I.

Morfologia placentei definitive
La termen: – – – – formă discoidală, mai groasă la centru greutatea diametrul grosimea = 1/6 din greutatea fătului ( în medie 500-600 g) = 20 cm = 3,5 cm

Prezintă două părţi: a) maternă b) fetală; intre acestea două se află camera interviloasă a) partea maternă: – – – – – – – – – – – – – – – din placa bazală = parte a caducăi (caducă = deciduă = mucoasa uterină după implantarea oului) contribuie la constituirea camerei interviloase prin septuri planşeul camerei viloase = placă bazală; aici se ancorează vilozităţile crampon (acestea menţin placenta ataşată) si aici se decolează placenta la naştere. macroscopic, prezintă şanţuri care delimitează lobii placentari delimitată de: placa bazală + septurile intercotiledonare (spre mamă) placa corială + pereţii vilozităţilor (spre făt) volumul = 200ml în planşeul sau se deschid 180-300 de artere utero-placentare şi venele uteroplacentare din planşeu urcă spre placa corială septuri incomplete, care delimitează cotiledoanele placentare; septurile corespund şanţurilor la periferie: sinus marginal (canal circular de dimensiuni mici) cotiledoane placentare x16-32 cotiledonul placentar = unitatea vasculară a placentei = spaţiul dintre două septuri intercotiledonare + vilozităţile aferente structuri vilozitare aferente cotiledoanelor, structuri care plutesc libere in sangele matern din camera interviloasă suprafaţa de schimb = 14m2 acoperită de amnios (înspre făt) şi de placa corială (înspre camera interviloasă) placa corială = ţesut conjunctiv + ramificaţiile vaselor mari din cordonul ombilical

camera interviloasă

b) partea fetală:

.

ombilicală la v. o venă involuează arterele = ramuri ale arterelor iliace ale fătului. aduce sânge oxigenat de la placentă la făt c. circulaţia fetală în teritoriul placentar arterele ombilicale → artere cotiledonale → artere vilozitare secundare → artere vilozitare terţiare → reţeaua capilară vilozitară → vene →vena ombilicală b. Circulaţia feto-placentară a. Circulaţia materno-placentară – – – – – arterele spiralate x180-300 (provin din artera uterină) le erodează trofoblastul ⇒ se deschid în camera interviloasă.II. Circulaţia placentară = de tip hemocorial = nu există comunicare directă între sistemele circulatorii matern şi fetal 1. circulaţia fetală – sânge oxigenat adus de v. înainte de a pătrunde în placentă prezintă anastomoza Hyrtl. se varsă în vena cavă inferioară. cordonul ombilical = 2 artere + 1 venă + gelatina Wharton – – – – se formează din pediculul ombilical iniţial = 2 artere şi 2 vene. prin conuri de ejecţie sângele este proiectat în jeturi. cavă inferioară (prin canalul lui Arantius) – teritoriul pulmonar este scurtcircuitat prin canalul arterial direct în aortă – sângele bogat în oxigen este dirijat preferenţial spre creier. duc sange de la făt la placentă. cord şi ficat 2. scăldând tot sistemul vilozitar sângele este preluat de venele utero-placentare drenajul venos asigurat de: 1) variaţiile P din camera interviloasă 2) mişcări pulastile ritmice ale vilozităţilor 3) aspiraţia de către reţeaua venoasă uterină după contracţii Volum şi presiuni • • • • flux sanguin placentar P în arterele ombilicale P în capilarele vilozitare P în vena ombilicală = 200-250ml (1/3 din V sangui fetal circulant) = 48 mmHg = 30-35 mmHg = 24 mmHg = 8-10 mmHg (în afara contracţiilor) = 70-80 mmHg = 500-700 ml = 8-10 mmHg P în camera interviloasă P sînge ejectat în camera interviloasă Debit-minut (la termen) P în venele utero-placentare . în timpul sistolei ventriculare materne. disnpre placa bazala pana la placa corială. cu rol de echilibrare a presiunii vena = vena fetală.

reprezentând membrana feto-placentară (numită impropriu şi bariera feto-placentară) notă: în ţesutul conjunctiv vilozitar se găsesc celule Hoffbauer = macrofage cu rol în apărarea fătului de patogeni .A – vilozitatea corială B – secţiune prin vilozitatea corială.

: deciuda capsulară = decidua reflectată) ➢ se formează septurile cotiledonate(=intercotiledonare).apar vilozităţi terţiare = prezintă reţea capilară proprie . DEZVOLTAREA PLACENTEI Z 6-13 = etapa previloasă z 6-9 = faza prelacunară z 6 implantare z 9 trofoblastul formează prin liză lacune în grosimea deciduei z 10-13 = faza lacunară Z 13-termen = etapa viloasă z 13 apar vilozităţile primare (nu prezintă ax şi lumen) z 15 .apar vilozităţi secundare = se structurează şi un ax mezenchimal .III. ancorând placenta) z21 – L a IV-a = faza placentei definitive ➢ se reduc elementele citotrofoblastice ➢ din luna a III-a vilozităţile coriale vor persista doar la nivelul placentei (până la acest moment au înconjurat oul).citotrofoblastul erodează vasele sanguine ale mucoasei uterine z 18 . porţiune =corion vilos=chorion frondosum ➢ restul corionului va deveni netede = chorion levae ➢ în L a IV-a: ➢ decidua capsulară fuzionează cu decidua parietală (dispare cavitatea uterină) (obs.se formează camera interviloasă prin confluarea lacunelor z 21 . dinspre placa bazală (origine trofoblastică) SISTEM TAMBUR WILHIN = ansamblul vilozităţilor dispuse în jurul unui ax median COTILEDON = ansamblul vilozităţilor libere şi crampon ce pleacă dintr-un trunchi vilozitar primar . ac.apare un ax citotrofoblastic (nu prezintă lumen) .vilozităţi crampon (se fixează în planşeul camerei viloase.

.

g. β-MSH) hCT (tirotropina umană corionică) hypotalamik-like releasing and inhibiting hormons (TRH.FIZIOLOGIA PLACENTEI 3 funcţii principale: endocrină. Funcţia endocrină ➢ sistem de comunicare feto-matern ➢ secretă hormoni proteici şi sterolici ➢ lista hormonilor proteici: – – – – – – – – – hLP (hormon lactogen placentar) hCG ACTH (adrenocorticotropina corionică) POMC (prop-opiomelanocortina. metabolică şi de schimb I. β-endorfina. [ ] în ser negravidă Sarcină 6s Sarcină 9-10s Din luna a IV-a 1 UI/ml 100 UI/ml [ ] în urină Până la 100 UI/l 1500-2500 UI/l 50000 – 80000 UI/l 4000-10000 UI/l . GnRH. precursor pentru ACTH.în diagnosticul precoce al sarcinii este utilizată β-hCG datorită . CRF) somatostatina (inhibitor al STH) inhibina (inhibitor al FSH) proteine specifice de sarcină ● hCG = gonadotrofina corială = human Corial Gonadotropin – loc de sinteză: sinciţiotrofoblastul – funcţie: 1) transformă corpul galben menstrual în c. Gestaţional 2) efect de tip LH asupra testiculului fetal – poate fi evidenţiat în sângele mamei din z9-z10 de dezvoltare a oului – nivelurile cresc rapid până în S10. apoi scad pana la stabilizare în luna IV.

specificităţii hormonale a lanţului β (se evită erori datorate interferenţei cu LH) ● hLP = hormonul lactogen placentar = somatomamotropina corială ● ACTH ● PSP = pregnancy specific protein ➢ Hormonii sterolici .din colesterol preluat de la mamă secretă Pregnenolon .

II. Funcţia de schimb (materno-fetal) – – prin: difuziune simplă. transport activ şi procese speciale (pinocitoza. transferul prin spaţii intercelulare schimburile gazoase . difuziune facilitată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful