiþie cât mai dreaptã. vom învãþa ce putem face pentru a-L îndupleca pe Dumnezeu Tatãl sã ne rãspundã. de asemenea.. În plus. dialogând cu El chiar ºi asupra unor subiecte cu un caracter mai puþin spiritual (la un moment dat): “David L-a consultat pe Dumnezeu.10). glorie ºi bogãþii. ªi. Pentru aceasta.. astfel încât. 14. La rândul lui.. ºi nu-Mi ceri pentru tine viaþã lungã. 5-13): “Domnul Dumnezeu i-a apãrut atunci în vis lui Solomon. este absolut necesar sã avem o încredere deplinã ºi profundã cã acest proces tainic de comunicare este perfect posibil ºi cã nouã personal ne este complet accesibil. omniscient ºi ATOTPUTERNIC? Toate Scripturile din lume abundã în descrieri ale unor asemenea dialoguri care au avut loc cândva între Dumnezeu Tatãl ºi om. nu va mai fi nici un împãrat ca tine’”. iatã. nici bogãþii. în primul rând. spunându-I: ‘Trebuie sã mã ridic împotriva filistenilor. Acordã-i servitorului Tãu o inimã plinã de discernãmânt.. voi face pentru tine ceea ce Mi-ai cerut.. Unul dintre cele mai frumoase ºi mai grãitoare episoade de acest gen este relatat în Biblie (1 Regi 3.. Îþi voi dãrui o inimã mereu înþeleaptã ºi plinã de discernãmânt. de ce ne-am putea cumva îndoi de aceasta. David a avut numeroase conversaþii cu Tatãl Ceresc. nici moartea duºmanilor tãi.

este sugeratã de urmãtorul sfat. Prin urmare.IUBIREA FRENETICà ESTE FORÞA ESENÞIALà CARE ÎL POATE ÎNDUPLECA PE DUMNEZEU TATÃL Sà RÃSPUNDà APELURILOR NOASTRE SINCERE Omul obiºnuit se roagã la Dumnezeu numai cu mintea. cu toate cã el ar trebui sã o facã cu toatã ardoarea inimii sale. Dumnezeu ºi inima voastrã sã devinã atunci UNA. Tocmai de aceea. în acest caz. Profunda simbiozã inefabilã care se stabileºte atunci între inima omului ºi Dumnezeu. raportul nostru fundamental ºi intim cu Dumnezeu Tatãl trebuie sã fie. preponderent mentale. întru totul ºi în mod natural îndreptãþiþi sã-i cerem un rãspuns 7 . iar Dumnezeu va înghiþi inima voastrã. întocmai cum vorbim propriului nostru tatã sau propriei noastre mame. lipsite de forþa trãirii emoþionale înãlþãtoare. ca ºi cum El ar fi fiinþa atotputernicã cea mai apropiatã nouã ºi atunci noi trebuie sã-I vorbim plini de dragoste ºi fãrã rezerve. totdeauna. astfel încât. pe care un maestru spiritual îl oferea discipolilor sãi: „Strigaþi cu iubire. acela al unei iubiri totale. Asemenea rugãciuni. ” Mai presus decât în orice formã de relaþie care s-ar putea stabili între douã fiinþe umane. noi suntem. în inimã numele lui Dumnezeu. copleºitã de o iubire profundã ºi curatã de Dumnezeu. cu adevãrat. neîncetat. MINUNEA unui rãspuns divin. Spiritului Divin Suprem trebuie sã ne adresãm cu un sentiment profund de totalã încredere. sunt destul de slabe pentru a provoca. fãrã limite ºi fãrã opreliºti. în fiinþa noastrã de fiecare datã. pânã când inima voastrã îl va înghiþi pe Dumnezeu.

dintre toate genurile de relaþii arhetipale la care avem acces ºi pe care le-am putea invoca ºi reproduce într-un dialog cu Dumnezeu. raportarea la Dumnezeu ca Tatã Ceresc. fãcând o analizã lucidã. O altã regulã principalã de care trebuie sã þinem seama în stabilirea unei comunicãri directe ºi tainice cu Dumnezeu Tatãl este ca rugãciunea prin care noi Îi cerem sã se manifeste sã fie cât mai clarã ºi viguroasã. ne oferã posibilitatea de a vorbi cu El. altfel spus. ºi anume. aºa cum ne învaþã Iisus Cristos în rugãciunea „Tatãl nostru”. de care trebuie sã þinem cont în stabilirea unui dialog profund ºi autentic cu Dumnezeu Tatãl. deosebit de important. Pe de altã parte. a unei Mari Puteri Cosmice sau a Mamei Divine. aºa cum vorbeºte un fiu cu pãrintele sãu. noi nu prea credem. cu tãrie ºi sinceritate. este evident insuficientã. care se poate manifesta. 8 . În cazul în care noi credem. pentru cã o rugãciune anemicã în care. oricât de pãcãtos ar fi copilul sãu. Dumnezeu Tatãl va fi cu uºurinþã înduplecat sã rãspundã unei asemenea chemãri care provine din suflet. vom constata cã. prin intermediul lui Iisus Cristos. numai iubire ºi iertare. de fapt. aceasta (cu mama sau.lui Dumnezeu. în orice moment al existenþei noastre. cãci mama este. la care noi sã ne raportãm cât mai des. pentru noi. noi nu vom primi un rãspuns sau acesta nu va fi deloc clar. cu principiul matern) este cea mai frumoasã. Din cele arãtate anterior. cea mai profundã ºi cea mai directã.) În caz contrar. este necesitatea de a avea o concepþie cât mai bine definitã cu privire la o manifestare particularã a lui Dumnezeu. sau a uneia dintre Marile Puteri Cosmice cu care noi deja resimþim o stare de comuniune profundã. înþelegem deja faptul cã un alt element. prin însãºi esenþa ei. ºi mai ales în timpul comunicãrii propriu-zise. Într-adevãr. (Spre exemplu. exprimã mai mult decât intimitatea personalã cu Dumnezeu. dacã suntem la începutul unei asemenea comunicãri îl putem vizualiza ºi apela pe Dumnezeu Tatãl sub forma Mamei Divine.

În faþa privirii mele interioare a apãrut atunci o luminã albã. “Ce existã oare dincolo de întunericul misterios al ochilor închiºi?” Acest gând a pãtruns spontan cu multã forþã în mintea mea.Noi suntem yoghini din Himalaya. pe când eram aºezat în patul meu. brusc. . . viziunea aceea a dispãrut. Mama mea ºi Roma. atunci putem fi siguri cã. Felul în care atunci mi-a fost oferit acest rãspuns divin este dificil de descris în cuvinte. care erau lângã 9 .Cine sunteþi voi? am strigat eu atunci cu voce tare. El ne va rãspunde. una dintre numeroasele ocazii în care el a dialogat cu Dumnezeu: „Prima mea experienþã spiritualã în care Vocea Divinã mi s-a revelat s-a produs pe vremea când eram copil. Apoi.„Eu sunt Ishvara (Dumnezeu Tatãl). Am o încredere totalã cã El îmi va rãspunde”. pânã la infinit. nespus de dulce ºi suav. sora mea mai mare. refuzând orice altã alternativã ºi având o tenacitate de nezdruncinat.” Vocea care a rãsunat tainic în fiinþa mea semãna cu un murmur blând. . am intrat brusc într-o stare de reverie profundã. pe marele ecran strãlucitor din spatele frunþii mele au început sã se formeze. spunând lãuntric: “Cu siguranþã. “ Autobiografia unui yoghin”. care se lãrgeau în cercuri din ce în ce mai mari. Inima mea a tresãrit imediat plinã de emoþie ºi încântare. . într-o bunã zi. dacã vom continua astfel neobosiþi sã avem încredere imensã în El. la fel ca imaginile de la cinematograf. oricât de mulþi ani au trecut fãrã ca El sã ne fi rãspuns. Dumnezeu va vorbi cu mine. Apoi. formele divine ale unor sfinþi care erau aºezaþi în postura lotusului (Padmasana) ºi se aflau în peºterile din niºte munþi. în cartea sa care a devenit celebrã. puternicã ºi strãlucitoare.Ce este aceastã luminã minunatã? am întrebat eu atunci plin de curiozitate. Eu sunt Lumina Supremã. lãsând în urma ei raze argintii ºi aurii.în realitatea acestui dialog. Într-o dimineaþã. Marele yoghin Paramahansa Yogananda povesteºte.

dupã aceea. a intrat în bisericã. mi-a produs o asemenea fericire. Antonie se gândea la felul în care apostolii renunþaserã la toate averile lor ºi îl urmaserã pe Iisus Cristos.” În aceeaºi ordine de idei este. Tot într-un moment de rãscruce existenþialã. încât am luat atunci hotãrârea fermã sã Îl caut cu toatã fiinþa mea. profund semnificativ modul în care. În acest caz. rãspunsul tainic al lui Dumnezeu a venit sub forma unor sincronicitãþi mai mult decât semnificative.” Antonie a simþit fulgerãtor cã acesta era chiar rãspunsul pe care Dumnezeu i l-a oferit la frãmântãrile ºi aspiraþiile sale. vinde-þi toate averile ºi dã-le sãracilor. el a auzit urmãtorul pasaj din Evanghelie. Mergând imediat acasã. Acest rãspuns tainic. el a plecat din nou imediat acasã pentru a împãrþi sãracilor chiar ºi arginþii ce fuseserã opriþi pentru sora sa. cel care avea sã devinã mai târziu marele mistic creºtin.mine atunci când am avut aceastã inefabilã experienþã. Mergând la scurt timp dupã aceea din nou la bisericã. Pãrintele Antonie. Astfel. În momentul în care. a fost întâmpinat de un alt citat din Evanghelie: „Nu vã îngrijiþi de ziua de mâine. pe care imediat l-a considerat profund revelator: „Dacã doreºti cu adevãrat sã fii desãvârºit. care plângea pentru cã nu Îl va mai putea preamãri în voie pe Iisus Cristos.” Auzind aceasta. de asemenea. el a împãrþit sãracilor toate averile sale. Se spune cã. deoarece 10 . mergând într-o zi la bisericã. total ºi mereu. care a venit din partea lui Dumnezeu. apoi vino ºi urmeazã-Mã pe Mine ºi vei avea astfel comoara din Ceruri. cuvioasei Paraschiva. pãstrând doar o anumitã sumã de bani pentru sora sa. calea sa spiritualã nu a mai cunoscut opreliºti. a fost chemat de cãtre Dumnezeu pe calea spiritualã. una cu El. cu toate puterile ºi sã nu mã opresc pânã când nu voi deveni. dupã aceea. au auzit ºi ele Vocea divinã. du-te acum.

cum a fost aceea în care Yogananda a vãzut pe yoghinii din Himalaya. dupã aceea. crusta 11 .” Cuvioasa Paraschiva a dat ºi ea curs imediat acestei chemãri divine ºi viaþa sa a fost. care a primit rãspuns de la Dumnezeu Tatãl. În cazul în care capacitatea noastrã de concentrare va deveni ºi mai puternicã. Iisus Cristos. Dacã noi ne dezvoltãm suficient de mult. un continuu imn de slavã oferit lui Dumnezeu ºi Fiului Sãu. în plan subtil. Noi vom putea contempla astfel atunci alte lumi misterioase sau vom putea percepe tãrâmuri tainice subtile de o mare splendoare. Tot astfel. a fost de naturã sã provoace rãspunsul clar ºi explicit al lui Dumnezeu. cu mii de lumini astrale încântãtoare. în cazul Sfintei Paraschiva. cãci vei primi în schimb cununa cea nemuritoare a Mirelui Tãu Ceresc. deoarece nu mai putea suporta starea de incertitudine ºi lipsa de credinþã în care se afla. cãsãtoria. Sundar Singh. atunci. în zona din mijlocul frunþii. dacã Iisus nu i s-ar fi arãtat. din punct de vedere spiritual. Paraschivo! Vino neîntârziat! Ia-þi crucea ºi urmeazã-Mã. el tocmai se hotãrâse sã se sinucidã. i-au pãtruns adânc în inimã: „Vino acum. tot în urma unei nopþi de frãmântãri ºi suferinþã în care. poate fi întâlnitã ºi în viaþa misticului creºtin de origine indianã. Imensa majoritate a oamenilor obiºnuiþi considerã cã în spatele ochilor lor închiºi nu existã nimic altceva decât întuneric. Dumnezeu Tatãl i-a rãspuns cu un vuiet tainic care i-a învãluit fiinþa. chiar în ziua urmãtoare.pãrinþii îi plãnuiserã. cu ºoapte sfinte de chemãri care. ºi ne concentrãm intens ºi ferm asupra “ochiului unic” (Ajna Chakra) care este situat. Aceastã intensitate excepþionalã a trãirii emoþionale care. pot apãrea în faþa ochilor noºtri spirituali nenumãrate viziuni ale unor mari înþelepþi ºi sfinþi. iar nivelul nostru de conºtiinþã se va eleva în mod corespunzãtor. o tainicã viziune interioarã ni se va deschide ºi ni se va oferi într-un mod fascinant pentru noi.

de fapt. dar sã nu uitaþi cã dacã Îl abandonaþi. Dumnezeu Tatãl vrea sã se asigure. astfel. de ce ni s-ar revela nouã.13). dacã noi nu dorim.” (Apocalipsa 3:20). Atunci. acest dialog al sufletului cu Dumnezeu Tatãl ne poate pãrea foarte dificil. “Dacã Mã veþi cãuta cu adevãrat sã ºtiþi cã mã veþi gãsi. în primul rând. în fond.” (2 Cronici. 15:2). realizãm cã este firesc sã fie aºa cãci. putem fi siguri cã Dumnezeu o va putea face mult mai des ºi în multe conjuncturi ale vieþii noastre. dupã aceea. vom pãtrunde în tãrâmul pur al realitãþii divine. Eu rãmân mereu în faþa porþii ºi bat. “Iatã. Scripturile sacre afirmã. voi intra ºi voi cina împreunã cu el. sã-L cunoaºtem. noi vom putea auzi. Dumnezeu Tatãl. vocea lui Dumnezeu.” (Ieremia 29. încã de la începuturi cã va comunica cu noi. El nu ne va rãspunde. atunci ºi El vã va abandona. cã noi dorim cu adevãrat aceasta. Dacã reuºim. pentru a vedea dacã noi dorim cu adevãrat. “Dumnezeu este cu voi mai ales atunci când voi sunteþi cu El. mãcar o singurã datã în viaþã.ignoranþei ºi a limitãrilor noastre egotice se va sparge ºi. din întreaga noastrã fiinþã. adeseori. adeseori. atunci Tatãl Ceresc ne va vorbi pentru prima datã ºi. Atâta vreme cât noi încã nu L-am convins pe Dumnezeu cã nu mai avem nici o altã dorinþã mai puternicã decât aceasta în inima noastrã. cã Dumnezeu Tatãl a promis. nimic altceva în afara darurilor Sale? 12 . dar mã veþi gãsi numai dacã Mã veþi cãuta cu toatã ardoarea inimilor voastre. La început. înainte de toate. s㠓împãrþim o bucatã de pâine” cu Dumnezeu Tatãl ºi ajungem sã spargem tãcerea dintre noi ºi El. Privind aceasta cu înþelepciune. Dumnezeu Tatãl ne testeazã chiar. în însãºi Fiinþa Sa Supremã. izvorând din însuºi adâncul cel tainic al fiinþei noastre. Dacã cineva aude vocea Mea ºi îmi deschide poarta. mai ales pentru cã nouã nu ni se pare uºor „sã facem cunoºtinþ㔠cu Dumnezeu cãci. sau dacã nu cumva aceastã dorinþã nu a fost decât un banal capriciu de-al nostru. iar el va fi atunci cu Mine.

Atunci când un om se trezeºte cu adevãrat la viaþa spiritualã. ca un etern îndrãgostit.OMUL APROAPE CÃ NU ÎI POATE DÃRUI LUI DUMNEZEU NIMIC ALTCEVA DECÂT DRAGOSTEA SA PENTRU EL Pe aceastã planetã. fãrã ca El sã ne forþeze absolut deloc în acest sens. Creatorul nostru. fãrã ca El sã ne cearã aceasta. conºtiinþa sa nu mai ascultã decât de Dumnezeu. comportamentul nostru în aceastã lume relevã. Acesta este supremul secret magic al jocului impetuos al manifestãrii. în realitate. cu toate acestea. drept un câmp de experienþã pentru fiinþa umanã. ce anume dorim noi cu adevãrat: sã-L cunoaºtem cu adevãrat pe Dumnezeu Tatãl sau doar sã primim. El. dupã iubirea noastrã dar. nu ni-l cere. Când ajungem cu adevãrat în aceastã etapã a evoluþiei. Prin urmare. dincolo de aceasta. El aºteaptã de la noi sã-I dãruim necondiþionat aproape toatã iubirea noastrã. putem fi siguri cã Dumnezeu ne va ghida mereu paºii. cu o inimã neºovãitoare. într-o stare de totalã libertate. La o analizã atentã realizãm cã. Dumnezeu nu ne va spune niciodatã cã pe El ºi numai pe El noi trebuie sã-L dorim mai presus de orice cãci. Iubirea noastrã este unicul dar de preþ pe care Dumnezeu Tatãl îl aºteaptã de la noi dar. Dumnezeu Tatãl suspinã. într-un mod foarte clar. întreaga creaþie a fost conceputã prin nesfârºita înþelepciune ºi compasiune divinã. decât dacã noi înºine vrem cu adevãrat ºi de bunã voie sã I-l dãruim. toate darurile Sale. El doreºte ca noi sã I-o dãruim spontan. de fapt. într-o dulce ºi nepãsãtoare inconºtienþã. 13 . Totuºi.

care se limiteazã doar la contemplarea grãdinii (sau. aº fi chemat în câmpiile paradisiace ale cerurilor. dupã aceea. el a mai adãugat 14 . Mi-ar fi ruºine sã fiu ales pentru rai. a lui Dumnezeu Tatãl)”. ºi mai adânc.Dumnezeu Tatãl aºteaptã neîncetat ceva de la fiecare dintre noi: Iubirea noastrã. aº putea totuºi atinge buclele pãrului Tãu.” Rumi i-a mai spus apoi. existã o povestire profund semnificativã. rãmâne atunci lipsit de viziunea Grãdinarului (sau. altfel spus. rãi. Acel spaþiu vast ar fi totuºi prea strâmt pentru inima mea. ignoranþi. fiind întrebat de iubita sa care este misterul ce este ascuns în HADITH-ul (cugetarea): “Cei mai mulþi locuitori ai paradisului sunt imbecili”. nu vom face decât sã cãdem dintr-un abis al suferinþei în altul. fãrã Tine. În aceastã direcþie. niºte pigmei spirituali care se târãsc cãutându-I cu încãpãþânare nenumãratele ºi feluritele daruri. care sugereazã forþa transcendentã a iubirii divine: “Dacã în iad fiind. cu alte cuvinte. naivi ºi capricioºi. lipsiþi de iubire. Rumi i-a recitat apoi iubitei sale urmãtoarele versuri. Se spune cã marele poet ºi iluminat Rumi. a jocului mirific ºi impetuos al manifestãrii). Dacã fiind. cum ar fi putut ei sã fie mulþumiþi doar cu paradisul ºi cu fluviile lui?” Ca sã explice ºi mai bine ceea ce a vrut de fapt sã spunã. Iar noi nu vom putea fi niciodatã cu adevãrat plenar ºi profund fericiþi pânã când nu I-o vom oferi total ºi necondiþionat. ªi. “orice suflet mic. Atâta vreme cât noi nu vom fi decât niºte copii egoiºti. a rãspuns: „Dacã nu ar fi fost niºte imbecili. care sunt însã dezinteresaþi de Cel care le oferã (Dumnezeu).

nu este absolut deloc teoreticã sau strict filosoficã. ESTE OARE DUMNEZEU PERSONAL SAU IMPERSONAL? Este important sã rãspundem acum la aceastã întrebare care.urmãtoarele versuri: “Pentru mine. în acest caz. Mulþi oameni ignoranþi. Marele yoghin Swami Shivananda afirma: “Nimic nu poate sãlãºlui veºnic în cei care refuzã sã sãlãºluiascã în Dumnezeu”. natura noastrã lãuntricã adevãratã este divinã. Prin urmare. chiar dacã 15 . deoarece înþelegerea deplinã ºi profundã a rãspunsului ºi crearea unei atitudini lãuntrice corespunzãtoare ne poate ajuta extraordinar de mult sã intrãm în comuniune intimã cu Dumnezeu. prezenþa Lui în noi înºine. chiar ºi tot Paradisul fãrã Dumnezeu este infern ºi mi-e duºman. tocmai de aceea. ea este o scânteie din Dumnezeu Tatãl. atâta vreme cât nu ne vom gãsi fericirea profundã ºi durabilã în Dumnezeu. în realitate. Acesta este un suprem ºi tainic adevãr.” În realitate. noi nu ne vom putea exprima niciodatã cu adevãrat natura profundã. Noi nu vom putea gãsi niciodatã o satisfacþie profundã ºi durabilã în lumea inepuizabilã a materiei ºi a ispitelor sale cãci. Este ceea ce eu cred acum cu tãrie pentru cã am fost ars de teribila splendoare misterioasã. Aceea a Glorioasei Lumini a Eternitãþii lui Dumnezeu. Dumnezeu este însãºi Esenþa divinã a fiinþei noastre (ATMAN) ºi. spontan ºi plenar. noi nu o vom gãsi cu adevãrat nicãieri în altã parte. decât atunci când vom învãþa sã manifestãm.

ci ºi de a le rãspunde cu iubire. iar Dumnezeu Tatãl ne-a dãruit nu numai puterea de a gãsi plãcere în gândurile.ei se autointituleazã cu snobism metafizicieni. ne putem întreba atunci. o Forþã Absolutã Inteligentã. prin urmare. pe Dumnezeu Tatãl ca fiind un Spirit Impersonal. preferã sã nu se gândeascã absolut deloc la Dumnezeu sub un aspect personal. stãrile ºi sentimentele altora. noi ne-am putea atunci imagina în mod ridicol cã. în schimb. ne-am putea atunci crea despre El viziunea unei Fiinþe total îndepãrtate sau abstracte. Atunci. dacã Cel care ne-a creat este în veºnicie numai impersonal. fãrã îndoialã. chiar ne-am putea gândi cã. gândim.Dumnezeu nu poate fi lipsit de acest spirit al reciprocitãþii cu care El ºi-a înzestrat totuºi propriile Sale creaturi. ne dãm seama cã Tatãl nostru Ceresc poate avea o relaþie personalã cu fiecare dintre noi ºi cã. simþim. Atâta vreme cât 16 . deºi Dumnezeu Tatãl este omniscient ºi. cu siguranþã cã nici Tatãl Ceresc . O asemenea convingere ar constitui însã o gravã eroare filosoficã ºi spiritualã întrucât. totodatã. atunci când noi îi vom permite. care este responsabilã de crearea întregului univers. El pãstreazã permanent o tãcere plinã de indiferenþã sau cruzime. dorim. El (Dumnezeu Tatãl) o va stabili. ºi este TOTUL. rugãciunile noastre nu au decât o valoare simbolicã ºi acþioneazã numai precum niºte banale autosugestii. înþelegând aceasta. cum se face cã El a creat totuºi fiinþe umane? Fiecare dintre noi suntem personali. Dacã noi nu am þine seama decât de aspectul impersonal al lui Dumnezeu. o Putere Supremã. avem o individualitate a noastrã. Dumnezeu Tatãl nu numai cã ºtie ci. Aºadar. în ideea cã orice concepþie antropomorficã este limitatã ºi. de fapt. Ei Îl considerã. ºtie tot. Astfel. în realitate. Dar. în viziunea lor este incompatibilã cu Dumnezeu. care se mulþumeºte sã primeascã toate rugãciunile noastre. prin urmare. fãrã ca sã ne rãspundã însã niciodatã sau.

la rândul sãu. de ce însã nu o face El oare cu fiecare dintre noi? Numeroºi sfinþi au auzit vocea lui Dumnezeu în sanctuarul inimii lor transfigurate. Totuºi. prin ea însãºi. Doamne Dumnezeule. ºi noi putem. Divin” ºi. UNA cu Spiritul Suprem. în profunzimile fiinþei sale. de asemenea. sã ajungem sã vedem corpul cel glorios ºi viu al lui Cristos. altfel spus. implorându-L printr-o astfel de rugãciune: “O. de asemenea. esenþa 17 .30). Brahman). dacã el Îi va cere aceasta cu o inimã neºovãitoare. Upanishadele afirmã: „Cel care îl cunoaºte cu adevãrat pe Brahman (Supremul Absolut. acelaºi adevãr. indicându-ne astfel cã fiecare dintre noi are. are ºi un aspect personal. Dumnezeu Tatãl) este Brahman Însuºi. Dumnezeu Tatãl a creat persoane sau. atunci când a spus: “Eu ºi Tatãl Ceresc una suntem” (Ioan 10. eu cred însã. este clar cã nici Creatorul lor nu poate fi în întregime impersonal. noi ne putem întreba. Credinþa cã Dumnezeu Tatãl poate lua chiar o formã umanã. la fel cum El are ºi un aspect impersonal. dorinþe ºi speranþe pe care noi îl numim „eu”. în esenþa fiinþei mele. este evident atunci cã El. cu alte cuvinte. aspiraþii. TATà CERESC. o expresie simbolicã a acestui adevãr. venind printre noi ºi vorbind cu noi. impersonal. ºi. o nevoie profundã a inimii noastre care este.existã nenumãrate individualitãþi care sunt create în manifestarea Sa divinã. Tu eºti acum pentru mine invizibil. necunoscut ºi misterios. omul Îl poate convinge astfel pe Dumnezeu Tatãl sã îºi asume o formã personalã. nu poate fi ignorat. fiinþe umane individualizate. satisface. tot el este acela care a afirmat: “Tu eºti Acela” (sau. Marele înþelept ºi eliberat yoghin Shankara a spus la rândul lui: “Eu sunt. privind manifestarea Sa divinã din aceastã perspectivã. gânduri. Acest mic „ghem” de amintiri. La fel ca ºi Francisc din Assisi ºi alþi mari sfinþi. De ce oare nu am putea stabili ºi noi o astfel de comunicare? Prin iubirea sa plinã de dãruire cãtre Dumnezeu.” Iisus Cristos ne-a revelat. cã Tu vei lua o formã ºi Te vei arãta pentru a Te manifesta în fiinþa mea”. printr-o rugãciune freneticã ºi plinã de iubire. de fapt. totodatã. cu toatã ardoarea iubirii ºi dãruirii mele cãtre Tine. Absolutul divin.

Aceasta este prima semnificaþie ºi cea mai importantã a acestui pasaj biblic. 18 . Dumnezeu Tatãl este Spirit Divin etern. Chiar dacã întreaga lume mi-ar fi potrivnicã. ultime. iar acest aspect constituie însãºi efigia luminoasã a speranþei noastre în îndumnezeire. dar trebuie sã ºtiþi cã mai existã ºi altele. Iatã de ce vorbesc cu atâta autoritate pentru cã. ci vã spun doar ceea ce percep. Nimeni nu a explicat însã vreodatã. în esenþa naturii sale profunde. Aºa cum au mãrturisit mulþi sfinþi ºi înþelepþi. omul este ºi el Spirit Divin nemuritor. SEMNIFICAÞIA TAINICà A EXPRESIEI “DUPà CHIPUL ºI ASEMÃNAREA LUI DUMNEZEU” În Biblie se spune: “Cãci Dumnezeu l-a fãcut pe om dupã chipul ºi asemãnarea Lui” (Geneza. Nisargadatta Maharaj. care este o scânteie din Dumnezeu Tatãl. în mod satisfãcãtor.6). scânteie veºnicã ce este minusculã ºi provine din oceanul infinit al Spiritului Divin etern care este Dumnezeu Tatãl. La aceasta noi putem avea acces prin iubire.divinã nemuritoare. de fapt. în mod intim. autoritatea percepþiei directe a lui Dumnezeu ar rãmâne pentru mine suveranã. Un alt mare jnana-yoghin care a atins desãvârºirea spiritualã. Eu nu citesc cãrþi. ce semnificaþie are cu adevãrat expresia “dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu”. prin introspecþie ºi prin cunoaºtere adevãratã. omul a fost fãcut dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. aceastã autoritate mi-o oferã însãºi percepþia mea directã asupra Sinelui meu divin. 9. la fel de adevãrate. afirma: „Cea mare parte din cunoaºterea mea provine de la Dumnezeu. în adâncul fiinþei mele. ATMAN. prin revelarea deplinã a Sinelui Suprem (ATMAN).

într-o anumitã proporþie. împreunã cu conºtiinþa ºi toate forþele subtile sau energiile care existã în ea. ea se simte. în fiecare atom al creaþiei Sale. unde nu mai existã nici o prãpastie între noi ºi ceilalþi. pe deplin conºtientã de sine. este o reprezentare. La fel ca ºi Creatorul nostru. cu alte cuvinte.29). avem puterea 19 . noi putem ajunge. de asemenea. de aceastã putere tainicã înnãscutã a Conºtiinþei omniprezente dar. la scarã microcosmicã. în mod intuitiv. Prin Conºtiinþa Sa Cosmicã. indicat ºi în Evanghelii. cu toate cã în stare potenþialã. Cu ajutorul gândului focalizat ferm ºi cu o suficient de mare putere interioarã. starea potenþialã de omniscienþã ºi omniprezenþã a lui Dumnezeu. se poate spune. neîncetat omniprezentã. existã tãrâmul misterios ºi nesfârºit al transcendenþei. foarte puþini dintre ei se preocupã sã ºi-o trezeascã ºi sã o conºtientizeze. Dumnezeu Tatãl este permanent conºtient de El Însuºi. dar într-o anumitã proporþie. cu toate acestea.În ansamblul sãu. pe ea însãºi. fiinþa umanã. pe Steaua Polarã sau pe planeta Marte. ATMAN existã tainic sub forma unei scântei nemuritoare în interiorul omului. Oamenii dispun ºi ei. “Nu vindeþi voi oare douã vrãbii care zboarã prin vãzduh pentru un ban? ªi totuºi. Prin urmare. aºa cum este. aproape instantaneu. tocmai de aceea. noi. Întrucât conºtiinþa divinã sau. În interiorul fiinþei noastre. de altfel. Conºtiinþa divinã nemuritoare (ATMAN) prezentã în fiecare fiinþã umanã este. a macrocosmosului care este conceput ºi manifestat de Dumnezeu Tatãl. cã el este creat dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu Tatãl. în mod aproape virtual. în conºtiinþa oricãrui om rezidã. dincolo de toate determinismele ºi limitele specific umane. profund. sã ºtiþi cã nici una dintre ele nu poate cãdea la pãmânt fãrã voia Tatãlui nostru ceresc ” (Matei 10.

nu pot gândi. cu mult mai vaste ºi mai complexe decât cea care ne este necesarã pentru a ne deplasa corpul fizic. sensibilitate. prin intermediul proceselor de rezonanþã. raþiune. mentalã sau spiritualã. cã noi suntem. însã omul poate. pentru cã el este înzestrat pe deplin cu aceastã aptitudine superioarã. chiar ºi din punct de vedere auric (bioenergetic) ºi fizic.le are. în general. omul este creat dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. dar câþi dintre noi îºi trezesc ºi îºi dezvoltã aceastã infailibilã putere latentã dumnezeiascã? Animalele. 20 . de fapt. demonstreazã ºi ele. printr-o voinþã purificatã. analizând în mod lucid ºi inteligent toate acestea constatãm. voinþã. în multiplele sale aspecte care sunt reflectate în fiinþa noastrã. fãrã îndoialã. în realitate. în funcþie de gradul de trezire a conºtiinþei noastre divine. într-o anumitã proporþie. creaþi dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu Tatãl. În plus. Toate atributele fundamentale pe care le are Dumnezeu Tatãl .conºtiinþã. în anumite momente privilegiate. diferite lumi ºi tãrâmuri în mod instantaneu. încã o datã. ºi omul. iubire . care nu este pentru noi altceva decât un banal vehicul. implicã. În consecinþã. Aceste calitãþi care sunt prezente în fiinþa umanã în proporþii diferite. este ºi ea un aspect al lui Dumnezeu Tatãl. Energia subtilã extraordinarã psihicã. existenþa unei puteri uriaºe ºi nesfârºite. încã o datã cã.demiurgicã de a crea. pe care o simþim în fiinþa noastrã. însãºi energia subtilã cosmicã pe care noi o percepem. care se dãruieºte total Voinþei lui Dumnezeu Tatãl.

noi ne imaginãm adeseori cã suntem slabi. decât datoritã iluziei cosmice care. conºtiinþa supremã a lui Dumnezeu. ci din energie. 21 . limiteazã ºi mutileazã percepþiile precare ale simþurilor noastre. apa (apas).ÎN REALITATE. care sunt: pãmântul (prithivi). Atman. totdeauna trupul nostru nu este format din materie. În realitate. Datoritã ignoranþei. CI ENERGIE Ne putem acum pune întrebarea ce este oare. aceastã energie pe care noi o avem în corpul nostru? Din punct de vedere ºtiinþific. iar electronii sunt creaþi din aºa-zisa forþã vitalã a particulelor de prana sau “vitatroni” – care se constituie în miliarde ºi miliarde de „grãunþe” de energie. CORPUL NOSTRU FIZIC NU ESTE MATERIE. dar toate aceste stãri survin numai datoritã faptului cã noi ne identificãm. în mod eronat. cu oasele ºi cu carnea noastrã. Dacã noi realizãm însã cã Sinele nemuritor Divin. cel mai adesea. lipsiþi de forþã ºi eficacitate. chiar ºi corpul nostru fizic poate fi vãzut ca nefiind altceva decât o masã care este formatã din minuscule focare vibrânde ºi intens strãlucitoare de luminã. se ºtie la ora actualã faptul cã forma noastrã fizicã este alcãtuitã din molecule. aerul (vayu ) ºi eterul (akasha). Noi nu ne percepem trupul ca fiind o masã solidã ºi strict fizicã. de fapt. care sunt constituite la rândul lor din atomi. focul (tejas). Prin intermediul clarviziunii spirituale. care reprezintã energia tainicã ºi diversã care emanã din cele 27 de trilioane de celule ale sale. vom înþelege cã aceastã carne nu este în fond altceva decât manifestarea fizicã a celor cinci elemente energetice vibratorii (TATTVA-ele) . se aflã permanent în trupul nostru. iar atomii sunt constituiþi din electroni.

analogic vorbind. elementul Aer. cele douã mâini ºi cele douã picioare formeazã împreunã cele cinci braþe ale acestei stele. noi suntem în realitate creaþi dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu Tatãl. dacã noi ne masãm unul dintre degete prin 22 . Aºadar. Capul.CELE CINCI ELEMENTE TATTVA-ICE DE BAZà SAU. care este foarte fin. UNIVERSALE SE AFLà LA TEMELIA STRUCTURÃRII CORPULUI UMAN Întregul macrocosmos – despre care putem spune cã este corpul lui Dumnezeu Tatãl . de fapt. tocmai de aceea. Inelarul reprezintã. degetul mijlociu se aflã în legãturã cu elementul tattva-ic Foc. Degetul mare corespunde celui mai dens element tattva-ic. în virtutea principiului universal al analogiei ºi corespondenþei MICROCOSMOS . acest deget este mai mare ºi mai gros decât celelalte. ºi din aceastã perspectivã. Pãmântul ºi. aºa se explicã de ce acesta este mai lung decât celelalte. Arãtãtorul se aflã în legãturã cu elementul tattva-ic Apã. „razele” energetice tainice ale celor cinci elemente subtile tattvaice. Cele cinci degete de la fiecare mânã reprezintã ºi ele. despre care ºtim cu toþii cã este ascendent prin excelenþã.MACROCOSMOS. ALTFEL SPUS. La modul cel mai banal. reprezintã.este alcãtuit din cele cinci elemente tattva-ice principale care se aflã la baza structurãrii corpului uman. cele cinci elemente tattva-ice ale Vibraþiei Cosmice Inteligente ºi Divine. Forma de poligon stelat cu cinci colþuri. care exprimã într-un mod simbolic ºi arhetipal fiinþa umanã. care menþin ºi însufleþesc permanent creaþia. iar degetul mic simbolizeazã Eterul.

voinþa ºi perseverenþa. puterea subtilã corespondentã pe care acesta o reprezintã. care ºtim cã guverneazã în fiinþã energia subtilã a focului). Astfel. 23 . la rândul sãu. Dumnezeu Tatãl manifestã mereu miºcarea în creaþia Sa. Omul. dispune de picioare. ne putem astfel trezi ºi amplifica. La fel ca ºi degetele de la mâini. degetele de la picioare exprimã aceeaºi relaþie de corespondenþã cu cele cinci elemente tattva-ice fundamentale. la rândul sãu. prin fiinþa sa aceastã miºcare cosmicã. noi dinamizãm astfel. de mâini ºi de toate celelalte organe de acþiune. tocmai pentru a putea „traduce”.tehnici de masaj ºi digitopuncturã. prin tainice procese de rezonanþã. mult mai uºor. dacã noi ne masãm simultan degetul mijlociu (care ne permite trezirea ºi amplificarea prin rezonanþã a elementului subtil Foc) ºi zona ombilicului (sau eventual realizãm Asana-e care sunt de naturã sã ne dinamizeze Manipura Chakra.

dacã ne concentrãm intens ºi neîntrerupt asupra punctului focar central din mijlocul frunþii. Lumina Divinã.De asemenea. se afirmã cã noi dispunem. iar noi vom percepe astfel. în ezoterismul creºtin. De exemplu. în care predominã legea relativitãþii. Pe de altã parte. Fãcând aluzie tocmai la aceastã fuziune atotintegratoare pe care ne-o conferã viziunea spiritualã. de doi ochi. trezirea ºi deschiderea “ochiului spiritual”. putem atunci percepe. irisul ºi partea cea albã a ochilor sunt reprezentãri în miniaturã ale lui Dumnezeu Tatãl. la acest nivel. Dacã noi reuºim s㠄privim” prin ochiul spiritual (Ajna Chakra) sau. unii iniþiaþi considerã cã pupila. prin ochiul unic al lui Dumnezeu. 24 . se cuvine sã amintim cã tradiþia ezotericã ne oferã ºi alte asemenea fascinante analogii între corpul uman ºi macrocosmos sau. “ochiul lui Dumnezeu”. Iisus a spus: “Dacã ochiul tãu (de fapt. din cauza universului nostru dual. 6:22). altfel spus. alcãtuitã dintr-o unicã substanþã. cã întreaga creaþie este. care este permanent prezent în fiinþa noastrã în zona din mijlocul frunþii. cu alte cuvinte. tradiþia yoghinã secretã afirmã cã. AJNA CHAKRA) este unic. Acest focar tainic energetic spiritual este denumit. de la acest înalt nivel spiritual. în aceastã etapã. întregul tãu corp va fi luminat” (Matei. nespus de frumoasã. Dumnezeu Fiul ºi a Sfântului Duh. cei doi ochi fizici ai noºtri vor ajunge sã reflecte o unicã luminã subtilã. în realitate. între noi ºi „corpul” lui Dumnezeu. În acelaºi context.

reuºeºte sã-ºi controleze perfect mintea. Prin urmare. acela sau aceea care.A FI UNA CU DUMNEZEU ÎNSEAMNÃ. Spre exemplu. pot fi transformaþi complet atomii corpului. sã reuºeascã aceasta devine. atât în fiinþa noastrã. 25 . într-o anumitã proporþie. de întreaga Putere a lui Dumnezeu (prin urmare ºi el este. în urma practicii profunde ºi perseverente a tehnicilor meditative yoghine. pur ºi simplu. atotputernic). Factorul fundamental în aceastã situaþie este mintea. stãpânul perfect al materiei fizice. omul dispune. va putea înlocui sau transforma cu uºurinþã celulele ºi diferitele pãrþi ale trupului sãu. într-o anumitã mãsurã. Cel care a evoluat suficient de mult din punct de vedere spiritual ºi care urmãreºte. cât ºi în mediul nostru înconjurãtor. Când conºtiinþa noastrã este intim ºi profund unitã cu cea a lui Dumnezeu. care guverneazã toate celulele corpului. atunci când atinge mãiestria în aceastã direcþie. oricând ºi oricât de des doreºte sã facã aceasta. pentru a face sã aparã o perfectã stare de sãnãtate. Piesele uzate ale unui automobil pot fi recondiþionate sau înlocuite atunci când este cazul. numai prin puterea gândului focalizat ºi îndelung susþinut. cu o mare tenacitate. noi putem transforma cu o mare uºurinþã aproape orice. Asemenea modificãri sunt însã mai complicate atunci când este vorba despre corpul fizic uman. ÎN REALITATE A FI UNA CU PUTEREA CEA TAINICÃ A LUI DUMNEZEU Din perspectiva Absolutului Divin. apropiat sau foarte îndepãrtat.

lunarã. 26 . Poeþii mistici L-au vãzut adeseori. Dumnezeu Tatãl este imperceptibil. Yang) ºi o parte femininã (negativã. solarã. apele curgãtoare sunt sângele Sãu. Totuºi. de asemenea. Vuietul oceanului. atunci când a creat lumea fizicã. plânsul copilului nou-nãscut ºi toate celelalte sunete ale creaþiei alcãtuiesc vocea Sa. prin cele peste ºase miliarde de perechi de picioare ale oamenilor de pe planeta Pãmânt ºi lucreazã cu toate mâinile acestora. Bãtaia inimii din toate fiinþele vii este însãºi pulsaþia Energiei Sale Macrocosmice. Dumnezeu Tatãl se supune chiar ºi El legilor Sale. la fel ca ºi noi. activã. ciripitul privighetorii. El a devenit astfel personal ºi vizibil. în ultimã instanþã. În manifestare. El a devenit Dumnezeu Tatãl sau Dumnezeu-Creatorul. strict fizic. Dumnezeu Tatãl este prezent ºi poate fi perceput chiar ºi la nivel fizic deoarece. împreunã cu nenumãratele lumi paralele ºi tãrâmuri astrale. chiar dacã nu neapãrat la nivel concret. receptivã. iarba ºi copacii sunt pletele Sale.În calitatea sa de Spirit Divin Impersonal ºi Transcendent. El are o parte masculinã (pozitivã. cu toate acestea. Acesta este Dumnezeu Tatãl în aspectul Sãu personal. întregul macrocosmos este corpul lui Dumnezeu. Yin ). El nefiind accesibil simþurilor noastre fizice sau subtile dar. în mod concret. tocmai de aceea ei au spus cã stelele sunt ochii Sãi. Dumnezeu Tatãl pãºeºte. chiar în aceastã lume fizicã. pe Dumnezeu Tatãl. De îndatã ce ºi-a asumat rolul de Creator. El este Conºtiinþa Divinã unicã ce se manifestã prin toate creierele ºi prin toate minþile noastre.

Acest aspect probeazã. fiind omniprezent. 27 . corpului astral sau energetic ºi trupului fizic. Creatoare. în plan uman. Dumnezeu Tatãl. El se manifestã sub forma conºtiinþei umane. cã omul este. Tatãl Ceresc nu înceteazã nici o clipã sã proiecteze noi ºi noi forme care sunt manifestãri inepuizabile ale Energiei Sale Cosmice. în orice parte din univers ne-am afla. a creat omul. El a exteriorizat apoi întregul macrocosmos dupã care. ulterior. este însuºi Spiritul Divin nemuritor.Legea divinã a atracþiei ºi a respingerii universale menþine laolaltã.sau Viaþa divinã . a energiei subtile umane ºi a trupului fizic uman. este întotdeauna perfect activ.care se ascunde în spatele acestor trei aspecte fundamentale. Brahman se manifestã la nivel macrocosmic sub forma Conºtiinþei Macrocosmice. încã o datã în plus. Prin urmare. un plan divin cãlãuzitor foarte precis. nu existã nici un loc în care sã nu se afle o formã sau alta de viaþã. într-adevãr. Aceste trei aspecte corespund. Energia Macrocosmicã ºi Materia Cosmicã. Prin creativitatea Sa nesfârºitã ºi debordantã. toate celulele corpului uman. la fel cum tot aceste legi menþin stelele ºi planetele în echilibru pe orbitele lor. iar la nivel microcosmic. Spiritul divin etern. altfel spus. Atunci când ºi-a creat Corpul fizic. corpului cauzal sau ideatic. Spiritul Divin Omniscient care este Dumnezeu Tatãl a avut în mintea Sa atotcuprinzãtoare o idee centralã cauzalã sau. Atunci când a creat la începuturi toate lumile. Dumnezeu Tatãl a manifestat simultan trei aspecte fundamentale: Conºtiinþa Macrocosmicã. creat dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu Tatãl. Esenþa Supremã . care este alcãtuit din nenumãratele galaxii ºi sisteme planetare. a Energiei Macrocosmice ºi a corpului material al Universului. în mod armonios.

în mod continuu. acest proces permanent presupune existenþa unei energii subtile fundamentale. Cele 10 Mame supreme ale Creaþiei. de multe ori. invizibile pentru omul obiºnuit. aer ºi în eter. la o analizã atentã ºi 28 . care se manifestã. prin sunet. lichide. mai întâi. “A vorbi” înseamn㠓a vibra”. El este chiar mai personal decât ne putem imagina ºi. la rândul lor. Dumnezeu este. Nici o formã din acest univers nu este cu adevãrat solidã. în forme vizibile. de asemenea. se exprimã totuºi. Dumnezeu Tatãl ne poate apãrea cu adevãrat chiar ºi într-o formã fizicã. la rândul ei. Dumnezeu ne rãspunde aproape întotdeauna. care s-au materializat. noi nu Îl putem auzi. energie. ipostaza celor 10 Mame ale Creaþiei (sub forma celor 10 Mari Puteri Cosmice). pretutindeni unde ne aflãm. În manifestare. El ne trimite. în universul fizic. Prin vibraþia tainicã a energiei Sale macrocosmice. Dumnezeu Tatãl ne vorbeºte tot timpul. în foc. În definitiv. Ceea ce nouã ne apare ca fiind solid nu este. munþi. prin flori.DUMNEZEU TATÃL NE “VORBEºTE” PRIN INTERMEDIUL VIBRAÞIEI TAINICE MACROCOSMICE A CREAÞIEI Prin urmare. Dumnezeu este Conºtiinþã Supremã (cit). numai cã. în mod constant. de fapt. El ºi-a asumat. în substanþe solide. oceane ºi stele. vibraþia tainicã macrocosmicã a gândirii Sale divine. ce este oare materia? Ea nu este nimic altceva decât o formã particularã de vibraþie a Energiei Macrocosmice a lui Dumnezeu. Prin urmare.

florilor. acesta. dar problema care se pune este totuºi de a ºti noi cum sã comunicãm. Dumnezeu Tatãl ne vorbeºte. cel mai sublim gest pe care noi. altfel spus. evident. Acesta este. îl putem realiza: sã comunicãm în mod direct cu Dumnezeu. în schimb. cu atât posibilitãþile de comunicare ale unei fiinþe sunt mai complexe. ca fiinþe umane. Putem astfel concluziona cã. Cât despre oameni. cu adevãrat. care sunt expresiile energiilor Sale. Reuºind aceasta. mai nuanþate ºi mai profunde. nu ne va rãspunde. mult mai simplu. în realitate. Dacã îi vorbim unui munte. s-ar putea sã percepem un rãspuns discret ºi timid din partea lor. nimic altceva decât o vibraþie ceva mai densã sau „compact㔠a aceleiaºi Energii Divine Supreme. vãile sale nu poate fi considerat. (Ecoul pe care ni-l trimit. întotdeauna.) Dacã le vorbim. în mod evident. aºa cum o fãcea yoghinul Burbank. în unele cazuri. cu El sau. Prin urmare. prin intermediul a nenumãrate vibraþii. un rãspuns.profundã. prin intermediul cãrora El ne comunicã Voinþa Sa Atotputernicã. cu cât nivelul de evoluþie spiritualã este mai elevat. aici este. Cum am putea noi crede atunci cã Dumnezeu Tatãl ne-ar 29 . El ne va menþine sufletul în miezul plin ºi tainic al misterului sãu divin. într-adevãr. cum sã intrãm direct în stare de rezonanþã cu energiile pure ºi elevate. în mod direct ºi explicit.

în situaþiile în care noi Îi vorbim ºi nouã ni se pare cã El nu ne rãspunde? Dificultatea în stabilirea unei comunicãri directe cu Dumnezeu nu i se datoreazã niciodatã Lui. sistemul “rezonant” al intuiþiei noastre este cel care nu funcþioneazã aºa cum trebuie.rãspunde mai puþin decât florile sau decât oamenii. sã audã”. în timp ce noi aºteptãm soluþia printr-un ajutor de ordin strict material. iar noi rãmânem ºi ne complacem în ignoranþã. în ceea ce priveºte capacitatea noastrã de a intra în REZONANÞÃ. atunci noi nu Îl vom auzi. Adeseori. datoritã incapacitãþii noastre de a intra în stare de rezonanþã cu frecvenþele elevate de vibraþie pe care DUMNEZEU ne rãspunde. poate sã aparã o evidentã inadecvare sau. Dumnezeu Tatãl ne rãspunde cã soluþia la o anumitã problemã care ne frãmântã este tocmai apropierea de El. Despre aceastã compatibilitate. datoritã înglodãrii noastre în materialism. ci întotdeauna nouã. În astfel de situaþii. în unele situaþii. 30 . vorbeºte ºi Iisus atunci când spune: „Cine are urechi de auzit. Într-o asemenea situaþie. altfel spus. atunci este evident cã noi vom fi „surzi” ºi „orbi” la rãspunsul cel real al lui Dumnezeu. chiar dacã Dumnezeu vrea sã ne vorbeascã ºi sã ne îndrume. o mare incompatibilitate energeticã ce face aproape imposibilã comunicarea cu DUMNEZEU. Dacã.

la o analizã atentã. În calitatea sa de Logos Divin creator sau. existã nenumãrate mãrturii despre un maestru spiritual yoghin care. Prin urmare. 31 . În fazele superioare ale rugãciunii însã. de vibraþie macrocosmicã emanatoare. la rândul lor. la rândul ei. Acelaºi fenomen este însã valabil ºi pentru oricare altã limbã. într-un mod concret. ne vom întreba ce este. De exemplu. descoperim cã orice limbã vorbitã este un ansamblu de armonii ºi succesiuni armonice care pornesc de la anumite vibraþii fonematice primare. idei divine. cã Dumnezeu are neapãrat nevoie de gât ºi de corzi vocale pentru a ne rãspunde. este expresia concretizatã a unui anumit gând. în India. Dacã noi ne rugãm cu suficientã ardoare. aproape imediat. în continuare. în sfera noastrã psihomentalã ºi spiritualã. vibraþiile subtile ale propriei noastre rugãciuni sã ne aducã. vibraþia cosmicã originarã. Vibraþiile specifice ale diferitelor limbi care sunt vorbite pe glob de diferitele popoare au toate la origine Logosul Divin.VIBRAÞIA COSMICà “VORBEºTE” ÎN TOATE LIMBILE PÃMÂNTULUI Sfinþii ºi marii yoghini ºtiu întotdeauna în ce stare de spirit sã-L aºtepte pe Dumnezeu. altfel spus. Chiar dacã acceptãm realitatea existenþei lui Dumnezeu ºi în aspectul sãu personal. Dacã. rãspunsul va putea veni tot în limba românã. un rãspuns vibratoriu divin. mai mult decât gânduri. într-un mod naiv. Dumnezeu îi rãspundea întotdeauna. excepþionalã. este evident cã nu trebuie sã ne imaginãm. cu o voce care pãrea sã coboare din Cer. în definitiv. ce se va reflecta mai ales. o mare tainã divinã face ca. În fond. în limba românã. o vibraþie fonematicã. cu o încãrcãturã sublim energeticã. vom realiza cã ea este o anumitã formã de energie care. dacã noi ne rugãm. Rãspunsul de la Dumnezeu poate sã aparã atunci exact în limba pe care noi suntem obiºnuiþi sã o auzim ºi pe care o cunoaºtem cel mai bine. într-un mod aparent paradoxal. atunci când se ruga. cu voce tare sau lãuntric. noi gãsim în adâncul fiinþei noastre stãri ale sufletului care apoi nasc. Dumnezeu Tatãl cunoaºte toate limbile Pãmântului.

pe Dumnezeu ºi sã dialogãm oricând cu El în multele ºi fascinantele moduri pe care El ni le oferã. Situaþia noastrã atunci se aseamãnã cu aceea a unui copil râzgâiat ºi orgolios. În alte situaþii. cã dacã 32 . Dacã noi dorim cu ardoare sã-L cunoaºtem. ea ne va rãspunde în cazul în care noi continuãm sã suspinãm plini de dor dupã Ea. DUMNEZEU TATÃL RÃSPUNDE PRIN TÃCERE.Prin urmare. direct proporþional cu adoraþia noastrã. aproape în permanenþã pe Mama Divinã. Ea îi oferã. noi trebuie sã fim. sã ne acorde graþia comunicãrii ºi comuniunii directe cu Ea. precum acel copil “neliniºtit” care plânge aproape neîncetat. Dacã vom fi frenetici ºi neobosiþi în adoraþia noastrã. de exemplu. aceasta. atunci putem fi siguri cã oricare dintre cele 10 Mari Puteri Cosmice va veni sã ne vorbeascã. ne vom decide sã o implorãm frenetic. mai devreme sau mai târziu. pânã când mama sa vine la el plinã de compasiune ºi dragoste. pentru cã este suficient de înþeleaptã ºi maturã. Tocmai de aceea. de cele mai multe ori. la început. Însã. înainte de toate. o jucãrie foarte frumoasã pentru a-l liniºti. iar aceasta. în mod direct. Scripturile hinduse afirmã în mod precis. care îºi cheamã. Oricât de “ocupat㔠ar fi o Mare Putere Cosmicã la un moment dat. Aceasta ne va vorbi pânã la urmã. în cazul în care copilul refuzã sã se liniºteascã în uitarea pe care i-o aduce fascinaþia jucãriei noi. sã aspirãm la extazul divin (SAMADHI) al unei continue sãrbãtori a iubirii trãite numai ºi numai pentru El. nu considerã cã este întotdeauna necesar sã vinã în ajutorul copilului. este important sã înþelegem CÃ. va trebui sã vinã ºi sã îl mângâie. ºi nu doreºte nimic altceva decât prezenþa mamei sale. cu un glas enervant. El nu ne rãspunde însã întotdeauna. mama. ce se manifestã în ipostaza uneia dintre cele 10 Mari Puteri Macrocosmice. în cazul în care am atins un înalt nivel de evoluþie trebuie. cu toate cã Dumnezeu aude întotdeauna toate rugãciunile noastre. dacã. LA ÎNTREBÃRILE PROST PUSE. Totodatã. pânã la urmã. ÎNTOTDEAUNA.

fãrã întrerupere. timp de o zi ºi o noapte. În rãbdarea sa plinã de resemnare. Dar. sunt totuºi puþini aceia care au atins o suficientã maturitate spiritualã. ce somn mi s-a fãcut. dar acum. iar eu îþi voi vorbi. cu toate cã aceastã modalitate este extrem de simplã faþã de mãreþia ºi fericirea rãspunsului divin care ni se oferã astfel. dar apare în faþa celor care i se roagã cu cea mai mare ardoare zi ºi noapte. datoritã elevãrii accelerate a instrumentelor noastre spirituale de percepþie. cãci imediat ea “aude” cu sufletul ceea ce îi spune cu adevãrat inima lui. El nu rãspunde apelurilor anemice sau cãlduþe. iar Tu mã vei învãþa. rãspunsul Lui nu lipseºte niciodatã. ea ºtie intuitiv cã el nu este sincer. În mod similar. ascultã-mã. fiind minim purificaþi printr-o iubire divinã necondiþionatã. Atunci când un bãrbat îi repetã formal ºi mecanic iubitei sale cã o iubeºte. vom deveni capabili sã înþelegem cu adevãrat rãspunsurile lui Dumnezeu Tatãl. La asemenea chemãri pline de fervoare. Eu Te voi întreba. sã fie capabili sã realizeze metoda invocãrii neîntrerupte a lui Dumnezeu prin rugãciune. Acesta ne va rãspunde sau. (sau. Iov a avut lungi conversaþii cu Dumnezeu. pretutindeni ºi mereu. Urechea mea a auzit vorbindu-se despre Tine. În fiecare zi noi avem “obligaþii importante” care. în ultimã instanþã. sau care se roagã astfel: “Tatã ceresc. Dumnezeu Tatãl ºtie întotdeauna perfect dacã noi ne rugãm Lui cu inima împietritã. totuºi vor fi extrem de puþine persoane dispuse sã realizeze acest efort! Chiar ºi printre miile de practicanþi yoga care primesc acum aceste revelaþii ºi care considerã cã vor sã comunice cu Dumnezeu. sau dacã Îl purtãm mai mereu în gândurile noastre. astfel încât. El i-a spus odatã lui Dumnezeu: „ªtiu cã Tu poþi totul ºi cã nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale divine…Te implor. în aºteptarea rãspunsului Sãu. Tatãl Ceresc nu va veni la acela care se mãrgineºte sã rosteascã din vârful buzelor superficial ºi anemic o micã rugãciune. ochiul meu Te-a vãzut” (Iov 42:2. 4-5). nu sunt altceva decât forme de manifestare ale demonilor care ne þin astfel departe de Dumnezeu. dupã care el începe imediat sã se gândeascã la altceva. mai bine zis. timp de 24 de ore neîncetat).noi îi vom vorbi lui Dumnezeu timp de o zi ºi o noapte. Te implor… vai. cu alte cuvinte. 5:17). Amin!” Sfântul Pavel spunea: “Rugaþi-vã lui Dumnezeu fãrã încetare” (Tes. 33 . dar într-o manierã cu mult mai profundã ºi mai directã.

El este. Acesta este dreptul nostru suprem prin naºtere. care este însãºi prezenþa Lui divinã în fiinþa noastrã. se poate spune cã trebuie sã ne fie foarte clar cã nu meritã deloc sã ne pierdem timpul cu acþiuni mãrunte sau care sunt inutile.” Dumnezeu Tatãl tânjeºte. toate darurile care vin de la Dumnezeu sunt privite cu o totalã detaºare ºi egalitate de spirit deoarece. eu Îl vãd. în realitate. noi va trebui sã pãrãsim acest Pãmânt cãci. a afirmat la un moment dat: „Oare de ce mi se materializeazã toate dorinþele cu atâta uºurinþã? Pentru cã eu merg direct la ceea ce conteazã pentru mine cu adevãrat: direct la Dumnezeu. mai real decât orice altã persoanã. decât Darul Suprem. deopotrivã cognoscibil ºi incognoscibil. Tocmai de aceea. mai drag decât toþi cei dragi nouã. NOI NU TREBUIE Sà NE MULÞUMIM CU NIMIC ALTCEVA ÎN AFARà DE REALIZAREASPIRITUALà SUPREMà A COMUNIUNII TOTALE CU DUMNEZEU TATÃL În concluzie. pentru mine. Marele yoghin. Este însã evident cã pentru noi este mult mai uºor sã obþinem nenumãratele daruri de la Dumnezeu. Pentru un mare înþelept.ÎN REALITATE. Viaþa noastrã pe Pãmânt nu este nimic altceva decât o ºcoalã la care noi am fost trimiºi de cãtre Dumnezeu pentru a vedea dacã noi dorim deºarta glorie terestrã. El doreºte sã revenim la El. mai aproape de noi decât oricare dintre fiinþele apropiate. El este Tatãl nostru. În orice aspect al creaþiei. cu multã rãbdare. nu meritã sã ne mulþumim cu nimic altceva în afarã de darul suprem al comuniunii totale cu Dumnezeu Tatãl. el Îl vede mereu pe Cel care i le oferã. dupã noi. în spatele lor. sau dacã am dobândit suficientã înþelepciune pentru a spune: 34 . pe El. nu este adevãratul nostru cãmin. Mai devreme sau mai târziu. Swami Shivananda. înainte de toate.

ºi în mod spontan. Cea mai mare fericire cu putinþã nu poate fi obþinutã decât atunci când ne scufundãm pe deplin toate gândurile în Dumnezeu. 35 . ceea ce ne va conduce tot mai des. Dimpotrivã. Asemenea persoane nu sunt însã decât niºte simple marionete în mâinile destinului. Noi trebuie sã înþelegem cã nu am fost trimiºi pe Pãmânt numai pentru a cãdea neputincioºi în capcana pasiunilor ºi pentru a ne lãsa pradã suferinþelor. în alcool. cu gândul la Dumnezeu. Numai dupã ce înþelegem cu claritate acest aspect. Dumnezeule. putem descoperi adevãratul sens al vieþii. Fiinþele umane îºi cautã. Cu cât vom fi mai puþin egoiºti. Doamne. cãci ne diminueazã beatitudinea ºi puritatea sufletului nostru. fericirea în cãsnicie. cu atât mai mult ne vom îndepãrta de fericirea sufleteascã. Fiecare dintre noi avem dreptul sã ne revendicãm moºtenirea noastrã divinã. în droguri etc. s-a sfârºit cu toate amãgirile mele de pânã acum. cu atât mai mult vom urmãri sã-i facem pe ceilalþi fericiþi. ªtiu acum cã Tu eºti singura mea comoarã nepieritoare cãci. în adâncul inimii noastre.“O. cu cât ne vom gândi mai mult la scopurile meschine care dominã aceastã lume ºi la pasiunile umane. Procedând doar astfel noi ne izolãm de “Beatitudinea fericirii universale”. eu voi rãmâne în veºnicie cu Tine”. care provine din bucuria armoniei depline ºi profunde cu întregul macrocosmos. Nu mai doresc sã vorbesc cu nimeni altcineva în afarã de Tine. cel mai adesea. chiar ºi atunci când întreaga lume va dispãrea. Tot ceea ce ne înlãnþuie ºi ne ataºeazã de aceastã lume a pasiunilor are un caracter diabolic. care implicã sã-L cãutãm pe Dumnezeu cu fervoarea puritãþii ºi a iubirii absolute. în bani.

iar noi suntem copiii Lui. pentru fiecare dintre noi. frãmântãrile ºi zbaterile noastre apar numai ºi numai datoritã uitãrii noastre de Dumnezeu. asupra muncii lor. problemele. Tatãl Ceresc doreºte sã vadã dacã Îl preferãm doar pe El. În fond. viaþa ºi sã ne focalizãm cât mai des mintea asupra lui Dumnezeu. de afaceri. dreptul la iubirea noastrã. El are. El însã ne aºteaptã rãbdãtor întotdeauna ca sã ne întoarcem la El. asupra prânzului. plin de iubire. asupra cinei. tensiunile. sau de a-L respinge. dupã puþinã fericire. indiferent care ne este statutul social. ne putem întreba totuºi. Privind cu înþelepciune situaþia jalnicã în care se complace acum umanitatea. Dar. Pãmântul nu este nimic altceva decât un loc în care noi ne pregãtim sã devenim una cu Dumnezeu. de asemenea. Noi avem fiecare libertatea de a-L accepta ºi de a-L iubi pe El. de ce trebuie totdeauna sã cerem numai ceea nu putem lua cu noi în ziua marii despãrþiri de planul fizic? Cât timp o sã continuãm sã ne mai lamentãm datoritã problemelor noastre care sunt legate de bani. în mod radical. ar trebui sã ne focalizãm asupra Nemuririi ºi asupra Împãrãþiei nepieritoare a lui Dumnezeu cãci. asupra celorlalte activitãþi.DE CE Sà MAI AMÂNÃM CLIPA CUFUNDÃRII ÎN BEATITUDINEA DIVINà A SINELUI SUPREM. în primul rând. Dificultãþile. cerºind dupã niºte bani. etc. restabilind în noi adevãrata demnitate spiritualã. un mare înþelept contemporan afirma cu umor: „Ce bine ar fi fost dacã Dumnezeu ar fi dat tuturor oamenilor mãcar ceva mai mult bun simþ!” Puþini sunt cei care ºtiu cã noi avem o libertate totalã în relaþia noastrã cu Dumnezeu Tatãl. ar trebui sã ne rupem cât mai repede de toate condiþionãrile ºi determinismele diabolice ale societãþii contemporane ºi. 36 . de boli ºi de celelalte dificultãþi aparente ale noastre? Noi. ATMAN? Pentru mulþi dintre noi este foarte important sã ne punem o întrebare plinã de bun simþ: „De ce oare sã mai consider ceea ce este neesenþial drept important?” Imensa majoritate a oamenilor se concentreazã asupra micului dejun. la fel cum ºi noi avem dreptul la iubirea Lui. ca fiinþe umane conºtiente ºi lucide. mereu ºi mereu. sau dacã vrem. totul ºi iatã cã noi alergãm nãuci. acesta este locul nostru adevãrat. dupã puþinã iubire. darurile Sale. am putea sã ne simplificãm. El este Tatãl Suprem. Dumnezeu ne-a oferit. Totuºi.

cã suntem în comuniune cu Dumnezeu. În cele din urmã. în permanenþã. Vocea Sa divinã. Dumnezeu 37 . important sã-I spunem ce avem pe suflet. Noi ne putem adresa adesea Lui. trebuie sã-I vorbim plini de iubire. noi nu trebuie sã considerãm niciodatã tãcerea Lui drept un rãspuns definitiv. în unele situaþii. Este. a ignora. Vom ºti atunci. De aceea. Te implor cu umilinþã dãruieºte-mi Graþia Ta Supremã”. ci numai a abandona micile plãceri trecãtoare pentru beatitudinea eternã. în virtutea unui tainic sentiment inefabil. Adeseori. cã nu vom fi niciodatã pe deplin fericiþi pânã când nu ne vom contopi definitiv cu El. Fãcând aceasta. Atunci s-ar putea sã avem viziunea unui sfânt. Trebuie sã-i spunem. pur ºi simplu. nicidecum. Tãrâmul angelic uneºte supraformalul cu lumea formelor. de asemenea. care ne va oferi cu adevãrat un mesaj divin. Este însã cazul sã menþionãm încã o datã cã nu trebuie sã ne limitãm niciodatã la darurile Sale. astfel: „Doamne Dumnezeule. a unui înger. ESTE CEA CARE CONTEAZà CU ADEVÃRAT Marii înþelepþi ºi yoghini au insistat asupra detaºãrii faþã de tot ceea ce este efemer.SINGURÃ. nu înseamnã. iar noi. Dumnezeu va începe prin a ne rãspunde împlinind una dintre dorinþele noastre. Dumnezeu Tatãl va începe prin a ne dãrui un rãspuns. NUMAI ÎMPÃRÃÞIA LUI DUMNEZEU. deoarece orice ataºament material pronunþat riscã sã ne împiedice sã atingem Împãrãþia lui Dumnezeu. la rândul nostru. ferm ºi continuu. Dumnezeu ne vorbeºte atunci când noi acþionãm pentru El ºi în numele Lui. A renunþa cu detaºare. arãtându-ne astfel cã este atent la noi. sau s-ar putea sã auzim.

lumeºti sau corporale . Dumnezeu ºtie prin însãºi Conºtiinþa Sa divinã . ei îºi dau astfel singuri sentinþa. Dacã. în propria sa fiinþã ºi cu adevãrat.ne poate apãrea ºi sub forma unuia dintre mesagerii Sãi angelici dar.cã El a creat totul. el va cãuta singur apa. cu toatã ardoarea inimii noastre. neîncetat ºi frenetic. În ultimã instanþã. nimic ºi nimeni nu îi poate opri. ºi noi atunci când vom avea o sete uriaºã de Dumnezeu. se poate spune cã a avea credinþã în Dumnezeu înseamnã. dar nimeni nu îl poate sili sã bea apã. expresia puterii nelimitate a lui Dumnezeu din interiorul nostru. cu cel mai mare zel din lume. vorbim cu Dumnezeu Tatãl. este însã necesar un efort constant. a ºti. de fapt. ºi nu vom mai acorda absolut deloc importanþã celorlalte activitãþi .El va veni cu siguranþã la noi. tocmai de aceea. nu obþin nici un rãspuns de la Dumnezeu. la scurt timp dupã aceea. nu cunoaºte cuvântul “imposibil”. noi nu va trebui sã uitãm nici o clipã cã. Nimeni nu ne poate explica teoretic ºi nici nu ne va putea descrie cu lux de amãnunte aceastã inefabilã stare de aspiraþie cãtre Dumnezeu ºi nici ce anume produce în noi fiorul ei divin. a fi absolut convins. chiar ºi aceastã trezire ºi amplificare spontanã a aspiraþiei cãtre Dumnezeu nu este. decât sã o trezim ºi apoi sã o amplificãm mereu ºi mereu în noi înºine. abandoneazã. cã suntem fiecare dintre noi fãcuþi dupã chipul ºi asemãnarea lui Dum38 . nimic altceva decât tot expresia Graþiei lui Dumnezeu. Dacã totuºi calului îi este foarte sete. El va veni. În mod similar. la rândul ei. de fapt. Unul dintre proverbele indiene spune cã: „Oricine poate aduce un cal la adãpat. Pe cei care sunt absolut hotãrâþi sã îºi atingã scopul. fãrã sã ne mai gãsim fel de fel de scuze pentru a evita sã facem aceasta. Pentru a ajunge aici. Pentru a obþine acest dar suprem. succesul divin. de fapt. Noi nu avem altceva de fãcut. Credinþa noastrã în Dumnezeu este. chiar ºi în acest caz. Majoritatea oamenilor se autosaboteazã ºi. Cine a ajuns sã cunoascã. Atunci când noi Îl vom chema în fiinþa noastrã pe Dumnezeu.” Tot astfel. trebuie sã eliminãm complet din mintea noastrã neîncrederea ºi îndoiala cã Dumnezeu nu ne va rãspunde. mai ales pentru cã sunt foarte sceptici ºi pesimiºti.

un sunet propriu ºi întregul univers emite o muzicã a Totalitãþii. plini de încredere în susþinerea divinã. o întrebare. cu Sinele nostru nemuritor ( atman). Atunci când noi ne aflãm în armonie cu Conºtiinþa Divinã dinlãuntrul nostru. vom constata. adeseori intuiþiei noastre spirituale. Acest sunet poate lua. în care orice monadã este integratã armonic în Marea Simfonie a lui Dumnezeu. numai atunci vom constata cã Dumnezeu ne rãspunde. forma limbii pe care o vorbim. în acest moment. este însãºi vocea cea eternã a lui Dumnezeu. Numai atunci când. În calitate de Cuvânt Creator.nezeu. Fiecare atom are. Sunetul macrocosmic primordial. Atunci când noi realizãm tehnica de Laya Yoga cu Mantra AUM ºi îi punem. Aceasta este tainica muzicã inefabilã a sferelor care poate fi auzitã lãuntric atunci când meditãm intens ºi profund. chiar ºi în faþa unui munte de dificultãþi. cu uluire. astfel. aud vocea cea tainicã a lui Dumnezeu sub forma acestei vibraþii divine continue. lui Dumnezeu. Dumnezeu se adreseazã. în fraze perfect inteligibile în limba românã. În comunicarea sa inefabilã cu noi. când mintea noastrã va fi absolut hotãrâtã sã depãºeascã toate obstacolele care ne-ar putea apare pe calea evoluþiei spirituale. El vibreazã chiar ºi în interiorul atomilor. în realitate. din adâncul fiinþei noastre. cã voinþa noastrã nu este nimic altceva decât o reflexie în miniaturã a Voinþei lui Dumnezeu. precum ºi fiinþele eliberate spiritual. Chiar ºi acum. cu alte cuvinte. AUM. vom refuza sã ne dãm bãtuþi. care ne vor oferi instrucþiuni ºi revelaþii precise. dacã deja am ajuns sã realizãm o comunicare divinã autenticã. cã acest sunet se moduleazã. Nu trebuie sã uitãm însã atunci cã în voinþa noastrã rezidã. În ipostaza Sa de vibraþie Supremã Macrocosmicã. cei cu un înalt nivel de evoluþie spiritualã. de asemenea. noi putem face minuni. Atunci când noi vom învãþa 39 . pe care îl auzim în plan subtil atunci când realizãm tehnica de Laya Yoga cu aceastã Mantra . Dumnezeu este Cuvântul Creator (Logosul divin). voinþa atotputernicã ºi purã a lui Dumnezeu sau. prin modulãri ºi aranjãri specifice. în mod tainic. totodatã.

care moduleazã. 40 . în mod tainic. ne va fi mult mai uºor sã-i înþelegem Vocea divinã. vorbeºte-mi’. vorbeºte-Mi din profunzimea inimii tale. atunci Eu voi veni la tine. nu ne vom mai simþi niciodatã separaþi de El. acest murmur: ‘O. fãrã a cunoaºte tehnica de Laya Yoga cu Mantra AUM.sã ascultãm. care eºti atât de tãcut. la început. akasha tattva. Aceastã supremã experienþã divinã va rãmâne de-a pururi în noi. indiferent de ceea ce facem. fie chiar ºi o singurã datã. chiar dacã nu facem nimic altceva decât sã ne rugãm lui Dumnezeu. aproape în permanenþã. inima ºi mintea nu sunt uºor de convins sã renunþe definitiv la tendinþele inferioare. de cele mai multe ori. Dar aceast㠓prima oar㔠este. Adeseori noi ne mai îndoim încã ºi suntem frãmântaþi sau tulburaþi de aceastã neîncredere. Dacã noi vom auzi. De fapt. dacã tu îmi eºti suficient de dãruit”. Dacã nu vei înceta niciodatã sã-Mi adresezi în inima ta. mai greu de obþinut cãci. eterul macrocosmic. în cazul în care voinþa ºi aspiraþia noastrã sunt suficient de puternice. chiar dacã. rãspunsul lui Dumnezeu. Dar. însetatã de tainicul Meu vid beatific. din strãfundurile fiinþei tale. Te implor plin de umilinþã. vom putea totuºi primi rãspuns prin vocea lui Dumnezeu. Vibraþia cosmicã divinã. din sanctuarul sufletului tãu. cu insistenþã ºi cu o hotãrâre ferm menþinutã. continuã sã Mã cauþi. spunându-ne: “Cheamã-Mã mereu. din cauza impulsurilor noastre materialiste anterioare (deoarece unele dintre acestea sunt adânc scufundate în subconºtientul nostru). nu-þi voi rãspunde. deocamdatã. Tatãl Ceresc ne vorbeºte întotdeauna. Multiubitule Tatã Ceresc.

reflectând la toate aspectele care au fost revelate acum. credinþã sau culoare. Ea este atunci dispusã sã ne vorbeascã.DUMNEZEU TATÃL RÃSPUNDE NUMAI LA ÎNTREBÃRILE OAMENILOR ADEVÃRAÞI CARE SUNT PURI ºI SINCERI Dumnezeu rãspunde tuturor fiinþelor umane care sunt pure ºi sincere. indiferent de statutul social. La întrebãrile prosteºti sau la întrebãrile prost puse. pe Dumnezeu. 41 . Un proverb indian susþine cã dacã îl invocãm. Aceasta nu poate rãmâne tãcutã. Dumnezeu rãspunde însã. manifestat sub forma Divinei Mame Cosmice. întotdeauna. din toate puterile. În Vechiul Testament se spune: “ªi atunci Domnul Dumnezeu i-a vorbit lui Moise faþã-n faþã. în mãsura în care noi vom continua sã Îl chemãm la noi cu dragoste ºi insistenþã. prin tãcere. în inima noastrã. Nu este oare minunatã aceastã ºansã divinã care ni se oferã cu atâta generozitate? În concluzie. la fel cum un om vorbeºte cu prietenul sãu” (Exod 33:11). este imperios necesar sã înþelegem cã nu mai trebuie sã ne îndoim niciodatã cã Dumnezeu ne va rãspunde direct ºi foarte concret.

constant ºi intens. sã luãm parte la discuþia asupra întrebãrii de ce noi ºi universul existãm. (Rod Steiger) · Frica întemniþeazã. credinþa puternicã în DUMNEZEU ne dã putere. toþi – filozofi. (Ray Charles) · Rugãciunea nu Îl transformã pe Dumnezeu. dar pentru noi este clar cã ea este o forþã care poate lumina o camerã sau un oraº întreg. (William Tyundale) · Dacã vom descoperi o teorie completã [a originii universului] trebuie ca ea. (Soren Kirkegaard) · Cel mai bun mod de a-L cunoaºte pe Dumnezeu este sã iubeºti. frica îmbolnãveºte. nu doar de câþiva oameni de ºtiinþã. (Stephen Hawking) · Credinþa care niciodatã nu este încercatã de îndoialã este o credinþã moartã. în timp. (Harry Emerson Fosdick) · Ce este sufletul? El este întocmai ca electricitatea – noi nu ºtim ce este ea cu adevãrat. credinþa puternicã în DUMNEZEU ne vindecã. Dacã vom gãsi rãspunsul adevãrat la aceastã întrebare. triumful ultim al raþiunii umane. Chiar Dumnezeu nu poate umple ceea ce este plin. totodatã.CUGETˆ RI “ I AFORISME · Trebuie sã ne eliberãm pe noi înºine de egoism pentru a ne umple de Dumnezeu. frica paralizeazã. ci mai ales pe acela care se roagã. el va fi. pentru cã atunci vom cunoaºte mintea lui Dumnezeu. frica ne face nefolositori. ºi acest aspect trebuie sã dea o semnificaþie transcendentã alimentelor pe care le mâncãm ºi aerului pe care-l respirãm. cât mai multe fiinþe umane. Plecãm. (Vincent Van Gogh) · Acela care doreºte sã-L descopere pe Dumnezeu cel viu nu trebuie sã-L 42 . ªi între aceste douã momente încercãm sã înþelegem misterele care ne înconjoarã. Atunci vom putea. (Miguel de Unamuno) · Venim. credinþa puternicã în DUMNEZEU ne învaþã sã fim de folos celorlalþi. sã poatã fi înþeleasã. (Maria Tereza) · Credinþa puternicã este canalul subtil care ne leagã de infinit. oameni de ºtiinþã ºi oameni obiºnuiþi. (Elisabeth Oakes Smith) · Fizicul este substratul spiritualului. credinþa puternicã în DUMNEZEU ne elibereazã. în principiu. de fiecare.

Pentru unii. aceasta poartã eticheta lui Dumnezeu. mareele ºi gravitaþia.) te apropii cu adevãrat de Dumnezeu. (Geoffrey Fisher) · Numai uitând de tine (de ego n. decât sã trãiesc într-o lume atât de micã pe care mintea mea sã o poatã cuprinde (înþelege). aceleaºi schimbãri se petrec automat. (Fyodor Dostoievski) · Privind din punctul de vedere al unui vindecãtor. eu vãd spiritualitatea ca incluzând credinþa într-un anumit sens tainic sau într-o ordine misterioasã care existã în univers. pentru a doua oarã în istoria lumii. (Hugh Prather) · Nu existã surprizã mai magicã decât aceea de a fi iubit. ceea ce conteazã cu adevãrat este credinþa în DUMNEZEU. vom oferi lui Dumnezeu energiile iubirii ºi atunci.caute în deºertãciunea …. Vãd forþa atotputernicã din spatele creaþiei ca fiind o energie uriaºã. (G. valurile. când vom stãpâni vânturile. (Evrei 11:) · Pânã nu ajungi sã ºtii cã viaþa este foarte interesantã ºi pânã când nu o trãieºti ca atare. B Shaw) · Prefer sã trãiesc într-o lume în care viaþa mea este mai mereu înconjuratã de mister. Dacã le spun pacienþilor sã-ºi ridice nivelele sângelui sau imunoglobulele pentru a ucide celulele T.n. Siegel) · Vindecarea care este realizatã prin dragoste este dragoste. (Harry Emerson Fosdick) · Cândva. noi 43 . Siegel) · Credinþa de nezdruncinat este substanþa secretã a lucrurilor sperate ºi dovada lucrurilor nevãzute. iubitoare. înseamnã cã nu þi-ai gãsit sufletul. (Robertson Davies) · Nu este nimic mai impresionant decât rugãciunea spontanã. Cel mai adesea. nu conteazã foarte mult. Adevãrul este cã dragostea vindecã. (Henry David Thorean) · Dacã ceilalþi îþi dau sau nu dreptate. nimeni nu va ºti cum s-o facã.. pentru alþii ea poate fi vãzutã doar ca o sursã de vindecare. (Bernie S. pentru cã ea nu implicã o pregãtire lungã ºi arzãtoare a sufletelor. inteligentã. (Bernie S. Dar dacã pot sã-i învãþ sã se iubeascã pe ei înºiºi ºi pe ceilalþi pe deplin. ci în dragostea umanã. (Pierre Teillard de Chardin) · Sunt perfect convins cã dragostea intensã ºi necondiþionatã este cel mai puternic stimulent cunoscut pentru întãrirea sistemului imunitar. se va putea spune cã omul a descoperit din nou focul. Iar dragostea este principiul unificator universal în toate demersurile vindecãrii.

Audin) · Medicii nu ºtiu totul cu adevãrat. (Catherine Marshall) · Atunci când eºti cu Dumnezeu nimic nu îþi va fi imposibil. Ei înþeleg problema. nu existã boalã pe care sã nu o poatã vindeca. (W. nu existã uºã pe care ea sã nu o poatã deschide. (Marcus Aurelius) 44 . (Enimet Fox) · Dragostea este singurul rãspuns sãnãtos ºi perfect satisfãcãtor la toate problemele existenþei umane. (Exod 15:2) · Adesea. El este totdeauna salvarea mea. Numai dac-ai putea sã iubeºti destul ºi atunci ai fi cea mai fericitã ºi cea mai puternicã fiinþã de pe pãmânt. cât ºi pe cei care o dãruiesc. ulterior. Iar tu ºi eu trãim în Spirit. cât de mare e greºeala. (Karl A. Menninger) · Dragostea înseamnã. sfinþenia este o stare despre care teologia nu are nimic de spus. (Charles Morgan) · Dragostea este un medicament universal pentru rãul din lume. înainte de toate. (Gerald Jampolsky) · Toate marile probleme cheamã o dragoste mare.nu ne dãm seama cã aceasta este mâna lui Dumnezeu care este pusã pe umãrul omului. H. Dumnezeu trebuie sã ne închidã o uºã în faþã pentru a putea. Menninger) · Nu existã dificultate pe care dragostea sã nu o poatã cuceri. nu spiritul. O trãire intensã ºi continuã a dragostei va dizolva totul. (Karl A. Nu conteazã cât de mare este problema. ea este adeseori prescrisã. sã deschidã pentru noi uºa prin care El doreºte ca noi sã mergem. (Friedrich Nietzsche) · Dragostea puternicã îi vindecã pe oameni. (Erich Fronin) · Domnul DUMNEZEU este puterea nesfârºitã ºi cântecul meu. · Sufletul este totdeauna vopsit în culorile gândurilor sale. abandonarea fricii. (Luca 1:37) · Sãnãtatea este o stare despre care medicina nu are nimic de spus. cât de încurcate sunt lucrurile. cât de fãrã speranþã este perspectiva. dar rareori este luatã. atât pe cei care o primesc.

) · Vei descoperi. fãrã îndoialã. (Proverb francez) · Cel care a pierdut un prieten are mai mult temei de bucurie cã a avut o datã unul. nu crede deloc în DUMNEZEU. (Charles Caleb Colton) · Tot ceea ce ne iritã la ceilalþi. Sã ai o atracþie sincerã cãtre oameni ºi sã fii bun cu ei. (Ralph Waldo Emerson) · Prietenii adevãraþi sunt rudele pe care þi le faci pentru tine însuþi. aceea cã ABSOLUT nici un om nu poate sã urmãreascã sincer sã-l ajute pe un altul fãrã ca. valoarea ei este rareori cunoscutã pânã când e pierdutã. cu adevãrat. (Aesop) · Cum ar putea omul exista dacã Dumnezeu nu ar avea. pe sine însuºi. nevoie de el ºi cum ai putea tu exista? Tu ai nevoie de Dumnezeu pentru a exista ºi Dumnezeu are nevoie de tine – pentru cã El este înþelesul Suprem ºi ultim al vieþii tale. revelaþia cã în el este Dumnezeu. (Seneca) · Prietenii sunt acele rare persoane care te întreabã cum te simþi ºi apoi aºteaptã sã audã ºi rãspunsul. poate sã ne facã sã ne înþelegem mai bine pe noi înºine. Cunningham) · Nici un act de bunãtate. cã momentele formidabile care se remarcã sunt mai ales momentele în care ai fãcut ceva pentru ceilalþi. (Henry Drummond) · Una dintre cele mai minunate compensaþii din aceastã viaþã este. dacã este privit cu înþelepciune. (Carl Jung) · Recunoºtinþa este. în realitate. Ceea ce noi devenim este darul nostru cãtre Dumnezeu. · Ceea ce noi suntem este darul lui Dumnezeu cãtre noi. (Louis Nize) · Marele act de credinþã este atunci când omul are. (Proverb hasidic) · Adevãrata prietenie este întocmai ca ºi sãnãtatea. este totul în viaþã. (Issac Bashevis Singer) · Nimeni nu este vre odatã nefolositor pe lumea asta. aºa cum am descoperit. totodatã. în acelaºi timp. (Oliver Wendell Holmes Jr. când te vei uita în urmã în toatã viaþa ta. oricât de mic. memoria inimii. sã nu se ajute. cu adevãrat. dacã 45 . decât durerea cã i-a fost luat. Bunãtatea.· Acela care nu crede cã Dumnezeu doreºte ca acest fir de nisip sã se gãseascã în acest loc ºi nu în altul. (Ed. nu este vreodatã irosit. (Eustache Deschamps) · Douã lucruri sunt pentru mine foarte importante în viaþã.

(Irvin Sarason) · Atâta timp cât iubim. Acesta este secretul succesului. (Proverb scandinav) · Întâlnirea a douã suflete care au simpatii reciproce ºi AFINITÃÞI este întocmai ca ºi contactul a douã substanþe chimice: dacã existã o reacþie profundã. dupã aceea. (Robert Louis Stevenson) · Experienþa nu constã doar în ceea ce þi se petrece ci. (Aldous Huxley) · Pentru a se vindeca. noi nu ne încredem ºi nici nu prea avem grijã de noi înºine. În general. într-adevãr. ne iubim ºi ne acceptãm pe noi înºine exact aºa cum suntem. în ceea ce faci cu ceea ce þi se petrece. atâta timp cât are un prieten. trebuie sã aibã o mare încredere în el. (Ralph Waldo Emerson) · Sã ºtiþi cã nicãieri nu poate gãsi mintea un loc mai plin de pace ºi mai liber de griji decât în propriul ei suflet.nu mâine. nu sãptãmâna viitoare. atâta timp cât suntem iubiþi de ceilalþi. mai ales. (Marcus Aurelius) · Când. ºi trebuie sã ne dãm seama cã nici un om nu este nefolositor. ierburile vor nãpãdi cãrarea neumblatã. atunci totul în viaþã se desfãºoarã în mod firesc. sã îºi dea seama cã au un ghid profund în interiorul lor ºi. povara altcuiva. (Marguis de Condorcet) · Pune-þi energia. pentru cã. oamenii trebuie. ziua de ieri a trecut. iar cea de 46 . aº putea spune cã suntem aproape indispensabili. noi nu învãþãm cum sã ne ascultãm pe noi înºine. amândouã sunt mult transformate. Þine minte. ci astãzi – sã trãieºti intens clipa ºi fã ca aceastã zi sã conteze. în conformitate cu ceea ce ghidul nostru interior încearcã sã ne transmitã. Hay) · Bucurã-te întotdeauna din plin de propria ta viaþã fãrã a o compara cu a altora. câtuºi de puþin.uºureazã. (Carl Jung) · Prietenii buni sunt buni chiar ºi pentru sãnãtate. în al doilea rând. suntem de un real folos. (Louise L. în primul rând. mintea ºi sufletul chiar ºi în cele mai mici acþiuni. altfel. (Shakti Gawain) · Încrederea de nezdruncinat în sine este esenþa eroismului. Drept urmare. (Swami Sivananda) · Începe ACUM . (Charles Dickens) · Mergi de câte ori este necesar acasã la prietenul tãu.

Ceea ce nu ºtiu mã sperie. ªi.B. (Louise L. rãnile sunt vindecate ºi fericirea este din nou posibilã. curaj pentru a transforma situaþiile care trebuie sã fie transformate ºi înþelepciune pentru a discerne între cele douã. (G. (Ralph Waldo Emerson) · Pot sã suport ceea ce cunosc.Shaw) · Briza Graþiei Divine suflã permanent asupra noastrã a tuturor. mai întâi pentru cei de lângã noi ºi apoi pentru noi înºine. atingem sau fac alþii pentru noi ne face foarte fericiþi. (Proverb evreiesc) · Omul raþional se adapteazã el însuºi la lume: cel iraþional persistã. (Ramakrishna) · Am învãþat cã iertarea adevãratã implicã o acceptare totalã. (Seneca) · Pentru a realiza lucruri mãreþe trebuie sã trãim ca ºi cum nu vom muri niciodatã. Chiar ºi atunci când un nou secol începe. (Catherine Marshall) · Timpul nu are diviziuni pentru a-ºi marca trecerea. ci ceea ce gândim. (Ellen Kriedman) · O zi trãitã astãzi valoreazã cât douã mâine. (Thomas Fuller) · Nici un om nu ºtie cu adevãrat de ce este capabil pânã nu încearcã. (Pablilius Syrus) · Viaþa noastrã este scurtã. simþim ºi facem. (Vauvernagues) · O boalã poate fi vindecatã dacã urmãrim sã ne tranformãm felul în care gândim. iar timpul pe care-l pierdem dormind nu va putea fi niciodatã recuperat. în încercarea sa de a adapta lumea la el însuºi. numai noi muritorii batem clopotele ºi tragem în aer focuri de pistol. acordã-ne Graþia de a accepta cu seninãtate situaþiile care nu pot fi modificate. nu existã niciodatã o furtunã cu descãrcãri electrice sau niºte sunete de trâmbiþe care sã anunþe începutul unei noi luni sau a unui nou an. (Reinhard Niebuhr) · A-þi dori sã fii sãnãtos este o componentã a stãrii de sãnãtate. prin aceastã acceptare. (Stendhal) · Când trebuie. Hay) · Frica se naºte mai ales din ignoranþã. (Frances Newton) 47 . Ziua de astãzi este tot ceea ce avem.mâine este cu putinþã sã nu mai vinã niciodatã. credem ºi acþionãm. progresul depinde de cel din urmã. (Thomas Mann) · Nu ceea ce vedem. în mod ferm. (Helen Keller) · Doamne Dumnezeule. poþi. Dar trebuie sã ridicãm sus pânzele pentru a o simþi. Prin urmare.

(Henry David Thoreau) · În ceea ce priveºte timpul. în acelaºi timp. fãcând asta. foarte departe dacã nu începi de foarte de aproape. Bãtrânul s-a oprit.· Dacã judeci prea mult oamenii nu prea îþi mai rãmâne timp sã-i iubeºti. ci lasã-le sã se petreacã aºa cum este în firea lucrurilor ºi. opreºte-te din ceea ce faci ºi priveºte cu atenþie în jurul tãu. fericire ºi iubire. eºti într-adevãr un om înþelept. Dacã poþi face mai mereu asta ºi dacã poþi sã trãieºti aºa. cu atât mai mult vom deveni acela care vrea Dumnezeu sã fim. Primul 48 . ceea ce este esenþial este invizibil ochiului. a întâlnit un tânãr care culegea steluþele de mare ce se aflau eºuate pe nisip ºi le arunca înapoi în ocean. nimic nu valoreazã mai mult ca ziua de azi. (Lev Tolstoi) · Cu cât sunt mai nobile. vei gãsi ºi tu. astfel. Krishnamurti) · Un bãtrân se plimba pe plajã la rãsãrit. · În numele lui Dumnezeu. (Satya Sai Baba) · Nu poþi sã ajungi. a spus bãtrânul. opreºte-te mãcar o clipã. dacã nu ar proceda astfel. cu adevãrat. îþi vei gãsi pacea. (Maica Tereza) · Nu este niciodatã prea târziu sã renunþãm la prejudecãþile noastre prosteºti. „Cum pot sã aibã vreo importanþã eforturile tale?” Tânãrul a privit steluþa pe care tocmai o avea în mânã ºi apoi a aruncat-o în valuri ºi i-a rãspuns „Tocmai pentru aceasta au importanþã”. (Antoine de St. În drumul sãu. Exupéry) · Numeroasele dorinþe ale omului sunt întocmai ca monedele mici de metal pe care el le poartã în buzunar. (J. au început sã discute ºi atunci tânãrul i-a explicat cã. steluþele vor muri când le va prinde soarele. Cu cât are mai multe. (Euripides) · Nu cere ca evenimentele sã se petreacã numai dupã voinþa ta. mai înalte ºi mai mari angajamentele noastre. (Goethe) · Doar cu inima trezitã ºi deschisã poþi vedea corect. „Dar tu ignori cã plaja se întinde pe sute de km ºi sunt mii de steluþe de mare care se aflã în aceastã situaþie”. (Epictetus) · Alege sã iubeºti ºi sã-i faci pe ceilalþi fericiþi ºi atunci viaþa ta se va transforma profund pentru cã. cu atât sunt mai grele ºi îl trag în jos. (Elisabeth Kubler-Ross) · Cel mai bun ºi mai sigur lucru este sã ne pãstrãm echilibrul în viaþã ºi sã recunoaºtem imensa putere care se aflã în noi ºi în jurul nostru.

pas cãtre pacea interioarã este sã te hotãrãºti sã dai ºi nu sã primeºti dragoste. (William Henley) · Nu gândi niciodatã cã amânãrile lui Dumnezeu sunt refuzuri. (Gandhi) · Pentru cel care ºtie ce trebuie sã facã aproape nimic nu este imposibil. am avea întotdeauna suficiente mijloace. cã în mine existã o varã invincibilã. ci ca sã mergem drepþi. dacã am avea suficientã voinþã. · Eu cred cã adevãrul neînarmat ºi dragostea puternicã necondiþionatã 49 . existã cãi care duc la orice realizare ºi. ceea ce ceilalþi considerã cã nu poþi. iertare ºi îndepãrtarea fricii. doar ca o simplã scuzã. iubitori. (Albert Camus) · Cea mai mare satisfacþie pe care o poþi avea în viaþã este sã faci. Siegel) · Nu voi renunþa sã mã înalþ sufleteºte orice s-ar întâmpla. Rãbdarea este. · Nu tu eºti acela care îþi alegi familia. adevãr de cãutat ºi dragoste de oferit ºi de primit. aºa cum tu eºti darul Lui pentru ei. procesul vindec ãrii pe o cale naturalã implicã transformarea modului de a gândi. liberi ºi fãrã fricã într-o lume în care existã multe lucruri minunate de realizat. (Louis Braudeis) · Dumnezeu nu ne-a fãcut sã fim roºi de anxietate. Îi mulþumesc lui Dumnezeu pentru sufletul meu invincibil. Spunem de multe ori cã lucrurile sunt imposibile. pentru a ajunge acolo unde trebuie – dacã nu existã uºi sau ferestre – trebuie sã treacã prin zid. (Bernie S. (Walter Bagehot) · Despre majoritatea lucrurilor care erau importante pe lumea asta s-au spus cã sunt imposibile înainte de a fi realizate. · Vine un timp în viaþa unui om când. dragoste necondiþionatã. (François de la Rochefoucauld) · Nimic nu este cu adevãrat dificil dacã-l suporþi în doze mici. Ea este darul lui Dumnezeu cãtre tine. în cele din urmã. în mâinile lui Dumnezeu. (Henry Ford) · În toiul iernii am învãþat. de a pãrãsi închisoarea singurãtãþii lui. cât mai des. (Joseph Fort Newton) · Pentru mine. Persevereazã ºi dãruieºte-te Lui neîncetat. întotdeauna. (Gerald Jampolsky) · Cea mai adâncã aspiraþie a omului este nevoia de a învinge sentimentul separãrii.

· Cel care spune cã ceva nu se poate face. (Joshua 1:9) · Curajul este rezistenþa la fricã. nu este în natura lui. chiar învins temporar. nu trebuie sã-l întrerupã sau sã-l împiedice pe cel care face. pentru unii. este mai puternic decât rãul triumfãtor. sã nu uitãm cã binele. depãºirea fricii – nu absenþa completã a fricii. · Fii puternic ºi curajos. (Ernest Hemingway) · Speranþa este visul mirific al unui om treaz. (Diogene) · Speranþa puternicã este. nu te teme ºi nici nu te înspãimânta. medicul oricãrei suferinþe. (Henry David Thoreau) · Un om poate fi chiar distrus. (MarkTwain) · Doar un om curajos ºtie cum sã ierte… Un laº nu iartã niciodatã. pentru cã Domnul Dumnezeul Tãu este mereu cu tine oriunde mergi. dar nu învins. (Lawrence Sterne) · Nu existã nimic de temut mai mult decât frica.vor avea cândva ultimul cuvânt în aceastã realitate. (Proverb chinez) 50 . De aceea.

” Cei mai mulþi oameni nu ºtiu cum sã fie sau nu îndrãznesc sã fie fericiþi chiar în momentul prezent.TEHNICI YOGHINE SIMPLE DE EXTAZIERE Fiecare om ar vrea sã fie fericit ºi chiar extaziat. sã trezim ºi sã amplificãm în noi o atitudine creatoare: “Dacã. tot el intuia o soluþie genialã pentru a ieºi din acest impas. existã o strãveche metodã yoghinã foarte simplã. nefericirea este pretutindeni. nu trebuie niciodatã sã uitãm cã. înainte de toate. Ei proiecteazã aproape întotdeauna fericirea într-un ipotetic viitor legând-o. de anumite dorinþe. pentru cei mai mulþi oameni cea mai mare încãpere a acesteia ar fi sala de aºteptare. tot astfel. Ea se bazeazã pe punerea cât mai constantã în practicã a trei principii fundamentale. bucurându-se plenar de tot ceea ce au ºi. Referitor la aceastã oarbã cãutare a omului obiºnuit.” În faþa unei astfel de situaþii paradoxale. ºtiind cã au una pe undeva. foarte mult timp. în Orient. de atingere ºi menþinere. este ºi cu fericirea. marele filosof Voltaire scria: “Oamenii cautã cu toþii fericirea însã. casa. sugerându-ne. 51 . de tot ceea ce sunt. pentru unii. cel mai adesea. dar numai yoghinii avansaþi cunosc anumite modalitãþi tainice prin care aceastã divinã stare poate fi atinsã ºi pãstratã cât mai mult timp cu putinþã. a unei stãri de extaz. aspect care l-a ºi determinat pe marele maestru yoghin Swami Shivananda sã afirme cu umor: “Dacã s-ar clãdi casa fericirii. mai ales.” Totuºi. în mod confuz. fãrã sã ºtie cu precizie unde ar putea fi aceasta. adeseori ei acþioneazã întocmai precum acei beþivi care îºi cautã.

cã este zadarnicã strãdania ºi zbaterea noastrã egoticã. formule ºi gesturi sacre. invocaþii. cãutând în adâncul sufletului nostru sursa ºi esenþa ultimã a extazului divin. altfel spus. în primul rând în noi înºine. care nu este nimic altceva decât o expresie a regãsirii de Sine. la prima vedere. tainic sincronizatoare cu realitãþile divine. încercând sã transformãm lumea din jurul nostru. de împãcare cu noi înºine. încep întotdeauna printr-o fazã OBLIGATORIE de reconciliere cu propria noastrã fiinþã sau. în Sine ºi prin Sine”. în care cãutãm cu obstinaþie ºi încrâncenare sã controlãm o situaþie. generatoare de extaz divin. unele stãri plenare de fericire înãlþãtoare. Acesta este un proces similar celor care sunt realizate în unele ritualuri mistice ori religioase. etapã care este susþinutã ºi împlinitã printr-o profundã trezire a sufletului ºi printr-o centrare în Sinele nostru Divin (Atman). dintotdeauna. Acest principiu poate pãrea. foarte simplu. care trebuie sã fie însoþitã de o mare spontaneitate ºi naturaleþe. în care diferitele rugãciuni. o excelentã stãpânire de sine. Din aceastã cauzã. metodele yoghine care conduc la stãri foarte lungi de extaz divin. Prin urmare. sau sã încântãm un suflet. Orice tehnicã yoghinã care se bazeazã pe acest principiu nu face decât sã ne ajute sã 52 . dar el este esenþial pentru transformarea noastrã spiritualã. dacã noi nu ne-am trezit ºi nu ne-am dezvoltat. nu au alt scop decât aceast㠓regãsire de Sine. mai mereu.Primul principiu: sã fim întotdeauna noi înºine Marii înþelepþi ai acestei planete au afirmat. fericire. primul pas care trebuie sã îl facem pentru a atinge ºi pentru a menþine. este acela de a ne interioriza cât mai des cu putinþã. cât mai mult. sperând cã îi vom aduce.

trãim. astfel. anularea ataºamentelor mentale iluzorii). Iar Sinele Divin (Atman) care. Adevãrul tãu divin devine. Marele yoghin Swami Vivekananda afirma cã mult mai important decât ceea ce faci sau ceea ce vrei sã pari a fi este sã realizezi. prin intermediul generãrii ºi menþinerii. de fapt. în acest fel. de aici provine miracolul vindecãrii atâtor boli care trebuie sã fie înþelese ca nefiind altceva decât niºte încãlcãri ale legilor divine. în posibilitãþile tainice nelimitate ale fiinþei noastre. cine eºti cu adevãrat: “Cãci Sinele tãu nemuritor este mai vast decât tine (ca personalitate individualã) ºi. de fapt. o stare care. nouã. el fiind infinitul orizont în care te adevereºti. a fenomenului de rezonanþã Yoghinii înþelepþi considerã cã a putea înseamnã. într-un anumit sens. ca fiinþe umane conºtiente. cât mai repede ºi cât mai profund. boli care. Dar. toate resursele ºi energiile benefice latente proprii. în adânc:” Al doilea principiu: sã folosim cât mai des. în 53 . dacã a ºti cu adevãrat înseam-nã. intens ºi cu tãrie. ne aduce. în microcosmosul fiinþei noastre. a rupt cercul strâmt al eu-lui. a crede cu putere reprezintã cu mult mai mult decât atât. dez-minþirea ta (sau. întotdeauna. cu maximã eficienþã. care trebuie sã se afle într-o cât mai deplinã armonie cu întregul macrocosmos. din ce în ce mai intens ºi plenar. uneori. ne este totdeauna proprie ºi fireascã: starea de fericire extaticã. altfel spus. a putea. ca fiind. O astfel de credinþã în noi înºine. se manifestã ca un deficit al puterii de rezistenþã în faþa unui agresor extern sau intern. cãci aceasta exprimã accesul la însãºi puterea Divinã nesfârºitã ºi. prin revelare. extazul. precum ºi toate energiile benefice ale mediului înconjurãtor apropiat sau foarte îndepãrtat. înainte de toate. a crede.

a demonstra. în ultimã instanþã. bolile. a fi evident ºi nici nu este o consecinþã a acestora. rãutãþilor de tot felul. delaþiunea. daruri. Dimpotrivã. o credinþã puternicã în Dumnezeu. crimele. a legii numerelor mari etc. Din acest punct de vedere profund spiritual. în aparenþã. înseamnã a crede chiar împotriva probabilitãþilor. forþele benefice nesfârºite. reprezintã.realitate. Altfel spus. Trebuie. “a crede cu putere în Dumnezeu” înseamnã. suferinþele. sintagma “a crede în Dumnezeu pentru cㅔ aproape cã nici nu are sens. ceva tainic în sufletul nostru îºi cântã credinþa fermã ºi neabãtutã în Dumnezeu. a statisticii. cãci numai astfel vom reuºi sã ne optimizãm la maxim fiinþa ºi comportamentul. a crede. deºi existã în lume moartea. totuºi. talente. realizatã de tot ceea ce este divin în om ºi care este adresatã lumii. Noi credem atunci CU TÃRIE în noi înºine ºi în Dumnezeu. rânduielilor cretine. aparent inexorabile. nedreptãþile. noi trebuie sã fim optimiºti în cel mai înalt grad. sã mai precizãm cã a crede în mod intens ºi necondiþionat în forþa divinã nesfârºitã care ne poate veni de la Dumnezeu nu este. A crede cu adevãrat în noi înºine ºi în Dumnezeu 54 . nicidecum. pe care omenirea îl afiºeazã în prezent. niºte nuclee divine. o sfidare. în pofida anumitor situaþii care. ne-ar sugera contrariul. pornind de la aceastã stare de încredere imensã cã prin declanºarea procesului de REZONANÞÃ. sinonim cu a dovedi. În ciuda cumplitului spectacol. o provocare. care provin de la Dumnezeu sunt atrase în noi ºi pot fi fãcute sã se manifeste. tortura. A crede este astfel un verb adversativ. sadismul ºi multe altele. legitãþilor ºi impunerilor ei nedrepte care sunt. Nici un eveniment exterior ºi nici o transformare interioarã nu pot fi influenþate fãrã credinþa fermã în propriile noastre capacitãþi. înainte de toate.

aratã aproape toate cã acest cuvânt de baz㠖 credinþa – (CARE. obiecte vizibile. sunt deosebit de importante. “Brusca apariþie a unei imense pãsãri roºii cãzute din cer. nu aºa acþioneazã Dumnezeu. DECLANªEAZà ªI MENÞINE REZONANÞA) se prezintã ca fiind deasupra oricãror dovezi. Coborârea de pe cruce a lui Iisus. nu mai avea nici un sens sã se afirme cã ei cred în mod necondiþionat în Dumnezeu. în aceastã direcþie. spuneau arhiereii ori. i-ar pune pe oameni – scria Kierkegaard – faþã în faþã cu un eveniment extraordinar ºi senzaþional. parafe. care nu le-ar mai îngãdui sã nu-ºi dea seama cã au de-a face cu un semn divin cert. unul dintre acelea care sunt. dacã ei vedeau. Înþelegerea acestor evenimente esenþiale. la Golgota. dupã ivirea cãreia. Prin 55 . o contradicþie mai acutã aproape cã nici nu s-ar putea sã existe cãci. sã îngenuncheze ºi sã cânte osanale.înlãturã orice dubiu. fapte constatatoare. nu le rãmânea altceva de fãcut decât sã se supunã evidenþei. cerute de farisei. orice rezervã ºi orice motivaþie. ar fi putut sã fie o asemenea uriaºã pasãre coloratã. în mod stãruitor. Textele strãvechi. cât ºi cele ale altor mari religii ºi tradiþii spirituale ale umanitãþii. ºi nu aºa a înþeles Iisus sintagma “a crede în Dumnezeu” ori de câte ori a rostit-o ºi. atât cele ale creºtinismului. referitoare la credinþa puternicã ºi adevãratã în Dumnezeu. la opt zile dupã înviere. mai ales atunci când S-a adresat lui Toma. arhiereilor ºi tuturor celor care se aflau în perimetrul acela. scribi ºi cãrturari. DIRECT PROPORÞIONAL CU PUTEREA SA.” Însã. “Sã vedem ºi apoi o sã credem”. înscrisuri.

înseamnã a nu vedea cu ochii fizici. 11. într-o astfel de situaþie. În textele creºtine. pare straniu.” (2 Corinteni. De aceea. ca temelie a religiei. spiritul (care este opusul literei) ºi bucuria extaticã (care este opusul întristãrii ori supãrãrii). nu trebuie sã se sprijine nici pe raþiune.” (Evrei. ci (am adãugat noi “PRIVIND” PRIN TRANSFIGURARE) doar la cele ce nu se vãd. 24). întotdeauna. 4. subtile ºi spirituale. sufleteºti. credinþa autenticã în Dumnezeu este pusã în legãturã cu alte trei elemente foarte importante: libertatea (care este opusul robiei). nici pe percepþiile simþurilor noastre. Cum ar nãdãjdui cineva ceea ce vede?” (Romani. ei nu ar mai fi putut sã creadã cu adevãrat din moment ce “vedeau cu ochii” fenomene care le impuneau sentimentul raþional al evidenþei prezenþei Divine. Desigur cã verbul a crede .urmare. În realitate. de definit ºi de precizat sã constituie miezul oricãrei cãi spirituale autentice? Nu ar fi putut oare marile spirite care s-au încarnat pe aceastã planetã sã 56 . de un tainic simþãmânt lãuntric. Credinþa puternicã þine. credinþa în realitatea noastrã divinã. 8. în Sinele Nemuritor Suprem Atman ºi în Dumnezeu Tatãl. care este obþinutã numai prin dovezi lãuntrice. de ce tocmai o vocabulã atât de greu de înþeles. Sau: “Credinþa este încredinþarea ºi dovedirea lucrurilor nevãzute sau. împreunã cu irezistibila lui putere de anulare a oricãrei ezitãri. a crede în mod necondiþionat în Dumnezeu. 1). altfel spus. Tot el ne indicã drumul spre atingerea unei stãri autentice de credinþã în Dumnezeu: “Neprivind la cele ce se vãd. care ar putea crea iluzia unor certitudini inexorabile. Apostolul Pavel afirmã cât se poate de limpede: “Nãdejdea care se vede nu mai e nãdejde. de o stare de siguranþã absolutã. 18).

totalã ºi necondiþionatã în Sinele nostru Divin ºi în Dumnezeu. credinþa noastrã rãmâne moartã. dar are însã nevoie sã fie doveditã. cu toate acestea. altfel spus. Fãrã îndoialã. ele pot fi de ajutor unora dintre oameni dar. dacã ea este calea cea bunã spre extazul eliberãrii spirituale.” Pentru yoghini. Credeþi voi cã pot face aceasta? 57 . credinþa PUTERNICà nu are nevoie de nici un fel de dovezi. INTRAREA ªI MENÞINEREA ÎN STARE DE REZONANÞà CU ASPECTUL ÎN CARE CREDEM. CREDINÞA PUTERNICà ÎNSEAMNÃ. fãrã anumite fapte care sã o certifice. de cealaltã parte a baricadei ori. încãrcãtura energeticã ºi spiritualã necesarã trecerii sale din rândul stãrilor minunate în acela al realizãrilor sublime. Într-adevãr. ci pe stânca de granit a credinþei autentice. de realitatea tainicã ºi divinã a lui Dumnezeu. raþionaliºti ºi logicieni. Acþiunile profund benefice ºi spirituale care sunt realizate cu o deplinã detaºare de scopul propriu-zis al acþiunii. Constatãm cã Iisus Cristos pune credinþa orbilor la încercare. chiar toþi ºi în mod total. în modul cel mai desãvârºit. totodatã. noi ne apropiem.gãseascã o altã vocabulã mai puþin misterioasã. care nu sunt. prefac atunci credinþa noastrã într-o veritabilã putere creatoare ºi îi oferã. ÎN REALITATE. istorice etc. totuºi. ele nu au nici o valoare pentru cei care ºtiu c㠓Dumnezeu n-a vrut sã-ªi întemeieze împãrãþia Sa spiritualã pe nisipul iluziilor (adicã: ºtiinþifice. printr-o credinþã puternicã. nu este totuºi mai puþin adevãrat cã. Dacã. din rândul ideilor în acela al “ideii-forþ㔠capabile sã transforme umanitatea.). întrebându-i în prealabil. zãvorâþi în prejudecãþi? Mesajul esenþial al acestei situaþii este cã nu trebuie sã ne lãsãm niciodatã ispitiþi de vraja (ori obsesia) cãutãrii ºi aflãrii dovezilor materiale. la urma urmei – de ce nu? – mai puþin scandaloasã ºi mai puþin derutantã pentru oamenii de ºtiinþã. mai accesibilã înþelegerii mulþimii oamenilor ºi.

se traduc.Din acest celebru episod biblic reiese foarte clar cã. în special. înainte de toate. întotdeauna. ceea ce poate fi previzibil ºi care poate fi transformat În aceastã direcþie. Cu cât credinþa noastrã este mai mare. Aºadar. este necesar sã anticipãm. Al treilea principiu: trebuie cât mai des sã prevedem ºi sã transformãm. Astfel. cãci aceastã dãruire totalã nu înseamnã absolut deloc complacerea în neputinþã sau pasivitate. Ajutorul lui Dumnezeu ºi desãvârºirea minunilor apar ca fiind legate întotdeauna de credinþã. în primul rând. o credinþã PUTERNICà ºi necondiþionatã de raþiuni logice. prin utilizarea constantã a unor forme de gândire pozitivã transfiguratoare ºi spiritualizantã ºi 58 . Într-adevãr. prin folosirea corectã ºi sistematicã a unor tehnici de control al suflului ºi a energiilor subtile care sunt asociate acestuia ( pranayama ). Într-o anumitã situaþie. printr-o mentalizare mai mereu pozitivã (optimistã) felul în care se vor derula evenimentele vieþii noastre. trebuie înainte de toate sã pornim de la ideea cã. din partea celui în cauzã. toate situaþiile cu care ne confruntãm în viaþã (fie chiar ºi cele care ne sunt favorabile) se pot termina prost sau penibil. ajutorul divin ne este acordat în mod proporþional cu forþa credinþei noastre. aceste trei principii foarte simple. ne apare clar cã însãºi Graþia Divinã are loc ºi se desãvârºeºte într-un câmp al efectului de rezonanþã. nu trebuie sã ne conducã nicidecum la fatalism. Iisus Cristos grãieºte: “Dupã credinþa voastrã o sã vã fie vouã”. În practicã. o sursã aproape continuã de extaz divin. sãvârºirea unei minuni implicã. fiind lãsate în voia lor ºi tratate cu indiferenþã ºi indolenþã. dar esenþiale pentru a face din existenþa noastrã o stare de sãrbãtoare spiritualã. Aceastã încredere deplinã a noastrã este necesar sã fie însoþitã de mentalizarea cât mai precisã a acþiunilor ºi a rezultatelor spre care Dumnezeu ne inspirã sã ne îndreptãm. încrederea cât mai deplinã în Dumnezeu ºi abandonarea necondiþionatã în faþa Voinþei Sale atotputernice. Tocmai de aceea. cu atât ºi ajutorul Sãu va fi pentru noi mai deplin.

realizate zilnic. spiritualã nu este. încep sã foloseascã ceea ce altãdatã era apanajul exclusiv al iniþiaþilor: puterea ºi cunoaºterea. Cei care vor face aceasta mai mereu vor descoperi. altceva decât un tainic instrument prin care se poate pãtrunde. de forþã ºi eficienþã în acþiune. tot mai mulþi occidentali. în psihologia transpersonalã. 59 . a unei stãri de armonie interioarã. altfel spus. Cea mai bunã cale de amplificare a propriei energii vitale este controlul gradat al respiraþiei prin intermediul unor exerciþii simple de pranayama. totodatã.prin aplicarea perseverentã a unor exerciþii de vizualizare creatoare. ACUM ºi AICI. cã ªTIINÞA sau. tehnicile yoghine simple de atingere rapidã a stãrilor de extaz divin îºi propun ca þel atingerea simultanã a unei stãri din ce în ce mai profunde de fericire lãuntricã. în adâncurile divine ale propriei noastre fiinþe. sã acþionãm benefic asupra celorlalþi oameni ºi asupra lumii. al existenþei noastre. avizi de cunoaºtere. cu o mare încântare. CA FUNDAL. precum ºi instalarea. Ca sã obþinem cât mai repede asemenea rezultate. este suficient sã cunoaºtem foarte bine ºi sã aplicãm cu consecvenþã aceste 3 principii fundamentale (neuitând c㠓UN GRAM DE PRACTICà VALOREAZà CÂT TONE DE TEORIE”). Orice cunoaºtere iniþiaticã. în general. ÎNAINTE DE TOATE. nu este neapãrat necesar sã fim un ascet sau sã practicãm yoga de foarte mult timp ci. în fond. mai ales. care ne va putea conduce la realizãri ºi performanþe excepþionale. Graþie învãþãturilor yoghine care au fost integrate în mod ºtiinþific unele dintre ele. Având la bazã aceste principii teoretice. CUNOAªTEREA ACEASTA LE CONFERà O CONSTANTà ªI NESFÂRªITà PUTERE BINEFÃCÃTOARE. aceasta ajutându-ne.

aºa cum ºtim. în care am fost confruntaþi cu numeroase agresiuni psihice ºi fiziologice ºi în care am fost supuºi unei game variate de emoþii. Atman ºi regãsirea cât mai grabnicã a naturii noastre divine devine. noi înºine cu ajutorul respiraþiei controlate Un studiu sociologic care a fost realizat recent de cãtre savanþii americani a arãtat cã majoritatea certurilor familiale . noi nu avem de ales: ori facem faþã cu succes lumii în care trãim. În ultimã instanþã. Încã o datã ni se evidenþiazã cã centrarea în Sinele nostru Divin. ªi în acest caz. profesional ºi familial. aceastã întoarcere cãtre sine însuºi este din ce în ce mai dificil de realizat. adeseori. douã momente de tranziþie în care noi suntem deosebit de vulnerabili. va trebui sã fim cât mai atenþi. dupã o zi obositoare în care am fost efectiv bombardaþi cu mii de informaþii ºi de stimuli noi. pot fi o piedicã serioasã în calea stãrii de armonie ºi de fericire atât individualã. din ce în ce mai mult. duºmanul lui mai bine (sau. cãci binele (cãlduþ) în care. Adeseori oamenii se bãlãcesc în apa stãtutã a iluziei fericirii trecãtoare pe care o 60 . la sfârºitul unei zile de muncã. drept pentru care trãim într-un mediu exterior. este adeseori. Cei mai mulþi dintre noi optãm pentru prima variantã. un gânditor contemporan. cu resemnare. Existã. ne complacem. ca ºi în multe altele. îndeosebi cel de searã. mai mult sau mai puþin agreabile. cât ºi în cuplu . care ne satureazã cu diferite senzaþii simþurile ºi mentalul. o urgenþã stringentã. ori ne retragem la mânãstire. aºa cum remarca.Cum sã fim.izbucnesc.care. al stãrilor de extaz divin). adeseori din motive minore. care se confruntã cu diferitele situaþii neaºteptate ale vieþii. mai ales în perioada micului dejun sau în cele 5-10 minute de dupã întoarcerea acasã. cu adevãrat. Din pãcate însã. altfel spus. aºadar. pentru omul obiºnuit.

fiind filtrat de microorganisme. fericirea nu este altceva decât cãldura faptelor pline de iubire ºi satisfacþia durabilã a creaþiilor noastre. mai ales în fazele de început. de fapt. Pe lângã toate raþiunile de ordin subtil ale acestei atitudini. în realitate. Primul pas pe care trebuie sã-l facem este sã începem prin a ne impune sã respirãm numai ºi numai pe nas. vom constata cã fiecare organism îºi are propria sa capacitate naturalã de a respira. Acest control gradat nu este deloc dificil de realizat. existã oameni slabi care.gãsesc în bunurile pe care le achiziþioneazã cu frenezie când. Dintr-o fericire mediocrã ei îºi fac propriul lor crez de viaþã. cea mai mare parte din adevãrata lor fericire. este util sã ºtim cã aerul astfel inspirat este debarasat de praf ºi de alte impuritãþi. mai degrabã. în controlul respiraþiei. ci reprezintã. aºa cum sugereazã unii adepþi ai miºcãrii pseudospirituale New Age. (aceia care deja le cunosc este FOARTE BINE sã le aplice zilnic). nu pot sã se depãºeascã. Regãsirea de sine nu presupune neapãrat retragerea în pustiu ºi deci nici întoarcerea la un stadiu uterin. Existã copaci firavi pe care vântul puternic nu-i fortificã. pur ºi simplu. ci implicã. Tot astfel. în mod progresiv. care sunt oferite ca ofrandã lui Dumnezeu. 61 . în nici un chip. propria noastrã naturã cãci. Aceasta nu se referã neapãrat la tehnicile propriu-zise de pranayama. dupã ce au distrus. exerciþiile respiratorii ºi sã nu ne forþãm. pentru toatã viaþa. pentru cã nu vor. regãsirea ºi pãstrarea echilibrului interior în orice circumstanþã ºi în orice moment. o atenþie continuã ºi stãruitoare asupra procesului respiraþiei. cu condiþia sã respectãm câteva reguli fundamentale ºi sã practicãm. Cea mai simplã cale de revitalizare (de branºare la propria noastrã energie vitalã ºi la sursele nesfârºite de energie beneficã din macrocosmos) constã. recentrarea lãuntricã adevãratã ºi durabilã. în primul rând. Este ca ºi cum aceºti oameni s-ar opri la un han nenorocit ºi ar rãmâne mereu acolo.

sã realizãm. (nefiind presatã în jos). în tradiþia yoghinã. timp de minim 5 minute. Vom expira. dacã am realiza mecanic ºi inconºtient numai ºi numai un singur gen de respiraþie. umflându-ne abdomenul odatã cu fiecare inspiraþie. în faþa oglinzii. În acest caz. putem spune cã avem o respiraþie “înalt㔠sau. scurt ºi sacadat. Înainte de a începe asemenea exerciþii simple de respiraþie. ceea ce face “sã ne lipseascã aerul”. Din punct de vedere subtil. dacã existã tendinþa de a ridica în special coastele ºi umerii atunci când inspirãm. este bine ca. Dupã o perioadã adecvatã de practicã.ºi este astfel asimilat mult mai bine în plãmâni. din cursurile noastre de yoga despre respiraþia yoghinã completã. 62 . în fiecare dimineaþã. Existã. imediat dupã ce am realizat purificãrile (kriya-urile) de dimineaþã. în mod spontan. în continuare. întotdeauna. Pentru a remedia cât mai repede aceastã situaþie neplãcutã. proces care va elimina. Aºa cum ºtim (cei care suntem avansaþi). creeazã o puternicã tendinþã cãtre superficialitate ºi exteriorizare. vom constata cã diafragma noastrã s-a decontractat. În continuare. clavicularã. acest mod de a respira. respiraþii în care vom urmãri sã inspirãm uºor pe nas. de exemplu. atunci când ne aflãm la baie. toate tensiunile musculare ºi cardiace. câteva elemente semnificative cu privire la modul în care fiecare dintre cele trei tipuri clasice de respiraþie. precum ºi orice fel de încordãri lãuntrice. altfel spus. iar plãmânii noºtri sunt atunci privaþi de o mare cantitate de oxigen. mai ales atunci când el este realizat constant. este recomandabil sã ne pregãtim. foarte lent pe nas. diafragma se relaxeazã. lin ºi prelung. ceea ce vom observa cã determinã (ca prin minune) o focalizare spontanã la nivelul lui Manipura chakra. vom urmãri sã devenim cât mai conºtienþi de modul obiºnuit în care noi respirãm. cãile respiratorii inspirând de mai multe ori pe nas. poate fi pus în legãturã cu anumite tensiuni ºi probleme cu care ne-am putea confrunta.

În mod suplimentar (procedând 63 . mult mai stabili din punct de vedere fizic ºi emoþional. împotriva oboselii ºi a angoaselor de tot felul. În acest caz. În aparenþã. ea conduce (adeseori dupã numai câteva zile) la un plus de optimism ºi la o mai mare fluiditate a relaþiilor noastre cu lumea exterioarã.care se aflã în legãturã cu primul principiu enunþat . . sã învãþãm sã ne dilatãm gradat ºi coastele atunci când inspirãm. la fiecare inspiraþie. Din aceastã cauzã. fiind astfel mai puþin vulnerabili la diferitele tipuri de stres. în procesul respiraþiei (sau. pentru noi apare mult mai uºor starea de încredere în sine. centrul nostru de greutate coboarã uºor. pe cale naturalã. cu adevãrat. pentru noi survine o tendinþã accentuatã de a ne preocupa de planul material. altfel spus.Procedând în acest mod. împotriva stresului sau a agresivitãþii exterioare. manifestatã atunci când abdomenul ni se umflã. odatã cu practica regulatã. în mod activ. sã învãþãm sã respirãm simultan diafragmatic ºi intercostal). în timpul acestui mic exerciþiu de dimineaþã.care conduce la dispariþia rapidã a oricãror temeri ºi creeazã premizele trãirii stãrii intense de mulþumire interioarã ºi chiar de extaz. în mod evident ºi preponderent. pe termen ceva mai lung. astfel încât ne vom putea simþi. astfel încât partea superioarã a cutiei noastre toracice sã participe la rândul ei. în detrimentul structurilor noastre psiho-mentale elevate. În plus. O a doua modalitate clasicã de a respira este cea denumit㠓joas㔠(abdominalã). aceastã miºcare de dilatare a cutiei toracice nu pare a fi foarte eficientã în asimilarea suplimentarã a energiilor prana-ice dar. este necesar ca. Pentru a putea lupta. cea mai mare parte a energiei noastre vitale este mobilizatã doar în corpul fizic.

pe nas. punând în aplicare.astfel). care este cheia obþinerii unei energii vitale uriaºe 64 . mai existã posibilitatea sã avem o respiraþie “median㔠sau. realizãm o respiraþie inversã. Tradiþia taoistã considerã cã. care ne permite trecerea în “oceanul suflurilor” în care. Pentru început. destul de repede. Odatã ajunºi în acest stadiu. se recomandã (mai ales în aceastã situaþie) sã practicãm alternativ douã tipuri simple de respiraþie. vom reuºi totodatã sã ne focalizãm mental mult mai uºor ºi sã punem sub control toate tendinþele inconºtiente. cel de-al doilea dintre principiile fundamentale care ne permit atingerea anumitor stãri de extaz divin. faptul cã puterea noastrã de adaptare la armoniile ºi ritmurile fireºti ale naturii devine cu mult mai mare decât era pânã atunci. în sfârºit. vom redescoperi. predominant toracicã. este bine sã realizãm o respiraþie abdominalã. gregare. sã practicãm ceea ce. Procedând în acest mod. ombilicul este “poarta misterioasã a destinului”. care ne permite atingerea unor stãri de extaz divin. cât mai profund. cel de-al treilea principiu. mult mai uºor. reuºim astfel sã ne folosim la maxim resursele proprii. în limbaj ezoteric se numeºte “respiraþia embrionarã”. mult mai bine. Aceastã manierã preponderentã de a respira conduce la tendinþa penibilã de risipire a resurselor noastre energetice. din punct de vedere auric. Modificarea obiceiurilor noastre respiratorii presupune anumite dificultãþi la început dar. dilatând abdomenul. altfel spus. pentru om. dupã numai câteva exerciþii. în care inspirãm contractând abdomenul dupã care expirãm relaxându-l. situaþie în care. vom putea trece. dupã care urmãrim sã expirãm lent. noi ne putem „scãlda”. care vor fi realizate zilnic cu tenacitate. în care vom urmãri sã inspirãm. contractând abdomenul. dupã aceea. devenind astfel capabili sã punem în practicã. în timp ce abdomenul se contractã. dupã voie. atunci când inspirãm. constatãm cã doar pieptul se dilatã. În sfârºit. Apoi. Pentru a creºte rezistenþa organismului ºi pentru a ne remobiliza energiile subtile în sens ascendent. pentru a ne regenera astfel profund ºi durabil.

Respiraþia noastrã atunci este absolut tãcutã (ea nu produce nici un zgomot) ºi cât mai subtilã. aceastã tehnicã ne va permite sã recreãm înlãuntrul fiinþei 65 . fiind întinºi pe spate. apoi timp de trei bãtãi etc. Dacã. Atât în tradiþia yoghinã secretã. în mod gradat. Pentru a deschide aceastã faimoas㠓poartã misterioasã a destinului”. vom trãi. care se realizeazã la nivelul gâtului. sã ridice sau sã miºte nici mãcar un fulg care este aºezat (PENTRU TESTARE) chiar deasupra nãrilor. senzaþia cã nu mai avem aproape deloc nevoie sã respirãm pentru a trãi. Dupã fiecare inspiraþie ne vom reþine atunci suflul timp de o singurã bãtaie a inimii. ne vom reþine apoi suflul timp de douã bãtãi ale inimii. Pe mãsurã ce avansãm gradat în practica acestei tehnici. care constã în a reduce. într-o stare de profundã relaxare. cãci respiraþia noastrã pare cã se opreºte în mod firesc. plini de încântare. care permite accesul la “oceanul suflurilor” sau. a energiilor divine nesfârºite în care atunci noi ne putem „scãlda” dupã placul inimii. altfel spus. amplitudinea suflului respirator. pânã când respiraþia noastrã ajunge aproape sã se rezume doar la o simplã miºcare superficialã (aproape insesizabilã) de intrare ºi ieºire a aerului.ºi a unui control excelent al suflului. Dupã o vreme.. putem apela la o tehnicã respiratorie extrem de simplã. În viziunea taoistã ezotericã. mai ales în stadiile avansate ale practicii. trãind adeseori diferite stãri prelungite de extaz. ea nefiind DELOC capabilã. în scopul de a ne regenera profund ºi durabil. cât ºi în cea taoistã se afirmã cã cel care practicã cu tenacitate acest tip tainic de respiraþie se îndepãrteazã grabnic de bãtrâneþe ºi poate ajunge chiar la nemurire. printr-o practicã atentã ºi perseverentã. din punct de vedere auric. ombilicul este “poarta misterioasã a destinului”. vom ajunge sã o realizãm perfect. Tehnica aceasta se realizeazã. având în permanenþã grijã sã nu mãrim absolut deloc amplitudinea suflului respirator. la început.

cu scopul de a realiza atât stãri intens benefice de rezonanþã cu energii subtile din MACROCOSMOS. pe de o parte. reuºim mult mai uºor sã ne inspirãm din viaþa acelor rare fiinþe umane care sunt pentru noi veritabile modele pozitive ºi spirituale de fericire. în cadrul proceselor mentale. cât ºi pentru a optimiza în permanenþã rãspunsul nostru faþã de situaþiile cu care ne confruntãm. procedând mai mereu în acest mod noi învãþãm. ori despre odihnã. fericirea lui cea mare era aceea de a se transfigura cât mai mult în papucii de aur. totodatã. ºtiind cã avea sã se înºele când o sã înceapã sã-mi vorbeascã despre banii câºtigaþi sau despre ospãþul care-l aºtepta. nu ne mai rãmâne dupã aceea decât sã mentalizãm noile aptitudini superioare care.noastre o stare de pace profundã ºi un echilibru interior excepþional. dupã aceea. uºurinþã un model superior de comportament (fiind adeseori chiar inspiraþi divin în acest sens). odatã atinsã aceastã puritate auricã foarte mare. în realitate. „Ce-i cu tine pantofarule. deºi aproape cã nu mai avea glas. cu mai multã. transformând astfel. 66 . principiul gândirii pozitive transfiguratoare ºi profund spiritualizante constã în condiþionarea preponderent beneficã ºi creatoare a propriului nostru mental. A gândi divin inspirat înseamnã a folosi. Cum sã ne utilizãm conºtient ºi cât mai bine resursele noastre latente: gândirea pozitivã. împlinire ºi reuºitã în domeniul care este corespunzãtor obiectivelor pe care noi ne-am propus sã le atingem. cânta. Neºtiind cã. ºi am auzit cã. pe care vom putea clãdi apoi. care tocmai era ocupat sã înfrumuseþeze papucii cu filigrane de aur. ne vor conduce adeseori cãtre stãri prelungite de fericire ºi extaz. iar pe de altã parte.” (Antoine de Saint-Exupery) Aºa cum ºtim deja. sã reacþionãm pozitiv ºi profund spiritual în orice circumstanþã. cât ºi oglindirea lor în fiinþa noastrã. Altfel spus. transfiguratoare ºi profund spiritualizantã. situaþiile sau conjuncturile exterioare propriu-zise. Este evident cã. ce te face sã fii atât de fericit?” N-am ascultat rãspunsul. „Am trecut prin faþa pantofarului.

aºadar. Dar. de asemenea. starea de semi-reverie. spre exemplu. cum ar fi. eficienþa ei este foarte mare dacã o practicãm zilnic. la un moment dat. atunci când facem dragoste cu continenþã ºi. percepþiile imediate. Dacã acestea sunt negative. Întreaga artã a gândirii pozitive transfiguratoare ºi profund spiritualizante constã. Este recomandat sã realizãm.”. la ora actualã se ºtie cã aceastã emisferã cerebralã favorizeazã abordãrile globale. este firesc ºi logic ca ea sã nu poate trage altã concluzie decât tot una preponderent negativã ºi pesimistã. în special. Alte momente inspirate sunt mai ales acelea în care emisfera stângã a creierului este deja complet mobilizatã de o situaþie care îi solicitã din plin întreaga vigilenþã (cum ar fi. trãiesc din ce în ce mai des ºi intens stãri de extaz divin . soluþiile intuitive. altfel spus. Mai întâi. ne vom fixa un „obiectiv” cât mai clar. condusul maºinii. sau „ Îl iubesc intens ºi din tot sufletul pe bunul Dumnezeu ºi sunt îndrãgostit de toate fiinþele umane minunate . mai presus de toate. de pildã. din exterior. Într-adevãr. studierea unui text important etc). cu toate acestea. Tehnica propriu-zisã este extrem de simplã dar. fie o meditaþie de comuniune cu o Mare Putere Cosmicã sau. spre deosebire de emisfera stângã care raþionalizeazã ºi trage concluzii analitice pe baza datelor care îi sunt furnizate. starea de extaz divin tinde sã aparã spontan.”. în efectuarea acestei tehnici în anumite stãri speciale de conºtiinþã. ea nemaifiind aproape deloc în mãsurã sã joace un rol inhibitor pentru procesele noastre creatoare ºi intuitive. reuºita în aceastã direcþie depinde de convingerea noastrã lãuntricã sau. care apare chiar înainte de a adormi sau imediat dupã ce ne-am trezit din somn. 67 . de încrederea nemãrginitã în sine.în special partea dreaptã a creierului. pur ºi simplu. aceste mentalizãri ºi înainte de a începe fie o meditaþie de revelare a Sinelui Divin Atman. de ordin general pe care îl vom exprima cu o cât mai mare putere într-o idee forþã: „Sunt foarte fericit.

în afirmaþiile fãcute. Tocmai de aceea. Repetiþia plinã de convingere va crea gradat un fenomen de autosugestie profund spiritualizantã care. mai ales în momentele care au fost deja indicate anterior. dacã vom 68 . în cazul alegerii unui þel mai precis ºi mai concret („Obþin neapãrat . iar aceasta îmi aduce fericirea ºi împlinirea profundã a aspiraþiilor mele. de cât mai multe ori. De aceea.„Lumea în care trãiesc este întocmai ca un paradis. apel la imaginaþie. totodatã. Exprimarea noastrã trebuie sã fie cât mai clarã mental cãci. apoi. “Voi întâlni în curând femeia/bãrbatul vieþii mele”) sau. în caz contrar. þelul pe care ni-l propunem trebuie sã fie cât mai clar reprezentat mental. ideea forþã aleasã. Vom repeta mental. Menþionãm. precum ºi comportamentul. Gândirea pozitivã face. Ea trebui sã fie transfiguratoare ºi de aceea nu trebuie sã includã nici o formulã negativã sau interogativã.”). conducându-ne. vom utiliza întotdeauna indicativul prezent.”. nu trebuie sã manifeste nici o negaþie). prin urmare.slujba pe care mi-o doresc. cãtre atingerea þelului propus. în continuare. ne va influenþa favorabil întreaga viaþã interioarã. un alt aspect deosebit de important pe care trebuie sã-l avem în vedere pentru a trãi intens ºi cu uºurinþã stãri prelungite de extaz divin: autosugestia profund beneficã este întotdeauna bazatã pe un proces de afirmare (ºi. în mod progresiv.în viitorul apropiat .

Tocmai de aceea este inutil sã repetãm mecanic o formulã în care. la credinþã ºi imaginaþie. ideile respective nu vor putea pãtrunde în subconºtient. nu o sã mai repet niciodatã greºelile pe care le-am fãcut”. folosind totdeauna aceleaºi imagini semnificative pe ecranul nostru mental. aproape deloc. în realitate. în valuri. Formulele cele mai eficiente în aceastã direcþie sunt acelea care sunt foarte directe. sau “ Orice ar fi o sã gãsesc totuºi ºi eu pânã la urmã o slujbã care sã-mi convinã”. în mod continuu. sau sã ne fixãm obiective mãreþe care.”. „Graþia lui Dumnezeu coboarã. pentru a atinge stãri prelungite de fericire ºi extaz pe care. “Existã deja o slujbã excelentã pentru mine care mã aºteaptã”. convinge nici mãcar pe noi înºine ºi. asupra mea ºi prin mine se revarsã.emite sugestii greºite de genul: “ Dacã reuºesc acum. care provin în special de la fiinþe umane incompetente în a emite pãreri referitoare la acest domeniu. Tocmai de aceea. acestea sunt ºi mai uºor de memorat. nouã ne apar ca fiind complet inaccesibile. mai ales. Contrar anumitor pãreri. lãuntric. de genul: “ Voi întâlni în curând acum femeia/ bãrbatul vieþii mele”. proiectându-le în spaþiul subtil al conºtiinþei. nu ne vom putea. voi reuºi sã îmi gãsesc ºi eu femeia/bãrbatul vieþii mele ”. „Sunt înzestrat cu o virilitate/feminitate perfect㔠etc. într-o asemenea situaþie. noi nu credem. În plus. Cit Akasha. 69 . sau “ cu puþin noroc. asupra celorlalþi. Ele vor fi însã ºi mai eficiente dacã ne vom obiºnui sã le vizualizãm cât mai clar ºi precis. „ Sunt o fiinþã permanent binecuvântatã de Dumnezeu”. gândirea pozitivã transfiguratoare ºi profund spiritualizantã nu face apel în primul rând la voinþã ci.

Dacã utilizãm mai mereu vizualizarea creatoare puternicã într-o manierã cât mai conºtientã. Sã învãþãm sã prevedem. ne permite sã ne „programãm” mental în vederea reuºitei în absolut orice 70 . cãci bucuria adevãratã a unui om nu se întemeiazã. în primul rând. ea poate cãpãta pentru noi virtuþi de-a dreptul impresionante. fãrã îndoialã. Vizualizarea creatoare puternicã este deosebit de importantã. Totodatã. a unui eveniment sau a unei acþiuni pe care noi aspirãm cu forþã sã o realizãm. vom obþine. mai ales. pe cãldura creaþiei în sine. noi le considerãm ca fiindu-ne inaccesibile. sã anticipãm ºi sã transformãm ceea ce poate fi transformat: vizualizarea creatoare „Pietrele ce se aflã pe un ºantier nu stau vraiºte decât în aparenþã. ea ne ajutã sã creãm cu uºurinþã strategii pline de succes. dacã existã. Când vom ajunge cu adevãrat sã controlãm mai bine aceastã tehnicã ºi când îi vom remarca încântaþi primele reuºite. noi ne putem propune în aceastã vizualizare obiective diferite: prevenirea.momentan. ori pregãtirea în vederea trecerii la acþiune. vizualizarea. practicã în fiecare zi. prin procesele profund benefice de REZONANÞà pe care le declanºeazã în fiinþa noastrã cu energiile subtile din MACROCOSMOS. mai multã încredere în noi înºine ºi. este preferabil mai degrabã sã procedãm în etape. ea poate deveni o sursã intensã de fericire prin ea însãºi. fie cã ºtie. care are deja în minte catedrala ce se va construi. fie cã nu ºtie. începând cu anumite sugestii cât mai simple referitoare la stãri ºi situaþii pe care deja noi le considerãm pe deplin realizabile. a unei fiinþe. fie chiar ºi unul singur. pe folosirea obiectelor create ci. În funcþie de situaþie. astfel. un om. undeva pe ºantier. permiþându-ne astfel sã ne îmbunãtãþim considerabil performanþele. Tocmai de aceea. o vom putea aplica în cazul unor obiective mai înalte ºi mai mãreþe. adaptarea. Orice om.” (Antoine de Saint-Exupery) Vizualizarea creatoare cât mai clarã ºi puternicã constã în reprezentarea vizualã interioarã a unui lucru.

de multe ori. tehnica vizualizãrii creatoare puternice. în sensul orientãrii lor benefice în direcþia în care vrem sã le îndreptãm.domeniu ºi ne faciliteazã atingerea sau reapariþia diferitelor stãri de extaz divin (Samadhi). alpiniºti. Tehnica vizualizãrii creatoare puternice a ajuns la ora actualã sã fie atât de rãspânditã. dar care trebuie sã fie realizat în mod regulat -. Spre exemplu.. etc. ci ne hotãrâm sã acþionãm. de mai multe ori pe zi. cã dacã este practicatã în mod sistematic de cãtre sportivii de înaltã performanþã (îndeosebi de cãtre atleþi. în mod ferm ºi cu putere. chiar în boli grave. încât face parte din antrenamentul trupelor de ºoc americane denumite “Beretele verzi”. Primul aspect foarte important pe care trebuie 71 . Reputatã adeseori mai ales pentru efectele sale curative. înotãtori. care învaþã astfel sã îºi vizualizeze cu cât mai mare precizie ºi putere obiectivele de luptã. ea poate deveni pentru noi cu adevãrat creatoare. care au demonstrat cã ea ajutã foarte mult bolnavii sã îºi suporte mult mai bine starea de suferinþã. Cu puþin antrenament – eventual câteva minute. Un antrenament foarte important: vizualizarea “celui de-al treilea ochi” (AJNA CHAKRA) ºi mentalizarea puternicã imaginativã ºi anticipativã a scenariilor profund benefice pe care aspirãm sã le trãim Vizualizarea creatoare puternicã trebuie sã fie practicatã în aceleaºi condiþii de relaxare profundã ca ºi gândirea pozitivã intens transfiguratoare ºi profund spiritualizantã. în multe cazuri ea accelerând procesul de vindecare. prin unele studii ºtiinþifice. vom ajunge astfel sã putem determina cu uºurinþã prin vizualizare creatoare puternicã ºi profund beneficã orice situaþie exterioarã ºi orice atitudine pe care o dorim. în mãsura în care nu ne mulþumim doar sã anticipãm. în Occident deja s-a demonstrat. Treptat. a fãcut sau face obiectul a numeroase experienþe de ordin medical. ea face sã aparã cu mult mai uºor o mulþime de rezultate benefice care. în mod pasiv ºi fatal. evenimentele. par incredibile pentru cei care ignorã aceastã metodã.

acolo unde în plan subtil se aflã ajna chakra sau. cam de mãrimea unei monede de 500 de lei. SUPLIMENTAR. rând pe rând toate cele ºapte culori fundamentale ale spectrului luminii. De îndatã ce acest cerc intens luminos poate fi vizualizat cu uºurinþã. este posibil sã nu ne fie uºor sã ne concentrãm intens ºi în mod continuu în acest punct dar. ne vom interioriza ºi vom urmãri sã vizualizãm cu putere ºi cât mai clar un punct intens luminos situat în zona din mijlocul frunþii. 72 . cu degetele de la mâna dreaptã. pânã la urmã vom ajunge sã îl vizualizãm sub forma unui cerc intens luminos. vom urmãri apoi sã simþim cum fiecare dintre aceste 7 culori subtile care sunt vizualizate în zona din mijlocul frunþii. focalizaþi asupra fiecãreia dintre aceste culori subtile pentru a o stabiliza. în afara cutiei craniene devine sursa unui tip specific de extaz. altfel spus. prin intermediul cãruia avem acces la orice zonã din spaþiul fizic sau care este subtil situatã în trecut. Forþa noastrã de concentrare mentalã ne poate fi înlesnitã dacã vom masa în prealabil în aceastã zonã. dacã vom persevera. ne va fi de un real folos practica zilnicã a lui SHAMBAVI MUDRA. ne vom imagina dupã aceea cã acest cerc intens colorat se deschide ºi se închide întocmai ca diafragma unui aparat de fotografiat.sã-l învãþãm în aceastã direcþie este cã trebuie sã ajungem sã ne focalizãm cât mai intens atenþia pe perioade ceva mai lungi de timp. cel mai bine în semiîntuneric ºi având ochii închiºi. prezent sau viitor. în urmãtoarea ordine: 1) violet. oferim acum o tehnicã yoghinã foarte simplã: întinºi pe spate. 6) portocaliu ºi 7) roºu. timp de aproximativ trei minute. Vom proceda apoi la aceastã vizualizare puternicã în ordine inversã. Rãmânem apoi. central (însã în afara cutiei craniene). Pentru aceasta. 2) indigo. “cel de-al treilea ochi”. 4) verde. pe care am picurat în prealabil câteva picãturi de ulei volatil natural de mentã. 5) galben. Pentru a realiza aceasta cu uºurinþã. În continuare. 3) albastru. ochiul spiritual. pornind mai întâi de la roºu ºi ajungând la violet. La început. Treptat. ne vom antrena mai întâi pentru a vizualiza cât mai clar acest cerc având.

un scenariu profund benefic. ne vom fixa.Dupã 14 zile de antrenament realizat astfel. cu putere ºi cât mai clar. spre exemplu. garanþia faptului cã aceastã operare este într-adevãr beneficã ºi creatoare pentru noi. În continuare. pe deplin. clar ºi cu putere asupra unui anumit obiectiv. din memorie a anumitor scene pe care le-am trãit de curând sau mai demult ºi care ne-au impresionat PLÃCUT foarte mult. întotdeauna. acest scenariu imaginativ. cât mai fidelã însã. pentru a reuºi cu succes aceasta. profund beneficã ºi cât mai precisã cu putinþã referitoare la situaþia mentalizatã care 73 . care corespunde aspiraþiilor ºi necesitãþilor noastre profunde. vom putea trece la exerciþiile propriu-zise de vizualizare puternicã. mental. Pentru a avea. vom trece la reconstituirea. În toate aceste exerciþii pregãtitoare este deosebit de important sã atingem o claritate ºi o stabilitate pe cât posibil foarte bunã a imaginii. Oricare ar fi obiectivul profund benefic pe care noi ni-l fixãm. în acest mod progresiv. Procedând astfel. Scopul esenþial al acestui procedeu constã în a defini mental. cu acest mod de operare. Pentru a ne obiºnui. puternic dinamizat ºi profund benefic ne va permite sã ne atingem cu uºurinþã obiectivul propus. de o stare intensã ºi persistentã de fericire. în cele din urmã. sau o situaþie profund beneficã pe care ne-o dorim foarte mult ºi care ºtim cã ne-ar genera o stare intens înãlþãtoare de fericire ºi iubire. este absolut necesar sã ne creãm o imagine mentalã. ea trebuie sã fie însoþitã. vom începe prin a crea mental imaginea camerei în care ne aflãm. o întâlnire importantã într-una din zilele urmãtoare. atunci vizualizarea creatoare puternicã trebuie sã se facã cu aceeaºi notã de firesc ºi realitate cu care noi am vizualizat anterior o conjuncturã plãcutã sau o situaþie minunatã de viaþã care deja a fost trãitã de noi. Apoi. În plus. dupã alte 14 zile. pentru a-i da astfel “VIAÞÔ. benefic.

profund benefice este practic nelimitatã. trebuie sã fie în prealabil trãitã intens imaginativ. îi învinge cu uºurinþã pe aceia care ºi-au dezvoltat o putere de vizualizare maleficã. influenþând astfel. în cazul unei întâlniri. nu trebuie sã uitãm cã ºi ceilalþi ºi-ar putea dezvolta. noi înºine. Procedând astfel. FIE MARILOR PUTERI COSMICE. cu o stare copleºitoare de fericire care va fi generatã de certitudinea absolutã a reuºitei. este aceea cã orice situaþie beneficã pe care noi o anticipãm prin vizualizare puternicã. VALABIL PENTRU TOÞI CEI CARE VOR URMÃRI Sà PUNà ÎN PRACTICà ACESTE TEHNICI. întotdeauna. mai toate evenimentele decisive ale vieþii noastre.urmeazã sã se producã. pe care o pot folosi. vom prevedea ºi vom anticipa cât mai precis totul. în cazul în care deja am ajuns sã controlãm perfect aceastã tehnicã. fiind asociatã. este foarte bine sã se ºtie cã acela care deja ºi-a dezvoltat extraordinar de mult puterea de vizualizare profund beneficã. Puterea vizualizãrii creatoare. ESTE CA FIECARE Sà REALIZEZE TOTDEAUNA CONSACRAREA (DÃRUIREA) FRUCTELOR ACESTOR PROCEDEE FIE LUI DUMNEZEU TATÃL. în mod efectiv. în mod plenar ºi deplinã armonie cu Voinþa Atotputernicã a lui Dumnezeu. care este însã ignoratã de mulþi. împreunã cu interlocutorii noºtri. pentru a putea sã ne afirmãm. 74 . Este important sã reþinem însã cã tehnicile yoghine simple pentru atingerea stãrilor de extaz divin. la rândul lor. în mod favorabil. presupun un respect deplin al opþiunilor ºi al liberului arbitru al celorlalþi. hainele cu care ei sunt îmbrãcaþi. Pentru aceasta – spre exemplu. într-un sens convergent sau nu celui pe care noi urmãrim sã-l imprimãm evenimentelor. O altã regulã foarte importantã. În concluzie. ne vom imagina în detaliu decorul în care urmeazã sã ne aflãm. chiar ºi dialogurile precum ºi toate rezultatele profund benefice pe care le vizãm sã se producã. FIE LUI SHIVA. UN ULTIM SFAT. ne pregãtim cu anticipaþie sã trãim. procedând în acest mod. gesturile ºi cuvintele lor. Evident. fiecare situaþie care este vizualizatã într-o manierã beneficã ºi profund spiritualã. o putere similarã de vizualizare. În aceastã direcþie.

mai mult decât toate celelalte mamifere. · O disponibilitate de a risca în mod deliberat ori de a se debarasa de obsesia celor mai groaznice scenarii interminabile referitoare la anumite acþiuni pe care urmeazã sã le facã. · Puterea de a accepta schimbarea ºi nesiguranþa fãrã teamã ºi de a înfrunta teama de iraþional. fiinþa umanã care nu este suficient de pregãtitã nu poate suporta prea multã realitate).CÂTEVA REPERE FUNDAMENTALE CARE NE PERMIT Sˆ ” TIM DACˆ SUNTEM Sˆ Nˆ TO” I MINTAL În mod normal. supãrarea. manifestând o stare de optimism practic. · Rezerve de bucurie spontanã de a trãi. · O imagine bogatã asupra ambianþei care ne înconjoarã. nu se pot dezvolta. (Dupã cum spunea T. cât ºi de vindecare a altora. la fel de bine cum ele sunt un antidot natural al durerii). acestea sunt importante mai ales pentru motivaþie. S. cum ar fi. Eliot. · Puterea de a spune “Am greºit” ºi de a învãþa sau de a reþine 75 . precum ºi o sferã largã de rãspunsuri emoþionale (inclusiv unele emoþii negative. care dã lumii posibilitatea sã existe speranþã ºi creativitate pentru a prospera. · Contact eficient cu realitatea: nici prea puþin. atât de autovindecare. spre exemplu. dar nici prea mult. oamenii sª nª to” i au: · Capacitatea de a iubi ºi de a fi iubiþi. · Un grad considerabil de autocunoaºtere care ne încurajeazã exercitarea abilitãþii noastre. Fãrã aceastã însuºire fundamentalã fiinþele umane.

dorinþele trupeºti ale sale ºi ale altora. de asemenea. · Libertatea propriei exprimãri aºa cum o doreºte. deoarece ele reprezintã nevoile de bazã ale unei persoane. de mister ºi de a avea un stimulent de veneraþie. · Capacitatea de a satisface cât mai bine cererile grupului. poate sã compenseze absenþa unor însuºiri din cele ce au fost descrise mai sus. sã fie un element important al sãnãtãþii mintale. Fericirea. · Capacitatea de a împlini. · Capacitatea de a trãi starea de vrajã. adeseori. în funcþie de înzestrãrile sau talentele noastre. Totodatã. ca þel.ceea ce este bun ºi valoros din orice experienþã. · Un sentiment satisfãcãtor de siguranþã ºi de apartenenþã în cadrul grupului din care facem parte ºi a societãþii în general. exercitarea acesteia. trebuie. în mod firesc ºi armonios. combinatã cu libertatea de a alege. Însuºirile de mai sus sunt foarte importante. · Un simþ al umorului care. atunci când este cazul. 76 . însuºirile de mai sus pot fi privite ºi ca un fel de proiect care este necesar pentru supravieþuirea rasei umane”.

din Israel.PORUNCILE DIVINE Dupã opinia specialistului olandez Jan Van Hessing. Vei descoperi. Vei împãrþi binefacerile Domnului cu aproapele tãu ºi vei fi smerit. noile porunci pot fi formulate astfel: 11. Alger Johnson. dacã vei cunoaºte ºi vei folosi cu înþelepciune unele dintre plantele de leac care cresc. considerã cã limba respectivã s-a aflat la baza limbajului folosit de israelieni dupã fuga lor din Egipt.000 de ani. Potrivit cercetãtorului britanic. multe idei din cele cuprinse în poruncile nou descoperite se regãsesc în Biblie. poruncile care vor fi prezentate aici fac parte din cea de-a doua serie de alte 10 porunci ºi ele i-au fost destãinuite de cãtre Dumnezeu lui Moise. expert în Biblie ºi. 12. care a descifrat cu multã atenþie hieroglifele vechi de peste 3. ca ºi celelalte zece porunci. Cu toate cã ele nu apar în Vechiul Testament. viaþa veºnicã. cu siguranþã. membru al echipei de cercetãtori. Vei menþine mereu pãmântul curat ºi pur. 77 . 13. totodatã. iar faptul cã ele au fost sintetizate “oferã o imagine asupra importanþei pe care Dumnezeu a acordat-o acestora”. declarã Isadore Ginsberg.

Vei avea locul tãu în Rai. 78 . Specialiºtii se întreabã de ce primele zece porunci au fost pãstrate în chivotul legii. 17. dacã îmi vei respecta poruncile. Nu trebuie sã fii trufaº pentru cã tu nu ºtii cã sunt nenumãrate lumi în Împãrãþia Domnului. 15. Dacã Mã vei asculta ºi îmi vei cere mereu sã te ajut. Vei stârni mânia Atotputernicului DUMNEZEU dacã vei vãtãma un copil. Vei folosi mereu puterea tainicã a rugãciunilor pentru a învinge bolile. potrivit lui Alger Johnson: “Probabil cã Moise a considerat cã unele din poruncile nou descoperite ar fi fost mult prea revoluþionare pentru poporul sãu de oameni simpli ºi nu le-a fãcut cunoscute pentru cã nu a vrut sã provoace tulburãri”. Te vei pãzi de lãcomie ºi de egoism.Vei respecta femeile. iar cei care trãiesc acolo sunt mai buni ca tine ºi mult mai supuºi Mie. 18.14. 19. iar celelalte zece au fost lãsate deoparte. o epocã de aur va pogorî pe Pãmânt. Una dintre explicaþii ar fi. 20. pentru cã ele sunt binecuvântate de Domnul. 16.

Acum. Mi-a fost povestitã într-un mic oraº din Bretagne. în faþa crepusculului. a cãror fierbinþealã o simþise în timpul strãlucirii lor. ca ºi oamenii. Aventura. împietriþi în orgoliul lor de a nu crede nimic. Tradiþia oralã ºi-a fãcut datoria. naivã ºi profundã în acelaºi timp. micul vapor pãrea un bunic minuscul ºi fermecãtor. în timp ce soarele avea înfãþiºarea unui rege magnific care primea. când era nou. pe un prundiº cu pietriºul auriu. era povestea oarecare a unui oarecare vaporaº foarte vechi. care porneau în larg. lemnul îmbãtrânise. Dar. nici astronomilor dialogând aspra cometelor. pe care-l admirasem chiar în biserica oraºului. nu arãta mai frumos decât altele: o jucãrie pentru puºtani. cãpãtat în aceastã bisericã. Iar eu 79 . ea se pãstreazã ºi se transmite ºi acum. o întreagã curte de nori eleganþi. îmbrãcaþi în trandafiriu. nu este menitã sã încânte pe domnii cu spirite tari. la fel de sigur. nu s-a ºters din memoria oamenilor. la ceremonia culcãrii. într-un castel oarecare din vãzduh. la început. ca o revelaþie primitivã la limita unui vis. sculptatã grosolan. Aºadar. sau legenda. datoritã nu ºtiu cãrui aspect venerabil de relicvã.PUTEREA MIRACULOASÃ A CREDINÞEI De Pierre Frondaie De la început mãrturisesc cã povestirea pe care doresc s-o evoc. unde era conservat de douã lungi secole. Cu atât mai mult nu va place filosofilor raþiunii pure. strãmoº al marilor veliere asemãnãtoare. Iar cel pe care-l ascultam era un bãtrân marinar bronzat. un mic vapor care. copt ºi rãscopt în aroma sãrii marine de toate razele tropicale.

furtuna dezlãnþuitã a dat vaporului lovitura de graþie. în dreptul imaginilor bunului Dumnezeu. s-a scufundat la rândul sãu ºi iatã-ne înotând în plinã mare. cã sunt primul sãu povestitor. propriul erou al întâmplãrii. Bricul s-a scufundat în valuri cu un geamãt al cochiliei sale de lemn. Pomicais ºi Penarvan. întâmplarea pe care marinarul mi-o povestise. imaginându-mi. un marinar din timpul lui Ludovic XIV: “În iarna anului 1698 ne întorceam dintr-o lungã cãlãtorie în Þara Insulelor. ce înseamnã patru generaþii sau chiar cinci? Aºadar. cã erau puþine ºanse sã se uite cãci. o ºtia de la bunicul sãu. printr-un ultim efort de protecþie. Jucam pe valuri ca în dansurile sãltãreþe de Sainte Eloi. Am lansat barca de salvare. Acesta o auzise de la strãbunicul sãu. un adevãrat miracol. s-au înecat. Am rãmas ºapte. Curând. vremea s-a posomorât apoi. eu fiind singurul cãsãtorit. prin nu ºtiu ce fel de discordie a vânturilor. Pânã la barcã am fost la discreþia valurilor ºi numai Dumnezeu ºtie ce înseamnã furia lor! Între moarte ºi noi scândurile fragile fãceau faþã cu greu. lupi de mare haini ºi deocheaþi. pãream ca niºte contrabandiºti în munþi. cu tot timpul favorabil de pânã acum. din comoditate. într-adevãr. când deasupra crestelor. Ah! Doamne! În timp ce ne zbãteam pentru a scãpa de furtunã. Dupã câteva minute barca. cum apare doar în cãrþi. în treacãt. marea a început sã se agite furioasã. Totuºi. un miracol ca ºi cum vântul 80 . scãpaþi pentru totdeauna de binefacerile omenirii. prea rãi pentru a crede în ceva. catargele s-au prãbuºit dintr-o singurã loviturã ºi trei dintre mateloþi. Jingoel. Eram o duzinã de oameni pe bricul pe care-l comandam ºi nu mai aveam de parcurs decât câteva ore pentru a zãri la orizont coastele abrupte ale Bretagniei. când în adâncul vãilor. Astãzi o reproduc aproape cum am auzit-o. ªi atunci s-a produs miracolul! Dar ºtiþi. Soarele ºi-a ascuns strãlucirea. ultima noastrã ºansã.trebuie sã remarc. ar fi aºteptat doar îndepãrtarea noastrã pentru a-ºi da sfârºitul. un geamãt profund ca un horcãit omenesc ca ºi cum. cuprinsã de acea mânie teribilã capabilã sã înmoaie chiar ºi barba asprã a mateloþilor.

Nici n-am avut timp sã discutãm despre cele întâmplate. nu l-aº fi crezut! Fusesem doar în apã. nici o cârmã. Prin aceasta înþeleg cã am putut ajunge pe punte cu ajutorul unei corzi care pendula de-a lungul corpului vasului. s-a oprit ca sã ne culeagã din mare. gata sã mor împreunã cu camarazii mei ºi acuma iatã-ne cu toþii spre oraº! ªapte martori pentru un singur miracol! Nu mai trebuia nici o dovadã în plus… Niciodatã. care se calmau dupã trecerea sa. Nici o parâmã mobilã. El avansa. plin ca ºi cum ar fi fost tãiat dintr-un singur bloc gigantic. ceea ce am vãzut eu singur. 81 . enigmaticul nostru salvator nu pãrea a fi gol ca un balon ci. Acelaºi instinct ne-a fãcut pe toþi ºapte sã înotãm spre el ºi vaporul. Dar cine manevra vasul? Nu exista echipaj. nici un greement de care sã te poþi servi.potrivnic ar fi fost alungat de cel din spate: în mijlocul uraganului a apãrut un mic vas! De unde venea? El rãsãrise în faþa ochilor noºtri. ieºit din mare sau cãzut din cer! Revolta valurilor nu oprea cu nimic mersul sãu. nici un tambuchi pentru a pãtrunde înãuntru. nici un marinar nu a mai navigat pe un vapor asemãnãtor. ale cãrui pânze bãteau ca marile aripi ale arhanghelului. Atunci am avut bucuria sã privim în jurul nostru ºi dacã un altul ar fi povestit ceea ce vreau sã vã spun. dimpotrivã. Avea o lungime de 12 pânã la 15 metri ºi o lãþime de 3 metri. Pe de altã parte. Nici o scarã. mai puternic decât forþa talazurilor. cãci vasul o ºi pornise în direcþia coastei.

Deodatã. Brusc vasul nostru s-a contractat. pânã când. pânzele cusute neîndemânatic în rare locuri pãreau cã dispreþuiesc vântul care urla ca un lup în jurul lor. Dar nu. trecea desculþ pe mare. care a început sã creascã pentru a salva oamenii! Nu ne puteam înºela. definitiv salvaþi! Atunci. desigur. refugiul nostru se strângea sub picioarele noastre. am izbucnit într-un nou strigãt de groazã: vaporul se îndrepta direct spre un culoar format din douã rânduri de stânci. plini de aplomb ºi în viaþã. Vaporul plutea la câþiva metri pe marea devenitã calmã. Noi cãzusem în genunchi copleºiþi de faptul cã ne simþeam în mâinile bunului Dumnezeu. al unui sabot pentru picioarele lui Iisus când. acestui mic vapor pentru copii. Despicarea miraculoasei carene a vasului ar fi fost fatalã. îl simþeam fremãtând. privea înainte ºi pãrea sã transmitã navei ordinele unei misterioase Atotputernicii. nu mai 82 . Vasul nostru. pentru cã eram acolo pe plajã.Aproape de roatã. un culoar atât de strâmt. încât am fost nevoiþi sã ne strângem unul lângã altul. pãstrându-ºi însã proporþiile. el a devenit minuscul. pentru copii. în el însuºi. asemãnãtor jucãriilor confecþionate prin oraºele noastre. ca sã spunem aºa. acestei jucãrii. odinioarã. Pe catarg. vaporul a început sã devinã din ce în ce mai mic. un pilot mare. Ne apropiam de pãmânt cu o vitezã prodigioasã. În depãrtare se zãrea Peninsula Bretagne. încât abia avea lãþimea necesarã ca sã permitã trecerea unei bãrci. Obrajii noºtri ºiroiau de lacrimi ºi îndreptam spre cer strigãte nesfârºite de slavã! Datoritã lui. A devenit atât de mic. pentru cã în locul unui vapor de dimensiuni obiºnuite. Când l-am abandonat ºi am ajuns înot pânã la nisipurile sigure. sculptat grosolan din lemn. pentru a avea loc fiecare. în zona formatã de plaja întinsã a trebuit sã ne aruncãm în apã. Stupefiaþi ºi plini de recunoºtinþã. Alergam spre þãrm cu viteza unei ghiulele de tun. reintrând. El dãdea impresia unui mic rege al flotelor. ne precipitam în apã. la circa 100 de metri de þãrm.

Ea valoreazã atâta cât poate valora. în ce priveºte rãuvoitorii oraºului… Ah! Ah! Când mã gândesc îmi vine sã râd! Rãuvoitorii oraºului! Mult prea rãuvoitori pentru a înþelege aºa ceva. iar Luna. am pornit cu capul descoperit pe drumul spre oraº. a venit spre noi ºi ne-a salvat…apoi. iatã explicaþia noastrã. El se lãmurise pentru noi. primitã ca dar de Crãciun. jucãria sa favoritã. sã ofere Fecioarei Maria noul sãu vapor. a redevenit mic. atât de calmã. marinarii dar. Are cel puþin meritul de a nu fi psihologicã… 83 . nu-i aºa?… Pe scurt. mic. vechea bisericã s-a numit Notre-Dame a micului vapor…” Iatã povestea. când spun: “explicaþie”… trebuie sã înþelegem. ªi cerul l-a înþeles bine. În timpul veghei.era decât unul minuscul! În fine. pe când oraºul rãsuna de cântece de bucurie. Doamna Maria ºi-a întins braþele… ºi vaporul s-a mãrit. Se lãsase seara. dupã terminarea rolului sãu divin. dupã altar… iar din acea zi. atât de calmã pãrea cã luase faþa unei sfinte… Dupã o orã am ajuns ºi miracolul ºi-a gãsit explicaþie! Ah! Doamne. Bolta cereascã strãlucea plinã de stele. El se gândise cã prin acest sacrificiu va câºtiga mila cerului. …Nu mai spuneam nici un cuvânt. Nu departe de aici ºtiam cã ne aºteaptã cu magherniþele sale domolite. când furtuna îºi începuse rondul. am luat între mâinile mele obiectul miraculos ºi purtându-l. în ruga sa. am intrat în apã pânã la genunchi. copilul a avut inspiraþia ca. pentru noi… Eu o dau ca mulþumire lui Dumnezeu: Vaporul care ne-a salvat era cel al fiului meu… un dulce copilaº de 10 ani. mic… Atunci. l-am transportat la bisericã.

…ªi viaþa ºi moartea. tot ceea ce este viu. A profitat. 4. sã porunceºti întocmai ca 84 . Viaþa mea este. Eu am fost. ca sã îl pipãi!… Îl voi aºtepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu … 5. pe urmã.AFORISMELE GENIALULUI ARTIST “ I YOGHIN ROMÂN CONSTANTIN BRÂNCU“ I 1. înlãuntrul nostru. În timpul adolescenþei – am aºteptat la uºã. ºi Arta mea. Cãlãtoria înspre DUMNEZEU se desfãºoarã. la fel ca ºi materia. la fel ca orice alt act al existenþei pãmânteºti. În timpul maturitãþii – am zburat înspre ceruri!… 11. de mic copil. 3. se confundã. Eu am voit sã înalþ. 7. 2. în ultim. prin lume. Am fãcut ºi eu paºi pe nisipul Eternitãþii!… 10. la pricopsealã. într-o formã unicã (tãcerea)… Cãci totul se scurge în vasul tãcerii – marea oceanicã unde se revarsã întregul nostru Univers… Acþiunile noastre. NU MAI SUNT DEMULT AL ACESTEI LUMI: SUNT DEPARTE DE MINE ÎNSUMI. Eu mã aflu acum foarte aproape de bunul Dumnezeu: ºi nu îmi mai trebuie decât sã întind o mânã înspre El. de fapt. jocul meu!… 12. Fiule – Pace profundã ºi bucurie! Bucurie imensã ºi Pace!… 9. În timpul copilãriei – am dormit în pat. 8. în realitate. întotdeauna. Viaþa mea a fost o succesiune de miracole. un prince-paysan (PRINÞ-ÞÃRAN). pe tot globul. 13. Crezul meu: sã creezi întocmai ca un Demiurg. Nu mi-am pierdut legãtura ºi nici nu mi-am scos rãdãcinile – pentru a umbla ca un nãuc. DESPRINS COMPLET DE PROPRIUL MEU TRUP – MÃAFLU EXTAZIAT PRINTRE LUCRURILE ESENÞIALE. Am fost ºi eu trimis. ºi m-am salvat ca OM!… 6. totul dincolo de pãmânt. se prãvãleºte în acest mut ºi imens vas: Tãcerea!… Tãcerea – a cãrei efigie ne relevã noþiuni duale: Timpul ºi Eternitatea. prin transfigurare.

Ei nu întemeiau un cãmin. niciodatã.un rege. îndeajuns de recunoscãtori faþã de DUMNEZEU ºi faþã de pãmântul care ne-a dat totul. Dupã Malthus. Cãlãtoria aceasta. Însã trebuie sã mergem în direcþia pe care noi. Mãiastrã în iubire. Bãrbatul pleacã în bãtãlii ºi moare ca soldat. Nu este atât de important 85 . sau se ia de piept cu însãºi viaþa. în dezordinile erotice. 20. în iubire. prin transfigurare ºi sublimare. o socotim cea justã. amalgamarea aurelor. tinere ºi pure – sau dornice de puritate. 22. cu fereli ºi meremetiseli. 17. este tendinþa pasionantã de a atinge. ca un zbor al pãsãrii de foc – înspre absolut ºi infinit. fiind inspiraþi de DUMNEZEU. iubirea se comite acum cu conºtiinþa pãcatului. ºi chiar în generalizarea consumului de alcool. cu toatã vlaga ºi snaga. Obstacularea prosteascã a naturalitãþii duce la sterilitate – pe toate planurile. Suferinþa modernã îºi are. 16. Iubirea imensã cheamã o iubire imensã ºi ea. care nu se mai face cu inima curatã. poate. ºi sfat spre bãtrâneþe. vlaga. Mãiastra este chiar Erosul profund transfigurator plenitudinar – inima. Nu ºtim în care direcþie este þinta ei. Viaþa se aseamãnã cu o spiralã. unele surse în spaima existenþei de mâine. se desfãºoarã înlãuntrul nostru. plenitudinea ºi mãiestria. Naturalitatea în prietenie este emulaþia inteligenþelor similare ºi fraternizarea camarazilor. sã munceºti ca un sclav!… 14. Naturalitatea în iubire nu-i. în nici un caz. Un artist nu trebuie sã se însoare… Filosofii antici nu se cãsãtoreau niciodatã. Au pierit elanul. Absolutul. în realitate. 18. bordelul – amorul demimondenei rafinate ºi nici triunghiul parizian… Naturalitatea. Femeia sa trebuie sã aºtepte ca Penelopa întoarcerea lui Ulise. snaga. 19. Prietenia este un fenomen de tinereþe – conjugare a meseriilor. se numeºte naturalitatea. 15. 21. Nu vom fi. Malthus obstaculeazã iubirea.

ca sã fii iubit, cât mai ales sã iubeºti tu – cu putere ºi cu toatã fiinþa. 23. Capacitatea uriaºã de îndrãgostire ºi de dãruire permanentã nu o au decât spiritele cu totul superioare, care sunt dublate de niºte naturi puternice, glandulare, vitale. Prin dragostea angelicã ºi carnalã te vindeci de multe toxine ºi de majoritatea bolilor sufletului. Soarele este marele tãmãduitor; însã soarele iubirii necondiþionate îl întrece. 24. Glasul speciei în iubire este motorul care nu se vede ºi nu se aude; motorul palpabil ºi vizibil mi se pare însã a fi elanul impetuos spre absolut ºi unificare, care apare prin sublimarea energiilor amoroase, elan pe care am încercat, de ºase ori, sã îl redau în chiar simbolistica Sãrutului. 25. Toate suferinþele vin din… contrarietate. Animalele sãlbatice nu se jigãresc; cele domestice ºi oamenii (în schimb) se jigãresc tocmai pentru cã, de foarte multe ori, se lasã roºi de… contrarietãþi. În dragoste mai ales, contrarietatea este ºi mai cumplitã, cãci ea este cea mai mare înºelãciune a naturii. 26. Viaþa noastrã este întocmai ca ºi o monedã: trebuie sã ºtii cât mai bine cum sã o cheltuieºti; sau, mai exact – cum sã o foloseºti cu înþelepciune. 27. Existã o diferenþã în limba românã între inteligenþã ºi deºteptãciune. Eu îi ador pe cei inteligenþi, însã îi detest pe deºtepþi: cãci ei sunt întocmai ca niºte giruete în bãtaia vânturilor. 28. Prototipul þãranilor noºtri are douã feþe ca ºi Ianus: bãrbatul de omenie ºi gospodarul cuminte, - al naturalitãþii, care nu se plânge niciodatã, ci surâde ºi construieºte. El cunoaºte voioºia ca pe o stare permanentã… În momentele cele mai grele, iese la ivealã imediat din el viteazul… Iar aura feeriei îl scaldã în azur. 29. Înainte de a-þi cumpãra o cas㠖 cumpãrã-þi vecinii. 30. Din plenitudinea paradisiacã a þinutului meu însorit mi-am fãurit o rezervã nesfârºitã de bucurie, pentru a rezista toatã viaþa; - ºi numai aºa am putut rezista. 31. În arborele latin, noi (românii) am fost fructul care s-a copt ceva mai târziu. Însã aici, la hotarul dintre cele douã lumi: Orientul ºi Occidentul – unde trãim noi, avem, fãrã îndoialã, un mare destin!… 32. Din fericire, astãzi, mai mult ca oricând, ne înclinãm la viþelul de aur ºi îngenunchem în faþa sacului cu bani. Ar trebui sã ne plecãm plini de admiraþie 86

înaintea inteligenþei harnice, a înþelepciunii ºi a meritelor. 33. Rege sau cerºetor – omul este totuna în faþa Eternitãþii! 34. Când o societate nu mai cunoaºte, sau amestecã tot mai mult binele cu rãul, ea se aflã deja pe povârniºul pierzaniei. 35. Noi ne jucãm cu gama tuturor pasiunilor, întocmai cum se joacã unii copii de-a stafiile, pentru a-ºi izgoni, în felul acesta, spaima de strigoi. 36. Nici o energie moralã nu se pierde, în zadar, în Univers. 37. Þãranii români ºtiu, de la mic ºi pânã la mare, ce este bine ºi ce este rãu. Tablele lor de valori sunt cuprinse în proverbele, în datinile ºi în doctrina strãbunilor, ca ºi în filosofia naturalitãþii pe care ne-a lãsat-o DUMNEZEU. 38. Se poate spune cã poezia purã ºi divin inspiratã este o rugãciune, însã eu ºtiu cã rugãciunea bãtrânilor noºtri era o formã a meditaþiei – adicã o… tehnicã filosoficã. 39. Împãcarea profundã cu sine se instaureazã gradat în sufletul tãu – atunci când te priveºti ca pe un inel dintr-un lanþ nesfârºit, al înaintaºilor ºi când nu calci, nici mãcar cu o iotã, prescripþiile naturalitãþii eterne ce a fost lãsatã de DUMNEZEU. 40. Toate dilemele se rezolvã cu uºurinþã prin unificarea contrariilor.

87

41. Elibereazã-te de pasiuni înlãnþuitoare, elibereazã-te de pofte josnice, elibereazã-te de greºeli – acestea sunt trei precepte, zale ºi scut, pentru orice Spirit care aspirã la Eliberarea Supremã. Purtând aceastã armurã, eºti mereu puternic în lupta contra rãului – ºi, astfel, devii invulnerabil. 42. Istoria unei înºelãtorii. Toate acestea s-au petrecut în timpuri foarte, foarte îndepãrtate, când oamenii nu-ºi dãdeau încã seama cum de au apãrut animalele pe lume. Într-o zi a vremurilor acelora foarte vechi, un om a întâlnit în calea sa o pãsãruicã ce îºi clocea liniºtitã ouãle sale. ªi cum în epocile acelea primare animalele se înþelegeau încã cu oamenii ºi puteau vorbi cu ei, el a întrebat-o… Ce este lucrul acela tãinuit pe care îl sãvârºeºte ea?!… Iar cum pãsãrile erau gentile, amabile, pentru cã, în vremurile de demult, animalele purtau un profund respect pentru oameni, chiar un foarte profund respect, în comparaþie cu ceea ce este astãzi, ea s-a ridicat imediat, pentru a nu þine înaintea-i un om ; ºi pentru a-i putea explica… ªi i-a tot explicat, i-a tot explicat, lungã vreme, ah, într-atât de lungã vreme, încât atunci când s-a reaºezat pe ouãle sale – sãrmanele ouã erau deja moarte ºi reci… Iatã de ce, ºi în zilele noastre, pãsãrile care-ºi clocesc ouãle, se fac cã le plesnesc ochii de o spaimã mutã atunci când oamenii se apropie de cuiburile lor!… 43. Diavolul ºi bunul Dumnezeu nu se aflã separaþi, în realitãþi; ºi nu sunt doar aici sau numai acolo, ci ei sunt… simultan prezenþi ºi se aflã pretutindeni. 44. Un Înþelept face, prin transmutarea perfectã, din veninul sãu interior, remediu pentru sine; sau precept de tãmãduire pentru semeni (…) Însã cine abandoneazã ºi nu se luptã cu mult curaj împotriva Rãului s-a ºi predat deja inamicului. 45. Operele artistice nu ajung niciodatã la o desãvârºire completã, pentru cã însãºi materia nu este desãvârºitã. 46. De câte ori m-am apucat de vreo operã, eu aveam sentimentul cã un absolut misterios ºi nesfârºit se exprima plenar prin mine – ºi atunci, eu nu mai contam deloc ca individ ºi nu mai aveam nici un fel de importanþã. Aceasta ar trebui sã fie ºi sã rãmânã relaþia fiecãrui artist faþã în faþã cu Lumea. 47. Nebuni sunt toþi aceia care considerã sculpturile mele drept abstracte. Ceea ce cred ei cã este abstract este tot ce poate fi mai realist, cãci realul nu însemneazã 88

forma exterioarã a lucrurilor – ci ideea ºi esenþa tainicã a fenomenelor. 48. Trebuie sã urmãreºti necontenit sã urci foarte sus, dacã vrei cu adevãrat sã vezi foarte departe… ªi meritã sã încerci sã faci totul, în speranþa cã vei putea odatã sã intri în împãrãþia sferelor celor înalte ale lui DUMNEZEU. 49. Deviza mea (de artã ºi de viaþã) a fost întotdeauna: totul sau nimic. 50. Trãiesc, acum, ca într-un deºert – singuratic, cu animalele mele. 51. Nu am fãcut niciodatã nimic pentru vâlvã (…) Dimpotrivã, am înãbuºit cu încãpãþânare, pe cât mi-a stat în putinþã, orice soi de spectacol (…) Fiindcã gloria este poate cea mai mare înºelãtorie pe care au inventat-o oamenii. Pentru cã nu mai sunt umili, oamenii se iau pe ei înºiºi chiar prea în serios. Ei vor întotdeauna sã fie cineva !… Însã aceastã glorie îºi cam bate joc de noi, mai ales atunci când ne tot þinem dupã ea, iar de îndatã ce ne detaºãm complet de ea ºi îi întoarcem spatele, ea este cea care… aleargã în urma noastrã. 52. India!… Mã simt totdeauna în India ca la mine acasã. Ceea ce îmi place foarte mult în India este vitalitatea enormã, vitalitatea copleºitoare, obiºnuitã poate numai negrilor ºi asiaticilor. (…) În India, am gãsit înþelepciunea mea milenarã pãstratã sub ploile Occidentului ºi a tuturor stupiditãþilor; am gãsit pacea profundã ºi am gãsit demnitatea fãrã de trufie ºi amabilitate – fãrã de slugãrnicie. 53. Eu nu fac decât sã împing graniþele Artelor ºi mai adânc – în necunoscut. 54. Ceea ce fac eu astãzi, mi-a fost dat de cãtre DUMNEZEU ca sã fac!… Cãci eu am venit pe lume cu o menire! 55. Aceastã sculpturã (operã de o viaþã întreagã) va aparþine tuturor timpurilor, din pricinã cã, prin transfigurare ºi o viziune arhetipalã, am despuiat forma esenþialã de toate trãsãturile care ar putea sã vã povesteascã despre vreo anumitã epocã, sau de vreo perioadã de ani. 56. Acum, la bãtrâneþe, vãd cã, în fond, pentru inspiraþia mea, Masa tãcerii este o altã, o nouã Cinã cea ce tainã… Linia Mesei tãcerii… vã sugereazã curbura închisã a cercului, care adunã, uneºte ºi apropie… 57. Coloanele Templului Sãrutului sunt rodul unor îndelungi ani de cãutãri. La început, am tãiat di89

într-adevãr. Natura zãmisleºte o vegetaþie vânjoasã care creºte drept în sus. 63. de la pãmânt înspre ceruri. a unei porþi la fel prin care. aceºti ochi?… Profilul acestor doi ochi. Coloana mea fãrã sfârºit trãieºte într-o grãdinã frumoas㠖 din România… De jos ºi pânã sus. pentru oameni ºi pentru lume.rect în piatrã grupul celor douã fiinþe înlãnþuite. dupã mai multã vreme (peste 30 de ani!) m-a purtat. între bãrbat ºi femeie. Gândeºte cã. 59. aceste profiluri ale Porþii Sãrutului reprezintã. sinele cel nemuritor al cerului. 60. constant. Iar apoi. Ei bine. graþie transfigurãrii ºi iubirii nesfârºite. priveºte-o – ºi vei cunoaºte astfel. îþi 90 . iar vântul nu o va dezrãdãcina niciodatã. 61. Nu vedeþi oare. gândul spre eternizarea unei înalte Porþi…. Ce rãmâne oare (din noi) în afarã de Iubire în amintirea celorlalþi. sã se poatã trece dincolo… 58. pentru cei care sunt capabili sã o descopere. înãlþându-þi plin de recunoºtinþã ochii. contopirea extaticã prin dragoste. 64.numai amintirea ochilor plini de Iubire! ªi a privirilor! Cu care ne-am revelat dragostea. Du-te! Îmbrãþiºeazã Columna Infinirii cu palmele mâinilor deschise. propriul ei ritm… 62. în mod transfigurator. Coloana infinirii va fi. forma tainicã ºi esenþialã o caut în tot ceea ce creez. Coloana fãrã sfârºit este transcenderea glorioasã a Labyrintului. Eu. Apoi. cãci Ea va rezista pe propriile-i puteri… 66. Iatã. Coloana infinirii se aseamãnã ºi cu o misterioasã plantã exotic㠖 la care vor sã viseze (veºnic) adolescenþii – sau cu însuºi pendulul timpului rãsturnat. (uniþi – în Templul Sãrutului )?… Aceste douã emisfere reprezintã Iubirea Nesfârºitã. dacã priveºti în mod transfigurator stejarul din faþa ta. dupã moarte?… . una dintre minunile lumii… 65. ea are aceeaºi formã ºi nu îi trebuie nici piedestal ºi nici soclu – ca sã se sprijine. Elementele Coloanelor mele infinite nu sunt altceva decât însãºi respiraþia tainicã a omului.

Când moneda reuºeºte ca sã circule. 67. care ºi-a câºtigat scrisorile de acreditare. Vorba daltei tale trebuie sã fie pentru aceasta respectuoasã ºi iubitoare: numai astfel îi poþi mulþumi. De la formele micro91 . ºi cel care trudeºte din greu ºi rãscoleºte pãmântul. 69. însã. aºa cum se întâmplã cu oricare operã de artã. atunci nu mai are nici o valoare.apare întocmai ca un bunic înþelept ºi sfãtos. totodatã. Forma este o monedã pe care fiecare om de geniu ºi divin inspirat o bate cu efigia sa. însã vegheat continuu de raþiune. Încântãtoare ºi nevinovatã. spre a se putea contempla principiile creatoare – ºi frumosul absolut al legii universale. ºi se ajunge la inflaþie. Arta divin inspiratã. Sã ºtiþi cã nimic nu a fãcut mai mult rãu artelor moderne decât avalanºa pseudo-artiºtilor care. Nu e nevoie ca forma sã fie o monedã acceptatã de toatã lumea. fãrã vreo eroare. Eva se aflã sus – iar Adam jos. Cei care ºi-au pãstrat înlãuntru armonia tainicã ce existã întru toate vietãþile – ºi care este doar propria lor naturã. simþind aproape miracolul tainic al Naturii. voi care intraþi aici. o floare care poartã fructul. sãlbatici. 71. un boboc care se deschide. când acceptarea este impusã de cãtre oficialitãþi. este. Artistul modern procedeazã ºi el mulþumitã instinctului. 68. Se putea uneori citi pe intrãrile marilor monumente religioase: “O. Primitivii creºtini ºi africanii negri. au procedat artisticeºte numai prin credinþã puternicã ºi prin instinct. arta deschide toate intrãrile. Arta a fost culmea divinizãrilor mistice. în neputinþa lor de a crea ceva. Îndatorirea Evei rãmâne perpetuarea vieþii. au vorbit într-o limbã ce se afla peste înþelegerea lor… Sã nu confundaþi niciodatã Arta divin inspiratã cu artiºtii cei noi!… 70. Adam – cel de dedesubt. vor contempla. scopul artistului a fost atins. º i vor vibra. ea este fertilitatea însãºi. încredinþaþi-vã mintea ºi sufletul în seama puterilor dumnezeieºti!…” Astãzi. însã.

în aceste vremuri. ne pare a fi infinitã . Cãci. înseamnã a intra în spiritul universal al lucrurilor ºi nu a te limita la imitarea imaginii lor. O sculpturã perfect desãvârºitã trebuie sã aibã darul de a-l vindeca pe acela care o priveºte. pânã la o perfectã IDENTIFICARE. ªi a realiza aceasta. în infinitatea formelor ei. dupã o lege tainicã ce este constantã ºi invariabilã. tainic㠖 este ultimul adevãr inerent în absolut 92 . varietatea Naturii în concepþie sculpturalã. arta trebuie sã creeze conºtient forme pure care este necesar sã exprime principiile unor legi universale. Singurã. Arta divin inspiratã ne mai poate procura. credinþa puternicã clãdea forme adecvate sentimentului religios. totdeauna. 73. însã. prin propriul sãu organism ceea ce natura face prin miracolul ei etern. este astãzi cea mai vastã problemã a Artei. doar astfel. în acele obiecte care. niciodatã. 74. Însã. fãrã doar a reproduce sau a imita. Frumosul în Naturã rãmâne. în mod tainic. 77. poate fiindcã nici nu îl cãutãm în noi înºine. sã îþi dai perfect seama de adevãrata lor esenþã. 72. perfecta expresie a frumosului. însã sã nu uitãm cã trupul omenesc nu este nici el diferit de structura universului. deocamdatã. înainte de toate. vor putea vorbi în locul tãu. iar echilibrul absolut rãmâne. sã te detaºezi complet de tine însuþi. totdeauna. Templele ºi bisericile au fost ºi au rãmas întotdeauna lãcaºuri ale meditaþiei. Atâta vreme cât obiectele (sculpturile) nu existã decât prin opoziþie faþã de tine însuþi. Natura se ghideazã. Statuile mele sunt ocaziuni ale meditaþiei profunde. nu ai sã poþi. Astãzi. 75. A crea un obiect care-þi dã. proiectându-te. Noi nu ºtim încã sã apreciem destul de bine calitãþil e sculpturale ale Naturii. personal.cosmosului cãtre cele ale macrocosmosului. cheia înþelegerii ºi perceperii frumosului. Sã dai senzaþiile realitãþii astfel cum ni le procurã Natura însãºi. Nu mai avem nici un acces la spiritul Lumii. va tinde cãtre echilibrul absolut. Pentru a ajunge cu adevãrat la esenþã trebuie. este ceea ce arta adevãratã aspirã sã realizeze. închis cunoaºterii noastre. fiecare dintre aceste forme ºi volume rãmâne o creaþie vie – un individ cu o viaþã independentã ºi cu un caracter inevitabil.În timpurile cele vechi. 76. Proporþia interioarã. O operã de artã divin inspiratã ºi astfel conceputã.

Mãiestrele ºi Coloana fãrã de sfârºit … sunt niºte proiecte care. 79. Iar eu caut mereu acea formã esenþialã. 78.toate lucrurile ºi fiinþele. te vei detaºa mai uºor de tine însuþi. Iar dacã sunt înþelese cu înþelepciune. Sufletul ºi trupul formeazã. 80. tocmai pentru cã existã în lucruri… Ele se pot înãlþa. trec anii. am reuºit 93 . fãrã a exprima cumva prin aceastã miºcare mândrie. eu am izbutit sã redau aceastã miºcare tainic㠖 ca fiind integratã în avântul zborului. A fost una dintre cele mai dificile probleme ºi numai dupã o îndelungatã meditaþie ºi strãduinþã. Þelul sculpturii mele rãmâne o nobilã simplitate ºi o grandoare divinã. Concomitent. Între timp. trec zilele. Prin acest oval al trupului Pãsãrii mãiestre eu am separat ºi am combinat douã miºcãri imperioase – una deasupra ovalului ºi alta – dedesubt. separarea materiei de spirit ºi orice soi de dualitate rãmâne o iluzie. Chiar formele contradictorii trebuiau sã se unifice într-o comuniune nouã. pânã la ceruri ºi apoi se pot coborî din nou pe pãmânt – fãrã sã îºi poatã schimba proporþiile. Mãsurãtoarea este uneori vãtãmãtoare. toate formele – într-o deplinã unitate perfectã. de fapt. sfidare sau orgoliu. Existã în toate lucrurile o tainicã mãsurã. ce-l elibereazã pe om din limitele materiei inerte. prin transfigurare. nepipãibilã. mãsura ºi numãrul de aur te vor apropia mult mai repede de Absolut. odatã mãrite printr-o adecvatã transfigurare ar putea sã umple toatã bolta cereascã ºi sã o susþinã. Am dorit ca Mãiastra mea sã îºi ridice capul. Mã întrebam singur: cum trebuie sã balanseze oare formele pentru a da Pãsãrii un sens tainic al zborului – fãrã efort ? Dupã cum observaþi. alunecoasã. În filosofia mea asupra vieþii. caldã. finalã. 82. Aici am avut de luptat cu douã mari probleme. trebuia sã fuzionez. 84. un adevãr ultim. 81. prin transfigurare. Prin Arta divin inspiratã. Pasãrea Mãiastrã este un simbol al zborului tainic. care este legat de materie. Trebuia sã arãt. o unitate. în formã plasticã. sensul spiritului. 83. definitivã.

Eu nu doresc sã reprezint o pasãre. pretutindeni. Orice lucru – fiinþã sau nefiinþã are un spirit. spiritul ei: zborul. ca tot ceea ce am realizat. spre ceruri. Ceea ce este real. Iubesc tot ceea se înalþã spre DUMNEZEU. aceastã Pasãre de aur undeva foarte departe – la o sutã de kilometri depãrtare ºi o percep aievea. Copil fiind. ajungi la o fascinantã simplitate. o doamnã de la New York. în toatã viaþa mea. 91. sã se înalþe cât mai sus spre ceruri. ea este atunci magicã… Ei bine. încât mai cã se umple de ea întreaga boltã cereascã. De patruzeci ºi cinci de ani port în mine nostalgia visului acestuia ºi continui sã creez Pãsãri mãiestre. Eu nu am cãutat. prin transfigurare. “Spre imensitatea tainicã a vãzduhului” – aceasta este Pasãrea mea. este numai esenþa nemuritoare. decât esenþa tainicã a zborului! Zborul – ce imensã ºi nepieritoare fericire!… 87. Pãsãrile mãiestre m-au fascinat totdeauna ºi nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodatã. 85. 88. elanul… Nu cred cã voi putea izbuti pe deplin vreodatã… Dumnezeirea este.cumva sã fac ca Pasãrea mãiastrã sã pluteascã. prin transfigurare. 90. de o asemenea mãreþie. Ca sã redevinã copii. ci sã exprim. Arta (mea) este similarã cu realitatea însãºi. înãlþarea. oamenii trebuie sã înveþe din nou sã se joace cu animalele! 92. când te simþi umil ºi când te dãruieºti în totalitate lui DUMNEZEU. ci o intrare în realitatea cea mai adevãrat㠖 în singura realitate valabilã. Mãiastra!… Ea se zbate aprig. care a simþit într-adevãr acest lucru. 89. pentru cel capabil sã o simtã. 86. Eu vãd. am visat totdeauna cã aº vrea sã zbor printre arbori. a îngenuncheat copleºitã ºi a plâns în faþa uneia dintre Mãiestrele mele. ºi þi se reveleazã aceasta atunci când uiþi cu desãvârºire de tine însuþi. Iar dacã te apropii de esenþa ultimã ºi realã a lucrurilor. însuºirea în sine. 93. plinã de aspiraþie. Divinitatea rãmâne astfel în opera ta. prin transfigurare. Atunci. la rãspântia meseriei 94 . pânã astãzi. Arta divin inspiratã nu este o evadare din realitate.

Desigur cã aceasta m-a dus spre o artã non-figurativã. Gãsiþi în aceastã sculpturã numai o sugerare a braþelor ºi a picioarelor. din lemn ºi din marmurã acel diamant ascuns – esenþialul. înainte de a o pãrãsi… Fiecare din sculpturile mele au fost motivate (la origine) de un sentiment foarte profund ºi copleºitor. ºi de toate acele perechi anonime. nu moare niciodatã… Ea creºte. dacã doriþi. care sã rezume cu putere ideea tainicã a acelui subiect. ci despre o viziune copleºitoare a iubirii nesfârºite. mi-am spus: acest spirit al subiectului trebuie. sã îl redau eu. în privitori. care este menitã sã sugereze cea ce voiesc sã reprezint. totodatã. Sau. ce s-au iubit vreodatã pe aceastã lume. pe care eu “am vãzut-o” cu ochiul minþii. Iar cu cât veþi privi mai mult aceastã operã. ci ceea ce este divin ºi esenþial… Am lucrat mult ca sã gãsesc modul prin care sã mi se uºureze calea spre a afla pentru fiecare subiect forma-cheie.mele. Eu niciodatã nu mi-am propus sã uimesc lumea – printr-o trãznaie!… Am judecat simplu. în chip firesc. În Sãrutul nu a fost vorba despre o copie fidelã a douã modele – bãrbat ºi femeie. în realitate. De la gândul acesta ajungi. Cãci doar spiritul va fi veºnic viu. Am urmãrit sã aduc aminte (prin sculptura Sãrutul) nu numai de aceastã unicã ºi arhetipalã pereche de îndrãgostiþi ci. cu atât mai uºor îi veþi descoperi sensul: transfigurarea împreunã cu misterul 95 . la concluzia cã nu amãnuntul creeazã opera. 94. ºi am ajuns la ceva esenþial ºi tot simplu. ca viaþa din viaþã. fãrã de moarte. Am ajuns sã scot din bronz. ideea esenþialã a subiectului: aceea care. Este un rezultat oarecum firesc. o sugerare a fizionomiilor. care se iubesc. Am eliminat apoi din opera mea tot ceea ce nu era esenþialul. înainte de toate. 95. aºa cum vedeþi. teribil de simplu : la o sintezã tainicã.

Trebuie sã ne degajãm de noi înºine ºi de toatã impertinenþa omeneasc㠖 numai astfel izbutim sã redescoperim cu adevãrat frumosul… Arta nu s-a dezvoltat decât în marile epoci religioase (…) ªi nu uitaþi cã tot ceea ce se creeazã prin filosofie devine bucurie. trebuie sã îl goneºti pe imbecilul din tine. de o prealabilã atmosferã misterioasã ºi paradisiacã. în închistare ºi chiar la sinucidere. 99. Academiile ºi ºcolile de belle arte ne învaþã oare virtuozitatea? Oare poþi imita un corp viu? Minunea vieþii este ºi rãmâne inexplicabilã. Omul îºi face o lume a lui mai ales pricinuind bucuria celorlalþi. Fiecare îºi are însã diamantul sãu. pace. Aºa este arta divin inspiratã: tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã de moarte. Pentru asta. 96 . niciodatã. dupã forma pe care a întrevãzut-o în mãruntaie – ºi dupã visul sãu sublim. transfigurarea ei. artist mai ales pentru noi. 97. prin Artã. înainte de toate. Egocentrismul sufocant îi dezorienteazã pe oameni ºi îi scoate din viaþa lor luminoas㠖 pentru a îi conduce în întuneric. Arta nu este. Arta nu este nici modernã ºi nici veche – este Artã divin inspiratã. Numai cã timpul perfecþioneazã mintea omeneascã. aceasta… Arta rãmâne o mare tainã ºi o credinþã. Artistul divin inspirat prelucreazã acest diamant brut. ea însãºi. 98. o întâmplare. Arta este altceva decât “redarea” vieþii este. iar mintea cere. interior. iar nu pentru alþii… În fiecare om zac energii nebãnuite.fecunditãþii ºi al morþii rãmâne însuºi misterul acestei iubiri – care eu cred cã va supravieþui veºnic. însã omul reuºeºte aceasta numai când ajunge la adevãrata luminã divinã ce se ascunde în el. Pe pânzã ºi din marmurã nu ies decât… cadavre. luminã ºi libertate. asemenea diamantelor ce sunt ascunse în pãmânt. chiar ºi dincolo de mormânt… 96. Ar trebui ca fiecare dintre noi sã fim artistul nostru. ce îl va inspira. 100. Creaþia fiecãrui artist are nevoie. îl froteazã ºi îl taie în zeci de faþete. Sãpând necontenit în fântânile interioare eu am dat de izvorul tainic al vieþii fãrã de bãtrâneþe. înainte de a se putea declanºa.

Aºtept pânã când imaginea interioarã s-a format bine în mintea mea. Prin transfigurare ajungi sã uneºti toate formele într-o singurã formã ºi ajungi sã o faci sã fie vie!… 103. nu este nimic. ªi apoi eu gãsesc cã. Cuminþenia pãmântului a fost ºi rãmâne pentru mine ceea ce este cu mult mai adânc ºi tainic în fiecare femeie! 111. Misiunea principalã a artei este sã creeze bucurie. sã le degenereze forþele creatoare.101. întotdeauna. pentru aceasta. ceea ce trebuie sã îi fac. Suferinþele îl întãresc pe un om ºi sunt. Eu am pornit întotdeauna de la o idee care mi-a fost inspiratã de Naturã. Nu mã uit deloc la vreo aparenþã. foarte atent înlãuntrul ei. Nu doresc niciodatã sã fiu la modã. lasã. în mod tainic. nu te teme. 104. nu poþi crea artistic decât în stare de echilibru ºi în pace sufleteascã… Iar pacea aceea se obþine mai ales prin renunþare. mai necesare decât plãcerea. vei rãmâne. cel mai adesea. 107. Câteodatã dureazã sãptãmâni întregi pânã când piatra îmi vorbeºte. Trebuie sã fii conºtient cã ceea ce legi tu aici pe pãmânt – se leagã ºi în ceruri. Dacã eºti contestat astãzi. 109. Eu nu dau niciodatã prima loviturã pânã când piatra nu mi-a spus. Aceia care se lasã permanent ispitiþi sã meargã pe urmele competiþiei. Ceea ce este la modã. Mã depãrtez cât 97 . 106.Cine ar putea sã ne spunã vreodatã când este desãvârºitã cu adevãrat o operã de artã?!… 102. fiind inspirat. Îmi amintesc mereu: nu m-ai fi cãutat. fiecare este singur de vinã pentru tot ceea ce i se petrece. Oamenii nu îºi dau seama de bucuria intensã de a trãi pentru cã. în acelaºi timp. nici nu mai ºtiu sã priveascã minunile Naturii. ca moda trece. 105. 110. 108. ºi. pentru formarea unui mare caracter. când vei fi cu adevãrat înþeles. uneori. dacã nu m-ai fi gãsit deja mai demult!… 112. Trebuie sã privesc.

aceasta într-adevãr meritã osteneala. Artistul face. 121. Ne gãsim cu toþii la sfârºitul unei mari epoci. Cine nu iese din Eu (EGO). încât sã devinã identic cu o misterioasã lege universalã… Mã aflu pe fãgaºul cãutãrilor. el este ca ºi viermele de mãtase. în fond. Arta trebuie mai ales sã odihneascã ºi sã vindece contrarietãþile interioare ale omului. trebuie sã fii onest. ºi este necesar sã ne reîntoarcem la începutul DIVIN al tuturor lucrurilor. Aceste contrarietãþi derivã din însuºi destinul lui ºi din tragedia lui. 118. 115. Nu posed idei preconcepute.mai mult posibil de aparenþe. Îndepãrtez toate formele accidentale. Arta are ºi aceastã misiune terapeuticã: sã ne amintim în aceastã direcþie de Catharsisul aristotelic. 114. Eu aº vrea sã creez la fel de spontan ºi profund – aºa cum respir. – Însã. 119. 98 . trebuie sã ne detaºãm complet de noi înºine. Lumea cea decãzutã poate fi salvatã prin artã. n-atinge Absolutul (Îndumnezeirea) ºi din aceastã cauzã nu descifreazã nici viaþa. Sã fii isteþ este ceva însã. Îmi este cu mult mai uºor sã prind rãdãcini ºi sã fac sã creascã în mine minunate forme noi – decât sã le cioplesc în marmurã. Artiºtii neinspiraþi sunt aceia care au omorât Arta. Existã întotdeauna un scop tainic în toate lucrurile ºi fiinþele. înainte de toate. 117. sã regãsim cât mai repede ceea ce s-a pierdut… 113. 120. Nu îmi îngãdui sã copiez… Cãci orice imitaþie simplistã a suprafeþelor naturale este fãrã de viaþã. Transform accidentalul în aºa mãsurã. pentru a ajunge cu adevãrat la el.Trebuie sã cauþi întotdeauna ºi sã gãseºti o permanentã detaºare de tine însuþi. 116. jucãrii divin inspirate… pentru oamenii mari.

Raþiunea de a fi a artiºtilor este aceea de a revela frumuseþile lumii. 130. ªi sã nu îþi fie teamã de nimic: cãci. 133. o complexitate rezolvatã. Fãrã aceastã inim㠖 nu existã Artã! ªi. Plãcerea cu care lucreazã artistul este însãºi inima tainicã a artei sale. Simplitatea nu este un scop în Artã. În sufletul meu nu a fost niciodatã loc pentru invidie – nici pentru urã. o complexitate – ºi. 129. Forma specificã a trupului omenesc ºi proporþiile sale echilibrate sunt. sã ne cunoaºtem pe noi înºine. apropiindu-te de sensul esenþial ºi cel real al lucrurilor. marele DA. vei ajunge la þel. copleºitoare. 131. sã îndrãgeºti ºi sã iubeºti fierbinte ceea ce faci. prin ele noi ajungem. Nu îþi pierde curajul. Pericolul simplitãþii fãrã inspiraþie artisticã este… grosieritatea. de vei fi inspirat. A “vedea” în depãrtare este ceva. bucuria ta. Simplitatea aceasta este. Consider cã ceea ce ne face sã trãim profund ºi cu adevãrat este sentimentul permanentei noastre copilãrii în viaþã. 124. 125.Lucrãrile geniale nu sunt greu de fãcut. Iar prin bucuria ta sã oferi. este cu totul altceva. în sine.122. mai ales în mãsura în care oglindeºte sufletul. cea dintâi condiþie este sã-þi placã þie. Simplitatea genialã în artã este. prin transfigurare. o imensã bucurie ºi celorlalþi. 132. în general. însã ajungi la simplitate aproape fãrã de voia ta. 127. 128. Trupul omenesc este frumos. 126. Nu cred în suferinþa creatoare. însã a ajunge cu adevãrat acolo. Nu uita niciodatã cã eºti artist. 123. în aceastã direcþie. mai întâi. ceea ce este greu – este sã ne punem în starea de a le face. pe care o poþi culege de oriunde ºi oricând. trebuie sã te hrãneºti cu esenþe pentru ca sã poþi sã îi înþelegi valoarea. tocmai de aceea. ci numai pentru aceastã bucurie uriaºã. Sã fie. cu ajutorul intuiþiei. Arta divin inspiratã trebuie sã apropie ºi nu sã 99 . întocmai ca un releu.

135. 134. a fost conceputã în timpul copilãriei umanitãþii.sã vã minunaþi)! Aceasta este totul. Contemplaþi lucrãrile mele pânã când veþi ajunge sã le vedeþi. aceastã bucurie primordialã. Eu aº vrea foarte mult sã redeºtept sentimentul acesta copleºitor în sculpturile mele. Arta – poate cea mai desãvârºitã. 100 . Arta divin inspiratã nu face decât sã înceapã continuu.depãrteze. Aveþi fericirea sã contemplaþi (. ºi aºa destul de rãscolite de întrebãri. cu toþii. Cãci ceea ce vã dãruiesc eu este bucurie curatã. Frumosul este armonia absolutã. ceea ce este foarte important este bucuria. sã umple ºi nu sã sape prãpãstii în bietele noastre minþi. 137. Când nu mai suntem copii. Nu cãutaþi formule obscure sau false mistere. Cei care sunt aproape de Dumnezeu le-au vãzut. cãci atunci omul uita de grijile cele domestice ºi lucra cu multã voioºie. Copiii posedã. 136. În arta adevãratã. 138. 139. suntem deja morþi.

avem totuºi nevoie de alþii pentru a discerne ceea ce este îngãduit sã urmãm. · Înþelepciunea este tãria celor slabi. nebunii de viitor. · Fii sensibil. la aceasta foloseºte prietenia unui om înþelept. · Moartea nu îl surprinde niciodatã pe cel înþelept. · Înþelepciunea este. Trebuie sã ne clãdim.DESPRE ÎN ELEPCIUNE. · Dacã nu poþi fi un om de geniu. aºa cum trebuie. · Raþiunea ºi iubirea se luptã la început. dintr-un alt punct de vedere. · Un înþelept ºtie sã se bucure. care vede pentru noi. Iatã cum definesc gânditorii înþelepciunea: · Dintre toate calitãþile sufleteºti. ci acela care. în realitate. într-un suflet care se înalþã. gata de plecare. · Înþelepciunea este pentru suflet ceea ce este sãnãtatea pentru trup. dar înþelepciunea se naºte din pacea care se statorniceºte. · Înþeleptul este bine pregãtit pentru orice situaþie. dar ºi înþelept. uneori. iar cea mai utilã este bunul simþ. între iubire ºi raþiune. nu eºti aºa cum trebuie. ceea ce ne intereseazã sã cunoaºtem mai bine. dacã eºti numai una din douã. pasiunile ne ajutã sã trãim. totodatã. trebuie sã pari nebun ºi. înþelepþii de prezent. înþelepciunea pe ceea ce este real ºi nu pe imaginar. · Proºtii vorbesc de trecut. de plãceri ºi este capabil sã se lipseascã de ele ca de fructe iarna. în mod violent. pentru cã el este. iubeºte cel mai mult pe DUMNEZEU ºi oamenii. dintre toþi oamenii. în cele din urmã. întotdeauna. totdeauna. 101 . · Adevãrata fericire aparþine înþeleptului pentru cã. el este cel cãruia soarta îi poate lua cel mai puþin. vãzând cel mai departe ºi cel mai profund. sã fii înþelept. · Adevãratul înþelept nu este acela care vede. · Înceteazã de a crede cã înþelepciunea este resemnare. pentru a reuºi în lume. INTELIGEN ˆ . · Înþeleptul îºi economiseºte timpul ºi cuvintele. · Înþelepciunea ne ajutã sã rezistãm cu bine în orice condiþii. cea mai înaltã este înþelepciunea. ºtiinþa fericirii. · Un prieten ignorant este mai periculos decât un duºman înþelept. · Am vãzut întotdeauna cã. aspirã mai bine sã fii un om înþelept. GENIALITATE “ I BUN-SIM Cugetãrile de mai jos oglindesc frãmântãrile omului dornic de a sfãrâma constrângerile ºi dogmatismul filosofilor referitoare la universul sãu lãuntric. · Nu avem nevoie decât de noi înºine pentru a ne înfrânge pornirile dar.

resimþirea în fiinþa noastrã a Binelui Divin. · Înþelepciunea este ºtiinþa esenþialã ºi ultimã a vieþii. atunci când fiinþa umanã este în strânsã rezonanþã cu Binele Divin. numit de yoghini Sahasrara. Acest aspect se conºtientizeazã mai ales atunci când realizãm acþiunile spirituale de consacrare a fructelor acþiunilor noastre ºi 102 . Se ºtie cã înþelepciunea este inteligenþã plus bun-simþ ºi ea este în strânsã legãturã cu trezirea ºi dinamizarea centrului Suprem de Contact cu Absolutul sau Dumnezeirea. ªi. ea va avea. în general. persoanele care au treziþi aceºti centri de forþã îl manifestã spontan ºi permanent în comportamentul lor.· A socoti cã pãmântul. foarte des. oamenii ºi animalele sunt ceea ce trebuie sã fie ordinea providenþei este atitudinea unui înþelept. Bunulsimþ se resimte în fiinþa noastrã prin intermediul lui Anahata chakra ºi a lui Vishuddha chakra. arhetipal. · Înþelepciunea nu se cunoaºte dupã îmbrãcãminte. · Înþelepciunea pãtrunde greu într-o minte îndãrãtnicã. este calea înþelepþilor. · Yoghinii înþelepþi învaþã foarte multe din greºelile altora. Prin urmare. Bunul-simþ reprezintã simþul bunãtãþii sau. de aceea. în prealabil. · Omul înþelept se simte fericit când dobândeºte propria sa aprobare. pe când yoghinii nerozi învaþã din propriile greºeli. altfel spus. · Calea de mijloc este ca de aur ºi. · Înþeleptul nu afirmã nimic cu tãrie pânã nu verificã. Puþini ºi-au pus totuºi întrebãrile: “Ce este bunul-simþ?” “Cum se poate trezi ºi amplifica în fiinþã?” “Ce fel de legãturã trebuie sã existe între inteligenþã corelatã cu centrul mental de comandã Ajna chakra ºi bunul-simþ?” “Ce corelaþie existã între ele ºi Sahasrara?” În primul rând. iar nerodul când îl recomandã aplauzele celor aflaþi mai presus de el. sentimentul cã orice acþiune pe care o plãnuieºte este în acord sau în dezacord cu Binele Divin. trebuie sã definim ce este bunul-simþ. ceea ce este adevãrat.

pe care o veþi studia în amãnunt în anul VI al cursului de YOGA. a bunului-simþ.ne dãm seama de aceasta în funcþie de ce rãspuns primim. faceþi-le mai înainte ºi voi la fel celorlalþi!” “Nu judecaþi ca sã nu fiþi judecaþi!” “Dacã voi nu iertaþi oamenilor greºelile lor. cu ATMAN. pe tine în locul celuilalt. dacã este sau nu în armonie cu Binele Universal Divin. este descrisã ºi de Iisus în “Cuvântarea de pe munte” din Evanghelia dupã Matei: “Daþi ºi atunci vi se va da!”. prin rezonanþã. atunci când nu avem posibilitatea de a medita asupra acestei probleme (exceptând meditaþia de consacrare) este foarte simplã: sã te pui. aceasta înseamnã a fi împãcat în inimã cu Dumnezeu ºi aceastã stare genereazã o mare siguranþã ºi certitudine în ceea ce priveºte modul nostru de a acþiona. Aceasta este starea pe care tradiþia popularã româneascã o denumeºte ca “A fi cu inima împãcatã”. ATUNCI aceastã verificare esenþialã prealabilã îþi va aduce certitudinea cã acþionezi într-un mod armonios sau nu. BUDDHI. care se va manifesta atunci permanent ºi spontan în noi. Sinele Suprem Divin. Aceastã lege a reciprocitãþii. noi cunoaºtem astfel mecanismele sau. Noi realizãm acþiunea în deplinã armonie cu legile divine atunci când primim un rãspuns favorabil sau acþionãm împotriva legilor divine ºi vom suporta consecinþele karma-ice ale acþiunilor noastre atunci când primim un rãspuns nefavorabil ºi nu ne oprim imediat înainte sã acþionãm. realizatã pânã la identificarea totalã a energiei iubirii cu cea a înþelepciunii divine. Regula de bazã a bunului-simþ este cuprinsã în proverbul românesc “Ce þie nu-þi place. “Ceea ce voiþi sã vi se facã vouã oamenilor. altfel apus. verificarea oricãrei acþiuni sau atitudini a noastrã. Modalitatea prin care aceastã fuziune are loc este cunoaºterea care utilizeazã ca instrument cunoscãtor intelectul. Aceastã stare de certitudine apare atunci când JIVATMAN sau oglindirea Sinelui individual suprem al fiinþei aflat în zona de proiecþie la nivelul lui Anahata chakra este în fuziune. altuia nu-i face!”. ne permite trezirea în fiinþa noastrã a Binelui Divin ºi. Fuziunea profundã ºi perfectã dintre Anahata chakra ºi Sahasrara. acela asupra cãruia se rãsfrâng consecinþele acþiunii tale ºi sã vezi dacã þie îþi plac sau nu aceste consecinþe. mental. totodatã. cât ºi al intuiþiei. Prin urmare. Prin intermediul intelectului. conex cu Ajna chakra. 103 . nici Tatãl vostru Ceresc nu vã va ierta greºelile voastre!” De asemenea.

blândeþea. · În realitate. · Bunul-simþ presupune. bunul-gust. virtuþile ºi bunul-simþ sunt foarte importante. · De la omul bun niciodatã nu te poþi aºtepta sã facã fapte rele. · Încrederea în bunãtatea celuilalt este. Tradiþia popularã româneascã. deocamdatã. care trece drept o trãsãturã de geniu a omenirii. disciplinã liber consimþitã.condiþionãrile mentale care ne fac sã nu fim în rezonanþã cu Binele Divin. bunul-simþ este. cât ºi iluºtrii gânditori ai tuturor timpurilor au fost inspiraþi sã prezinte o bogatã viziune referitoare la aceste calitãþi esenþiale ale omului. Astfel. respectul pentru adevãr. · Bunul-simþ. noi putem sã deblocãm aceste mecanisme ºi chiar sã contracarãm aceste tendinþe ale noastre. buna-credinþã. Amplificând în fiinþa noastrã calitãþile esenþiale ale bunuluisimþ. adeseori. vom ajunge sã trezim astfel. dacã vom avea inteligenþa necesarã. nu cunoaºte ºtiinþa bunãtãþii. compasiunea ºi dragostea. considerând atunci numai ceea ce ne este accesibil imediat · Pentru om. trebuie sã fie studiat mai întâi în manifestãrile lui. spontan. bucuria. tovãrãºie în sensul cel mai înalt al cuvântului. binefacerea. expresia unei experienþe umane 104 . bunacuviinþã. cum ar fi: bunãtatea. · A avea bun-simþ înseamnã a cunoaºte conduita care este cerutã într-o situaþie datã. starea de înþelepciune. corectitudine ºi loialitate. buna-înþelegere. prin înþelegere. · Orice altã ºtiinþã este dãunãtoare aceluia care. bunãvoinþa. respectarea personalitãþii ºi a muncii altuia. buna-creºtere. o dovadã sigurã a propriei tale bunãtãþi. · Bunul-simþ ne oferã aptitudinea de a judeca ºi de a trage concluzii de la prima aruncãturã de ochi. respectul pentru om ºi omenia lui. de asemenea. prin intermediul manifestãrii sistematice a opusului lor. printre altele.

milenare, în care s-au cristalizat norme ºi criterii bazate pe o îndelungatã verificare în timp, care îi conferã o universalã vastitate. · Bunul-simþ este capitalul de bazã care este adunat cu încetul ºi cu anevoie de muncitorul veacurilor. El este aurul curat, al cãrui preþ îl înþelege numai acela care l-a pierdut sau care vede cum trãiesc oamenii ce nu-l au. Din partea mea, eu socot cã nici o trudã nu-i prea mare pentru ca sã câºtigi ºi sã pãstrezi bunul-simþ, pentru a deveni un clarvãzãtor cu o judecatã adâncã ºi bine cumpãnitã. Bunã-cuviinþã · Buna-cuviinþã pe buze ºi mâna la pãlãrie, nu costã nimic, fiind întotdeauna ceva bine ºi frumos. Cei mai mulþi, din neºtiinþã, greºesc la cele de cuviinþã. · Buna-cuviinþã se învaþã întocmai ca ºi dansul. · Buna-cuviinþã se leagã numai de cele fãptuite pe negândite ºi care, atunci, spun în mod direct ceva ce nu urmãreau oamenii sã spunã. · Cuviincios este omul care simte stânjeneala mai înainte ca greºeala sã fie fãrã de leac ºi care o apucã sprinten pe un alt drum. Mai de mare cuviinþã este însã a ghici dinainte ce trebuie ºi ce nu trebuie sã spui ºi, îndoindu-te de ceea ce nu se cuvine sã faci, sã laºi gazdei grija de a dirigui conversaþia. · Necuviinþa este, întotdeauna, totodatã ºi neîndemânare. Cuviinþa este, aºadar, un obicei ºi o uºurinþã. · Buna-cuviinþã mai poartã ºi frumosul nume de omenie. · Cine practicã buna-cuviinþã numai de ochii altora, acela e un om teatral ºi prefãcut, care este instruit numai pe dinafarã. · Un om cuviincios este unul care are, în orice clipã, strictul necesar de virtute! · Necuviinþa este nu un viciu al sufletului, ci este sinteza mai multor vicii: a înfumurãrii prosteºti, a necunoaºterii îndatoririlor, a trândãviei, a distracþiei, a dispreþuirii altora ºi a invidiei. · Buna-cuviinþã adevãratã ºi statornicã, în toate împrejurãrile, singurã nu se poate fãrã modestie ºi discreþie, fãrã de corectitudine ºi îngãduinþã, cãci numai acestea dau mãsura dreaptã ºi în acordarea ºi în 105

primirea semnelor de bunãvoinþã. · Buna-cuviinþã e un fel de a pãrea, ºi în gândul tuturor cuviincios e cel care se aratã respectuos, plin de atenþie, binevoitor, gata sã îndatoreze pe alþii ºi doritor de a le face tuturor celor care meritã o viaþã plãcutã. Buna-creºtere · Mai bine sã laºi copiilor creºtere bunã decât aur. · În popo r, în general, nimic nu este mai presus pe lume decât semnul creºterii bune. · Un om binecrescut nu înseamnã a fi omul care crede cã nu trebuie sã mai creascã. · Numai o bunãcreºtere poate face oamenii în stare sã pãstreze un secret ce le este încredinþat. · Buna-creºtere nu ne permite sã insinuãm, pe nedrept, cã cineva se face vinovat de abateri de la buna-cuviinþã. Educatorul trebuie sã fie, înainte de toate, bine-crescut. · Lipsa de bunã-creºtere constã în manifestarea unei nepãsãri de a ne face plãcuþi ºi într-o evidentã lipsã de respect faþã de cei din jur. · Stãpânirea deplinã a poftelor egoiste este o dovadã de putere interioarã de care dau dovadã numai cei bine-crescuþi. · Oamenii bine-crescuþi nu pot fi supãrãtori. · A fi bine-crescut înseamnã a nu permite celui care te înºealã sã facã din tine o zdreanþã. Omul cel mai bine-crescut este omul care ºtie cele mai multe adevãruri ºi jigneºte cel mai puþin vanitatea. · A ne pãstra permanent în limitele decenþei este o excelentã dovadã de bunã-creºtere. Binefacere · Binefacerea aduce totdeauna binefaceri. · Printr-o binefacere noi trebuie sã fim cu adevãrat ajutaþi ºi nu înºelaþi. · Cel mai bine este sã te bucuri mai mult de binefacerile oferite de tine, decât de cele pe care le primeºti. · Binefacerea o gãseºti mai degrabã la cei buni decât la cei bogaþi. 106

· Binefacerile nepotrivite oamenii le socot ca fiind fapte rele. · Este necinstit cel ce beneficiazã din plin de o binefacere ºi nu ºtie sã rãspundã la fel. · Este neplãcut sã-þi parã rãu cã ai fãcut un bine! · Cine nu ºtie ºi nu urmãreºte deloc sã facã binele, în zadar îl aºteaptã de la alþii. · Este dublã binefacere sã dai ajutor repede celui lipsit de ajutor care are o mare nevoie. Bunãvoinþã · Cine are multã bunãvoinþã are ºi multã preþuire. · Bunãvoinþa are o anumitã asemãnare cu prietenia, fãrã a fi totuºi prietenie. · Bunãvoinþã trebuie sã avem ºi faþã de necunoscuþi. · Bunãvoinþa este provocatã de sentimentul bucuriei, al veseliei, al simpatiei ºi al entuziasmului; ea moare, înãbuºitã de reproºurile permanente, de criticile încrâncenate, de predicile plicticoase. · Scoateþi din viaþã bunãvoinþa ºi iubirea ºi îi veþi scoate astfel tot cea are mai plãcut. · Omul binevoitor este, întotdeauna, în dilema unui înotãtor de care cautã sã se agaþe cu disperare cei ce sunt pe punctul de a se îneca din jurul lui; dacã le întinde un picior sau mãcar un deget, uneori ºi el este în pericol sã se înece. · Iubirea ºi patima pot sã zboare, dar bunãvoinþa va triumfa totdeauna. · A fi binevoitor când poþi, e o datorie ºi, pe lângã aceasta, existã unele suflete atât de miloase încât, fãrã un alt motor al vanitãþii sau al egoismului, ele gãsesc o aleasã plãcere interioarã în a rãspândi o mare bucurie în jurul lor. · Se poate rezista la orice dar, cel mai adesea, bunãvoinþa este aproape irezistibilã. · Un om foarte bun nu poate fi decât un om mare. 107

fiþi buni. · Bunãtatea poate pune frâu violenþei noastre pânã în ziua când dreptatea va pune stãpânire pe ea. decât o iradiere tainicã a fericirii. · Bunãtatea are o forþã misterioasã care vrãjeºte ºi constrânge. prudent ºi generos a te deprinde. · Bunãtatea unui singur om este cu mult mai puternicã decât rãutatea a mii de oameni.Bunãtate · Bunãtatea în relaþiile cu oamenii este principalul farmec al vieþii. milã ºi alte pasiuni generoase. este cel mai predispus spre a suferi. adeseori. · Înainte de toate. o înduioºare universalã pentru tot ceea ce trãieºte. · Bunãtatea nu e o pasiune. ea este izvorul pãcii ºi al fericirii omeneºti. mai ales. · Bunãtatea este un dar gratuit al naturii. pentru cã el. în blândeþe ºi bunãvoinþã. · Este mai uºor sã fii bun pentru toatã lumea decât pentru unul singur. urmãrind sã atingi tot ceea ce se poate din aceastã virtute. 108 . · Bunãtatea este temeiul liniºtii ºi înþelegerii din familie. dintre toate fiinþele. · Este înþelept. · Bunãtatea este. cu bunãtatea. · Bunãtatea înnãscutã. totodatã. dacã natura nu s-a arãtat astfel darnicã în ceea ce te priveºte. care se fãleºte cã e atât de sensibilã. tot atât de rar ca ºi inteligenþa ori frumuseþea. mult mai bine ºi pentru totdeauna. mai ales pentru om. ci o nobilã predispoziþie a sufletului ce este fãcutã sã cuprindã dragoste. cãci bunãtatea îi dezarmeazã cel mai mult pe oameni. este adesea înãbuºitã de cel mai neînsemnat interes. chiar de la vârsta tânãrã. · Bunãtatea nu constã în faptul de a face daruri bogate ci. · Bunãtatea nu este.

