You are on page 1of 126

LUCRARE DE LICENŢĂ

Nursing în ingrijirea pacientelor cu neoplasmul de col uterin

CUPRINS: Nursing în ingrijirea pacientelor cu neoplasmul de col uterin
Introducere – Argument CAP. I Noţiuni de anatomie şi fiziologie a colului uterin CAP. II. Cancerul de col uterin CAP. III.Nursingul ingrijirilor la bolnavii cu ancer de col uterin III.1.Procesul nursing III.2.Planul nursing CAP. IV.Partea speciala a interventiilor nursing in cancerul de col uterin IV.1.Motivatia lucrarii IV.2.Obiectivele lucrarii IV.3.Materiale si metode de lucru IV.4. Lotul studiat IV.5. Cazuri clinice Concluzii Anexe Bibliografie pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag : pag :

2

I.Argument
MOTO: “Ceea ce-l face pe om mai mare decât simpla lui viaţă, este dragostea pentru viaţă celorlalţi “Refuz să cred în sfârşitul omului. El este nemuritor nu pentru că numai el dintre toate creaturile are o voce inepuizabilă ci pentru că are un suflet, un spirit capabil de compasiune, sacrificiu şi suferinţă. “ (William Faulkner ) MOTTO ,, Mai ales sanatatea intrece atat de mult toate bunurile exterioare incat intr-adevar un cersetor sanatos este mai fericit decat un rege bolnav” ,,Nu e prietenia la fel ca sanatatea; nu e dusman la fel ca boala; nu e iubire la fel ca aceea fata de copii; nu e durere la fel ca moartea “ Schopenhauer MOTTO: ,,Viata nu nici are o valoare daca nu poti fi de folos altuia” Loius Pasteur Prin elaborarea acestui proiect ne propunem identificarea şi evidenţierea modalitaţilor de evaluare, investigare, îngrijire şi recuperare a unor paciente cu cancer de col uterin prin care să se asigure legătura de continuitate între pregătirea teoretică dobândită în şcoală şi pregătirea practică, dobândită prin învăţământ clinic, în unităţi de asistentă obstetricală. Sănătatea femeii este fără îndoială bunul cel mai preţios. Organele genitale feminine, care îndeplinesc o funcţie atât de importantă precum perpetuarea speciei, sunt expuse unor boli, dintre care multe pot fi prevenite prin măsuri şi practici de igienă. Acestea au ca scop pe de o parte asigurarea dezvoltării şi funcţionarii normale a organelor genitale, iar pe de altă parte prevenirea îmbolnavirii lor. La femei, cea mai frecventă localizare a cancerului este la nivelul colului uterin. Apariţia lui are diferite cauze, însă nu orice eroziune de col evoluează spre cancer, această evolutie fiind în funcţie de factorii favorabili locali sau generali. Prin tema de faţă se doreste sa se puna în evidenţă importanţa acestei afectiuni prin acordarea unei atenţii deosebite primelor semne patognomonice. Întrucât numărul cazurilor noi este în creştere la femeile tinere este foarte bine de ştiut că descoperirea în stadiul său incipient poate duce la o vindecare completă, prin urmare, aş dori să menţionez că până la apariţia cancerului există suficient timp ca aceste leziuni de col să fie descoperite şi tratate corect, în felul acesta prevenindu-se apariţia bolii şi agravarea ei.

3

caracterele. variatiile si evolutia acestor simptome. Determinismul faptelor clinice. cooperante bazate pe respect intre toti membrii echipei de sanatate si cel ingrijit. fara a se uita fiinta umana in globalitatea sa. 4 . miracol care este fiinta umana si mai ales a modului in care se pot initia si intretine relatii interpersonale. desi imperfect la suprafata este acela care ofera posibilitatea organizarii materialului intr-o schema accesibila intelegerii. Relatiile date de bolnavi asupra acestor simptome sunt de multe ori imprecise sau inexacte de aceea este recomandabil ca interogatoriu sa fie metodic si insistent precizand debutul. Dar multitudinea si valoarea mijloacelor de investigatie usureaza foarte mult diagnosticului. In patologia cancerului de col uterin. faptul devine cu atat mai realizabil cu cat este mai corecta selectionarea metodelor si intreruperea rezultatelor ca urmare a unei discipline de gandire. conditiile de aparitie.INTRODUCERE Nursing-ul impleteste aspectele tehnice cu cele privind perceptia nevoilor pacientului si familiei sale si asigurarea unor interventii adecvate individualizate si specifice. Plasand fiinta umana in centrul preucuparilor nursing-ul presupune implicarea acestuia in luarea deciziilor privind propria sanatate ceea ce inseamna o intelegere si o cunoastere a omului. manifetarile clinice sunt relativ limitate si deseori necaracteristice .

examen radiologic etc. explorari functionale. patologice. Cunoaşterea sarcinilor ce-i revin în îngrijirea bolnavilor pre si postoperator Cunoaşterea stilului de viaţa. Educarea femeii cu privire la regimul de viaţă Identificarea problemelor de dependenţa si stabilirea diagnosticele de îngrijire ( nursing ) la pacientele cu afecţiuni ginecologice Organizarea activităţii de Planning familial Urmărirea şi notarea in foaia de temperatură a funcţiilor vitale şi vegetative Utilizarea rezultatelor evaluării pentru identificarea prioritaţilor în îngrijirea pacienţilor şi clasificarea unui plan al tuturor activităţilor de îngrijire 5 . a condiţiilor de trai şi de muncă. a efectelor asupra stării de sănatate.Competenţele vizate în atingerea obiectivelor proiectului Aplicarea normelor de tehnică a securităţii muncii Aplicarea şi supravegherea tratamentului prescris Asigurarea condiţiilor igienice ale bolnavului internat Cunoasterea şi aplicarea regimurilor dietetic Cunoasterea pregatirii bolnavilor şi a materialelor necesare pentru recoltări de produse biologice.

.Uter . Organele genitale la femeie se află aşezate în excavaţia pelvină. .Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie Anatomia aparatului genital feminin Aparatele de reproducere sunt reprezentate de aparatul genital feminin şi aparatul genital masculin. 6 . Aparatul genital feminin este alcatuit din organele genital si glandele anexe. La ele deosebim două feluri de organe: Organe genitale externe (vulva) Organele genitale interne: . .Ovar .Vagin .Trompe uterine.

Vulva Este un aparat cu mai multe elemente morfo-funcţionale având un rol important în copulaţia si micţiunea uterină. Între labiile mici si himen se găsesc orificiile glandelor Bartholin cu rol în secreţia lichidului mucoid lubrefiant. asezat în micul bazin. În jurul orificiului de deschidere vulvară se gasesc o serie de formaţiuni: Orificiul extern al uretrei – meatul urinar. Ovarul Este un organ pereche. este de mărimea şi aspectul exterior sâmburelui de piersică. La femeia adultă are culoarea roşiatică. 7 . glandă sexuală. de o parte şi de alta a uterului şi fixat de ligamente largi. Orificiul vulvar şi clitorisul sunt mărginite lateral de labiile mici. Stratul epitelial de acoperire. care fac şi ele parte din aparatul senzoroerectil. Aparatul erectil format din clitoris şi labiile mici. Are forma unei migdale cu lungimea de 3-5 cm şi o greutate de 4-8 g. în care se produc elementele sexuale numite ovule şi hormonii sexuali. iar pe suprafaţă prezintă cicatrici având aspectul sâmburelui de piersică. Prezintă 3 straturi: 1.

Uterul (mitra) Este un organ mic. musculo-cavitar nepereche. nervi.Salpinge . Stratul medular profund. este format dintr-o stromă conjunctivă în ochiurile căreia se află unele vezicule – foliculii de Graaf – drept unităţi histomorfofuncţionale principale. cu o lungime de 10-15 cm prezentând un epiteliu intern (submucoasă – mucoasă) cudat şi ciliat. Stratul cortical. 8 . 3. cilindric.2. median. uşor turtit anteroposterior şi flectat înainte. îndeplinind atât funcţia endocrină. fibre musculare netede şi ţesut conjunctiv.Trompa Fallope Constituie un organ pereche. Trompele uterine Trompele uterine Fallope – sunt reprezentate de : . oviduct şi spermatoduct.Tube . un strat muscular cu fibre longitudinale şi circulare şi un strat conjunctiv adventiceal la exterior. un amestec de vase. cât si pe cea gametogenă.

Retroversie. cât şi graţie presiunii hidrostatice a viscerelor abdominale şi presiunii scăzute din cavitatea peritoneală.Istmul uterin . parcurge canalul respectiv. fundul de sac vezico – uterin . Ligamentele rotunde au o lungime de 2-6 cm în funcţie de împrejurarea hormonala. Endocolul înveleşte colul uterin şi este format dintr-un epiteliu prismatic cu puţine glande.De forma unui trunchi de con cu baza mare superior şi baza mică înglobată în porţiunea superioară a vaginului.Anterior: vezica urinară.Fundul uterin . mai lungă şi de aproximativ 3 cm. are aspectul global de pară întoarsă cu fundul în sus. se îndreaptă spre orificiul profund al traiectului inghinal. Dimensiunile uterului sunt diferite.100° Modificarea raportului dintre corp şi colul uterin conduce la : .Lateral – ligamentul larg cu artera uterină.Lateroversie. grosime = 2 cm. axul longitudinal al colului şi al vaginului descriu în mod normal un unghi deschis anterior numit unghi de versiune = 90 . Endometrul căptuşeşte cavitatea interioara a uterului delimitând o cavitate virtuală ce comunică cu orificiile inerne ale celor doua trompe şi prin acestea cu cavitatea peritoneală. Tunica musculară sau miometrul formată din fibre musculare netede dispuse radiat. iese din orificiul inghinal superficial şi se înseră pe pubis. 9 . În timpul sarcinii dimensiunile cresc. ligamentele largi. În interiorul uterului se află cavitatea uterină mai larga la nivelul corpului uterin. şi prin acesta cu vaginul. fundul de sac Douglas . lăţime = 4 cm. uterul devenind organ abdominal. plexurile venoase şi porţiunea terminala a ureterului şi două orificii de comunicare cu trompele uterine Structura Tunica seroasă sau peritoneu sub care se află ţesutul conjunctiv lax.Colul uterin. Tunica mucoasă sau endometrul este diferită la nivelul corpului şi colului uterin. La multipare lungimea = 6 cm. spiralat şi longitudinal. muntele lui Venus şi în grosimea labiilor mari. Uterul are următoarele porţiuni: . dar mai dezvoltate. uter deviat lateral Raporturi .Anteversie. ele sunt clasificate în trei grupe: Mijloacele de suspensie – asigură menţinerea uterului în poziţie fiziologică reprezentate fiind de ligamentele rotunde. de deasupra şi înaintea trompei lui Fallope. este porţiunea inferioara mai strâmtă.Posterior: rectul. uter deviat anterior . uter deviat posterior . Mijloacele de fixare Mijloacele de fixare ale uterului sunt numeroase şi de valoare diferită. Ligamentul rotund al uterului este un cordon fibromuscular care porneşte de la partea antero-laterală a coarnelor uterine. care se îngustează progresiv spre col unde formează canalul cervical.Corpul uterin . şi pe de altă parte cu orificiul unic cervical. artificial.

ovarică cunoscută şi sub numele de mezovarium. Interiorul vaginului este tapetat de o mucoasă cu creste transversal cu celule mucosecretante lubrefiante. Canal turtit anteroposterior cu o faţă anterioară în raport cu vezica şi uretra şi o faţă posterioră în raport cu rectul. Inervatia uterului este dată de ramuri din: Plexul utero-vaginal Plexul ovarian Examinarea corpului şi colului uterin se face prin tuşeu vaginal combinat cu palparea bimanuală. deoarece la acest nivel se află ţesut celular grăsos. ea dă arterele inelare din care se desprind arterele radiare care pătrund în grosimea miometrului urmând dispoziţia fibrelor musculare radial-spiralate. 10 . trec prin mezosalpinx şi se continuă cu ligamentul uteroovarian. vasele şi nervii uterini. Porţiunea de inserţie superioară este mai largă. cele doua foiţe peritoneale ale ligamentului lat se continuă cu peritoneul parietal pelvin şi prezintă două diviziuni: segmentul liber situat în partea superioară şi segmentul fix care este lipit de peretele lateral al pelvisului. diametru de 2. numit meyosalpinx. făcând legătura între vulvă şi uter pe care se inseră în jurul colului. care determină un fald peritoneal. Inserţia inferioară. cu varful îndreptat spre conul uterin şi baza laterală al cărui segment liber al marginii laterale a ligamentului lat. formând aşa numitul fund de sac vaginal. la rândul ei cu orificiul de scurgere a menstruţiei la virgine. în acest fel se realizează o formaţiune unică care fixează coarnele uterului de regiunea lombară. aripioară sau tubară. Vaginul Vaginul este un organ muscular singular. vulvară. care are formă triunghiulară. La acest nivel se implantează ovarul care împreună cu ligamentul tubo-ovarian şi utero-ovarian. Ligamentul lombo-corpo-uterin – constituie un ansamblu de fibre care provin de la ligamentul lomboovarian. are o lungime de 8-15 cm. Marginea laterală – este parietală.foiţa peritoneală este ridicată de ligamentul rotund al uterului. Vascularizaţia uterului. tubular. Faţa posterioară – este reprezentată de peritoneul care se continuă de pe faţa posterioară a corpului uterin către peretele lateral al pelvisului. Limfaticele se varsă în ganglionii lombari. Marginea superioara – este libera şi conţine trompa uterină. Descriptiv. cu rol în menţinerea poziţiei centrale a uterului şi împiedicarea lateroversiei.Ligamentele late ale uterului sunt două formaţiuni periviscerale care se întind de la marginile uterului la pereţii laterali pelvini. ganglionii iliaci interni şi externi şi ganglionii sacraţi. este groasă şi alcătuieşte hilul uterului. ramură a arterei iliace interne. ligamentele late prezintă două feţe şi patru margini: Faţa anteroinferioară – este constituită din prelungirea peretelui peritoneului către peretele pelvin. determină aripioara posterioară. Marginea medială – corespunde marginii laterale uterine. ganglionii inghinali superficiali. Uterul este hrănit de artera uterină.5 cm. toate aceste elemente cuprinse între cele două foiţe ale ligamentelor late constituie mezometrium. realizând aripioara anterioară sau foliculară. este operculizată de o membrană numită himen. Venele drenează în final în vena iliacă internă. median.

Funcţia exocrină a ovarului: Este reprezentată de producerea celulelor sexuale numită ovogeneză şi de expulzarea ovulului matur în trompa uterină numită ovulaţie. în vederea fecundării. corpul galben care produce hormonul progesteron. Hormonii estrogeni sunt secretaţi de celulele interstiţiale ale foliculului în prima parte a ciclului menstrau. având rolul de a primi penisul în actul sexual. care trec prin trei perioade legate de ciclul menstrual: . rămânând în stare de funcţiune. să participe cu alte zone ale mucoaselor genitale. Din ovocit se va forma ovulul şi celulele periferice. denumite celule foliculare. Tuba uterină are rol de conducere a ovulelor de la suprafaţa ovarului până în uter şi a spermatozoizilor din uter în întâmpinarea ovulului. un alt hormon ce intervine în funcţia glandelor sexuale feminine. Dupa ovulaţie se formează în ovar. Progesteronul pregăteşte mucoasa uterină pentru implantarea ovarului.Fiziologia aparatului genital feminin. ovocitul devine matur şi pătrunde în trompa uterină.2. Foliculii primordiali în timpul vieţii sexuale ajung la maturitate câte unul pe lună. după luna a 6-a involueaza rapid şi se transformă într-un ţesut fibros. ovulul se elimină cu menstruaţia. Ovarul. asigură dezvoltarea oului şi formarea placentei. Presiunea lichidului folicular şi acţiunea unor fermenţi. Funcţia endocrină a ovarului: Această funcţie constă în secreţia hormonilor estrogeni şi progestaţionali. Vaginul reprezintă organul de copulaţie al femeii. Hormonii ovarieni Influienţează o serie de funcţii ale organismului şi determină caracterele sexuale primare la femei. Determinarea caracterelor sexuale secundare la femei: . de asemenea. spre sfârşitul sarcinii. Zigotul se fixeaza în mucoasa uterină prin fenomenul de nidare. glandă sexuala feminină. Dezvoltarea foliculului şi a ovarului se face sub influienţa foliculo-stimulinei produsă de hipofiză. Aparatul erectil are rolul de a declanşa erecția la femei şi. determină ruperea foliculului şi expulzarea ovocitului – fenomen care poartă numele de ovulaţie. corpul galben se dezvoltă. uterului şi vaginului. în sfârşit. maturizarea ovarelor.De pubertate . ea. – sunt produşi de corpul galben în cea de a doua parte a ciclului menstrual( între a 12-a zi şi a 28-a zi). Hormonii progestaţionali – progesteronul etc. Dacă ovulul este fecundat şi transformat în ou (zigot). Locul unde are loc fecundarea. După expulzarea din folicul. să-l hrănească ţi să-l expulzeze la sfarşitul sarcinii. în perioada sarcinii. Dacă ovarul a fost fecundat. are funcţia dublă exocrină şi endocrină. Nefecundat. Uterul are rolul să primească din tubă ovulul fecundat (oul).De menopauză.De maturitate sexuală .Forma corpului 11 . legate de ciclul menstrual. reprezintă. iar corpul galben involuează rapid (10-12 zile). la declanşarea orgasmului. timp de peste 5-6 luni. Reglează activitatea organelor sexuale.

vagin) . reprezintă şi perioada dintre copilărie şi adolescenţă.Dezvoltarea sistemului pilos în regiunea pubiană şi axilară .Hipomenoreea – cantitatea prea redusă de sânge.Polimenoreea – hemoragie la intervale prea scurte. uter. atrofia glandelor mamare. ea coincide cu prima menstruaţie care se numeşte menarhă şi este însoţită de o serie de modificări specifice: . cu variaţii extreme între 10 si 18 ani. tahicardie. caracterizată prin cicluri menstruale lunare. în această fază are loc formarea corpului galben şi secreţia progesteronului. . Aceste modificări ciclice vitale sunt determinate de atrofia senilă a ovarului. Ciclul vital al ovarelor Hormonii ovarieni intervin în reglarea activităţii ciclului vital al ovarelor care are trei perioade mari.Menoragia – hemoragie prea puternică şi prelungită prin reducerea contracţiilor mucoasei uterine. Între 13-15 ani. greţuri. .Creşterea deosebită a organelor mamare . .Hipermenoreea – hemoragie abundentă. Ciclul menstrual se desfăşoară în trei faze – durează în medie 28 de zile: Faza menstruală sau menstruţia propriu –zisă care apare în ultimele zile ale ciclului şi durează aproximativ 5 zile.Dezvoltarea organelor de reproducere (ovar.- Dezvoltarea glandelor mamare Păstrarea unei voci subţiri (prin rămânerea în stadiul de dezvoltare infantilă a laringelui) Determină psihicul şi comportamentul specific.Apariţia caracterelor sexuale secundare . Deosebim următoarele anomalii mentruale: . încât femeia să fie nevoită să stea la pat în timpul menstruţiei. tulburări ale activităţii menstruale. vărsături.Oligomenoreea – hemoragie la intervale prea lungi. Faza progestaţională sau secretorie (pregravidică) durează în medie 14 zile.Apariţia menstruaţiei . irascibilitate. Perioada de activitate sexuală (gonadică) normală durează aproximativ 400 de ovulaţii. în urma inflamaţiilor genitale şi a modificărilor de poziţie ale uterului. degenerarea corpului galben determină descuamarea mucoasei uterine şi hemoragia. . ovar. 12 . Se caracterizează prin involuţia organelor genitale – uter. se datoreşte lipsei de progesteron. Se termină cu menopauza când activitatea ovariană încetează. Durerile abdominale sunt însoţite de cefalee.Dismenoreea – este o menstruaţie durereoasă. ovulaţia având loc între a 6-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual. durerile care iradiază din lombe spre simfiză pot fi atât de puternice.Capacitatea de reproducere prin actul sexual şi prin aceasta posibilitatea fecundării şi a gestaţiei. . nu de atrofia hipofizei. perioada de fecunditate intensă. este perioada în care organismul femeii se dezvoltă complex. Perioada de climacteriu apare în jur de 50 de ani la femei. adică 30-40 de ani.Intensificarea instinctului sexual . Faza proliferativă sau preovulatorie durează 7 până la 10 zile.

secreţia acestora se află sub influienţa stimulilor nervoşi.- Metroragia – este o hemoragie absolut neregulată. dar excită hipofiza în producerea hormonului luteinizant. pe cale nervoasă. Hipotalamusul nu intervine în secreţia de prolactină. intervine în secreţia de progesteron. La nivelul unor centri hipotalamici se formează o substanţă precursoare hormonului gonadotrop foliculostimulant. provenită din cauza unei mucoase bolnave în urma inflamaţiilor sau în cazul tumorilor uterine (fibrom uterin. Reglarea secreţiei hormonilor ovarieni Se face pe două cai: pe cale umorală. în consecinţă. cancer). când scade concentraţia hormonilor estrogeni din sânge. În acelaşi proces de stimulare. un rol important îl are şi hormonul lactogen hipofizar. Excesul de hormoni estrogeni inhibă secreţia de hormon foliculostimulant. Reglarea umorală: Secreţia de estrogeni este stimulată de hormonul foliculo-stimulant hipofizar. Hipotalamusul este zona subcorticală care transmite stimuli nervoşi la hipofiza anterioară. care ar fi transportată ulterior pe cale sanguină în hipofiza anterioara. 13 . Hormonul luteinizant stimulează formarea corpului galben şi. Reglarea nervoasă: Dacă aproape toate fenomenele ciclului menstrual depind de hormonii gonadotropi hipofizari.

Cancerul de col uterin este o afectiune maligna a celulelor ce captusesc suprafata colului uterin. Boala reprezintă cea mai frecventă localizare a neoplasmelor sferei genitale la femei – cca. Cancerul de col uterin afecteaza in fiecare an o jumatate de milion de femei la nivel mondial. tratamente imunosupresive (pentru unele boli autoimune sau alte forme de cancer). In Romania. ex. .: infectia cu HIV.infectii genitale virale (virusul Herpes simplex II. Alături de cancerul mamar. promiscuitate. .scaderea imunitatii.ruda de gradul I: mama.numar mare de avorturi. HPV-Human Papyloma virus) . de mare importanţă medicosocială. Boala canceroasă. matusa cu CCU in antecedente.parteneri sexuali multiplii. . 3 femei mor in fiecare zi din cauza CCU. sora.nivel socio-economic precar.boli cu transmitere sexuala.6 dintre cancerele genitale sunt cancere de col uterin. iar jumatate din aceste cazuri evolueaza nefavorabil. constituie aproximativ 40% cauză de deces prin cancer.femei cu debut precoce al vietii sexuale (inainte de 17 ani). Colul este partea inferioara de deschidere ingusta a uterului. Maladia a înregistrat în ultimii 10 ani o creştere spectaculoasă şi a devenit a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare.Cancerul de col uterin Definiţie si generalitati Cancerul de col uterin este o boală cronică gravă. . . mai ales daca primul copil a fost nascut inainte de 20 ani. cu evoluţie foarte severă atunci când este depistată în stadii avansate. Populatia cu risc crescut pentru cancerul de col uterin: .mari multipare (numar mare de nasteri). 86. 14 . . se deschide in vagin si face conexiunea intre corpul uterin (uter) si vagin. reprezintă una dintre cele mai complexe şi dificile probleme ale patologiei umane. .

displazie .carcinom in situ .carcinom invaziv 15 .Cancerul de col uterin celulele suferă modificări progresive de .

Polipul cervical Este o formaţiune tumorală situată în canalul cervical. mică. adenocarcinomul. Diagnosticul se pune pe baza examenului biopsic. Provine cel mai adesea din endocervix. benignă. Tumori benigne – hiperplazia microglandulară. pediculată sau adesea sesilă. polipul cervical. leiomiomul colului uterin. papilomul colului uterin. Are o incidenţă foarte scăzută înainte 16 .Anatomia patologica a leziunilor maligne ale colului uterin: Clasificare Tumorile colului uterin pot fi: 1. Hiperplazia microglandulară Hiperplazia microglandulară a mucoasei endocervicală este rezultatul stimulilor la contraceptivele orale sau al inflamaţiei. 2. Tumorile maligne – displaziile colului uterin. carcinomul invaziv.

Adenocarcinomul Reprezintă 5% din cancerele cervicale. în funcţie de stadialitate. ci spre profunzimea stromei. dar pot fi evidenţiate prin colposcopie sau prin aplicarea unei soluţii iodate. Tumora devine periculoasă când invadează stroma cervicală din situaţia intraepitelială existentă. Cancerul cervical produce moartea prin uremie – rezultată din compresiunea ureterelor – sau prin infecţie sau hemoragie. Se manifestă prin sângerare intermenstruală sau postcoidală. Stadializarea este operaţia de stabilire şi 17 . Durerea şi pierderea în greutate apar în stadiile avansate inoperabile. petele de sânge postcoit şi sângerarea din postmenopauză. Carcinomul invaziv Este o leziune neoplazică care începe prin invadarea stromei colului uterin de către celula unui carcinom in situ preexistent. 5% adenocarcinoame. Tumora se extinde local vaginal. Uneori este ulcerată. moderată sau severă. Displazia colului uterin Prin displazii de col uterin se înţeleg bolile precanceroase ale epiteliului acestuia. dar poate orienta spre zona ce trebuie biopsiată. Din punct de vedere histologic cancerele invazive pot fi: 85% carcinoame pavimentoase – epirdemoide. deoarece invazia nu se face pe suprafaţa epiteliului. Tratamentul cancerului de col uterin este complex. iar caracterele lor se modifică din această cauză în cursul evoluţiei. iar în sus endometrial. el apărând şi în cazul leucoplaziei. difuzând apoi limfatic şi sanguin. cu secreţie sanguinolentă sau purulentă. Polipul se extrage electro-chirurgical. La examenul de săecialitate. iar dacă există complicaţii infecţioase se administrează antibiotice. Tumorile maligne se dezvoltă atât local. Displazia severă este urmată de carcinomul in situ. Tumorile endofitice produc o mărire a colului. eroziunilor sau ectropionului. leucoree şi hipermenoree ca semne ce atenţionează bolnava. Displazia poate fi uşoară. Excepţional – tumori mezenchimatoase şi teratoide. Formaţiunea tumorală are o structură fibroasă cu numeroase vase sanguine în centru. Aria nemodificată de substanţă aplicată constituie zona pozitivă. Are o mărime de la câţiva milimetri la 2-3 cm diametru. Invazia precoce poate apărea în mai multe locuri simultan. Aceasta însă nu este un test diagnostic de fineţe. Histologic i s-au descris trei grade evolutive. Tumorile rămân neobservate clinic până în stadiile avansate. 7-8% tumori mixte şi glandulare. papilară sau polipoidă. În diagnosticarea cancerului de col uterin trebuie remarcată sângerarea intermitentă. Ele sunt tumori ale endocervixului şi cresc sub formăulcerată. cât şi la distanţă. La punctul de invazie celulele sunt bine diferenţiate: 95% din cancerele cervicale sunt carcinoame cu celule scuamoase. fără ulceratie. Iodul reacţioneză cu glicogenul din citoplasma celulară normală marcând zonele sănătoase şi lasă necolorate zonele bolnave. în cadrul examinării cu valve se vizualizează formaţiunea tumorală în canalul cervical sau herniată prin orificiul extern. Sângerează uşor la atingere.de apariţia primei menstruţii şi este frecventă la multipare ce au mai mult de 20 de ani. Afecţiunile nu pot fi decelate cu ochiul liber. Macroscopic tumora este o masă fibroasă roşie-gălbuie ce se dispune în jurul orificiului extern al colului.

Gradul I – 0-25% celule nediferenţiate. Lipsă de maturare biologică a colului uterin – la tinerele fete. probabil un factor viral sau chimic. în timp ce viaţa sexuală dezordonată. gonoreea. care au mulţi parteneri sexuali. asistenţa deficitară la naştere – sunt alţi factori consideraţi de risc crescut în cancerul cervical. Circumcizia – se pare că are rol protector. Factori virali sau bacterieni – atenţia s-a concentrat tot mai mult asupra grupului Herpes simplex şi asupra virusurilor umane Papylloma tipurilor 16-18. fără diferenţe semnificative. . iar cele cu celule bine diferenţiate au potenţial malign cel mai scăzut. care au o frecvenţă crescută a coitului. tumorile cu celule nediferenţiate sunt cele mai maligne. Metode contraceptive locale – cu acţiune chimică sau cu acţiune generală hormonală – pilulele contraceptive joacă un rol important în procesul de carcinomatoză. cu numeroşi parteneri determină un risc mare de îmbolnăvire prin transmiterea prin contact sexual în condiţii de igienă precară a unui factor comun carcinogen. Alţi agenţi infecţioşi incriminaţi ulterior sunt – Citomegalovirusul. 4. Naşterile multiple. 3. Caracteristicile comportamentului sexual – riscul apariţiei cancerului de col uterin fiind mai mare la femeile care şi-au început viaţa sexuală la vârste tinere (sub 20 de ani).consemnare a gradului dezvoltării locale şi eventual.Factori care aparţin mediului înconjurător. ultimele se găsesc în mod obişnuit în tractul genital. Mycoplasma. Factor traumatic. Chlamydia. Gradul III – 50-75% celule nediferenţiate. 2. şi al extinderii la distanţă a unei neoplazii. Rolul igienei genital şi sexuale deficitare – cancerul apare mai rar la femeile cu viaţa sexuală absentă şi cu un regim de viaţă ordonat. Referitor la gradul de malignizare. Gradul IV – 75-100% celule nediferenţiate. Factori ce ţin de gazdă: Vârsta – riscul de cancer al colului uterin apare în adolescenţă şi continuă până în jurul vârstei de 50 de ani. Funcţie de proporţia celulelor nediferenţiate carcinoamele cervicale pot fi clasificate în patru grade: 1. Factori care ţin de mediul înconjurător: Mediul – există doar în ansamblu diferenţieri între mediul urban şi cel rural. care practică un sex neprotejat (fără o formă de barieră împotriva contracepţiei – condomul) . Gradul II – 25-50% celule nediferenţiate.Factori care ţin de organism. avorturile. dar sunt cunoscuţi factorii favorizanţi care se pot sistematiza în: . Trichomoniaza. Etiologie Cauzele cancerului de col uterin nu sunt cunoscute. care au fost căsătorite de mai multe ori. 18 .

Afecţiuni genetice transmise cu riscul apariţiei unui cancer de aproape 100% . Dieta – lipsa β-carotenului.polipoză rectocolică familială. . Anumite studii arată posibilitatea de a diagnostic cancerul de col uterin încă de la nivelul subcelular cromozomial. Mai recent a fost observată legătura dintre infecţia cu HIV şi detectarea modificărilor citologice. Distrofiile. Disembrioplaziile. a vitaminelor A. Condiţii de precancer: Prezenţa oncogenelor activate în materialul genetic cellular. Fumatul – predispune la infecţia cu virus uman Papylloma.7%. C. polipi. papiloame.Factorul genetic – familia.Substanţele chimice (cancerogeneză chimică). fiind posibil ca studierea imunosupresiei indusă de HIV să poată clarifica legătura dintre imunitatea mediată cellular şi neoplazia de col uterin. sucuri natural de fructe reduc riscul îmbolnpvirilor. Disgeneziile. raze ultraviolet. xerodermia pigmenosum etc. E şi a acidului folic pot duce la apariţia cancerului cervical. Factorul endocrin – sugerează posibilitatea ca hormonii reproductive să fie implicaţi în geneza cancerului de col. Tumorile benign – adenoame. Simptomatologie 19 . raze gamma. . raze beta.Radiaţiile ionizante (cancerogeneză fizică) – raze x. Anomalii cromosomiale – trisomia 21. Ingestia de crudităţi.Virusuri oncogene (cancerogeneză virală). raze alfa. Imunosupresia – A fost remarcată o frecvenţă mai înaltă a cancerului de col uterin la femeile care au primit medicaţie imunosupresivă după un transplant renal – riscul de cancer fiind de 4. Agenţii cancerigeni cunoscuţi sunt: .

intestinelor. Medicul este singurul capabil sa analizeze extensia sau generalizarea acestei boli mortale si sa decida apoi modalitatea de abordare profilactica a acesteia 20 . rinichilor. Scadere in greutate (mai multe kilograme in cateva saptamani. Iata cateva dintre cele mai importante: Durere in timpul actului sexual (dispareunia) secretie vaginala anormala. se pot identifica tumori si la nivelul plamanilor. Odata instalat procesul canceros. afectiunea este asimptomatica. afectiune numita "fistula vaginala". ficatului. sau modificari notabile in aparitia ciclului menstrual sangerari la nivelul cervixului in timpul contactului sexual sau in momentul inserarii diafragmei In cazul cancerului avansat de col uterin.Simptome sângerare vaginală metroragii menoragii mai îndelungate şi mai intense decât de obicei săngerări vaginale după actul sexual sau după examinare ginecologică dureri la contactul sexual La inceput. astfel: apare anemia datorata pierderilor necontrolabile de sange survine durerea pelviana. Odata cu instalarea metastazelor. luni) Care este evolutia? Evolutia cancerului de col se poate solda cu afectarea tesuturilor si organelor invecinate. stomacului. Unoeri poate degenera in metastaze osoase. Aceasta apare din cazua extinderii procesului canceros la nivelul tesuturilor alaturate. exista o serie de simptome. simptomele se modifica. a membrelor inferioare sau lombara comunicarea anormala dintre vagin si rect. fiid cel mai usor de analizat cu ajutorul testului Papanicolau. prezenta in cantitate mare si uneori amestecata cu mici cantitati de sange sangerari vaginale anormale.

Uneori se pot observa mici sângerări vaginale în raport cu toaleta vaginală sau la contactul sexual. în funcţie de cauzele care le generează. apare mai frecvent sub formă de hidroree. Alteori se observă doar o banală leucoree ceva mai abundentă. Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor circulatorii. al cărei cantitate poate ajunge la 1l / 24 ore. În cancerul incipient lipsesc simptomele. torsiunii unei tumori pediculate prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o leziune asociată. apare mai târziu. Metroragia este cu sânge roşu. Pierderile purulente pot releva câteodată un polip fibros pe cale de necrozare.Simptomatologia din sfera genitală este diferită funcţie de stadiul clinic al cancerului. clară în afara unei infecţii. dar apos albicios. Hidroreea constă într-o pierdere de lichid. dar ea este destul de rar întâlnită. Hidroreea este considerată clasic ca un semn de mare valoare semiologică pentru un polip fibros intracavitar sau un nodul miomatos submucos. Tulburări urinare Cu toate că pot fi discrete şi intermitente se întâlnesc într-un procent destul de ridicat 55-60%. peretelui pelvin şi a nervului sciatic. infecţioase. Durerea este semnul tardiv produs de invazia parametrelor şi prinderea filetelor nervoase. Durerile pot fi continue sau paroxiste. Are caracter uterin (trenant) abundentă premenstrual. 21 . Leucoreea Este un simptom frecvent şi comun multor afecţiuni ginecologice. Apare datorită invaziei ureterelor. este fetidă şi purulentă în leziunile mari suprainfectate. Este semnul cel mai important mai ales în menopauză. poate să apară spontan sau poate fi provocată de cel mai mic traumatism. Durerea Simptom greu de interpretat deoarece este un element comun afecţiunilor ginecologice. În cancerul invaziv clinic leucoreea este mai abundentă.

friabilă. Aspecte macroscopice ale cancerului de col uterin Au fost descrise 3 tipuri de leziuni ale cancerului cervical. Metroragia Simptom clasic. 22 . Cea de-a doua formă a carcinomului cervical se dezvoltă dintr-o formă infiltrativă care prezintă nişte mici ulceraţii care pot fi vizibile. 2. Hemoragiile masive şi apariţia uremiei Sunt manifestări clinice. specifice stadiilor terminale.Polakiuria – constă cel mai adesea şi ia aspectul simplu al unor micţiuni mai frecvente sau câteodată al micţiunilor imperioase. Odată cu avansarea bolii episoadele hemoragice vor deveni mia frecvente. este intermitentă şi apare îndeosebi după contact sexual. largă. În final. Tulburările de golire a vezicii – se manifestă mai ales premestrual şi rareori ia aspectul de retenţie acută. 1. care sângerează abundent. Disuria şi hematuria – se manifestă datorită invaziei vezicii urinare. cu o durată mai lungă. sângerarea va avea caracter permanent. 3. Cea mai comună este leziunea vegetantă (exofitică). Metastaze la distanţă si edem Edemele persistente la ambele membre inferioare datorate blocării venelor şi limfaticelor sunt simptome târzii în cazul cancerului moderat şi manifestări frecvente în cazul recidivelor. Al treilea tip de leziune este tumora ulcerativă care de obicei produce eroziunea colului şi a zonei superioare a vaginului dând nştere la un crater asociat cu infecţie locală li secreţie seropurulentă. întâlnită de obicei în zona exocervicală care prin dezvoltare formează o masă polipoidă.

Diagnosticul enzimatic care prin studierea diferitelor enzime (fosfataza acidă. dehidrogenaza succinică) pune în evidenţă modificările enzimatice şi leziunile invazive. 23 . Imunodiagnosticul cu scop de depistare a reacţiei imunologice a leziunilor incipiente. Diagnosticul în stadiul O (TIS) În această etapă evolutivă. Simptomatologia clinică – este absentă şi numai o consultaţie ginecologică sistematică şi screening-ul citologic poate atrage atenţia asupra unui proces anormal.Diagnostic Ca metode neinvazive de diagnostic. folosite curent se pot aminti: Diagnosticul cromozomial care presupune determinări de cariotipuri. dar şi cu scop terapeutic – imunoterapie precoce a cancerului. procesul neoplazic este limitat la epiteliu. membrana bazală este intactă.

negative(datorită zonei lipsită de epiteliu). CIN gradul II – displaziei moderate şi CIN grad III – displaziei agravante. Diagnosticul diferenţial: Se face numai histopatologic eliminând displaziile. În prezent se acceptă termenul de neoplazie cervicală intraepitelială (CIN) în cadrul căreia de disting mai multe grade de intensitate: CIN gradul I – corespunde displaziei uşoare. citologia se va încadra în clasa IV sau V. Pentru precizarea diagnosticului de tumoră malignă. dispoziţie şi raporturile anormale ale celulelor ce constituie un anumit ţesut.Examene paraclinice: Testul Lahme-Schiller – pune în evidenţă existenţa unei zone iod. Colposcopia – ne permite precizarea diagnosticului de carcinom. nucleului şi raportului nucleocitoplasmatic. Colpomicroscopia – permite evidenţierea celulelor neoplazice după o prealabilă fixare şi colorare in vivo. în special epitelial. Examenul citologic – în stadiul O. 24 . Materialul biosic se recoltează prin chiuretajul cavităţii endocervicale sau prin conizaţie. Displazia este o maturaţie celulară anormală ducând la modificări ale aspectului general. examenul citologic trebuie în mod obligatoriu corelat cu examenul biopsic (histologic). Anomalia de maturaţie se traduce prin aspecte morfologice neobiţnuite ale citoplasmei. Biopsia – este indicată ori de câte ori frotiurile citologice se încadrează în clasele IV sau V .

Simptomatologia clinică: 25 . procesul neoplazic depăşind epiteliul cervical şi invadând ţesuturile subiacente.Diagnostic si stadii Diagnosticul în stadiul I Este prima etapă a cancerului invaziv. friabil şi sângerând. În acest stadiu se încadrează şi microcancerul (T1a Nx Mo ) caracterizat printr-o depăşire minimă a membrane bazale. fără a depăşi însă colul uterin. col neregulat. La tuşeul vaginal se constată o tumoră vegetantă sau ulceraţie dură.

explorarea fiind urmată de hemoragie. adâncă. şancrul sifilitic. unde elemental principal al diagnosticului este pierderea de substanţă trebuie făcută diferenţierea de alte ulceraţii: exocervicita. Sindromul clinic revelator – când există – este hemoragia genitală provocată de actul sexual sau canula de irigaţie. abundentă. cu fundul înmugurit şi acoperit de cheaguri şi depozite necrotice. Examenul paraclinic şi de laborator – precizează de cele mai multe ori diagnosticul. În forma exocervicală vegetantă – la examenul cu valvele se constată o formaţiune mamelonară de dimensiuni mici care sângerează abundant la atingerea cu valve. fetidă şi durere localizată în etajul inferior al abdomenului sau regiunea lombară. ulceraţia micotică.  În forma endocervicală – canalul cervical are aspect crateriform. Diagnosticul diferenţial se face cu polipul cervical. permanentă. Examenul vaginal digital provoacă o hemoragie abundentă. acoperită de burjioni sângerânzi. Diagnosticul diferenţial: În forma exocervicală ulcerată. Examenul citologic – încadrează frotiurile în clasele IV-V. De aceea. În forma endocervicală – examenul cu valvele nu furnizează nici o informaţie la examenul cu histerometru se constată neregularitatea cavităţii endocervicale. În forma exocervicală ulcerată – examenul cu valvele descoperă pe una din buzele colului o mică pierdere de substanţă localizată excentric faţă de orificiul extern al colului. scurgere serosanguinolentă – purulentă.Este minimă sau săracă. Indiferent de varietatea morfopatologică şi de localizare. există însă o suferinţă care constă în metroragie. iar biopsia confirm diagnosticul de cancer. fundurile de sac vaginale sunt infiltrate în apropierea colului şi adesea se constată rigiditatea porţiunii superioare a vaginului. de alte tumori genitale. herpesul. caracteristic pentru stadiul I este faptul că uterulîşi conservă mobilitatea în toate sensurile. Simptomatologia clinică: Cu toate că este vorba de un stadiu avansat. traumatismul local o exagerează evident. deoarece tumora a depăşit colul uterin. în stadiul II metroragia este spontană. Examenul paraclinic şi de laborator: Testul Lahme-Schiller – arată o leziune exocervicală care este iod-negativ. Detaliile furnizate de examenul ginecologic depind de aspectul macroscopic al leziunii şi de localizarea acesteia ( endo sau exocervicală). Diagnosticul în stadiul al II-lea (T2a No Mo ): Este un stadiu avansat al cancerului invaziv. În formă endocervicală – având ca simptom principal metroragia trebuie diferenţiată de sarcina incipientă complicată cu avort. Colposcopia – arată că leziunea are marginile precise. Examenul citologic încadrează frotiurile în clasele IV-V. Biopsia – confirmă diagnosticul de cancer. motiv pentru care femeile nu solicit un consult medical. În forma ulceroasă exocervicală se observă pe una din buzele colului o pierdere de substanţă intensă. numai consultaţia ginecologică sistematică sau screening-ul citologic poate depista afecţiunea în această etapă. nu sunt rare cazurile în care simptomatologia clinică subiectivă este discretă sau absent. De obicei. Spre deosebire de stadiul I. 26 . antrenând în procesul neoplazic parametrele din vecinătatea colului sau jumătatea superioară a vaginului. endometrită. iar fundul acestuia este de culoare gălbuie.

de culoare roşiatică acoperită de cheaguri sanguine şi necrotice. a jumătăţii superioare a vaginului şi a ganglionilor limfatici pelvini (iliaci int. anemie.Ulceraţii după boli transmise . Diagnosticul diferenţial al cancerului cervical se face cu : În cazul cancerului exocervical: Leziuni ulcerative: . caşexie. sistem osos. Examinarea histologică este definitivă. La simptomele obiective descrise anterior. friabilă. În forma exocervicală vegetantă – la inspecţia colului cu valvele se observă pe una din buzele colului. care sunt de o intensitate impresionantă. Diagnosticul în stadiul al IV-lea (T4a orice N1 M1) Este un stadiu final al cancerului invaziv. se adaugă suferinţele produse de afectarea unor sisteme şi aparate. în stadiul III.).Actinomicoza Leziuni vegetante: Polip cervical Polip placentar Polip fibroid endocavitar. Caracteristic pentru stadiul al II-lea este faptul că uterul îşi păstrează mobilitatea. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominal arată că formaţiunea este dură. friabilă. dar de o intensitate mai mare. sângerândă. tub digestiv. o formaţiune conopidiformă cu baza de implantare largă. Diagnosticul în stadiul al III-lea (T3a No Mo) Este un stadiu avansatal cancerului invaziv. Cistoscopia şi rectoscopia confirmă participarea organelor respective la procesul neoplazic. friabilă.Cervicite acute sau cronice. Leziuni infiltrative: . sângerândă.TBC cervical . Diagnosticul diferenţial. Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală evidenţiază existenţa unui bloc fix care înglobează toate organele pelvine.Miom cervical 27 . aceasta este însă limitată uneori din cauza infiltraţiei parametrelor. uterul şi-a pierdut mobilitatea în toate sensurile. .Endometrită . Uterul devine un organ fix. În forma exocervicală sau endocervicală ulcerată examenul vaginului cu valvele arată absenţa unei porţiuni din zona intravaginală a colului. sângerândă. şi ext. În forma vegetantă – se constată că porţiunea superioară a vaginului este ocupată de o formaţiune conopidiformă dură. Bolnava prezintă semne clinice ale impregnatiei neoplazice: astenie. peritoneu. Cancerul cervical poate fi cofundat cu o varietate largă de leziuni ale cervixului. Examenul vaginal cu valvele în formele ulcerate arată absenţa porţiunii intravaginale a colului: în forma vegetantă vaginul este ocupat de o formaţiune conopidiformă. Examenul general confirmă prezenţa metastazelor. tumora extinzându-se la organele vecine şi producând metastaze la distanţă: ficat. Simptomatologia clinică: Sunt aceleaşi ca în stadiul II. scadere în greutate. caracterizat prin antrenarea în procesul neoplazic al parametrelor – până la inserţia acestora pe pereţii excavaţiei.

- Chist cervical.Sângerarea uterină disfuncţională . sunt importante în determinarea mărimii leziunii şi în determinarea mărimii leziunii şi în determinarea infiltrării vaginale sau parametriale a cancerului (leziunii). În cazul cancerului endocervical: . examinarea rectovaginală. 28 . Examinarea pelvină.Sarcina cervicală.

Stadiul III Se caracterizează prin extensia locoregională a tumorii care depăşeşte organul de origine. au fost descrise cancere în stadiul 0 şi la nivelul altor ţesuturi decât cel epitelial. se recunosc astăzi următoarele stadii: Stadiul 0 Este dificil şi adesea imposibil de stabilit clinic. limitată strict la organul de origine. Stadiul II În acest stadiu. eventual cu fixare intra sau extraganglionară. rămân totuşi mobili. existenţa sau inexistenţa metastazelor la distanţa. tumoarea depăşeşte dimensiunile stadiului precedent. caracterizat prin extensia locoregională şi adenopatie metastazic. deşi pot prezenta metastaze (adenopatii regionale). starea ganglionilor limfatici regionali. Neoplazia are totdeauna dimensiuni foarte reduse şi un aspect clinic necaracteristic. Se găseşte totodată adenopatie metastatică regională. iar ganglionii regionali. mai ales la colul uterin. dar nu depăşeşte organul de origine (nu invadează ţesuturile din jur). Stadiul IV Reprezintă stadiul cel mai avansat de evoluţie. dar mult mai rar. nu se găsesc metastaze la distanţă. cancerul de stadiul 0 a fost descris la nivelul epiteliilor. În determinarea stadiului se ţine seama de trei factori principali: tumoare locală. Stadializarea FIGO (Federaţia Internaţională de Ginecologie şi Obstetrică) 29 . cât mai ales prin formarea de metastaze la distanţă. Stadiul I Este caracterizat prin tumoare primitivă de dimensiuni reduse.Evoluţie şi prognostic Stadiul unei tumori desemnează o anumită perioadă (un anumit moment) din dezvoltarea tumorii. fără adenopatii şi fără metastaze. aşa cum rezultă din examenul clinic. În funcţie de aceste trei componente (factorii) principale. fără infiltraţii la ţesuturile din jur. şi este denumit carcinom in situ sau intraepitelial. modalitatea de diagnostic fiind prin excelenţă examenul histologic.

Stadiul IV b – metastaze la distanţă. . dar este strict limitat la nivelul colului.Stadiul I b1 – leziuni clinice nu mai întinse de 4 mm. . . .Stadiul 0 – carcinomul intraepitelial in situ sau carcinom periinvaziv – tumora este limitată la epiteliu. . .Stadiul III b – tumora extinsă la peretele pelvin şi/sau prezenţa hidronefrozei sau a rinichiului nefuncţional. . Anatomia patologică Patologie carcinomul scuamocelular = cancer al celulelor epiteliale 80% . Stadiul I – cancer invaziv – procesul tumoral a depăşit membrana bazală. Stadiul III – carcinom extins la peretele pelvin şi/sau 1/3 inferioară a vaginului şi/sau prezenţa hidronefrozei sau rinichi nefuncţional. .Stadiul I a 2 – mărimea invaziei stromei nu este mai mare de 5 mm în adâncime şi 7 mm în întondere pe orizontală.Stadiul III a – carcinom extins invadând 1/3 inferioară a vaginului fără extensia la peretele pelvin. . .Stadiul I b – leziuni clinice limitate la nivelul cervixului sau leziuni preclinice mai mari decat în cazul I a .Stadiul II b – cu invazia parametrială.Stadiul IV a – tumora s-a extins la organele din jur.Stadiul I a1 – tumoră ce invadează stroma nu mai mare de 3 mm în adâncime şi 7 mm întindere. dar nu mai mult de peretele pelvin.Stadiul I b2 – leziuni clinice mai mari de 4 mm.Stadiul I a – carcinom microinvaziv. dar cu invazia 2/3 superioară din vagin. dar nu mai mult de treimea inferioară. Interesează vaginul. Stadiul IV – tumora s-a extins dincolo de peretele pelvin sau clinic implică mucoasa vezicii urinare sau a rectului. .90% din total 30 . procesul tumoral nedepăşind membrana bazală. În acest stadiu se descriu: .Stadiul II a – fără invazia parametrială. Stadiul II – tumora extinsă dincolo de cervix.

examinare cervicală prin colposcop .suprafaţa colului uterin poate fi vizualizată mai clar şi mai atent biopsie cervicală Testul Papanicolau biopsie colposcopică – prelevarea unei mici suprafeţe anormale cervicale chiuretajul endocervical – prelevare de ţesut din canalul endocervical conizaţie – prelevarea unui ţesut de formă conică din col 31 .20% din total carcinomul mixt = cuprinde ambele tipuri Diagnostic Testul Papanicolau - celulele sunt îndepărtate de pe colul uterin şi examinate la microscop poate detecta anomalii celulare epiteliale celule atipice leziuni intraepiteliale carcinom invaziv Teste suplimentare colposcopie .adenocarcinomul = cancer al epiteliului glandular 10% .

Membrana celulei canceroase capătă noi calităţi structurale. cum ar fi: carcinomul cu celule mici sau carcinomul adenoscuamos. De la vagin tumora evoluează anterior spre peretele vezical sau posterior spre peretele rectal. apoi invaziv clinic. ca în final carcinomul să fie gata de metastazare. biosinteza proteică. Extensia inferioară se extinde direct în stroma vaginului. antigenele specific tumorale. diferenţierea. precum şi alterarea expresiei fenotipice a unor funcţii celulare ca mitoza. Adesea este invadat uterul distal determinând obstrucţia ureterală şi eventual pierderea funcţiei renale. determină modificări biochimice ăn structurile replicabile ale ADN şi ARN celular şi în biosinteza proteică. Aceşti muguri invazivi se pot dezvolta într-unul sau mami multe locuri ale unui câmp sau în mai multe câmpuri simultan. La nivelul subcelular genetic. Producerea cancerizării este încă controversată. 32 . Cancerizarea celulară comportă contactul direct. fiziopatologice şi clinice ale prezenţei neoplaziei în organismul cancerizat. în care vor apărea mugurii ce vor invada stroma epitelială. Noţiunea de boală canceroasă include procesul de cancerizare celulară. progresnd spre vaginul inferior şi determinând apariţia metastazelor în ganglionii limfatici inghinali. iniţial microinvaziv. dezvoltarea neoplaziei şi consecinţele anatomice. ceea ce. iar mucoasa vaginală este prinsă începând de la nivelul fundurilor de sac. Extensia laterală este majoră. Se presupune că originea leziunilor se află într-un câmp cu foarte multe focare. ea fiind prezentată în anumite tipuri histologice. Extensia superioară se extinde spre endocervixul proximal şi partea inferioară a corpului uterin. Invazia limfatică reprezintă cea mai importantă cale de extindere a cancerului de col şi are importanţă terapeutică şi prognostic de prim ordin. apar noi antigene celularespecifice cancerizării.Extinderea din aproape în aproape se poate realiza pe trei căi: extensie laterală. permanent sau intermitent. la nivelul macromolecular. al celulelor cu cancerigenul. extensie superioară şi extensie inferioară. Treptat ei vor determina primele breşe în membrana bazală şi progresiv se va dezvolta carcinomul invaziv. aceste modificări biochimice produc mutaţii somatice. Extensia pe cale vasculară este rară.

Metastazare Reguli de stadializare ale ganglionilor limfatici: Ganglionii limfatici regionali sunt: paracervical.parametrele.cancerul invadează structuri pelvine la distanţă .IB Invazie stromală nu mai mare de 3 mm în adâncime şi 7 mm sau mai puţin în întindere orizontală Invazie stromală mai mare de 3 mm şi nu mai mare de 5 mm cu 0 I IA T1ai T1a2 IA1 IA2 33 . hipogastrici (iliac intern.cancerul invadează cervixul.cancerul diseminează la organele învecinate . Microcarcinom 4. toate leziunile vizibile microscopic. parametrial.vezica urinară . sunt T1b/ st. Stadializare Stadiul I . fără a ajunge la peretele pelvin Stadiul III . presacral.cancerul invadează zonele învecinate.metastaze la distanţă Clasificarea TNM [8] T = tumoră primară Categoria T Stadiu FIGO Tx T0 Tis T1 T1a Descriere Tumora primară nu poate fi evaluată Nu se evidenţiează tumora primară Carcinom in situ (carcinom preinvaziv) Carcinom cervical limitat la uter (extensia la corp nu se consideră) Carcinomul invaziv diagnosticat numai prin microscopie. a vaginului . Invazie stromală timpurie 3.Ib – limitat la cervix Stadiul II .rectul . obturator).peretele pelvin Stadiul IV .1. fără diseminare . a vaginului . laterosacral. limitat la pelvis . Carcinom in situ 2.Ia – invazie microscopică . Carcinom clinic 5.IIa – 1/3 sup.2/3 inf.IIb. iliac comun şi extern. chiar cu invazie superficială.

Notă: Invazia în adâncime nu trebuie să fie mai mare de 5 mm luată de la baza epiteliului.N şi M. pN şi pM corespund categoriilor T. altele = OTH.limfatici = LYM. osos = OSS. Adâncimea invaziei este definită prin măsurarea tumorii de la jocţiunea epitelial-stromală cea mai apropiată la cel mai adânc punct al invaziei. ggl. dar nu la peretele pelvin sau nu coboară la 1/3 inferioară a vaginului T2a IIA Fără invazia parametrelor T2b IIB Cu invazia parametrelor T3 III Tumoră extinsă la pertele pelvin şi/sau cuprinde 1/3 inferioară a vaginului şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nefuncţional T3a IIIA Tumoră ce invadează 1/3 inferioară a vaginului fără extensie a peretelui pelvin T3b IIIB Tumoră extinsă la peretele pelvin şi/sau cauză de hidronefroză sau rinichi nonfuncţional Tb IVA Tumoră ce invadează mucoasa vezicii sau a rectului şi/sau e extinsă dincolo de pelvis NOTA: prezenţa edemului bulos nu este suficientă pentru a clasifica o tumoră ca T4 M1 IV Metastază la distanţă N = ganglioni limfatici regionali Nx Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi N0 Fără metastaze în ganglionii limfatici regionali N1 Mestataze în ganglionii limfatici regionali M = metastaze la distanţă Mx Metastazele la distanţă nu pot fi evaluate M0 Fără metastaze la distanţă Mi Metastaze la distanţă Conotaţii: pulmonar = PUL. PN0 – examinarea histologică a limfadenectomiei pelvine include în mod ordinar 10 sau mai mulţi ganglioni G = grading-ul HP Gx Gradul de diferenţiere nu poate fi evaluat G1 Grad bine diferenţiat G2 Grad moderat diferenţiat G3 Grad slab diferenţiat 34 . peritoneu = PER. hepatic = HEP. glande suprarenale = ADR pTNM = clasificare patologică Categoriile pT. pleură = PLE. invazia (afectarea spaţiilor vasculare venoase sau limfatice nu schimbă clasificarea) T1b IB Leziune clinică vizibilă la nivelul colului uterin sau leziune microscopică > T1a2/IA2 T1b1 IB1 Leziune clinică vizibilă de 4 cm sau mai mică în diametrul cel mai mare T1b2 IB2 Leziune clinică vizibilă mai mare de 4 cm în diametrul cel mai mare T2 II Tumoră ce se întinde dincolo de uter. măduva osoasă = MAR. fie de suprafaţă sau glandular. creier = BRA. piele = SKY.întindere orizontală de 7 mm sau mai mică.

tumoră reziduală macroscopică Markerii tumorali. dar si de celule ne-canceroase (normale).tumoră reziduală microscopică .R2 .fără tumoră reziduală . poti sa ai cancer cu markeri tumorali normali Gravitatea unei tumori nu se poate stabili pe valoarea markerilor tumorali Importanta lor este in urmarirea evolutiei tumorii in timpul tratamentului Tumor markers (engl) Ce sunt markerii tumorali? Sunt substante proteice prezente la pacientii cu cancer in cantitati mai mari decat la cei fara aceasta boala.nu se poate preciza prezenţa tumorii reziduale . Deoarece exista celule tumorale care nu secreta aceste substante. . Această notaţie se aplică tuturor tumorilor ginecologice.G4 Grad nediferenţiat Gruparea stadială Stadiul 0 Stadiul IA Stadiul IA1 Stadiul IA2 Stadiul IB Stadiul IB1 Stadiul IB2 Stadiul IIA Stadiul IIB Stadiul IIIA Stadiul IIIB Tis T1a T1a1 T1a2 T1b T1b1 T1b2 T2a T2b T3a T1 T2 T3a T3b T4 Orice T N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N0 N1 N1 N1 Orice N Orice N Orice N M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M0 M1 Stadiul IVA Stadiul IVB Clasificarea R Absenţa sau prezenţa tumorii reziduale după tratament poate fi notată cu simbolul R. ce rol au in cancer ? Analize si alte explorari medicale Markeri tumorali : Sunt substante secretate de unele celule tumorale. 35 .R0 .Rx .R1 .

pentru a vedea daca nu au o problema similara de sanatate. si isi determina periodic markerii tumorali. Sunt de obicei produsi de celulele canceroase. 2. scintigrafice. care face ca tratamentul sa fie mai usor de efectuat. din mai multe motive: 1. deci nu sunt specifici unui anumit tip de tesut. etc. peste tot in lume. altii sunt produsi de tipuri diferite de celule canceroase. Locul unora dintre markerii tumorali nu este inca bine stabilit in oncologie De aceea. care le va folosi pentru diagnostic. Determinarea numai a markerilor tumorali. urina. este recomandabil ca utilizarea acestor analize sa fie facuta la indicatia medicului. in care se constata o crestere a nivelului markerilor tumorali. prin numeroase vizite la medic si analize care sa infirme.etc.Ei pot fi depistati in sange. ne-canceroase. Exista cazuri de cancer cu markeri tumorali in limite normale. pentru cancerul de prostata 2. in afara de cancere. dar pot fi prezenti isi in unele tesuturi. prin recoltarea unei bucati de tesut (de obicei prin biopsie) si examinare 36 . si sa aiba rezultate mai bune. nu este suficienta pentru a pune diagnosticul de cancer. doar asociat cu     simptomele pacientului datele gasite la examinarea pacienutlui alte analize de sange alte explorari (radiologice. endoscopice.. . La ce foloseste determinarea markerilor tumorali? Principalele motive pentru care se face determionarea markerilor tumorali sunt: 1. Exista unele boli. deseori inutil. este PSA. CT. cele mai frecvente analize facandu-se din aceste substante. Este suficient sa determini markerul unei anumite tumori pentru a pune diagnosticul de cancer? Exista persoane care au frica de cancer. Unii markeri tumorali sunt produsi si de celule normale. poate crea un stres acestuia. 3. Screeningul pentru detectarea precoce a cancerului o Screeningul reprezinta metoda de a depista cancerul la persoane care nu au nici un simptom. 4. Diagnosticul cancerului : o Diagnosticul cancerului se face in imensa majoritate a cancerelor. fiind deci specifici acestora. detectarea bolii are astfel loc in stadiile precoce. etc) Folosirea acestor analize de catre pacient din proprie initiativa. biopsii. Cel mai important marker tumoral folosit in screening. pe care va incerca sa il depaseasca ulterior. RMN. Unii markeri sunt produsi de un singur tip de celule canceroase. sau au avut cazuri de cancer in familie.

5. SLX Prostata. 3.29. poate semnala aparitia cancerului. de obicei pana la normal. STN. nivelul markerilor tumorali este important . CEA. HER2 (sau HER2/neu. HCG. in functie de aceasta fiind recomandate si anumite metode de tratament. testicol. si mult mai daunatoare pentru sanatatea pacientului.PSA. 2.P. 4. CA 72-4. un raspuns prost la tratament. EGFR2) Ovar . poate arata un raspuns bun al pacientului. Stabilirea prognosticului cancerului o Unele tipuri de cancer merg mai repede decat altele. Aceste analize pot scadea numarul de explorari radiografice. LASA. Determinarea aparitiei recidivei cancerului: o Dupa tratament. Daca nu poate fi localizat punctul de plecare al cancerului (deoarece tesutul canceros examinat la microscop.CA 125. STN.la microscop. ficat CA 125 pentru cancerul de ovar CEA (antigenul carcinoembrionar) pentru cancerul de colon si rect CA 15-3 si Her2/neu pentru cancerul de san Cei mai importanti markeri tumorali pentru diferite organe sunt:        Esofag – SCC Stomac . PSA pentru cancerul de prostata HCG pentru cancerele ovariene. exista forme cu evolutie mai rapida si mai lenta. chiar inainte ca tumora sa fie depistata prin alte metode. nivelul markerilor tumorali scade. in timp ce mentinerea la valori ridicate poate semnifica persistenta unor resturi tumorale .CA 19-9 (N<37 U/mL). Si dupa scoaterea chirurgicala a unei tumori. PSMA 37 . markerii tumorali pot ajuta la depistarea acestor tipuri.alfafetoproteina= AFP (N<10 ng/mL) San. Cei mai utilizati markeri tumorali sunt: 1. 4. CT. RMN. testiculare si tumorile trofoblastice din sarcina AFP (alfafetoproteina) pentru cancerele de ovar . NCC-ST-439 Ficat . etc. cresterea nivelului lor. iar cresterea lor. poate sugera acest punct de plecare. PAP. 6. chiar in cancerele de acelasi tip. 3. sau pacientul sa aiba simptome. Stabilirea raspunsului la tratament o Scaderea nivelului markerilor tumorali in timpul tratamentului . CA 27. erbB-2.CA 19-9 N<37 U/mL). mult mai scumpe. CEA (antigen carcinoembrionar) (N<3 ng/mL). nu mai seamana cu nici un tesut din organism). CEA (antigen carcinoembrionar) (N<3 ng/mL) Colon si rect .CA 15-3 (N<30 U/mL). determinarea markerilor tumorali. 5. scaderea sa aratand de obicei o evolutie buna.

tireoglobulina Plaman -CEA (antigen carcinoembrionar) (N<3 ng/mL).brahiterapie 3.SLX. TA – 90 Tratament Tratament 1. cromogranina A si NSE (cancer cu celule mici). CEA (antigen carcinoembrionar) (N<3 ng/mL).S-100. TPA. CA 19-9(N<37 U/mL).beta-2-microglobulina Vezica urinara . NMP-22. Radioterapie .beta-2-microglobulina Limfoame . părţii superioare a vaginului şi ganglionilor pelvini 2. Chirurgical cancer preinvaziv criochirurgie chirurgie cu laser conizaţie cancer invaziv histerectomie simplă extirparea corpului şi colului uterin histerectomie radicală cu limfadenectomie pelvină înlăturarea în întregime a uterului. ţesutului înconjurător. NSE Testicol -HCG Melanom . CEA (antigen carcinoembrionar) (N<3 ng/mL).CA 72-4. NSE Neuroblastom . STN Mielom multiplu – beta-2-microglobulina Leucemie limfatica cronica.externă . CEA (antigen carcinoembrionar) (N<3 ng/mL). Cai biliare CA 19-9 (N<37 U/mL) Tiroida .BTA (antigenul tumoral vezical). TPA Tumori carcinoide .cromogranina A.            Pancreas . Chimioterapie Tratamentul cancerului de col uterin: 38 .cromogranina A.calcitonina.

sau cel mai târziu în stadiul II în care vindecările se apreciază că pot atinge procente între 15 şi 30% din cei care prezintă o afecţiune canceroasă. Citostatic.4%. În stadiul III unele cancere tratate cu radium pot deveni operabile. Combaterea complicaţiilor. . Tratament radiologic Aplicat sub forma rőentgenterapie. precum şi chimioterapie şi imunoterapie. citologia vaginală având un rol major. Tratament profilactic Cunoscând faptul că tumorile maligne depistate la timp au foarte mare grad de vindecare. În stadiul 0 tratamenul este exclusiv chirurgical. . Postoperator se recomandă cobaltoterapie. Intervenţia chirurgicală se va face cât mia precoce în minim 4 săptămâni dupa radioterapie. cât şi radiologic. În stadiul I şi II tratamentul este atât chirurgical. Folosirea laparotomiei de control la 6-12 luni postoperator a crescut procentul vindecărilor 11. Radiologic. În stadiile mai avansate.Este periculoasă în caz de erori de diagnostic.Este greu de suportat de pacientă. fie direct endocavitar. 39 . leucoplaziile sau displaziile care după tratament pot fi urmărite prin controale periodice clinice şi paraclinice. Diagnostic incert. Chirurgical.Se vizează: - Profilactic. Se vor îndepărta factorii infecţioşi şi carenţiali. telecobaltoterapie. În aceste condiţii. indicaţiile sunt foarte limitate: Ca terapie adjuvantă de hemostază temporară pentru refacerea pacientei şi pregătirea pentru operaţie. Tratamentul chirurgical Când starea generală a pacientei nu permite o intervenţie chirurgicală. Are ca obiectiv sterilizarea tumorii primare şi a extinderilor ei regionale: Dezavantaje: . Se vor face controale periodice ginecologice şi se vor trata toate stările precanceroase.Metodă de tratament mutilant. Hemoragie abundentă. Combaterea bolii. cervicitele cronice. acţionează fie direct prin castrare care ca şi menopauza duce la oprirea hemoragiilor şi diminuarea în volum a tumorii. posibilităţile de vindecare sunt mult mai mici. profilaxia trebuie ănţeleasă în sensul de a depista cancerul ăn primul stadiu în care procentul în vindecare este aproape de sută la sută. Stadiile III şi IV beneficiază doar de tratament radiologic. În stadiul IV se recomandă curieterapie intracavitară. Contraindicaţii: Vârsta sub 45 ani.

Complicaţii septice. I.Disfuncţii vezicale.Aspectul şi localizarea tumorii.Metothrexatul. Complicaţiile tratamentului chirurgical: .Girostanul.Complicaţii hemoragice prin lezarea unor vase. . . . În aceste cazuri apar deseori şi dureri extrem de violente. În cazuri avansate. Tratament cu citostatice şi chimioterapice În ultimele două decenii ai pătruns din ce în ce mai mult în terapeutică citostaticele ca adjuvant al terapeuticii chirurgicale sau ca singur tratament al cazurilor care nu pot beneficia de terapeutica chirurgicală. Girostan. Dintre antimitotice amintim Vincristina. . Methotrecat. . Metoda de tratament va fi aleasă în funcţie de: . Levofalan.Vincristina. IOB-82. 5 Fluorourocil. În ţara noastră se utilizează Citosulfan.5-Fluorouracilul . Complicaţii. Tratamentul cancerului colului restant În stadiul I şi II se face tratament radiologic şi chirurgical. . asistenta poate juca starea în care este. .Leziuni vezicale şi ureterale. Ea poate mări procentul vindecării atunci când urmează actul chirurgical radical.. administrarea lor trebuie făcută în dozele necesare şi ori de câte ori este nevoie.Vârsta femeii şi relaţiile cu perioada de fertilitate. Principalele citostatice utilizate sunt: .Embolie pulmonară. volumul şi complicaţiile existente. . Utilizarea sedativelor. incurabile.N. mai mult sau mai puţin largi. Polichimioterapia în cure repetate constituie un tratament paleativ adresat cancerelor avansate. uneori şi a morfinei se impune.Ocluzii intestinale. par a fi mai eficiente Ciclofosfamida. cu rezultate rezervate. De obicei se va face polichimioterapia care dă rezultate cu mult mai bune decât monochimioterapia. . Levofalan. . Dintre antimetaboliţi amintim Metothrexat.O. Chimioterapia singură nu poate duce la vindecare. Thio Tepa.Tromboflebită pelvină. Dintre achilante. de obicei în asociere cu hormonoterapie. Sarcolysine.Ciclofosfamida. Vinblastina. activitate sexuală menţinută şi menopauza. În cura repetată constituie un tratament paleativ în formele avansate de cancer.În tratamentul neoplasmului de col uterin se execută toată gama de histerectomii totale. sau cele care recidivează ori dezvoltă metastaze şi în care terapeutica nu poate face deci nimic. .Infecţie urinară asociată.Limfocel pelvin. 40 . .

Se recomandă explorarea atentă a colului înaintea histerectomiei subtotale. În trimestrul II de sarcină se aşteaptă pâna la vârsta de sarcină la care fătul poate fi viabil sau se sacrifică fptul prin cezariană urmată de tratament radiologic. În trimestrul III de sarcină se evacuează uterul pe cale înaltă. urmând un tratament radiologic. 41 . Se continuă cu tratamentul specific stadiului cancerului.În stadiile III şi IV se face doar tratament radiologic. prin cezariană – naşterea naturală fiind total contraindicată. Tratamentul cancerului de col din timpul sarcinii În primul trimestru se sarcină fătul este sacrificat.

stabilirea profilului de sanatate Stabilirea problemei pentru formularea diagnosticului de nursing . Cuprinde: Evaluarea stabilirea criteriilor de evaluare evaluarea atingerilor obiectivelor identificarea factorilor care afecteaza atingerea obiectivelor culegerea de date noi efectuarea interventiilor Procesul de nursing are următoarele avantaje .alegerea strategiilor Implementarea.analiza si interpretarea datelor .Orientare stiintifica de abordare a problemei de ingrijire Etapele procesului de nursing: Culegerea datelor – Aprecierea. Procesul de nursing este rezolvarea problemei pe baza unui plan – cadru de acordare a ingrijirilor atat pacientului. beneficii pentru: .cel care ofera asistenta medicala (asistentul medical): 42 .identificarea problemelor . PROCESUL DE NURSING Notiuni introductive.enuntul diagnosticului de nursing Planificarea ingrijirilor . Cuprinde: .stabilirea obiectivelor .Evidenţierea rolului asistentei medicale în investigarea specifică a femeii cu cancer de col uterin „Nursingul este diagnosticul si tratamentul raspunsului uman la problemele actuale sau potentiale de sanatate” I. o metoda rationala de planificare si promovare a interventiilor individualizate in scopul obtinerii unei mai bune stari de sanatate.Un mod de a gandi ca nursa . Procesul de nursing este: .organizarea datelor .colectarea datelor .Modalitate de a corela activitatile ce conduc la ingrijiri competente de nursing .validarea datelor . grupurilor sau comunitatii.Un ciclu dinamic . Este un proces organizat si planificat. cat si familiilor.stabilirea prioritatilor .

Bunăstarea fizica. promovare profesională. accesibilitatea suportului social. ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate. activităţi intelectuale captivante. stima de sine (self-esteem). Mai specific. bogăţia vieţii spirituale. Strenght – forţă fizică. activitatea în organizaţii ne guvernamentale. posibilitatea de a face alegeri personale. care se referă la prezenţa unui status şi rol social.- permite luarea deciziilor evidentiaza legalitatea actiunilor creste profesionalismul creste responsabilitatea. care însemnă autonomie în viaţă. evitarea stresului excesiv.beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi . Stamina – vigoare sau rezistenţă fizică. climat de muncă stimulativ. mulţumirea de sine. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului. prezenţa unor valori şi scopuri clar definite. status social. afecţiune. în existenţa lor cotidiană. suport social. sentimentul de siguranţă. dreptul la un proces rapid şi echitabil etc. venituri adecvate. sentimentul identităţii personale. 1998).participarea pacientului la propria ingrijire si sa se preocupe de obtinerea unei mai bune stari de sanatate . abilităţi/deprinderi profesionale solide. niveluri de educaţie adecvat profesiei. contacte sociale. dreptul la proprietate. activităţi preferate interesante în timpul liber.cel care primeste ingrijiri (pacientul): . Suppleness – supleţe fizică şi Skills – îndemânare sau abilitate fizica. prieteni şi prietenii. alimentaţie adecvată. accesul la învăţătură şi cultură. posesie de bunuri (mobile – imobile). psihică şi socială. disponibilitatea timpului liber. împlinire profesională. la intimitate. care însemnă: competenţă profesională. concretizată în sănătate. asigurarea asistenţei medicale de bună calitate. În contextul activităţii din domeniul medical. competenta posibilitatea de a cistiga incredere da satisfactie muncii . Este vorba de următoarele dimensiuni ale calităţii vieţii: Bunăstarea emoţionala sau psihică.continuitate in ingrijiri II. Integrarea sociala. Afirmarea personala. acceptarea în diferite grupuri sociale. auto-conducerea în viaţă. precum şi capacitatea pacienţilor de a-şi îndeplini sarcinile obişnuite. formă fizică optimă sau fitness. prin calitatea vieţii în medicina se înţelege bunăstarea fizică. capacitatea de a lua decizii. concretizată în cei patru S. cum sunt: dreptul la vot. Bunăstarea materiala. participarea la activităţi comunitare. apartenenţa la o comunitatea spiritual-religioasă. Independenta. se impune găsirea unor criterii operaţionale pentru măsurarea calităţii vieţii pacienţilor. siguranţa locului de muncă. ilustrată prin indicatori precum: fericirea. locuinţe. Relaţiile interpersonale. în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc şi în dependenţă de propriile trebuinţe. ilustrată prin indicatori precum: proprietate. mobilitate fizică. autocontrolul personal. standarde şi aspiraţii (OMS. asigurări de sănătate. hrană potrivită. O definiţie utilitaristă este propusă de Revicki & Kaplan (1993): calitatea vieţii reflectă preferinţele pentru anumite stări ale sănătăţii ce permit ameliorări ale morbidităţii şi mortalităţii. 43 . CALITATILE VIETI IN MEDICINA Calitatea vieţii este dată de percepţiile indivizilor asupra situaţilor lor sociale. loc de muncă.

. cantitatea sângelui (fluxul normal. controlul temperaturii corporale. De asemenea. moartea/decesul Evaluarea pacientei. Motivele internării vor evidenţia prezenţa durerii. munca şi jocul. La început vom afla datele de identitate. Se vor reţine datele despre numărul naşterilorn şi a avorturilor. hrana şi băutura / satisfacerea minimului de hrană şi apă. cele12 activităţi cotidiene “Roper Nancy “(1990) esenţiale pentru un pacient (menţinerea unui mediu de viaţă sigur şi sănătos. 1996. respiraţia. somnul. starea şi greutatea feşilor la naştere. Anamneza se finalizează cu istoricul bolii actuale. intervenţii chirurgicale. redus. Antecedentele heredocolaterale ne vor informa despre starea de sănătate a părinţilor şi a rudelor apropiate. cât durează (3-4 zile). boli generale. a pierderilor de sânge prin vagin. precizându-se debutul (brusc. Cu o privire generală asupra bolnavei. cu sau fără dureri. eliminarea excreţiilor.Temperatura. se măsoară: . vârsta şi ocupaţia bolnavei. comunicarea cu semenii.Printre modelele existente. vom observa starea ei fizică (înălţimea. ne interesează tratamentul efectuat la indicaţia medicului sau din proprie iniţiativă. modulul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului. modificări ale stării generale. se pot aminti: 1. Examenul clinic ginecologic Se face pe masa ginecologică şi se efectuează dupa micţiune şi dacă este posibil cu rectul evacuat. neregulat). abundent). a febrei. la ce interval de timp apare menstruaţia (28-30 zile). . coloraţia tegumentelor şi a mucoaselor (palidă. Se verifică scaunul.Tensiunea arterială.Pulsul. mobilitatea corporală. exprimarea sexualităţii. Examenul clinic – Anamneza. configuraţia). citologice.Diureza. 1977) şi 2. cunoscându-se faptul că multe simptome sau sindroame în ginecologie constituie răsunetul unor afecţiuni generale. insidios) şi analiza temeinică a principalelor simptome. Inspecţia. Se verifică funcţionalitatea aparatelor organismului. modul în care s-a succedat (regulat. examenele profilactice oncologice – clinice. Antecedentele personale patologice vor nota bolile infectocontagioase. Antecedentele personale vor evidenţia data apariţiei primei menstruaţii (menarha). icterică. boli ginecologice. sistematizate de Virginia Henderson (Henderson.Respiraţia. cu influienţa lor asupra organismului. imbrăcarea şi curăţenia corporală. 44 . . galben pai). Se va nota momentul instalării ciclului menstrual regulat. . Examenul clinic general Se face sistematic. modul cum au decurs sarcinile şi naşterile. colposcopice.

prezentând chiar aderenţe la suprafaţa profundă a dermului.Se observă abdomenul pacientei. se îndreaptă şi se îndepărtează de cea inferioară şi se vizualizează colul uterin. citologic şi de pH. gradul impregnării cu hormoni sexuali. Ne permite să observăm cavitatea vaginală şi colul. coapsele pe abdomen. Se observă configuraţia labiilor. prezenţa unei rupturi de perineu. în uşoară abducţie). Examenul genital Începe prin inspecţia vulvei. Prin percuţie putem delimita forma şi dimensiunile formaţiunii tumorale. tumori de ovar). Se vor mai observa leziunile de sifilis. Se recurge la testul Lahn-Schiller pentru detectarea zonelor iod-negative care vor fi investigate colposcopic şi eventual biopsic. cu faţa palmară a mâinii uşor încălzită. Precede întotdeauna tactului vaginal permiţând prelevarea de secreţii din vagin sau canalul cervical. Vom analiza aspectul conţinutului vaginal. Examenele vaginale cu valvele Este primul gest în tehnica examinării genitale. Se introduce valva superioară cu contul pe mijlocul celei inferioare. aceasta fiind în decubit dorsal (culcată pe spate). Percuţia. pentru examenul bacteriologic şi parazitologic. secreţii care. Se poate palpa o tumoră dură. Palparea. vezica şi rectul. culoarea şi modificările epiteliului cervical. condiloamele acuminate. eventualele manevre abortive. alteori abdomenul este destins pe ambele flancuri (în caz de existenţă a ascitei). aspectul orificiului cervical extern. valva inferioară. leziuni vaginale existente. Pregătirea pacientei: se aşează pacienta pe masa specială. apăsând pe musculatura perineală din dreptul comisurii culvare posterioare. ocupat de o tumoră şi mărime variabilă (fibroame mari. Vom analiza şi eventualele scurgeri din cavitatea uterină. scurgerile. mănuşi sterile. Tehnica: Se îndepărtează cu ajutorul indexului şi degetului mare labiile mari si mici. cheaguri). 45 . caracterul leziunilor. în poziţie ginecologică (gambele flectate pe coapse. observându-se modul în care coboară pereţii vaginali. Se vor urmări: aspectul mucoasei vaginale. Pe colul uterin se pot observa mici formaţiuni chistice. Se cere bolnavei să tuşească sau să se screamă. situaţia şi axul colului uterin. Se observă cavitatea vaginală şi colul. necesită o toaletă vaginală ce se va efectua cu o pensă porttampon şi o compresă sterilă. anumite anomalii. Se poate observa uneori abdomenul mărit de volum. Se introduce valva inferioară prin introitul vaginal în vagin. cu membrele inferioare uşor flectate. prin examenul cu valvele se pot vizualiza fibromioamele dezvoltate pe col sau endocervical care au tendinţa să proemine în vagin (polipi). Se face cu blandeţe. atunci când sunt în cantitate abundentă (sânge. Materialele necesare steril: valva superioară.

chiar dacă la examenul suprafeţei colului nu existămotive de suspiciune. col uterin. consistenţa şi mobilitatea acestuia. pentru a evidenţia o tumoră genitală sau extragenitală. în vaginism sau operaţii cu suturi recente ale perineului. după ce medicul introduce valvele vaginale. infiltraţia parametrelor. vizibile în formele avansate de boală. Colul fixat între medius şi index va permite mâinii stângi să sesizeze transabdominal forma. Lipsa de mobilitate prin infiltraţia parametrelor depind de stadiul cancerului. Înainte de a se trece la examenul tactului combinat cu palparea se va palpa extern cu mâna stângă abdomenul pentru sesizarea eventualelor puncte dureroase şi decelarea mobilităţii tumorii. Atunci când în cavitate peritoneală se acumulează sânge sau puroi. colul poate fi mobilizat solidar cu corpul uetrin la negravide ţi poate fi înclinat pe corp la gravide în primele luni de sarcină. Tuşeul rectal aduce informaţii privind extensia la nivelul parametrelor. Orientarea colului este oblică. volumul. Pregătirea pacientei: aşezăm pacienta în poziţie ginecologică.Examenul patologic relevă: sângerarea exocolului cu spatula când suspicionăm leziune precursoare sau canceroasă. consistenţa şi controlarea zonelor anexiale care pot fi ocupate de nodulul istmic dezvoltat intraligamentar sau de modificări morfologice ale anexelor. sensibile. introducerea mediusului drept în vagin. Se asigură lumina necesară pentru vizualizarea zonelor examinate. pentru a examina organele genitale la virgine (unde tactul vaginal nu se poate efectua). executând o presiune pe comisura şi peretele posterior al vaginului. creşteri exofitice. Consistenţa crescută. Prin intermediul fundurilor de sac vaginale. 46 . la acestea vor fi susţinute de către asistentă pentru a-l ajuta în efectuarea examenului. Tactul rectal Se realizează prin introducerea unui deget în rect. Tehnica se practică prin îndepartarea labiilor mari. oferindu-se relaţii referitoare la vagin. În mod normal colul uterin are consistenţa vârfului piramidei nazale la gravide şi cea a lobului urechii la gravide. anexe. fundul de sac posterior (Douglas)bombează devenind sensibil. aspectul neregulat. uter. La aceste examene asistenta medicală pregăteşte bolnava. Patologic se poate observa mărirea volumului colului la palparea vaginală. colecţii din fundul de sac posterior al vaginului sau gradul de alterare a peretelui rectovaginal. volumul. serveşte medicul cu instrumentarul necesar şi execută tot ceea ce i se spune de către medic. invazia rectului. palpăm ovarul şi tuba uterină care pot fi normale sau scurtate (patologic). comună cu a corpului. Examenul cu valve nu se practică pe un himen intact. şi apoi se atinge colul cu vârful degetelor continuând să se interpreteze forma. după care se introsuce indexul. Mijloacele de ancorare ale colului sunt suple. unde există pericolul desfacerii lor cu dehiscenţa plăgii. leziuni ulcerative şi infiltraţii ale exocolului în carcinoame invazive pronunţate. mobilitatea. La examenul cu valvele. Tactul vaginal Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală se practică în poziţie ginecologică. suple. nedureroasă în cazurile necomplicate sau neasociate cu alte complicaţii. de sus în jos şi dinainte înapoi. dureroase sau nedureroase.

Valori normale: 0. Valori normale: .5-5. Recoltări de sânge Se fac recoltări prin puncţie venoasă care reprezintă introducerea unui ac într-o venă cu scop explorator.plasmocite se găsesc numai patologic. sugerată de investigaţia clinică şi epidemiologică.Reticulocite =10-15‰. Formula leucocitară: se recoltează prin puncţia venoasă 2 ml sânge într-un recipient curat şi uscat cu 1-2 picături heparină. 24 mm/24h.n =16 – 25 g%.monocite 5-8%.2 g‰(20-40 mg%).Hemoglobina (Hb): valorile normale la bărbaţi =15+ 2g /100ml. În cadrul examenului de laborator se efectuează: Examene curente adresate terenului. . bazofile 0.Eritrocite = 4. la n.4 ml citrat de sodiu 3.5 milioane / mm3 la bărbaţi. . din nefericire. întotdeauna cu seringa de 2 ml.8%.Hematocrit (Ht)= 42-45% se recoltează prin puncţie venoasă „-3 ml pe heparină.2-4. . mai ales în stadiile incipiente.Trombocite =250-400 mii / mm3 sânge. Valori normale: 5-7 mm / 1h. .eozinofile 1%. scade după primele zile.8 milioane /mm3 la femei. se efectuează tratamente locale.Se recoltează secreţii vaginale pe lame. . Recoltarea VSH-ului Se face prin puncţie venoasă fără stază 1. Locul puncţiei venoase – venele de la plica cotului sau orice venă care poate fi puncţionată. la femei =13 + 2g /100 ml. Recoltarea uree sanguine 47 .1%. =4. . Recoltarea glicemiei Se recoltează prin puncţie venoasă 2 ml sânge cu fluorură de sodiu 4mg.limfocite 20-30 %. 7-12 mm/2h. . Examene ţintite care vizează o anumită etiologie.Leucocite =4200-8000 / mm3 . Examenul de laborator Examenele complementare sunt extrem de importante dar. . nu oferă date absolut specifice pentru cancer. pentru frotiuri sau medii de cultură.5.6-1.6 ml sânge pe 0. .polinucleare neutrofile 65%. aceleaşi în toate cazurile. Hemoleucograma Recoltarea sângelui se poate face prin puncţie venoasă sau prin puncţie capilară (înţeparea pulpei degetului). Valorile normale: .

se şterge prima picătură de sânge se apasă pe cronometru şi din 15 în 15 secunde se şterge picătura de sânge.5ml oxalat de poatsiu Valoarea normală: 1. Recoltarea timpului de sângerare şi coagulare Se face prin înţeparea pulpei degetului.8 g%.Se recoltează prin puncţie venoasă 5-10 ml sânge. = 5-10 minute.C.5 – 5.5 ml citrat de sodiu 3.4g‰ (20-40mg%).5 mEq/l) Fosfatemia= 3. Recoltări de urină 48 .5 mg% Natremia= 134 – 147 mEq/l Potasemie= 4. Valorile normale: T. Valoarea normală = 200-400mg%. Se puncţionează pulpa degetului cu un ac steril.S.2-0. Reacţia Timol :0-4 UML.Ara : negativ.C.S.5 ml sânge venos + 0.8%.8 – 2.)este un test in vivo al primilor doi timpi ai hemostazei reflectând funcţia hemostatică a vaselor şi trombocitelor.5 ml oxalat de potasiu Valoarea normală: Timp Quick =12” – 14”. Valoarea normală = 0. Ionograma Se recoltează 10 ml sânge simplu prin puncţie venoasă din care se fac determinări de ioni: Calcemia= 9-10 mg% (4. în mod normal trebuie să fie 30/1. Cunoaşterea grupelor sanguine trebuie să fie sistematică pe ansamblu populaţiei unei ţări şi se trec obligatoriu în orice act de identitate (absolut necesar de la un accident auto la o intervenţie chirurgicală de orice fel).5 ml sânge pe 0.2′30”.6 – 1. Timp Howell =1′30”. În momentul când nu mai sângerează se întrerupe cronometrul.5 – 5.5 mEq/l Fibrinogen Se recoltează 4. TGO= 2-20 UI.5 – 4. se întinde înclinând uşor lama până când sângele se coagulează când se întrerupe cronometrul. Valoarea normală: TGP=2-16 UI. Recoltarea colesterolului Se recoltează prin puncţie venoasă 5ml sânge pe 0. Valoarea normală: 0. În momentul în care picătura de sânge a atins lama se apasă pe cronometru. Pentru teste de disproteinemie se recoltează prin puncţie venoasă 5 ml sânge.) se puncţionează pulpa degetului şi cu un colţ al lamei se ia o picătură de sânge care se pune pe o lamă.20 mg % Raportul uree/creatinină. Valoarea normală: Takatta. =1-3 minute. T. Timpul de coagulare (T. Timpul de sângerare (T.8 g‰ Recoltarea timpului de protrombină Se recoltează prin puncţie venoasă 4. Proteinemia Se recoltează prin puncţie venoasă 4-5 ml fără anticoagulant. Grup sanguin şi Rh Interesul efectuării grupelor sanguine este de importanţă deosebită. Creatinina Dozarea se face în aceiaşi zi pentru uree şi creatinină. Valoarea normală = 7. Recoltarea probelor hepatice Transaminazele se recoltează prin puncţie venoasă – 5ml sânge.

Perturbarea acestei prezenţe determină apariţia inflamaţiilor (vaginitelor). Psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului. Se efectuează toaleta organelor genitale externe cu apă sterilă călduţă. Glicogenul favorizează ca flora microbiană să fie reprezentată de germenii din grupul lactobacillus. nazal. Recoltarea secreţiilor vaginale Secreţia vaginală reprezintă un transsudat al mucoasei vaginale. Urocultura este examenul bacteriologic al urinei. Prezenţa glicogenului.Orificiul glandelor Bartholin. recoltarea se face in primele 10 zile după ciclu menstrual. interpretare. . 49 . iar în caz de suspiciune de difterie vulvară se prelevează trei tampoane: vaginal. rare celule epiteliale.Tipul III – epitelii. Microscopic apar patru imagini: . din mijlocul jetului urinar. Valoarea normală – albumină absent. Recoltarea se face cu valve şi specule sterile evitând atingerea cvulvei sau a pereţilor vaginului. glucoză absent. pentru examen citologic. . iar pentru examenul bacteriologic se recoltează cu ansa de recoltare în eprubetă sterilă. care conţine celule epiteliale de descuamare şi germeni a căror varietate este în funcţie de diferiţi factori (vârstă) stări fiziologice sau patologice) şi de conţinutul în glicogen.Tipul I – epitelii şi lactobacili (secreţie normală). Fizic: cu 2 zile înainte de recoltare se recomandă repaus terapeutic şi sexual. a acidului lactic şi lactobacillus dau secreţiei vaginale un pH acid cu rol de apărare contra infecţiilor. foarte frecvenţi bacili gramnegativi. foarte rari lactobacili.Tipul II – epitelii. rari bacili gram-negativi sau leucocite. transport. Urocultură Se recoltează în eprubete sterile urina proaspătă. frecvente leucocite. coci gram-pozitivi şi negativi. Se aşează pacienta în poziţie ginecologică pe masa ginecologică. Pregătirea fizică şi psihică a pacientei. lactobacili.Meatul urinar. emisă dimineaţa la sculare sau dupa un repaus de 6 ore. Interpretarea rezultatelor examenului. La fetiţe.Examen sumar de urină Analizele de urină se efectuează din urina proaspătă sau din urina emisă în 24 ore. se recoltează cu ansa.Orifiul colului uterin. Îndepărtează labiile mari şi mici şi recoltează cu ansa de recoltare sau cu tampon fixat pe porttampon din următoarele locuri de elecţie: . Pentru examenul citologic realizează 3 frotiuri care se colorează prin metoda Papanicolau. faringian. sediment cu rare leucocite. Se efectuează câte 2 frotiuri pentru fiecare produs recoltat. examinare. . Pentru sumar de urină se recoltează 2-3 ml urină emisă spontan sau recoltată prin sondaj vezical. Tehnica: Asistenta se spală pe mâini şi îmbracă mănuşi de cauciuc. . fără soluţie dezinfectantă sau săpun. Examenul bacteriologic este dificil şi fidelitatea rezultatelor este condiţionată de prelevare.

Pregătirea bolnavei: Cu 2-3 zile înainte bolnava va consuma un regim uţor de digerat fără alimente care să producă aerocolie. se cere pacientei să nu urineze după ce a consumat apa. Pregătirea pacientei  Psihic: se anunţă şi se explică tehnicaşi necesitatea efectuării examenului. permite uneori depistarea celulelor neoplazice de origine ovariană drenată prin tube. dar reuşita este îndoielnică. lactobacili absenţi. se ajută să se dezbrace şi se aşează pe masa echografică în decubit dorsal şi se efectuează examenul.  Fizic: examenul histerosalpingografic se face pe „stomacul gol” pentru a evita voma reflexă. Cu o zi înainte regimul va fi hidric. Se însoţeşte pacienta la serviciul de echografie.- Tipul IV – rare epitelii. În caz de urgenţă. Pregătirea pacientei – se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examenului. în ziua examenului se efectuează spălătură 50 . Seara se face clismă evacuatoare şi se administrează 2 linguri de ulei de parafină. Tehnica. ajutatp să se dezbrace de la jumătate în jos şi este aşezată în decubit dorsal pe masa radiologică. Se testează toleranţa la iod. În ziua ecamenului pacienta este rugată să-şi golească vezica. Se fac filme radiologice pentru identificarea unor imagini radiologice aparţinând unor fragmente de oase sau dinţi în regiunea pelvină în care este localizată tumora imaginea este relevată pentru un chist dermoido-ovarian. este condusă şa serviciul de radiologie. Examen radiologic Radiografia abdominală simplă poate fi uneori de mare importanţă. Se anunţă pacienta cu o oră înaintea examenului să consume1000-1500 ml apă pentru ca vezica urinară să fie plină. Reprezintă explorarea radiologică fără substanţă de contrastprin care se poate evidenţia conturul şi poziţia organelor abdominale. Cu 2-3 zile înainte se administrează Cărbune animal şi Triferment după fiecare masă. Echografia pelvină poate descoperi o patologie anexială asociată – chist sau tumoră. Tipul V – celule maligne în placarde. În ziua examenului bolnava nu mănâncă şi nu bea nimic. foarte abundentă floră mixtă. radiografia abdominaşă se poate efectua şi fără pregătire prealabilă. Examenul echografic Presupune folosirea ultrasunetelor a căror refracţie este diferită în funcţie de densitatea ţesutului întâlnit. foarte frecvente leucocite. Examenul secreţiei cervico-uterine şi vaginale. Echografia endorectală / endovaginală permite uneori evaluarea situaţiei parametrelor. trichomonas prezent. Histerosalpingografia (HSG): examenul radiologic al uterului apreciază permeabilitatea tubară. După efectuareaexamenului se ajută pacienta să se coboare şi să se îmbrace şi se însoţeşte la salon.

cu amplificarea intermediară între ochiul liber şi puterea minimă a microscopului. ataşăm aparatul Schültzeşi-l fixăm la pensa Tirbal. centrăm regiunea de examinat şi facem o radiografie „pe gol”. . Se face histerometria pentru a ne asigura direcţia cervico-istmică precum şi permeabilitatea orificiului intern al colului. apoi cu valvele. în cavitatea uterină sub controlul radioscopic intermitent. Pregatirea medicamentoasă: cu 2 zile ănaintea examenului se recomandă la pacientele anxioase administrarea de calmante şi antiseptice. Colposcopia nu permite decât un diagnostic prezumtiv.Examenul fizic general. Injectarea substanţei de contrast se face cu ajutorul aparatului tip Schültze. Tehnica presupune următoarele etape: . când şi cum trebuie făcută o biopsie. . Apoi se începe injectarea lentă (pentru a evita spasmele) a substanţei de contrast. Înaintea examenului se goleşte vezica urinară. Examenul endoscopic Colposcopia Colposcopia este o metodă optică de examinare a colului iluminat şi a tractului genital inferior. .Aplicarea unei soluţii de acid acetic 3-4 % care determină aglutinarea mucusului cervical favorizând îndepărtarea inclusiv a celulelor descuamate. examenul se efectuează în ziua a 8-12 a ciclului. . Lipsa de încărcare cu glicogen a celulelor atipice determină o zonă lacunară palidă în contrast cu zonele sănătoase de epiteliu colorate în brun închis. plasăm pacienta sub ecranul radioscopic prin alunecare înceată. se scot valvele sau speculul. dar face acest lucru cu o acurateţe de peste 80% pentru cancerele infraclinice.Istoricul leziunii neoplazice de col. Colposcopia se face ori de câte ori frotiul este suspect sau patologic. Testul Lahme. Se fac prelevări de specimene endocervicale prin chiuretaj şi biopsie directă exocervicală. Se evidenţiază astfel linia de demarcaţie clară dintre leziune şi ţesutul adiacent normal.vaginală antiseptică şi clismă evacuatoare pentru golirea colonului. .Aplicarea de ser fiziologic local pentru observarea colului şi a vaginului.Examen genital digital.Examenul citologic şi bacteriologic al secreţiei vaginale.Schiller cu soluţie iod iodură este un timp obligatoriu al colposcopiei şi se bazează pe afinitatea tinctorială a glicogenului din celulele epiteliului stratificat pavimentos normal faţă de iod.Aşezarea în poziţie ginecologică. cu jumătate de oră înaintea examenului se injectează un antiseptic (Papaverină) sau se introduce un supozitor cu Lizadon. Alte explorări 51 . Colposcopia propriu-zisă permite studierea modelului vascular care se face cel mai bine atunci când efectele acidului acetic încep să se estompeze. pentru că meritul metodei colposcopice constă în a indica unde. .

Termografia Se efectuează cu aparatură specială care înregistrează emiterea de raze infraroşii de către ţesuturile bolnave faţă de cele normale. segmentul S-T. complexul QRS. S. Semiologia PARTEA GENERALĂ 52 . Puncţia biopsică Poate scoate din tumoră celule canceroase. Comportă o succesiune de unde şi segmente desemnate prin litere – P. Se bazează pe diferenţa de temperatură între tegumentele vecine tumorii faţă de cele de la distanţă. R. T. Biopsia şi examenul histopatologic este singura metodă capabilă să stabilească cu exactitate natura tumorii. intervale P-R. redate de termograme. dovada histologică a malignităţii este deosebit de necesară în adoptarea atitudinii terapeutice. Q. U ce corespund ritmului evoluţiei cardiace. Tomografia axială computerizată prin secţiunile seriate prin colul tumoral permite evaluarea extensiei tumorale. dar este o metodă nesigură. astfel încât cel mai indicat este examenul histopatologic extemporaneu.Electrocardiograma Este înregistrată grafică cu ajutorul unui electrocardiograf a biocurenţilor produşi de miocard. P-Q.

C. learn to feel. Simptomele . afectivitate. Concluzia care rezultă din analiza simptomelor. Dr. dublată de o cultură generală. matitate etc) Distinsul clinician prof. learn to smell and to know that my practice alone you can become expert Semiologia – interpretarea semnelor diferitelor boli cu scopul de a diagnostica cât mai corect şi mai repede Semiologia se foloseşte de simptome. Sănătatea – este definită de OMS ca „ acea stare de complet bine fizic. dispnee etc) Semnele – manifestări obiective produse de boală. mental şi social şi nu constă numai din absenţa bolii sau infirmităţii” Schopenhaurer spunea că „sănătatea nu este totul. a semnelor şi confirmarea prin analize ne îndrumă spre un diagnostic care poate fi şi un sindrom. pentru elucidare sau confirmare se fac investigaţiile complementare cât mai posibil ţintite. Theodor Burghele afirma: „sănătatea este bunul cel mai de preţ pe care omul îl apreciază când nu-l mai are” Ce este totuşi boala ? Boala este definită în mod diferit dar după Dicţionarul medical român reprezintă: „ deviere de la starea de sănătate din cauza unor modificări ale mediului intern sau ale acţiunii unor agenţi din mediul extern” sau „ este o deviaţie sau o abatere de la normal cu consecinţe nedorite asupra confortului personal şi activităţii sociale”. observate de bolnav şi completate de medic prin propriile simţuri (de ex. ral. SEMIOLOGIE: semeion – semn logos – ştiinţă. Dimitriu – spunea „simptomul aparţine simţurilor. poate nu în ultimul rând. Prof. cefalee. zeii nemuritori au aşezat diagnosticul Haţieganu – disciplina care se ocupă cu studiul. C. de respect faţă de cel care o practică. Osler – learn to see. Ea reprezintă o analiză. iar semnul aparţine raţionamentului” Sindromul – grup de simptome şi semne care exprimă o stare patologică. In această perioadă însă el poate fi dependent de îngrijiri medicale sau infirmiere. sindroame la care se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui să fie ţintite pentru susţinerea dg.au caracter subiectiv. permit prin sumarea lor orientarea spre un diagnostic. Dr. decenţă. respect faţă de bolnav. omenie. etică. în mod repetat. descrierea şi interpretarea simptomelor şi semnelor pe care le prezintă omul bolnav W. o sinteză ce se coraborează cu erudiţia medicală. sughiţ. fiind relatate de bolnav . astenie. 53 . suflu. insomnie. dar fără sănătate totul este nimic”iar un dicton spunea că „fără sănătate nu există fericire” Acad. discurs Hipocrate – înaintea terapiei. semne.Semiologia este piatra fundamentală a diagnosticului ce poate fi pus pe baza datelor anamnestice care orientează. sunt variabile de la caz la caz. Prof. Boala acută – un episod de durată destul de scurtă la sfârşitul căreia pacientul îşi reia activitatea normală. Gore Popescu: „ este viaţa îngrădită în libertatea ei” Boala poate fi acută sau cronică. a datelor clinice care fundamentează şi a datelor de laborator care-l confirmă. learn to hear. după modul de percepţie şi nu întotdeauna au o traducere obiectivă ( febră. care au mecanism fiziopatologic comun. deontologie profesională şi. Dr.

Cine este medic sau doctor? . FO document medico-legal . numai un om bun poate deveni un medic bun. abilitate tehnică. realizând între medic şi pacient o apropiere sufletească necesară în stabilirea diagnosticului. ca un distribuitor de analize şi investigaţii. uitându-se că medicina clinică trebuie să primeze. medico-judiciar şi contabil. respectiv de cititor doar al acestora. diagnostic de internare.în diverse situaţii juridice cu care se confruntă pacientul sau familia FO document contabil . FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ Foaia de observaţie clinică (FO). artă pentru aplicarea acestora în practică. precum şi pentru tratament. FO cuprinde cinci părţi:  Partea 1.Acea persoană care are vocaţie pentru medicină. Există chiar un dicton în medicină: „ analizele sunt perfecte şi pacientul moare sănătos”. . FO document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale ale pacientului. gândirea medicului fiind cea care să decidă ce analize sunt necesare pentru susţinerea lui. gândire şi metodă ştiinţifică. parţială sau totală. de externare. şi dg. noţiuni teoretice. Furia tehnologică a dus în ultimii ani la aberaţii şi la crearea unui mit conform căruia diagnosticul nu-l pune decât aparatele sau analizele. urmarea corectă a tratamentului.datele personale ale pacientului  Partea II – anamneza  Partea III – examenul obiectiv la internare  Partea IV – foaia de evoluţie şi tratament  Partea V – epicriza Partea 1 54 . este o alterare organică sau funcţională care obligă bolnavul să-şi modifice modul său normal de viaţă şi care persistă mai mult timp. reprezintă un act cu triplă semnificaţie: document medical şi ştiinţific. după Homer „este un om deasupra celorlalţi” De aceea.Acea persoană care a terminat facultatea de medicină cu scopul de a promova sănătatea individului şi a colectivităţii.în vederea justificării cheltuielilor efectuate de spital pentru investgaţii şi procedee de dg. Toate aceste sunt costatate şi confirmate de un medic. Se spune că „ acela care nu simte cu inima lui căldura unei suferinţe nu trebuie să fie medic” Ce nu trebuie să facă un medic? Să nu uite: să vorbească cu bolnavul. Anamneza şi examenul clinic conferă tocmai actului medical acel caracter uman. în recuperarea medicală şi reintegrarea socio-profesională. să nu se comporte ca un dispecer. în primul rând un medic trebuie să fie OM. să dezbrace bolnavul. experienţă clinică. la 72 ore.Boala cronică – o boală de lungă durată care generează incapacitatea permanentă. aptitudini. ziua şi ora internării precum şi datele de la externare. să-l examineze complet şi corect. Medicul.

boli venerice. CS) Talasemiile – anemii hemolitice congenitale care apar mai ales în Dobrogea. glomerulonefrita acută. filarioza). unele fiind urmare a unor boli din copilărie (stenoza mitrală. rujeola. Delta Dunării şi frecvent în Grecia Malaria – apărea mai ales în zonele mlăştinoase. boli câştigate prin anumite obiceiuri. cancerul bronho-pulmonar. boli congenitale. sex. Maramureş). Nefropatia endemică balcanică – o nefrită tubulo-interstiţială care apare mai ales în zona Dunării. guta. chiste ovariene. adenomul şi cancerul de prostată. insuficienţa mitrală. hepatite acute virale sau cronice. 55 . varicela. HIV. HTA. cancerul de col şi corp uterin. Vârsta – imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând de ea. rahitismul etc . holera se mai întâlnesc şi azi în ţări din Asia şi Africa. hemofiliile . tuberculoza pulmonară. trombangeita obliterantă etc Domiciliul şi locul naşterii – pot uneori furniza date despre anumite zone geografice cu patologii specifice. DJ.vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză. vârsta. stress: ulcer. colecistite. actual eradicat în România dar boala este prezentă frecvent în ţările Africii Parazitozele tropicale (tripanostomiaza. boli congenitalehipertensiunea arterială esenţială. alcool. graviditate şi menopauză. hemopatii maligne. . boala Alzheimer Sexul – influenţează prin aspectele particulare morfo-fiziologice diferite la bărbaţi şi femei. precum şi boli specifice lor: metroanexite. infarctul miocardic. tromboflebitele. rubeola. accidente neurologice. locul de muncă şi ocupaţia. cordul pulmonar cronic. colitele. litiaza biliară. hepatita acută virală. determinând boli care apar exclusiv la femei sau bărbaţi sau boli cu incidenţă mai crescută la unii sau la alţii. cancere cu diferite localizări. . la graniţa cu Bulgaria şi Serbia (MH. colecistite. Guşa endemică sau distrofia endemică tireopată – apare în anumite zone cu conţinut scăzut de iod (Mţii Apuseni. tusea convulsivă). unde era prezent ţânţarul anofel. cancer etc . poliartrita reumatoidă. dislipidemii. infecţiile urinare. diabet zaharat. emfizemul pulmonar. fumat. lupusul eritematos diseminat.mai frecvent apar stenoza mitrală.Datele personale ale pacientului –cuprind date de identificare ale pacientului: nume. fibrom uterin. adresa şi număr de telefon. ulcerul gastro-duodenal. cancerul testicular.adulţii pot avea orice patologie. cancerul mamar etc Bărbaţii – au caracteristice bolile organelor genitale masculine: orhiepididimita. spondilita anchilozantă. alimentaţie. reumatismul poliarticular acut. Femeile – au aspecte fiziologice legate de menarhă. dg. boli hormonale legate de pubertate . de trimitere şi dg. la internare. anemii hemolitice. stare civilă. grup sanguin. data şi ora internării. reumatismul degenerativ. ulcerul duodenal.în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei. astmul bronşic. bronşiectazia. infarctul miocardic. insuficienţa cardiacă). hipertiroidismul.mai frecvent apar stenoza şi insuficienţa aortică.în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina. lacunarism cerebral. cardita reumatismală. cardiopatia ischemică acută şi cronică.

Ocupaţia şi locul de muncă – oferă date importante mai ales în cazul unor boli profesionale: minerii (silicoza. din nou Mnesis – memorie Este foarte utilă în orientarea spre un diagnostic şi ea depinde de experienţa şi mai ales de modul de abordare de către medic al pacientului şi al anturajului. natural). cu aspecte precise privind durata lui. infecţia cu HIV etc. dispnee după efort – ne orientează spre o boală cardiacă. solvenţilor organici . urini tulburi– spre o infecţie urinară. apendicita acută etc. cardiopatia ischemică etc. Uneori o anamneză corectă conduce rapid spre orientarea către diagnostic. silico-tuberculoza). numărul de sarcini. disurie. diabetul insipid. Ele vor fi grupate pe cât posibil pe aparate. obezitatea.etc. dureri lombare. intoxicaţiile medicamentoase sau alimentare. MOTIVELE INTERNĂRII Motivele internării – cuprind toate semnele şi simptomele pe care le poate preciza pacientul dar acestea depind de modul de chestionare al pacientului şi de traducerea medicului în termeni medicali. neoplaziile. sifilisul. scarlatina. dislipidemiile. Ex. muncitorii din industria morăritului – boli pulmonare. acesta fiind necesar pentru tratamentul de urgenţă cum ar fi infarctul acut. Sunt boli care au transmitere ereditară cum ar fi: microsferocitoza ereditară şi alte anemii hemolitice.menarha. Un alt aspect ţine de locul de coabitare şi de muncă în vederea depistării unor boli transmisibile sau contagioase cum ar fi: tuberculoza la alţi membri ai familiei sau la colegi. litiaza biliară. Vârsta debutului ciclului menstrual . palpitaţii. probleme din copilărie (condiţii de locuit) Aceste antecedente au importanţă mai mare la femei. Alte boli pot apare în familii ca şi boli cu predispoziţie ereditară cum ar fi: HTA esenţială. boli parazitare. rinichiul polichistic. Ne interesează tipul de naştere (prematură. epilepsia. junghi toracic. alte boli contagioase recente: hepatita acută.aplazii medulare. tuse productivă. – dureri precordiale. antracoza. frisoane. febră – spre o infecţie pulmonară. sunt importante pentru anemiile 56 . hemofilia la rudele de sex masculin din partea mamei dar şi a tatălui. ANTECEDENTELE HEREDO-COLATERALE Sunt necesare anumite întrebări privind rudele şi bolile mai importante apărute în familie. din inds. guta. ANTECEDENTELE PERSONALE FIZIOLOGICE Au importanţă mare la copii dar şi la adulţi. febră. periodicitatea ciclului. avorturi. ulcerul perforat. varicela. rujeola. diabetul zaharat tip II. Informaţiile privind semnele şi simptomele de debut precum şi cauzele apariţiei lor sunt definitorii în orientarea spre diagnostic. Partea a II-a ANAMNEZA Noţiunea provine din asocierea celor două cuvinte greceşti: Ana – înapoi. ulcerul duodenal. schizofrenia. având în v edere că pacientul poate avea o asociere de boli.

fumat. fără orar fix şi mai ales în prezenţa unor factori nocivi. 57 . boli psihice. mai ales în vitamine şi proteine poate determina apariţia copiilor subnutriţi. alcool. Fumatul – are consecinţe directe asupra tractului respirator superior sau chiar a celui inferior prin acţiunea cancerigenă a produşilor de ardere din tutun (gudroane. boli gastro intestinale. Unele boli anterioare pot avea urmări în timp. iradieri terapeutice. HTA. neurologice şi psihice (delirium tremens). intoxicaţiile. De asemenea praful. Este vorba de consumul de somnifere. traumatismele. Locuinţa – poate interveni în apariţia sau agravarea unor boli preexistente prin condiţiile pe care le oferă.feriprive. cardio-respiratorii. amfetamine. ateroscleroza. Infecţiile venerice. insuficienţă cardiacă. o locuinţă insalubră. accidente neurologice şi boli osteo-articulare. De asemenea este importantă vârsta de instalare a menopauzei cu toate tulburările ei care pot determina apariţia unor alte boli: HTA. renale. gastritei. igrasia pot determina apariţia şi declanşarea astmului bronşic. etc). ANTECEDENTELE PERSONALE PATOLOGICE Se referă la toate bolile pe care le-au avut pacienţii din copilărie şi până în momentul internării mai ales cele corelate cu motivele internării. Abuzul de medicamente – constituie actualmente un pericol iminent. duc în timp la apariţia altor boli de tipul cordului pulmonar cronic şi a gastritelor cronice. tratamente medicamentoase mai îndelungate. scarlatina sau infecţia streptococică (angine) poate determina GNA sau RPA cu cardită reumatismală. a dislipidemiilor şi apoi a bolilor secundare lor. Sunt importante intervenţiile chirurgicale. laringian. Alimentaţia – intervine în mai multe momente ale vieţii în apariţia unor boli. Excesul de glucide şi sau lipide. CONDIŢIILE DE VIAŢĂ Factorii de mediu. umedă sau cu praf. enterocolitelor. de la domiciliu şi de la locul de muncă pot constitui elemente de risc pentru apariţia şi agravarea unor boli. In copilărie o alimentaţie carenţată. La bărbaţi este importantă aflarea momentului instalării pubertăţii şi tulburările apărute. Bronşitele cronice. halucinogene. benzspiren) şi apariţia cancerului de buză. De ex. a diabetului zaharat. respiratorii. pot determina apariţia ulcerului gastro-duodenal. cardiopatia ischemică. De ex. bronho-pulmonar şi a altor boli respiratorii. hepatita cronică etanolică. Consumul de toxice – în mod excesiv şi în colaborare cu o alimentaţie precară pot determina apariţia şi agravarea unor boli hepatice. neurologice etc. cu rahitism sau disproteinemii. cardiace (cardiomiopatia dilatativă). poate determina apariţia rahitismului la copii şi a tuberculozei. astmul bronşic. mai ales în prezenţa unor factori ereditari poate determina apariţia obezităţii. osteoporoza. Hepatitele virale cu virus B şi C pot avea ca şi cauză diverse tratamente anterioare injectabile. hepatopatiilor cronice. cancerul mamar sau uterin etc. de droguri (morfina. de tipul sifilisului şi mai ales SIDA sunt mai dificil de recunoscut. Sunt obligatorii aflarea acestor boli. boli endocrine. Alimentaţia dezordonată. transfuzii în antecedente. valvulopatii. endocrine. mai ales cu o alimentaţie precară. cunoscut fiind faptul că multe fac complicaţii la nivelul mai multor aparate: boli digestive.

Corrigan –" problema medicilor nu este aceea că nu ştiu destul. medicina muncii. prin utilizarea degetului mijlociu al mâinii 58 . industria de prelucrare a produşilor de benzină. cu termeni medicali. apariţia de semne de asociere. abdomen şi membrele inferioare. repetată a suprafeţei cercetate. Un inconvenient este modul diferit de percepţie a durerii de către pacient. la acest capitol. Percuţia se face digito-digital.Toate modificările decelate vor fi descrise prin localizarea lor în raport cu regiunile topografice ale corpului. în scopul explorării zonelor subiacente. etc. membrele superioare. torace." Inspecţia se face în condiţii de luminozitate corespunzătoare. a diluanţilor. unii minimalizând durerea iar alţii exagerând-o. PERCUŢIA – este o metodă digitală de completare a palpării în anumite modificări patologice. istoricul bolii fiind decisiv în diagnosticul şi atitudinea medicului pentru terapie. Modul şi locul lor de acţiune este diferit dar pot constitui cauze grave de boli psihice. Toate manifestările de boală cu evoluţia lor se vor descrie separat. antiinflamatoare. forma. conturul. Ea constă în lovirea uşoară. care a luat un mare avânt în ultimii ani. palpare. evoluţia cu sau fără tratament. intensitatea. Este important de a evidenţia pentru durere locul. de preferat lumina naturală şi va ţine cont de pudoarea pacientului dar nu se va neglija nici o regiune a corpului. caracterul simptomelor cu sau fără tratament. ci că nu observă îndeajuns. iradierea.anticoncepţionale. dacă se explică necesitatea examenului. Metodele clasice ale examenului obiectiv constau în: inspecţie. Cele mai cunoscute meserii cu factori nocivi sunt: mineritul. hematologice. pe care trebuie să le interpreteze în contextul anamnezei efectuate în prealabil. Un factor nociv şi recunoscut tot mai mult în ultimul deceniu este stressul. percuţie şi ascultaţie. INSPECŢIA – constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe toată suprafaţa corpului şi în cavităţile accesibile. evoluţia lor în timp. morăritul. PALPAREA – decelează modificările superficiale sau mai profunde produse de boală şi se efectuează prin utilizarea pulpei degetelor sau a mâinii. Din acest motiv a luat naştere şi specialitatea medicală. consistenţa. locul de muncă şi profesia bolnavului pot constitui cauze morbide pentru anumite boli. urmată de gât. cauze determinante ale apariţiei lor. Este imperios necesar de a efectua examenul în poziţie statică şi apoi în mişcare. Inspecţia se va începe cu extremitatea cefalică. gastrice. CONDIŢIILE DE MUNCĂ Uneori în anumite condiţii. EXAMENUL OBIECTIV Eficacitatea examenului obiectiv depinde de experienţa medicului pentru a decela toate semnele patologice. sensibilitatea spontană sau la palpare şi mobilitatea lor. hepatice. Este important de precizat modul insidios sau brusc de debut. mărimea. ISTORICUL BOLII Anamneza pacientului constituie modul în care putem afla toate aspectele legate de debutul bolii sau al bolilor pentru care acesta s-a prezentat la medic.

când explorează la o adâncime de 7 cm. splină sau de un proces patologic dens. Ascultaţia se face cu ajutorul stetoscopului. termometrul. cântarul. palpării.drepte care loveşte. oscilometrul. etc. METODE INSTRUMENTALE Examenul obiectiv complet este definitivat cu ajutorul unor instrumente: stetoscopul.Uneori aceste manifestări psihice pot fi revelatoare pentru dg. 59 . Hipersonoritatea – are caractere intermediare între sonoritate şi timpanism şi e dată de prezenţa unei cantităţi crescute de aer în organe normal sonore. In mod direct. prin conversaţia cu bolnavul. patologic. cum ar fi masa musculară. Aceste tulburări pot fi foarte complexe. tensiometrul. dat de diminuarea conţinutului aerian faţă de situaţia normală (lichid în cavitatea pleurală dar în cantitate mică) ASCULTAŢIA – este metoda de percepere a zgomotelor normale sau patologice la nivelul organelor. dar neutilizată. unor boli dar este necesar ulterior consultul unui specialist psihiatru. EXAMENUL OBIECTIV GENERAL Se efectuează cu ajutorul inspecţiei. Somnolenţa(torpoarea) – bolnavul este moleşit. inventat de Laennec. cum ar fi o colecţie de lichid sau o tumoră. speculum (auricular. când se poate observa comportamentul pacientului. ficat. depinzând de prezenţa sau absenţa aerului în zona percutată. vaginal. degetul mijlociu al mâinii stângi.profundă. care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate. TULBURĂRI DE CONŞTIINŢĂ Conştiinţa este capacitatea de integrare a pacientului în timp şi spaţiu. tonalitate şi timbru caracteristice. după anamneză şi completate cu ajutorul unor mijloace instrumentale simple. cum ar fi stomacul. ciocanul de reflexe. Un ex. ar fi emfizemul pulmonar Submatitatea – este un sunet intermediar între sonor şi mat. spatula linguală. Sonoritatea – este sunetul evidenţiat prin percuţia zonei plămânilor. vorbeşte cu greutate şi de obicei este febril sau surmenat.adâncime. Percuţia poate fi: . se face cu urechea aplicată pe corpul pacientului. de mişcările intestinale. oglinda frontală. intestinele (fiziologic) sau în cavernele pulmonare. de activitatea cordului. La percuţie se aude un sunet cu intensitate. ca un ciocănel. . benzi centimetrice. STAREA PSIHICĂ Se apreciază în timpul efectuării anamnezei. oftalmoscopul. fiind dată de conţinutul aerian normal al alveolelor pulmonare. Timpanismul – este o varietate de sonoritate dar mai intens. nazal. anal). când explorează zone până la 3-5 cm. otoscopul. Sunetul mat (matitatea) este dată de prezenţa unor ţesuturi sau organe fără conţinut aerian. cu pereţi regulaţi. Prin ascultaţie se pot decela sunetele produse de mişcările respiratorii. dat de un conţinut aerian în spaţii închise.superficială. de tip muzical.

etc. tumori cerebrale. olfactive. în medicină se înţelege absenţa sau modificarea posibilităţii de mişcare. insuficienţa renală în stadiul de uremie. insuficienţa hepatică. Delirul – este un complex de idei false. auditive. tactile. deşi este conştient că situaţia nu este normală. deplasare sau de efectuare a gesturilor de igienă personală. încordare). de alimentaţie etc. TULBURĂRI DE SENSIBILITATE ŞI DE PERCEPŢIE Acestea pot fi de tipul halucinaţiilor. stări terminale ale unor boli grave. la astenici sau surmenaţi. vizuale. în intoxicaţii grave. Ea apare în cazul unor astenii severe psihice sau poate fi un simptom al schizofreniei. Deasemenea. surmenaj. în intoxicaţii şi infecţii grave. Atitudinile sau poziţiile forţate (impuse) – reprezintă diferite poziţii impuse de anumite suferinţe pe care le adoptă bolnavul în vederea reducerii durerii sau efectuării unor funcţii.lipotimia sau leşinul . care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar sunt percepţii false. trăite de bolnav ca şi reale şi apare în intoxicaţii. atitudinea reflectă şi poziţia pe care tinde bolnavul să o aibe în anumite suferinţe. TULBURĂRI DE MEMORIE Scăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză. TULBURĂRI DE GÂNDIRE Bradipsihia – gândirea întârziată – apare în hipotiroidism sau în stări depresive. Pierderea cunoştiinţei – se întâlneşte în trei situaţii diferite: . hipertensive. Atitudinea activă – reprezintă posibilitatea pacientului de a se deplasa. în encefalopatii sau în stări toxice grave. amnezie – pierderea memoriei – şi survine în cazul tumorilor cerebrale. de care pacientul nu se poate debarasa. 60 . infecţii severe sau în boli psihice. ATITUDINEA Prin ea. TULBURĂRI DE AFECTIVITATE Hipertimia – este o accentuare a trăirilor afective. cu dezorientare temporo-spaţială evidentă. Obsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp. în caz de traumatisme cranio-cerebrale. traumatisme cranio-cerebrale. tumori cerebrale etc. în encefalopatii de diverse etiologii: hepatice. boli psihice sau infecţii grave. de a se alimenta. etc. nevroze. Stupoarea – este o tulburare gravă a conştiinţei. toxicomanii etc. Ea apare în angina pectorală.coma – pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă mai îndelungată de timp care apare în situaţii grave: diabet zaharat complicat cu acidocetoză.sincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a cunoştiinţei . manifestată prin euforie sau anxietate (teamă fără cauză. Hipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la suferinţă şi apare în nevroze.Obnubilarea – bolnavul are dificultatea de a se orienta temporo-spaţial şi apare în stări grave. Ele pot fi prezente în intoxicaţii grave. de a efectua igiena personală. Pierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie. Atitudinea pasivă – imposibilitatea de efectuare a acestor mişcări.

prin contractura musculaturii paravertebrale unilateral. endocrini sau de mediu şi este în corelaţie cu creşterea oaselor.  Tipul picnic – endomorf . culcat lateral. care poate fi determinată de factori ereditari.înălţime. Pentru orientarea tipului constituţional se apreciază şi dezvoltarea staturală a bolnavului. tot prin hipersecreţia hormonului somatotrop. etc. începând din copilărie  Eunocoidismul – dezvoltarea normală a corpului dar cu deficit în dezvoltarea organelor genitale şi a activităţii sexuale Starea de nutriţie – se apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului celular subcutanat şi a celui muscular. Din punct de vedere statural apar alte aspecte:  Nanismul hipofizar sau piticul – apare în insuficienţa hormonului somatotrop din copilărie  Nanismul din stenoza mitrală apare mai tardiv la persoanele care fac cardită reumatismală în cadrul RPA –lui  Nanismul din alte boli endocrine. în tetanos opistotonus – decubit dorsal. Atitudine antalgică – reprezintă poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor boli. De ex. cu corpul sprijinit pe cap şi cîlcâi. poziţia ghemuită în ulcerul gastro-duodenal. se examinează prin efectuarea semnului pliului cutanat la nivelul abdomenului şi prin raportul greutate. 61 . poziţia cu torace aplecat anterior în pericardita exudativă. Tipurile constituţionale pot fi de trei feluri:  Tipul astenic – ectomorf . este predispus la ateroscleroză. decubitul lateral pe partea bolnavă la pacienţii cu pleurezie exudativă.mic de statură. ca un arc. în hernia de disc lombar – poziţia corpului este deviată lateral datorită scoliozei. TIPUL CONSTITUŢIONAL ŞI STAREA DE NUTRIŢIE Tipul constituţional se referă la structura corporală a pacientului şi la aspectul său general. rahitism. stenoza pilorică.  Atitudini antidispneice – ortopneea (poziţia semişezândă) – apare la bolnavii cu dispnee.  Gigantismul hipofizar – este o creştere staturală exagerată prin exces de hormon somatotrop în copilărie  Acromegalia – este o creştere exagerată a extremităţilor corpului. etc. boli endocrine. etc. Semnificaţiile patologice ale stării de nutriţie constau în aprecierea îngrăşării sau slăbirii excesive. decubitul contralateral în pleurită sau fracturi costale etc. Slăbirea excesivă a unui individ este un semn de gravitate a unei boli şi poate constitui un simptom pentru el. boli psihice.  Atitudini forţate de contracturi musculare patologice: în meningită – cocoş de puşcă.tip slab. cancere. cu dezvoltarea ţesuturilor rezultate din transformarea endodermului. în funcţie de conformaţia dobândită prin ereditate sau prin factori fiziologici sau patologici. Caşexia reprezintă starea excesiv de slabă a unui bolnav şi poate apare în carenţe alimentare. cu capul în extensie şi cu coapse şi gambe flectate. boli psihice. ereditare sau osoase: mixedem (hipotiroidism). obezitate. este predispus la boli osteoarticulare şi musculare. boli toxico-infecţioase grave. HTA. TBC.  Tipul stenic – mezomorf – intermediar între primele. diabet zaharat etc. este predispus la ulcere gastro-duodenal.

pe un fond palid al restului tegumentelor. lobul urechilor. deficienţe respiratorii. oboseală. Faciesul mixedematos: apare ca o lună plină. FACIESUL Faciesul reprezintă conformaţia feţei şi a capului şi poate avea o semnificaţie de mare valoare semiologică în precizarea diagnosticului. Faciesul congestiv: este opusul celui anemic. fantă palpebrală larg deschisă. buzelor şi urechilor. palidă. Apare un facies rotund (facies de lună plină). cu faţă rotundă. Faciesul acromegalic: apare în hipersecreţia de hormon somatotrop hipofizar şi apare cu o dezvoltare accentuată a arcadetor orbitale. Aspecte importante ale feţei sunt: Faciesul hipocratic: o faţă trasă. Apare la cei cu hepatită cronică activă şi la cei cu ciroză. obraji. cu şanţuri nazo. proeminenţa buzei şi a arcadei superioare. Acest aspect este denumit facies buhăit. fără mimică apare la pacienţii cu boală Parkinson. cu cianoza obrajilor. Fizionomia suferindă apare la cei cu simptome importante sau care prezintă boli psihice cu stare depresivă.(prognatism) Faciesul mitral: apare la pacienţii cu afectarea valvelor mitrale şi este tipic. Faciesul adenoidian este specific copiilor cu polipi nazali sau vegetaţii adenoide şi apare un facies cu îngustarea nasului. cu exoftalmie bilaterală sau asimetrică. inexpresiv. Faciesul rigid. friabil. inteligentă. Apare la cei cu poliglobulii secundare sau primare. uscat. buzelor şi mentonului. aspru. mai ales la cei cu forme grave de TBC. la cei cu HTA sau la cei cu febră mare. decolorat. In acelaşi timp pacienţii pot exprima şi alte stări: indiferenţă. fericire sau nelinişte. HTA. boala Basedow. Faciesul cirotic sau hepatic: prezintă o culoare galbenă teroasă (icterică sau subicterică). anxietate cu aspect de spaimă îngheţată. nazonată şi tulburări ale auzului. Faciesul anemic: este un facies palid pai. etc. alopecia jumătăţii externe a sprâncenelor. Faciesul cushingoid este tipic pentru cei cu hipersecreţiea hormonilor glucocorticoizi suprarenalieni. cu mucoasele conjunctivale palide şi apare în anemiile severe mai ales de tip feripriv. infarct miocardic. uneori clipire rară. privire vie. cu ochi înfundaţi în orbite. Faciesul basedowian: este caracteristic afecţiunii de bază. artroze. carminate. Concomitent apare o voce tipică. macroglosie cu amprentele dinţilor. Faciesul hectic: apare cu pomeţii obrajilor roşii pe un fond palid al feţei. infiltrată. FIZIONOMIA ŞI FACIESUL FIZIONOMIA Aspectul figurii corespunde în general stării psihice a pacientului şi este în corelaţie cu gravitatea bolii. păr rar.labiale adâncite. urechilor. specifică hipotiroidismului. cearcăne şi nas ascuţit. roşii. cu piele 62 .Obezitatea sau îngrăşarea excesivă apare în caz de supraalimentaţie sau în dezechilibre endocrine şi predispune la ateroscleroză. voce aspră şi groasă. nasului şi menton. de tipul peritonitelor prin perforaţie. cu venectazii pe pomeţii obrajilor şi pe nas. satisfacţie. apărând culoarea roşie vineţie. cenuşie.Apare în afecţiuni grave cu atingere peritoneală. mai ales la nivelul extremităţilor capului. buze subţiate. nasului. nasului.

limitate la suprafaţa muşchilor. ele fiind determinate de contracţii musculare nedorite şi apar în leziuni ale sistemului nervos extrapiramidal şi boli metabolice. când o parte a feţei este paralizată şi determină asimetria feţei..roşie violacee. Mersul rigid – apare la aterosclerotici sau în b. fiind denumite flapping-tremor. în caz de alcoolism. Parkinson şi este un mers cu paşi mici. gura mică. Mişcările atetozice – sunt mişcări lente. pe călcâie. inexpresiv. aresenic. Faciesul vultuos este tipic pentru pacienţii cu febră mare. mercur. Mersul cosit – apare în hemipareze spastice şi membrul descrie un arc de cerc în timpul mersului. cum ar fi în pneumonii. complicaţie neurologică din RPA. Mersul talonat –ataxic. Tremurăturile – sunt oscilaţii ale extremităţilor corpului. cu nas şi buze subţiri. în hipertiroidism sau în emoţii. Fasciculaţiile şi fibrilaţiile musculare sunt contracţii rapide. în sindroamele cerebeloase. consum excesiv de cafea. apare în sifilisul cu localizare la măduva spinării. parcă micşorat. Ele pot fi fine. insuficienţa renală decompensată. gât gros aşa numit "de bizon" iar la femei apare şi hirsutismul (mustăţi şi barbă) Faciesul lupic este caracteristic pentru pacienţii cu LED (lupus eritematos diseminat) şi apare cu o erupţie cutanată caracteristică sub formă de fluture la nivelul nasului şi obrajilor. Mersul ebrios – apare în intoxicaţiile acute cu alcool cu barbiturice. Tremurăturile din Parkinson sunt rare. ca bătăile aripilor de pasăre. permanente şi apar în boli ale nucleilor bazali ale creierului (boala Wilson sau degenerescenţa hepatolenticulară) 63 . In encefalopatia portală şi insuficienţa hepatică apar tremurături mai ample şi rare.Basedow. mai ales la nivelul membrelor superioare. de raţă – apare în miopatiile grave. Addison. b. Mersul legănat. intoxicaţii cu plumb. mai ales în bolile neurologice dar şi în afecţiuni ale aparatului locomotor. Faciesul ca o pară apare la cei cu parotidită epidemică sau cu adenopatii mari submandibulare. bronhopneumonii. neoplazii în faze terminale MIŞCĂRILE INVOLUNTARE Aceste mişcări sunt anormale şi involuntare. apar numai în repaus şi sunt mai frecvente la nivelul capului şi membrelor superioare. MERSUL Mersul pacienţilor constituie un alt indiciu important pentru dg. gripe. b. Faciesul din sclerodermie apare rigid. Mersul ataxic – apare în afecţiunile cerebeloase şi pacientul merge încet cu picioarele depărtate şi cu privirea în jos. A fost comparat cu o icoană bizantină. Mersul stepat – apare în paralizia de sciatic popliteu extern.Erupţia este eritematoasă cu scuame fine. Mersul antalgic – apare din cauza unor dureri şi este întâlnit în boli reumatice sau în suferinţele n. fiind determinate de intoxicaţii endo (insuficienţa hepatică. insuficienţa respiratorie etc) sau exogene. tabes. Faciesul asimetric apare în paralizia de nerv facial. rapide. scleroza în plăci. Mersul dezordonat – apare în coree. fără riduri şi cute faciale. Mersul adinamic – miastenia gravis.etc. acnee. sciatic.

mucoase şi unghii. Ea poate fi localizată sau generalizată.volumul capilarelor cutanate şi mucoase. Convulsiile – sunt contracţii intermitente ale muşchilor. turbare. In anemiile hemolitice şi megaloblastice – apare o culoare gălbuie. . ea apărând mai repede la cei cu poliglobulie decât la cei cu anemie Cianoza falsă apare în următoarele situaţii: .asocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp. pomeţi. la etanolici. grosimea şi transparenţa învelişului cutaneo-mucos (cel mai bine se observă la lobul urechilor. după efort fizic. de ex. buze şi patul unghial).intoxicaţia cu oxid de carbon (carboxihemoglobinemie). în sânge. Cianoza (kianos) – este o culoare albăstruie – vineţie a pielii şi mucoaselor şi apare din cauza creşterii nivelului hemoglobinei reduse în vasele mici în anumite teritorii. Roşeaţa – apare prin vasodilataţie accentuată sau prin creşterea cantităţii de oxihemoglobină în circulaţie (poliglobulie) Ea apare după expunere la temperaturi înalte sau în stări febrile.concentraţia Hb. hipertensiunea intracraniană. In anemii culoarea poate să difere în funcţie de tipul de anemie. Cea adevărată apare în condiţii de creştere a cantităţii absolute de Hb. dezordonatate ale întregului corp.pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte hiperpigmentări cutanate) se caută mai bine la palme sau mucoasa conjunctivală . aritmice şi de scurtă durată şi apar în leziuni cerebrale din cadrul RPA. cu icterul . la cei cu distonie neuro-vegetativă. Apar în epilepsie. EXAMENUL TEGUMENTELOR. Paloarea se observă cel mai bine la palme. în intoxicaţia cu oxid de carbon. prin vasoconstricţie sau mai frecvent apare în anemii. când produc mişcări violente. redusă în capilare (peste nivelul de 5 g /100 ml sânge). în poliglobulii primare sau secundare. în encefalite. tonico-clonice. Cianoza poate fi adevărată sau falsă. Ele pot fi şi mixte. Contractura permanentă – tetanos. ample. Ele pot fi tonice şi produc rigiditatea segmentelor interesate sau pot fi clonice. Ea apare mai bine la extremităţi şi depinde de anumiţi factori: . isterie. cu o durată variabilă. etc. involuntare. In leucemii cronice şi IRC – apare o culoare gri-pământie In endocardita bacteriană infecţioasă – paloarea este de tip cafea cu lapte. tetanie. In anemia feriprivă – apare o paloare de ceară sau ca varul în funcţie de tipul de anemie feriprivă: posthemoragie acută sau cronică. rapide. care are o culoare albăstruie cu tentă carminată 64 . MUCOASELOR ŞI FANERELOR CULOAREA TEGUMENTELOR Paloarea – este culoarea mai deschisă a tegumentelor şi mucoaselor şi apare în caz de reducerea circulaţiei superficiale.Mişcările coreice – sunt mişcări ample. tulburări metabolice sau vasculare cu răsunet pe creier sau în intoxicaţii exogene. la femei în perioada menopauzei (bufeuri). ca paiul de grâu copt. afecţiuni cerebrale.

ca urmare a presiunii mai mari în inima stg. pleurezii masive. Cauze cardiace: . valvulopatii mitro-aortice. infarctul miocardic.persistenţa canalului arterial. Cianoza periferică poate fi generalizată sau localizată. nitrotoluen. cianoza nu poate fi evidenţiată. 3. aşa zisa cianoză caldă. Cauzele cianozei de tip central sunt: 1. HTA. Această cianoză este generalizată şi interesează atât tegumentele cât şi mucoasele. cianoza lipseşte iniţial. mai ales la valori sub 5 g. La anemici. ceea ce duce la diminuarea schimburilor gazoase la nivel alveolo-capilar. pneumotorax. cu hipertensiune pulmonară asociată când apare o cianoză centrală dar doar la nivelul membrelor inferioare. Tipic este cordul pulmonar cronic în care apare suferinţa inimii drepte consecutiv unei afecţiuni bronhopulmonare. trecând printr-o fază de roşeaţă. BPCO. cianoza se poate instala în mod brusc ca în edemul pulmonar acut sau în mod cronic. TBC miliar.afecţiuni care reduc patul de hematoză: pneumonii masive. /100 ml sg. Ea este mai - 65 .fistulele arterio-venoase pe vase mari şi mijlocii. CIANOZA PERIFERICĂ – este determinată de o vasoconstricţie urmată de încetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o zonă periferică. când se asociază şi o vasoconstricţie cutanată compensatorie. progresiv în alte forme de IC stg. reduse în sângele arterial peste valoare limită de 5 g/100 ml. fibrotorax. In aceste condiţii creşte presiunea în circulaţia pulmonară. Cianoza generalizată – apare după expunere la frig sau în insuficienţa cardiacă congestivă. Aceşti copii au o dezvoltare staturo-ponderală deficitară. . reduse. In cardiopatiile congenitale cianogene (cu comunicare între inima dreaptă şi stângă).policitemia vera. etc. CIANOZA CENTRALĂ – este dată de saturarea insuficientă a sângelui arterial cu oxigen. cu şunt veno-arterial după anevrisme sau pe vase mici.argiria – depozitarea sărurilor de argint în tegumente.afecţiuni care produc obstrucţia căilor respiratori: boli laringo-traheale. dând o coloraţie albastrăcenuşie In apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut al Hb. toracele cifoscoliotic. Acest tip de cianoză interesează de obicei doar tegumentele. defect septal combinat cu obstrucţie la nivelul circulaţiei pulmonare. Ea se intensifică la efort iar la digitopresiune sau vitropresiune coloraţia cianotică se reface fără roşeaţă intermediară. cianoza se împarte în: cianoză centrală şi periferică. ceea ce duce la extracţia crescută a oxigenului de către ţesuturi. 2. etc. bronhopneumonii. din cauza creşterii presiunii sângelui în inima dreaptă. fibroze pulmonare extinse. tradusă prin creşterea nivelului absolut al Hg. . Din punct de vedere fiziopatologic şi clinic. temperatura lor fiind scăzută (cianoza rece) iar după digitopresiune sau vitropresiune. din sângele arterial. astmul bronşic. iar temperatura nu este scăzută.insuficienţa cardiacă stângă din cardiopatia ischemică. . au redusă capacitatea de efort (apare faciesul negroid). astfel încât sângele nu se mai oxigenează suficient la nivelul plămânilor: . cardiomiopatii. şuntul veno-arterial aduce în sistemul arterial o cantitate de sânge venos nesaturat în oxigen. Cianoza apare mai târziu când se inversează şuntul.cardiopatiile congenitale complexe care se pot instala de la naştere.Aşa apare cianoza din tetralogia Fallot. Cauze mixte: cardiace şi respiratorii. Cauze respiratorii: în afecţiuni ale aparatului respirator care conturbă procesul normal de hematoză. tulburări de ritm şi conducere. în telangiectazia ereditară. In insuficienţa cardiacă stângă. . când cianoza are aspect roşu-vineţiu methemoglobinemie şi sulfhemoglobinemie (intoxicaţia cu nitriţi. coloraţia cianotică se reface. In caz de defecte septale izolate. etc. persistând toată viaţa – boala albastră. benzen etc) . tumori care comprimă căile respiratorii.

cu diametrul sub 1cm. icterul hepatic (hepatită acută virală. febra tifoidă. de dimensiuni mici (sub 1cm diametru) care nu depăşeşte planul tegumentar şi apare în boli eruptive infecţioase ca rujeola. rubeoola. ciroză hepatică). palpabilă ce apare în xantomatoză. Crustele sunt depozite de exudate solidificate la suprafaţa tegumentului care apar în evoluţia herpesului. mucoaselor şi sclerelor determinată de impregnarea acestora cu bilirubină cînd aceasta are valori crescute în sânge (peste valoarea normală de 1mg la 100 ml sânge). a membrelor superioare. cum ar fi în tromboflebite. etc. eritem nodos. hipertiroidismului (boala Basedow). hepatită cronică. Cianoza localizată – apare în obstrucţiile trunchiurilor venoase sau arteriale şi este strict localizată la teritoriul corespunzător. arsuri. Papula este o proeminenţă mică pe piele. impetigo. Nodulul este o formaţiune dermică sau hipodermică de dimensiuni variate. fără modificarea sclerelor se produce în carotenism (depozitarea tisulară a carotenilor). cu contur hiperpigmentat. ulceraţii sau la nivelul eczemelor cutanate. apare în scarlatină. herpes. Bula este o veziculă cu conţinut purulent care apare în acnee. Cicatricea apare prin vindecarea plăgilor cutanate unde se dezvoltă un ţesut fibros. când mecanismul este altul şi anume prin creşterea presiunii în teritoriul venos. In aceste cazuri cianoza este asemănătoare cu cea din obstrucţiile venoase localizate. icterul prin obstrucţia căilor biliare(icter mecanic sau obstructiv). apare cianoza acelui segment sau membru. zona zoster. apar şi edemele. LEZIUNILE CUTANATE Macula este o pată netedă. 66 . Dacă obstacolul este pe cava superioară apare cianoza extremităţii cefalice. Hipermelanozele apar prin creşterea numerică a celulelor melanice şi supraîncărcarea lor cu pigment şi sunt datorate cauzelor hormonale: insuficienţa cronică a glandelor suprarenale (boala Addison). Icterul este coloraţia galbenă a pielii. cu conţinut lichidian care apare în varicelă. Efelidele. variolă. spate. Culoarea icterică apare în icterul hemolitic (prin formare în exces a bilirubinei din hemoglobină). rotundă cu diametru sub 0. Tulburările de pigmentare ale tegumentelor cuprind hipomelanozele şi hipermelanozele. faţa dorsală a mâinilor apar prin pigmentarea pielii sub formă de pistrui şi au caracter familial şi constituţional.pete brun roşietice mici pe obraji.pronunţată la extremităţi care sunt reci iar în insuficienţa cardiacă dreaptă sau congestivă. Alte cauze sunt insuficienţa tricuspidiană şi pericardita constrictivă. Culoarea galbenă a tegumentelor. în insuficienţa renală cronică (prin retenţia cromogenilor urinari) sau în tratamentul indelungat cu mepacrină (culoarea fiind considerată în acest caz pseudoicterică). Chistul este o colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid. Hipomelanozele sunt caracterizate prin scăderea sau absenţa pigmentului melanic. Din acest grup fac parte albinismul caracterizat prin absenţa pigmentului în piele. In caz de obstrucţii pe trunchiuri venoase mijlocii.5 cm palpabilă. Vezicula este o formaţiune în relief. căldură. Fisurile sunt soluţii de continuitate liniare care ajung până la nivelul dermului. umeri. lipomatoză. a gâtului şi a părţii superioare a toracelui (cianoza în pelerină cu sau fără edem). urticarie. zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni. alături de alte modificări. păr şi ochi şi vitiligo caracterizat prin apariţia unor pete deschise la culoare. urmată de dilatarea plexurilor venoase subpapilere. de culoare roz sau roşiatică.

rectocolită ulcero-hemoragică). Escara este o gangrenă mai profundă circumscrisă. mixedem. endocardita infecţioasă. inghinal şi în spaţiul popliteu. insuficienţa cardiacă). ascită) sau a altor regiuni (obezitate. boli digestive (ciroză hepatică. consum de anticoncepţionale. Sistemul muscular se examinează prin inspecţie şi palpare. simetric. Calviţia este pierderea pilozităţii pe o arie determinată. Aspectul apare în diverse boli bronho-pulmonare (neoplasm. boala Addison). sensibilitatea. In caz de adenomegalie se descriu următoarele caractere: localizarea ganglionilor. Palparea ganglionilor se face cu ambele mâini. hipertonie. Vergeturile sunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este subţiată şi încreţită şi se produc prin ruperea fibrelor elastice din derm. apreciindu-se astfel starea de nutriţie a pacientului. constatând astfel dezvoltarea şi tonusul musculaturii: hipertrofie. Escavarea unghiilor (coilonikia) apare în anemii feriprive. volumul lor. friabilitatea şi culoarea lor. Hipertrichoza este creşterea densităţii părului în zonele cutanate caracterizate prin pilozitate. situată la nivelul zonelor supuse presiunii externe (fese. Echimozele sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm.Eroziunea este o pierdere de substanţă care interesează epidermul. axilar. poliglobulii. Apar în cazul creşterii în volum a abdomenului (sarcină. mobilitatea şi starea tegumentelor supraiacente. epitrohlear. hipotonie musculară sau aspect normal. bronşiectazie. Alopecia este căderea părului de pe cap. Se pot întâlni: ganglioni unici sau multipli. Modificările de formă constau în bombarea sau excavarea unghiilor. Prin inspecţie se pot observa ganglionii în caz de adenopatie importantă în locuri precum axila sau inghinal. localizaţi sau 67 . Sistemul adipos şi muscular Ţesutul adipos se pune în evidenţă prin inspecţia generală şi prin măsurarea pliului cutanat pe abdomen sau pe braţ. empiem. regiunea sacrată. Leziunile vasculare la nivelul pielii Peteşiile sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de formă rotundă sau ovală ce apar pe piele sau mucoase. ciroză. retroauricular. Ulceraţia este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul. acromegalie. dinrădăcina sa. luciul şi pigmentarea părului. edeme) sau odată cu slăbirea rapidă şi accentuată a pacientului. călcâie). hipotrofie. Examenul unghiilor Se analizează forma. polipoză intestinală. fibroze interstiţiale). Telangiectaziile sunt dilatări ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar în hipovitaminoze B. consistenţa. sarcină. Hirsutismul reprezintă o hipertrichoză pe zone mai extinse Modificările calitative ale părului se referă la grosimea firului. Examenul părului Hipotrichoza reprezintă rărirea părului (hipotiroidism. numărul. Bombarea – accentuarea patologică a convexităţii unghiilor apare în cazul degetelor hipocratice şi se caracterizează prin hipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange şi aspectul unghiei de sticlă de ceasornic. grosimea. Gangrena este o necroză a ţesutului şi straturilor subiacente care se poate suprainfecta devenind fetidă. abces pulmonar. Sistemul ganglionar Ganglionii limfatici superficiali sunt localizaţi occipital. începând din zona occipitală continuând apoi cu celelalte grupe. boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale.

artrite reactive. Tofii gutoşi – nodozităţi cutanate ce se formează prin depozite de urat de sodiu în jurul articulaţiilor şi au semnificaţie pentru boala metabolică numită gută. Sistemul osteo-articular Examenul obiectiv al oaselor Fracturile se caracterizează prin mobilitate anormală a unui segment osos şi crepitaţii osoase. prin proliferări tumorale sau tulburări endocrine (acromegalie) sau metabolice (rahitism. Congestia – coloraţia roşiatică a tegumentelor din jurul articulaţiilor apare în cazul artritelor (inflamaţii articulare). cu tegumente nemodificate sau inflamate. fie din cauza anchilozei sau semianchilozei articulare. Tumefacţia articulară apare în artrite şi poate realiza aspecte diverse semnificative pentru bolile însoţite de modificări articulare (reumatism articular acut. Mobilitatea articulară se evidenţiază prin mişcările active sau pasive ale articulaţiilor. genunchi. Deformările articulare se observă la inspecţia atentă. în special la articulaţiile mari. cu caracter cronic). bolile articulare determinând reducerea sau dispariţia mobilităţii unei artculaţii fie din cauza durerilor. confluenţi. boli ale sângelui şi organelor hematoformatoare. Elaborarea planului de îngrijire la o pacientă cu cancer de col uterin 68 . de diverse mărimi şi forme (rotunzi. sensibilitatea. consistenţă mai scăzută sau mai crescută. lichidul evidenţiindu-se clinic prin semnul denumit şocul rotulian . ovali. Tumefierea articulaţiilor poate fi provocată de acumulare de lichid în cavitatea articulară. neregulaţi) dureroşi sau nedureroşi. mobili sau fixaţi. osteomalacie. tumori maligne cu diverse localizări ce pot determina metastaze ganglionare localizate sau generalizate. având semnificaţie în artrite sau în artroze (procese degenerative articulare. durere spontană la mişcare şi limitarea mobilităţii articulare. Modificări ale ganglionilor pot apare în boli infecţioase acute sau cronice. Tumefacţia ţesuturilor periarticulare duce la deformarea articulară. Durerea articulară – sensibilitatea se constată prin palparea articulaţiilor şi prin mişcările active sau pasive efectuate de pacient. Deformările osoase apar prin creşterea şi dezvoltarea anormală a oaselor. poliartrita reumatoidă. Examenul obiectiv al articulaţiilor Se referă la volumul.generalizaţi. boala Paget). La mobilizarea articulaţiilor se pot auzi zgomote anormale – crepitaţii articulare ce pot apare în artroze sau în distrucţii ale suprafeţelor osoase care participă la formarea articulaţiilor. ulcerate sau cicatrizate la nivelul grupelor ganglionare. lupus eritematos sistemic. boli de colagen). deformările şi mobilitatea ariculaţiilor şi la ţesuturile periarticulare.

Obişnuinţe de viaţă: Alcool – consum ocazional. Motivele internării: Astenie. tahicardie. Constanta Data internării: 23. Antecedente personale: Menarha la 16 ani. Drog – neagă consumul. Naţionalitate: română. Naşteri 2. Alergii cunoscute – nu se cunosc.Interviul Informaţii personale: Numele şi prenumele: Paula E. Profesia: telefonistă. Limba vorvită: româna. 3-4 mese pe zi. Cafea – 1-2 cafele pe zi. Ţesut subcutanat: normal inserat.04. Se internează pentru elucidarea diagnisticului şi tratament de specialitate. Religia: ortodoxă. adinamie. 69 . Istoric: Pacienta declară prezentarea la medicul specialist pentru dureri în etajul inferior abdominal şi sângerare la contact sexual.2011. Examen clinic general: Greutatea: 63 kg. Examenul clinic şi citodiagnosticul evidenţiază cervicita cronică cu FCD tip IV şi V. IIb. săracă în lichide. Dietă / regim alimentar – dietă obişnuită. Număr copii: 2. Diagnosticul: Neoplasm de col uterin st. Negreşti. dureri hipogastrice şi lombare. Domiciliul: com. Comportarea faţă de mediu: orientată temporo-spaţial. Vârsta: 46 ani. leucoree. Înălţimea: 160cm. Tutun – fumează 5 ţigări pe zi. Tegumente şi mucoase: normal colorate. Sângerare la contact sexual. Ciclu regulat. Avorturi 2 spontane şi 6 la cerere. Starea civilă: căsătorită. fără restricţii.

Aparat cardio-vascular: şoc apexian spaţiul V intercostal stg. Externarea: Bolnava se externează cu o evoluţie bună tinzând spre o vindecare completă. TA – 130/70 mmHg. GA – 4500 / mmc. Sistem osteoarticular: aparent integru. Aparat respirator: murmur vezicular fiziologic.5 g%. evitarea alcoolului şi a tutunului. APLICAREA PROCESULUI DE NURSING 70 . GR – 1. micţiuni fiziologice. Nevoile fundamentale după V. TA – 95/70 mmHg. VSH – 40 mm /1h.Sistem limfo-ganglionar: ganglioni limfatici nepalpabili.000 / mmc. Henderson. repaus sexual 40 de zile. Rh pozitiv. Explorări: Grup sanguin A II. normokinetic. Hematocrit – 43%. Recomandări: evitarea eforturilor fizice mari. TS – 3 minute. a frigului şi a umezelii. Sistem musculat: normomotor. puls 86 bătăi pe minut Aparat digestiv: tranzit intestinal fiziologic.200. Puls 100 bătăi pe minut. Sumar de urină – frecvente leucocite şi rare epitelii plate. TC – 5 minute. Hemoglobină – 14. Aparat renal: loje renale libere.

Despre starea sa actuala de sănătate. Doreşte mult sa se vindece. murmur vezicular. îngrijita.36. Masticaţia este uşoara. Tegumentele sunt calde. Nevoia de a evita pericolele Se adaptează mediului in care traieste si lucrează. fara ulceraţii. este îngrijorata si vrea sa ştie la ce se poate aştepta. supe. Este de religie ortodoxa. ii place sa vorbească mult. Este o persoana uşor sociabila. Afirma ca ii place anotimpul vara. toracele este normal conformat. Zgomote cardiace egale. tensiunea arteriala este de: TA=130/80 mmHg. ampla. se simte mai slăbita. este o persoana cu frica lui Dumnezeu. prezintă o coloraţie roza. Se adaptează uşor unor situaţii noi. sta in pat mai mult si citeşte. 71 . digestia lenta si nestingherita. nu are forta fizica totala. Nevoia de a comunica Doamna G. la o inaltime de 1. de obicei cu un orar regulat.Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale Nevoia de a respira si a avea o buna circulaţie Pacienta prezintă cai respiratorii superioare libere si integre. de a proteja tegumentele si mucoasele. respiraţie normala. prin consum de cafea. Tranzitul intestinal este normal. din cauza fricii de a nu cade Nevoia de a se odihni si a dormi Pacienta doarme bine. îngrijit. se machiază. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri si valori. vorbeşte cu plăcere despre ea. Este o persoana curata . Mucoasa respiratorie este umeda cu secreţii reduse. Se roagă zilnic pentru sănătatea ei si a familiei sale. Nevoia de a fi curat. acuzind semne de iritabilitate. face dus zilnic. prezintă o coordonare armonioasa a miscarilor. Prezintă mucoase de culoare roza. Nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale Pacienta prezintă tegumente caldute cu transpiraţii minime. In spital are vestimentaţie proprie. Temperatura ei normala se încadrează intre valorile 36. este o persoana politicoasa. apa minerala. etc. de a practica religia Nu se lasă aşa de uşor convinsa in luarea unor decizii. avind culoare galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore. Pacienta are o greutate de 70 kg. ştie sa evite pe cat posibil situaţiile conflictuale ce pot surveni. Are un somn zilnic de 6-7 ore. Refuza sa se ridice din pat . cu o frecventa de 18 respiraţii/ minut. despre locul ei de munca. Ii plac prăjiturile. unghiile sunt curate. singura . Nevoia de a se mişca si a avea o buna postura Pacienta este o fire liniştita. ritmice. Problema este ca si in spital adoarme mai greu. gingiile sunt aderente la dinţi. despre familia ei. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta Bolnava serveşte mesele . F. sonoritate pulmonara.2 . fursecurile si portocalele. problema este ca adoarme greu.62 m Nevoia de a elimina Pacienta prezintă micţiuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi.9 C . despre boala ei cunoaşte puţin. După operaţie este a dinamica. Pielea este curata . bine bătute. consuma zilnic aproape 1800-2000 ml lichide. Nevoia de a se îmbracă si a se dezbracă Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentaţie eleganta. este foarte preocupate de aspectul ei fizic. 75 pulsaţii/ minut. oraşul Constanta fiind oraşul ei natal. somnul este odihnitor. Ii place va vorbească despre Marea Neagra. Se îmbracă adecvat mediului ambiant si al mediului social.

îngrijit. Incomoditate. Nevoia de a se recrea Ii plac emisiunile informative la TV. 2 l pe zi Culoarea urinei este galben – închis. In urma culegeri datelor chiar din ziua internării. efectuat in ziua 3 postoperator. Urmareste cu nerăbdare emisiunea „Dansez pentru tine”.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizării Afirmativ din spusele ei releva ca este mulţumita de ceea ce a realizat pina la momentul respectiv in viata ei. Nevoia de a fi curat. datele sunt obţinute direct de la pacienta prin intermediul unui dialog. de aspect normal Diureză 1500 ml/24 ore Mobilizare activă Manifestări de dependenţă Uşoară polipnee Sursa de dificultate Dureri difuze abdominale Nevoia de a bea şi de a mânca Nevoia de a elimina Inapetenţă Anxietate Starea depresivă Cancer de col uterin Metroragie Nevoia de a se mişca şi a avea o buna postură Nevoia de a dormi Somn fiziologic 6-8 ore pe zi şi a se odihni odihnitor Dificultate în mişcare Trezire frecventă Somn de 6-7 ore Dureri Slăbiciuni Oboseală Durere Nelinişte 72 . Nevoia de a se mişca si a avea o buna postura 3. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta 4. disconfort 2. dureri localizate epigastric 5. se adresează cu încredere. Nevoia de a invata cum sa-ti păstrezi sănătatea Pacienta se interesează de boala ei. de a proteja tegumentele si mucoasele. Nevoia de a se odihni si a dormi 2. am stabilit următoarele nevoi alterate: 1. Culegerea datelor cuprinde date pre si post operator. dintre telenovele are puţine preferinţe. Ştie sa gătească bine. S-au găsit următoarele probleme de dependenta: 1. Gastrita – greata. Alterarea tegumentelor si a fanerelor 4. cu aspect normal Micţiuni fiziologice nedureroase Scaun 1 pe zi. Doreşte ca cit mai repede posibil sa poată pleca acasă sa se intilneasca cu familia. pentru informaţii personalului medical care se ocupa de îngrijirea sa. Refuz de a se mobiliza Nevoia fundamentală Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie Manifestări de independenţă Frecvenţă respiratorie de 16 r/minut Respiraţie ritmică Torace normal conformat Sonoritate pulmonară prezentă Murmur vezicular fiziologic Mucoasa respiratorie umedă TA 130/80 mmHg Pulsul 68/minut Zgomote cardiace rimice Apetit păstrat Alimentaţie echilibrată Hidratarea suficientă cca. vărsături. Durere 3.

8 0 C Tegumente calde. de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele Nevoia de a evita pericole Nevoia de a comunica Necesitatea unei toalete genitale frecvente Hemoragia genitală Stare de agitaţie Stare de anxietate Comunicarea este perturbată de durere Nu poate participa la manifestări religioase Starea actuală Indicaţia chirurgicală Durerea abdominală Indicaţia chirurgicală Starea actuală Spitalizarea actuală Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri şi valori şi de a practica religia Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării Nevoia de a se recrea Bolnava este realizată profesional Se poate autoevalua şi poate lua singură decizii Participă la acţiuni recreative în perioade de acalmie Este interesată să înveţe tot ce-i poate fi de folos în îngrijirea nou născutului Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea În prezent nu o preocupă decât starea de sănătate Pacienta se află într-o stare de încordare datorită durerii Pacienta nu are experienţă necesară adaptată stării şi situaţiei actuale Cancerul de col uterin Anxietate Stres psihic Nivel mediu de cunoştinţe Planul de nursing Este etapa finala a procesului de nursing. îngrijit. fără coşmar Nevoia poate fi satisfăcută fără dificultate Veştminte adaptate vârstei şi stării actuale. Are ca si scop: 73 . catifelate Nevoia poate fi satisfăcută fără dificultate Tegumentele şi mucoasele sunt curate. Constituie un ghid care organizează informaţiile despre starea de sănătate a pacientului si a acţiunilor asistentei acordate.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca Vise agreabile. fără ajutor Pacienta se poate orienta fără dificultate şi fără risc de accidente Organe de simţ integre Bolnava este interesată de boala sa Comunică cu cei din jur Nivel de educaţie mediu Bolnava este ortodoxă Nu prezintă sentimente de culpabilitate sau frustrare necorespunzător Necesită veştminte adaptate stării fiziologice prezente Stres Spitalizare Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale Nevoia de a fi curat. Temperatura corpului este de 36. îngrijite Pacienta se poate îngriji autonom.

Pacienta sa prezinte tegumente intacte 74 . Durere . pozitie antalgica care sa nu deranjeze operatia Interventii delegate .administrez tratamentul prescris de medic. Algifen – metamizol) pe cale injectabila Interventii Interventii autonome . etc.Pacienta sa beneficieze de un confort psihic si fizic adecvat. salon aerisit.se manifeste totodata intelegere fata de suferinta pacientei .pansez plaga chirurgicala in conditii de asepsie . Alterarea tegumentelor si a fanerelor . Interventii autonome .aplic comprese sterile pe plaga 2.Pacienta sa resimta scaderea intensitatii dureri in urmatoarele 12 zile . Problema identificata Obiective .pentru asigurarea confortului este rugata sa sustine locul inciziei chirurgicale in timpul tusei.Pacienta sa nu acuze dureri la mobilizare in vederea efectuari unor necesitati fiziologice. cutanate. creand astfel o senzatie de bine pacientei . sedative (midazolam) injectabil. medicatie antalgica (Tramadol. crt. anxiolitice (alprazolam) tablete.asigur confortul pacientei prin asezarea ei intr-o pozitie confortabila .) . Interventii autonome . Problema identificata Disconfort Orientarea spre îngrijiri individualizate Promovarea continuitatii îngrijirilor Evaluarea activitatii asistentei Obiective .administrez medicatia prescrisa cu respectarea orarului si a dozei prescrise.se discuta cu pacienta in vederea identificarii cauzelor.se asigura conditii de microclimat (lumina de veghe. prin aplicarea de agenti fizici local (gheata). curaj si intelegere din partea ei . crt.se faciliteaza contactul cu alte paciente avind acelasi diagnostic si cu membrii familiei Interventii delegate . Nr.se incurajeaza pacienta in descrierea durerii si sa sesiseze momentul de remisei sau de exacerbare . 1.Nr. a exercitiilor respiratorii efectuate sau la ridicarea din pat . 3.explic pacientei ca durerea este temporara si cer putina rabdare.aplic metode de stimulare locala. Interventii Interventii autonome .

. in primele doua zile dupa operatie. igiena personala.se explica necesitatea tubului de dren si a altor manopere efectuate .Pacienta sa nu prezinte complicatii cutanate. notez cantitatea urinei in foaia de observatie a pacientei.explic pacientei necesitatea mobilizari . Problema identificata . urinare.Pacienta sa se mobilizeze cat mai repede posibil.incurajez pacienta in progresele obtinute . crt.Pacienta sa prezinte o stare de echilibru fizic si psihic. 4.incurajez pacienta in progresele facute Obiective .800 ml in primele 2 zile Interventii autonome . .ajut pacienta in efectuarea toaletei in vederea asigurari unui grad de igiena riguros atit local cit si general Interventii Interventii autonome . Astfel se monteaza perfuzii glucozate cu adaugare de vitamine si in mod preventiv antibiotice Interventii autonome . se cere acceptul pacientei in vederea efectuarii oricarei tehnici de ingrijire .efectuez exercitii active si pasive la nivelul articulatiilor .).ajut pacienta sa se ridice din pat si sa efectueze citiva pasi Interventii . Nr. se cere colaborarea ei . bogata in minerale si vitamine Interventii delegate .Pacienta sa fie capabila sa efectueze ingrijiri personale. asigurind o reechilibrare hidroelectrolitica normala. la fel si aspectul. Problema identificata Obiective 75 . si sa faca citeva pasi Interventii autonome .si plaga chirurgicala sa fie curata. v. Refuz de a se mobiliza . sa protejeze cu mina plaga .masez usor regiunile predispuse la escare .incurajez pacienta sa se ridice la marginea patului. crt. Nr.ajut pacientul in alimentatia sa explicind rolul alimentatiei sanatoase in vindecarea boli.asigurarea unei atmosfere placute .golesc zilnic.ajut pacienta la schimbarea pozitiei in pat . .invat pacienta cum sa tuseasca. la nevoie punga colectoare de la cateterizarea vezicala.ajut pacienta in vederea recoltarii urinii. cantitatea zilnica este de 500.Pacienta sa fie capabila sa faca plimbari. singura in salon.ajut pacienta in efectuarea igienei personale .la indicatia medicul se face reechilibrarea hidroelectrolitica a pacientei pe cale parenterala (i.

Diminuarea simptomatologiei.Respectarea dietei prescrise. Gastrita – varsaturi.sa efectuat bariupasaj inaintea operatiei .administrez medicatia indicata de medic.educatie pentru sanatate Interventii delegate .m.pacienta va primi antalgice. inhibitori ai enzimei protonice antisecretolitice. etc.5. Plan de îngrijire DATA 23. antiacide. greturi. izi-Rh.asigurarea unei atmosfere calme in timpul serviri meselor . antiemetice.04 PROBLEMA Durere hipogastrică OBIECTIVE -Combaterea durerii INTERVENŢII -Repaus la pat -Psihoterapia -Se administrează Algocalmin 1 fiolă i. Interventii delegate . 250 ml la 2 zile -Administrarea de Fe -Tonofer dj 3/zi -Regim bogat în vitamine şi proteine -Psihoterapia -Se administrează Fenobarbital 1 fiolă per os seara la culcare -Repaus la pat -Igiena individuală locală -Spălături vaginale cu soluţii antiseptice – Hipermanganat 1‰ sau cloramină 1‰ -Se face pregătirea fizică şi psihică a pacientei -Se face baie generală EVALUARE -Diminuarea durerii Anemia -Combaterea anemiei -Diminuarea anemiei -Hematocrit=35% Anxietate -Combaterea anxietăţii -Bolnava prezintă stare de anxietate dimineaţa -Secreţia de leucoree s-a mai redus Leucoreea -Suprimarea leucoreei 24. pansamente gastrice.se recomanda mese mici la intervale scurte . dureri retrosternale .se instituie regim alimentar . -Transfuzii de sânge izogrup. .04 Pregătirea preoperatorie -Asigurarea echilibrului somatopsihic necesar -Bolnava pregătită fizic şi psihic pentru actul operator 76 . la nevoie Interventii autonome .sustin fruntea pacientului in timpul varsaturilor .pacientul va fi informa t de nesesitatea respecteri regimului si a medicatiei prescrise .

Rh -Cu o jumătate de oră înainte operaţiei se injectează 1 fiolă Mialgin i. -calmarea parţială a durerii şi liniştirea bolnavei. Febră moderată -scăderea febrei Dureri abdominale Tranzit intestinal întârziat Deshidratarea -combaterea durerii -normalizarea tranzitului -rehidratarea organismului -se aeriseşte camera -se controlează pansamentul -repaus la pat în decubit dorsal -se administrează algocalmin o fiolă i.optimizării intervenţiei chirurgicale Îngrijiri postoperatorii Dureri postoperatorii -efectuarea îngrijirilor -calmarea durerilor. TC.m. 28. cu ser glucozat 10%. -scăderea febrei -diminuarea durerii -bolnava are scaun spontan -se evaluează hidratarea prin bilanţ hidric 77 . soluţii saline NaCl 10 % -Golirea vezicii urinare prin clismă evacuatoare -Înaintea de a intra în blocul operator se efectuează testarea la Xilină prin inoculare a 0. Grup sanguin.04.1 oral -repaus la pat -se administrează Algocalmin 1 fiolă i. şi se menţine perfuzia cu ser fiziologic şi ser glucozat 10% -repaus la pat -aplicare de comprese reci pe frunte -administrare de antitermice Aspirină tb.1 ml de soluţie anestezică urmărinduse eventualele reacţii alergice -Se determină TS. 1 şi Paracetamol tb.m.v.m. -Local se rad foliculii piloşi din regiunea pubiană şi se badijonează regiunea cu alcool iodat după care se protejează cu o compresă sterilă. -se comunică medicului aparişia primului scaun Perfuzii i.

Îngrijirea plăgii

Evitarea infecţiilor postoperatorii

29.04

Dureri abdominale Îngrijirea plăgilor

Evitarea infecţiilor postoperatorii

Scoaterea firelor

-toaleta plăgii cu soluţie antiseptică, -pansament steril absorbant şi compresiv -prevenirea infecţiilor -administrarea de Oxacilină 4g / zi şi Kanamicină 2g / zi -schimbarea pansamentului -combaterea durerii -repaus la pat -se administrează Algocalmin 1 fiolă i.m. -schimbarea -toaleta plăgii cu soluţie pansamentului antiseptică, -pansament steril absorbant şi compresiv -prevenirea infecţiilor -administrarea de Oxacilină 4 g/zi şi Kanamicină 2g/zi -schimbarea pansamentului -pregătirea pacientei -se face în a 7-a zi pentru externare -schimbarea pansamentului

- plaga are evoluţie favorabilă -nu au apărut complicaţii

-diminuarea durerii -plaga are evoluţie favorabilă -nu au apărut complicaţii

-aspectul plăgii este normal, în curs de cicatrizare.

PLAN DE INGRIJIRE
CAZ I - A
Obiective Nr crt. Nevoia fundamentala Data Manifestari de dependenta Sursa de dificultate Activitate proprie Evaluare delegata

78

1.

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

104.02. 2002

- tegumente reci, palide la nivelul membrelor superioare - cianoza perinazala

metroragie - aport insuficient de oxigen

- mentinerea unei circulatii adecvate prin oprirea hemoragiei - asigurarea aportului de oxigen

2.

A bea si a manca

104.04 2002

- inapetenta - ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile

- alterarea gustului - anxietate slabiciune, oboseala

3.

Nevoia de a elimina

102.02 2002 304.02. 2002

- metroragie - metroragie redusa - durere la mictiune

- anxietate - proces infectios - anxietate - stress

- mentinerea unei stari nutritionale prin alimente si lichide in cantitate si calitate corespunzatoare care sa-i asigure necesarul de calorii - oprirea hemoragiei - ameliorarea durerii

- linistesc bolnava, - determin valoarea pulsului la nivelul arterei radiale, - determin valoarea T.A. prin masurare ei cu ajutorul tensiometrului - asigur conditii de microclimat 14314n131o - administrez oxigen - pregatesc materiale sterile pentru recoltare si recoltez sange pentru examenele recomandate - pregatesc si montez perfuzia - administrez medicatia prescrisa de medic - explic bolnavei necesitatea alimentarii si hidratarii, administrez dieta prescrisa de medic

- cloramfenicol 2g/zi - Vitamina C VI fiole P.E.V. - solutie glucoza 10% 500 ml cloramfenicol 1g/12 h - Vitamina C fiole I - Calciu gluconic fiole I

- bolnava respira aproape normal, are un aport suficient de oxigen H.L.G. Hb = 10,4 gr % L= 10200 m³ Uree - 0,26 mg.% - Creatinina 0,70 TGP = 15 U.I. TGO = 10 U.I. BT = 0,79 BD = 0,22 Cultura col uterin

_

- bolnava se alimenteaza corect si respecta indicatiile date

4.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

102.02 2002 304.02. 2002

- cefalee - vertij - durere - cefalee - vertij

- anxietate - durere - anemie - chiuretaj uterin - anemie

- combaterea cefaleei si a vertijului - combaterea cefaleei si a vertijului

- pregatesc - particip la materiale efectuarea necesare pentru chiuretajului recoltarea urinei uterin - ii explic bolnavei ca este normal sa aiba dureri, datorita chiuretajului uterin, dar se vor ameliora cu timpul 2 - 3 zile - sfatuiesc _ bolnava sa evite emotiile si sa nu faca efort, - administrez medicatia prescrisa de medic - sfatuiesc bolnava sa evite emotiile puternice - ii explic ca cefaleea si vertijul sunt simptome

Examen urina - fara sediment - frecvente epitelii si leucocite - bolnava se simte mai bine durerea cedeaza - cefaleea cedeaza vertijul dispare - cefaleea si vertijul a cedat HLG: Hg = 11,2 gr% L = 9500 mm³

79

usoare care vor ceda - recoltez HLG

5.

Nevoia de a dormi si a se odihni

102.02. 2002 304.02. 2002

- oboseala - neliniste - agitatie - neliniste - agitatie

- durere - metroragie - spitalizare - spitalizare - metroragii

- combaterea starii de neliniste si agitatiei - combaterea oboselii - combaterea durerii - combaterea starii de agitatie

6. 7.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoia de a se mentine temperatura corpului in limite normale

_ 104.02. 2002

_ - hipertermie T = 38ºC

_ - lipsa cunoastintelor de prevenire si combatere a infectiilor - avort spontan infectat

_ - aducerea temperaturii corpului in limite normale

- ii explic bolnavei sa evite oboseala, eficienta somnului si a odihnei - aerisesc salonul - asigur conditii de microclimat 14314n131o in salon pentru ca bolnava sa se poata odihni - ii recomand activitati recreative - plimbari in are liber insotita la inceput - administrez seara romergan _ - observ si masor la intervale regulate temperatura si pulsul bolnavei - ii aduc la cunostinta metodele de prevenire a infectiilor - notez temperatura in F.O. - urmaresc aspectul si mirosul scurgerii - ajut bolnava la efectuarea toaletei - schimb lenjeria de pat si de corp a bolnavului - ii explic necesitatea toaletei zilnice - ii vorbesc calm bolnavei pentru a-i indeparta

- romergan = 1 drajeu seara

- bolnava respecta indicatiile si incearca sa se odihneasca - bolnava respecta orele de odihna si are un somn linistit

_ - administrez antitermice si antibioticele prescrise de medic - aspirina 1tb. 3 ori/zi cloramfenicol 1g/zi la 12 ore

_ 01.02.2002 T = 38º C - D T = 37,7º C S 02.02.2002 T = 37º C - D T = 36,8º C S 03-04.02.2002 T = 36,8º C D T = 36,8º C S

8.

Nevoia de a fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele si mucoasele

104.02. 2002

incapacitatea de a-si efectua singura toaleta

- boala - slabiciune - tremurul mainilor

- sa fie curata - tegumente curate - baie pe regiuni

cloramfenicol 1g/zi la 12 ore - aspirina 1 tb. 3 ori /zi

- bolnava este mai linistita - este mai odihnita si respecta indicatiile

9.

Nevoia de a evita pericolele

104.02. 2002

-agitatie - frica

- durere necunoastere

- evitarea aparitiei complicatiilor

cloramfenicol 1g/zi la 12 ore

- bolnava este mai linistita - este mai

80

Crt 1.comunica suficient _ _ _ _ _ _ _ _ _ 104.anxietate .refuz de a participa la activitati recreative .cloramfenicol I.linistesc bolnava cu privire la starea sa si punerea ei in legatura cu alte bolnave in convalescenta _ .prezinta o stare de spirit satisfacatoare _ .bolnava se linisteste .repaus sexual .sa primeasca vizite . . 13. 2002 .continuarea tratamentului .02.evenimente amenintatoare _ 11. T. epuizare .aspirina 1 tb. = 100/50 mm col. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Nevoia de a se recrea _ _ .bolnava a inteles si tine cont de cunostintele acumulate CAZ II – B Nr.02. 12.pierderea imaginii de sine .A.repaus fizic _ .mentinerea unei circulatii normale Activitate Proprie delegata .metroragie .determin valoarea pulsului. Nevoia fundamentala Nevoia de a respira si a avea o buna Data 1617.epuizare . Evaluare .educatie pentru sanatate 14.lipsa cunostintelor generale medicale .ii explic motivul internarii si necesitatea interventiei chirurgicale (chiuretajul uterin) . 2002 .prezentarea la control .a unor notiuni despre boala neacceptarea bolii .izolare 10.03. 3 ori/zi odihnita si repecta indicatiile _ . 2002 .oboseala.stress Obiective .aplic corect tratamentul prescris de medic .sa asculte radio . 2002 Manifestari de dependenta -tegumente palide Sursa de dificultate . Hg 81 . Nevoia de a comunica 104. IV .02.refuz de a invata sau a cunoaste .anxietate .dificultate de a se concentra .urmaresc evolutia bolnavei .nu cunoaste efectele fiziologice si patologice ale sarcinii .lipsa de cunoastere .sfatuiesc bolnava sa citeasca.combaterea starii de oboseala si epuizare si asigurarea conditiilor de recreere .biseptol tab. sa faca plimbari in aer liber. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea 104. lecturi.incurajarea si linistirea bolnavei pentru a obtine o comunicare eficace _ teama .

chiuretaj uterin .administrez tratamentul prescris de medic .2 g% L = 7000n m³ VSH .aerisesc salonul .constipatie .pregatesc materiale necesare pentru recoltarea probelor de laborator: HLG.47 ml/2h Examen urina: Albumina: urme fine. Nevoia de a manca si a bea 1617.bolnava respecta programul de somn 82 .ii administrez lichide in raport cu cantitatea indicata de medic .03.circulatie tensiunea arteriala prin masurarea ei .functii vitale si vegetative in limite normale _ .linistesc bolnava .indocid sup.inapetenta .explic bolnavei necesitatea somnului si a odihnei . Nevoia de a elimina 1617.ametelile au cedat . T.sa evite eforturile fizice .sfatuiesc bolnava sa stea linistita in pat .2002 .alterarea gustului si mirosului -combaterea inapetentei 3. 4 g/zi la 12 ore .cloramfenicol 2g/zi la 12 ore .oboseala .combaterea oboselii si a insomniei .spitalizare .informez bolnava asupra alimentelor permise .pregatesc materialele. VSH.dureri lombare .mobilizarea bolnavei .cefalee .oboseala .24 ml/ 1h .slabiciune .eliminarea se face normal .boala .metroragie .ameteli .mentinerea unei posturi adecvate 5. = 120/60 mm col. Nevoia de a dormi si a se odihni 1617.combaterea inapetentei 4.A.boala .boala . 2002 . examen urina fl.hemograma _ . Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura 1617. glucoza absent . Hg puls = 70 bat/min HLG: Hb 12.alimentatie saraca cantitativ si calitativ .metroragie .oboseala .03.insomnii .linistesc bolnava . = 4 . 2002 .o ajut sa-si pastreze o pozitie adecvata .03.ajut la evacuarea cavitatii uterine .greata . 4 2.varsaturi .03. sterile necesare executarii chiuretajului uterin .03.aerisesc _ puls = 80 bat/min II.indocid sup. 2002 . 2002 .durerea s-a ameliorat .mananca si bea in cantitati normale 16.

Nevoia fundamentala Nevoia de a respira si de a avea o buna Data 2327. Crt 1. 12.bolnava se mai linisteste . tratament _ . _ _ _ _ _ _ _ 9. Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoia de a mentine temperatura corpului in limitele normale Nevoia de a fi curat. 7.durere necunoastere a notiunilor despre boala .tegumente palide .functiile vitale si vegetative sunt normale _ _ _ .cianoza Sursa de dificultate . ii urmaresc functiile vitale si vegetative . Nevoia de a invata 1617. col. = 100/60 mm.panica .linistirea bolnavei .bolnava este receptiva la informatie CAZ III – C Nr. de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a evita pericolele _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ 8. Hg 83 .aerisesc salonul .bolnava este indepartata de acest sentiment _ _ _ _ _ _ 1617.evitarea complicatiilor.spitalizare _ . 2002 .teama . 2002 .03.03. prin respectarea regulilor de aspsie 10. 2002 .03.administrez medicatia prescrisa de medic.lipsa de informatie .prezinta o stare de spirit satisfacatoare .oboseala .salonul 6.biseptol = tab IV .03.sa cunoasca .mentinerea circulatiei in limitele Activitate Proprie delegata . Nevoia de a comunica Nevoia de a actiona conform convingerilor si valorilor proprii de a-si practica religia Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii Nevoia de a se recrea _ 1617. 2002 Manifestari de dependenta . 2002 _ -dificultate de a actiona dupa valorile si credintele sale _ _ .linistesc Evaluare .A.metroragie .nu participa la activitati recreative insuficienta cunoastere neadaptarea la rolul de bolnav .aport insuficient de Obiective .ii recomand plimbari in aer liber .ii explicam orice informatie legata de boala.Oxitocin fiole = 1 23. 13.sfatuiesc bolnava sa citeasca .inlaturarea sentimentului de abandonare a lui Dumnezeu . 11.cloramfenicol = 2g/zi la 12 ore . 1617.03.2002 T.03.explicam bolnavei necesitatea spitalizarii .matinal si vesperal _ .combaterea starii de oboseala 14.prezentarea regulamentului de ordine interioara a spitalului . ingrijit.incerc sa-i inlatur teama referitoare la spitalizare si tratament .

03. 2002 .combaterea varsaturilor si metroragiei .mentinerea unei pozitii adecvate _ .bolnava respecta dieta.ajut bolnava sa-si mentina o postura cat mai adecvata . stress .sa manance si sa bea in cantitati suficiente bolnavul .dificultate in a se imbraca si dezbraca neconcordanta mainilor .circulatie periorala si perinazala oxigen normale . alimentatia corespunzatoare .A. Nevoia de a dormi si a se odihni 2327.administrez oxigen pe cale nazala .efort fizic .greata . . 2002 3.anxietate. Hb = 95 gr% L = 8200/m³ Examen urina .cefalee . 2002 . Nevoia de a elimina 2327.proces infectios .respiratie normala H.ajutarea bolanvei de a se imbraca si a se dezbraca singura _ .ameteli .determin valoarea pulsului la nivelul arterei radiale . Nevoia de a bea si a manca 2327. .dureri lombare .03.chiuretaj uterin evacuarea cavitatii uterine _ 4.Penicilina G=2 mil.G.03.absent _ .albumina absent .Ergomet fiole II .hemograma .ajutam se respire normal 2.sfatuiesc bolnava sa stea linistita la pat si sa evite eforturile fizice.pregatesc bolnava pentru efectuarea chiuretajului uterin .bolnava respecta programul de odihna 6.2002 T. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura 2327.postura adecvata 5.schimb lenjeria de pat .Vitamina Cfiole II Algocalmin .07. 25-27. Hg puls = 70 bat/min .03.examen sumar de urina ./6h .Aspirina tb IV . 2002 .varsaturi .ajut bolnava sa se imbrace sau sa se dezbrace cu hainele de spital . mirosul.03. Nevoia de a imbraca si dezbraca 2327.administrez dieta necesara .glucoza .boala .fiole II .lipsa apetitului .bolnava prezinta un aspect ingrijit 84 .deshidratare .combaterea oboselii _ .spitalizare .A.ii explic bolnavei ce alimente sunt permise si nepermise .teama de a cadea .bolnava respecta pe cat posibil indicatiile date .explic bolnavei importanta si necesitatea spitalizarii .oboseala .urmaresc aspectul.pregatesc materiale necesare pentru efectuarea chiuretajului uterin .lipsa de interes in a se alimenta .aerisirea salonului . = 120/60 mm col. 2002 .oboseala .neliniste .ingestia de alimente si lichide nesatisfacand nevoile organismului .metroragie .metroragie .L.tremurul mainilor .puls = 82 bat./min.determin valoarea T. cantitatea scurgerii .

insuficienta cunoastere a bolii . 2002 13. 2002 _ . 2327. ingrijit.teama de anu fi inteleasa de altii .isi respecta increderea in sine .frustare fata de persoanele din salon _ .functiile vitale si vegetative in limitele normale _ . aparitia.evenimente compromitatoare . 2002 . stress .03.03. 9. _ .ajut bolnava in recuperarea psihica datorata pierderii sarcinii .spitalizare .panica . 2002 .atitudini nefavorabile ale anturajului .spitalizare.03. tratament .03.informez bolnava cu privire la cauzele bolii.bolnavei ii dispare sentimentul de teama si isi recapata increderea in ea .educatie pentru sanatate _ .teama . Nevoia de a se recrea 2327.credinte diferite fata de sanatate prin necunoastere a efectelor patologice si fiziologice ale sarcinii _ .prezinta o starede spirit satisfacatoare . 2002 2327.anxietate .sentiment de incompetenta . Nevoia de asi mentine temperatura corpului in limite normale 2327.ii vorbesc calm pentru a se linisti si recapata increderea in sine .7.explicam necesitatea spitalizarii _ .bolnava are tendinta de a se linisti . refuzand participarea la activitati interpretarea gresita a informatiei .lipsa de cunoastere a prevenirii infectiei 8. 2002 . Nevoia de a fi curat.temperatura scade de la 40º C la 37º C _ 2327. Nevoia de a comunica Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a-si practica religia Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii 2327.masor temperatura .slabiciuni .combaterea starii de anxietate si stress .reducerea .lipsa de cunoastere a atitudinii celor din jur .anxietate.ii recomand plimbari in aer liber .03.Penicilina G-2 _ .diminuarea mijloacelor de interes. de a proteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a evita pericolele _ _ _ sau de corp a bolnavei de cate ori este nevoie . prevenirea si combaterea ei _ 14.ii urmaresc functiile vitale si vegetative.bolnava este indepartata de acest sentiment _ _ 12.03.incapacitate de a raspunde asteptarilor altora .respectarea regulilor de asepsie.bolnava a inteles si tine cont de cunostintele acumulate 85 . 11. .durere .sfatuiesc bolnava sa citeasca sau sa asculte emisiuni radio .linistirea bolnavului .proces infectios .hipertermie T = 40º C .inlaturarea durerii . 2002 . Nevoia de a invata 2327.mentinerea hipertermiei temperaturii .combaterea in limite infectiilor normale .durere .03.aduc la cunostinta bolnavei cum se previn infectiile _ _ administrez tratamentul prescris de medic .inlaturarea sentimentului de izolare si teama 10.urmarirea evolutiei bolii _ .

căsătorii multiple. Este necesar tratarea tuturor stărilor precanceroase. din care 4. în scopul stabilirii suspiciuniiexistenţei bolii. Depistarea se face printr-un examen medical practicat la o populaţie asimptomatică. citologiei vaginale revenindu-i un rol important. igienă sexuală deficitară: test Papanicolau anual.S. chirurgia. se face examinarea frotiului la trei ani interval. Un interes deosebit se acordă durerii şi tratamentului acesteia. ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR DE CANCER Conform statisticilor OMS. diagnosticul şi tratamentul bolii canceroase.tumorile exulcerate 86 . periodic.5 milioane în ţările în curs de dezvoltare. anual sunt înregistrate 10 milioane de cazuri noi de îmbolnăviri prin cancer. Femeile din risc crescut – viaţă sexuală începută precoce sub 20 de ani . femei cu avorturi multiple şi / sau naşteri multiple. femei ce prezintă ectopion cervical persistent: test Papanicolau la 2 ani. Aceasta înseamnă selecţionarea – trierea. Folosirea contraceptivelor. tratarea cervicitelor cronice. radioterapia. după două examene negative. femei cu vârsta mai mare de 60 de ani. nivel social scăzut. în timpul viaţii – controale la intervale lungi sau controale întâmplătoare.7 milioane în ţările dezvoltate şi aproximativ 5. Femeile din gruul risc mediu – femei cu activitate sexuală. fiind simptomul cel mai chinuitor şi cel mai frecvent întâlnit la această categorie de pacienţi. tratamentele biologice. femei la care s-a practicat histerectomia. a leucoplaziilor şi a celorlalte displazii care după tratament pot fi urmărite prin controale periodice clinice şi paraclinice. screening-ul – din cadrul unui grup de populaţie a unui număr restrâns de cazuri la care ridică suspiciunea unui cancer mai mult sau mai puţin incipient Metodele de screening în cazul cancerului cervical au în vedere următoarele categorii de paciente: Femeile din grupul de risc scăzut – femei fără activitate sexuală. parteneri sexuali multiplii. Se vor evita factorii etiologici favorizanţi ai apariţiei cancerului de col uterin – se evită traumatismele colului în cursul intervenţiilor la acest nivel.cicatricile (plăgile) postoperatorii . a elaborat încă din 1986 un program în care se pune accent pe îngrijirea paleativă şi controlul durerii bolnavilor cu cancer.tulburările digestive .tulburările respiratorii .durerea . imunoterapie) principalele simptome care se pot controla sunt: . toate rupturile de col vor fi suturate după naştere. femei la care s-a practicat examene citologice cervicale. Este mult mai bine să prevenim apariţia cancerului de col uterin prin controale periodice decât să tratăm eventualele cancere de col uterin.limfedemul .Educaţia pentru sănătate la o pacientă cu cancer de col uterin Cancerul de col uterin este o boală frecventă. întâlnită în cadrul populaţiei feminine. Această îngrijire se adresează la aproximativ 50% din bolnavii incurabili din ţările dezvoltate şi la 70% din bolnavii din ţările cu resurse limitate pentru profilaxia.M.escarele . se va acorda o grijă deosebită igienei locale şi igienei sexuale şi se vor îndepărta factorii infecţioşi şi carenţialo. Pe lângă tratamentul specific oncologic al bolnavului (chimioterapia. O.

anxietatea.- fracturile patologice (pe os patologic) simptomele de HIC (hipertensiune intracraniană) somnolenţa. Cauze: .o.radioterapie locală .antimuscarinice . 87 . delirul îngrijirea stomelor (gastrostomă. colostoma.infecţii ale aparatului respirator sau digestiv .Semnifică respiraţie neplăcută.chirurgie radicală locală * Stomatită asociată cu neutropenie * Medicamente .diuretice * Oxigen fără umezire Concurente * * * * * Diabet zaharat necontrolat (→ deshidratare) Hipotiroidism Boală auto-imună Amiloid Sarcoid Tratament : -curăţirea locală a limbii cu apă oxigenată 6 %. urât mirositoare. 2x/zi sau Fluoconazol 600 mg.stază gastrică -ingestia unor substanţe ale căror produse volatile sunt eliminate prin plămâni sau salivă Tratament: -igienă orală şi dentară -creşterea cantităţii de lichide ingerate -gargară cu apă de gură: -cidru amestecat în parţi egale cu apă + bicarbonat -apă oxigenată 6% -betadină 1% -în caz de infecţii. Metronidazol p.Wilcock Asociate cancerului Asociate debilităţii * * * * * Anxietate Depresie Respiraţie pe gură Deshidratare Infecţie * Eroziunea mucoasei bucale * Infiltrarea tumorală a glandelor salivare * Hipercalcemie (→ deshidratare) Asociate tratamentului * Afectează glandele salivare: . după R.igienă locală deficitară . traheostomă.Twycross şi A. sonde nazale.opioide . 10 zile -în caz de candidoză Ketoconazol 250 mg. 7 zile XEROSTOMIA . insomnia depresia. 400 mg de 2-3 ori pe zi. acid ascorbic tabletă plasată pe limbă. nefrostomă) CONTROLUL SIMPTOMELOR DIGESTIVE LA BOLNAVII DE CANCER HALITOZA .uscăciunea gurii Poate fi cauzată de: -diminuarea secreţiei salivare -afecţiuni ale mucoasei bucale -pierdere excesivă de lichide prin evaporare la nivelul cavităţii bucale Cauzele uscăciunii gurii în cancerul avansat.

