You are on page 1of 15

Incompatibilitatile si interdictiile in functie ale magistratilor

REZUMAT

Prof. univ. dr. Ioan Leş Facultatea de Drept "Simion Bărnuţiu" Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu Demersul autorului este destinat să ofere o perspectivă exigentă asupra modului de reglementare a incompatibilităţilor şi interdicţiilor ce vizează exerciţiul funcţiei de judecător şi procuror. În prima parte a studiului de faţă este analizată incompatibilitatea prevăzută de art. 125 alin. 3 din Constituţie. Autorul remarcă că reglementările subsecvente, respectiv cele consacrate în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi în Legea nr. 161/2003, se îndepărtează de la litera şi spiritul legii fundamentale, prin instituirea unor compatibilităţi neprefigurate de legiuitorul constituţional. O observaţie particulară este cea privitoare la faptul că în practică prevederile constituţionale sunt nesocotite, adeseori, de magistraţii care ocupă funcţii de conducere în instituţii de învăţământ superior, în diferite fundaţii sau asociaţii. Ultima parte a studiului este consacrată celor mai importante interdicţii reglementate de actele normative anterior menţionate. Autorul remarcă diferenţierea de regim juridic între incompatibilităţi şi interdicţii, observând că în cazul primelor este posibilă chiar aplicarea unei sancţiuni disciplinare minime, în pofida faptului că au fost nesocotite norme de ordine publică de rang constituţional. Pentru înlăturarea necorelărilor legale semnalate şi pentru asigurarea unei imparţialităţi şi transparenţe maxime în procesul de înfăptuire a justiţiei autorul sugerează o reformă legislativă corespunzătoare. În opinia autorului, o atare reformă ar trebui să vizeze şi actuala componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce ar implica o nouă revizuire a legii fundamentale.

Statistici web platforma filipnet

Inchide

O necesitate: relaxarea regimului incompatibilitatilor si interdictiilor magistratului roman
11 May 2011 - Mihai Viorel TUDORAN 1527 citiri

Pornind de la prevederile constitutionale ale art. 125 alin. 3 si 132 alin. 2 in conformitate cu care functiile de judecator sau de procuror sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a detaliat, din punctul nostru de vedere in mod discutabil, mai sus mentionatele dispozitii realizand pe parcursul a 7 articole, mai exact art. 5-11, o scanare a activitatilor permise sau nepermise magistratilor din Romania. Spunem in mod discutabil intrucat daca in ceea ce priveste pentru definirea functiei publice avem ca reper Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, in ceea ce

Cel putin in acest caz anomalia este maxima deoarece modul. mai mult. Primul este legat de faptul ca nu orice activitate asa zis comerciala sau doar aducatoare de venituri suplimentare pentru magistrati ii deturneaza pe acestia de la sarcinile jurisdictionale. 3/2002.d. Analizand fugitiv radiografia efectuata sistemelor judiciare europene de catre Comisia Europeana pentru Eficacitatea Justitiei (C. magistratul roman (si alaturi de el magistratii asistenti si asistentii judiciari) este supus in prezent unui regim – pe care l-am putea califica drept unul draconic . Islanda.) in editia 2010 a raportului sau constatam ca in ceea ce priveste cumulul de functii exista destule state europene care permit cumulul functiei de judecator cu activitatea de arbitraj remunerata (Austria. 8 din Legea nr. Spre exemplu. Plecand de la aceste date ale problemei apar ca fiind cel putin excesive daca nu de-a dreptul absurde anumite incorsetari de natura financiara pe care magistratul este nevoit sa le suporte in conformitate cu. art. dobandeste actiuni la o anumita societate comerciala. este aproape imposibil de inteles de ce judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa dar ei nu pot fi. in principal. teoretic. chiar remunerata.de incompatibilitati si interdictii prin care. in Legea nr. putem sa constatam 2 aspecte. deci inclusiv cu o activitate de natura comerciala.P.E.C. Finlanda si Olanda – nu au niciun fel de obiectie in ceea ce priveste cumulul functiei de judecator cu orice alta activitate.J. se urmareste tinerea sa la distanta de posibile conflicte de interese sau de tentatii de alta natura Daca privim situatia din punct de vedere financiar. Slovenia. .J. sa spunem. din pacate. Finlanda. este relativ simplu sa constatam faptul ca. iar dintre acestea cel putin trei – Austria. in speta magistratul.a. de arbitraj. 303/2004. singura posibilitate a sa de a-si suplimenta veniturile – in niciun caz unele foarte mari asa cum se clameaza – este aceea de a desfasura activitate didactica in invatamantul superior precum si in cadrul Institutului National al Magistraturii sau al Scolii Nationale de Grefieri. credem ca este vorba de un procent de sub 10% dintre colegii magistrati care desfasoara astfel de activitati universitare si aceasta din niste considerente destul de simple cum ar fi ori lipsa timpului disponibil ori inexistenta in multe orase cu sedii de instante sau parchete (in special cele de la baza sistemului) a facultatilor de drept ori pur si simplu neatractivitatea ocuparii eventualului prisos de timp cu o activitate in continuare extrem de prost retribuita. felul prin care o anumita persoana. fiindu-i interzis sa desfasoare activitati financiare. Grecia. nu are niciun fel de legatura cu posibila.priveste notiunea de functie privata nu exista. Practic insa. niciun concept cat de vag sau.m. Cu alte cuvinte asupra sa planeaza in mod difuz si chiar perfid o suspiciune teoretica de incorectitudine si de cedare la diverse tentatii desi in codurile de procedura exista norme specifice si suficient de amanuntite privind abtinerea sau recuzarea acestor persoane.E. vreo reglementare a acesteia in vreun act normativ.E. in afara activitatii de baza si a unor activitati aproape nesemnificative din punctul de vedere al eventualei retribuiri a acestora precum elaborarea de articole sau diverse lucrari stiintifice ori literare. Suedia si Elvetia). chiar si sub rezerva imbunatatirii ei. dupa cunostintele noastre. Norvegia. 303/2004. iar mai departe. pretinsa partinire de care respectivul magistrat ar putea sa dea dovada. “judecatorilor ar trebui sa li se interzica orice activitate profesionala care ar putea sa ii deturneze de la sarcinile lor jurisdictionale sau sa ii conduca la exercitarea acestor sarcini cu partinire”. Desi este adevarat ca in conformitate cu recomandarea Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (C. Olanda. sa fie membru sau asociat al societatilor comerciale. Fara a intra in detalii tehnice legate de problema respectiva. sanctiuni pentru abaterile disciplinare ale magistratilor. Croatia. s.) cuprinsa in Avizul nr. actionari la o anumita societate comerciala si voluero.

Functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata. societati de asigurare sau financiare. . societati comerciale. in calitate de judecator sau procuror: a) daca sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei. direct sau prin persoane interpuse. b) indepartarea din magistratura. (1) si (2) se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila si ale Codului de procedura penala referitoare la incompatibilitati. timp de 2 ani de la incetarea calitatii de judecator. companii nationale. comerciale sau de alta natura. nefacand altceva decat sa incurajeze coruptia in sistem si sa anatemizeze in mod total nemeritat un intreg corp profesional. sotii sau rudele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza. 102. . apare ca cu cat tara este mai slaba din punct de vedere economic si mai supusa. 101. 103. (3) Dispozitiile alin. ca judecator sau procuror. sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice. la judecarea in fond a acelei cauze. b) daca ei. din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane. . abtinere si recuzare. cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Art. . in raport cu gravitatea abaterilor.(1) Incalcarea dispozitiilor art.(1) Magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice. in exercitarea atributiilor.(1) Judecatorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a functionat. . atunci cand sotul sau ruda pana la gradul IV inclusiv a magistratului a participat. (1) se aplica si magistratului care participa. . 101-105 si 107 constituie abateri disciplinare si se sanctioneaza. cu atat regimul de incompatibilitati si interdictii este mai aspru. cu modificarile si completarile ulterioare. a procurorului general in subordinea caruia functioneaza orice ingerinta in actul de justitie. si ne referim aici in principal la cele de natura financiara. Art. (2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitatea unde a functionat. din punctul nostru de vedere se impune in mod urgent regandirea acestui sistem de incompatibilitati si interdictii.Magistratilor le este interzis: a) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile. . in principiu. Mihai Viorel Tudoran judecator. Art. fapt care desi din punct de vedere teoretic si-ar putea gasi o justificare. din punct de vedere practic nu face decat sa incetineasca progresul sistemului judiciar respectiv. (3) Judecatorul sau procurorul sanctionat cu indepartarea din magistratura nu poate ocupa nici o functie de specialitate juridica timp de 3 ani. cu: a) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni.(1) Magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze.Magistratilor le este interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia.Magistratii au obligatia de a aduce de indata la cunostinta presedintelui instantei sau. Art. b) sa aiba calitatea de asociat. c) sa desfasoare activitati comerciale. .Al doilea este acela ca in peisajul european. republicata. d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic. 104. Art. 106. 105. administrare sau control la societati civile. din contra. de natura politica sau economica. Revenind la situatia Romaniei. timp de 2 ani de la incetarea calitatii de procuror. (2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre Consiliul Superior al Magistraturii. 108. la diverse tare mostenite datorita contextului istoric. societati nationale ori regii autonome. (2) Dispozitiile alin. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca. (2) Magistratii nu pot sa faca parte din partide politice ori sa desfasoare activitati cu caracter politic. dupa caz. unele dintre acestea neavand niciun sens si neprotejand practic nimic. (3) Magistratii au obligatia ca. raportat inclusiv la cutume sau traditii. 40 din 29/05/2003 Articolul 1 CAPITOLUL V Reglementari privind magistratii Art. potrivit procedurii stabilite in Legea nr. Curtea de Apel Ploiesti ompletat de Ordonanta de urgenta nr. inclusiv banci sau alte institutii de credit. Art. la judecarea unei cauze in caile de atac. . membru in organele de conducere. 107. in calitate de judecator sau procuror. Art.

35 din Codul muncii. 107 si 109 se aplica in mod corespunzator si judecatorilor Curtii Constitutionale. Codul muncii reglementeaza cumulul realizat în baza mai multor contracte individuale indiferent de tipul lor (pe durata nedeterminata.35 din Codul muncii consacra regula potrivit careia. Reglementare juridica Ca o expresie a libertatii muncii. Într-o asemenea situatie însa. Cu atât mai mult este admisa posibilitatea cumularii unei functii exercitate în baza unui contract individual de munca cu o activitate prestata în temeiul unor contracte civile sau comerciale. nu functioneaza sensul strict legal (restrâns) de cumul (deoarece potrivit codului muncii cumulul de functii se refera exclusiv la calitatea de subiect în doua sau mai multe contracte individuale de munca) 1 2 .Dispozitiile art. determinata sau cu timp partial. 110. trebuie înteleasa în sens larg. 101-104. . cu exceptia celor cu caracter politic. (2) Magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative.Art. astfel cum apare în art. .(1) Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate. a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale. cu exceptia contractului de ucenicie la locul de munca). art. fiecare persoana având dreptul la o singura retributie tarifara integrala. Art.2/1991 2[2] cumulul de functii. Modificarile ulterioare au admis prin Legea nr. 109. Notiunea de functii. în principiu. . a unor documente interne sau internationale. ea presupunând orice “post” în general. orice persoana poate cumula mai multe functii beneficiind pentru fiecare dintre acestea un salariu corespunzator1[1]. În legislatia anterioara cumulul de functii era interzis pentru toate categoriile de personal.

cu acelasi subiect de drept care este angajatorul sau (ori un alt subiect de drept)3[3]. care are si calitatea de reprezentant al comerciantului. în aceeasi perioada de catre aceeasi persoana a doua sau mai multe contracte individuale de munca. Incompatibilitati: Art. cât timp contractul individual de munca este în fiinta. cu titlul de exemple. 3 . pot fi enumerate: ◊ salariatul unui comerciant. ◊ personalul silvic poate sa cumuleze numai în învatamânt (îngradire pe care o apreciem ca excesiva în cazul acestei categorii de personal).35 alin 2 din Codul muncii stabileste ca fac exceptie de la regula cumulului de finctii situatiile în care prin lege sunt prevazute anumite incompatibilitati pentru cumul. 2. ◊ Cumulul de functii lato sensu care priveste încheierea de catre aceeasi persoana a unui contract de munca si a uneia ori mai multor conventii civile / contracte comerciale de prestari de servicii. ◊ pe perioada în care un cetatean român lucreaza în cadrul reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine cu sediul în România nu poate cumula o alta functie într-o unitate de stat. nu poate sa se angajeze ca salariat la un alt patron cu activitate de aceeasi natura. Astfel.Exista asadar: ◊ Cumulul de functii stricto sensu care priveste încheierea.

a activitatilor de comert. în aceeasi situatie se afla si judecatorii de la Curtea Constitutionala. “în timpul mandatului. În acelasi sens. participarea la administrarea unor asemenea societati7[7]. reprezentarea unei societati comerciale sau a unei regii autonome indiferent daca pen 747e43h tru functia respectiva se plateste sau nu un salariu4[4]. în orice mod. ◊ functia de magistrat este incompatibila cu orice functie publica sau privata. cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior 6[6]. participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile. Astfel. ◊ calitatea de membru al Guvernului exclude posibilitatea exercitarii oricarei alte functii publice (cu exceptia celei de deputat sau senator). Presedintele României nu poate îndeplini nici o alta functie publica sau privata. 84 pct. “se interzice ca ministrii. conform art. din consiliile de administratie ale regiilor autonome de interes national sau local. magisratilor le este interzisa exercitarea. direct sau prin persoane interpuse. asistentul maternal nu poate cumula aceasta activitate cu alta activitate prestata în baza unui contract individual de munca. precum si asimilatii acestora. De asemenea. 4 5 6 7 . ◊ în timpul mandatului.◊ conform Hotarârii Guvernului nr. sa faca parte din adunarile generale ale actionarilor si respectiv. Presedintele României nu poate fi membru al unui partid si nu poate îndeplini nici o alta functie publica sau privata”. prefectii si subprefectii.1 din Constitutia României. un membru al Guvernului nu poate detine nici o functie prin care se realizeaza. senatorii de stat. ca si membrii Curtii de Conturi (numiti de Parlament). cu exceptia celor de la bancile comerciale cu capital majorat de stat”5[5].217/1998.

– ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri. calitatea de avocat. pensia de invaliditate de gradele I si II precum si pensia de urmas. auditor financiar. ◊ prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori. totodata.◊ nu pot fi cumultate cu salariul. primari. expert contabil ori contabil autorizat si de administrator judiciar sau lichidator judiciar. Calitatea de administrator judiciar sau de lichidator judiciar este incompatibila. precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat. consilieri locali sau judeteni si nu pot îndeplini o functie de reprezentare profesionala remunerata în cadrul regiilor autonome. colaboratorilor si salariatilor societatii comerciale profesionale ce are calitatea de administrator judiciar sau de lichidator judiciar. ◊ aceeasi persoana nu poate avea simultan ori succesiv. pentru aceeasi societate comerciala. 8 9 . – exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert9[9]. Aceasta interdictie se aplica. cu calitatea de functionar public ori de angajat al unei institutii publice ori de interes public. de asemenea. Profesia de avocat este incompatibila cu8[8]: – activitatea salarizata în cadrul altor profesii. asociatilor.

cu exceptia calitatii de cadru didactic. aceeasi persoana nu poate exercita succesiv functiile de arbitru. conciliator. ulterior. Exercitarea atributiilor specifice practicienilor în reorganizare si lichidare este compatibila. nu va putea fi numit administrator judiciar în cauzele privind aceeasi societate comerciala decât dupa trecerea unei perioade de ninimum 2 ani. de regula. Astfel: . Cu toate acestea. La astfel de exemple se adauga unele dintre incompatibilitatile prevazute de lege în ceea ce priveste încheierea unor contracte individuale de munca. expert judiciar si de sechestru conventional sau judiciar. cu functia de arbitru.În cazul cumulului calitatii de administrator judiciar sau de lichidator judiciar cu cea de avocat.188/1999 privind Statutul functionarilor publici instituie interdictii de cumul care. Legea nr. norme referitoare la incompatibilitati vizând încheierea anumitor contracte individuale de munca (implicit). modalitatile de exercitare a acestora sunt supuse regulilor prevazute în legile si statutele profesiilor respective. desemnat ca expert judiciar. Deci. în cauzele privind acceasi societate comerciala. mediator sau conciliator si. cumulul de functii este interzis: ◊ ◊ fie prin norme referitoare exclusive la cumul (expres). pe cea de lichidator decât dupa trecerea unei perioade de minimum un an. auditor financiar sau expert contabil autorizat. însa. nu sunt aplicabile în cazul salariatilor calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica. Practicianul în reorganizare si lichidare. mediator. în conditiile legii.

depasindu-se. societatile comerciale ori în alte unitati cu scop lucrative. ◊ calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica. Programul de lucru se stabileste de catre partile contractelor individuale de munca (între angajatori si salariatul cumulard). 10 . pe ansamblu. 8 ore pe zi. În acest caz nu este vorba despre o interdictie propriu-zisa de cumul ci. ◊ functionarii publici nu pot exercita la societatile comerciale cu capital privat activitati cu scop lucrative care au legatura cu atributiile ce le revin din functiile publice pe care le detin si nu por fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în legatura cu functia pe care o îndeplinesc. În cazul în care salariatul este un tânar sub 18 ani.◊ functionarii publici nu pot detine functii în regiile autonome. despre un cumul conditionat. de regula. în situatia în care o parte din programul functiei cumulate se suprapune celui de la functia în care este încadrata. durata maxima a timpului de lucru de 6 ore pe zi10[10]. Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul de munca unde exercita functia pe care o considera de baza. s-ar putea spune. Angajarea prin cumul la un organ al puterii executive sau la o unitate bugetara se poate face numai cu acordul conducerii unitatii la care persoana în cauza are functia de baza. timpul de munca se însumeaza pentru a nu se depasi. cu exceptia calitatii de cadru didactic.

Interdicţii însemnate sunt consacrate şi în art. în orice mod.magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul . menită săi protejeze pe magistraţi de presiuni politice de tot felul cu ar fi: .magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice .1 din legea nr. societăţi naţionale sau regii autonome d.magistraţii sunt obligaţi ca.125 alin. să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile. companii naţionale. să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere. în termeni categorici. societăţi de asigurare ori financiare. comerciale sau de altă natură c. administrative şi de control la societăţi civile.9 din legea nr. societăţi comerciale.8 din legea nr. În acest sens art. că funcţiile de judecător şi de procuror sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată. potrivit căreia: . direct sau prin persoane interpuse b. text potrivit căruia magistraţilor le este interzis: a.3 şi art.303/2004. a convingerilor lor politice. 132 din Constituţie dispun. să desfăşoare activităţi comerciale. cu excepţia funcţiilor didactice din învăţămîntul superior. în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea.303/2004.magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase.303/2004. Dispoziţii normative destinate a asigura independenţa magistraţilor sunt instituite în art.magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare activităţi cu caracter politic . Prin urmare. inclusiv bănci sau alte instituţii de credit. nerespectarea interdicţiei de cumul de funcţii atrage după sine îndepărtarea din magistratură.magistraţior nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărîrile sau soluţiile date în dosarele rezolvate de ei .45343743434 Incompatibilităţi şi interdicţii O incompatibilitate fundamentală este prevăzută de lege în privinţa activităţilor desfăşurate de magistraţi. să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor . O altă interdicţie este cea prevăzută în art.7 alin.

soţii sau rudele lor pînă la gradul IV inclusiv au vreun interes în cauză. atunci cînd soţul sau ruda pînă la gradul IV inclusiv a magistratului a participat. Normele procedurale menţionate au un caracter imperativ.304/2004. procurorii şi magistraţiiasistenţi ai Î. . ca o condiţie indispensabilă pentru garantarea imperţialităţii şi independenţei lor. se realizează de avocat. potrivit legii. Conceptul de magistrat.C. Primul alineat al textului menţionat interzice magistraţilor să participe la judecarea unei cauze. astfel.în calitate de judecător sau procuror. la judecarea unei cauze în căile de atac. conceptul de magistrat include atît pe judecători. Noţiunea de magistrat a fost folosită frecvent şi înainte de adoptarea legilor de organizare judecătorească postdecembriste. precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.2 din legea nr. De asemenea. Magistraţii pot fi mambri ai societăţilor ştiinţofice sau academice. cu excepţia celor cu caracter politic. Aceste dispoziţii se aplică şi magistratului care participă. a unor lucrări literar ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale.C. MAGISTRAŢII INSTANŢELOR În ţările democratice se acordă o importanţă aparte determinării unui statut al magistraţilor. cu acordul conducătorului instanţei sau parchetului. magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate. este mai larg răspîndit decît acele de judecător. în mod tradiţional.instanţe sau parchete decît acelea cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care. a unor documente interne sau internaţionale. În sensul legii de organizare judiciară.105 din legea nr. judecătorii.161/2003. Anumite activităţi nu intră su incidenţa incompatibilităţilor. Potrivit art. în sens juridic. în funcţionar public învestit cu funcţia de a soluţiona litigiile de competenţa sa. la judecarea în fond a acelei cauze. sau dacă ei. Judecătorul este considerat. Print-un asemenea statut se urmăreşte asigurare inamovibilităţii judeecătorilor. Incompatibilităţi extrem de semnificative pentru garantarea imparţialităţii actului de justiţie sunt prevăzute în art. Nerspectarea acestor interdicţii constituie abatere disciplinară şi urmează să fie sancţionată în mod corespunzător. au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor. dacă: sunt soţi sau rude pînă la gradul IV inclusiv între ei. ca jdecător sau procuror. cît şi pe procurorii constituiţi la parchet. în calitate de judecător sau procuror.J. iar nerespectarea lor constituie un motiv de nulitate a hotărîrii pronunţate. magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative.

jurisdicţia desemnează totalitatea organelor prin care statul distribuie justiţia. Într-o a doua acepţiune. două dintre acestea sunt relevante înprocesul de înfăptuire a justiţiei şi prezintă interes pentru studiul organizării judiciare din orice stat democratic. a pronunţa. căci importanţa socială a funcţiei de judecător sau procuror excede pe aceea a altor categorii de jurişti. cuvînt compus din jus (drept şi dicere (a spune. care înseamnă a pronunţa dreptul. ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi parghetelor. reprezintă în orice stat democratic o componentă esenţială a civilizaţiei şi progresului social. respectiv de la parchetele de pe lîngă acestea.Din corpul magistraţilor fac parte şi judecătorii şi procurorii de la celelate instanţe judecătoreşti. Delimitarea activităţii judiciare de activitatea celorlalte autorităţi publice În activitatea judiciară se delimitează în mod esenţial de atribuţiile şi actele autorităţii legiuitoare. Acestă accepţiune a conceptului de jurisdicţie prezintă interes teoretic şi practic din punct de vedere al studiului organizării sistemului judiciar 2. constituie o importantă disciplină juridică care se studiază azi în majoritatea facultăţilor de drept din ţările democratice. conform prevederilor . Termenul provine din limba latină. Ei sunt cei care ţin cunpăna dreptăţii şi contribuie la sigurarea păcii sociale într-o societate democratică. Conceptul de jurisdicţie are multiple accepţiuni. în prezent la o durată de patru ani. Mandatul organelor legiuitoare este limitat în timp. Constituţia şi legea de organizare a sistemului judiciar se referă uneori la „instanţe” şi „tribunale” tocmai în această accepţiune. constituirea şi activitatea celor două categorii de autorităţi precum şi existenţa unor proceduri diferite prin care se realizează funcţia judiciară şi legislativă. În cadrul corpului magistraţilor. cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratură prevpzute de legea privind organizarea judiciară. Deosebirile vizează organizarea. termenul de jurisdicţie desemnează „puterea de a decide asupra conflictelor ivite între subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii”.Într-o primă accepţiune . Organele legislative se constituie în urma alegerilor organizate conform legii fundamentale şi legilor organice dezvoltătoare. 65465+4545645 introducere Sistemul judiciar. Din corpul magistraţilor trebuie să facă parte cei mai buni jurişti. de la jurisdictio.

Dintre cele 188 de judecătorii înfiinţate prin lege. la vârful căreia se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ca şi instanţele judecătoreşti. Tribunalele şi curţile de apel judecă atât cauze în primă instanţă (cauze mai complexe). CSM îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege. În România funcţionează 15 curţi de apel. în materia litigiilor de muncă completul de fond este compus din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari cu vot consultativ. dintre care 6 în mediul rural şi restul în mediul urban. al cărui procurer general este şeful Ministerului Public. iar prin secţiile sale îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în materie disciplinară. în localitatea de reşedinţă a judeţului (un singur tribunal dintre cele prevăzute de lege nu funcţionează în prezent. organele judiciare sunt numite.De asemenea. cu respectarea principiului legalităţii. iar judecătorii beneficiază de inamovibilitate în funcţie. precum şi în municipiul Bucureşti. în apel de complete compuse din doi judecători. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete. În activitatea judiciară. cu competenţă şi organizare speciale—Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare şi Combatere a Infracţiunilor de Criminalitate .În fiecare judeţ. Parchetele funcţionează pe lângă fiecare instanţă judecătorească (cu excepţia celor trei tribunale specializate în materie comercială). În cadrul parchetului de pe lângă instanţa supremă funcţionează două structure specializate. Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept. De asemenea.Constituţiei adoptate în anul 1991. parchetele sunt constituite într-o structură piramidală. Judecătoriile judecă numai cauze în primă instanţă. fiecare incluzând în sfera sa de competenţă teritorială 2-4 judeţe. funcţionează în prezent 178. respectiv Tribunalul Ilfov. Parchetele supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare în condiţiile legii. precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. funcţionează câte un tribunal. în cadrul fiecărei instanţe există un colegiu de conducere care se pronunţă asupra problemelor cele mai importante legate de activitatea instanţei. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.Consiliul gestionează în exclusivitate aspectele ţinând de recrutarea şi cariera magistraţilor.De asemenea. judecători sau procurori. cauzele de competenţa acestuia fiind judecate la Tribunalul Bucureşti). iar în recurs din 3 judecători. în prezent funcţionează 4 tribunale specializate. sub autoritatea ministrului justiţiei. Prin excepţie. Argeş şi Mureş) şi unul în materia cauzelor cu minori şi de familie (Braşov). Judecarea cauzelor în primă instanţă se face de către complete compuse dintr-un singur judecător. potrivit competenţei stabilite de lege. cât şi apelurile/recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele ierarhic inferioare. 3 în materie comercială (Cluj. al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. pe teritoriul României funcţionează o Curte Militară de Apel şi un tribunal militar teritorial(ambele în Bucureşti) şi 4 tribunale militare.

