Minsterul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnica a Moldovei Catedra: Chimie fizică, coloidală şi organică Facultatea:Tehnologia şi managementul

în industria alimentară Specialitatea : Tehnologia Produselor Alimentare

Tema: „Distilarea simplă”

Efectuat : Dintiu Marina Verificat: Ghetiu

Studenta gr. TPA 122, Lector superior, Mihail

Chisinau 2013
Tema lucrării: distilarea simplă Scopul lucrarii: Separarea alcoolului izopropilic de impuritati prin metoda distilarii simple. Principalele noţiuni pe care se bazează realizarea scopului lucrării Distilarea are ca scop separarea în componente a unui amestec format din două sau mai multe substanţe care au presiuni de vapori diferite (puncte de fierbere diferite). Procesul de distilare constă în încălzirea unui lichid şi, prin aceasta, aducerea lui la fierbere, condensarea vaporilor iar în final, colectarea distilatului (condensatului) care se formează într-un recipient aparte. Într-un lichid moleculele se află în continuă mişcare şi tind să părăsească suprafaţa de separare, trecând în faza gazoasă, chiar la temperaturi mult mai scăzute decât punctul de fierbere. Când un lichid se află într-un vas închis, presiunea exercitată de moleculele fazei gazoase creşte până când atinge o valoare constantă pentru temperatura respectivă (valoarea de echilibru). Această presiune se mai numeşte presiune de vapori şi este o constantă pentru lichidul respectiv la o temperatură dată. Presiunea de vapori variază pentru diferite substanţe şi creşte întotdeauna cu creşterea temperaturii. Punctul de fierbere (p.f.) al unui lichid reprezintă temperatura la care presiunea vaporilor săi egalează presiunea atmosferică. Punctele de fierbere publicate în literatura de specialitate sunt raportate la presiunea atmosferică, sau se specifică presiunea la care au fost înregistrate. Temperatura de fierbere este temperatura măsurată pe parcursul unei distilări şi poate să difere de punctul de fierbere publicat în literatură. Având în vedere că presiunea de vapori determină punctul de fierbere al substanţei, este clar că prin distilare simplă se pot separa substanţele cu puncte de fierbere suficient de diferite. Se confirmă regula generală (empirică) care spune că distilarea simplă este efectivă în cazul când punctele de fierbere alecomponentelor diferă cu cel puţin 80 ÷ 100 oC. Distilarea simplă se face în limita temperaturilor cuprinse în intervalul 40÷150 oC. Substanţele cu puncte de fierbere mai mari de 150oC se pot descompune, iar cele cu puncte de fierbere mai mici de 40 oC se distilează cu mari pierderi.

Distilarea simplă se utilizează cel mai frecvent pentru separarea unei substanţe de impurităţi (răşini, compuşi macromoleculari şi alte substanţe puţin volatile) sau de substanţe mult mai volatile decât ea. Proprietăţile fizice ale compusilor organici cu care se lucrează: Denumirea substantei: alcool izopropilic, izopropanol, 2-propanol Formula de structura: CH3CH(OH)CH3, Masa molara 60,09g/mol Punctul de fierbere: 82,4 °C Temperatura de topire: -89,5 °C Densitatea : 0,7851 г/см Solubilitea: comlet miscibil in apă Indicile d refractie: 1,3776 Materiale si utilajul necesar:

Instalaţie pentru distilarea simplă: 1–balon cu fundul rotund; 2–garnitura Würtz; 3–termometru; 4–refrigerent Liebig; 5–alonjă; Modul de lucru: Măsuraţi 20 ml de alcool izopropilic. Turnăm această probă într-un balon conic uscat de

50 ml capacitate şi adaugăm cca 5 g de sulfat de natriu anhidru pentru a usca lichidul.. După înlăturarea umidităţii scurgem lichidul în balonul Würtz uscat al instalaţiei. Sulfatul de natriu trebuie să rămână în flacon iar lichidul − în balonul pentru distilare. Adăugăm la lichidul de distilat 1-2 bucăţele de porţelan poros, astupăm balonul cu un dop, prin care trece termometrul, la braţul lateral conectăm refrigerentul, alonja şi recipientul, punem în circulaţie apa în refrigerent şi începem încălzirea. Înregistrăm „punctul de fierbere iniţial”. La început, se vor distila impurităţile volatile. Le colectăm aparte şi vor reprezenta o fracţiune secundară. Când temperatura nu atinge cu 2 − 3 oC până la punctul de fierbere al lichidului de bază, schimbăm recipientul şi colectăm fracţiunea principală. Oprim încălzirea atunci, când termometrul indică o temperatură cu 2 − 3 oC mai mare decât punctul de fierbere al lichidului de bază. Stingem lampa cu gaz, înlăturăm baia de apă şi se lasăm instalaţia intactă. până la răcire. Măsurăm volumul fracţiunii secundare, principale şi al restului de lichid rămas în balonul de distilare. Înregistram coeficientul de refracţie cu refractometrul şi facem comparaţie cu cel din îndrumar. Calculăm partea de volum a fracţiunii principale, secundare, resturilor şi procentul de pierderi. Reultatele masurarilor experimentale V1 = 2,1 ml V2 = 11,9ml V3 = 2,9 ml
V pierderi = 3,1 ml

Indicile de refracţie = 1,3718
V% = V frac Vtotal * 100%

Prezentarea rezultatelor în formă de tabel Temperatura Volumul, ml Partea de volum, < 79 C 79 - 85 o C
o

Indicile de refracţie 1,3718 -

2,1 11,9 2,9 3,1

% 10,5 59,5 14,5 15,5

> 85 o C Piederi

Total Concluzii

20

100

-

În aceasta lucrare am separat alcoolul izopropilic de impurităţi pri distilarea simpla.Efectuînd experimentul am observat ca temperatura creste repede pina ajunge cu 2-3 grade mai mic decit punctul de fierbere a solutiei data de îndrumar, apoi foarte incet. Am colectat trei probe, proba a doua, cea principala avînd un volum mai mare 59,5 % din volumul solutiei distilat. Determinînd indicile de refractie obtinut, care este de 1,3718 cu cel din îndrumar care ete de 1,3776 am stabilit alcoolul mai conţine si unele impurităţi. Indicile de pierderi este de 15,5 %

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful