You are on page 1of 21

Imaginea de sine, stima de sine si increderea in sine

Auzim adesea in jurul nostru formulari de genul "are incredere in sine" sau "nu are incredere in sine", "se respecta" sau "nu se respecta". Ce este increderea in sine? De unde stim ca o persoana are incredere in sine si o buna stima de sine si o alta nu are incredere in sine si are o stima de sine scazuta? Care sunt semnele obiective care ne ajuta sa tragem aceste concluzii? Dar cum gandim despre noi insine? De unde stim daca avem incredere in noi si o stima de sine pozitiva? Cum se manifesta o imagine de sine pozitiva? Dar o imagine de sine negativa? Care sunt consecintele unei imagini de sine pozitive/negative? Care sunt factorii care favorizeaza dezvoltarea stimei de sine? Ce legatura exista intre imaginea de sine, stima de sine si increderea in sine? Stima de sine se merita sau trebuie castigata? Cum se construieste increderea in sine? Toate aceste intrebari m-au ajutat sa vad mai limpede in gandurile mele si sa-mi structurez ideile referitoare la imaginea de sine, stima de sine si increderea in sine, conditii esentiale pentru sanatatea noastra si reusita noastra in viata. Imaginea de sine este definita de modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si spirituale care contureaza si intaresc dimensiunile eului nostru. In functie de perceptia noastra la un moment dat al dezvoltarii noastre, de ceea ce ne-am dori sa fim sau ceea ce am putea deveni, putem distinge mai multe ipostaze ale eului nostru: eul actual, eul ideal si eul viitor. Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele, de aceea este important sa ne percem cat mai corect, sa dezvoltam convingeri realiste despre noi insine. Exista persoane care, desi au o infatisare fizica placuta, se percep ca fiind fie prea slabe sau prea grase, prea inalte sau prea scunde, insuficient de inteligente etc. Perceptia de sine nu reprezinta adevarul despre noi, ci este doar o "harta" pentru propriul "teritoriu" ("Harta nu este teritoriul" - PNL), un barometru al starii noastre de bine. Relatiile armonioase cu membrii familiei si cei din jur, performantele profesionale, asumarea unor responsabilitati in acord cu resursele proprii indica o imagine de sine pozitiva, in timp ce absenta motivatiei sau o motivatie scazuta, agresivitatea defensiva, comportamentele de evitare, rezistentele la schimbare sunt principalii indici pentru o imagine de sine negativa. Mituri despre stima de sine Oamenii recunosc intuitiv importanta stimei de sine in ceea ce priveste eficienta lor si sanatatea mintala, de aceea incearca sa o mentina si sa o ridice, asa cum am mentionat in articole anterioare Gloria vedetelor si Efectul geniului Pentru ca problemele individuale duc si la probleme sociale, comunitatea americana organizeaza campanii de cresterea stimei de sine a indivizilor. Desi cercetarile nu ii sustin ipotezele, Vasconcellos, senator de California, considera ca daca va creste stima de sine la tineri se va reduce criminalitatea, numarul sarcinilor la adolescente, abuzul de droguri,

esecul scolar si poluarea. El chiar spera ca efecte pozitive vor aparea si asupra bugetului de stat: oamenii cu stima de sine ridicata castiga mai multi bani si platesc mai multe taxe. Cresterea stimei de sine constituie unul dintre interesele americanilor, insa cercetarile arata ca eforturile de acest gen nu au mari rezultate. Totusi ar trebui sa ne gandim mai bine inainte de a organiza astfel de campanii campanii de cresterea stimei de sine de vreme ce unele cercetari arata ca cresterea artificiala a stimei de sine poate duce la scaderea performantei scolare. Se presupune ca elevii cu stima de sine ridicata sunt mai perseverenti la scoala, se simt mai competenti si, in consecinta, au rezultate scolare mai bune. Totusi cercetarile arata ca stima de sine este un slab predictor al performantei scolare. Stima de sine ridicata nu are consecinte mai pozitive nici mai tarziu, ea nu coreleaza puternic cu performanta profesionala. Chiar daca intentia este buna, nu intotdeauna implementarea ideii are rezultate la fel de bune. Cercetarile au dus si la alte rezultate contraintuitive. S-a dovedit a fi un mit faptul ca stima de sine coreleaza cu atractivitatea fizica, deoarece atractivitatea fizica ar face ca ceilalti sa se poarte mai dragut cu aceste persoane si ele sa aiba mai frecvent succese. Aceste rezultate sunt destul de optimiste pentru persoanele mai putin dragute fizic, dar care pot sa obtina feed-back pozitiv din partea celorlalti prin diferite metode. Cei cu tima de sine scazuta pot sa arate foarte bine, dar sa nu observe acest lucru, ei sunt pesimisti si negativisti in privinta oricarui lucru. Se pare ca pentru stima de sine este mai important cum te crezi decat cum esti in realitate. Cei cu o stima de sine ridicata sunt grozavi in ochii lor, nu neaparat si in ochii celorlalti. Mituri pot fi si prezumtiile referitoare la efectele pozitive ale stimei de sine. Una dintre acestea ar fi ca stima de sine ridicata duce la succese. Insa este o greseala sa interpretam simpla corelatie ca fiind o relatie cauza-efect. Este la fel de posibil ca o stima die sine ridicata sa fie rezultatul succeselor, de aceea am avea putin de castigat daca am creste doar stima de sine, nu si posibilitatea dea a avea succes, de exemplu. Desi s-ar crede ca persoanele cu stima de sine crescuta sunt privite mai pozitiv de catre ceilalti (caci oamenii prefera sa se asocieze cu persoanele puternice, sigure pe ele), cercetarile nu sustin aceasta ipoteza. Doar in ceea ce priveste initierea de contacte sociale cu ceilalti stima de sine s-a dovedit a avea un efect pozitiv, nu si asupra dezvaluirii interpersonale, a fi asertivi si a-si cere drepturile, a oferi suport emotional sau a rezolva conflictele interpersonale. Alte mituri despre stima de sine Cercetarile psihologilor spulbera miturile legate de efectul preventiv al stimei de sine ridicate in cazul consumului de alcool si de droguri, al comportamentului sexual neadecvat si al agresivitatii. Trecand peste infirmarea atator mituri, stima de sine ridicata are si efecte pozitive, pare a ne face mai fericiti si a ne feri de anumite tulburari psihologice.

dar nu stiu care este cauza si care este efectul. lucru care e valabil si in cazul adultilor. pana in 1996 cand. Este de asemenea posibil ca fericirea. deci ar fi si costuri sociale imprevizibile Mituri despre stima de sine Oamenii recunosc intuitiv importanta stimei de sine in ceea ce priveste eficienta lor si sanatatea mintala. profesorii si terapeutii? Sa caute cu pret sa creasca stima de sine? Studiile arata ca aceasta ar avea efecte pozitive: cei cu stima de sine crescuta sunt perseverenti in cazul esecului. problemele sexuale la adolescenti sau agresiunile. . ca tendinta temperamentala sau dispozitie de a te simti bine. numarul sarcinilor la adolescente. nu doar sa uite de probleme.Cercetarile nu sustin ideea ca adolescentii cu stima de sine scazuta sunt predispusi sa aiba activitate sexuala precoce sau sa se implice mai mult in relatii sexuale. Baumeister a ajuns la concluzia ca initiatorii agresiunii au imagini favorabile despre ei sau chiar se supraevalueaza. Asadar ce ar trebui sa faca parintii. senator de California. Un studiu din 1997 pare sa gaseasc atotusi o corelatie slaba. Este plauzibil ca succesele profesionale. Vasconcellos. Experiente sexuale negative si sarcini nedorite apar la cei cu stima de sine scazuta. iar altele studii sustin contrariul. Cresterea stimei de sine nu ar rezolva problema drogurilor. cat si la o stima de sine ridicata. de alcool si de tutun la adolescenti. mai ales ca unii oameni consuma droguri de curiozitate sau pentru distractie. unele sustin ca stima de sine ridicata coreleaza cu consumul frecvent de alcool. De asemenea. Persoanele cu stima de sine ridicata sunt mai fericiti si mai putin depresivi decat ceilalti. de aceea incearca sa o mentina si sa o ridice. considera ca daca va creste stima de sine la tineri se va reduce criminalitatea. O corelatie puternica nu ne indreptateste sa spunem ca stima de sine ridicata te face fericit. Studiile nu sunt consistente. insa poate ar face oamenii mai fericiti. scolare sau sociale sa duca atat la fericire. Mult timp psihologii au crezut ca stima de sine scazuta este una dintre cauzele agresivitatii. scaderea motivatiei scolare duce la scaderea stimei de sine. uneori se comporta mai bine in situatiile sociale. Copiii care sunt cruzi cu ceilalti copiii sunt mai putin anxiosi si mai siguri pe ei decat ceilalti copii. in urma anallizei unor studii. Interpretarea acestor rezultate este complicata. sa creasca stima de sine. asa cum am mentionat in articole anterioare Pentru ca problemele individuale duc si la probleme sociale. abuzul de droguri. Stima de sine scazuta pare sa nu coreleaze nici cu consumul de droguri ilicite. Insa inflatia stimei de sine i-ar putea face pe oameni sa ceara un tratament preferential si sa-i exploateze pe ceilalti. Desi cercetarile nu ii sustin ipotezele. comunitatea americana organizeaza campanii de cresterea stimei de sine a indivizilor. ceea ce duce la consum de marihuana. o imagine de sine negativa creste riscul pentru tulburari de comportament alimentar (in special bulimie).

dar sa nu observe acest lucru. Una dintre acestea ar fi ca stima de sine ridicata duce la succese. se simt mai competenti si. Alte mituri despre stima de sine Cercetarile psihologilor spulbera miturile legate de efectul preventiv al stimei de sine ridicate in cazul consumului de alcool si de droguri. Totusi ar trebui sa ne gandim mai bine inainte de a organiza astfel de campanii campanii de cresterea stimei de sine de vreme ce unele cercetari arata ca cresterea artificiala a stimei de sine poate duce la scaderea performantei scolare. Cresterea stimei de sine constituie unul dintre interesele americanilor. ei sunt pesimisti si negativisti in privinta oricarui lucru. cercetarile nu sustin aceasta ipoteza. Este la fel de posibil ca o stima die sine ridicata sa fie rezultatul succeselor. nu intotdeauna implementarea ideii are rezultate la fel de bune. Insa este o greseala sa interpretam simpla corelatie ca fiind o relatie cauza-efect. S-a dovedit a fi un mit faptul ca stima de sine coreleaza cu atractivitatea fizica. pare a ne face mai fericiti si a ne feri de anumite tulburari psihologice. au rezultate scolare mai bune. insa cercetarile arata ca eforturile de acest gen nu au mari rezultate. de exemplu. dar care pot sa obtina feed-back pozitiv din partea celorlalti prin diferite metode. deoarece atractivitatea fizica ar face ca ceilalti sa se poarte mai dragut cu aceste persoane si ele sa aiba mai frecvent succese. Se presupune ca elevii cu stima de sine ridicata sunt mai perseverenti la scoala. Stima de sine ridicata nu are consecinte mai pozitive nici mai tarziu. . Mituri pot fi si prezumtiile referitoare la efectele pozitive ale stimei de sine. Trecand peste infirmarea atator mituri. Chiar daca intentia este buna. in consecinta. al comportamentului sexual neadecvat si al agresivitatii. a oferi suport emotional sau a rezolva conflictele interpersonale. nu si asupra dezvaluirii interpersonale. Cercetarile au dus si la alte rezultate contraintuitive.esecul scolar si poluarea. ea nu coreleaza puternic cu performanta profesionala. Se pare ca pentru stima de sine este mai important cum te crezi decat cum esti in realitate. de aceea am avea putin de castigat daca am creste doar stima de sine. Totusi cercetarile arata ca stima de sine este un slab predictor al performantei scolare. a fi asertivi si a-si cere drepturile. Cei cu o stima de sine ridicata sunt grozavi in ochii lor. El chiar spera ca efecte pozitive vor aparea si asupra bugetului de stat: oamenii cu stima de sine ridicata castiga mai multi bani si platesc mai multe taxe. stima de sine ridicata are si efecte pozitive. Cei cu tima de sine scazuta pot sa arate foarte bine. nu si posibilitatea dea a avea succes. sigure pe ele). nu neaparat si in ochii celorlalti. Doar in ceea ce priveste initierea de contacte sociale cu ceilalti stima de sine s-a dovedit a avea un efect pozitiv. Aceste rezultate sunt destul de optimiste pentru persoanele mai putin dragute fizic. Desi s-ar crede ca persoanele cu stima de sine crescuta sunt privite mai pozitiv de catre ceilalti (caci oamenii prefera sa se asocieze cu persoanele puternice.

ceea ce duce la consum de marihuana. problemele sexuale la adolescenti sau agresiunile. Experiente sexuale negative si sarcini nedorite apar la cei cu stima de sine scazuta. o imagine de sine negativa creste riscul pentru tulburari de comportament alimentar (in special bulimie). scolare sau sociale sa duca atat la fericire. mai ales ca unii oameni consuma droguri de curiozitate sau pentru distractie. a te proiecta in viitor) care la randul sau. sa creasca stima de sine. insa poate ar face oamenii mai fericiti. uneori se comporta mai bine in situatiile sociale. Studiile nu sunt consistente. influenteaza favorabil increderea de sine ( a actiona fara teama excesiva de esec si de judecata altuia). Asadar ce ar trebui sa faca parintii. pana in 1996 cand. dar nu stiu care este cauza si care este efectul. iubirea de sine. in urma anallizei unor studii. lucru care e valabil si in cazul adultilor. Baumeister a ajuns la concluzia ca initiatorii agresiunii au imagini favorabile despre ei sau chiar se supraevalueaza. iar altele studii sustin contrariul. De asemenea. Un studiu din 1997 pare sa gaseasc atotusi o corelatie slaba. profesorii si terapeutii? Sa caute cu pret sa creasca stima de sine? Studiile arata ca aceasta ar avea efecte pozitive: cei cu stima de sine crescuta sunt perseverenti in cazul esecului. ca tendinta temperamentala sau dispozitie de a te simti bine. cat si la o stima de sine ridicata. unele sustin ca stima de sine ridicata coreleaza cu consumul frecvent de alcool. O buna dozare a fiecareia dintre aceste trei componente este indispensabila pentru a obtine o stima de sine armonioasa. scaderea motivatiei scolare duce la scaderea stimei de sine. conceptia de spre sine. deci ar fi si costuri sociale imprevizibile Stima de sine Stima de sine se bazeaza pe trei componente: Increderea in sine. Insa inflatia stimei de sine i-ar putea face pe oameni sa ceara un tratament preferential si sa-i exploateze pe ceilalti. Copiii care sunt cruzi cu ceilalti copiii sunt mai putin anxiosi si mai siguri pe ei decat ceilalti copii. Intre cele trei componente ale stimei de sine exista legaturi de interdependenta: iubirea de sine (a te respecta indiferent de ceea ce ti s-a intamplat) faciliteaza o conceptie despre sine pozitiva (a crede in capacitatile tale. Interpretarea acestor rezultate este complicata. .Cercetarile nu sustin ideea ca adolescentii cu stima de sine scazuta sunt predispusi sa aiba activitate sexuala precoce sau sa se implice mai mult in relatii sexuale. Cresterea stimei de sine nu ar rezolva problema drogurilor. Persoanele cu stima de sine ridicata sunt mai fericiti si mai putin depresivi decat ceilalti. O corelatie puternica nu ne indreptateste sa spunem ca stima de sine ridicata te face fericit. Mult timp psihologii au crezut ca stima de sine scazuta este una dintre cauzele agresivitatii. Este de asemenea posibil ca fericirea. de alcool si de tutun la adolescenti. nu doar sa uite de probleme. Este plauzibil ca succesele profesionale. Stima de sine scazuta pare sa nu coreleaze nici cu consumul de droguri ilicite.

In unele cazuri copii sunt impovarati in mod inconstient de catre parinti si indeplineasc ceea ce ei insisi nu au putut sau nu au stiut sa realizeze in viata lor. dar ne apara de disperare. pur si simplu pentru ca o voce interioara. timida. Dar a ne iubi nu suporta nici o conditie: ne iubim in ciuda defectelor si limitelor. conceptiei de sine. ea putând influenta atât reusita. ne spune ca suntem demni de iubire si respect. in care exista o miza. Nu este vorba doar de cunoasterea de sine. increderea in sine se aplica in special la actele noastre. si de "hrana afectiva". in ciuda esecurilor si infrangerilor. a considera ca esti capabil sa actionezi intr-o maniera adecvata in situatiile importante (Lelord. multe dintre acestea fiind create chiar de mediul în care traiesc. Este un fenomen in care subiectivitatea joaca un rol esential. 1999).Andre. Aceasta conceptie pe care o avem despre noi insine o datoram mediului nostru familial si in special proiectelor pe care parintii nostri le fac pentru noi. . ai potentialitatilor si limitelor.IUBIREA DE SINE Este elementul cel mai important. Fara îndoiala. Este ceea ce se numeste "copilul insarcinat cu o misiune". sa observi cum se comporta in situatii noi sau neprevazute. inseamna. ci convingerea de a fi detinatori ai calitatilor sau defectelor. Este o adevarata tragedie faptul ca unii oameni îsi petrec întreaga viata fara a avea o tinta precisa. Contrar iubirii de sine. este al doilea stalp al stimei de sine. pentru aceasta este suficient doar sa te intalnesti frecvent cu persoana. importanta nu este realitatea lucrurilor. ea aratand ca ne putem regrupa dupa esecuri. care ne-a fost daruita. INCREDEREA IN SINE A treia componenta a stimei de sine. si mai ales. Aceasta iubire neconditionata nu depinde de performantele noastre. A fi increzator. aceasta evaluare fondata sau mai putin fondata. increderea in sine nu este prea dificil de identificat. CONCEPTIA DESPRE SINE Parerea pe care o avem despre noi. Ea nu ne fereste de suferinta sau de indoiala in cazul unor dificultati. CUNOASTERE SI ASISTENTA PSIHOLOGICA FORMAREA IMAGINII DE SINE SI ROLUL EI ÎN VIATA COTIDIANA Psiholog Dorin PREOTEASA* REZUMAT Una din cele mai mari aventuri ale vietii noastre este cunoasterea de sine. pentru ca nu stiu nimic despre ei însisi sau despre felul în care ar trebui sa abordeze problemele. imaginea personala are o putere atât de mare încât impactul ei este coplesitor asupra destinului ca fiinta umana. C. sau daca este coplesita de dificultati in realizarea a ceea ce are de indeplinit. a calitatilor si defectelor noastre. Iubirea de sine depinde in mare parte de dragostea pe care ne-au impartasit-o familia noastre atunci cand eram copii. împotmolindu-se în frustrari. A ne stima inseamna a ne evalua. Increderea in sine provine in principal din modul de educatie transmisa de familie sau de scoala. cât si esecul.

Atitudinea sa defensiva îi va alunga. Dar ea poate fi falsa . sta la temelia întregii noastre personalitati. Daca i se va spune ca are ochi frumosi. Asta înseamna ca imaginea de sine. Imaginea personala este reala. este nevoia de o alta perspectiva. depinde daca se hraneste din esecurile din trecut pentru a ne submina în prezent. Un agent de vânzari care se socoteste un incapabil îsi va începe prezentarea cu atitudine descurajata. cea a unei fiinte pline de slabiciune. experientele noastre tind sa se adevereasca si sa întareasca propria imagine. a unei victime. Pur si simplu nu putem actiona astfel. Trebuie sa descoperim secretul convietuirii cu propria persoana si sa nu ne temem de nimic. Imaginea personala este propria noastra parere despre ce fel de persoana suntem. reprezinta adevarul. o persoana îsi da seama rareori ca problema consta în evaluarea de sine. Teoretic ea este adevarata.Exista unii oameni care îsi accentueaza aspectele negative si nu reusesc niciodata sa se împlineasca. Esecul si succesul sunt la fel de reale. Daca ne . ca fiind urâta. în cele din urma. Aproape ca-si va cere scuze. sa-si puna în valoare calitatile de care dispun si sa-si foloseasca întregul potential uman. Liceana care se socoteste urâta si neatragatoare va gasi o cale sa demonstreze ca imaginea sa personala este corecta.dar important este faptul ca noi ne comportam ca si cum ar fi adevarat. ea se va gândi la alunita de pe fata. invitând pur si simplu sa fie refuzat. pe toti potentialii admiratori. careia i se întâmpla tot felul de lucruri este cea adevarata. Cel care se socoteste "ghinionist" va face în asa fel încât sa demonstreze ca este într-adevar victima "ghinionului". oricât de mult s-ar stradui sa cunoasca succesul si oricâte sanse iar iesi în cale. sau daca se hraneste din succesele trecute pentru a ne da curaj sa traim în prezent si sa progresam. în raport cu ea. net inferior si un ratat. Dar. o imagine personala sanatoasa este cheia convietuirii cu sine. este ? Imaginea personala se poate schimba. Din cauza asa zisului " adevar obiectiv". chiar daca nu o putem atinge. oare. Daca un baiat îi spune ca este draguta. depinde. automat îsi va zice în gând ca are nasul prea lung.si în multe cazuri ea chiar este falsa . ducând astfel la un cer vicios. El va trezi neîncrederea potentialului cumparator si astfel va avea "dovada" ca imaginea sa personala este cea corecta. Ne vom comporta asa cum credem ca suntem. reusitelor sau esecurilor. Toate actiunile si sentimentele noastre sunt în concordanta cu imaginea noastra personala. Imaginea personala. Viata noastra se desfasoara ca si cum imaginea ar fi adevarata. Ne dam seama ca imaginea de sine poate fi dusmanul sau prietenul nostru. putem spune. Cel care se socoteste un "ratat" va face în asa fel încât sa rateze. Este rezultatul experientelor trecute. Aceasta imagine odata formata noi o socotim corecta. si astfel ea va avea confirmarea faptului ca felul în care se percepe. mai ales în primii ani ai copilariei. umilintelor sau triumfurilor si poarta amprenta modului în care am fost tratati de ceilalti. simti sau vedea. indiferent de câta vointa am da dovada. este un tip antipatic.

referirea la o personalitate cu adevarat eficienta. Într-o lume a cautarilor si eforturilor spre mai bine. În felul acesta el lipeste adevarate "etichete" peste fapte.ceea ce s-a numit perceptie sociala . IMAGINEA DE SINE ÎNTRE OPINIE si ADEVAR În viata de toate zilele. Pentru ca omul sa fie adaptabil si eficient. acest cliseuprejudecata provine dintr-o constiinta colectiva si este preluata de individ de la grupul caruia îi apartine si se exprima sub forma de reprezentari si aprecieri personale(Ioan Radu). Acest proces cuprinde sinteza a doua laturi: orice persoana abordeaza pe un altul pornind de la sine. înceteaza sa mai fie o problema de conjunctura efemera si perisabila. Se poate da ca exemplu faptul ca în realitate întâlnim destui oameni care admit ideea ca inteligenta sau noninteligenta se poate înscrie în fizionomia unei persoane. dar nu putem obtine date despre inteligenta însasi. În felul acesta. dupa cum reprezentarea despre altul face parte din procesul perceptiei de sine. omul e dotat cu un adevarat mecanism prin care simte nevoia de a introduce "ordine “ în mediul natural si în ambianta sociala. încet si sigur o adevarata busola a vietii care ne permite sa ne orientam mai mult sau mai putin eficient în paienjenisul vietii cu urcusuri si coborâsuri ca într-un adevarat spatiu mioritic. una de interes maximal. Deci simtul comun este gata sa stabileasca usor corelatii între aspectele fizice si cele psihice pe baza unor coincidente mai mult sau mai putin întâmplatoare întâlnite în experienta (Ioan Radu). în relatiile interpersonale. care deformeaza modul de gândire personal. fiecare individ ajunge sa-si formeze o imagine de sine conturându-si în acelasi timp si impresii si aprecieri despre ceilalti. Acceptarea de sine ne da încredere. fiecare dintre noi aspira la cunoasterea de sine si de altul. Aceste opinii pot contine o parte de adevar. el trebuie sa fie format ca atare de timpuriu si ajutat sa-si mentina disponibilitatile pe care le are la cote înalte de functionare. pastrându-ne încrederea în sine în ciuda esecurilor si iertându-ne propriile greseli. acumulând succesele si sentimentele.sunt destul de lacunare. Trebuie sa practicam deprinderea de a ne accepta asa cum suntem. evenimente si comportamente riscând simplificari grosolane pentru a se orienta în ambianta. dimpotriva. a semenilor . În psihologia sociala prin cliseu se întelege o judecata simplificata care corespunde unei opinii modale (cu frecventa mare) într-un grup. Dar aici mai apare si o alta problema. în timp ce încercarea de a tine pasul cu ceilalti duce la o stare de tensiune permanenta.percepem realist si ne acordam respectul meritat. devenind. Se pare ca informatiile noastre privind formarea imaginii de sine si a modului de perceptie a celorlalti. ajungem într-adevar sa traim în armonie cu propria persoana. asprime sau blândete sufleteasca. Concluzia ar fi ca în cadrul simtului comun adevarul si eroarea sunt indistincte. dar pot fi si în întregime o eroare sau o iluzie. Esalonat. în loc sa ne fortam sa devenim ceea ce nu suntem. încât simtul comun prin adevaratele sale clisee a dominat adevarul obiectiv. Se elaboreaza. Este adevarat ca din observarea expresiei mimice se pot obtine o serie de informatii privind dispozitia emotionala a persoanei respective: vigoare sau oboseala. În .

Toate aceste elemente oferite de contextual social constituie matricea în care se cristalizeaza imaginea de sine. deci. si aici functioneaza persoane semnificative. ca poate selecta din potentialul relatiilor interpersonale pe acelea care îi confirma stima de sine. Este firesc ca în cadrul acestor prestatii personale sa distingem o prima grupa de succese si esecuri care constituie prin dinamica lor prima sursa de autocunoastere. relatiile fata în . Avantajul este acela ca în acest chip se obtin posibile previziuni pentru anumite reactii si chiar un posibil control asupra lor. dupa cum interiorizarea unei relatii anume este si ea inevitabila. Întelegerea propriei identitati este reflexul. Este firesc ca succesele ridica nivelul de autoapreciere. Apare apoi concomitent un al doilea factor: compararea cu altul si înscrierea individului în contextul social. Socializarea primara are loc în copilarie si presupun achizitionarea unor cunostinte. a informatiilor. ci si umane ca atare. genetic are loc o constructie simultana a imaginii de sine cu imaginea de altul. iar identificarea cu ele este automata. a valorilor promovate. dar la care adauga particularitatile atasate de parintii lui. atitudini si comportamente umane. deprinderi. Daca acesta se naste într-o lume saraca. (ecoul) reactiilor celorlalte persoane fata de el. Copilul nu realizeaza diversitatea din jurul lui. (Cooley si Maed). cât si în situatii limita. de aceea îsi închipuie ca mediul din jurul sau este "singura lume existenta si imaginabila" (Petru Ilut) Apare la un moment dat socializarea secundara. În procesul necontenitei interactiuni dintre individul în crestere si ceilalti (în speta cei semnificativi) are loc formarea eului. au aratat ca imaginea de sine rezulta din interiorizarea schemei unui semen al nostru. În aceasta etapa are loc trecerea de la gândirea concreta la gândirea abstracta. cerintelor. apar primele persoane semnificante: parintii. Aici am atins o problema extrem de importanta: socializarea. Doi autori americani. în timp ce esecurile îl coboara. În viata copilului. a prestatiilor personale. identitatii si imaginii de sine. individul se cunoaste pe sine din încercarile vietii. De retinut ca un copil nu poate alege persoanele semnificative. În concluzie. de la copilarie la adolescenta. Astfel.felul acesta. mintea noastra "controleaza" realitatea printr-o reductie a complexitatii si a diferentelor care o compun. În principiu. adica psihogenetic copilul percepe propriile atribute mai întâi la altul si dupa aceea le recunoaste la el însusi. a relatiilor sale cu altii atât în împrejurari obisnuite. La acestea se adauga opinia grupului. se interiorizeaza lumea sociala. care se naste într-o structura sociala. aceasta reprezinta cel mai amplu si mai complex proces prin care indivizii devin nu doar fiinte sociale. în cadrul caeia are loc o interiorizare a normelor. în sensul ca poate renunta la unele în favoarea altora. se cristalizeaza versiunea subiectiva a realitatii obiective (socioumane). În acest fel. prin intermediul actelor sale de conduita. constiinta de sine este imaginea eului în oglinda sociala. fiecare om plaseaza pe ceilalti oameni în categorii mai mult sau mai putin sumare pentru a-si face cât de cât o idee despre ceilalti. Socializarea se delimiteaza în doua etape: primara si secundara (Petru Ilut). el absoarbe perspective respectivelor paturi asupra lumii sociale. Pe termen lung acest joc al celor doua tendinte va duce la o stabilizare a imaginii de sine. dar deosebirea e ca în acest caz individul are un anumit control asupra lor. adica imaginea sociala de sine. valori.

La polul opus. Psihosociologii se pare ca nu au studiat înca în profunzime conditiile concrete în care noi cautam sa ne îmbunatatim pe noi însine. . imaginea de sine nu este un simplu epifenomen. Daca punem întrebarea:"cine fuge mai tare dintre baietii de aici ?" vom primi raspuns din partea tuturor “Eu". care la rândul ei va determina o crestere apreciabila a nivelului de aspiratie. o persoana care abordeaza cu încredere încercarile vietii nu se expune la modificari fiziologice defavorabile. unde cred ca vor avea succes. Omul participa cu întreaga lui fiinta la evenimentele vietii cotidiene (A. Aceasta împletire între factorii natural-ereditari si socializanti educative este însa atât de fina si complexa. Sigur însa ca optiunile de viata. Ca urmare. unde se vor afirma. mergând chiar pâna la diminuarea sistemului imunitar. Apare limpede ca vietile noastre nu reprezinta doar desfasurarea unui program natural genetic dat de la nastere. comunicarea verbala si nonverbala în grupurile. încrederea în posibilitatile proprii si în eficienta de sine sunt drastic limitate social.fata. În perioada copilariei mici are loc un fenomen numit centrarea pe sine. care la rândul lui va spori considerabil perseverenta si investitia de efort pe termen mai lung. ce atributii sunt prioritare în acest efort si ce surse de informatie folosim. încât greu ne putem pronunta asupra ponderii unora sau altora în edificarea aspectelor legate de autostima si auto-eficienta. (Ioan Radu) Un rol important în formarea imaginii de sine îl joaca constiinta eficientei proprii. Bandura). profesie etc. atât la nivel micro (mediul familial. ceea ce are ca efect o supraestimare. Astfel. De exemplu o fata mai putin atragatoare se va concentra asupra performantelor sale academice. având loc o crestere a obiectivitatii. Interpretarea este urmatoarea: în absenta unor reper sau norme de comparatie copilul se proiecteaza pe sine drept etalon implicit. o “dilatare" a imaginii de sine. Acest lucru poate sa presupuna o evolutie în dublu sens: atât ascendenta (din succes în succes) cât si descendenta (din esec în esec). potrivit careia persoanele care nu au aptitudini sau nu reusesc într-un domeniu îsi focalizeaza potentialitatile în altul. ci conjunctia acestuia cu deciziile altora în legatura cu noi (în copilarie) si mai apoi cu propriile alegeri între diverse alternative de moduri de viata. Un exemplu concret îl constituie modul în care o persoana sau alta rezista la actiunea factorilor de stres. astfel. Se pare ca corelatia pozitiva între eficacitatea de sine si performanta se datoreaza chiar si producerii unor anumite substante biochimice endogene care anihileaza oboseala si durerea provocata de eforturi fizice prelungite în cazul activitatii unor sportive de performanta (A. pe masura ce înainteaza în vârsta colectivul din scoala ofera un termen de comparatie în activitatile comune. autoaprecierea copilului devine din ce în ce mai modesta. pot crea functii adaptative si pot contribui la cresterea de sine. Problema care se pune în acest moment este sa întelegem cum la acelasi nivel aptitudinal performantele obtinute de subiect sunt total diferite în functie de autoaprecierea eficientei proprii.) cât si la nivel macrosocial. Aceasta va determina la subiect o valoare motivationala deosebita. la o persoana cu o constiinta a eficientei scazute (cum ar fi la anxiosi si depresivi) apare o decompensare rapida la confruntarea cu un factor stresant. Ulterior. comunitatile restrânse ramân în continuare de importanta vitala. inextricabila. Bandura). Chiar iluziile pozitive despre noi însine care însa nu merg prea departe de datele reale. ci ea este însotita de modificari pe toata scala sistemului bio-psiho-social. Se ajunge la ideea mai veche a lui Adler a compensarii. Rezultatele sunt diferite.

Deci imaginea de sine nu este un simplu ecou al aprecierii celorlalti.). 80 si 0. etc. aprecierea grupului cunoscuta de subiect si imaginea de sine. Dupa aceea. precum si opiniile colegilor. în situatii de grup. 53 si 0. Imaginea pe care o promoveaza grupul si ponderea ei. colegii: baieti si fete. Astfel. apropriindu-se. 60. colegi de scoala si de munca. în spatele carora regasim un ghem complicat de interactiuni. formatia culturala. Radu). fiind în permanenta confruntare cu opinia grupului. echipa sportiva. baieti si fete. 90). valorile lui "r. în sfârsit. (I. Înainte de a fi însusite. un copil inteligent aseaza aceasta însusire pe la mijlocul scarii întrucât o are. dupa aceste date. mai mult de opinia parintilor de cât a colegilor. asa cum stie el ca îl apreciaza tatal sau. reprezentarea de sine este mai labila si mai fragmentara. În consecinta. Între ele. grupa de munca. apoi o alta persoana matura semnificativa si. la adolescenti. S-au pus apoi în paralel datele si s-au determinat coeficientii de corelatie. are loc un proces continuu de decantare si formare. profesori. În acest fel. sefi ierarhici. un copil plapând pune în primplan vigoarea fizica. adica opinia. imaginea proprie de sine se situeaza între cele doua aprecieri.). etc. " variind între 0. . În al doilea rând trebuie acordata atentie actiunii mecanismelor de proiectie si de aparare a eului. Apare deci acest joc de compensari si de proiectii care actioneaza pe fondul modelului propus de societate. fiind întotdeauna filtrata prin prisma autoperceptiei (I. cele doua categorii de imagini-ale parintilor si ale colegilor . Mentionam pe aceea prin care sa cerut subiectilor adolescenti sa raspunda prin "da" sau "nu".asa cum sunt percepute de subiect-se deosebesc destul de mult. urma sa completeze chestionarul descriindu-se cât mai sincer potrivit versiunii intime a imaginii de sine. un altul mai putin cinstit atribuie onestitatii un loc minor. depinde de stadiul de dezvoltare a tânarului. cei dintâi aratându-se înclinati sa faca mai mult aprecieri pozitive. adica cum se vede subiectul pe el însusi. anturajul prietenilor etc. Dincolo de cifre trebuie sa retinem urmatoarele aspecte: în primul rând. Cele doua reprezentari sunt genetic strâns legate (I. S-au facut numeroase cercetari pe aceasta tema. încât preluarea versiunii sociale este rezultatul unor aproximari succesive. sau în relatiile zilnice cu ceilalti. clasa de elevi. Astfel. unitatii imaginii de sine i se opune multiplicitatea imaginilor sociale(parinti.DETERMINANTELE SOCIALE ALE AUTOAPRECIERII În mod concret. asa cum sunt sesizate de subiect ("r" este de ordinul 0. mama sa. interiorizate. Ancheta psihosociala surprinde anumite tendinte cu caracter statistic. aprecierile colectivului devin vizibile în contactele interpersonale. Apar sensibil apropiate parerile parintilor. un elev slab la învatatura declara reusita scolara o nonvaloare. scolarul mai mare întelege faptul ca ceilalti îl privesc în chipuri diferite. în activitati colective (munca scoala etc. Sesizarea imaginii de sine în viziunea celorlalti este numita metaperceptie. Se poate face distinctie între imaginea sociala de sine. Radu). distinctia dintre faptul autentic si simplul conformism. Dar fiecare adolescent sau tânar face parte simultan din mai multe grupuri care se intersecteaza: familia. Radu). descriindu-se pe sine mai întâi. o fata frumoasa subapreciaza aceasta calitate pentru ca o poseda. tânarul ca si adultul ia act de opiniile si aprecierile colectivului.

din succese si esecuri. Aceste constructe mentale permit nu numai sa "etichetam" lucrurile. Vom actiona "conform " persoanei pe care o concepem.etalarea aptitudinilor si succeselor proprii. . dar ea exista pâna în cele mai mici amanunte. absolut toti avem o imagine mentala a noastra. usor-greu.Imaginea de sine mai are calitatea de a se proiecta în viitor. Aceste gesturi reprezinta tehnici sociale verificate de a face impresie buna altora. . poate remodela o cariera gresita si transforma victimele" esecului de personalitate". persoanele.sunt întotdeauna în concordanta cu imaginea personala. elementele universului nostru dar sa încercam si predictii. în ciuda tuturor eforturilor constiente si a vointei. Dar majoritatea acestor convingeri despre noi însine s-au format în subconstient din experientele trecutului. Ea a fost creata din propriile noastre convingeri despre noi însine. Sunt cunoscute câteva gesturi caracteristice (dupa R.mimarea modestiei. Odata construita. Numai ca tinerii proveniti din paturile sarace care traiesc experienta frustrarii vor fi împiedicati sa-si proiecteze cu îndrazneala sperantele. De îndata ce o idee sau o convingere despre noi intra în imagine. chiar sa nu fie recunoscuta de catre constient. Sar putea uneori. tendinta de a împartasii opiniile si valorile celuilalt. . Oamenii tind sa faca o buna impresie celorlalti. ci actionam conform ei ca si cum ar fi fost reala. iar cunoasterea lor poate dezvalui mai usor disimularea acolo unde ea exista. amicalostil. Încrederea în sine se prezinta la cote foarte modeste.asocierea în fapt sau în relatari cu persoane de prestigiu. predictii. Imaginea personala este parerea noastra despre ce fel de persoana suntem. Reducerea la scara vietii a imaginii de sine si a nivelului de aspiratie este o cucerire a maturitatii. daca o asemenea cerere a fost adresata. din triumfuri si din felul cum au reactionat altii fata de noi. mai ales în prima copilarie. Evantaiul de "etichete" se poate largi sau restrânge în functie si de experienta de viata. toate actiunile noastre sentimentele si comportamentul .conformismul.CHEIA PENTRU O VIAtA MAI BUNA Studiile efectuate de diversi psihologi arata ca întelegerea psihologiei sinelui poate însemna diferenta dintre reusita si esec. succese. ea devine automat " adevarata" în ceea ce ne priveste. dintre amaraciune si fericire. Din toate acestea noi am construit mental un " sine "(sau o imagine de sine). se angajeaza în abstractii si generalizari pe cont propriu.chiar si capacitatile noastre . . În plus de toate acestea trebuie sa tinem cont ca fiecare persoana face în mod spontan anticipatii. comportamentul si chiar o parte din întâmplari. Preocupati de obtinerea mijloacelor de existenta traiesc într-o perspectiva limitata a zilei de mâine. Noi nu-i putem pune la îndoiala validitatea. . Baron si D. o baza pe care se construieste întreaga personalitate. Imaginea personala este o " premisa". Pur si simplu nu putem actiona altfel. Descoperirea adevaratului eu poate salva casniciile destramate. Byrne). Din aceasta cauza. Indiferent ca ne dam seama sau nu. elaboreaza "constructe" mentale bipolare: alb-negru. mai ales când aceasta se asociaza cu performante. IMAGINEA PERSONALA . clasifica persoanele cu care este confruntat. Astfel subiectul evalueaza. din umilinte. dar constientul nostru o sesizeaza. dintre dragoste si ura. Poate fi una vaga sau prost definita.

al autocondamnarii si al urii de sine. noi tragem concluzia "Sunt un ratat". el înseamna o viata de familie si relatii . ne spunem "Nimeni nu ma vrea". o joasa stima de sine sporeste riscul insucceselor. În loc sa ne spunem " N-am reusit sa obtinem slujba pe care o voiam". Obiceiurile trebuie socotite un fel de haine ale personalitatii noastre. (Bobbe Sommer) În concluzie. Imaginea noastra personala trebuie sa fie o aproximare rezonabila a noastra. avem tendinta s-o ascundem si sa n-o etalam. Pentru unii el înseamna bani si bunuri personale. Trebuie sa avem un eu de care sa nu ne fie rusine si pe care sa-l putem exprima liber. persoana noastra. Trebuie sa ne stimam. adica modul în care am vrea sa arate. Trebuie sa avem un eu care sa corespunda realitatii. ne simtim bine. Ne simtim liberi sa fim noi însine si sa ne exprimam ca atare. Când este amenintata. Stima de sine este profund legata de raportul dintre sinele autoperceput si sinele ideal (dorit). imaginea personala are tendinta sa depaseasca vechile obiceiuri construind noi tipare. nici mai putin. ne simtim nelinistiti si nesiguri. Cât de usor este sa ne identificam cu dezamagirile si esecurile noastre. maniera sa vesnic abatuta. (Bobbe Sommer) Imaginea de sine stabileste limitele a cea ce poti si a ceea ce nu poti reusi. Atunci functionam optim. nefiind nici mai mult decât ceea ce suntem.experientele noastre par sa verifice si deci sa întareasca imaginea noastra personala. se va trezi evitata la reuniuni. S-a constatat ca o diferenta mare între sinele actual (perceput) si sinele dorit conduce la stari deprimante. În loc sa gândim "Relatia asta n-a mers". Trebuie sa ne acceptam singuri. pentru "a trai" cu adevarat.toate acestea fac sa fie îndepartati cei pe care i-ar fi putut atrage. sub multiple aspecte. Ele sunt în concordanta cu imaginea de sine si cu tiparul întregii noastre personalitati. suntem prinsi în spatele unui zid de frica. Atunci când dezvoltam în mod constient si deliberat obiceiuri noi. sentiment de vinovatie. Nivelul stimei de sine afecteaza puternic performantele în toate activitatile. nerabdarea de a placea sau ostilitatea subconstienta fata de cei pe care anticipeaza ca o vor jigni . Exprimarea creatoare este blocata. Trebuie sa ne stimam. devenim ostili si greu de abordat. Atunci când aceasta imagine este intacta si sigura. Când este potrivita si ne simtim întru totul mândri de ea. neîncercând sa-l ascundem. Ca urmare a acestei autoetichetari negative. creator. anxietate. Se pare ca realizarea personala este un concept subiectiv. ajungându-se la un cerc vicios din care cu greu se mai poate iesi. adica pentru a gasi viata satisfacator de rezonabila. capatam încredere în sine. determinând astfel o viziune si mai sumbra asupra propriei persoane. Dupa unii autori distanta dintre sinele actual si cel dorit ne da masura pretuirii (stimei) de sine. Expresia ei jalnica. este nevoie de o imagine personala adecvata si realista pe care s-o acceptam. Le avem pentru ca n-i se potrivesc. Trebuie sa ne cunoastem atât punctele tari cât si punctele slabe si sa fim onesti în ambele directii. Imaginea de sine si obiceiurile noastre au tendinta de a functiona împreuna. Pentru altii. Ele nu sunt accidentale sau întâmplatoare. trebuie sa avem un eu în care sa avem încredere. pentru a functiona eficient în lumea reala. Astfel o tânara care are o imagine de sine conform careia nimeni n-o place. Atunci când imaginea personala devine obiect de rusine. mai bune. Ea pur si simplu invita aceasta reactie de respingere.

O imagine de sine pozitiva ne da posibilitatea de a stabili o stacheta mai înalta pentru reusita în viata. Daca însa constientizam toate acestea si le privim cu un ochi critic.personale. el poate fi masurat în realizari sentimentale. ci datorita extinderii conceptului a ceea ce înseamna sa fi OM" (John Naisbitt). trupesti sau spirituale. mai multa sanatate si bucurie. Pe masura ce crestem si ne dezvoltam. ale mamei. Suntem datori sa ne simtim bine asa cum suntem. Daca profesorul se simte deprimat. Trebuie sa avem grija ce le spunem copiilor. intelectuale. Aceste reflectari ale imaginii noastre formeaza baza imaginii de sine pe masura ce ne maturizam. tatalui sau oricine altcineva. atingerea unor scopuri valoroase. Nu trebuie sa ne limitam viata. Sistemul nostru de convingeri începe în copilarie. din pacate. (Bobbe Sommer) Suntem permanent bombardati din ziua în care ne . este un mesaj negativ pe care. Încheiem prin a spune ca " cele mai fascinante schimbari ale secolului XXI nu vor avea loc datorita tehnologiei. Creând convingeri pozitive parintii îsi pot educa sanatos copii. sau daca metoda lui nu functioneaza. ne stimuleaza perseverenta chiar si în împrejurari dificile. "rau". Sa-ti traiesti cu adevarat viata înseamna. mai multa dragoste primita si daruita. "neîndemânatic". ne ajuta sa transformam un moment de criza într-o sansa si nu într-o înfrângere. cu "reprosurile" pe care le primim din partea parintilor. Oricare ar fi e bine ca realizarile sa le masuram dupa propriile noastre standarde. de catre colegi si profesori. daca-i considera prosti pe elevii sai. este important ca un parinte sa-si puna întrebarea "oare în acest fel doresc eu sa se perceapa pe sine fetita sau baiatul meu ?". între multe alte lucruri. Dupa cum spunea Maxwell Maltz scopul fiecaruia dintre noi este sa traiasca mai mult si mai bine. ne poate transforma într-o persoana care rezolva problemele si nu care le acumuleaza.am nascut cu tot felul de sugestii limitative. ne indica drumul de urmat spre o directie pozitiva. ne poate controla stresul pentru ca acesta sa nu se transforme în disperare. indiferent care ar fi definitia fericirii ea nu poate fi traita decât în masura în care îti traiesti cu adevarat viata. ne sprijina în afirmarea spiritului si a entuziasmului pentru viata. Înainte de a spune unui copil ca e "prost". Chiar suntem datori sa ne concentram asupra calitatilor noastre asa cum sunt ele. Trebuie sa fim atenti cu lucrurile pe care le spunem despre si în prezenta copiilor. ne poate ajuta sa obtinem relaxarea necesara sanatatii fizice. Dar o afirmatie d genul " esti o eroare a naturii". mai multe reusite. prea multi parinti îl transmit copiilor în mod deliberat sau nu. Exemplu: "ai facut o greseala" este o declaratie corectiva care ajuta copilul sa ramâna pe drumul cel bun. sau "o mare dezamagire". gândindu-ne ca nu merita sau ca n-o meritam. mai multa fericire pentru noi si ceilalti. este posibil ca elevii sa-si dea seama de asta si sa le fie afectat randamentul. Pentru altii. S-ar putea sa fie de acord cu vorbele noastre. rareori rezistam unei analize atente. Aceste reprosuri sunt primii indicatori ai valorii noastre personale. ne sunt aduse în fata alte oglinzi de catre membrii familie. si nu ale altora. .

continuă să aibă loc dezbateri privind natura precisă a acesteia şi dezvoltarea ei. Cluj. L. Ce este. Luminita Iacob .Sinele si cunoasterea lui (Teme actuale de psihosociologie) -Editura Polirom 2001.BIBLIOGRAFIE 1 Andrei Cosmovici. indiferent de caracteristicile personale sau de erorile comportamentale.Psihologia sociala . .Manual de psihologie sociala . BIC ALL . Cluj. 3 Adrian Neculau (coordonator) .Ed. 7 Bobbe Sommer.Psihologie generala si psihologie sociala .Curs de Psihologie Sociala . 1994. Aceştia susţin că o stimă de sine profundă se manifestă printr-o dragoste adevărată faţă de propria persoană bazată pe acceptarea necondiţionată a sinelui. 6 Ioan Radu.a ACTIVITĂŢI PENTRU STIMA DE SINE DANA VELE . stima de sine este un factor important în procesul de dezvoltare a copilului. III. Aşadar. 8 Nicky Hayes .Introducere în Psihologie .Napoca Majoritatea părinţilor îşi doresc ca stima de sine a copiilor lor să se dezvolte într-un sens pozitiv.Sue Orrell . institutor Şcoala „Nicolae Iorga”.Editura Polirom Iasi 1998. 5 Mielu Zlate .Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1973.Napoca MIHAIELA DOLHA. afirmându-se chiar că ea este esenţa dezvoltării personale (Roberta Duncan). stima de sine? Stima de sine se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înşine. Zalău MIOARA POPA. însă. institutor Şcoala „Ion Creangă”.Editura Polirom 2003. Chiar dacă stima de sine este studiată de o perioadă îndelungată de timp. . R. în urma acestor cercetări. Trebuie subliniat faptul că. S-a afirmat de către unii psihologi că adevărata stimă de sine este o emoţie. există un acord privind rolul deosebit al părinţilor şi al celorlalte persoane semnificative din viaţa copiilor în formarea unei stime de sine pozitive. devreme ce în şcoli se desfăşoară programe de consiliere pentru elevi.Psihocibernetica 2000 -Editura Curtea Veche Bucuresti 2002. A.Eul si personalitatea . Scop care a început să se regăsească şi în domeniul educaţiei. Liviu Matei . cât de “buni” suntem comparativ cu propriile expectanţe sau cu alţii. 4 Petru Ilut .Editura Trei 2004. psiholog şcolar.Timisoara Ed. 2 Ana Tucicov Bogdan . Petru Ilut.Editura Exe S.

de un centru de tenis sau despre taberele de elevi. Îmbunătăţirea stimei de sine va reduce frecvenţa comportamentelor agresive înregistrate la adolescenţi (Garabino. îl apreciază. se aşteaptă să fie întotdeauna “perfecţi”. 2001). apud Borba. Yoshikawa. el vrea să fie “bun” şi să fie recunoscut ca atare. Revenind la una din ideile formulate la început. Gândirii pozitive i se adaugă un alt element: acţiunea pozitivă. 1993. nevoia de statut social. fie că este vorba de un cor de copii. Primul pas devine. spre deosebire de respectul faţă de alţii. Stima de sine de intensitate redusă înglobează nevoia de a-i respecta pe ceilalţi. capătul “simţi” şi capătul “acţionezi”. Sunt paşii spre dezvoltarea unei stime de sine pozitive. e mai greu să îl pierzi. el se orientează după reacţiile celor din jur şi se adaptează. apartenenţă şi recunoaştere. într-o primă fază. 1999. întrucât atunci când ajungi la auto-respect. căci gândirea pozitivă fără comportament adecvat nu dobândeşte valoare. a acestui concept. 1999. numeroşi copii sunt supuşi unor experienţe care formează o imagine de sine scăzută: sunt des criticaţi. Este o formă profundă. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea stimei de sine la elevi trebuie începută devreme. de stimă şi aprobare socială. De-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase programe destinate să dezvolte stima de sine a copiilor. Din păcate. În S. probabil că se va simţi bine raportat la sine şi la ceilalţi. îi vorbeşte cu respect. Stima de sine profundă implică nevoia de auto-respect. Greenberg & Lake. 2001). dezvoltarea abilităţilor de gândire pozitivă. al stimei de sine în adolescenţă atât pentru băieţi cât şi pentru fete (Harper & Purkey. aşadar. adultul îndeplineşte un rol esenţial în formarea stimei de sine a copilului. Sentimentul stimei de sine depinde. Iată câteva jocuri pe care vi le propunem în acest sens: . Pe cel de-al patrulea nivel se află trebuinţele relative la eu: nevoia de apreciere. de recunoaştere. 1994. îi acordă atenţie şi îl îmbrăţişează. de reacţiile celor din jur.U. li de vorbeşte pe un ton ridicat. sunt comparaţi frecvent cu fraţii. El are nevoie de certitudine. Un copil vrea să fie pe plac. Cele două componente trebuie să se afle în balanţă. astfel. schiţată de A. atunci când copilul are prieteni de încredere şi performanţe bune în activităţile şcolare sau extraşcolare.A în orice formă de activitate curriculum este astfel dezvoltat încât să implice un număr mare de activităţi pentru stima de sine. Maslow a identificat intensităţi diferite pe care le poate avea stima de sine. li se fixează standarde exagerate privind performanţele şcolare. ignoraţi sau ridiculizaţi. Toate trebuinţele oamenilor pot fi structurate în cinci etape. de competenţă. a căror satisfacere contribuie la consolidarea acestuia. îl încurajează. care are trei capete: capătul “gândeşti”. Într-unul din ele (programul Pumsy) s-a ajuns la o explicare simplă. Când un copil gândeşte pozitiv şi face alegeri corecte. Pollack. Pentru aceasta este folosită imaginea unei frânghii ţinută de un simpatic dinozaur. de protecţie. în mod sistematic şi adecvat pentru a preveni declinul.În spatele acţiunilor umane este postulată o piramidă a trebuinţelor umane. Atunci când adultul îl ascultă pe copil. independenţă şi libertate. incluzând sentimente de încredere. 1994. toate se constituie în experienţe care dezvoltă o imagine de sine echilibrată. 1991. Orenstein. apreciere şi chiar de dominare. apud Borba. Maslow încă din anii ’50. Fiecare etapă desemnează o categorie de cerinţe a căror nerealizare creează un deficit. astfel încât acesta să fie înţeles cu uşurinţă de către copii. Ceea ce înseamnă să iei decizii corecte şi să acţionezi în direcţia potrivită. aproape cert.

AMPRENTELE DIGITALE • • • • • Vârsta: de la 5 la 10 ani Durata: 15 minute Obiective: Π distingerea caracteristicilor individuale unice Echipament: Π foi de hârtie. De exemplu. Π Sunt listate categorii care vor fi abordate în interiorul broşurii (aproximativ 10).1. BROŞURĂ DESPRE MINE Vârsta: 8 . calitatea mea principală. • Obiective: Π Creşterea stimei de sine a participanţilor. Π Se poate crea un colaj pornind de la aceste amprente. 20 maxim Echipament: Π Creioane colorate.2.1. indiferent cât este de pozitiv. deci se pot simţi liberi să scrie orice. Π Când o persoană primeşte o broşură de la un vecin o întoarce (nu o deschide) şi scrie un comentariu despre aceasta pe spate.18 ani Durata: 60 de minute Participanţi: 4 minim. . ceva la ce sunt bun. activitatea mea preferată. • Desfăşurare: Π Foaia de hârtie va fi colorată şi împăturată în trei • • • • Π Participanţii decorează prima pagină cu numele lor scris în maniera în care doresc ei. etc. Ei sunt asiguraţi că nimeni nu va citi ceea ce au scris. o foaie de hârtie şi o agrafă de birou pentru fiecare persoană. Π Participanţii împătură broşura şi o închid cu agrafa de birou. 1. Π Să faciliteze participanţilor împărtăşirea feedback-ului pozitiv cu colegii. Π Fiecare pasează broşura persoanei din dreapta. cel mai semeţ moment. cerneala. Π După listarea categoriilor participanţii vor furniza un răspuns pentru fiecare. lupa Desfăşurare: Π Fiecare copil să realizeze amprente ale degetelor pe o foaie de hârtie Π Se analizează cu o lupă amprentele şi se evidenţiază faptul că sunt diferite de la o persoana la alta.

Pot fi anonime sau pot fi semnate. Π Dacă a fost greu sau uşor să complimenteze pe alţii sau să primească complimente. • Discuţii: Π Dacă a fost plăcut să citească lucrurile scrise de alţii despre ei. lipici. de asemenea. Π Broşurile vor fi date în cerc de la unul la altul până când fiecare persoană va semna pentru fiecare. hârtie. PUBLICITATE • • • • • Vârsta: 8 .18 ani Durata: 60 de minute Participanţi: 2 -10 Echipament: Π Ziare. culori Obiective: Π Promovarea creşterii stimei de sine Π Identificarea trăsăturilor de personalitate pozitive Desfăşurare: Π Se discută despre reclame. Π Persoanele petrec 5 minute în linişte şi citesc ceea ce ceilalţi au spus despre ei.Π Însemnările pot fi lucruri simple (pentru persoanele mai puţin cunoscute). Π Sunt încurajaţi să păstreze broşura şi să o recitească atunci când nu se simt bine cu ei înşişi. 1. Se abordează.3. Π Dacă cineva a fost surprins de ceea ce a fost scris. Π Dacă cineva vrea să-şi clarifice ceva ce nu a reuşit să citească sau nu a înţeles. • . Π Indivizii îşi vor descrie aspectele pozitive prin pictură. şi fiecare îşi va primi broşura din nou. Se adaugă promovarea aspectelor pozitive ale produsului. foarfecă. calităţile fine. modul în care reclamele conving o persoană să cumpere un produs. Π La sfârşit participanţii îşi împărtăşesc reclama cu alţii. ca "Îmi place freza ta" sau pot fi foarte personale pentru persoanele mai bine cunoscute. Ceilalţi sunt lăsaţi să confirme calităţile pozitive ale prezentatorului. cuvinte sau o combinaţie a celor două. Π Sarcina participanţilor este să creeze o reclamă care să fie convingătoare pentru un prieten. despre scopul lor şi despre modul în care sunt prezentate mesajele (vizual sau prin cuvinte).

Fiecare participant se ridică şi spune câte o trăsătură care-l face unic. Fiecare client extrage un nume. Fiecare coleg se ridică în picioare şi spune o trăsătură care-l face pe colegul lor special. Π Partea I: fiecare participant primeşte un ecuson roşu şi-şi scrie numele propriu pe linia aflată deasupra a două cuvinte: "este special(ă)".4. Ana scrie "Ana este specială"). AFIŞUL PE SPATE • • • • • Vârsta: peste 7 ani Durata: 60 de minute Participanţi: oricâţi Materiale: Π Foi de hârtie. 1. dacă Ana extrage numele lui Ion. (de exemplu. dar şi câteva zile sau săptămâni Participanţi: oricâţi Materiale: Π Ecusoane roşii şi albastre Obiective: Π Să arate participanţilor că înainte să-i respecte pe alţii ei trebuie să se respecte pe sine • Desfăşurare: Π Activitatea poate fi împărţită în două exerciţii în aceeaşi zi sau desfăşurată pe durata a câtorva zile sau săptămâni. Fiecare participant face o listă cu trăsăturile care o fac pe persoană a cărui nume l-au extras specială. ea scrie pe ecusonul albastru "Ion este special". Ei poartă ecusonul cu numele colegilor cel puţin o săptămână. . bandă de lipit. Dacă extrage propriul nume pune biletul jos şi extrage altul. Obiective: Π Dezvoltarea stimei de sine Π Amuzament • Desfăşurare: Π Se cere fiecărui participant să noteze pe o foaie de hârtie 3 calităţi personale. Π Foaia este lipită pe spatele fiecăruia cu partea scrisă în jos astfel încât nimeni să nu poată citi ce este scris.5. Π Partea a doua: fiecare participant îşi scrie numele pe o bucată de hârtie care este aşezată cu faţa în jos pe masă. SUNT SPECIAL • • • • • Vârsta: 10 . Participanţii poartă ecusoanele cel puţin o zi.1. Fiecare client primeşte un ecuson albastru şi scrie numele extras pe rândul de deasupra cuvintelor "este special" (de exemplu. Fiecare participant face apoi o listă de trăsături pozitive care-l fac special.18 ani Durata: o şedinţă.

Inc Hopkins G.gov (2000).10 lucruri pt care ma iubesc .education-world. vă lansăm invitaţia de a parcurge şi a lucra cu copiii dumneavoastră aceste jocuri şi activităţi BIBLIOGRAFIE: Hartwell.org/wgbh/nova/thin/ (2001) NOVA Online -.si sa le spunem ca asa cum dintre ei nu toti au indoit foaia la fel asa suntem toti diferiti . foile se iau jos şi fiecare citeşte mesajele primite. Self-Science Emotional Intelligence Lesson Archive Va propun la activitati: 1. ei fiind cu ochii inchisi .edu. Body image. pt profesori . Fourteen MORE Activities for the First Days of School! www. Examinating Ideas about Body Image. Emotional Intelligence Toolbox: Expression Journals www. pt elevi. http://blueprint. Π După ce fiecare a scris fiecăruia dintre colegi. (2001).self-science. pozitiv pe foaia de pe spatele fiecăruia dintre colegi.com: Blue Cross and Blue Shield of Minnesota. AskERIC Lesson Plan www. .eric. le dam la fiecare o foaie pe care trebuie sa o indoaie dupa instrunctiunile noastre.ed. Elizabeth A.Dying to be Thin www. (1998).pbs.exploratorium. dar de la cine?” sau „Oglinda” sunt alte jocuri care pot fi utilizate tot în scopul dezvoltării stimei de sine a copiilor.org (1998). „Pentru tine.Π Fiecare participant se va plimba prin clasă şi va nota câte un lucru bun.com www. • Discuţie: Π Se discută despre concordanţa dintre părerea proprie despre sine şi părerea celorlalţi.com (2001). Cu speranţa că le veţi găsi la fel de interesante cum le-am găsit noi.6seconds.nu inseamna ca suntem mai buni sau mai rai doar ca fiecare are plusuri si minusuri .bluecrossm. (1998) Playing Game with Memory http://www.si de aici trecem la stima de sine si evaluarea personala 2.

Scrisoare catre mine insumi ..Se impart elevii in grupe. Apoi impaturim foile si fiecare elev extrage o foaie si isi spune parerea despre cel care a facut portretul. La sfarsit fiecare spune ce a aflat de la colegi...dupa ce fiecare grup isi exprima optiunile. si iar povesti pe diferente si pe faptul ca suntem ok si cu plusuri si cu minusuri . pe grupe elevii trebuie sa gaseasca trei lucruri care le plac la toti. .Am incredre in mine cand .... alternativ fiecare din ei se ridica in picioare si spune. Cred ca merge si la profi .. si 3 lucruri care le displac la toti membrii grupului. SUNT ALTFEL PENTRU CA...Le dam elevilor sa isi faca un fel de autoportret si pe spatele foii cum cred ca ii vad cei din jur....