Instantele specializate pot contribui la sporirea calitativa a actului de justitie. Tribunalele specializate functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au. care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au. instantele militare sunt constituite în conformitate cu pevederile Legii nr.2 alin. fiecare avînd competenta proprie. iar. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute într-o anexa la actuala legea privind organizarea judiciara. tribunale specializate. În prezent. Totuşi. 54/1993. structura acestor categorii de instante este alcatuita . Înalta Curte de Casatie si Justitie îsi desfasoara activitatea în conditiile determinate de lege. Tribunalele specializate sunt. un vicepresedinte. în prezent. tribunale pentru minori si familie. sectia penala 3.2 din Legea 304/2004. sectia civila si de proprietate intelectuala 2. potrivit art. de regula.Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează câte un parchet militar. Numarul curtilor de apel. nu face parte din autoritatea judecătorească. precum si. sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. tribunale pentru minori si familie. fiecare incluzând în circumscriptia sa doua pâna la sase tribunale. tribunale comerciale si tribunale administrativ-fiscale. si în cadrul Sectiilor Unite si ale unui complet format din 9 judecatori. Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea nr. Ministerului Justiţiei îi revine sarcina de a asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. tribunale c. cauze de contencios administrativ si fiscal. În cadrul fiecărui parchet funcţionează un colegiu de conducere. Înalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta din România si are sediul în capitala tarii. Argumentele deduse din necesitatea unei specializari în domeniul infractiunilor comise de militari nu rezista unei serioase analize. Existenta instantelor într-un stat de drept nu este dezirabila. precum si la solutionarea rapida a cauzelor date în competenta sa. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica. sectia de contencios administrativ si fiscal. de regula. potrivit art. Tribunalele specializate sunt. În cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze penale. Puterea judecatoreasca a dobândit o organizare independenta doar în epoca moderna. în funcţie de rangul ierarhic şi dimensiunea parchetului. iar cele de pe lângă tribunale şi judecătorii de către prim-procurori. Potrivit acestei legi. cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale. sediul în municipiul resedinta de judet. Franta si apoi în alte state occidentale a principiului separatiei puterilor în stat. justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: a. conform legii. instanta suprema este organizata în patru sectii: 1. desi institutia este cunoscuta si în alte tari democratice. sectia comerciala 4.2 din Legea pentru organizarea instantelor si parchetelor militare. Judecatoriile functioneaza în fiecare judet si în sectoarele municipiului Bucuresti. Ea are personalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse în noua lege de organizare judiciara. cauze comerciale. 1. sediul în municipiul resedinta de judet. Un asemenea tribunal este organizat si în municipiul Bucuresti. precum si tribunalele cuprinse în circumscriptiile respective sunt prevazute în anexa Legii 304/2004. Organizarea instantelor militare Organizarea instantelor militare în tara noastra nu este de data relativ recenta. tribunale de munca si asigurari sociale. judecatorii b. Instanta suprema se compune dintr-un presedinte.In prezent functioneaza 15 curti de apel. tribunale de munca si asigurari sociale. Ministerul Justiţiei. ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR IN ROMANIA Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. 304/2004. În fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul în localitatea de resedinta a judetului respectiv. cauze cu minori si de familie. justitia se contopea în practica cu functia executiva si era înfaptuita adeseori de aceleasi organe. conducătorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai mulţi adjuncţi. Înalta Curte de Casatie si Justitie. curti de apel d. resedintele acestora.Organizată şi Terorism. 4 presedinti de sectii si judecatori. conduse de către procuror-şefi. tribunale comerciale si tribunale administrativ-fiscale. Anterior. Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. respectiv o data cu afirmarea tot mai puternica în Anglia. Curtea de apel functioneaza într-o circumscriptie cuprinzând mai multe tribunale. ca organ al puterii executive. în raport cu natura si numarul cauzelor.

Parchetele militare functioneaza în prezent în orasele anterior mentionate. tribunale militare b. tribunalul militar teritorial c. precum si în Bacau. Brasov. Craiova. Cluj-Napoca. Iasi si Timisoara.din: a. . Tribunalele militare functioneaza în orasele Bucuresti. Curtea Militara de Apel. Constanta. Ploiesti si Tîrgu-Mures.