You are on page 1of 7

UNIVERSITATEA „ LUCIAN BLAGA „ SIBIU FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU” SPECIALIZAREA - DREPT - I.D.

BACAU ANUL I - SEMESTRUL II

DISCIPLINA

– DREPT ROMAN

TEMA

- SPETE

Conf. Univ.Dr . Manuel Gutan Student:Chirilus Florin

dupa ce refuzul paratului era constatat cu martori. În noaptea sosirii sale. d. Deasemenea. Daca Titus ar fi disparut cu caruta cu vinuri. La Roma pentru a comercializa vinuri. Palamas îi solicită lui Titus înapoierea căruţei dar acesta refuză să dea curs cererii. sau se sustrage judecatii. pretorul ii va inmana o actiune civila daca o astfel de actiune va exista in dreptul civil. peregrin obişnuit. va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume “litis contestatio”. negustorul grec Palamas va putea fi trimis (printr-o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui Titus. cetăţeanul roman Titus îi fura căruţa cu vinuri. Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrin obisnuit (negustorul grec Palamas) si un cetatean roman (Titus) magistratul care va organiza procesul civil (ordo judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin. Prezentaţi desfăşurarea procesului. Daţi o sentinţă. sa nege sau sa nu se apere cum trebuie. Unde şi în faţa cui se va judeca procesul? b. Faza in jure In urma citarii cetateanului roman Titus . In cazul prezentarii cetateanului roman Titus in justitie. În consecinţă. Hoţul este urmărit de sclavii negustorului care. soseşte în anul 10 îHr.SPEŢA 1 Negustorul grec Palamas. . exista posibilitatea ca paratul sa fie adus prin folosirea fortei. astfel. acesta era obligat sa se prezinte la proces. Ce procedură de judecată se va utiliza? c.000 sesteti. negustorul Palamas isi va expune oral pretentiile in fata magistratului. Deoarece pretentiile reclamantului Palamas vor fi justificate (intrucat el va dori inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese furata). Litigiile dintre cetăţenii romani şi peregrini vor fi judecate în continuare de către recuperatores. A. magistratul il va putea obliga la plata unei amenzi de 10. In cazul in care Titus nu se va prezenta la proces si nici nu va indica un garant (vindex) in favoarea lui. c) In aceasta epoca procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio. Dupa ce formula va fi redactata. b) Se va utiliza procedura formulara de judecata. a. Titus putea sa adopte trei atitudini : sa recunoasca . află unde acesta locuieşte. Palamas decide să-l cheme pe Titus în faţa justiţiei. Clausula arbitraria RASPUNS a) Procesul va avea loc la Roma. Fata de pretentiile reclamantului.

efectul creator si efectul fixator. precum si elementele personale (identitatea partilor si cea a judecatorului) . mostenitorii acesteia nu se puteau prezenta in fata judecatorului. Intrucat in perioada principatului sanctiunea putea fi doar plata unui echivalent banesc al dreptului pretins. Avand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii negustorului) dar si proba ce mai puternica (caruta care inca se afla in posesia lui Titus). cum reclamantul revendica un bun. . peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman Titus vor depune un juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul. prin care ordona ca paratul sa fie condamnat numai daca nu restituie lucrul. Dar. magistratul va introduce în formula o clauza speciala (clausula arbitraria). Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi procesul civil si anume: “onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat”. Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor. -efectul extinctiv: dupa ce avea loc litis contestatio. Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori care au luat la cunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului care. singure. in zilele considerate faste si in fata unui judecator unic. Daca una din parti murea dupa litis contestatio. Faza in judicio Se desfasoara in forum. -efectul creator: in virtutea dreptului creator. in cazul in care acesta castiga procesul. partile isi expuneau argumentele. cetateanul roman Titus va fi pedepsit prin obligatia de a-i plati o anumita suma de bani negustorului grec Palamas. acea suma de bani la care judecatorul il condamna pe parat.Litis Contestatio. dreptul dedus de catre reclamant in justitie se stingea. Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avut loc. consta in remiterea unei copii de pe formula sau din dictarea ei de catre reclamant paratului. l-au urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia). Deci. in final se trece la marturisirea faptelor. indiferent de obiectul pretentiilor reclamantului. dezbaterile judiciare fiind libere. Deoarece suma prevazuta în condemnatio era de regula mult mai mare decat valoarea obiectului. asa incat trebuia operata o modificare a formulei. urma sa primeasca o suma de bani. de unde decurge principiul condamnarii pecuniare. (sarcina probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si “reus in exceptione actor est” (pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului). proba scrisa. In aceasta faza a judecatii. in locul dreptului initial. litis contestatio producea trei efecte: efectul extinctiv. Atat negustorul grec. paratul va alege sa restituie caruta cu vinuri. proba cu martori (testimonia) si marturisirea. se nastea un nou drept care purta in mod invariabil asupra unei sume de bani. la indemnul acestuia. -efectul fixator: in momentul lui litis contestatio se stabileau definitiv atat elementele reale( afirmatiile partilor) .

Procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio. invocând lipsa scadenţei.A. îl dă pe N.N. Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta). iar N.in jus vocatio. sau sa nu se apere. şi nu în anul 4 dHr. refuză.A. A. . Fiind legat de formula. a. aşa cum se convenise iniţial. va putea avea trei atitudini: sa recunoasca. . la cel mai bun pret. A. cetateanul roman A.debitorului i se va acorda un termen de gratie de 30 de zile pentru a-i plati reclamantului.A. în anul 4 dHr. b) In aceasta epoca magistratul care organiza procesul civil (ordo judiciorum privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban. sanctiunea va consta in pierderea procesului. In cazul prezentarii cetateanului roman N. Partile vor avea posibilitatea de a-şi alege un judecator de pe albumul pretorului.N. În anul 3 dHr. în judecată pentru neplată. isi va expune oral pretentiile in fata magistratului.A. Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita. Daca paratul (Titus) nu-si va executa voluntar obligatia prevazuta in sentinta judecatoreasca. N.N. Expuneţi desfăşurarea procesului. suma de 100 sesterţi în anul 2 dHr. împrumută cetăţeanului roman N. părţile convin ca rambursarea sumei să se facă în anul 5 dHr.N.consta in vanzarea la licitatie publica a intregului patrimoniu al debitorului. pretinde înapoierea sumei datorate.In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului . judecatorul va da hotararea raportandu-se la momentul lui litis contestatio. Daca nu-si va indeplini aceasta obligatie. Ce procedură de judecată se aplică? b. cu scadenţa la 2 ani. pretorul crea o noua actiune numita in factum. A. in justitie. Ce sentinţă se poate da? RASPUNS a) Se va aplica procedura formulara de judecata. magistratul il va obliga. sa nege. reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea silita a hotararii utilizand unul din cai: . Faza in jure In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului roman N. la plata dublului valoric al debitului initial. in cadrul unui nou proces. c.N. SPEŢA 2 Cetăţeanul roman A. . Totuşi.N.

datorita faptului ca cei doi convenisera. partile isi vor pleda cauza singure: . (sarcina probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care neaga) si “reus in exceptione actor est” (pentru sustinerea exceptiei paratul este asimilat reclamantului).A.A. dezbaterile judiciare fiind libere. sa nege pretentiile reclamantului. Fiind legat de formula. proba scrisa.N. Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata consumarea actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti). o formula care va fi acceptata si remisa catre paratul N. va fi absolvit de plata celor 100 sesterti. proba cu martori (testimonia) si marturisirea. in anul 3 dHr. In anul 4 dHr. In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului . a avut loc o intelegere intre cele doua parti cu privire la rambursarea sumei de bani. ca termenul de scadenta sa nu fie in anul 4 dHr. judecatorul va da hotararea raportandu-se la momentul lui litis contestatio. si conform litis contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre aceleasi parti) N.) nu va nega ca ar fi primit o suma de bani.A. dar afirma ca. B. Faza in judicio In aceasta faza a judecatii. ulterior.N. . Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor faptelor care au avut loc. se vor stabili definitiv partile litigante.A. Paratul (N. ci in anul 5 dHr. sanctiunea va consta in pierderea procesului. Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata (scripta). suma de 100 sesterti in anul 2 dHr.. si nu in anul 4 dHr.N. sa nu se apere in mod corespunzator. vor depune un juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul. Atat cetateanul roman A.N. in anul 3dHr. va afirma ca ii imprumutase cetateanului roman N. il da in judecata pentru neplata pe cetateanul N.Va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume “litis contestatio”.A. cetateanul roman A. Cetateanul roman A. Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza si astazi procesul civil si anume: “onus probandi incubit illi qui dicit non qui negat”... Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor. aceasta urmand sa se realizeze in anul 5 dHr. In final se trece la marturisirea faptelor. Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca exista) eventualii martori care au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi cetateni romani.faza in judicio consta in aceea ca ambele parti litigante trebuiau sa se prezinte in fata magistratului.Fata de pretentiile formulate de reclamant paratul putea sa aibi 3 atitudini: sa recunoasca pretentiile reclamantului. Prin aceasta procedura i se va inmana cetateanului A.N. procesul neputant avea loc in lipsa unei parti. persoana judecatorului si obiectul procesului. cu scadenta la 2 ani.N. In concluzie. cetateanul A. cat si cetateanul roman N.. asa cum convenisera initial. .in fata magistratului folosind anumiti termeni solemni reclamantul isi prezenta pretentiile.

Rude de gradul IV. Ce loc şi ce statut juridic au în familie aceste persoane? d. Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus. Primus si Corina Pe linie colaterala . Cornelius. Sabinus. Sabinus (fiul). . Sebastian.Emilia si Eusebia. Trebuie remarcat faptul că pe linie colaterală nu există rude de gradul I. Cornelius fata de Lurentiu. unchiul şi nepotul sunt rude de gradul al treilea. rude de gradul III. Lucretia (sotia fiului casatorita cum manu). b. Care sunt efectele adopţiei cu efecte depline a lui Cornelius? RASPUNS a) Familia agnatica este formata din: Patricianul Marcellus (pater familias). acelasi grad de rudenie existand si intre Laurentiu si Sebastian. este alungat din familie. La 30 de ani Cornelius este dat în adopţie cu efecte depline patricianului Paulus. Sabinus. Primus si Corina. sunt rude de gradul II. b) Gradul de rudenie se stabileşte în mod diferit în funcţie de linia de rudenie. casatorita sine manu). Sebastian. verii primari în gradul al patrulea. Cornelius. sunt: Sabinus fata de Primus si Corina. Stabiliţi familia agnatică şi pe cea cognatică. Prin urmare. gradul de rudenie se stabileşte după numărul naşterilor. Laurentiu. Sebastian (copii fiului). Sebastian. gradul de rudenie se socoteşte după numărul naşterilor.Cornelius. fiul şi tatăl sunt rude de gradul I iar nepotul de fiu şi bunicul sunt rude de gradul II. La rudenia în linie colaterală. Emilia fata de nepotii sai: Laurentiu. La 20 de ani Sabinus se căsătoreşte cum manu cu Lucreţia şi are 2 copii: Laurenţiu şi Sebastian. Eusebia si Laurentiu. Emilia şi Eusebia. Sebastian si Primus. respectiv Sebastian. Deasemenea rude de gradul II sunt parintii Marcellus si respectiv Silvia fata de nepotii lor: Laurentiu. Primus. Primus (copilul fiului). La 16 ani Eusebia se căsătoreşte sine manu cu Antoniu. Astfel. Laurentiu. La 25 de ani Sabinus încercând să-şi ucidă tatăl. urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă.SPEŢA 3 Patricianul Marcellus este căsătorit cum manu cu Silvia şi are 4 copii:Sabinus. în baza unei scheme. respectiv Silvia cu fii si fiicele lor. in speta in discutie sunt: Marcellus. a. si Primus. c. Astfel. Sebastian. Silvia (sotia casatorita cum manu). rude de gradul I. Cum se realizează alungarea din familie a lui Sabinus? e. Calculaţi. Fratii si surorile. cu verii lor primari: Primus si Corina. La 21 de ani Cornelius se căsătoreşte sine manu cu Flavia şi are un copil: Primus. Cornelius (fiul). La 15 ani Emilia se căsătoreşte cum manu cu Marius şi are o fiică Corina. Eusebia (fiica. La rudenia în linie dreaptă. fraţii sunt rude de gradul al doilea. gradul de rudenie dintre persoanele mai sus amintite. sunt: Laurentiu.

. Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris) deoarece erau casatoriti cum manu. în vechea familie şi se dobandesc în cadrul noii familii. adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine şi intra sub puterea noului pater.pe plan personal. alungarea din familie a lui Sabinus se realizeaza prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei ori si apoi eliberat). drepturile succesorale se sting. e) Adopţia cu efecte depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus va avea urmatoarele efecte: . Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum manu cu Marius. Atat sotia patricianului cat si Sabinus. copiii sai raman în familia de origine.c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si anume cel de pater familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de exercitiu deplina). d) Aflandu-se sub tutela patricianului.pe plan patrimonial. devenind agnat cu membrii noii familii. . Cornelius si Eusebia (casatorita fiind sine manu cu Antoniu) intra in grupul juridic al lui pater familias.