· Inteligenþa omeneascã nu e o misterioasã fabricã de adunãturi absolute. a unui spectacol ºi a respinge aceste scãderi printr-o reacþie cvasireflexã. un creator de ficþiuni. se asemãnã adeseori cu Soarele care nu poate lumina jumãtate din globul pãmântesc. iatã cum privesc spiritele inspirate aceasta: · S-ar putea spune cã mintea noastrã. iar ei vor cunoaºte. Ea este un factor determinant în sânul realitãþii. înseamnã a sesiza.” ªi pentru cã inteligenþa þine mai ales de minte ºi de modul cum o folosim. în modul cel mai util. faptul cã trebuie sã ne micºorãm pânã la limitele unui individ. la rândul lor. · Inteligenþa îi conferã omului posibilitatea de a folosi. a unui ajutor adecvat care este oferit la timp. fãrã a pierde totuºi. mãsura unui cuvânt bun. fãrã ezitãri. în mod adecvat. · Un om de bun-simþ va gãsi. o împlinire artisticã. · A avea gust sau bun-gust însemnã a putea preþui. mãsura ca sã nu-ºi plictiseascã semenii. adeseori. cugetând asupra tuturor lucrurilor. un centru de activitãþi spontane.Bun-gust · Bunul-gust constã în a te conforma manierelor strãinilor. · Toate aceste faþete ale bunului-simþ trezite în fiinþa noastrã ºi aplicate în viaþa de zi cu zi cu inteligenþã. fãrã a lãsa cealaltã jumãtate scufundatã în bezna nopþii. a unui tablou. asociatã cu iniþiativa frumosului. de mituri. · Bunul-gust provine mai mult dintr-o dreaptã judecatã. emoþiile precum ºi cunoºtinþele cãpãtate anterior. vor sfãrâma limitele personalitãþii noastre ºi vor crea. un om nou. ce trece cu mult dincolo de limitãrile individualitãþii. esenþialul în ceea ce priveºte caracterul tãu propriu. a unei dovezi de înþelegere. · “Ceea ce provoacã urâþenia vieþii noastre de toate zilele este. în mod gradat. în vederea realizãrii cu succes a 109 . întotdeauna. ceea ce contravine cerinþelor calitãþii autentice a unui poem.

· Inteligenþa este o facultate de mãsurã ºi ordine. din date conforme cu realitatea obiectivã ºi cu axiomele nediscutabile ale raþiunii. · O inteligenþã dreaptã ºi profund pãtrunzãtoare te duce. înainte de toate. ea are totuºi nevoie de o disponibilitate realizatoare pentru a organiza o genialã idee reformatoare. de a o ridica la rangul de abstracþiune. un avocat ºi nu un consilier al firii individului. astfel ca sã-ºi poatã atinge scopul existenþei sale: adevãrul. · Inteligenþa este o miºcare complexã a minþii care trebuie sã o ducã pe aceasta de la inadaptare la adaptare.scopurilor urmãrite în viaþã. într-o anumitã mãsurã. ea se aplicã tuturor lucrurilor. · Inteligenþa noastrã este o oglindã fidelã a noastrã. · Nimic nu existã în inteligenþã. · Inteligenþa este singurul izvor al desfãtãrii. de idei. conchizând just. de la starea de neputinþã la starea de putere. · Oricât de superioarã ar fi o inteligenþã. INTELIGENÞA APLICATà ESTE PUTERE. · Inteligenþa este liberã atunci când ea este în stare de a funcþiona. · A fi o creaturã inteligentã înseamnã a fi cu adevãrat în stare de a dobândi cunoºtinþele despre oriºice ºi a afla adevãratele raporturi ale lucrurilor. de echilibru ºi statornicie. precum suntem înclinaþi sã ne-o închipuim: “este o mânã care poate mânui orice unealtã. facultatea de a raporta un punct al spaþiului la un alt punct al spaþiului. · Inteligenþa omeneascã este. în final. · Inteligenþã liberã este aceea care funcþioneazã statornic dupã normele raþiunii. · Inteligenþa este. · Inteligenþa nu este o unealtã. suma valorilor omeneºti.” · Intel igenþa nu este doar vorbire ºi raþionament logic. care sã nu fi existat în sensuri. · Inteligenþa e facultatea de a prelucra experienþa empiricã în concepte. · Ingeniozitatea este capacitatea de rezolvare a problemelor cu o abilitate surprinzãtoare. dar nu neapãrat rapidã. la regulile 110 . · Inteligenþa este. dar rãmâne totuºi în afara lor. un obiect material la un alt obiect material. ea este o mare putere de pãtrundere ºi convingere. pentru unii.

· Omul inteligent este acela care nu confundã niciodatã punctele de vedere. · Este foarte inteligent acela care ºtie sã-ºi dea o asemenea întrebuinþare. · Prin inteligenþã se înþelege putinþa cuiva de a se adapta. · Inteligenþa adevãratã este o descentralizare a gândirii. · Inteligenþa este. la cinste. nimic nu îþi este imposibil din tot ceea ce îþi este permis. · Inteligenþa este. · Spunem despre un om cã este foarte inteligent atunci când reuºeºte sã-ºi modifice uºor o schemã mintalã. la virtute. sã vedem acum cum este ea consideratã de spiritele inspirate ºi cum este ea prezentatã în proverbe sau cugetãri: · Geniul este. sã se adapteze foarte rapid în cazul în care se aflã într-o situaþie nouã. sã o punã. Pentru cã inteligenþa dusã la extrem poate trezi în fiinþã genialitatea conexã ºi ea cu centrul Ajna chakra sau cel de-“al treilea ochi”. o cunoaºtere care se cristalizeazã atunci când intervin ocolurile ºi când cresc distanþele spaþio-temporale dintre subiect ºi obiect. cu un minimum de prevedere. · Geniul nu e decât muncã ºi hãrnicie. în acelaºi timp. · Geniul e puterea de a aprinde propriul sãu foc. fãrã a provoca un fenomen psihic de apãrare. o chestiune de mare energie. în fiece moment. · Inteligenþa este. în principal. pentru unii. de asemenea.de purtare. cu cât e mai rar. în armonie cu modificarea condiþiilor exterioare. încât din ea el scoate. capacitatea de a utiliza cât mai bine experienþa proprie în împrejurãri noi. · Inteligenþa vioaie e un ferment care lucreazã cu atât mai puternic. · O inteligenþã deviatã nu poate fi constrânsã la muncã silnicã. cu ajutorul gândirii. aptitudinea de a recunoaºte cu uºurinþã care este adevãrul. la ADEVÃR. la situaþii de mediu noi ºi variate. un maximum de reuºitã. · Când eºti cu adevãrat ingenios. 111 . · Inteligenþa este puterea rapidã de judecatã.

· Naºterea unui geniu nu e cu nimic mai prejos decât alte evenimente epocale. · Viziunea geniului îºi face apariþia atunci când renunþãm la activitatea prea îndatoritoare a înþelegerii ºi îngãduim cele mai mari privilegii sentimentului spontan. · Geniile sunt întocmai ca furtunile: merg împotriva vântului. · Genialitatea creatoare este o putere aproape instinctivã. înfricoºeazã oamenii. · Aspectul cel dintâi ºi cel de pe urmã care i se cere unui geniu este dragostea de adevãr. · Genialitatea e pierderea sublimã de sine pentru a glorifica gãsirea adevãrului. din nici un calendar ºi din nici o memorie. · Geniul. · Pentru a fãuri cu bine aliajul dintre cuvinte. Geniul cere o dezvoltare extraordinarã a tuturor facultãþilor sufleteºti. · Numai geniul nãscoceºte. prin definiþie. trebuie sã avem geniul sau arta poporului. în conºtiinþa valorii sale ºi în soliditatea gloriei dobândite. e o chestiune de intuiþie pãtrunzãtoare ºi de inspiraþie. Naºterea geniilor nu se ºterge. trebuie sã aibã suflet de bãrbat ºi inimã de femeie. înainte de toate. · Geniul este. în adevãrul pe care el îl spune. un fel de rezervaþie în care orgoliul sãu îndreptãþit se exercitã ºi respirã fãrã sã stinghereascã pe cineva. oarbã. cuvântul nou. · Omul de geniu are. · Geniul care este lipsit de ordine ºi fãrã de muncã pierde trei sferturi din puterea lui. purificã aerul. nicicând. · Geniul nu poate fi decât produsul unei atenþii puternice. care–ºi impune formele de cristalizare în afarã de voinþa artistului. ca sã fie complet. mai presus de îndemânãrile inconºtiente ale virtuozitãþii. · Valoarea geniului pentru noi se aflã. aproape în o rice împrejurare. · Geniul e un dar natural. ceea ce e totuna. · Geniul e aproape întotdeauna simplu. · Geniul. · Genialitatea creatoare e o forþã. pentru o idee nouã.· Geniul nu e altceva decât o mare înclinaþie cãtre rãbdare. admirabil pentru unii ºi incomod pentru alþii. · A avea genialitate creatoare nu înseamnã a fi geniu. dar mai presus de combinaþiile conºtiente ale talentului. stãruitoare ºi 112 .

într-un domeniu de mare însemnãtate. purtãtoare de germenii unor creaþii noi. ci ºi ceea ce este verosimil. · Geniul nu poate fi falsificat. · Geniul se aflã în toate naþiile ºi pe tot pãmântul. · Geniul artistului constã în a descoperi repede. · Geniul fãrã o considerabilã ordine nu poate rãzbi. ocrotire ºi anumite prilejuri. dar reuºita este totdeauna proporþionalã cu puterea noastrã de aspiraþie cãtre atingerea unui asemenea ideal ºi cu efortul depus. are însã trebuinþã numai de slobozenie. 113 . · Nivelul cel mai înalt al talentului. Alegerea ne aparþine. Având toate aceste noþiuni despre bun-simþ ºi toate nuanþele prezentate cu privire la inteligenþã ºi genialitate. · Se zice cã geniul nu-i decât o mare putere de atenþie constant susþinutã. · Geniu este unanim considerat omul a cãrui activitate are o uriaºã însemnãtate general-umanã. trebuie sã nu uitãm cã noi putem trezi în fiinþa noastrã starea de înþelepciune ºi ne putem transforma dintr-un om obiºnuit într-un om de geniu sau într-un înþelept. supradotarea excepþionalã. ca sã se arate. · Înþeleg prin geniu înzestrarea spiritualã excepþionalã care permite creatorului de culturã sã ofere soluþii originale ºi fecunde. o constituie geniul. uºor ºi neîncetat nu numai ceea ce se poate aplica. · Geniul constituie treapta superioarã a înzestrãrii umane.concentrate ce se manifestã într-o artã sau într-o ºtiinþã. ªi în concepþia popularã predominã credinþa cã oamenii de geniu se remarcã mai ales prin marea lor putere de atenþie voluntarã.

114 .

“Posh Spice ºi 115 . aceasta le face sã fie mult mai înzestrate din punct de vedere sexualamoros. ºi-a mutat domeniul de interes în controversata ºtiinþã a imaginii umane. dupã cum se ºtie. totodatã. El a afirmat recent. spune Watson. care are acum 72 de ani. “Subþirimea ºi slãbiciunea corporalã nu au fost niciodatã asociate cu sexualitatea”.GREUTATEA ÎN PLUS ªI ÎMPLINIREA CORPORALà ARMONIOASà ADUCE MAI MULTà FERICIRE ªI FACE CA VIAÞA AMOROASà (SEXUALÃ) Sà FIE MAI BUNà Unul dintre cei mai respectaþi oameni de ºtiinþã din lume a dezvoltat de curând o teorie conform cãreia oamenii foarte bine împliniþi corporal ºi armonioºi sunt mult mai fericiþi decât cei slabi. crede cu tãrie cã femeile armonios împlinite corporal. Watson care. a condus cu succes proiectul genomului uman. James Watson. laureat al Premiului Nobel (unul dintre savanþii care au participat la descoperirea structurii spiralate a ADN-ului). mai vitale ºi cu forme pline se bucurã de o viaþã sexualã intensã ºi mult mai bunã decât femeile care sunt slabe. genetician. într-o conferinþã la University College din Londra cã cercetãrile sale deja sugereazã cã greutatea în plus ºi o împlinire corporalã armonioasã au anumite efecte biologice care fac ca femeile sã capete un caracter mai maleabil ºi mai armonios ºi.

niºte suflete slabe ºi nefericite. Teoria lui Watson este valabilã în aceastã direcþie. de fapt. omul ºi-a petrecut o mare parte din viaþã în cãutarea hranei. în mod inconºtient suntem. cu toate acestea. dincolo de acest exterior strãlucitor se ascund. grãsimea în plus ºi o împlinire corporalã armonioasã are drept efect creºterea numãrului de endorfine – ceea ce genereazã un mod natural de creºtere a bunei dispoziþii ºi chiar o considerabilã îmbunãtãþire a stãrii sufleteºti – o datã cu aceasta se produce. totodatã. 116 . cât ºi la femeile slabe s-a observat un efect contrar – creierul primeºte mai puþine endorfine atunci când corpul este slab ºi are mai puþinã grãsime. în cazul femeilor. atât pentru femei. spune el. Rãsplata pentru o muncã grea era mâncarea ºi aceasta fãcea sã aparã o împlinire corporalã armonioasã care determina creºterea în greutate. Explicaþia sa este aceea cã.Calista Flochart (vedetã TV) pot sã aparã ca fiind foarte zâmbitoare în faþa fotografiilor. în mod constant. atunci se pare cã. Studiile sale referitoare la chimia corpului l-au condus la concluzia cã. care conduc la trezirea ºi amplificarea dorinþei sexuale-amoroase. În schimb. în aºteptarea urmãtoarei mese. creºterea numãrului de hormoni sexuali. dar. cât ºi pentru bãrbaþi. în trecut. dacã suntem prea slabi. atât la bãrbaþii slabi. De aceea.

dar au adesea mai puþin succes în promovarea pe linie profesionalã.Watson concluzioneazã. cine cunoaºte vreun super-model fericit?”. printre altele. de aceea. De aceea. vor lucra din greu. ci doar de o persoanã foarte slabã fizic care urmãreºte sã-ºi 117 . asocierea dintre asemenea persoane ºi droguri este atât de strânsã? Eu cred totuºi cã este posibil sã nu fie vorba.” Pe de altã parte. nemulþumiþi ºi. s-ar pãrea cã oamenii slabi sunt adeseori împinºi sã acþioneze ºi din nevoia de a gãsi acea fericire care le lipseºte. motivul pentru care sunt angajaþi mai uºor oamenii slabi. cu toate acestea. Oamenii foarte mulþumiþi sunt cei care sunt în mod armonios împliniþi corporal. dar. pe de altã parte. Oamenii în mod armonios împliniþi corporal sunt mai bine dispuºi. De altfel. întreabã retoric Watson. mai afabili. Acesta este. succesul material poate fi obþinut mai uºor (ca o compensaþie – pe un plan inferior însã) de oamenii slabi. în general. De ce. în termeni evoluþioniºti cã: “Omul slab este aproape întotdeauna un om nemulþumit. în cazul ei. ea aratã la corp ºi la faþã ca o fiinþã foarte tristã. deoarece ei sunt. de o persoanã cu o moralitate foarte slabã. “Kate Moss (manechin faimos de modã) este probabil consideratã ca fiind cea mai faimoasã persoanã din lume.

MSH-ul s-a constatat cã este influenþat de leptine ºi. (yoghinii ºtiu cã glanda hipofizã este în strânsã legãturã cu Ajna chakra). dupã cum se ºtie. El a ajuns însã la ceea ce numeºte. “Cu cât suntem. care l-a informat despre un om de ºtiinþã din Arizona care. “MSH-ul este un hormon care îmi provoca întotdeauna plictisealã înainte de a afla aceste lucruri”. Dar. totodatã. atunci mai mult MSH”. el a început sã cerceteze cu mutã atenþie acest hormon ºi. este foarte posibil. sã avem. cu atât dispunem de mai multe leptine ºi. spune Watson. ºi-a injectat un hormon care i-a provocat o erecþie neîntreruptã de 8 ore ºi jumãtate! Hormonul respectiv este numit MSH (hormonul melanotrop hipofizar). s-a remarcat cã el este strâns legat de dorinþa sexualã. interesul fiindu-i deja stârnit. spune Watson.gãseascã fericirea cu ajutorul stupefiantelor.” Interesul lui Watson în acest domeniu este pur ºtiinþific. pe care a cãpãtat-o în timp ce flecãrea cu un ºofer de taxi din New York. mai împliniþi corporal. urmãrind sã creeze un nou medicament. ultima lui “obsesie”. astfel. a descoperit cã el (MSH) era strâns legat de alþi doi compuºi chimici din corp – endorfinele (care. ºi el este corelat cu dorinþa sexualã ºi cu lumina soarelui. Opinia mea este cã starea noastrã sufleteascã este 118 . provoacã stãrile de plãcere ºi bunã dispoziþie) ºi leptinele. în glumã.

vreodatã pe Moº Crãciun ca fiind slab – pentru cã oamenii slabi sunt. mai vitali corporal. “Acum. cât ºi de faptul de a fi mai împliniþi. de endorfine ºi cã. Deoarece MSH-ul este puternic influenþat ºi de lumina soarelui. de exemplu. adeseori. Din acest motiv. mai spune el. 119 . nimeni nu l-a reprezentat. eu privesc la cuplurile care sunt în mod armonios împlinite corporal. Watson recomandã femeilor cu forme pline ºi care sunt în mod armonios împlinite corporal.controlatã. anemici ºi nemulþumiþi”. am putea spune cã starea noastrã de fericire depinde atât de expunerea noastrã NUZI la soare. sã-ºi gãseascã iubiþi care ar trebui sã fie proporþionaþi pe mãsura lor (în ceea ce priveºte energia vitalã ºi sexual㠖 n. noi dispunem de mai multe endorfine cu cât suntem mai împliniþi corporal ºi armonioºi. ºtiu cã aproape sigur au unele probleme.n. care se expun complet GOI la soare”. într-un mod cu totul diferit”. “Oamenii cu activitatea sexualã cea mai intensã sunt oamenii vitali ºi în mod armonios împliniþi corporal. atunci când vãd un cuplu de fiinþe slabe corporal. o viaþã cât mai fericitã ºi satisfãcãtoare. în felul acesta.) pentru a avea. spune el.” Tocmai de aceea. într-o foarte mare mãsurã. “Dimpotrivã. fãrã îndoialã.

120 .

totul este un spectacol. foarte încurcat. cã am venit sã vã întâmpin.. se gândea: “.. este dincolo. Asta nu este comportare! Ar trebui sã vã comportaþi ca un sfânt.. îi spune: “Asta nu înþeleg.tot ceea ce priveºti exterior. Bodhidharma a plecat în China. este clovnerie. Un pantof îl purta în picior ºi unul pe cap... l-a întrebat: “Ce faceþi. Când a trecut graniþa. Aºa cum stai tu aici. Numai ca sã-þi comunic aceasta port acest pantof pe cap. exact! . iar acest om se comportã ca un clovn! Împãratul era bulversat ºi nu se simþea în pielea lui.... nu la 121 .. ADEVÃRUL transpare. mascat în împãrat. Totul este aparenþã. uimit. un mare înþelept va veni. Uitã-te în mine.îi rãspunde înþeleptul . Cu un pantof pe cap arãtaþi ca un clovn de la circ. iluzie. Când l-a vãzut. Împãratul Chinei era pregãtit sã-l primeascã. el purta unul din pantofii sãi pe cap.” Bodhidharma îi rãspunde calm: “Numai aceia care nu sunt sfinþi se comportã ca sfinþii.” Împãratul. nu ca un înþelept!” “Da. cu veºtmintele tale preþioase. cum vã comportaþi? Lumea râde în hohote ºi cred cã râde ºi de mine. Apropiindu-se de Bodhidharma. el nu se aflã la suprafaþã. Eu nu sunt un sfânt. Bodhidharma a fost primul maestru Zen. spectacol. ca împãrat.O POVESTE CU TÂLC Cu 1400 de ani în urmã...ce fel de om o fi ºi ãsta?” Împãratul l-a aºteptat pe Bodhidharma gândindu-se cã un sfânt.. fãrã sã vezi.

... Cine ºtie!? Dacã suntem singuri.. Bodhidharma îi spune împãratului: “Vino dimineaþa.dar adu ºi mintea ta cu tine!? Uneori se gândea: “. O s-o liniºtesc eu.. acesta strigã: “ªi nu uita! Nu veni fãrã mintea ta! Altfel. deci. poate sã mã batã sau ce ºtiu eu?! Nu poþi sã ai încredere în el. imediat. nu poþi sã ºtii ce o sã facã!” Dar. Ce înseamnã aceastã accentuare . sunt foarte agitat ºi nerãbdãtor.. Vreau sã spun astfel cã nu existã nimic nesfânt sau cã un pantof este la fel de sfânt ca un cap. soli sau oricine altcineva!” Împãratul n-a putut sã doarmã toatã noaptea . El se gândea: “.omul acesta este nebun. a spus: “Eu te-am chemat sã mã înveþi cum sã-mi liniºtesc sufletul. se hotãrî totuºi sã meargã. într-un târziu. într-un târziu. pentru cã nu mai am liniºte.” Împãratul. mintea.s-a tot gândit: “. unde este mintea ta?” ºi înþeleptul se postã cu o bâtã groasã în mânã. Dacã eu sunt aici. atunci ºi mintea mea vine cu mine. ce aº putea rezolva? Adu mintea cu tine. atunci ºi mintea mea este cu mine. Ea este în interiorul meu ºi nu este ceva exterior ce ar trebui sã iau cu mine:” 122 . la ora 4 la mine. Atunci.corpul meu! Faptul cã port un pantof pe cap este simbolic. dimineaþa la ora 4. dar adu ºi mintea ta cu tine.. Împãratul îi rãspunse: “Dacã eu vin. Împãratul sosi ºi. Bodhidharma l-a întrebat: “Uite. dar vino fãrã slugi.la ce se referã când spune dar sã aduci ºi mintea ta cu tine?!” Pe când cobora scãrile templului în care Bodhidharma era gãzduit.. ai venit.este mai bine sã nu mã duc... impresionat. nu-þi fã griji!” Împãratul nu ºtia ce vrea sã spunã înþeleptul.

atunci. El a deschis ochii ºi. iar când soarele a rãsãrit.” 123 . se strãduia.. Ea era numai o umbrã. Bodhidharma stãtea în faþa sa. iar eu o s-o rezolv. cu atât mai mult îmi dãdeam seama cã ea nu este aici. Bodhidharma îi spune foarte calm: “Tu spui cã mintea ta este în interiorul tãu? Atunci aºeazã-te acolo. împãratul a început sã râdã: “Tu ai liniºtit-o..... înþeleptul l-a întrebat: “Ai gãsit-o?” Atunci. mintea a dispãrut.. Am bâta asta groasã la mine ºi îndatã o reduc la tãcere. cãuta ºi iar cãuta.. Ea era aici pentru cã niciodatã n-am pãtruns în mine.Atunci. faþa sa era liniºtitã: o stare de calm inunda totul în jur. Împãratul fãcea tot efortul. închide ochii ºi cautã sã gãseºti unde este locul ei. Atunci când am fost prezent în interior.. ea era aici pentru cã eu eram absent. Atunci îmi arãþi unde stã. Cu cât o cãutam mai mult. nu-þi face griji!” Împãratul închise ochii ºi începu sã caute în el.

Însã fiþi atenþi ºi nu le confundaþi Adevãrata coborâre a Vacuitãþii în minte ªi obsesia iluzorie a conºtiinþei.” MILAREPA 124 . Par a fi la fel Însã fiþi atenþi ºi nu le confundaþi.“Lucrul adâncirii intuiþiei spirituale ªi convingerile intelectuale Par a fi la fel.

................. 28 Vibraþia cosmic㠓vorbeºte” în toate limbile pãmântului ....................................................... 37 Dumnezeu Tatãl rãspunde numai la întrebãrile oamenilor adevãraþi care sunt puri ºi sinceri ..... este cea care conteazã cu adevãrat ........ universale se aflã la temelia structurãrii corpului uman ............ 3 Introducere.... 18 În realitate. 34 De ce sã mai amânãm clipa cufundãrii în beatitudinea divinã a Sinelui Suprem...................................................................... corpul nostru fizic nu este materie..................................................................... ÎN INTIMITATEA FIINÞEI NOASTRE..................................................................... 5 Iubirea freneticã este forþa esenþialã care îl poate îndupleca pe Dumnezeu Tatãl sã rãspundã apelurilor noastre sincere ....... 36 Singurã................................................................................. 52 125 ........................................ 21 Cele cinci elemente tattva-ice de bazã sau.......... 7 Omul aproape cã nu îi poate dãrui lui Dumnezeu nimic altceva decât dragostea sa pentru el ..........CUPRINS CUM PUTEM DIALOGA.................................................................................................................................................................................................... 25 Dumnezeu Tatãl ne “vorbeºte” prin intermediul vibraþiei tainice macrocosmice a Creaþiei ................. 42 TEHNICI YOGHINE SIMPLE DE EXTAZIERE ........... 51 Primul principiu: sã fim întotdeauna noi înºine ............................................. ci energie .......................................... 22 A fi una cu Dumnezeu înseamnã................................................... noi nu trebuie sã ne mulþumim cu nimic altceva în afarã de realizarea spiritualã supremã a comuniunii totale cu Dumnezeu Tatãl .................... 15 Semnificaþia tainicã a expresiei “dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu”.................................................... Atman? .. 41 CUGETÃRI ªI AFORISME ....................................................................................... altfel spus......................... 13 Este oare Dumnezeu personal sau impersonal?.................................................................. în realitate a fi una cu puterea cea tainicã a lui Dumnezeu ...................................... 31 În realitate.......................................... numai Împãrãþia lui Dumnezeu...................... CU DUMNEZEU .........

......................... transfiguratoare ºi profund spiritualizantã. þelul pe care ni-l propunem trebuie sã fie cât mai clar reprezentat mental... 58 Cum sã fim.................................... a fenomenului de rezonanþã.... pentru om............ prin intermediul generãrii ºi menþinerii............ 53 Al treilea principiu: trebuie cât mai des sã prevedem ºi sã transformãm............... 60 Tradiþia taoistã considerã cã.......... apel la imaginaþie..................... ..... dupã voie.............. precum ºi toate energiile benefice ale mediului înconjurãtor apropiat sau foarte îndepãrtat............ noi ne putem „scãlda”.......... pentru a ne regenera astfel profund ºi durabil................... 70 Un antrenament foarte important: vizualizarea “celui de-al treilea ochi” (AJNA CHAKRA) ºi mentalizarea puternicã imaginativã ºi anticipativã a scenariilor profund benefice pe care aspirãm sã le trãim ...............................Al doilea principiu: sã folosim cât mai des.... 68 Sã învãþãm sã prevedem............... noi înºine cu ajutorul respiraþiei controlate ................................................................. 77 PUTEREA MIRACULOASà A CREDINÞEI ............... sã anticipãm ºi sã transformãm ceea ce poate fi transformat: vizualizarea creatoare ........... 79 AFORISMELE GENIALULUI ARTIST ªI YOGHIN ROMÂN CONSTANTIN BRÂNCUªI ........... totodatã... care ne permite trecerea în “oceanul suflurilor” în care.... ....... toate resursele ºi energiile benefice latente proprii............. cu maximã eficienþã..................................... 101 GREUTATEA ÎN PLUS ªI ÎMPLINIREA CORPORALÃARMONIOASà ADUCE MAI MULTà FERICIRE ªI FACE CA VIAÞA AMOROASà (SEXUALÃ) Sà FIE MAI BUNà ........ ceea ce poate fi previzibil ºi care poate fi transformat............. 75 PORUNCILE DIVINE ................................................. în microcosmosul fiinþei noastre.. 121 126 .................................. INTELIGENÞÃ......... în special...................... De aceea..... ...... 71 CÂTEVA REPERE FUNDAMENTALE CARE NE PERMIT Sà ºTIM DACà SUNTEM SÃNÃTOºI MINTAL ........ 84 DESPRE ÎNÞELEPCIUNE..................... cu adevãrat...................................................115 O POVESTE CU TÂLC ...................... .................................... dupã aceea............ 66 Gândirea pozitivã face............................. 64 Cum sã ne utilizãm conºtient ºi cât mai bine resursele noastre latente: gândirea pozitivã................. ombilicul este “poarta misterioasã a destinului”................. din punct de vedere auric...................... GENIALITATE ªI BUN-SIMÞ ..........................

Iatã cum îþi vezi iubita atunci când o transfigurezi Iatã cum îþi vezi iubita atunci când nu o transfigurezi 127 .

128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful