P. 1
Curs Informatica Aplicata

Curs Informatica Aplicata

|Views: 7|Likes:
Published by Brujan Alina Roxana

More info:

Published by: Brujan Alina Roxana on May 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/29/2013

pdf

text

original

Sections

  • Capitolul I
  • Noţiuni introductive
  • 1.1 Scurt istoric al dezvoltării calculatoarelor
  • 1.2 Sisteme informatice
  • 1.3 Arhitectura unui sistem de calcul
  • 1.4 Notiuni de baza pentru Windows
  • CAPITOLUL II
  • Procesoare de texte: Microsoft Word
  • 2.1 Noţiuni de tehnoredactare
  • 2.2 Elementele ecranului Word
  • 2.3 Comenzi si operaţii fundamentale
  • 2.3.1 Introducerea textului
  • 2.3.2 Selectarea textului
  • 2.3.3 Formatarea avansată a textului
  • 2.3.5 Operaţii de intrare - ieşire
  • 2.4 Formatarea textului
  • 2.4.1 Formatarea caracterelor
  • 2.4.2 Formatarea paragrafelor
  • 2.4.3 Formatarea paginii
  • 2.5 Lucrul cu tabele
  • 2.5.1. Crearea unui tabel
  • 2.5.2 Modificarea unui tabel
  • 2.5.3 Formatarea unui tabel
  • 2.5.5 Despartirea unui tabel
  • 2.6. Meniul Insert
  • 2.6.3 Inserarea antetelor şi a notelor de subsol
  • 2.6.4 Inserarea simbolurilor
  • 2.6.5 Inserarea notelor de picior si de sfarsit de document
  • 2.6.6. Inserarea imaginilor intr-un document
  • 2.6.7 Inserarea unei zone de text in Document
  • 2.6.8 Inserarea unui document in alt document
  • 2.7 Lucrul pe coloane
  • 2.8 Lucrul cu documente lungi
  • 2.8.1 Crearea cuprinsului
  • 2.8.2 Crearea unui index
  • 2.8.3 Creearea bibliografiei
  • 2.8.4 Crearea unui cuprins al desenelor
  • 2.9 Spell Checker
  • 2.10 Obiecte legate sau împăturite
  • CAPITOLUL III
  • UTILIZAREA MEDIULUI DE LUCRU MICROSOFT EXCEL
  • 3.1 Registrul de calcul tabelar
  • 3.2 Tabele Pivot
  • 3.3 Utilizarea pachetului Data Analysis
  • 3.4 Tendinţe şi prognoze
  • 3.5 Utilizarea SOLVER-UL în MS EXCEL
  • Bibliografie

INFORMATICĂ APLICATĂ

NOTE DE CURS – INFORMATICĂ APLICATĂ CUPRINS
CAPITOLUL I. .......................................................................................................................................3 NOŢIUNI INTRODUCTIVE ................................................................................................................3 1.1 SCURT ISTORIC AL DEZVOLTĂRII CALCULATOARELOR................................................3 1.2 SISTEME INFORMATICE............................................................................................................4 1.3 ARHITECTURA UNUI SISTEM DE CALCUL...........................................................................7 1.4 NOTIUNI DE BAZA PENTRU WINDOWS ................................................................................8 CAPITOLUL II.....................................................................................................................................13 PROCESOARE DE TEXTE: MICROSOFT WORD.......................................................................13 2.1 Noţiuni de tehnoredactare .............................................................................................................13 2.2 Elementele ecranului Word...........................................................................................................14 2.3 Comenzi si operaţii fundamentale.................................................................................................16 2.3.1 Introducerea textului ...........................................................................................................16 2.3.2 Selectarea textului ................................................................................................................17 2.3.3 Formatarea avansată a textului .........................................................................................18 2.3.5 Ope raţii de intrare - ieşire ...................................................................................................19 2.4 Formatarea textului .......................................................................................................................22 2.4.1 Formatarea caracte relor .....................................................................................................22 2.4.2 Formatarea paragrafelor ....................................................................................................23 2.4.3 Formatarea paginii ..............................................................................................................25 2.5 Lucrul cu tabele.............................................................................................................................25 2.5.1. Crearea unui tabel ...............................................................................................................25 2.5.2 Modificarea unui tabel .......................................................................................................27 2.5.3 Formatarea unui tabel ..........................................................................................................29 2.5.4 Conve rtirea unui text in tabel .............................................................................................29 2.5.5 Despartirea unui tabel .........................................................................................................30 2.5.6 Table AutoFormat ...............................................................................................................30 2.6. Meniul Insert................................................................................................................................30 2.6.1 Inserarea unui final de pagina ...........................................................................................30 2.6.2 Numerotarea paginilor ........................................................................................................31 2.6.3 Inserarea antetelor şi a notelor de subsol ..........................................................................31 2.6.4 Inserarea simbolurilor..........................................................................................................32 2.6.5 Inserarea notelor de picior si de sfarsit de document .......................................................32 2.6.6. Inserarea imaginilor intr-un document ............................................................................32 2.6.7 Inserarea unei zone de text in Document ...........................................................................33 2.6.8 Inserarea unui document in alt document ........................................................................33 2.6.9 Inserarea unei hipe rlegaturi şi a unui semn de carte .......................................................33 2.7 Lucrul pe coloane..........................................................................................................................34 2.8 Lucrul cu documente lungi ...........................................................................................................35 2.8.1 Crearea cuprins ului .............................................................................................................35 2.8.2 Crearea unui index ..............................................................................................................36 2.8.3 Creearea bibliografiei.............................................................................................................37 2.8.4 Crearea unui cuprins al desenelor......................................................................................38 2.9 Spell Checker ................................................................................................................................38 2.10 Obiecte legate sau împăturite ......................................................................................................39

1

INFORMATICĂ APLICATĂ CAPITOLUL III ...................................................................................................................................40 UTILIZAREA MEDIULUI DE LUCRU MICROSOFT EXCEL ...................................................40 3.1 Registrul de calcul tabelar.............................................................................................................40 3.2 Tabele Pivot .................................................................................................................................58 3.3 Utilizarea pachetului Data Analysis..............................................................................................63 3.4 Tendinţe şi prognoze .....................................................................................................................65 3.5 Utilizarea SOLVER-UL în MS EXCEL.......................................................................................66 Bibliografie .............................................................................................................................................73

2

INFORMATICĂ APLICATĂ

Capitolul I. Noţiuni introductive
1.1 Scurt istoric al dezvoltării calculatoarelor În ultimii 70 de ani calculatoarele au evoluat continuu, specialiştii în domeniu împărţind această perioadă în cinci etape, denumite generaţii de calculatoare. Criteriile care au stat la baza acestei clasificări includ: arhitectura sistemelor; tehnologia de construcţie a componentelor, modalităţile de procesare a programelor, caracteristicile sistemelor de operare, limbajele de programare folosite. Prima generaţie în evoluţia calculatoarelor (1938-1953) a fost caracterizată de utilizarea tuburilor electronice iar calculatoarele erau destinate calculelor ştiinţifice şi comerciale. În această perioadă se încadrează calculatoarele Harvard Mark 1 şi ENIAC. Generaţia a doua (1954 - 1963) a fost caracterizată de folosirea tranzistorului pentru realizarea circuitelor logice. Calculatoarele din cea de-a doua generaţie aveau în jur de 100 de instrucţiuni complexe, memorie de tip magnetic şi dispozitive periferice. Limbajul de programare Fortan a apărut în anul 1956 iar limbajele Algol şi Cobol (Common Business Oriented Language - limbaj orientat spre aplicaţiile de afaceri) au apărut după anul 1960. În anul 1955 a devenit operaţional primul calculator cu tranzistori, denumit TRADIC (Transistor Digital Computer). Generaţia a treia de calculatoare (1964 - 1980) se caracterizează prin utilizarea circuitelor integrate pe scară mică (SSI - Small ScaleIntegration) şi medie (MSI - Medium Scale Integration). Generaţia a patra de calculatoare (1981 - prezent) se caracterizează prin construcţia de calculatoare ce utilizează circuite integrate pe scară mare(LSI -Large Scale Integration) şi foarte mare (VLSI - Very Large Scale Integration). Folosirea microprocesorului şi a microprogramării a oferit calculatoarelor posibilitatea utilizării unui set complex de instrucţiuni şi asigură un grad sporit de flexibilitate. În această perioadă a fost scos pe piaţă primul calculator personal (PC- Personal Computer) de către firma IBM în anul 1981. Toate calculatoarele personale ce au fost construite ulterior şi au păstrat arhitectura originală IBM au fost denumite calculatoare compatibile IBM-PC. Primul IBM-PC avea următoarele caracteristici: Microprocesor pe 16-biţi 8088, Memorie ROM BASIC; Floppy-disc de 360KB; Sistem de operare DOS 1.0. În 1985 Intel introduce microprocesorul 80386 (primul membru pe 32-biţi din familia 80x86). În 1986 firma Compaq introduce primul sistem bazat pe 80386. În 1989 Intel introduce microprocesorul 80486, ce includea coprocesor matematic. În 1992 apar procesoarele Intel Pentium (cu 64-biţi pentru magistrala de memorie), AMD şi Cyrix (procesoare compatibile 3

care asigură realizarea efectivă a obiectivelor stabilite prin deciziile transmise de sistemul decizional.viitorii ani).5 GHz. Ca domeniu distinct de activitate. Utilizarea procesării paralele şi a superconductorilor face viabilă inteligenţa artificială. Sistemul operaţional reprezintă ansamblul de resurse umane. tehnic şi funcţional.un sistem economico-social privind elaborarea de metode. cum ar fi recunoaşterea vorbirii. formând un tot organizat care pune ordine în gândirea teoretică sau activitatea practică dintr. materiale şi financiare precum şi întregul ansamblu organizatoric. Calculatoarele din cea de-a cincea generaţie (prezent . urmăresc şi controlează funcţionarea sistemului operaţional. metodelor şi tehnicilor. Ansamblul informaţiilor şi deciziilor (caracterizate prin conţinut.un domeniu sau altul. sunt încă în faza de dezvoltare. cu scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite. Un sistem economic reprezintă un ansamblu de elemente interdependente. volum. folosind toate metodele şi procedeele de care dispune. fluxurilor şi circuitelor informaţionale. formă. coordonează.2 Sisteme informatice Conceptul de sistem desemnează un ansamblu de elemente dependente între ele. calitate. În analiza structurii organizatorice şi funcţionale a unui sistem economic se disting următoarele componente: sistemul decizional. tehnici. Sistemul decizional este format din ansamblul de specialişti care. decid. 4 . prin intermediul cărora se realizează obiectul de activitate al unei unităţi economice. Ele se bazează pe utilizarea inteligenţei artificiale. realizarea şi exploatarea sistemelor de prelucrare automată a datelor. În accepţiunea curentă. 1. Există unele aplicaţii ale celei de-a cincea generaţii de calculatoare care sunt deja utilizate astăzi. În 1996 apare Intel Pentium Pro. frecvenţă. informatica preia treptat toate sarcinile dintr. Din acest punct de vedere informatica este definită ca fiind ştiinţa care se ocupă cu studiul şi elaborarea metodelor de prelucrare a informaţiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul. sistemul informaţional. în scopul creşterii eficienţei activităţilor umane. precum şi totalitatea mijloacelor. Sistemul informaţional cuprinde ansamblul informaţiilor. a circuitelor integrate specializate şi a procesării paralele. În 1998 apare Intel Pentium II. prin metode şi tehnici specifice prognozează şi planifică. În 2000 apare Intel Pentium IV la 1.INFORMATICĂ APLICATĂ „clone”). Scopul principal al celei de-a cincea generaţii de calculatoare este acela de a dezvolta echipamente capabile să răspundă limbajului natural uman şi să fie capabile de învăţare şi organizare proprie. Sistemul informaţional asigură gestiunea tuturor informaţiilor din cadrul unui sistem economic. În 2003 este depăşită graniţa de 3 Ghz de funcţionare a procesoarelor comerciale. informatica cuprinde toate activităţile legate de proiectarea. sistemul operaţional. organizează. concepte şi sisteme pentru prelucrarea automată a informaţiei. prin care se asigură prelucrarea datelor necesare sistemului decizional.

prin care se asigură prelucrarea automată a datelor. reunite sub denumirea generică de HARDWARE. prelucrare şi stocare. Procesul de prelucrare automată a datelor în cadrul unui sistem informaţional constă în operaţii de culegere. sistemul informatic cuprinde ansamblul tuturor resurselor. · · baza informaţională. memorarea şi transmiterea datelor. · · metodele şi tehnicile de proiectare a sistemului informatic. în urma parcurgerii unei succesiuni de operaţii impuse de cerinţele utilizatorilor. Resursele sistemului informatic se grupează în următoarele categorii: · cadrul organizatoric al activităţii supuse informatizării. Sistemele informatice moderne utilizează reţelele de calculatoare ca suport hardware şi sistemele de gestiune a bazelor de date ca suport software. verificarea. către sistemele de prelucrare automată cât şi a rezultatelor prelucrărilor către beneficiari. specificul echipamentelor de calcul şi a tehnologiei de prelucrare. cu ajutorul sistemelor de calcul. respectiv redarea rezultatelor prelucrării. programe reunite sub denumirea de SOFTWARE. metodelor şi tehnicilor.INFORMATICĂ APLICATĂ suport). soluţia cea mai viabilă 5 . deci activitatea care face obiectul sistemului informatic şi datele primare vehiculate în cadrul acesteia. Culegerea datelor constă în sesizarea lor la locurile unde sunt generate şi transpunerea lor pe suporturi adecvate prelucrării automate. ansamblul de resurse umane implicate. · sistemul de programe care asigură utilizarea eficientă a resurselor hardware precum şi rezolvarea unor clase de probleme specifice unui anumit domeniu. în scopul unor consultări şi prelucrări ulterioare. Deschiderea largă oferită de Internet face din utilizarea bazelor de date distribuite pe reţele de calculatoare implementate la nivelul firmei şi interconectate în reţele mai mari. Sistemul informatic este o componentă a sistemului informaţional şi anume. Pentru a-şi îndeplini rolul în cadrul sistemului informaţional. Transmiterea datelor asigură vehicularea atât a datelor primare de la sursele generatoare. Stocarea datelor constă în memorarea şi păstrarea (arhivarea) lor pe suporturi de memorie specifice. transmitere. acea parte a acestuia care preia şi rezolvă sarcinile de culegere. necesare desfăşurării unei anumite activităţi sau operaţii şi care se transmit între două posturi de lucru. prelucrare. La acest moment datele se numesc date primare. Prelucrarea datelor constă în transformarea acestora din date primare în rezultate finale. baza de date fiind nucleul informaţional al oricărui sistem informatic. ansamblul de echipamente prin intermediul cărora se realizează culegerea. stocare şi prezentare a datelor. prelucrarea. transmitere. formează un flux informaţional.

aplicaţii. · capacitatea de stocare a memoriei auxiliare – sistemele de calcul tind să fie echipate cu dispozitive periferice de memorare de mare capacitate. de la calculatoare personale portabile (laptop) la puternice staţii de lucru (desktop workstations) care sunt utilizate pentru calcule inginereşti şi ştiinţifice. în sute de mii de linii care pot fi tipărite pe minut.INFORMATICĂ APLICATĂ şi cea mai des aplicată pentru valorificarea eficientă în procesul de manangement a performanţelor remarcabile oferite de performanţele PC-urilor de astăzi. · viteza de prelucrare exprimată în milioane de instrucţiuni pe secundă (MIPS . în general.4 MIPS la cele mai mici calculatoare. iar cele mai mari calculatoare suportă sute de utilizatori simultan. · cantitatea de memorie principală pe care microprocesorul opoate utiliza – un calculator echipat cu o memorie principală de mare capacitate poate memora programe mai complexe şi chiar mai multe programe diferite în acelaşi timp. Există un mare număr de variante. grupate în patru categorii de bază: microcalculatoare. alte tipuri acceptă mai mult de doi sau trei utilizatori în acelaşi timp. Microcalculatoarele pot fi folosite cu uşurinţă de neprogramatori datorită numărului mare de pachete de programe de aplicaţii disponibile. calculatoare mainframe şi supercalculatoare. cu componente complexe.Millions of Instructions Per Second) variază de la 3 . Calculatoarele personale lucrează folosind sistemul de operare Windows sau un alt sistem de operare similar. · numărul utilizatorilor care pot avea acces la calculator în acelaşi timp – calculatoarele personale admit numai un singur utilizator. de exemplu. capacitate. Calculatoarele sunt. Microcalculatorul. Staţiile de lucru utilizează sistemele de operare UNIX sau Windows NT/2000/XP şi sunt echipate cu procesoare puternice (cum ar fi Digital Alpha. în ceea ce priveşte dimensiunea. Tipul calculatorului se determină după următoarele criterii: · tipul unităţii centrale de prelucrare (UCP) sau al microprocesorului – cele mai mari calculatoare tind să utilizeze unităţi centrale de prelucrare constituite separat. PowerPC sau MIPS) sau cu procesoare Intel Pentium. fiind folosite pentru aplicaţii standard. până la mai mult de 200 MIPS pentru supercalculatoare. complexitate. numit adesea calculator personal (PC – Personal Computer). · costul sistemului care poate varia foarte mult. minicalculatoare. Marea varietate a calculatoarelor a impus clasificarea lor după diferite criterii: cost. 6 . reprezintă tipul de calculator care utilizează un microprocesor ca unitate centrală de prelucrare (UCP) şi care poate fi folosit numai de o singură persoană la un moment dat. · viteza perifericelor de ieşire este o altă caracteristică – cele mai mari calculatoare sunt dotate cu dispozitive de ieşire rapide. a căror viteză se măsoară. de mare viteză.

ieşire. control magistrală. timp UCP. unităţile de intrare. Sistemul de operare constă dintr-o colecţie integrată de programe de sistem. 7 . ce oferă utilizatorului posibilitatea folosirii eficiente a resurselor sistemului de calcul (memorie internă. Componentele funcţionale ce formează arhitectura unui sistem de calcul sunt: · unitatea centrală (UC) care cuprinde: unitatea de comandă-control (UCC). cel mai important fiind sistemul de operare. în conformitate cu un set de principii şi reguli standardizate. concurând la dezvoltarea programelor de aplicaţie.3 Arhitectura unui sistem de calcul Sistemul de calcul dispune pe lângă componenta fizică (hardware) şi o componentă logică (software) alcătuită din ansamblul programelor şi procedurilor care asigură îndeplinirea funcţiilor sistemului de calcul şi din programele aplicative care asigură prelucrarea automată a datelor (software). · programe de aplicaţii care sunt destinate să rezolve probleme specifice unei clase de probleme (software de aplicaţii). unitatea aritmeticologică (UAL). Mulţimea datelor care urmează a fi prelucrate este organizată în fişiere sau baze de date. memoria internă (MI). formând un tot unitar şi având ca scop realizarea funcţiilor sistemului la un anumit standard de performanţă.INFORMATICĂ APLICATĂ 1. Principalele componente ale unui sistem de calcul pot fi sistematizate astfel: La nivelul unui sistem de calcul există două categorii de programe: · programe de sistem care coordonează activitatea componentelor fizice ale sistemului şi asistă utilizatorul la dezvoltarea programelor de aplicaţii (software de bază). · · unităţi de memorie (memoria externă). dispozitive periferice). Arhitectura unui sistem de calcul se defineşte ca fiind ansamblul integrat de unităţi funcţionale.

precum si cat este ora (eventual data). iar unitatea standard de ieşire este monitorul.ul My Computer iti da acces la continutul computerului. Icon. Poti reface (restore) aceste obiecte sau. dosar. diferite icon-uri pentru accesare rapida a programelor respective. facand dublu clic pe acest icon. Cele două unităţi alcătuiesc împreună unitatea centrală de prelucrare (UCP). Hard-discul şi floppy-discul fac parte din unităţile de memorie externă. Tehnologia actuală de fabricaţie într-o formă miniaturizată. (Obs. dosarelor (folderelor) si documentelor care nu au sageata in coltul dreapta reprezinta obiectul respectiv.: Daca stergi un shortcut icon.4 Notiuni de baza pentru Windows În mod normal taskbar este asezata la marginea de jos a desktop-ului. unitatea standard de intrare este tastatura. dar daca stergi un icon al unui obiect atunci se va sterge obiectul respectiv. iar unitatea de comandă-control dirijează şi controlează toate operaţiile efectuate de calculator. Unitatea aritmetico. obiectul respectiv ramane nesters. Poti ajunge la drive-re (=discuri) si la altele.urile programelor. Cand stergi un obiect (fisier. le vei pierde permanent. i-a conferit acestuia denumirea de microprocesor. unităţile de ieşire şi unităţile de memorie externă se mai numesc şi unităţi periferice . Poti face clic pe taskbar si tinand apasat misti mouse-ul la o alta margine si taskbar se va muta acolo. 8 . daca le stergi de aici. avand astfel acces direct la el. In taskbar se gaseste butonul Start.INFORMATICĂ APLICATĂ Unităţile de intrare.logică (UAL) efectuează operaţiile aritmeticologice. deoarece acesta este salvat aici pe desktop si nu in alta parte ca in cazul iconului shortcut (cu sageata stanga-jos)). etc) Windows XP il trimite in acest dosar (Recycle Bin = Cosul de gunoi). el fiind in alta parte in computer (va dispare doar icon-ul shortcut de pe desktop). 1.denumită şi procesor. Icon. La calculatoarele personale.

iar drive. de date. Daca exista un floppy drive (pentru discheta) acesta va fi notat A:\. Drive -rele sunt folosite pentru stocarea de informatii. Hard drive -ul este de obicei C:\ (este notat astfel). 4. folosit pentru stocarea unui volum mare de date. dosar. Drive -rele sunt folosite pentru stocarea de informatii. si un CD drive. mamory stick. Tipareste un nume pentru dosarul acesta. folosit pentru stocarea unui volum mare de date. iar drive-ul CD este notat cu D:\ (obs. Dosarele (folders) sunt folosite pentru a organiza informatia pe drive -re. dar acesta poate fi transportat de la un computer la altul. 3. acesta va fi notat cu urmatoarea litera F:\. etc)). 2. in acelasi dosar. iar daca exista un DVD drive (acesta poate citi un CD. Clic Folder. iar E:\ va fi pentru drive-ul CD. Pentru a crea un nou folder: 1. 9 . de multe ori hard drive -ul este impartit in doua. Va apare un meniu. document. In general toate computerele au cel putin doua: un hard drive (hardisc).INFORMATICĂ APLICATĂ Icon. Clic dreapta pe fisierul sau dosarul pe care vrei sa-l copii. dar poate sa si inregistreze informatie pe CD si pe DVD). 2. la fel ca si CD drive-ul. Clic dreapta in orice zona libera din partea dreapta. Clic dreapta pe fisierul sau dosarul pe care vrei sa-l stergi. Tu vei dori sa pastrezi fisiere care au aceeasi tematica. adica C:\ si cu D:\ vor constitui hard drive -ul. etc. la fel ca si CD drive. Va apare un meniu. dar acesta poate fi transportat de la un computer la altul. Daca exista un floppy drive (pentru discheta) acesta va fi notat A:\. Windows Explore r te va intreba Are sure you want to send this object to the recycle bin? (Esti sigur ca vrei sa trimiti acest obiect la Cosul de Gunoi?) 3. Clic Delete .ul va fi notat cu F:\. dar poate sa si inregistreze informatie pe CD si pe DVD). care stocheaza un volum mai mic de date. 5. Clic Copy. de asemeni. 2.ul. Clic Yes . de exemplu. Alege New. etc. acesta va fi notat cu urmatoarea litera E:\. Toate fisierele ce formeaza un program sunt stocate impreuna in dosarul lor special. adica C:\ si cu D:\ vor constitui hard drive -ul.uri cu o sageata in coltul stanga-jos reprezinta shortcut (scurtatura = o cale mai rapida sa accesezi obiectul respectiv (program. sa le salvezi in mod organizat folosind dosarele. Fisierele pe care tu le faci vei dori. de multe ori hard drive -ul este impartit in doua. Va apare un meniu. Hard drive -ul este de obicei C:\ (este notat astfel). si un CD drive. care stocheaza un volum mai mic de date. iar E:\ va fi pentru drive-ul CD. Pentru a copia un fisier sau un dosar: 1. iar daca exista un DVD drive (acesta poate citi un CD. Pentru a sterge un fisier sau un dosar: 1. In general toate computerele au cel putin doua: un hard drive (hardisc). In partea stanga faci clic pe drive -ul sau dosarul in care vrei sa creezi un nou dosar.ul CD este notat cu D:\ (obs. Acum fisierul sau dosarul respectiv va fi in memoria Clipboard. de date.

4. shimba numele (Rename ). In zona Date . 3. Facand dublu clic pe icon-ul shortcut se va deschide obiectul pe care-l reprezinta. Clic si. si eventual sa le muti in alta parte. 10 . pana ajungi pe desktop. Deschide Windows Explorer (apasa simultan tasta Windows si E daca iti amintesti). Va apare meniul Start. Pentru ajutor vezi tabelul de mai jos.(eventual D:\. 4. Acolo eliberezi butonul mouse-ului. copia ( Copy ). Pentru a face un shortcut pentru obiecte aflate in Windows Explorer: 1. People sau Internet . 3. Clic Create Shortcuts Here. Folosind Windows Explorer. O fereastra este o arie de pe desktop in interiorul careia programele pot lucra. alege ziua. Dublu clic pe Control Panel. Se va deschide fereastra de dialog Search Results. fereastra de deasupre este fereastra activa. Clic Search. urmeaza una din caile de mai jos: 1. care reprezinta hardiscul computerului) discheta A:\. Daca ai cateva ferestre deschise in acelasi timp. Pentru o cautare rapida a unui fisier sau a unui dosar: 1.INFORMATICĂ APLICATĂ Windows Explorer este un loc unde tu poti vedea driver-ele (discurile C:\. Micsoreaza fereastra Windows Explorer (astfel incat sa vezi desktop-ul). este un mic fisier care face trimitere la un program. Va apare un meniu. 2. Localizeaza obiectul caruia vrei sa-I faci un shortcut. 5. tu poti taia (Cut). Icon-urile shortcut sunt ca niste indicatoare care te duc direct la obiectul pe care-l reprezinta – deci stergandu-le (delete) de pe desktop nu inseamna ca se va sterge si obiectul reprezentat de acestea. ci doar acel indicator de pe desktop Pentru a face un shortcut pentru un obiect aflat intr-un meniu: 1. 5. Alege ora dorita. 6. Pentru a schimba data si/sau ora: 1. luna si anul. 2. Computers. si sterge (Delete ) dosarele sau fisierele. 2. Icon-ul shortcut contine o mica sageata in partea stanga-jos. 3. Clic optiunea Search. Clic buton dreapta si tinand apasat misti mouse-ul cu obiectul respectiv pe desktop. Va apare meniul Start. 2. misti mouse-ul cu obiectul respectiv la dreapta. 5. Rezultatele cautarii vor apare in partea dreapta (initial acest spatiu este gol). tinand butonul mouse-ului apasat. Windows XP te poate ajuta sa gasesti rapid un fisier sau dosar aflat in driver-ele computerului (pe hardiscul computerului ( C:\ eventual si D:\ ) sau pe CD-ul care il pui tu in computer). alegand optiunile dorite. 3. Se deschide fereastra Control Panel in care cauti si faci clic pe icon-ul Date and Time. Tu poti lucra numai in fereasta activa. lipi ( Paste ). Clic oriunde pe fereastra care vrei sa o faci activa. reprezentat de obicei ca un icon. discul E:\ si poti manipula dosarele si fisierele (adica sa vezi unde sunt.vezi imaginea de mai sus). Clic Start. Localizeaza in Windows Explorer obiectul caruia vrei sa-I faci un shortcut. Tipareste in casutele respective criteriile tale de cautare. Clic butonul Start. Clic butonul Start. Pentru a schimba fereastra activa. Un shortcut pe desktop. Daca se afla intr-un submeniu mergi acolo. Va apare meniul Start. 4. dosar sau fisier. Alege o optiune (Files or Folder.

Aceasta informatie va sta in memoria Clipboard pana cand folosesti din nou comanda Cut sau Copy. Meniurile iti ofera o cale sa trimiti comenzi computerului (sa-i spui ceea ce sa faca). poti da computerului comanda respectiva. Daca in dreptul anumitor optiuni vezi niste caractere inseamna ca apasand pe tastele caracterelor respective in acelasi timp. Clipboard: Clipboard este o memorie in care este stocata informatia asupra careia s-a folosit comanda Cut sau Copy. Informatia din clipboard se pierde odata cu oprirea calculatorului. cu o clipa mai inainte. Intotdeauna cand vezi trei puncte (. inseamna ca selectand optiunea respectiva se va deschide o fereastra de dialog. Cand faci clic pe un anumit meniu apare un meniu cu o lista de optiuni. Tu poti sa Paste (lipesti) informatia din Clipboard ori de cate ori doresti. Deci e un mod mai rapid de a lucra. Tinand apasata tasta ALT. Faci clic pe butonul cu numele ferestrei ce vrei sa o faci activa. tu ai folosit Cut sau Copy asupra ei. Aceasta informatie va sta in memoria Clipboard pana cand folosesti din nou comanda Cut sau Copy. Daca se deschid alte submeniuri mergi pana gasesti ce doresti. Toate ferestrele deschise sunt afisate pe taskbar. Poti folosi Paste de cate ori doresti. Cand faci clic pe o optiune iti poate apare o fereastra de dialog unde tu trebuie sa dai eventual niste detalii pentru comanda ta. Tu folosesti aceasta fereastra sa trimiti comenzi computerului. Acestea sunt aproape in toate programele care lucreaza pe computer si au aceleasi functii. Paste (a lipi): Tu poti pune informatia din Clipboard oriunde vrei tu. De fiecare data cand tu folosesti comanda Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia din Clipboard cu ceea ce. In cazul in care in lista mai sunt si alte optiuni care nu sunt afisate. 11 . tu ai folosit Cut sau Copy asupra ei. In general toate ferestrele de dialog au un buton Ok si unul Cancel (anuleaza). text. Folosind comanda Paste (se citeste peist) informatia asupra careia tu ai folosit ultima data comanda Cut sau Copy se poate pune oriunde este pozitionat cursorul. Cand deschizi o fereastra meniurile sunt listate de la stanga la dreapta sub bara de nume. cu o clipa in urma. Copy (a copia): Copy este similara cu Cut. se vor afisa toate optiunile din meniul respectiv. tu ai executat Cut sau Copy. Comenzile Cut. in partea de jos a listei este o sageata (un v suprapus) si facand clic pe ea. Tu poti sa Paste (lipesti) informatia din Clipboard ori de cate ori doresti. in bara de meniu. Aici selectezi o optiune (o comanda) facand clic pe ea.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. doar ca originalul nu este sters ci ramane in continuare in locatia respectiva si in acelasi timp aceeasi informatie este pusa in memoria Clipboard. 3.. Cut (a taia): Cand folosesti Cut la ceva tu stergi acel ceva din locatia respectiva si pui in memoria Clipboard. apasa tasta Tab (de pe tastatura) pana ce selectezi fereastra dorita. cu o clipa mai inainte. fisiere. De fiecare data cand executi Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia veche din Clipboard cu ceea ce.. programe. Le poti folosi cand lucrezi cu discuri.) in continuarea unei optiuni dintr-un meniu. dosare. De fiecare data cand tu folosesti comanda Cut sau Copy tu inlocuiesti informatia din Clipboard cu ceea ce.etc. Copy si Paste sunt comenzi aproape universale.

va apare in partea dreapta. a acestui tip de meniu. adica tu poti alege una dintre optiunile prezentate (ca la aparatele radio unde nu poti asculta pe lungimi de unde scurte si in acelasi timp si pe lungimi de unde lungi). o bara de derulare pe verticala. Pentru a selecta o optiune faci clic in interiorul cercului respectiv si iti apare un punct in cerc aratand care este optiunea selectata. In cazul in care nu sunt afisate toate optiunile. ramane vizibila in acest camp. Poti apasa din nou in patratel si optiunea nu mai este selectata. Cand faci clic pe acest buton iti va apare o lista de optiuni unde tu poti alege. In acest caz potem alege in acelasi timp mai multe optiuni. Casutele Checkbox reprezinta o alta metoda de a selecta optiuni. Meniul se va inchide si optiunea aleasa de tine. eventual x aratand ca optiunea este selectata. Sunt reprezentate in general sub forma de un patratel gol. Windows XP precum si alte programe folosesc butoanele radio pentru a putea alege anumite optiuni in mod exclusiv. 12 . Butoanele radio sunt in general rotunde. Daca faci clic in interiorul lui apare acel semn v .INFORMATICĂ APLICATĂ Campurile (Field) cu meniu drop-down (cade jos) au in partea dreapta un buton (cu o sageata in jos). Derulezi in sus sau in jos pana gasesti optiunea dorita si faci clic pe ea.

editarea de ecuaţii.ului. stabilirea de antete şi subsoluri. grafice. caracteristici suplimentare (încadrarea în chenar. de obicei. apoi urmează etapa de tipărire. aranjarea. spaţiul dintre caractere. stil de afişare. antete şi subsoluri). citate. deci cu legătură logică între ele. sublinieri. Documentul reprezintă ansamblul de texte. spaţiul de deasupra şi de dedesubtul paragrafului. pe lângă tehnoredactare. După terminarea tehnoredactării se fac corecturile pe document. realizarea index. alineatul (pozitiv sau negativ) – deplasarea primei linii a paragrafului spre interior sau exterior. La acest nivel se stabilesc caracteristicile paragrafului: indentări. îngroşări. spaţiul dintre liniile paragrafului. Nivelul document : se stabilesc caracteristici globale (formatul paginii. 13 . Acestea se realizează. editarea de tabele. etc). În cursul tehnoredactării trebuie avute în vedere elementele prin care se caracterizează o porţiune de text: font. umbrire. cadrului. Tehnoredactarea se realizează pe trei nivele: 1. indentare (deplasare spre interior sau exterior) faţă de marginea paginii. 2. modul de aliniere al paragrafului. după trecerea prin cele trei nivele. imagini. Un paragraf se caracterizează prin: aliniere. deplasări spre interior.INFORMATICĂ APLICATĂ CAPITOLUL II Procesoare de texte: Microsoft Word 2. pe coloane. coloanei. Nivelul caracte r: se lucrează asupra caracterelor din interiorul paragrafelor pentru obţinerea unor efecte: cuvinte cheie. introducerea unor caractere speciale (figuri. Editoarele de texte permit. efecte speciale.1 Noţiuni de tehnoredactare Prin tehnoredactare se înţelege pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a începe operaţia de tipărire. dimensiune caractere. înclinare. În etapa de tehnoredactare există şi operaţii care nu se încadrează în nici una dincele trei nivele: încărcarea imaginilor. 3. indici. combinarea textului cu imagini. etc. Nivelul paragraf: prin paragraf se înţelege textul cuprins între două < Enter>-uri succesive. etc. semne speciale) . a cuprinsului. margini. aparţinând aceleiaşi lucrări.

2 Elementele ecranului Word.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. Principalele elemente ale interfetei sunt: Zona de lucru Bara de meniu Bara standard Bara de formatare Bara de stare Bara de desenare Dintre toate barele de lucru. bara standard şi respectiv de formatare sunt cel mai des folosite: Bara standard New Close Print Spelling Format Copy Painter Redo Web Toolbar Insert Table Columns Documnet Map Zoom Open Save Print Preview Cut Paste Undo Tables Insert Drawing Insert Hyperlink & Borders Excel Worksheet Show/ Hide Office Assistant Bara de formatare Aliniat Descreste stanga Lista indent Bordura Italic Superscript Aliniat numerotata exterioara dreapta Stilul Marimea fontului Culoare font Fontul Bold Subliniat Subscript Centru Justify Creste indent Lista nenumerotata Marcare 14 .

Daca rigla nu este afisata urmezi urmatorii pasi: 1. Verifica ca optiunile Standard si Formatting sa fie bifate (au un V in fata lor). Clic meniul Vie w 2. 4. Acum rigla va apare in fereastra ta sub bara de unelte. (Fasand clic in patratelul unei optiuni deja selectate. in acest caz afisarea va fi pe o singura coloana. 3. Normal Vie w – daca textul este pe mai multe coloane. apasa tasta Esc sa iesi din acest meniu. urmeaza urmatorii pasi: 1. 15 . tu poti afisa un document in cinci feluri: Normal. documentul este in Normal Vie w. Acum. Print Layout.ul din fata optiunii Normal ar trebui sa aiba marginea colorata. Reading Layout sau Outline Layout. Rigla Rigla este in general aflata sub bara de unelte si este folosita pentru a putea schimba rapid formatul documentului. clic pe aceasta optiune. In cazul in care tu nu ai afisate bara de unelte standard si cea pentru text. 2. Clic meniul Vie w. clic Customize 5. Daca nu sunt bifate. Web Layout – afisarea este ca si cum ar apare intr. 3. Clic Close pentru a inchide fereastra de dialog. ci facand doar clic pe o unealta din aceasta bara reprezentata de un icon). Daca optiunea Ruler (rigla) este deja bifata. Clic fila Toolbars 6. Icon. pentru a iesi din acest meniu. semnul bifat va disparea si optiunea nu va mai fi selectata. Moduri de afisare In Word. Va apare un submeniu. Pune cursorul in patratelul din fata optiunii nebifate si faci clic pentru a selecta acea optiune. Selecteaza optiunea Toolbars .un browser (Internet Explorer) Print Layout – afiseaza documentul cum arata cand este tiparit (optiunea mea preferata) Reading Layout – afisare mai confortabila cand vrem sa citim documentul Verifica daca esti in Normal Vie w: 1. Clic meniul Vie w 2. Web Layout. clic pe optiunea Normal.INFORMATICĂ APLICATĂ Bara standard şi respectiv de formatare ofera posibilitatea de a da comenzi programului pe o cale mai scurta (deci nu trebuie sa mai cauti optiunea dorita in bara de meniuri. 3. Daca deja sunt bifate apasa tasta Esc de trei ori (aflata in stanga-sus pe tastaturii). Daca este asa. Daca acel icon nu are marginea colorata. apasa tasta Esc sa iesi din meniu.) 7. Daca Ruler nu este bifata.

Tastele "Alt" si "Control" sunt folosite in combinatie cu o litera. bara de derulare orizontala. În scrierea cu litere româneşti. de obicei pentru a deschide un meniu. de obicei. %. simbolurile (. 8. Daca nu este bifata aceasta optiune. Clic Options (=optiuni). Clic fila Vie w (=vedere). (Daca faci clic in mod repetat semnul bifat va dispare si apoi apare din nou) 6. acestea pot fi gasite pe tastatură. 3.®ş ‘®ţ \® â În scrierea cu litere româneşti. In sectiunea Show (=arata). @. ]. Clic meniul Tools (=unelte).1 Introducerea textului Textul se introduce folosind tastatura.3. verifica daca sunt bifate (semnul v in interiorul patratelului din fata fiecarei optiuni) Status Bar (=bara de stare). y . Daca nu sunt bifate. Ele mentele principale ale unui text sunt: caracterul. ). faci clic in interiorul patratelului din fata. rândul. Clic fila Gene ral. }. In sectiunea Formatting Marks (=caractere formatare).INFORMATICĂ APLICATĂ 2. Horizontal Scroll Bar (bara de derulare orizontala) si Vertical Scroll Bar (bara de derulare verticala). Vezi in pagina 16 . Tasta "Caps Lock" vă permite să comutaţi între modurile de scriere cu litere mici/mari. . cuvântul (orice şir de caractere delimitat de spaţiu). caracterele ce nu se tiparesc si lista cu ultimile documente deschise. respectiv pentru a efectua o comanda (shortcut). 7. In dreapta verifica casuta Entries (=intrari) sa fie de minim 4 (cate documente sa arate in lista). astfel: [®ă ]® î . 2. pune cursorul in interiorul patratelului din fata fiecarei optiuni si faci clic. . {. : “ ‘ z. Optiuni de setare Inainte de a continua vei activa bara de stare. deoarece este oprita in programul WindowsXP. Verifica sa fie bifata optiunea Recently Used File List (=lista ultimilor documente deschise). Nota: In cazul in care aceasta optiune apare scrisa in culoarea gri (scrisa mai “sters”) inseamna ca nu se poate activa. 4. faci clic in patratelul din fata pentru a o bifa (selecta). [. . paragraful (orice şir de caractere delimitat de două apăsări ale tastei "Enter") şi pagina. Urmeaza urmatorii pasi: 1.îşi schimbă poziţia pe tastatură. sa alegi aceasta optiune. Daca nu este bifata. verifica sa fie bifata optiunea All (=toate). 5. bara de derulare verticala. Combinaţia Alt+Shift (uneori Ctrl+Shift) vă permite să comutaţi intre scrierea în engleză şi scrierea cu litere româneşti (sau o alta limbă selectată în computer). 9.3 Comenzi si operaţii fundamentale 2.

· Comenzile Bold. combinaţia SHIFT+HOME selectează textul de la poziţia cursorului. Daca nu.3. cu păstratea textului selectat la locul iniţial. fie in bara standard. dar are ca efect copierea textului selectat şi inserarea lui în alt loc din document. faci clic pe sageata de deschidere a meniului pull-down (= cade-jos) si clic Centimeters . Selectarea cu ajutorul mouse. Comanda Redo reface comanda anterior anulată. Ope raţii simple asupra textului selectat: · Comenzile Cut. Underline 17 .2 Selectarea textului Pentru a efectua o operatie asupra unui text. Italic. De exemplu. şi Paste. până la începutul rândului. pentru toate programele). apoi faceţi clic oriunde în propoziţie Faceti clic la inceputul textului de selectat. Selectarea textului se poate face cu ajutorul tastaturii sau a mouse-ului.INFORMATICĂ APLICATĂ Windows XP cum se activeaza acolo lista cu ultimele fisiere deschise (acolo se face in general. ţineţi apasată tasta SHIFT şi faceţi clic. 2. respectiv refăcand nu doar ultima comanda ci şi comenzi mai vechi. Perechea Copy-Paste funcţioneaza analog. 10. Ele se pot aplica succesiv anulând. Copy. derulaţi până la sfârşitul selecţiei. dar ţinând apăsată şi tasta SHIFT+săgeţi. acesta trebuie întâi selectat. · Comenzile Undo şi Redo Comanda Undo are rolul de a anula ultima operaţie efectuată. Clic OK si fereastra se va inchide. Comenzile se gasesc fie in meniul Edit. Ctrl-C. 11.ului se face urmand regulile de mai jos: Pentru a selecta Orice portiune de text Un grafic O propoziţie Un bloc larg de text Trageti mouse-ul peste text Clic pe grafic Ţineţi apăsat CTRL. Perechea de comenzi Cut-Paste are ca efect tăierea textului selectat şi inserarea lui în alt loc din document. Verifica in casuta Measure ment Units (= unitati de masura) sa fie Centimeters (= centimetri). Apoi revenim in pagina noastra si folosind pasii de mai sus bifam aceasta optiune pentru programul Word. Butoanele corespunzatoare acestor comenzi se gasesc în bara de formatare şi au shortcut-urile respectiv Ctrl-X. Selectarea textului folosind tastatura se face folosind aceleaşi combinaţii de taste ca pentru deplasarea în document. Ctrl-V.

etc. Efectul comenzilor ramâne activ până la o nouă apăsare (pentru dezactivare) a acestor butoane. atât faţă de marginea din stânga.3.3 Formatarea avansată a textului Toate comenzile descrise mai jos se pot aplica fie asupra unui text selectat în prealabil. Mărimea de scriere a unui text obisnuit este de 12 pt = 4. · Aranjarea textului in rand. Folosirea stilurilor de caracter este utilă atunci când dorim să aplicăm în mod repetat această combinaţie. Comanda este activă atât timp cât este apasat butonul.INFORMATICĂ APLICATĂ Se pot aplica asupra unui text selectat în prealabil şi apăsarea butoanelor corespunzatoare din bara de formatare sau se pot aplica asupra unui text ce urmează a fi introdus. o culoare a textului. Această unitate nu aparţine sistemului metric. caz în care se activează (se apasă) butoanele corespunzatoare înainte de începerea scrierii. etc. se apasă butonul corespunzator listei simple sau numerotate din bara de formatare. semnaturilor. comenzile Left.54 cm = 72 pt. de exemplu Times New Roman sau Arial. Justify Comanda Left aliniaza textul in rand faţă de marginea stângă a rândului. etc).23 mm. Comanda Right aliniaza textul faţă de marginea dreaptă a rândului şi se foloseşte de obicei la introducerea antetelor. şi se deactivează la o nouă apăsare a acestuia. 2. fie asupra unui text care urmează a fi introdus: · Schimbarea fontului Un set de caractere se numeste font. iar pentru a putea deosebi fonturile intre ele. italic sau underline. 18 . · Mărimea caracterelor Unitatea folosită pentru a desemna mărimea unui caracter este punctul (point. datelor. cât şi faţă de cea din dreapta. dar se poate da o corespondenţă între această unitate de măsur si sistemul metric: un inch (1") = 2. Right. un font si o marime asociata. acestea au primit nume. · Liste numerotate şi nenume rotate Folosirea unei liste este utilă în cazurile în care se doreşte efectuarea unei numerotări. iar din lista derulata se alege stilul dorit. prescurtat pt). Efectuarea comenzii: Se apasa mica sageata cu varful in jos din stanga zonei "Style" (Stil). Cente r. · Stiluri de caracter Stilul de character este definit de o combinatie de stiluri simple ( bold. Comanda Center aliniaza textul faţă de mijlocul rândului şi este utilă în special în scrierea titlurilor. Pentru aceasta. Comanda Justify se foloseste pentru alinierea simultană a textului.

INFORMATICĂ APLICATĂ 2. c. Alte trei opţiuni utile sunt : a. apoi din lista derulată se alege procentul dorit.5 Ope raţii de intrare . în casuta "Zoom". sau în bara standard. 2.4 Vizualizarea unui docume nt Un document poate fi vizualizat la diferite scări de mărime. opţiunea "Page Width" prezintă pagina în întreaga sa lăţime pe ecran. Această scară poate fi uşor modificată în modul următor: se face clic pe săgeata ataşată acestei căsuţe. tipul documentului.i permite acestuia să specifice parametrii salvării: numele fişierului. Calculatorul are nevoie de datele anterioare doar la prima salvare. calea (litera unitatii de disc şi directorul unde este stocat). Această procedură nu se repetă la fiecare salvare a documentului. etc) astfel încât să poată fi regăsit. opţiunea "Two Pages" prezintă pe ecran două pagini simultan. La apelarea ei se deschide o fereastră de dialog cu utilizatorul. b. Dacă se 19 . modificat.3.ieşire Salvarea unui document (Save) Salvare a unui document constă în depozitarea acestuia pe un mediu (de regulă un mediu magnetic -discheta.3. Fereastra are urmatorul aspect: Calea unde se salveaza Numele Tipul documentului documentului La sfârşit se apasă butonul "Save" şi se incheie operaţiunea. tipărit. indicată în bara standard. etc. pentru a. la o dată ulterioară datei creării. opţiunea "Whole Page" prezintă pe ecran întreaga pagină. Scara obişnuită este de 100%. Comanda respectivă poate fi găsita în meniul File. disc hard. ele ramânând implicite pentru urmatoarele salvări.

se foloseşte comanda Open din meniul File. Tiparirea unui document Tiparirea unui document reprezintă punctul final în elaborarea unui document. a distanţei dintre rânduri. Aceste comenzi sunt previzualizarea lui (Print Preview). Se apasă butonul corespunzător efectului dorit. Publicatii. Deschiderea unui document existent (Open) Dacă se doreşte încărcarea pentru lucru a unui document salvat anterior pe disc. Alte documente.zisă de tipărire este precedată de o serie de comenzi care au ca scop pregatire documentului pentru tiparire in condiţii optime. Tipurile de documente ce pot fi create sunt: General. Se pot deschide mai multe documente deodată. etc. Documentele deschise pot fi gasite pe bara cea mai de jos. modificarea marginilor paginii. etc. Inchiderea unui document (Close) Apelarea comenzii Close din meniul File provoacă închiderea documentului. Legal Pleadings. Dacă acesta nu a fost în prealabil salvat.Tiparirea propriu. Apare o fereastra din care se poate alege tipul documentului ce se doreste creat.INFORMATICĂ APLICATĂ doreste salvarea documentului cu unul dintre parametrii anteriori modificaţi (ex: salvarea sub alt nume sau în alt director) se foloseşte comanda "Save As " din meniul File. Memo. dar doar unul este documentul curent. Comanda propriu. Scrisori si faxuri. Apăsarea butonului "Cancel" determina anularea comenzii Close şi întoarcerea în document.zisă se apeleaza cu Numele imprimantei Parametrii imprimantei Domeniul paginilor tiparite Numarul de copii Optiunile de tiparire Toate paginile cele pare sau impare 20 . înaintea închiderii apare o fereastră care interoghează utilizatorul în acest sens. Pagini Web. Creearea unui nou document (New) Creearea unui nou document se realizeaza cu comanda New din meniul File .

Ea deschide urmatoarea fereastra de dialog cu utilizatorul. Icon Tastatura Ctrl-n Ctrl-o Ctrl-s Cale Meniu File > New File > Open File > Save Descriere Comanda Creaza un nou. Salveaza modificarile facute la fisierul curent. Ctrl-f Edit > Find Gaseste textul dorit in documentul curent. Programul va fi ca inaintea executiei ultimei comenzi. Ctrl-z Edit > Undo Anuleaza ultima comanda data. Aceste comenzi se aplica la fel. Undo Format > Font Aplica un model de font pentru selectia curenta. Anuleaza ultima comanda 21 . Deschide un fisier existent. la multe programe.INFORMATICĂ APLICATĂ comanda Print… din acelasi meniu File sau din bara standard. Ctrl-y Edit > Redo Reface. Ctrl-v Edit > Paste Paste (pune) informatia din Clipboard in documentul curent in locul unde este pozitionat cursorul. Ctrl-x Edit > Cut Cut (sterge si pune in Clipboard) selectia curenta. Ctrl-p File > Print Tipareste curent. Format > Font Aplica o marime de font pentru selectia curenta. Ctrl-c Edit > Copy Copy (copie) selectia curenta in (la imprimanta) fisierul Clipboard. dar pentru a fi sigur verifica eventual inainte de a le folosi.

Subliniaza selectia curenta.Ctrl-b Ctrl-i Ctrl-u Ctrl-l Ctrl-r Ctrl-e Ctrl-j Format > Font Format > Font Format > Font INFORMATICĂ APLICATĂ Face Bold selectia curenta.4. sublinierea cu linie dubla sau intrerupta · · stabiliti culoarea textului (zona Color). alegeţi poziţia literelor în rând. etc. Aliniaza la centru selectia curenta. cu ajutorul opţiunilor Normal. Character Spacing. Secţiunea Font-Font Sectiunea Font conţine zonele: Font. Sectiunea Font-Character Spacing Alegeţi acum zona Character Spacing . În plus.4 Formatarea textului 2. asemanator cu barele de stare. folosind opţiunile: Normal. Raised (urcat) sau Lowered (coborat). Face Italic selectia curenta. puteţi să: · alegeţi modul de subliniere a cuvintelor: subliniat simplu.1 Formatarea caracte relor Dacă alegeti comanda Font din meniul Format. 2. a aceleiasi ferestre. Aliniaza la stanga selectia curenta. Animations. Aliniaza la dreapta selectia curenta. Color. a stilului si a marimii. fereastra care apare conţine trei secţiuni: Font. etc. aplicati diverse efecte. Size. Primele trei zone ale ferestrei vă permit schimbarea fontului. subliniat doar cuvintele. Expanded. Condensed. Font Style. Unde rline. 22 . De aici puteţi să: · · alegeţi spaţierea cuvintelor. Face Justify pentru selectia curenta. Effects.

În mod implicit.Text cu paragraf "hanging" (atarnat).2 Formatarea paragrafelor Spaţierea liniilor unui paragraf Spaţierea liniilor determină cantitatea de spaţiu dintre liniile de text. Spaţierea aleasă va afecta întreg textul selectat. Word foloseşte spaţierea single .4.2 inseamna o crestere a spaţierii cu 20%. Aceasta optiune este valabila doar pentru opţiunile At least. Indentul "atarnat" se foloseste frecvent pentru referinte bibliografice.ul măreşte spaţierea pentru acea linie. Dacă o linie conţine un caracter mai mare. Iata in continuare opţiunile de spaţiere: Single Este spaţierea pentru fiecare linie care se potriveste celui mai mare font din linie. stabilirea unui coeficient de 1. grafic sau formula. 23 . sau doar paragraful ce contine cursorul.8 inseamna o descreştere a spatierii cu 20%. Indentarea se stabileşte deschizând cutia de dialog Paragraph a meniului Format. At Stabileste cantitatea de spaţiere aleasa. liste.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. selectaţi o valoare mai mare.Text cu indent al primei linii . Spaţierea unui paragraf Dacă se doreşte spaţierea unui paragraf (sau a mai multor paragrafe. definitii. Pentru a adăuga spaţiu înainte sau după un paragraf. In cazul in care caracterul tot mai apare tăiat. în prealabil selectate) se deschide fereastra de dialog Paragraph a meniului Format şi se alege secţiunea "Indents and Spacing ". plus o cantitate mică de spaţiu ce depinde de fontul utilizat. descrise in figura urmatoare: . Exactly sau Multiple . . Word. iar un coeficient de 0. Pentru a avea toate liniile egal spaţiate. spaţierea va fi dublă pentru fiecare linie faţă de cazul Single Spaţierea liniilor este incrementată sau decrementată cu un procent specificat de utilizator. selectaţi Exactly in zona Line spacing si apoi in zona At alegeţi acea spaţiere care este destul de mare pentru a se potrivi cu cel mai larg caracter sau grafic din linie.5 linii Double (dublu) Multiple Este o spatiere de 1 şi jumătate din spaţierea pentru single. 1. Indentarea unui paragraf Exista trei moduri de a indenta un paragraf. se introduce spaţierea dorită în zonele Before şi After. De exemplu.Text cu indent neagtiv: puteti micsora indentul sau introduce o valoare negativa in zona By a cutiei de dialog Paragraph (meniul Format ). etc.

Un indent odată stabilit. Daca el nu este vizibil.INFORMATICĂ APLICATĂ Un alt mod mai simplu şi rapid de a indenta un First Line Indent paragraf este prin folosirea liniarului. Folosirea markerilor este foarte Hanging Indent Left Indent simplă: se prinde cu mouse-ul de markerul respectiv. Width (stabileşte grosimea liniei). Color (stabileşte culoarea).ului. · Secţiunea Borde rs Principalele zone ale acestei ferestre sunt: Setting (stabileşte tipul bordurii). şi se trage la stanga sau la dreapta. Style (stabileşte tipul liniei). o definiţie) poate apela la opţiunile de adăugare de chenar sau umbra unui text.insereaza fortat o pagina inaintea paragrafului selectat.Orfan). Pentru aceasta se deschide cutia de dialog Borders and Shading a meniului Format. Aceasta fereastra contine trei sectiuni: Borders. · Secţiunea Shading De aici se poate alege un model şi o culoare de umplere (umbrire) a chenarului respectiv. · Secţiunea Page Această fereastră are aproape aceleaşi zone ca şi sectiunea precedentă. Controlul "ruperii" unui paragraf Dacă dorim ca un paragraf să nu se rupă în două părţi la inceputul unei noi pagini. Keep with next . Un paragraf poate fi indentat şi la dreapta. Chenarul şi umbra unui paragraf Dacă utilizatorul doreşte să marcheze într-un mod mai deosebit o anumită porţiune de text. Apoi se localizeaza în partea din stânga a liniarului markerii de indent.previne un inceput de pagina intre paragraful selectat si cel urmator.Vaduva) sau ca prima linie a unui paragraf sa inceapa in ultima linie a unei pagini (Orphan . sectiunea "Line and Page Breaks". · · · Keep lines together . (de ex. 24 . Aceste optiuni sunt: · Widow/Orphan control . se pune in pagină deschizand meniul Vie w şi alegând opţiunea Ruler. Page break before . prin folosirea markerului din partea dreapta a liniarului. dar chenarul se aplică paginii intregi. în funcţie de tipul paragrafului dorit şi de lungimea indent.previne un început de pagina in mijlocul unui paragraf. Page Border si Shading.previne Word de la a lasa ultima linie a unui paragraf la inceputul paginii urmatoare (Widow . avem cateva optiuni posibile in cutia de dialog Paragraph a meniului Format. el poate fi modificat în cutia de dialog Paragraph a meniului Format.

stanga respectiv dreapta a paginii. In zonele Width (latime) si Height (inaltime) se trec dimensiunile paginii. O alta optiune utila este orientarea paginii. Crearea unui tabel Un tabel poate fi creat în trei moduri diferite. In zona From edge se alege distanţa faţă de marginea paginii la care dorim să apară eventualele antete. Right .3 Formatarea paginii Modificarea marginilor Deschideţi fereastra de dialog Page Setup din meniul File. · Crearea unui tabel simplu Se apasa butonul Insert table din bara standard şi se trage mouse-ul peste zona apărută în funcţie de dimensiunea tabelului. Se apelează ferestrei de dialog Insert Table… din meniul Table. A5. Letter. Modificarea marginilor se face alegând secţiunea Margins şi introducând în zonele Top.5 Lucrul cu tabele 2. De asemenea. cu dimensiunea maximă a paginii orientată orizontal.4. sau Landscape (peisaj). se poate da o dimensiune stabilită de utilizator. Legal. Modificarea dimensiunii paginilor Dimensiunea paginii se alege din sectiunea Paper Size a ferestrei de dialog Page Setup.1. cu dimensiunea maxima orientata vertical. secţiunii (paginii) considerate sau doar de la punctul în care se află cursorul în continuare. în funcţie de complexitatea sa.5. valorile dorite pentru marginea de sus. Domeniul de aplicare a modificării respective se poate alege din zona Apply to: întregului document. jos. respectiv note de subsol. În zonele respective se introduce numărul de coloane şi de linii din care dorim să fie constituit tabelul.54 cm). 2. · Crearea unui tabel din me niu. Opţiunea Auto din zona Column width face ca tabelul să aibă coloane egale între marginile paginii. Unităţile de măsură implicite sunt in inch (1 inch=2. Bottom. Left. etc. alegând optiunea Custom Size.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. Se deschide lista din zona Paper size şi se alege una din marimile predefinite: A4. tip Portrait (portret). · Crearea unui tabel complex 25 .

INFORMATICĂ APLICATĂ Se apasa butonul Tables and Borders din bara standard si apare bara de lucru cu acelasi nume, bara dedicata lucrului cu tabele şi chenare. Aceeaşi bară poate fi apelată din meniul View - Toolbars…Se alege instrumentul creion - Draw Table si se pozitioneaza in pagina in locul unde se doreste aparitia tabelului, apoi se trage mouse- ul in pagina. Cu ajutorul acestui instrument se pot trasa tabele complexe, cu celule inegale sau taiate in doua, etc. Daca se doreşte stergerea unei linii se activează instrumentul alaturat - Eraser. Deplasarea prin tabel şi operaţii de selecţie în tabel se pot face cu ajutorul mouse-ului sau cu ajutorul tastaturii. Crearea unui tabel, folosind me niul: 1. Alege Table > Insert > Table (=tabel). Se va deschide o fereastra de dialog. 2. Pune 4 in casuta Number of columns (=nr. de coloane) 3. Pune 5 in casuta Number of Rows (=nr. de randuri) 4. Selecteaza Auto in casuta Column width (=latimea coloanei). Alegand optiunea Auto, Word va determina automat latimea coloanei. De asemeni, tu poti pune o valoare a latimii pe care o doresti. 5. Clic OK. Tabelul tau ar trebui sa arate astfel:

Crearea unui tabel, folosind bara de unelte:

1. Clic icon –ul Insert Table (=introduce tabel) din bara de unelte

2. Selecteaza nr. de coloane pe vericala si orizontala pe care le doresti 3. Apasa Enter sau faci clic pentru a crea tabelul. 26

INFORMATICĂ APLICATĂ Folosind tasta Tab ne putem misca de la o celula la alta, de la stanga la dreapta. Daca apasam tasta Shift+Tab ne miscam de la dreapta la stanga in celule. Exemplu: 1. Clic in prima celula din stanga-sus. 2. Apasa tasta Tab de 9 ori. Cursorul se muta de 9 ori. 3. Apasa Shift+Tab de 6 ori. Cursorul se misca inapoi 6 celule. Nota: Tu te poti muta intr-o celula daca faci clic in celula respectiva. Deasemeni te poti muta in alte celule folosind tastele sageti. Introduce rea textului intr-un tabel Pentru a intruduce text intr-un tabel doar faci clic in celula si apoi tiparesti textul dorit, apoi te muti in alta celula si incepi sa tiparesti acolo, etc. Creaza un tabel si apoi introdu text astfel rezultatul sa fie ca acest tabel.

2.5.2 Modificarea unui tabel I. Adaugarea de linii sau coloane 1. Selectati linia deasupra careia doriţi să inseraţi o nouă linie sau coloană în stânga căreia doriţi să introduceţi noua coloană. Dacă doriţi să introduceţi mai multe linii sau coloane, selectaţi tot atâtea linii, respectiv coloane, câte doriţi să inseraţi. 2. Alegeti comanda Insert Rows sau Insert Columns din meniul Table. II. Modificarea lăţimii unei coloane (sau inălţimii unei linii) 1. Selectati coloanele (sau liniile) ale carei latimi (înălţimi) doriţi sa le ajustati 2. Din meniul Table alegeti Table prope rties din care alegeţi Cell Height sau Width III. Ruperea unui tabel in doua tabele 1. Faceti clic in linia care doriti sa fie prima linie a celui de-al doilea tabel 2. Din meniul Table, alegeti comanda Split Table. IV. Spargerea unei celule in mai multe celule 1. Selectati celula sau celulele ce doriti sa le spargeti 2. Din meniul Table alegeti comanda Split Cells… 3. Alegeti modul de rupere: in linii sau coloane si numarul de linii sau coloane in care doriti sa rupeti celula respectiva. Adaugarea unui rand de celule in interiorul tabelului Pune cursorul oriunde in tabel - Alege Table > Insert > Rows Above (rand deasupra)

27

INFORMATICĂ APLICATĂ Schimbarea latimii coloanei Vei selecta intregul tabel si vei modifica latimea coloanelor: 1. Clic oriunde in tabel 2. Alege Table > Select > Table . Tabelul este selectat. 3. Alege Table > Table Prope rties (=proprietatile tabelului) 4. Alege fila Column 5. Scrie 3 cm in casuta Preferred width (=latimea preferata). Word va pune toate coloanele sa aiba latimea de 3 cm. 6. Clic OK. Nota: In cazul in care textul are mai multe cuvinte intr-o celula, si nu incape pe lungime in celula, atunci textul se va scrie in mai multe randuri in celula. Daca, punem latimea unei coloane sa fie mai mica decat lungimea unui singur cuvant din celula, atunci Word va modifica latimea coloanei respective astfel sa fie egala cu lungimea celui mai lung cuvant din coloana de celule respective. Pentru a modifica latimea unei singure coloane: 1. Clic oriunde in coloana 2. Alege Table > Select > Column. Coloana este selectata. 3. Alege Table > Table Prope rties (=proprietatile tabelului) 4. Alege fila Column 5. Scrie valoarea dorita in casuta Preferred width (=latimea preferata). 6. Clic OK. Modificarea latimii coloanei folosind indicatorul latime Tu poti modifica latimea unei coloane punand cursorul pe linia ce separa doua coloane. Cand esti exact deasupra acelei linii cursorul se transforma in indicator de latime. Dupa ce apare acest indicator faci clic si tinand apasat in jos misti mouse -ul in directia dorita (stanga sau dreapta). Latimea coloanei se va modifica. Tabele - adaugarea unei noi coloane Adaugarea unei noi coloane la tabel Pentru a adauga o noua coloana intre 2 coloane ale tabelului: 1. Pune cursorul oriunde in coloana 2. Alege Table > Insert > Columns to the Left (=adauga coloana la stanga). Va apare o noua coloana care o completezi cu cu urmatoarele date.

28

III. Selectaţi opţiunile dorite şi apăsaţi butonul OK. Asia. Masina Japonia. Europa. Word propune =SUM(ABOVE). Faceţi clic în tabel 2. Citroen Coreea.le. Hunday Italia. Europa. Asia. IV Prevenirea rupe rii unei linii la sfârşit de pagina 1. Continent. Toyota Franta.3 Formatarea unui tabel I. Pentru a adauga chenar unui tabel sau doar la anumite celule. Faceti OK daca formula este corectă. Alege Table > Convert > Text to Table (=text in tabel) 4. 3. Selecteaza textul 3. Din meniul Table alegeţi comanda Table AutoFormat. Deschideti fereastra Borders and Shading din meniul Format şi alegeţi secţiunea Borders . alegeţi formula dorită din casuţa Paste function 2. apasarea tastei Enter (face un nou paragraf) sau apasarea tastei Tab. Din meniul Table alegeţi comanda Table properties 3. de coloane) 29 . V Sumarea unei linii sau coloane de numere 1. Din meniul Table alegeti Formula… 3. cu conditia sa existe un delimitator precum virgula. altfel. Selectaţi întregul tabel sau doar coloanele ce doriti sa le aliniati 2. Faceti clic in celula in care doriţi sa apară rezultatul sumei 2. Schimbarea orientării unui text în tabel 1. Selectaţi (faceti clic) în celula care conţine textul 2. In exemplul de mai jos folosesti un text care are virgula ca delimitator: 1. Formatarea automată a unui tabel 1. Tipareste 3 in casuta Numbe r of columns (=nr. Scrie urmatoarele: Tara. Adăugarea unui chenar la tabel 1. Alegeţi formatul dorit din cutia Formats.4 Conve rtirea unui text in tabel Poti converti un text in tabel. 3. selectaţi. 2. Din meniul Format alegeţi comanda Text Direction… 3.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. II.5.5. Fiat 2. Faceţi clic pe tipul de orientare dorită. Decuplati optiunea Allow row to break across pages .

5. 30 . alegem Break 3. Cand se deschide fereastra de dialog AutoFormat tu poti alege un model de tabel pe care Word il are (vezi ca are o lista lunga la dispozitie) si in partea de jos a ferestrei vezi cum arata tabelul respectiv.6. Acum ai doua tabele.6 Table AutoFormat Poti folosi Table AutoFormat sa aplici margini ( border). In zona Apply special format to alegi ce vrei pentru a face schimbari la modelele de tabeluri existente. Facem clic pe Page break.6. Clic OK. Clic Apply. Aplicarea AutoFormat la tabelul tau: 1. 2.INFORMATICĂ APLICATĂ 5. efecte speciale. Dacă dorim să terminăm o pagină într-un anumit punct. numit si "hard" PB. Word insereaza automat un PB (Page Break). Pozitionam cursorul in punctul unde dorim sa inceapa noua pagina 2. Alege optiunea Auto in casuta Column width (=latimea coloanei) 6. culoare de fond.5. 2. Alege Table> Table AutoFormat 3.5 Despartirea unui tabel Despartirea unui tabel in doua tabele se face astfel: 1. 2. In zona de jos la Aplly special Formats to (=aplica formate speciale). putem insera forţat un PB. Meniul Insert 2. procedând în felul următor: 1. clic in patratelul din fata optiunii Last Row (=ultimul rand) si Last Column (=ultima coloana) astfel incat sa nu fie bifate. Alege Table > Split Table . Clic oriunde in tabel 2. Pune cursorul oriunde pe un rand din interiorul tabelului (ex. etc. In momentul in care o pagina este umpluta.1 Inserarea unui final de pagina Se numeste "Page Break" punctul in care se termina o pagina si incepe alta. Pune in celula Franta) 2. Alege optiunea Commas (=virgula) in zona Separate Text At (=separare text la) 7. Din meniul Insert.5. Clic optiunea Table Clasic2 in casuta Table Styles (=modeluri de tabele) 4.

dreapta. 31 . sau antetele şi notele de subsol. de exemplu. un desen. data. 2. subcapitol sau o zona de text cu optiuni de formatare deosebite faţă de restul documentului. Din meniul Insert. apasati butonul de comutare intre header si footer. rupe pagina şi începe noua secţiune pe pagina urmatoare. 3. Pentru a crea un antet sau o nota de subsol: 1. 2. alegem Page Numbers . O nouă secţiune se crează atunci când dorim să schimbăm proprietăţi ca de exemplu numarul de coloane. iar in cutia Alignme nt selectam alinierea numarului de pagina: la stanga. apoi se repeta pasul anterior. un capitol. Odd page sau Even page inserează un final de secţiune şi începe noua secţiune pe următoarea pagină numerotată par sau impar. Pentru a crea o nota de subsol.3 Inserarea antetelor şi a notelor de subsol Un antet sau o notă de subsol este text sau grafică. Antetele sau notele pot cuprinde de exemplu numarul de pagina. in interiorul sau exteriorul paginii. numele autorului. ce se deschide odata cu darea comenzii. In cutia Position decidem daca numarul de pagina dorim sa apara in partea de sus sau de jos a paginii. etc.INFORMATICĂ APLICATĂ Inserarea unui final de secţiune 1.6. Pentru a crea un antet. In zona Section breaks alegem tipul de secţiune pe care o dorim. apasati butonul Close. alegeti Header and Foote r. 2.2 Numerotarea paginilor 1. 2. La terminare. Din meniul Vie w. O secţiune este o delimitare din punct de vedere logic a unui document. centru. Continuous inserează un final de secţiune şi începe noua secţiune pe aceeaşi pagină. numele documentului sau capitolul.6. Next page inserează un final de secţiune. Poziţionăm cursorul în punctul unde dorim să înceapă noua pagină 2. alegem Break 3. introduceti textul sau grafica in zona antetului sau folositi butoanele din bara de lucru respectiva. Un antet este tiparit de obicei in partea de sus iar o nota in partea de jos. Din meniul Insert.

de pagina Insereaza numar de pagina C omuta intre Insereaza Header/Footer ora Arata Arata/ascunde textul documentului urmatorul Insereaza numarul de pagini Insereaza data Formateaza pagina Arata precedentul 2. Aceste fonturi nu sunt fonturi in sensul intalnit pana acum. ci sunt simboluri impartite in grupe diverse. alegeti sectiunea Symbol.6. 2. Selectati simbolul dorit din grupul ales de simboluri si apasati butonul Insert. cu repornirea numerotarii la fiecare pagina sau la fiecare sectiune. de unde se pot stabili urmatoarele: · · · · Pozitia notei in pagina sau in document Formatul numerelor Numarul de start Tipul de numerotare: continua. selectati. La alegerea comenzii se va deschide un submeniu ce contine diverse comenzi.i dimensiunea.6. 2. Inserarea unei note de picior se face alegand comanda Reference . 2.l si schimbati.6. 3. alegeti comanda Picture din meniul Insert. Apasarea butonului Options… deschide fereastra Note Options .INFORMATICĂ APLICATĂ Formateaza nr. Deschideti lista derulanta Font si alegeti fontul dorit. atasata unui numar. In fereastra aparuta. 5.4 Inserarea simbolurilor Pentru a insera un simbol se procedeaza in modul urmator: 1. Inserarea imaginilor intr-un document Pentru a insera o imagine de un tip sau altul. Se deschide urmatoarea fereastra: De aici se alege tipul de nota dorita: de picior (Footnote) sau de sfarsit de document (Endnote).5 Inserarea notelor de picior si de sfarsit de document O nota de picior este o nota (explicatie) care poate aparea in josul paginii. in 32 . cat si tipul numerotarii: automata sau utilizator.Footnote… din meniul Insert.6. Pentru eventuala marire a caracterului. Din meniul Insert alegeti comanda Symbol. 4.

în care cititorul poate sări cu uşurinţă de la o secţiune la alta a documentului. Documentul căutat va fi inserat în punctul în care se află cursorul în momentul efectuării operaţiei. · Autoshapes deschide o bara de lucru din care utilizatorul isi poate alege o serie de elemente grafice simple. iar o hiperleagtura se foloseste pentru a sări dintr-un punct dat al documentului la acea legătura. respectiv un semn de carte ( bookmark ). Se deschide o fereastra de dialog in care utilizatorul cauta fisierul ce doreste sa. 2. dar şi către alte fişiere. Un semn de carte se foloseste pentru a marca un cuvânt. paragraf. cu conditia ca acest periferic sa fi fost in prealabil inserat. Iata ca exemplu cateva asemenea elemente: · · WordArt permite utilizatorului sa creeze efecte de caracter speciale. Aceste comenzi sunt: · Clip Art vine cu imagini de tip Clipart gata create si pregatite pentru a fi introduse in document.un mod deosebit. gata create.INFORMATICĂ APLICATĂ functie de tipul imaginii si de modul de introducere a acesteia. Optiunea From Scanner permite inserarea unei imagini in Document direct de la scanner. Imaginea respectiva este apoi inserata in Documentul curent.6.8 Inserarea unui document in alt document Uneori este necesara concatenarea (lipirea) a doua sau mai multe documente intr-unul singur. Aceasta operatie se realizeaza co ajutorul comenzii Insert . ca de exemplu rotirea.File .9 Inserarea unei hipe rlegaturi şi a unui semn de carte Pentru a intelege ce este o legatura (hiperlink). Textul marcat ca legatura are alta culoare fata de 33 . Legaturile pot fi făcute către părţi ale aceluiaşi document.6. şi anume cel de hipe rtext. etc.7 Inserarea unei zone de text in Document Inserarea unei zone de text se face cu comanda Text Box din meniul Insert. 2.6. Se creeaza cu ajutorul cursorului o zona dreptunghiulara in care se poate introduce un textoarecare. hipertextul este un text organizat neliniar. · From File deschide o fereastra de dialog prin care utilizatorul poate cauta pe hard-disc-ul calculatorului un fisier imagine de un anumit tip. deoarece acesta este modul în care este organizată informaţia în Internet. 2.l insereze in documentul curent.l marca intr. trebuie sa luăm în discutie un concept înrudit. Hipertextul se mai numeste şi text cu legături (noţiune foarte cunoscută pentru cine a navigat prin Internet). de la inceput la sfarşit. Contrar modului de citire a unui text obişnuit. Aceasta comanda poate fi folosita in cazul in care se doreste introducerea unui text intr-o cutie pentru a. · Chart permite introducerea in Document a unui grafic creat cu programul Microsoft Excel. folosindu-se în acest scop de semne de carte şi de hiperlegături.

INFORMATICĂ APLICATĂ restul textului. iar optiunile Left respectiv Right ofera aranjamentul in care coloana din stanga. Pentru a realiza aceasta. Alegerea uneia sau alteia dintre optiuni se face in casuta din partea stanga-jos a ferestrei. Dacă nu s-a specificat nici un fisier. 2. urmata de deschiderea urmatoarei ferestre: Stabilirea numarului de coloane Primul parametru care trebuie stabilit este numărul de coloane pe care dorim să scriem textul. doua sau trei coloane. Din meniul Insert alegeti comanda Bookmark… 3. Alegerea domeniului de formatare Formatarea textului sub forma de coloane se poate aplica intregului document sau doar din punctul unde se afla cursorul inainte.7 Lucrul pe coloane În unele documente (ex: ziare. In zona Link to file or URL introduceti numele fişierului la care doriti să se facă saltul 4. apoi apasati butonul Add · Inserarea unei hipe rlegaturi : 1. saltul se face in cadrul documentului curent. reviste) este necesara formatarea textului pe doua sau mai multe coloane. Pozitionati cursorul in locul unde doriti sa fie semnul de carte 2. · Inserarea unui semn de carte : 1. In zona Presets avem predefinite una. In zona Named location in file introduceti numele ancorei unde doriti să se faca saltul in cadrul fisierului specificat la punctul trei. Din meniul Insert alegeti comanda Hyperlink… 3. Daca se alege Whole docume nt (intregul document). In zona Bookmark name dati un nume ancorei. iar dupa folosirea unei legaturi aceasta işi schimba din nou culoarea pentru a arata faptul ca a fost folosită. in zona Apply to:. respectiv dreapta este mai ingusta decat cealalta. In acest scop se incrementeaza numarul de coloane din dreapta zonei Numbe r of columns . Selectati textul ce doriti sa fie marcat ca şi legatura 2. tot 34 . se alege comanda Columns… din meniul Format.

INFORMATICĂ APLICATĂ textul este reformatat şi impartit pe atatea coloane cate au fost alese la punctul anterior. trimiteri bibliografice. alegeţi unul din zona Formats . Optiunea Line between face ca intre coloane sa fie trasa o linie. Din meniul Insert alegeţi Reference . se alege comanda Break din meniul Insert şi apoi optiunea Column break. Daca se doreste trecerea fortata la o noua coloana. Word-ul le va căuta prin întregul document. etc. Fixarea lăţimii coloanelor şi a spaţiului dintre ele În zona Width and Spacing se poate stabili pentru fiecare coloană lăţimea sa şi spaţierea între coloane. o bibliografie. note de subsol. Aplicati stilurile dorite la titlurile pe care vreţi să le prindeţi în cuprins. apoi se incepe cealalta coloana. 2. 3. O coloana este umpluta pana cand se ajunge la sfarsit de pagina. 2. referinţele la numarul de pagină şi va afişa cuprinsul.1 Crearea cuprins ului Pentru a crea un cuprins. Pentru a crea un cuprins: 1. Odată aplicate stilurile. 35 . Pentru a folosi unul dintre formatele prestabilite. aplicaţi stilurile heading (din meniul Format – Styles and Formatting) titlurilor pe care doriţi să le includeţi în cuprins. In cazul al doilea. secţiuni cu formatare diferită. Pozitionaţi cursorul în locul unde doriţi să apară cuprinsul. este impartit pe coloane textul aflat de la cursor in jos. Opţiune Equal column width face toate coloanele egale între ele. un sumar al figurilor.8 Lucrul cu documente lungi Documentele lungi au deseori o împărţire pe capitole. Cursorul va trece pe coloana urmatoare.Index and Tables şi apoi secţiunea Table of Contents 4. un cuprins. 2. pentru a face vizibila separatia lor.ului. le va sorta după nivelul introducând heading.8.

Selectaţi textul pe care doriţi să. 5. intai trebuie sa marcam intrarile indecşilor – cuvinte. Puteti alege unul din formatele prestabilite in zona Formats .2 Crearea unui index Un index este o listă a cuvintelor sau frazelor discutate într-un document. apăsaţi butonul Mark. elimină duplicatele care apar pe aceeaşi pagină apoi afişează indexul. 2. faceti clic in cutia de dialog Mark Index Entry şi repetati pasii 3 şi 4. Pentru a crea un index. impreuna cu paginile unde apar. le sortează în ordine alfabetică. fraze. Pentru creearea unui index · Marcaţi intrările indecşilor în document (aşa cum se specifică în secţiunea anterioară) 1. 36 . pozitionati cursorul in zona indexului sau cuprinsului şi apasati F9. · · · Pozitionati cursorul in zona unde doriti sa apara indexul final Din meniul Insert alegeti Reference + Index and Tables apoi secţiunea Index.INFORMATICĂ APLICATĂ Pentru a aduce la zi un cuprins. Pentru a crea o subintrare. 3. simboluri – în document. introduce paginile unde apar. Butonul Mark All se foloseşte dacă dorim să marcăm toate apariţiile textului respectiv în document. introduceti textul in cutia Subentry. Word. Pentru a marca alte intrari adiţionale.8. Pentru a marca intrarea în index. selectaţi textul. 2. 4.ul va colecta toate intrăile.l folositi ca o intrare in index Apasati ALT+SHIFT+X Pentru a crea o intrare principala. introduceti sau editati textul din cutia Main entry.

numărul editura. Dacă mai tarziu adaugaţi alte citate documentului. Selectaţi primul citat lung al documentului. apăsând ALT+SHIFT+I. 2.Index and Tables şi apoi secţiunea Table of Authorities . inclusiv versiunea sa scurtă. 37 . Pentru acesta.INFORMATICĂ APLICATĂ Pentru a aduce la zi un index . In cutia Short citation editati textul astfel încât să se potrivească cu citatul scurt după care doriţi să caute Word prin document 5. După ce toate citatele sunt marcate. Word-ul le cauă. In cutia Selected text editati citatul lung asa cum doriti sa apară in bibliografie. 2. Marcaţi citatele in document. apasati All. · Crearea listei bibliografice 1. carte. an apariţie. 2. apoi apăsând Mark All. apoi Word va căuta prin document şi va marca fiecare apariţie a acestui citat. puteţi marca citatele suplimentare selectând citatul original lung. apăsaţi Next Citation. procedaţi astfel: 1.3 Creearea bibliografiei Pentru a crea o bibliografie. intai trebuie sa specificam citatul lung utilizat in document (de exemplu: nume autor.8. 6. Pentru a marca toate citatele lungi şi scurte care se potrivesc cu cele listate în cutia Mark Citation. Pentru a găsi următorul citat in document. le organizează în categorii. apăsaţi Mark. paginilor utilizate). întâi trebuie marcate citatele în document. Apasaţi ALT+SHIFT+I. introduce numărul paginii unde apar şi afişează bibliografia. Pentru a include toate categoriile. pozitionati cursorul in zona indexului sau cuprinsului şi apasati F9. Poziţionaţi cursorul în punctul în care trebuie să apară lista bibliografică. Pentru a marca un singur citat. In cutia Category alegeti categoria in care se incadreaza citatul 4. 3. 4. Din meniul Insert alegeţi Referene . apăsaţi Mark All. · Marcarea citatelor Atunci cand marcam citatele. In cutia Category alegeti categoria de note care trebuie incluse în lista bibliografică. 3.

4 Crearea unui cuprins al desenelor In cazul in care documentul conţine multe desene. · Butonul Change schimba cuvantul cu unul din cele propuse in lista iar Change All provoaca schimbarea tuturor aparitiilor acelui cuvant. Apasati butonul Spelling de pe bara standard. 3.l corectam.8. 2. Pentru a-l crea. figură. Pozitionaţi cursorul în punctul unde doriţi să inseraţi lista figurilor. le adaugă numarul paginii pe care apar şi apoi listează cuprinsul. figurile trebuie intâi etichetate folosind comanda Caption din meniul Insert. le sortează după număr. 2. Activati check-box. Se poate intampla ca limba curenta de corectat sa fie alta decat cea in care a fost documentul. alegeti tipul de eticheta ce doriti sa apara in cuprins (ecuaţie. Din meniul Tools alegeti Options apoi sectiunea Spelling & Grammar. Verificarea de erori la finalul scrierii documentului 1. Apasati Ok. Cand Word gaseste o posibila eroare afiseaza fereastra de dialog Spelling and Grammar cu ajutorul careia puteti modifica greseala. · Butonul Add adage cuvantul la dictionarul din care se face corectarea. 38 . In zona Caption label. Word cauta etichetele.urile Check grammar with spelling and Show readability statistics 3. grafice sau ecuaţii. 4. Etichetaţi figurile din document folosind comanda Caption din meniul Insert. in cazul in care cuvantul e corect dar calculatorul nu. La crearea unei liste a figurilor. 5. Din meniul Tools alegeti Options apoi sectiunea Spelling & Grammar. din meniul Tools se alege comanda Language – Set Language . 2. · Apasarea butonului Ignore provoaca ignorarea cuvantului presupus gresit si trecerea la urmatorul doar la acea parcurgere a documentului · Apasarea butonului Ignore All provoaca ignorarea cuvantului la toate parcurgerile ulterioare ale documentului.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. 2. tabel). Pentru a alege limba corecta. Din meniul Insert alegeti Index and Tables şi apoi sectiunea Table of Figures . Verificarea automata pe masura scrierii 1. Activam check-box-urile Check spelling as you type si Check grammar as you type . Pentru a crea un cuprins al figurilor: 1. poate fi util un cuprins al acestora.l cunoaste (nu e cuprins in dictionar). 4.9 Spell Checker Pentru a corecta un document mai intai trebuie sa alegem limba in care sa. Din fereastra aparuta se defileaza pana la gasirea limbii dorite apoi se selecteaza si se apasa butonul Default… Apasarea acestui buton determină setarea limbii selectate ca limbă implicită.

faceţi clic-dreapta pe cuvântul subliniat cu linie ondulată iar din meniul deschis selectati corecţia dorită. si numim document-destinatie documentul Word in care introducem obiectul creat in documentul sursa. 4.10 Obiecte legate sau împăturite Intr-un document Word se poate introduce un obiect care nu a fost creat in Word. decuplati optiunea Float over text. iar linii verzi ondulate indică posibilele greşeli gramaticale. Pentru a crea un obiect legat.INFORMATICĂ APLICATĂ 3. faceti dublu-clic pe iconita Spelling and Grammar Status din bara de stare. Pentru a-l modifica se face dublu clic pe obiect si se deschide programul in care a fost creat. In cutia File name introduceti numele fisierului-sursa de unde doriti sa creati obiectul legat sau impaturit. unde se poate modifica. Puteti ascunde temporar aceste linii ondulate din sectiunea Spelling and Grammar selectati check-box-urile Hide spelling errors in this document si Hide grammatical errors in this document. Pentru a gasi rapid urmatoarea greseala. Daca se modifica obiectul cu ajutorul programului in care a fost creat. acesta devine parte integranta din documentul destinatie in care a fost introdus si nu reflecta aici eventualele schimbari produse in documentul sursa. 4.l selecta dintr-o lista. Pozitionati cursorul in documentul destinatie in locul unde doriti sa apara obiectul legat sau impaturit.urile Hide spelling errors in this docume nt si Hide grammatical errors in this docume nt. Dezactivati check-box. Pentru a impiedica obiectul sa fie afisat ca un desen ce poate fi pozitionat inaintea sau in spatele altor obiecte. 2. Din meniul Insert alegeti Object si sectiunea Create from File . Exista doua moduri in care obiectul poate fi adus in documentul sursa: ca obiect legat (linked) sau impaturit (embedded). Un obiect este impaturit daca nu se selecteaza aceasta optiune 5. Crearea unui obiect legat sau impaturit din un fisier existent. In cazul unui obiect impaturit. 6. sau apasati butonul Browse pentru a. 1. Pentru a corecta o greşeală. 39 . Un obiect legat mentine o legatura intre documentul sursa si documentul destinatie. Apasati OK. 3.l introducem si care a fost creat de regula in alt program decat Word. Pentru a afisa obiectul ca un icon selectati optiunea Display as icon. Numim document-sursa documentul in care a fost creat obiectul ce dorim sa. 2. ele este automat “adus la zi” si in documentul Word in care a fost introdus. selectati check-box-ul Link to file . Liniile roşii ondulate sunt utilizate pentru a indica posibilele greşeli ortografice. 5. Diferenta principala intre obiecte legate respectiv impaturite este in privinta locului unde este stocata informatia si cum este adusa la zi obiectul dupa ce a fost inserat in documentul destinatie.

de unde se pot selecta comenzi.1 Registrul de calcul tabelar Registrul de calcul tabelar ( Workbook) este principalul document folosit în Excel pentru stocarea şi prelucrarea datelor. În configuraţia prestabilită. Un registru este format din foi de calcul individuale. 40 . În mod obişnuit foile dintr-un registru de calcul conţin informaţii legate între ele. Fereastra Excel are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows: 1. o bară de meniuri . o bară de stare – care indică starea activităţii curente. Sheet3). fiecare registru de calcul creat conţine 3 foi de calcul (Sheet1. la un buget. Atunci când se lansează în execuţie programul Excel. fiecare din acestea putând conţine date.INFORMATICĂ APLICATĂ CAPITOLUL III UTILIZAREA MEDIULUI DE LUCRU MICROSOFT EXCEL 3. pe ecran apare o fereastră care conţine un registru de calcul nou. dar ulterior se pot adăuga mai multe foi (până la 255). fiecare foaie poate conţine bugetul pentru un anumit departament din cadrul companiei. 3. Foile de calcul pot conţine diverse tipuri de informaţii. De exemplu. Sheet2. 2. bare de instrumente – care conţin butoane şi liste derulante prin care se obţine acces la comenzile utilizate rapid.

altfel există posibilitatea ca următoarele comenzi să nu poată fi aplicate. O foaie de calcul conţine 256 coloane şi 65536 de linii. . Pentru a introduce date în altă celulă. foaia de calcul curentă este Sheet1. 41 . Într-o foaie de calcul informaţiile sunt prezentate în cadrul unei interfeţe grafice formate din linii şi coloane. Liniile sunt numerotate de la 1 la 65536 în partea stângă a ferestrei documentului. Celula este unitatea fundamentală pentru stocarea datelor. valori logice. etichete. Coloanele au etichetele dispuse în partea superioară a ferestrei documentului şi sunt notate cu litere (A. De exemplu pentru a trece pe foaia Sheet 2 se face clic pe deasupra numelui ei. În caseta de dialog Options se selectează butonul View şi se marchează caseta Sheet Tools ). note. La intersecţia dintre o coloană şi o linie se găseşte o celulă. Într-o celulă se pot introduce mai multe tipuri de informaţii: • Texte . Z). La un registru nou.. Se poate trece la o altă foaie făcând clic pe numele ei. Celula activă este celula care este marcată. B7). După introducerea datelor se iese din celulă cu <Enter>.INFORMATICĂ APLICATĂ În partea de jos a registrului există o bară de derulare a foilor de calcul. • Formule – formule de calcul cu ajutorul cărora este calculată o nouă valoare în funcţie de informaţiile din alte celule. iar liniile sunt numerotate cu cifre. AB până la IV). • Valori – numere. mai întâi se activează celula respectivă. B. Ea poate fi referită folosind litera coloanei şi cifra liniei la intersecţia cărora se află (de exemplu A5.capete de tabel. apoi combinaţii de două litere (AA.. texte explicative. În această bară sunt afişate numele foilor de calcul. Coloanele au ataşate litere. Informaţiile tastate apar în celula activă. date calendaristice şi ore.. Dacă această bară nu apare. din meniul Tools se selectează comanda Options .

Toolbars.INFORMATICĂ APLICATĂ Utilizarea barelor de instrume nte În Excel există mai multe bare de instrumente. Componenţa unei bare de instrumente se poate modifica. Se selectează din lista Categories comanda asociată butonului 4. În această listă apar toate titlurile de meniuri verticale. Există mai multe bare de instrumente predefinite care pot fi afişate selectând din meniul Vie w comanda Toolbars. barele de instrumente pot fi afişate sau ascunse. Se aplică comanda Vie w. se trage mouse-ul în poziţia în care trebuie inserat butonul. Este bine să fie vizualizate doar barele care conţin comenzi ce trebuie folosite. Această secţiune conţine: . Commands şi Options .lista Categories . Customize 2. Paşii care trebuiesc efectuaţi pentru afişarea/ascunderea barelor de instrumente sunt: 1. Se aplică comanda Vie w. Toolbars . Vor fi afişate numai barele de instrumente care sunt marcate. La selectarea unui meniu din lista Categories . 2. Se selectează butonul Toolbars . Aceste modificări se pot face în secţiunea Commands a casetei Customize . . Marcarea/demarcarea se face aplicând un clic în dreptul casetei din dreptul numelui barei. Customize . Afişarea/ascunderea barelor de instrume nte: pentru a avea acces la alte comenzi sau pentru a mări spaţiul de lucru. prin selectarea butonului Commands 3. Se activează secţiunea Commands . Există situaţii în care la o bară de instrumente trebuie adăugat un buton nou sau trebuie şters un buton. în lista Commands apar toate comenzile care pot fi aplicate din meniul respectiv. Aceste secţiuni sunt activate la apăsarea butoanelor corespunzătoare din partea superioară a ferestrei. Pe ecran este afişată caseta de dialog Customize care este alcătuită din trei secţiuni: Toolbars . Se aplică un clic pe butonul Close . Se eliberează butonul mouse-ului şi se selectează butonul Close Pentru a şterge un buton de pe o bară de instrumente: 42 .lista Commands . În lista Toolbars sunt afişate numele tuturor barelor de instrumente din Excel. Pentru a adăuga un buton nou pe o bară de instrumente: 1. 5. Ţinând butonul stânga al mouse-ului apăsat.

se trage de mouse în interiorul casetei Customize 5. fie activănd o altă celulă (cu mouse-ul. urmat de un spaţiu şi fracţia respectivă.ului apăsat. Ţinând butonul stâng al mouse. dacă nu este liberă. Selectarea celulelor cu mouse-ul: pentru a selecta un domeniu de celule alăturate. Se activează secţiunea Commands . Într-o celulă numerele sunt aliniate la dreapta. cu săgeţi. Se aplică un clic pe butonul care trebuie şters dintr-o bară de instrumente 4. se trage de mouse spre colţul din dreapta-jos al domeniului. numită bară de formule . Într-o celulă se pot introduce cel mult 255 caractere. Se aplică comanda Vie w. Dacă trebuie introdusă numai partea fracţionară. Excel poate interpreta datele introduse ca fiind în format dată.invers. în acest mod coloana va avea dimensiunea textului de lungime maximă din coloană. Se trage de acest cursor şi se eliberează butonul mouse-ului când se ajunge la dimensiunea dorită. Se aplică un clic pe celula din colţul din stânga-sus al domeniului. Se eliberează butonul mouse-ului şi se selectează butonul Close Introduce rea şi editarea datelor Pe măsură ce datele sunt introduse de la tastatură. se vor efectua următorii paşi: 1. Introducerea datelor se termină fie apăsând tasta <Enter>. 43 . Pentru introducerea unei fracţii. 2. partea în exces va fi afişată în celula adiacentă dreaptă. Dacă bara de formule nu este afişată. va fi afişat doar textul care încape în celula activă. Se eliberează butonul mouse-ului.ului apăsat.). O altă metodă este aplicarea unui dublu clic când apare acest cursor. numere şi simboluri. Pentru a putea afişa textul în întregime trebuie mărită dimensiunea coloanei active. trebuie scris numărul întreg. Pentru a selecta un rând întreg sau o coloană de celule se aplică un clic pe eticheta de rand sau de coloană. ele apar în celula activă. Pentru a introduce text într-o celulă se selectează celula. Pentru a selecta celule care nu sunt alăturate se ţine apăsată tasta Ctrl în timp ce se aplică un clic de mouse pe celulele individuale. Astfel. Excepţie face prima celulă selectată. se scrie zero. Customize 2. Celulele selectate apar în video. se scrie textul şi apoi se validează prin apăsarea tastei <Enter>. cu <Tab> etc. Introduce rea textelor: datele de tip text includ caractere alfabetice. dar şi într-o zonă de deasupra foii de calcul. Ţinând butonul stâng al mouse. Dacă textul este prea lung şi nu încape în celula activă. Textul introdus este aliniat în celulă la stânga. prin selectarea butonului Commands 3. din meniul Vie w se selectează comanda Formula Bar. Pentru a modifica dimensiunea unei coloane se poziţionează cursorul mouse-ului pe marginea din dreapta a etichetei coloanei.INFORMATICĂ APLICATĂ 1. 3. dacă aceasta este liberă. spaţiu şi fracţia. Toolbars .

se vor efectua următorii paşi: 1. Se selectează prima celulă din zona unde se va plasa copia. Se poziţionează cursorul mouse-ului pe conturul celulei. Pentru a realiza operaţia de mutare. 2. Formatarea foilor de calcul Aspectul informaţiilor din celulele unei foi de calcul poate fi modificat prin utilizarea comenzii Format. se poate utiliza şi o altă metodă. 4. mai rapidă: 1. datele originale rămân la locul lor. Se selectează celula sau domeniul de celule care trebuie mutate. este următoarea: 1. 2. Copy. 2. mai rapidă. Pentru a copia date în celule alăturate. Opţiunile posibile sunt: Number – pentru modificarea formatului numerelor 44 . Se selectează celula care trebuie mutată. 3. O altă metodă. Cut. Se selectează prima celulă din zona unde se va plasa copia. Când cursorul mouse-ului ia forma unei cruci subţiri. Se aplică comanda Edit. Cells . Se aplică comanda Edit. 3. Mutarea datelor: prin mutare datele sunt luate din poziţia iniţială şi sunt plasate în noua locaţie.INFORMATICĂ APLICATĂ Copierea datelor: prin copiere. se apasă butonul stâng al mouseului şi se trage de mouse peste celulele în care se vor copia datele. Se selectează celula care trebuie copiată. Pentru a realiza operaţia de copiere. Paste . se vor efectua următorii paşi: 1. Când cursorul mouse-ului ia forma unei săgeţi. copia lor fiind plasată în locul indicat de utilizator. 4. 3. Se aplică comanda Edit. 2. La lansarea acestei comenzi pe ecran apare caseta de dialog Format Cells Conţinutul casetei variază în funcţie de butonul selectat în partea superioară a ferestrei. Se poziţionează cursorul mouse-ului în colţul din dreapta-jos al celulei. Se aplică comanda Edit. 3. Paste . Se selectează celula sau domeniul de celule care trebuie copiate. se apasă butonul stâng al mouse-ului şi se trage de mouse în noua poziţie a datelor.

Left – aliniere la stânga în celulă Center – centrare în celulă. 3. acestea sunt aliniate în mod automat: textul este aliniat la stânga. se efectuează paşii următori: 1. Se aplică comanda Format. Atât textul cât şi numerele sunt plasate iniţial la baza celulelor. Cells .un domeniu de celule. La introducerea datelor într-o foaie de calcul din Excel. Se aplică un clic pe butonul Number. Se selectează celula sau domeniul de celule care conţine datele care trebuie aliniate 2. 45 . De exemplu se poate stabili numărul de zecimale cu care va fi afişat numărul. Din lista Category. Opţiunile cele mai folosite sunt: General – modul de aliniere implicit. Modul de aliniere a informaţiilor se poate modifica din secţiunea Alignment a casetei de dialog Format Cell. În partea dreaptă a casetei se efectuează modificările dorite pe formatul selectat. Center Across Selection – centrare într. Se aplică un clic pe butonul Alignment.INFORMATICĂ APLICATĂ Alignme nt – pentru modificarea tipului de aliniere din celulă Font – pentru modificarea fonturilor Borders – pentru adăugarea de chenare în jurul celulelor Patte rns – pentru stabilirea culorii de fond în celulă Protection – pentru protejarea informaţiilor din celulă După ce se stabileşte formatul numeric adecvat. Se aplică comanda Format. Pentru a schimba modul de aliniere a informaţiilor. Pe ecran vor apărea opţiunile pentru aliniere Ele mentele acestei casete sunt: · Secţiunea Text alignment care conţine: 1. Right – aliniere la dreapta în celulă.în care se specifică modul de aliniere pe orizontală. Pe ecran va apărea caseta de dialog Format Cells. Cells . În Excel se poate modifica alinierea datelor din celule atât pe verticală cât şi pe orizontală. 5. caseta Horizontal . se selectează formatul numerelor care va fi folosit. Se selectează celula sau domeniul de celule ce conţine valorile care trebuie formatate. 4. Pe ecran va fi afişată caseta de dialog Format Cells 3. trebuie efectuaţi următorii paşi: 1. 2. iar numerele la dreapta.

Elementele din această secţiune sunt: 1. Cells . Cu aceată opţiune se unesc mai multe celule. 2. În cazul în care a fost selectat un domeniu de celule. Shrink to Fit. fără a modifica lăţimea celulei. Wrap Text. lista Line . Excel oferă facilitatea de a adăuga chenare celulelor selectate sau unui întreg domeniu de celule. 2. Adaugarea de chenare la cellule În mod normal liniile de reţea din jurul celulelor nu sunt tipărite.textul se aliniază faţă de marginea de jos a celulei. Dacă în jurul unei celule sau a unui domeniu există un chenar. Chenarul poate apărea pe cele patru laturi ale celulei sau numai pe laturile specificate. · Secţiunea Text control. Center .în care se specifică modul de aliniere pe verticală în celulă. 2. În această zonă există trei butoane: · None . textul dintr-o celulă poate fi afişat pe mai multe rânduri. zona Presets. Cu opţiunea Wrap Text. Aceată opţiune adaptează fontul textului la lăţimea celulei curente. acesta este anulat cu opţiunea None . În mod normal Excel afişează textul dintr-o celulă pe un singur rând. Se aplică comanda Format. 3. lista Color. Din această listă se selectează tipul liniilor cu care va fi trasat chenarul. Pentru a adăuga chenare la o celulă sau unui domeniu de celule. 3. Bottom – textul este centrat pe vericală.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. · Outline . liniile de reţea vor fi trasate doar în jurul zonei selectate. caseta Vertical . În această secţiune se specifică unghiul sub care va fi afişat textul în celulă. Din această listă se selectează culoarea liniilor cu care va fi trasat chenarul. Pe ecran va apărea caseta de dialog Format Cells din care se selectează butonul Borders. Dacă se modifică lăţimea celulei. trebuie efectuaţi următorii paşi : 1. Nu sunt trasate liniile din interiorul domeniului. Merge Cells. mărimea fontului creşte sau se micşorează în mod corespunzător. · Secţiunea Orientation. 46 . Opţiunile cele mai folosite sunt: Top – textul se aliniază faţă de marginea de sus a celulei. Se selectează celula (celulele) în jurul căreia (cărora) se va trasa chenarul. Această secţiune conţine trei opţiuni: 1.

unde doriţi să efectuaţi copierea. Selectaţi celula sau domeniul de celule pe care doriţi să. Executaţi un clic . Parcurgeţi următorii paşi: 1. Mutarea înregistrărilor De nenumărate ori suntem nevoiţi să reorganizăm registrele de lucru.l copiaţi. 4. Alegeţi comanda Copy din meniul Edit. Dacă aţi efectuat o greşeală. unde doriţi să efectuaţi copierea. A muta 47 . Dacă butonul este apăsat linia va fi trasată. Programul va muta conţinutul memorat în memoria temporală în celule respective. În cazul în care dorim să folosim meniurile contextuale. programul Excel pune la dispoziţie comanda Undo (Anulează) care permite să reveniţi la situaţia anterioară copierii. Alegeţi comanda Paste din meniul Edit. Nu este neapărată nevoie să selectaţi tot domeniul unde doriţi să lipiţi conţinutul. Copierea înregistrărilor Putem copia o înregistrare sau un grup de înregistrări în cadrul aceleiaşi foi de calcul sau în foi diferite. 4. procedaţi astfel: 1. La sfârşitul selecţiei se aplică un clic pe butonul OK sau se apasă tasta Ente r. 4. după care se foloseşte butonul corespunzător din zona Border. Selectaţi celula. Selectaţi celula sau domeniul de celule pe care doriţi să. zona Border.dreapta pentru a afişa meniul contextual şi selectaţi comanda Paste . foile din ele sau datele conţinute în acestea.dreapta pentru a afişa meniul contextual şi selectaţi comanda Copy. Selectaţi celula.· INFORMATICĂ APLICATĂ Inside .l copiaţi. 2. 2. Operaţia cea mai frecventă este mutarea datelor dintr-o celulă în alta. dacă nu este apăsat linia nu va fi trasată. În această zonă există mai multe butoane. Acest buton este activ doar dacă este selectat un domeniu de celule. Efectul obţinut este trasarea liniilor de reţea în interiorul zonei selectate. Operaţiile de copiere implică folosirea a două butoane: Copy (Copiază) şi Paste (Lipeşte). Pentru a modificarea culorii sau a tipului de linie se selectează din listele Style şi Color aceste atribute. 3. Executaţi un clic . Simbolul fiecărui buton sugerează linia din chenar asupra căreia se vor efectua modificări. cu ajutorul cărora se poate modifica aspectul chenarului. Putem executa clic pe aceste butoane din bara cu instrumente Standard sau să alegem comenzile echivalente din meniul Edit. Programul va muta conţinutul memorat în memoria temporală în celule respective. 3. Programul Excel va memora conţinutul selecta în memoria temporară ( Clipboard). ci doar o celulă de bază.

2. Domeniul sursă va fi înconjurat cu un chenar punctat. Selectaţi celula /domeniul sursă. Executaţi comanda Paste . Combinarea dome niului sursă cu dome niul destinaţie O altă facilitate oferită de Excel este posibilitatea de a combina conţinutul domeniului sursă cu conţinutul domeniului destinaţie. Această manevră o numim inserare. 4. din meniul edit sau din meniul contextual. acestea vor fi înlocuite cu datele sursă. 1. În acest fel. celule sursă vor fi şterse. 3. Selectaţi domeniul destinaţie. 3. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe chenarul selecţiei. prin folosirea comenzii Paste Special. Copiaţi domeniul sursă cu comanda Copy. Selectaţi celula din colţul stânga sus al domeniului destinaţie sau întregul domeniu destinaţie. iar conţinutul va fi transferat în Clipboard. Selectaţi domeniul sursă. La sfârşitul mutării datelor. în acelaşi fişier sau într-altul. Pentru inserarea conţinutului unei selecţii prin antrenare şi depunere: 1. Selectaţi celula /domeniul sursă. din meniul Edit sau butonul cu acelaşi nume din bara de unelte Standard. Antrenaţi selecţia până la noua poziţie. din meniul Edit sau din meniul contextual. 2. Pentru mutarea conţinutului celulelor cu comenzile Cut şi Paste . în timp ce prima metodă este aplicabilă în cazul deplasării pe distanţe mici în acelaşi document. Apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta SHIFT. 3. putem introduce conţinutul unei selecţii între celulele deja existente. 2. Poziţionaţi indicatorul mouse-lui pe chenarul selecţiei. Trageţi (antrenaţi) chenarul până la noua poziţie. 3. Excutaţi comanda Cut. 4. Pentru combinarea domeniului sursă cu domeniul destinaţie: 1.INFORMATICĂ APLICATĂ datele dintr-o celulă sau domeniu de celule înseamnă a le plasa într-o altă poziţie. O metodă de mutare a înregistrărilor este următoarea: 1. Această ultimă procedură este recomandabilă dacă mutarea se face la mare distanţa. În caz special de mutare prin antrenare este acela în care dorim să plasăm datele între alte date existente. în altă foaie din alt registru. 2. 5. Dacă celulele destinaţie conţin date. Selectaţi celula/celulele pe care dorim să le mutăm. 48 . Eliberaţi butonul mouse-ului şi apoi tasta.

Spre deosebire de comanda Clear. de linii sau de celule solicitat. rândurile şi coloanele care nu mai sunt necesare în structura foii de lucru. Acestea vor introduce. precizăm următoarele: în ce direcţie dorim să fie deplasate celulele care înconjoară domeniul (dreapta . Executaţi comanda Paste Special.ce elemente din domeniul sursă vor fi implicate în operaţie (în caseta de grup Paste ).să se efectueze combinarea domeniului sursă cu domeniul destinaţie prin transpunerea rândurilor şi coloanelor (în caseta de control Transpose ). cele vechi sunt deplasate pentru a le face loc. din meniul Insert. din meniul Edit.INFORMATICĂ APLICATĂ 4. la execuţia comenzii Delete celulele care înconjoară domeniul eliminat sunt deplasate şi ocupă locul rămas vacant. din meniul Insert. Executaţi comanda Rows sau Columns . în jos . Elementele introduse nu vor avea nici un conţinut (elemente vide). 3. 2.Shift Cells Down). Pentru eliminarea unui domeniu de celule: 49 . ! . 2.dacă dorim să se omită celulele goale din domeniul sursă (în caseta de control Skip Blanks ). Inserarea unor celule. numărul de coloane.Shift Cells Right. rânduri sau coloane. Pentru inserarea unor rânduri sau coloane. În momentul în care vom insera elementele noi. În caseta pentru dialog Paste Special putem să precizăm: .! . în poziţia indicată de dumneavoastră din cadrul foii de lucru. Selectaţi numărul de coloane /rânduri pe care doriţi să le inseraţi sau ţinând apăsată tasta CTRL selectaţi numărul necesar prin acţionarea antetului coloanei sau rândului respectiv. vom folosi comenzile din meniul Insert. Acţionaţi butonul OK. procedaţi astfel: 1. rânduri sau coloane Comanda Delete din meniul Edit ne permite să eliminăm celulele dorite. Acţionăm butonul OK.în ce fel se va face combinarea cu conţinutul domeniului destinaţie (în caseta de grup Ope ration). În caseta de dialog Insert. 5. rânduri sau coloane Dacă este necesară reorganizarea foii de lucru prin adăugarea unor celule. care şterge doar conţinutul acestora. Executăm comanda Cells . ! Dacă dorim să inserăm un rând sau o coloană întreagă (butoanele de opţiune Entire Row sau Entire Column). Selectăm domeniul în care dorim să fie introduse celulele noi. Eliminarea unor celule. Pentru inserarea unei celule: 1. .

introducem: datele căutate (în caseta Find What). din meniul Edit. Acţionăm butonul OK 50 . pentru a înlocui doar prima apariţie a valorii căutate sau butonul Replace All. selectăm opţiunile dorite în vederea realizării căutării. ! Metoda de căutare: pe rânduri sau coloane. care va deschide fereastra de dialog Find. Valorile de acest tip pot fi căutate şi eventual înlocuite cu altele. În caseta de dialog Go To Special. În cazul când doriţi doar să căutăm o anumită valoare. Acţionaţi butonul OK. Selectaţi domeniul dorit. selectăm foile de interes sau executăm comanda Select All Sheets . Dacă dorim putem efectua căutarea în mai multe foi sau chiar în întregul registru de lucru. În afară de căutarea şi /sau înlocuirea valorilor. 2. Acţionăm butonul Replace . în sus (butonul de opţiune Shift Cells Up). datele care vor substitui vechiul conţinut (în caseta Replace With). din meniul Edit. Executaţi comanda Replace . 4. În caseta de dialog Replace . Excel permite să se caute şi să se selecteze celulele care au un anumit tip de conţinut: anumite valori. Pentru aceasta. din meniul Edit. pentru a înlocui toate apariţiile acesteia. În caseta de dialog Go To. ! dacă dorim să eliminăm un rând sau o coloană întreagă (butoanele de opţiune Entire Row şi Entire Column). 2. note sau care nu au nici un conţinut. Astfel de căutări ale valorilor se pot efectua în toate tipurile de foi Excel. 3. formule. selectaţi comanda Find din meniul Edit. În caseta de dialog Delete precizăm: în ce direcţie dorim să fie deplasate celulele care înconjoară domeniul: spre stânga (butonul de opţiune Shift Cells Left ). Executăm comanda Go To. 5. 4.INFORMATICĂ APLICATĂ 1. Executaţi comanda Delete . Pentru căutarea şi înlocuirea valorilor: 1. 3. din meniul contextual al etichetei foii. Căutarea (find) şi înlocuirea (replace) în foile de lucru În Excel este posibilă căutarea unor valori de tip numeric sau de tip text. Pentru căutarea şi selectarea celulelor cu un anumit conţinut: 1. 3. acţionăm butonul Special. 2. Selectaţi grupul de foi în care vom efectua operaţia. Selectăm grupul de foi în care vom face operţia.

care combină prin concatenare. Selectaţi respectivele coloane. putem să modificăm dimensiunile rândurilor şi a coloanelor. Operatorii sunt simbolurile care precizează operaţia/ acţiunea pe care Excel o va efectua asupra operanzilor. două sau mai multe valori de tip text într-o singură valoare de tip text. În caseta pentru dialog Row Height.ului a luat forma <-||->. trebuie plasat după o valoare) şi ^ (ridicare la putere). sau 1. / (împărţire). . Acţionăm butonul OK. 2. * (înmulţire). Pentru redime nsionarea automată: 1. 2. acestea nu mai pot fi afişate în spaţiul oferit de celule şi se afişează o serie de caractere #. Executaţi comanda Row. Efectuarea calculelor în Excel O formulă Excel este un enunţ. lăţimea coloanei în aşa fel încât ea să poată cuprinde valoarea cu cea mai mare lungime. Selectaţi rândurile / coloanele pe care dorim să le redimensionăm. 3. este acela în care după formatarea unor valori numerice. 51 . Pentru a modifica dimensiunea coloanelor: 1. Unii operatori acţionează asupra unui singur operand (operatori unari) alţii asupra a doi operanzi (operatori binari). din meniul Format. Practic. această modificare implică lăţimea coloanelor şi/ sau înălţimea rândurilor. respectiv lăţimea coloanei. care acţionează asupra valorilor numerice şi au ca rezultat tot valori numerice sunt: + (adunare). 2.INFORMATICĂ APLICATĂ Modificarea dimensiunii rândurilor şi coloanelor Pentru a da posibilitatea vizualizării complete a valorilor din foaia de lucru sau pentru a aduce formatul la o formă acceptabilă. Executaţi subcomanda AutoFit a comenzii Column. % (procent. 4. respectiv Column. Rezolvarea este simplă. Un caz tipic. Se poate observa animaţia la deplasarea marginii coloanei. în care avem nevoie să modificăm lăţimea unor coloane. antrenaţi linia de la dreapta acesteia. automat. respectiv Column Width introducem valoarea numerică pentru înălţimea rândului. În momentul în care indicatorul mouse. compus din operatori şi operanzi. Plasaţi indicatorul mouse-ului pe antetul de coloană şi anume pe linia de la dreapta antetului. · Operatorul pentru texte &. Programul Excel recunoaşte următoarele 4 categorii de operatori:! · Operatorii aritmetici . Aceasta va ajusta.(scădere). prin una din următoarele două metode: ! Acţionaţi dublu cu mouse-ul marginea din dreapta a antetului coloanei. din meniul Format.

. număr rând. nume şi funcţii predefinite sau definite de utilizator. relative... externe (care adresează date din alt registru) şi la distanţă (care adresează date din alte aplicaţii): · Referinţele absolute indică poziţia exactă a unei celule în foaia de lucru. Referinţele sunt asemănătoare cu adresele din memorie. Referinţele acceptate de Excel sunt de 6 tipuri: absolute. sunt următorii: = egal cu. care compară două valori de acelaşi tip şi au ca rezultat o valoare logică TRUE (adevărat) sau FALSE (fals). dar intotdeauna este introdus ca o formula ce incepe cu semnul egal (=).. <> diferit de..· INFORMATICĂ APLICATĂ Operatori relaţionali .. · Referinţe mixte sunt compuse din referinţe absolute pentru o componentă şi referinţe relative pentru cealaltă. Este recomandată când dorim să păstrăm distanţa faţă de celula referinţă. Pentru a construi o formula simpla: 1. Referinţele sunt construcţii care permit identificarea celulelor individuale sau în grup. spaţiu intersecţie (produce o referinţă la celulele comune celor două referinţe sau o valoare de eroare #NULL! Atunci când cele două referinţe nu au nimic în comun). rezultatul calcului se modifica instantaneu.. < mai mic decât. care combină două referinţe la celule într-o singură referinţă compusă. · Operatorii pentru referinţe la celule sau domenii de celule. statistic sau stiintific). Un calcul poate fi simplu (suma unei coloane de numere) sau complex (financiar... Excel afişează în aceste celule rezultatele evaluării formulelor. <= mai mic sau egal decât. mixte. >= mai mare sau egal ca. Dati click pe prima celula a carei adresa o doriti in formula 52 . 3D (care adresează date din alte foi de lucru ale aceluiaşi registru).. · Referinţele relative precizează felul în care poate fi găsită celula adresată plecând de la celula care conţine formula.. Se foloseşte notaţia: literă coloană. puteti introduce valorile sau selecta referintele de celule din orice loc al unui registru de lucru. în care referinţa coloanei este absolută şi cea a rândului este relativă. sunt următorii: domeniu (produce o referinţă la toate celulele dintre cele două referinţe . De exemplu: $B1 este o referinţă mixtă. Formulele sunt memorate în celulele foilor de lucru. > mai mare ca.. Daca se schimba numere din celule care asigura valorile pentru formula.inclusiv). Operanzii pe care Excel îi acceptă în formule pot fi valori constante. În timpul construirii unei formule .... Ele precizează locul unde va căuta Excel valorile pentru evaluarea formulelor.. Precizarea unei referinţe la o celulă a unei foi de lucru are la bază antetul rândului şi coloanei la intersecţia cărora se găseşte celula.. Notaţia folosită pentru a specifica o referinţă absolută include caracterul $ şi eticheta coloanei sau/şi a rândului (de exemplu $F$11 indică celula aflată la intersecţia coloanei F cu rândul 11). În celula destinata formulei scrieti semnul egal 2. referinţe la celule sau domenii de celule.

trebuie să respectaţi următoarele reguli: · · · Introduceţi formulele. *. etc. · În momentul confirmării. Dati click pe butonul AutoSum ( ) aflat pe bara de instrumente Standard 3. Dati click pe urmatoarea celula a carei adresa o doriti in formulă. apoi scrieti numele funcţiei şi deschideti o paranteză. ori in dreapta ultimei intrari din rand 2. Daca formula utilizeaza doar o portiune dintr. Nu este necesar sa scrieti paranteza de inchidere inainte de a apasa tasta Enter. 3. 2.) pentru construcţia referinţelor la celule şi domenii de celule. dati click pe marcajul de eroare (triunghiul verde). Formula apare în bara de formule pe măsură ce este introdusă de la tastatură. Apasati tasta Enter pentru a valida formula ce apare in celula Pentru a insera o funcţie într-o formulă: 1. -. Excel. în bara de formule sau direct în celulă. Începeţi întotdeauna formulele cu semnul egal (=) sau cel puţin cu caracterul (+). spaţiu ( ) şi virgulă (. În concluzie. Copierea formulelor in celule adiacente Pentru a copia o formula in celule adiacente: 53 . Din meniul Insert. 4. 3. aflat in coltul din stanga sus al celulei pentru a vedea optiunile Trace Errors( urmarirea erorilor) pentru formula. prin acţionarea tastei ENTER. /) 4. Pentru a construi o formula prin inserarea unei functii: 1. Scrieţi semnul egal în celula în care doriţi să apară rezultatul. Selectaţi cu mouse-ul coloana (sau linia) de numere care trebuie însumate. Scrieti un operator (+. Dati click pe OK cand aţi terminat. deoarece Excel o va face automat. In caseta de dialog Insert Functions selectati categoria şi apoi funcţia dorită şi faceţi click pe OK. 2. alegeti comanda Functions. 5.INFORMATICĂ APLICATĂ 3. Apasati tasta Enter pentru a incheia formula. Folosiţi operatorii două puncte (:). Pentru a ins uma o coloana sau un rand: 1.un domeniu.ul evaluează formula şi produce automat rezultatul sau modifică rezultatul anterior. introducerea este efectuată. Dati click in celula goala de sub ultima intrare in coloana. la fel ca şi datele primare. Dati click pe celula destinata formulei. atunci când introduceţi o formulă. Utilizati caseta de dialog Function Arguments pentru a va asista in completarea formulei.

Trageti reperul de manevrare de ce completare din coltul din dreapta jos al celulei peste celulele adiacente in care doriti sa copiati formula Funcţiile Excel utilizate în statistică: a.2.Media aritmetică. SUM . PERCENTILE – returnează a k-a percentilă u. KURT. j.Variaţia de selecţie g. 3. VAR . putem să le ascundem. CONFIDENCE – intervalul de confidenţă pentru media aritmetică m. în fila cu eticheta Protection. Astfel. c. LARGE – returnează al k-lea element mai mare r. HARMEAN – media armonică p.Mediana d. Selectaţi celula gazdă.Abaterea standard de selecţie i. MIN – minimul t.Abaterea standard a populaţiei h. VARP . MODE .Suma b. SMALL – returnează al K-lea element mai mic În cazul în care intenţionăm să prevenim modificarea anumitor formule importante. 2.boltirea sau kurtosis-ul q. STDEV . GEOMEAN. STDEVP . Executaţi comanda Cells .Modulul e. din meniul Format. MAX – maximul s. 54 .INFORMATICĂ APLICATĂ 1. Acţionaţi butonul OK. 2.Cvartila 1. STDEVP/AVERAGE . Dati click pe celula care contine formula. în aşa fel încât ele să nu fie afişate în bara pentru formule. SKEW – asimetria v.Coeficientul de variaţie QUARTILE. AVEDEV – media deviaţiei de la media aritmetică l. MEDIAN . selectaţi caseta de control Hidden. pentru ascunderea unei formule: 1.Variaţia populaţiei f. DEVSQ – suma de pătrate a deviaţiilor valorilor de la media aritmetică n. 4.3. În caseta pentru dialog Cells .4 k. AVERAGE .media geometrică o.

Dati click pe butonul Chart Wizard aflat pe bara de instrumente standard şi urmaţi cei patru paşi ai utilitarului de asistenta Chart. Dati click pe OK Optiunea Chart Type din meniul Chart ofera mai multe optiuni decat lista Chart Type aflata pe bara de instrumente Chart. Diagramele convertesc datele din rândurile şi coloanele foii de lucru într-un limbaj vizual. alegeti comanda Chart Type 3. Pentru a crea o diagrama folosind utilitarul de asistenta Chart: 1. Depistarea erorilor: atunci cand aplicaţia Excel sesizează o eroare într-un calcul. sa. Dacă doriti să găsiţi erorile din toată foaia de calcul. utilizati optiunea Trace Error. prin folosirea următorului procedeu: 1. activăm ascunderea lor efectivă.INFORMATICĂ APLICATĂ După ce am selectat. Utilitarul de asistenţă Chart vă ajuta in luarea unor decizii generale in timpul configurarii unei diagrame – de exemplu.i adaugati un titlu si sa determinati plasarea legendei si a etichetelor. Din meniul Chart. a adauga 3. selectaţi butonul de opţiune Contents şi eventual specificăm o parolă. Executaţi subcomanda Protect Sheet a comenzii Protection. sa alegeti tipul de diagrama. vi se ofera optiuni de reparare pentru prima eroare gasită. afişeaza un indicator de eroare în colţul din stânga sus al celulei care conţine calculul respectiv. Dati dublu-click pe suprafata diagramei 55 . Specificati daca diagrama este inglobata in foaia de lucru existenta sau este creata intr-o foaie separata 4. In caseta de dialog Chart Type selectati un tip de diagrama 4. 2. Pentru a depista erorile dintr-o foaie: in meniul Tools alegeti comanda Error Checking. In caseta de dialog Error Checking. în acest fel. toate celulele care urmează să fie ascunse. Crearea unei diagrame folosind utilitarul de asistenta Chart O diagramă este o reprezentare grafică a datelor dintr-o foaie de lucru. Dati click pe diagrama 2. Pentru a modifica suprafaţa diagramei: 1. din meniul Tools . pentru a selecta un tip de diagramă. Selectati datele din viitoarea diagrama 2. În caseta pentru dialog Protect Sheet. a confirma sursa datelor. Dati click pe butonul Finish Modificarea unei diagrame 1.

este posibil sa doriti s-o extindeti pentru a include mai multe date. Sortarea bazei de date Informatiile dintr-o baza de date pot fi sortate alfabetic si numeric. pentru a include mai multe coloane.INFORMATICĂ APLICATĂ 2. culoarea ei si orice efecte de umplere. alegeti comanda Sort 3. butoanele paletei Chart Type . cum ar fi utilizarea unui gradient. Alegeti comanda Source Data 3. Pentru aceasta selectăm. din meniul contextual comanda Chart Type . Dati click in orice celula din baza de date 2. din legende si titlul diagramei. Pentru a sorta o baza de date: 1. a unor texturi sau chiar a unei imagini 3. Din meniul Data. Pentru a adauga date la o diagrama: 1. Selectati diagrama şi daţi click dreapta pe ea 2. executând clic pe oricare dintre opţiunile prezente şi care vi se par interesante. In caseta de dialog Format Chart Area. vă oferă orice tip de grafic de care aveţi nevoie. alegeţi Chart Type din meniul contextual şi executaţi clic pe eticheta Custom Type 2. 4. observând efectul în caseta Sample din partea dreaptă a ferestrei. Dati click in tabul Font si introduceti valori noi pentru a modifica atributele fonturilor din etichetele axelor. ar trebui să vedeţi care sunt subtipurile afişate în pagina Custom Type a casetei de dialog Chart Type . Dati click pe OK Schimbarea tipului de grafic O dată efectuat un grafic. Uneori. Când aţi terminat de explorat. Dati click pe OK După ce o diagrama a fost creata. utilizand pana la trei campuri pentru sortare. Graficul fiind selectat. Înainte de a consuma timp cu ajustarea formatului unui tip de grafic existent. dati click pe tabul Patte rns si introduceti valori noi pentru a modifica elemente ca bordura ce inconjoara suprafata diagramei. alegeti un nume de camp din lista autoderulanta Sort By 56 . putem să alegem unul din celelalte tipuri de grafice existente. selectaţi opţiunea dorită şi executaţi butonul OK. s-ar putea să căutaţi un tip de grafic diferit. ceea ce va duce la apariţia ferestrei de dialog Chart indentică cu fereastra ca apărea la pasul 1/4 din Chart Wizard. pe care dorim să le menţinem. Adaugati mai multe randuri utilizand tabul Series sau extindeti domeniul de date. În majoritatea cazurilor. având activat graficul în cauză. Parcurgeţi următorii paşi: 1. Parcurgeţi lista. fără a mai parcurge toate etapele şi formatările efectuate. 3. In caseta de dialog Sort. utilizand tabul Data Range 4.

3. Filtrarea datelor Filtrarea datelor dintr-o listă Filtrarea datelor dintr-o listă este o operaţie prin care sunt afişate doar acele înregistrări din listă care corespund unor criterii specificate şi ascunderea celorlalte înregistrări care nu mai sunt afişate. să presupunem că avem de făcut o sortare pe 6 nivele în care coloana A este folosită ca primă cheie de sortare. C. de la vechi la nou sau de la A la Z. Sunt posibile următoarele opţiuni: All Permite afişarea tuturor înregistrărilor cu acest câmp. Se selectează o celulă din lista ce trebuie filtrată. ( Top 10) Permite selectarea unui subset de înregistrări pornind de sus sau de jos într-o listă. Auto Filter. Dati click pe optiunea Descending pentru a sorta de la mare la mic. B ca a doua. Se sortează mai întâi coloanele de nivel inferior: D. sau de la Z la A 6. Din meniul Data se aplică comenziile Filter. De exemplu. Pentru a filtra o listă cu comanda Auto Filte r se execută următorii paşi: 1. E a doua. Se poate specifica fie numărul de elemente. Se selectează criteriul pentru coloana respectivă. C ca a treia. D ca a patra.F. O a doua sortare fectuează operaţia după coloanele de nivel superior A. Se poate face o resortare după câmpuri suplimentare oricât de des este necesar. Coloana A va fi prima cheie de sortare. În Excel există două metode de filtrare: comanda Auto Filter pentru a efectua o filtrare rapidă a datelor din listă =i comanda Advenced Filter pentru a filtra pe baza unor criterii suplimentare. sortarea se poate face după oricâte câmpuri. Pentru a sorta in continuare datele utilizand intrarile din al doilea si al treilea camp. fără a pierde rezultatul ordonării sortărilor precedente. F a treia. Se aplică un clic pe săgeata de derulare din coloana în care se va introduce criteriul. Deşi Excel permite specificarea doar a trei chei de sortare se pot sorta toate cele şase coloane. B. fie procentul de elemente ce vor fi filtrate. alegeti alte campuri din cele doua liste autoderulante Then By 5. E . 2. E ca a cincea şi F a şasea cheie. 57 .INFORMATICĂ APLICATĂ 4. Pentru fiecare lista autoderulanta Sort By. de la nou la vechi. B a doua şi C a treia. dati click pe optiunea Ascending pentru a sorta de la mic la mare. Excel va insera săgeţi de derulare în dreptul fiecărei celule din capul de tabel. Coloana D va fi prima cheie de sortare. Regula de sortare după mai mult de trei chei este de a sorta întâi după nivelurile inferioare mergând în sus către nivelul superior. La selectarea acestei opţiuni apare caseta de dialog Top 10 Autofilte r. Dati click pe OK pentru a vedea datele sortate Sortarea după mai mult de trei câmpuri Cu toate că în caseta de dialog Sort se pot specifica doar trei nivele de sortare.

La selectarea acestei opţiuni apare caseta de dialog Custom AutoFilte r Pentru a introduce criterii comparative se selectează un operator din prima listă derulantă. 58 . date dintr. Non Blanks afişează toate înregistrările care nu conţin spaţii în acest câmp (înregistrări ce conţin date).o sursã externã cum ar fi Microsoft Acces. Custom Permite crearea unor criterii definite cu condiţii şi/sau. filtrarea. în funcţie de direcţia în care se va face filtrarea de sus ( Top) sau de jos (Bottom). Dacă există un al doilea criteriu se selectează una din opţiunile AND (şi) sau OR (sau) şi se introduce în mod similar al doilea criteriu. apoi se introduce o valoare în caseta alăturată. Blanks Afişează toate înregistrările cu spaţii în acest câmp.2 Tabele Pivot Tabelul pivot este folosit pentru rearanjarea. rezumarea şi analizarea interactivă a datelor din liste şi tabele. şi anume: date dintr-o singurã bazã de date Excel. 3. Etape de creare ale unui tabel pivot În prima etapã se indicã tipul de date de care se dispune. El este foarte util atunci când aveţi un volum mare de date pe care este greu să le sintetizaţi. În plus apare o listă cu toate valorile distincte din coloana curentă. sau un tabel pivot ori o diagrama pivot deja existenta. În a doua listă derulantă se introduce sau se selectează un număr care indică câte înregistrări (dacă în a treia listă derulantă este selectată opţiunea Ite ms ) sau ce procent din numărul total de înregistrări (dacă în a treia listă derulantă este selectată opţiunea Percent) vor rezulta din filtrare. date care urmeazã a fi adunate la un loc din mai multe foi de lucru sau alte surse.INFORMATICĂ APLICATĂ Din prima listă derulantă se selectează Top /Bottom.

59 . 2. Pentru a trece mai departe apăsăm butonul NEXT (URMĂTORUL) din partea de jos a ferestrei. din meniul DATA se alege comanda Pivot Table and PivotChart Report se va deschide o fereastră de dialog ce va permite selectarea opţiunii: listă sau bază de date Microsoft Excel şi tipul de raport creat: PivotTabel 3. sau dacã domeniul selectat este incorect. se va obţine o altă fereastră de dialog. Tabelul folosit. se specificã dacã se doreşte crearea unui tabel pivot sau a unei diagrame pivot (PivotChart) cu un tabel pivot. Ultimul pas către rezultatul final presupune. În această etapă se efectuează următoarele operaţii: 1. acesta va fi completat automat în fereastra de dialog următoare. în principal. Fiind de ja poziţionaţi în tabelul pe care îl folosim la realizarea tabelei Pivot.INFORMATICĂ APLICATĂ De asemenea. se selecteazã domeniul corect înainte de a efectua clic pe butonul Next. stabilirea locului unde va fi amplasat rezultatul. pentru a trece mai departe apăsăm butonul NEXT (URMĂTORUL) În cea de-a doua etapã se verificã domeniul bazei de date. Dacã nu este selectat nici un domeniu. Se vor folosi barele de derulare pentru a verifica dacã este selectatã intreaga bazã de date (inclusiv numele câmpurilor). În jurul domeniului de celule sugerat va apãrea o linie clipitoare. se selectează datele din listă. precum şi cum se doreşte să arate tabelul rezultat.

În partea dreaptã a casetei de dialog se aflã un grup de butoane de câmp. Această fereastră este utilizată pentru a răspunde cerinţelor din enunţ. Se confirmă cu OK. dupã care se executã clic pe butonul Finish şi Microsoft Excel va genera tabelul pivot. etichetele de coloanã (Column). Se obţine următoarea interfaţă. Adresa celulei de început.una dintre cele patru secţiuni ale zonei de proiectare. Se va proiecta structura tabelului pivot prin tragerea butoanelor de câmp. liniilor şi valorilor din tabelul rezultat. 60 2 . Apoi se introduce în caseta de text (care devine activã) o adresã de celulã pentru colţul din stânga – sus al tebelului pivot. Acţionarea butonului Layout ne oferă posibilitatea stabilirii coloanelor. Dacã se doreşte amplasarea tabelului pivot într. deci se defineşte structura tabelului pivot. 4 3 Destinaţia prestabilit ã este o foaie de lucru nouã. folosind tehnica Drag and Drop.o foaie de lucru existentã se efectueazã clic pe butonul Existing Worksheet (foaie de lucru existentã). etichetele de linie (Row) şi datele (Data). Un tabel pivot conţine patru regiuni: numãrul de pagina (Page). Fiecare regiune are o zonã corespunzãtoare în caseta de dialog. câte unul pentru fiecare nume de câmp din baza de date. Foaia de calcul curentă.INFORMATICĂ APLICATĂ Rezultatul este plasat într-un nou sheet pe care-l crează 1 automat. într.

· Zona datelor .conţine câmpurile pentru care se calculează. · Zona rândurilor – conţine câmpuri ale căror articole vor deveni etichete pentru rânduri. Dacă doriţi să răspundeţi la o nouă întrebare după ce aţi creat un tabel pivot. după parcurgerea paşilor 1 şi 2 va apare un mesaj care ne avertizează că pe baza aceluiaşi tabel s-a mai făcut o tabelă pivot. Pentru a reprezenta datele din tabelul pivot sub formă de grafice ne alegem comanda Diagramă din meniul Inserare. Zonele tabelului pivot sunt: · Zona paginii – conţine câmpurile cu care construiţi un criteriu de filtrare. Articolele acestor câmpuri se găsesc în listele ascunse. Alegeţi butonul "NO" pentru a crea o nouă tabelă pivot separată de prima. iar informaţiile de pe coloană se vor referi la articolul respectiv.ul prin glisare. 61 .INFORMATICĂ APLICATĂ care conţine Listă de câmpuri PivotTable şi tabelul pivot cu cele 4 zone. iar informaţiile de pe un rând se vor referi la articolul respectiv. Câmpurile din listă sunt introduse în tabelul Pivot cu mouse. · Zona coloanelor – conţine câmpuri ale căror articole vor deveni etichete pentru coloane.

Ultimul pas către rezultatul final presupune. Alegeţi butonul "NO" pentru a crea o nouă tabelă pivot separată de prima. 62 . După parcurgerea paşilor 1 şi 2 va apare un mesaj care ne avertizează că pe baza aceluiaşi tabel s-a mai făcut o tabelă pivot. în principal. precum şi cum se doreşte să arate tabelul re zultat. Această fereastră se prezintă astfel: Pasul 3.INFORMATICĂ APLICATĂ Perntru a realiza o analiză prin grafic a numărului de unităţi se realizează histogramele: La primul pas alegem Pivot Chart re port : Fiind de ja poziţionaţi în tabelul pe care îl folosim la realizarea tabelei Pivot. acesta va fi completat automat în fereastra de diaolog următoare: Tabelul folosit. stabilirea locului unde va fi amplasat re zultatul.

Comanda Tools – Data Analysis va deschide dialogul Data Analysis din care sunt accesibile o serie de prelucrări statistice conduse de dialogurile asociate. Rank and Percentile realizează atribuirea de ranguri. Pentru aceasta deschideţi meniul Tools . Din fereastra care apare clic pe Histogram. Random Number Generation va genera secvenţe de numere aleatorii repartizate după o funcţie precizată. Pentru a folosi pachetul Data Analysis acesta trebuie mai întâi instalat. Apoi Ok. Comanda Tools – Data Analysis va deschide dialogul Data Analysis din care se poate realiza o histogramă. Clic pe Ok. Confirmaţi cu Ok. Astfel Descriptive Statistics va produce indicatorii statistici ai unei variabile continue. Apoi alegeţi opţiunea Data Analysis din meniul Tools. cât şi procedurile obţinute prin Tools – Data Analysis . Bifaţi Labels dacă cele două domenii selectate conţin şi titlurile. 63 . Dacă opţiunea Data Analysis nu apare în meniul Tools atunci: se alege opţiunea Add-Ins şi se va bifa prima opţiune Analysis ToolPak. La Input Range selectaţi domeniul unde se găsesc valorile variabilei pe care doriţi să o reprezentaţi La Bin Range selectaţi domeniul pe care se găsesc capetele intervalelor pe care dorim să se facă tabelul de frecvenţă . Opţiunile Output se referă la locul amplasării tabelului de frecvenţă. Bifaţi Chart Output pentru a se afişa Histograma (graficul). Pareto Histogram ordonează crescător apariţia barelor în funcţie de frecvenţe.3 Utilizarea pachetului Data Analysis Pentru prelucrarea unui set de date memorat într-un document Excel se pot utiliza atât funcţiile statistice ale aplicaţiei. Bifaţi Cumulative Percentage pentru a afişa în tabelul de frecvenţă şi frecvenţele cumulate. De asemenea. Sampling produce un eşantion din înregistrările oferite etc.INFORMATICĂ APLICATĂ 3.

INFORMATICĂ APLICATĂ Mai jos aveţi fereastra Histogram cu setările descrise În pagina Histograma Greutatii va fi afişat un tabel de frecvenţă şi o histogramă: Pentru ca graficul să fie o histogramă trebuie ca între barele verticale să nu mai existe spaţii. Se modifică mărimea spaţiului dintre bare (Gap width) la 0.ul Options . Alegeţi opţiunea Format Data Series . Pentru aceasta clic dreapta pe una dintre bare. Va apărea următorul meniu contextual. 64 . Se selectează tab.

În caseta de dialog Series . Selectaţi caseta de control Trend. precizăm parametrii seriei. 3. Pentru sesizarea unei tendinţe de tipul "cea mai potrivită": 1. Datele iniţiale nu vor fi modificate. iar ambele se pot obţine cu subcomanda Series a comenzii Fill. precizăm poziţia seriei. 2. Putem crea două tipuri de astfel de serii: liniare şi de creştere. Antrenaţi mânerul selecţiei (cursorul de umplere) în direcţia în care dorim să extindem seria. Selectaţi domeniul de valori numerice pe care ne vom baza prognoza. 5. în timp ce o serie care ilustrează o tendinţă creată cu comanda Serie s va produce o serie de tipul "cea mai potrivită" pentru domeniul selectat şi va modifica datele selecţiei iniţiale. În caseta de grup Series In. din meniul Edit.4 Tendinţe şi prognoze MS Excel ne oferă posibilitatea creării unor serii de valori care să ilustreze tendinţele unor fenomene despre care deţinem date sau care să permită să formulăm prognoze ale evoluţiei acestora. Dacă doriţi o serie de creştere precizaţi şi pasul de creştere în caseta Step. Apoi OK 65 .INFORMATICĂ APLICATĂ 3. Excel foloseşte metoda celor mai mici pătrate. În caseta de grup Type selectaţi tipul seriei 4. Pentru crearea acestei tendinţei. Prima metodă nu modifică datele din selecţia iniţială. din meniul Edit. Primul tip se poate crea prin metoda antrenării mânerului unei selecţii. 2. Pentru realizarea unei prognoze liniare: 1. Selectaţi domeniul de valori numerice pe care dorim să ne bazăm tendinţa. Executaţi subcomanda Se ries a comenzii Fill.

trebuie mai întâi instalat. Definirea celulelor care vor conţine variabilele de decizie. probleme de transport. Definirea celulelor care conţin valorile din partea dreaptă a restricţiilor. 5.5 Utilizarea SOLVER-UL în MS EXCEL În continuare vom prezenta modul în care pot fi rezolvate problemele de programare liniară utilizând foile de calcul (Microsoft Excel) folosind facilitatea SOLVER.INFORMATICĂ APLICATĂ 3. 2. Add-Ins. Transpunerea problemei într-o foaie de calcul presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. Se configurează foaia de calcul şi se stabileşte care sunt celulele care conţin variabilele de intrare şi rezultatul.Dacă trebuie maximizată se selectează opţiunea Max. Se aplică comanda Tools. În secţiunea Equal To se specifică ce se urmăreşte pentru funcţia obiectiv: .Dacă funcţia obiectiv trebuie să atingă o anumită valoare se selectează opţiunea Value of. probleme de minimizare a costurilor. Definirea celulei care conţine formula pentru funcţia obiectiv. Pe ecran apare caseta de dialog Solver Parameters În caseta text Set Target Cell se specifică celula care conţine formula cu rezultatul care trebuie analizat (funcţia obiectiv). 3. iar în caseta text alăturată se introduce valoarea respectivă. Un model de programare liniară transpus într-o foaie de calcul va conţine următoarele elemente: 1. Pentru utilizarea Solver. Pe ecran apare caseta Add-Ins . 66 . probleme de amestec. . Celulele care conţin valorile părţii drepte a restricţiilor. 2. 4. Pentru a putea fi folosit Solver-ul din MS EXCEL. Celulele pentru variabilele de decizie . 3. Se selecteză butonul OK. Celulele care conţin formulele pentru calcularea părţii stângi a restricţiilor. Solvers . 4. O celulă care conţine formula pentru calcularea funcţiei obiectiv. . 5.Dacă trebuie minimizată se selectează optiunea Min. Celulele care conţin datele proble mei. Cu Solver-ul se pot rezolva tot felul de probleme de programare liniară şi neliniară: probleme de maximizare a câştigurilor. Se marchează opţiunea Solver. Pentru aceasta. 3.ului se vor efectua următorii paşi: Pas 1. 2. Pas 2. Comanda Solve r va aparea în meniul Tools . Definirea celulelor care conţin formulele din partea stângă a resticţiilor. Se aplică comanda Tools. Introducerea datelor problemei în foaia de calcul. procedaţi astfel: 1.

Solver.În caseta text Cell Reference se va specifica celula care conţine formula pe care se bazează restricţia. Caseta Subject to the Constraints va conţine restricţiile problemei.INFORMATICĂ APLICATĂ Caseta de dialog Solver Parameters În caseta text By Changing Cells se vor indica celulele sau domeniul de celule pe care Solverul le va modifica pentru a obţine valoarea optimă. După ce găseşte o soluţie. . . Add Constraint în care se pot introduce restricţiile problemei: Caseta de dialog Add Constraint Pas 3: Pentru a stabili o restricţie: . Pas 4. .Pentru a reveni în caseta de dialog Solver Parameters se aplică un clic pe butonul OK.Se aplică un clic pe butonul Add pentru a introduce şi alte restricţii.În ultima casetă text se scrie valoarea restricţiei ce trebuie respectată.Se aplică un clic pe săgeata de derulare pentru a vedea lista cu operatori pentru restricţii şi se selectează operatorul corespunzător. Restricţiile definite vor fi afişate în caseta Subject to the Constraints .ul va începe efectuarea calculelor pentru soluţiile optime. Pe ecran apare o nouă casetă de dialog. Pentru a adăuga o restricţie se aplică un clic pe butonul Add. . pe ecran apare casetă de dialog Solver Results: 67 . Se aplică un clic pe butonul Solver.

În caseta Ite rations se specifică numărul maxim de iteraţii pe care le poate face Solver-ul. Dacă foaia de calcul conţine o problemă neliniară. În caseta Tolerance se specifică (în procente) cât de aproape de cea mai bună soluţie trebuie să fie răspunsul.Dacă se selectează opţiunea Restore Original Values. Stabilirea unei toleranţe mai mari poate mări considerabil viteza de calcul atunci când se lucrează cu probleme complexe cu numere întregi Opţiunea Assume Linear Model configurează Solve r-ul să utilizeze o metodă de programare liniară pentru găsirea soluţiei. 68 .INFORMATICĂ APLICATĂ Excel introduce soluţiile în foaia de calcul: . .Dacă se alege opţiunea Keep Solver Results Excel va păstra în foaia de calcul soluţia calculată. atunci când se lucrează cu probleme cu numere întregi. se va reveni la valorile iniţiale Utilizatorul poate specifica tehnica utilizată de programul Solver pentru găsirea răspunsurilor. înainte de a declara găsită cea mai bună soluţie. apare un mesaj de avertisment. În caseta Precision se specifică cât de apropiate trebuie să fie două încercări de soluţie. Pe ecran apare caseta de dialog Solver Options Folosind opţiunile din această casetă de dialog se poate stabili modulul în care va lucra Solver-ul: În caseta Max Time se specifică timpul maxim (în secunde) pe care programul Solver poate să îl folosească pentru găsirea unei soluţii. Pentru a realiza acest lucru din caseta de dialog Solve r Parameters se selectează butonul Options . precizia răspunsurilor şi perioada de lucru a programului Solver.

4 0 0.6 tone din substanţa 3.3 30 Total Disponibil (tone) 20 5 21 Formularea problemei sau modelarea reprezintă procesul de transpunere a problemei într. Aditivul este vândut fabricilor de ulei şi este folosit la producerea a diverse tipuri de combustibil. Exemplu S.2 0. 5 tone de substanţa 2 şi 21 tone de substanţa 3.O tonă de solvent poate fi obţinută prin amestecarea a 0. Continuarea se face apăsând pe butonul Continue . iar fiecare tonă de solvent aduce un profit de 30$. După analiza cererii de pe piaţă.L produce o varietate de produse chimice. Opţiunile din secţiunea Search permit specificarea metodei de căutare folosită. În cadrul unui proces de producţie. Solventul S. pentru a produce două produse (un aditiv şi un solvent) sunt necesare trei tipuri de materii prime.6 tone din substanţa 3.6 40 PRODUS SOLVENT 0. - Opţiunile Tangent sau Quadratic sunt metode adiţionale folosite pentru găsirea soluţiei.C. Pentru a fabrica aditivul şi solventul cele trei materii prime sunt amestecate în proporţiile indicate în tabelul următor: MATERIALE: ADITIV Substanţa 1 Substanţa 2 Substanţa 3 Profit ($) 0.5 tone de sustanţa 1.Pentru a obţine o tonă de aditiv se amestecă 0. Producţia este limitată de disponibilitatea celor trei materii prime.4 tone din Substanţa 1şi 0. 0. . Solventul este vândut combinatelor chimice şi este utilizat la fabricarea detergenţilor. Primul pas este identificarea obiectivului şi a restricţiilor. Se recomandă utilizarea opţiunii Quadratic dacă foaia de calcul conţine formule complexe care sunt neliniare. Prin natura procesului de producţie. managementul firmei a decis că preţurile stabilite vor determina vânzarea întregii cantităţii produse (aditiv şi sovent). Fiecare tonă de aditiv aduce un profit de 40$. Necesarul de materii prime pentru obţinerea unei tone de adidiv/solvent este: . oprirea pe butonul Stop.- INFORMATICĂ APLICATĂ Opţiunea Show Iterations Results permite afişarea soluţiilor intermediare.2 tone din substanţa 2 şi 0.un model matematic.R. În prezent firma dispune de 20 tone de substanţa 1. materiile prime care nu sunt utilizate în procesul de producţie curent sunt considerate deşeuri. - Opţiunile din secţiunea Derivatives permit specificarea metodei de derivare parţială folosite. 69 .5 0.

atunci prin vânzarea a S tone profitul va fi 40*S.2*S 0. La fel.INFORMATICĂ APLICATĂ În cazul exemplului anterior obiectivul este maximizarea profitului total. Restricţiile se referă la cantităţile de materii prime disponibile. MATERIALE: Substanţa 1 Substanţa 2 Substanţa 3 Profit ($) Cantitate produsă PRODUS ADITIV SOLVENT 0.4*A + 0*A + 0. dacă profitul obţinut prin vânzarea unei tone de solvent este de 30$. Atât obiectivul cât şi restricţiile au fost transformate într-un set de relaţii matematice. Notăm cu A = cantitatea de aditiv (tone) şi cu S = cantitatea de solvent (tone). Se scrie obiectivul utilizând variabilele de decizie. unde A şi S sunt variabile de decizie. Restricţia 1: cantitatea de substanţă 1 utilizată trebuie să fie mai mică sau egală cu cantitatea de substanţă 1 disponibilă. set de relaţii definit ca model matematic. care limitează cantităţile de aditiv şi solvent ce pot fi produse. Restricţia 3: cantitatea de substanţă 3 utilizată trebuie să fie mai mică sau egală cu cantitatea de substanţă 3 disponibilă. Expresia matematică a obiectivului se numeşte funcţie obiectiv. 70 . Restricţia 2: cantitatea de substanţă 2 utilizată trebuie să fie mai mică sau egală cu cantitatea de substanţă 2 disponibilă.3*S 30* S S Total Disponibil (tone) <= 20 <= 5 <= 21 se maximizează Pentru ca variabilele de decizie să nu aibă valori negative mai sunt necesare două restricţii: A >=0 şi S >=0 Modelul matematic al problemei este acum complet. Profitul total provine din vânzările de aditiv şi vânzările de solvent. Profitul total este P = 40A + 30S.6* A + 40* A + A 0. atunci prin vânzarea a A tone profitul va fi 40*A.5*S 0. Dacă profitul obţinut prin vânzarea unei tone de aditiv este de 40$. Cele două variabile de decizie sunt: numărul de tone de aditiv produse şi numărul de tone de solvent produse. Următorul pas este definirea variabilelor de decizie. În cazul nostru obiectivul este maximizarea profitului total: Max ( 40A + 30S ) Se scriu restricţiile utilizând variabilele de decizie.

2 A £ 5 ï ï í0.Negative . . se va folosi Solver-ul din Excel: Pasul 1. Pentru a determina soluţia optimă a problemei propuse ca exemplu. În problema analizată valorile din partea dreaptă a restricţiilor reprezintă cantităţile de material disponibile Pasul 2. Pasul 3: Se selectează butonul Add.5S £ 20 ï0. Completăm celulele care conţin formulele din partea stângă a restricţiilor.3S £ 21 ïA ³ 0 ï ï îB ³ 0 Modelul matematic complet al problemei este: Pentru rezolvarea problemei trebuie găsită combinaţia optimă (de A şi S) care să satisfacă toate restricţiile şi în acelaşi timp să conducă la o valoare a funcţiei obiectiv care să fie mai mare sau egală decât orice valoare calculată cu o altă soluţie posibilă. 6 A + 0. atunci avem o problemă de programare liniară. By Changing Cells : se selectează celulele care conţin variabilele de decizie. Iniţial scriem valoarea 0 în aceste celule. 4 A + a. Se selectează meniul Tools şi se aplică comanda Solver. Caseta Add Constraint se completează astfel: Cell Reference : selectăm celulele care conţin formulele de calcul a cantităţiilor consumate din fiecare substanţă pentru producerea de aditiv (respectiv de solvent) Se selectează operatorul <= la Constraint : selectăm celulele care conţin formulele de calcul a cantităţiilor disponibile din fiecare substanţă pentru producerea de aditiv (respectiv de solvent) Se selectează butonul OK şi apare caseta Solver Parameters din care se selectează butonul Options .INFORMATICĂ APLICATĂ Max(40 A + 30S ) ì0. Stabilim celula care conţine formula pentru calcularea funcţiei obiectiv: = profiul unitar pe tona de aditiv * producţia de aditiv + profiul unitar pe tona de solvent * producţia de solvent. După aplicarea solver-ului aceste celule vor conţine numărul de tone de aditiv şi solvent produse. În caseta Solver Options se selectează: Assume Linear Model şi Assume Non.Din caseta Solver Parameters apare din nou se selectează butonul Solve . Completăm celulele care conţin valorile din partea dreaptă a restricţiilor. Apoi apăsăm butonul Ok. Se introduc datele din ipoteza problemei. Se defininesc celulelor care vor conţine variabilele de decizie. 71 . Caseta Solver Parameters se completează în modul următor: Set Target Cell : dăm clic pe celula are conţine formula pentru calcularea funcţiei obiectiv Se selectează opţiunea Max. Dacă funcţia obiectiv şi restricţiile sunt funcţii liniare în raport cu variabilele de decizie (variabilele de decizie apar numai la puterea I). Pasul 4.

se ţine apăsată tasta Ctrl şi se aplică un clic pe unul sau ambele rapoarte rămase. Limits .în care este prezentată o analiză a variabilelor de intrare şi modul în care variază rezultatul la diferite modificări ale variabilelor de intrare. 72 . Solver-ul permite gene rarea a trei tipuri de rapoarte : 1.în care sunt prezentate valorile iniţiale şi finale pentru celula rezultat.se specifică între care valori pot varia limitelele impuse în restricţii astfel încât rezultatul final să nu sufere modificări. Pentru sintetizarea rezultatelor găsite. afişată în celulele care conţin variabilele de decizie. se alege primul raport. Pentru a selecta mai multe rapoarte din listă. Ans wer . Rezultatul obţinut este: Soluţia optimă este: 25 tone de aditiv şi 20 tone de solvent şi profitul maxim este de 1600 lei. 3. Se selectează butonul Ok pentru a genera soluţia optimă. Pentru a crea un raport se selectează denumirea lui din lista Reports din caseta Solve r Results . Se aplică un clic pe butonul OK. 2. Sensitivity . Excel va crea fiecare raport într-o foaie de calcul separată.INFORMATICĂ APLICATĂ În caseta Solver Results se selectează Keep Solver Solution.

Editura Teora. ediţia II.INFORMATICĂ APLICATĂ Bibliografie 1.Introducere în informatică. Editura Teora. 4. 6. Editura Teora. 3. Glenn Brookshear . 5. Joe Habraken – Microsoft Office 8 în 1.ABC-ul utilizăriii. George Dimitriu – PC – manualul începătorului. Editura Teora. Winn Rosch – Totul despre hardware. Editura Teora. 2. Dan Marinescu. Editura Teora. 73 . JoAnne Woodcock – PC pentru începători. Gabriela Dima – PC . ediţia II.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->