S.psihoze .hipovitaminoze .litiu . eroziune.reflux gastro-esofagian b) disfuncţii neuromusculare (boli neurologice): .accident cerebro-vascular . soluţie de acid citric 2% -utilizarea salivei artificiale sub formă de tablete (Salivix).Gr. a stabilit o clasificare în grade: .Gr.cancer cap. mucozite .lipsa igienei locale . cu halou eritematos şi bază galbenă-gri. Salivacee).boală Parkinson . nici cu solide 88 .0 – fără simptome .hipoproteinemie.inhibitori ai colinesterazei Tratament: medicamente antimuscarinice ca: -propantelina -antidepresiv triciclic -fenotiazină -alcaloizi de belladona.infecţii cronice.-stimularea secreţiei salivare cu tablete cu lămâie.factori iritanţi: consumul de alcool şi tutun . sau preparat pregătit din metilceluloză 10 g şi esenţă de lămâie 0.Gr.xerostomie .2 – cu ulceraţii. O.agenţi colinergici .3 – bolnavul nu poate consuma decât lichide .boală de neuron motor .(uneori sialoree) Cauze: a) factori locali : . Contraindicaţii: .Gr.cortizon În funcţie de intensitatea leziunilor.2 ml în 1 l de apă -pilocarpina (agent parasimpatomimetic) se administrează 5 mg x 3 ori pe zi.cauză medicamentoasă .M. Cauze: . atropină sau hioscină hidrobromid sub formă de tablete sublinguale de 300 g şi plasturi transdermici cu 1 mg hioscină eliberată la 72 de ore sau prin nebulizator -glicopivalat în doză de 200STOMATITA: este inflamaţia mucoasei bucale urmată de ulceraţii. cu margine bine definită.neutropenia şi imunosupresia după radio-chimioterapie (la 1-2 săptămâni) . sucuri de lămâie acidulate. rotunde sau ovale.BPCO .1 – depuneri albicioase fără ulceraţii .în astm . dar bolnavul se poate alimenta singur .4 – bolnavul nu se poate alimenta nici cu lichide . gât . ex.Gr.obstrucţie intestinală HIPERSALIVAŢIA . malnutriţie .paralizie cerebrală c) psihiatrice . Ulcerele aftoase sunt mici.depresie (de multe ori date de boala neoplazică) d) medicamentoase. spray (Luborant.

neopioide sau opioide:medicamente noi .i.gel 1 mg / ml la 4-8 ore . 10 ml. se administrează tetraciclină. bicarbonatată (1 lingură bicarbonat la 500 ml apă) * spălături bucale cu soluţie salină cu bicarbonat (1 ling. suspensie de tetraciclină 250 mg x 3/zi.5mg/ 5ml Tratamentul stomatitei Tipul de stomatită Atitudine şi terapie * periajul dinţilor la 4 ore cu pastă neabrazivă * spălături bucale cu sol. Euvirax).5mg x 4/zi. sol. 100.Miconazol . cu care se clăteşte gura. 2% Morfină cu acţiune locală: . comprimate 200 mg la 4 ore Anestezice locale: . timp de 3 zile +/. comprimate 50. antiseptice: . 400 mg în ziua 1 apoi 200 mg/zi Antibiotice.Nistatin (Stamicin). alcoolul şi fumatul Tratamentul medicamentos: Antimicotice: . .000 u. 5 zile sau hidrocortizon tablete 2.Pansoral .i. de 4x/zi .Lidocaină 2% sau cocaină hidroclorică sol.bicarbonat+1000 ml apă) stomatită uşoară Caracteristici * eritem * disconfort oral * durere cu caracter de arsură * senzaţie de uscăciune 89 .Sevredol sol.Canesten (Clotrimazol). 3-4 zile) Antiherpetice: .Diflucan (Fluconazol).Maalox în părţi egale.1% pastă dentară 2-4 ori/zi. comprimate a 200 mg. se sug la 4-6 ore .Nizoral (Ketoconazol). suspensie sau drajeuri a 500..sare+1 ling. 200 mg. 10 mg/ml sau cremă . . 5 ml la 4 ore Analgezice pe cale sistemică.în caz de ulceraţii aftoase date de infecţii.Lidocaină vâscoasă 2% .cortizon (triamcinolon 0.Tratamentul este 1) nemedicamentos 2) medicamentos Tratamentul nemedicamentos: -se menţine igiena cavităţii bucale -spălături cu clorhexidină -se elimină alimentele iritante.Oropivalone – pivalat de tixocortol 1.Aciclovir (Zovirax.Difenhidramina 12. 150.5 mg + bacitracină 200 u.

E capsule aplicate direct pe ulceraţie * cocaină 2% CANDIDOZA ORALĂ – care apare sub formă de placă albă pe mucoasă şi/sau limbă. o tabletă de 2xpe zi (Atenţie! dă somnolenţă) CAŞEXIA: – scăderea marcată în greutate asociată cu slăbire musculară. Cauze: -după chimioterapie -după radioterapie -candidoza orală -paraneoplazic -deficienţe nutriţionale -efectul secundar al unor medicamente.dim. suc de lămâie).2% * xilină 2% * benzocaină 2% * Sucralfat 1 g/15 ml .anorexia este un fenomen paraneoplazic care poate fi cauzat şi execerbat de factori multipli. completat cu spălături bucale cu antiseptice. – Corticosteroizi – Prednisolon 15-30 mg sau Dexametazonă 2-4mg. * vit. Litiu. netedă. antibiotice. mărirea consumului de lichide. ex. 5 – Fluorouracil Tratamentul este nemedicamentos: îmbunătăţirea gustului mâncărurilor. corticosteroizi . Tratamentul – nemedicamentos :-schimbarea modului de alimentaţie a familiei în funcţie de cerinţele bolnavului -mese mici mai frecvente -pe cât posibil. Doxorubicină. antihistaminice. ANOREXIA sau lipsa poftei de mâncare este frecventă în cancerul avansat. reducerea masei musculare şi a grăsimii corporale – apare la peste 50% din pacienţii cu cancer avansat Sindromul de caşexie .debilitatea din cancer şi tratamentele utilizate la bolnavii taraţi – ex. limba roşie. Megestrol în doză de 160-800 mg/zi.stomatită moderată şi severă * arsură * durere * disfagie * sensibilitate crescută la cald şi rece * ulceraţie * sângerare * inflamaţie Acelaşi tratament ca mai sus. bactericide. stomatită angulară Cauze: . bolnavii pe timpul nopţii trebuie să-şi îndepărteze protezele dentare şi să le păstreze în apă care conţine nistatin 5 ml sau soluţie diluată de sodiu hipoclorid. Uneori este o anorexie selectivă pentru carne. se ţine în gură 2 min.diabetul zaharat asociat Tratamentul este identic cu cel amintit la stomatită. anestezice locale: * clorhexidin 0. încurajarea mâncărurilor acre (murături.. bolnavul să fie îmbrăcat şi aşezat la masă -gustarea să fie apetisantă – medicamentos: – Progesteron – ex. DISGEURIA: înseamnă modificarea gustului până la dispariţie. înainte de mâncare cu jumătate de oră.are efect antiulcerativ. în plus. mascarea unor gusturi care duc la repulsie. – apare la bolnavii neoplazici datorită eliminării de caşectină la care se adaugă cauzele date 90 . Lidocaină.dimineaţa – Peritol.

şi diferă de odinofagie.9% cantitatea între 500 ml – 2 l / 24 ore.postchimioterapie.postemeză. se utilizează mai nou acidul cicosapentanoic DESHIDRATAREA Cauze: .antiinflamatoare nesteroidiene de tip Indometacin. la culcare. când bolnavul. de colon) Tratamentul : este ca şi al anorexiei. . în plus Talidomid. de necrozare a tumorii. hepatice. Cauze: . cu tulburări de deglutiţie Tratamentul . infecţii disfuncţii neuromusculare secundare intervenţiei chirurgicale sau altor leziuni nervoase esofagita postradică medicamente neuroleptice (Metoclopramid) Tratamentul disfagiei depinde de localizarea tumorii şi de evoluţia bolii. care înseamnă doar durere la înghiţire. pentru reducerea inflamaţiei mucoaselor.cancerul gastric. hidratarea per os . nu se hidratează . pancreatice.antiinfecţios. în cazul infecţiilor . al esofagului.dacă este posibilă.gargară cu anestezice locale. doza este de 100-200 mg seara.de localizarea bolii (neoplasme gastrice.radioterapie (teleterapie sau brahiterapie) 91 .corticosteroizi pe cale sistemică. (la trecerea alimentelor din gură în stomac) cu sau fără durere. ORL. poliurie din cadrul bolii . postdiaree. cel postradic . ex. esofag stomatită. administrată printr-un ac de 25.intubare sau terapia endoscopică cu laser . faringiană. care inhibă factorul TNF-alfa. cu 15 minute înainte de mese (Xilină diluată) .sonda nazogastrică pentru alimentaţia artificială (în cazuri avansate) . esofagiene. în cazul tumorilor mari şi compresive . cu hialuronidază DISFAGIA : înseamnă dificultate în înghiţire.infuzia subcutanată intermitentă este preferabilă infuziei continue intravenoase cu soluţie glucosalină 5% cu soluţie salină 0. de frica vărsăturilor. ORL.prezenţa tumorii în zona anatomică bucală.

nu una mare. Odihniţi-vă Rămâneţi aşezat pentru cel puţin jumătate de oră după ce aţi mâncat sau băut. 92 .Wilcock Poziţia Asiguraţi-vă că staţi confortabil. dacă simţiţi gâtul înfundat. Rutina de hrănire Cantităţi mici → închideţi buzele → mestecaţi → pauză → înghiţiţi → pauză Textura Nu amestecaţi fluidele cu solide. Tuşiţi pentru a curăţa gâtul. Nu vă grăbiţi Dacă vă simţiţi obosiţi. după R. Mâncaţi mai multe mese mici. După masă Beţi o mică cantitate de apă pentru a curăţa gura.Twycross şi A. încercaţi să căscaţi pentru a uşura constricţia.Indicaţa plasării tubului pentru gastrostomă endoscopică percutană (GEP) Algoritmul de luare a deciziei plasării tubului pentru gastrostomă endoscopică percutană Sfaturi pentru ajustarea hrănirii pacienţilor cu disfagie. Căscatul Înainte de masă. Relaxarea Asiguraţi-vă că aveţi o stare de spirit calmă înainte de a mânca sau bea. Nu vorbiţi Nu vorbiţi înainte şi în timp ce beţi sau mâncaţi. cu capul drept. opriţi-vă din mâncat.

ce precede voma şi uneori este asociată cu reacţii vegetative: paloare. tratament cu antalgice) Cauzele greţurilor şi vărsăturilor la bolnavul cu cancer şi mecanismul fiziopatologic sunt reprezentate în figură: Cauzele şi mecanismul fiziopatologic al vomei 93 . duodenal şi se asociază cu transpiraţie. tahicardie. alimentele fiind introduse pasirate cu seringa. gât şi abdomen superior. dificil de descris.Intubarea endo-esofagiană se efectuează de către chirurg printr-o incizie abdominală superioară. staza gastrică. vasoconstricţie. Gastrostoma de necesitate – scoaterea gurii stomacului la peretele abdominal. transpiraţii. sughiţul sunt simptome comune întâlnite atât în boala canceroasă cât şi în alte boli. Voma este expulzia forţată pe gură sau nas a conţinutului gastric. paloare. GREAŢA ŞI VOMA Greaţa este o senzaţie neplăcută. care se caracterizează prin disconfort localizat în epigastru. hipotensiune. radioterapie. dispepsia. În cazul bolnavilor cu cancer aceste simptome apar în 70-90% din cazuri şi se datorează sau bolii canceroase sau tratamentului bolii (chimioterapie. tahicardie. Pirozisul.

cortizon. paraclinic (creatinină. pentru vărsăturile după chimioterapie (de elecţie) .cadrul medical se va afla în spatele pacientului şi îl susţine în regiunea cefei . albumină.se examinează SNC.Dexametazonă c) tratamentul medicamentos cu antiemetice din diferite clase.Levomepromazină . nemedicamentos şi medicamentos.se reevaluează tratamentul medicamentos pentru a evita iritante gastrice. Tratamentul nemedicamentos.se exclude o insuficienţă renală.se ridică pacientul în poziţie şezândă .Evaluarea bolnavului care acuză greţuri şi vărsături: . cum ar fi: antiinflamatoarele şi opioidele Tratamentul este complex. Alegerea iniţială este adesea: . Clasificarea anti-emeticelor.se examinează abdomenul .Metoclopramid.se verifică concentraţiile plasmatice de calciu. Manitol.tratament comportamental (hipnoză. după greaţă şi vomă: . TENS.dirijarea respiraţiei (inspiri prin nas. în 50% din cazuri . realizarea unui mediu ambiant plăcut . acupresură .sfaturi dietetice. carbamazepină.după vomă se face igienizarea cavităţii bucale Tratamentul medicamentos care cuprinde: a) tratamentul cauzelor reversibile: -metastazele sau tumorile cerebrale cu HIC (hipertensiune intracraniană) .se administrează corticosteroizi. pentru a exclude hipertensiune intracraniană dintr-o tumoră sau metastază cerebrală . digoxin .Ondansetron. arte. toaletă locală -obstrucţie gastrică – se administrează corticosteroizi -constipaţie – tuşeu rectal.Haloperidol.antimicotice.se foloseşte tăviţa renală . pentru evitarea aspiraţiei lichidului de vomă . terapie comportamentală: . relaxare) Asistarea pacientului în timpul vomei şi calmarea disconfortului gastro-intestinal. televizor) . hidratare -anxietate – anxiolitice din grupa benzodiazepinelor -medicamente – opioidele se asociază în primele zile cu Haloperidol şi Metoclopramid b) pe baza estimării zonelor de acţiune este posibil să se identifice antiemetice de elecţie pentru diferite situaţii.Twycross şi A. laxative.Wilcock 94 .se clarifică dacă este vomă şi nu doar expectoraţie sau regurgitaţie . expiri prin gură) .îngrijire atentă a pacienţilor sedaţi sau inconştienţi. clisme -reflux esofagian – antacide -hipercalcemie – bisfosfonaţi.evitarea tratamentului per os la bolnavi cu greţuri .distragerea atenţiei prin diferite metode (muzică. stomatitele . diuretice -candidozele bucale.se efectuează un tuşeu rectal pentru excluderea unui fecalom .masaj. în 25% din cazuri . uree) .evitarea stimulilor emetizanţi . acupunctură. după R.

diuretice 95 . dezavantajele ei majore sunt sedarea şi hipotensiunea posturală c modul de acţiune al Dexametazonei ca antiemetic este încă ipotetic Obstrucţia (ocluzia) este tratată la partea chirurgicală. Cauzele constipaţiei la bolnavii neoplazici: boli asociate cancerului * în funcţie de localizare * hipercalcemia * neuropatie viscerală paraneoplazică .antiinflamatoare nesteroidiene .asociate medicamentelor .opioide . CONSTIPAŢIA Prin constipaţie se înţelege eliminarea întârziată şi dificilă a materiilor fecale.Zona de acţiune Sistemul nervos central Centrul vomei Clasa Antimuscarinice Antihistaminice antimuscarinice Exemplu Hioscină hidrobromid Ciclizină dimenhidrinat fenotiazinea Levomepromazinăb Haloperidol fenotiazine Metoclopramid Domperidon Granisetron Ondansetron Tropisetron Lorazepam Nabilon Dexametazonăc Metoclopramid Metoclopramid Domperidon Granisetron Ondansetron Tropisetron Dexametazonăc Aria postremă Antagonist de receptor-5 HT2 Antagonist de receptor-D2 Antagonist de receptor-5 HT3 Cortex cerebral Benzodiazepine Canabinoid Corticosteroid Tractul gastro-intestinal Prokinetic Antagonist de receptor-5 HT4 Antagonist de receptor-D2 Antagonist de receptor-5 HT3 Receptor vagal-5 HT3 Efect anti-inflamator Corticosteroid a proprietăţile antihistaminice şi antimuscarinice ale fenotiazinelor diferă b Levomepromazina este o fenotiazină cu proprietăţi de antagonist-5HT2. Este un simptom întâlnit foarte frecvent (95%) la bolnavii de cancer.antimuscarinice .Vincristină . aceasta o face un puternic antiemetic.antagonişti de receptor 5 HT 3 .

consum suficient de lichide. poliurie.repaus la pat .incontinenţa urinară Tratamentul nemedicamentos. practicându-se îndepărtarea zonei stenozante. la nevoie chiar efectuarea unui „anus iliac de necesitate” medicamentos – laxativ.fisura .fistula .aport sărac în lichide . folosirea la nevoie a comodei şi nu a ploscăi. minim 8 pahare pe zi . dacă este posibil.inactivitate . Se asociază crampe cu aport crescut de 96 . pacientul să fie sprijinit cu picioarele pe un scaun se opreşte sau se reduce medicamentul constipant în caz de tumori digestive.crearea reflexului de defecare prin statul la toaletă liniştit.masaj abdominal dinspre dreapta spre stânga . muesli . 2. cuprinde grupele de medicamente prevăzute în tabelul de mai jos: Tratamentul medicamentos al constipaţiei Agenţi cu acţiune în Efect Mec.alimentaţie insuficientă . alune. folosirea instalaţiilor cu mânere.8 g Hidrofilice Formează absorb apa bolul fecal 12-24 Tărâţe ore şi măresc Efecte sec. Observaţii Produc Senna are modificări efecte foarte electrobune în litice constipaţia indusă de opioide Flatulenţă. fructe.leziunea digestivă sau abdominală .asociate debilităţii . care include şi prevenirea constipaţiei . se intervine chirurgical. 5 mg) Senna 10-15 Glicerină min sup. febră) Pentru evaluarea constipaţiei se caută: .consum de alimente bogate în fibre: vegetale. tărâţe.deshidratare (vărsături.exerciţii fizice uşoare . comod. De constipaţie după acţiune Înmoaie şi Lubrefiante Ulei de 1-3 zile Lubrifică Parafină bolul fecal 10 ml/zi Stimulează Stimulante 6-10 Bisacodil ore peristaltismul (Dulcolax Colonului tbl.

scaune apoase Numai pentru curăţirea intestinală (scop diagnostic) Precauţie la diabetici. col uterin. prostată) sindroamele paraneoplazice din tumori carcinoide: VIPoame. gastrice. Etopozid * radioterapic pe abdomen (pentru tumori rectale. La bolnavii sub tratament cu opioide. caz în care se administrează antibiotice alte boli asociate: sindromul colonului iritabil. hipoglicemiante infecţii oportuniste. Necesită tratament atunci când sunt mai mult de 3 scaune neformate pe zi. mâncare nemestecată. Mitomicină. teofilin. flatulenţă. recto-vezicale diaree cauzate de tratament * chirurgical rezecţiile gastrice rezecţiile de intestin subţire rezecţiile de colon enteroanastomozele * chimioterapic: 5 Fluorouracil. AIMS. Sindromul Zollinger-Ellison utilizarea de medicamente – laxative. hepatice fistulele gastrocolice. Dacă este severă. Cauze: diaree cauzate direct de boală malabsorbţia produsă de tumori intestinale. cancerul tiroidian medular . se utilizează supozitoarele cu glicerină. Doxorubicină. Metotrexat. pot fi efectuate după perioade mai lungi de constipaţie.4 g / zi Agenţi Osmotici Lactuloza Manitol Sorbitol 2x15 ml / zi 3-6 ore 24-48 ore Volumul Bolului Reţin apa în lumenul intestinal şi Produc Scaune Apoase Lactuloza este eficientă şi în constipaţia produsă De Vincristin lichide Crampe. parazitoze. DIAREEA este creşterea frecvenţei defecaţiei şi/sau fluidităţii materiilor fecale. colită. hemoragie digestivă. se poate manifesta ca incontinenţă fecală. pancreatice. Evacuarea manuală este ultima abordare a fecaloamelor. dischinezie biliară alimentaţie: condimente. alimentarea prin sondă nazo-gastrică 97 . preparate de fier. alcool.Celuloză Metamucil Laxative Saline săruri de Mg ca: sulfat lactat. iar la tuşeul rectal rectul este plin cu materii fecale tari. miocroclismele cu Docusate de sodiu. Indicat pentru administrarea cronică În cazul în care evacuarea este imposibilă. bisacodil. Clisma evacuatorie. entrocolice. la care s-a instalat atonie intestinală şi vezicală se administrează Miostin oral sau subcutanat. citrat 2 . hipertiroidie. antibiotice.

opioide (Imodium capsule de 2 mg 1-2/zi. Smecta 3. Stoma este o deschidere artificială la suprafaţa corpului.adsorbante (Carbonat de calciu 1-10 g / zi. Codeină 4x1 tabletă/zi) .ileostomă terminală (după panproctocolectomie) .fistulă (largă şi drenabilă) Îngrijirea stomelor: în primul rând necesită pregătirea psihologică a bolnavului şi a familiei educaţia privind modul de viaţă. cu rol în scoaterea din funcţie a unei porţiuni intestinale) . cartofi fierţi) * evitarea produselor lactate şi a alimentelor stimulante şi iritante * orez şi preparate de orez .colostomă terminală (permanentă.centrală – anxietate. călătorii. alimentaţie îngrijirea pielii – pentru îngrijirea stomelor există accesorii.gastrostomă pentru evacuare de hrănire . după rezecţia rectului.9 g. pot declanşa sindromul diareic. cărbune medicinal) . ca: paste pentru umplerea fisurilor pudre pentru protecţia pielii creme cu rol de barieră deodorante 98 .antispastice (Papaverină.Morfină . 3 l / zi * alimentaţie frecventă şi redusă cantitativ. cu rol de decomprimare) .urostomie .confortul * căldură locală * reducerea stress-ului şi anxietăţii * băi calde de şezut * anestezice locale medicamentos .măsuri nutriţionale * consum de lichide necarbogazoase.tuburi de dren (postoperatorii) . viaţa sexuală.traheostomă după laringectomie Tipuri de dispozitive utilizate (o piesă sau două piese+bridă): . Tratamentul nemedicamentos .antibiotice – în diaree infecţioase .urostomă după cistectomie .pungă închisă .antisecretoare – analog de somatostatină (Octreotid) – în sindromul carcinoid . Tipuri de stome: . bogată în proteine şi calorii * alimente cu conţinut ridicat de potasiu (banane.colostomie de ansă (temporară. îmbrăcămintea. Scobutil – până la 3 tablete / zi) ÎNGRIJIREA STOMELOR Aproape 5-10% din pacienţii cu cancer au o stomă. stress.

luând aspectul de .se îndepărtează orice mucus rezidual .constipaţia şi diareea pot cauza probleme pentru bolnavii cu stome. Miconazol 2% + Hidrocortizon 1% . folosiţi un deget umezit sau o spatulă.creşterea în volum a membrului afectat ... sângerarea. corticosteroizi.celulita . ALTE SIMPTOME SPECIFICE BOLNAVILOR CU NEOPLAZII LIMFEDEMUL Constă în acumularea excesivă de lichid cu concentraţie proteică ridicată a ţesutului interstiţial.. herpes zoster . care afectează circulaţia limfatică .se recunosc prin modificarea aspectului descris mai sus . .rămâne godeu după apăsare .traumatismele Clinic: . Comfeel Pastă stomadezivă folosită pentru umplerea crăpăturilor şi a contururilor neregulate ale pielii Dacă pasta trebuie întinsă egal.5 cm piele liberă) .îngroşarea segmentelor.. Cauze: . se tratează chirurgical. ex. perforaţia. .se usucă prin tamponare cu şerveţele de hârtie .problemele complicate ca: prolapsul.se unge pielea cu cremă protectoare. ca să se potrivească dimensiunea orificiului şi să fie etanş la piele . tensiune locală Complicaţii: .. Limfedemul este efectul secundar drenajului limfatic insuficient.mase ganglionare sau tumori. obstrucţia stomei. fibroză şi imunodeficienţă locală. . ex.fibroza postradică .pentru mirosul neplăcut există dispozitive cu filtre şi cu dezodorizatoare. stenoza.se pregăteşte deschiderea stomei folosind un model / ghid de tăiere.greutatea membrului.limfocel 99 .coajă de portocală” .stomele se schimbă zilnic .erizipel.în caz de iritaţii repetate ale pielii se foloseşte filmul protector şi se folosesc aplicaţii locale de antibiotice.se spală pielea cu apă călduţă .se alege dispozitivul cu dimensiunea potrivită stomei (distanţa în jurul stomei să fie de 0.evidarea ganglionară . Se tratează cauza. antimicotice. urmat de inflamaţie cronică.

masajul se efectuează fără creme. Uneori cresc rapid. Medicamentos: .să prevină infecţiile .pentru sângerare se utilizează soluţie de Adrenalină 1/1000 aplicat pe pansament. acid boric 3% sau Iodoform.toaleta locală: .să facă hemostază Tratamentul tumorilor exulcerate .diureticele se utilizează în doze mici (Furosemid. soluţie de Adrenostazin .reduce inflamaţia – Dexametazona 8 mg/zi medicamente antiagregante.se spală suprafeţele cu ser fiziologic la temperatura camerei. soluţie Bourov.fin .igienă locală cu spălare. aproximativ 37oC . erodează ţesuturile.tratarea şi dezinfecţia tuturor plăgilor deschise . se suprainfectează. soluţie de clorhexidină. devin voluminoase. uleiuri.se îndepărtează ţesutul necrotic cu apă oxigenată sau. fibrină.pansamentul unei plăgi trebuie să aibă următoarele caractere: .să fie bun protector local . exulcerează. uneori prezentând hipersecreţie de tip exudativ.să fie un bun izolator termic. bandaj elastic . dar nu cu rezultate de vindecare. vasele din jur.să fie impermeabil pentru bacterii .să fie uşor de dezlipit (să nu fie aderent) .să înlăture mirosurile . sângerează. Aceste tumori necesită o îngrijire permanentă cu scopul: .nu se fac injecţii şi nu se recoltează din membrul afectat .să prevină durerea . pansamente cu debridante (streptokinază) .Tratamentul limfedemului este complex. Eritomicină unguente locale cu antibiotice. 100 . prima dată se masează zonele sănătoase.000 u. la 12 h.chirurgie .000. prin tamponaj.să permită schimburile gazoase pentru formarea ţesuturilor de granulaţie Pentru înlăturarea mirosului se foloseşte pansament cu sulfat de magneziu. Gelaspon.radioterapie .chimioterapie . dureroase.i. ca şi: . creme uleioase .tratament postural. 2x1 în caz de Erizipel – Penicilină 1. Spironolactonă –reduc tensiunea) Cortizonul .să fie bun absorbant . fetide.nu se măsoară tensiunea pe braţul afectat . vasotrofe cu Diosminum 500 mg. invadează pielea sau mucoasele. antiinflamatoare Nemedicamentos: . burjonează.să-şi menţină umiditatea necesară .rareori se mai poate efectua tratament specific. apoi de la porţiunea distală a membrelor spre cea proximală. dar caracterele sunt comune – cresc local.membrul afectat se poziţionează mai sus de planul cordului . zilnic 15-25 minute Îngrijirea tumorilor exulcerate Tumorile canceroase pot să apară la orice nivel. au un miros urât. deformate.

chirurgia . Indicaţiile chimioterapiei: . distrug ţesuturile din jur şi dobândesc proprietăţi de a coloniza organe şi ţesuturi la distanţă.de modulare genică.metastazarea Tratamentul cancerului este multidisciplinar: .capacitatea de invazie loco-regională . cu sisteme de pompă programabilă care permit menţinerea unei expuneri prelungite a celulelor tumorale la agenţi citotoxici) Utilizarea seringii automate la Sir Michael Sobell House 101 .chimioterapia . A.pentru a vindeca anumite neoplazii .mai nou acceptată este îngrijirea paleativă Dintre acestea.afectand insa si celulele normale.TRATAMENTE SPECIFICE BOLII CANCEROASE Deoarece cancerul se caracterizează prin creşterea necontrolată a celulelor care invadează. după care o substanţă anti-tumorală se defineşte ca o substanţă citotoxică.creşterea necontrolată . bazată pe principiul toxicităţii selective. Perfuzii intravenoase – în bolus – substanţa diluată – scurte ½ ore – 6 ore – în perfuzii continue (24-72 ore. tratamente biologice .radioterapia . precum: . până la 120 ore. care ucide selectiv celulele tumorale.angiogeneza . tratamentul local se face prin Chirurgie şi Radioterapie.imunoterapia .pentru paliaţia unor simptome la bolnavii cu cancer diseminat Modalităţi de administrare a chimioterapiei: 1.hormonoterapia . Majoritatea citostaticelor actuale îşi exercită efectele asupra multiplicării celulare şi a creşterii tumorale. Chimioterapia – constă în administrarea de citostatice. tratamentul cancerului trebuie să vizeze fiecare din trăsăturile fenotipului malign.

doza de citostatice se calculează pe suprafaţă corporală sau kg corp .seringile se transportă în container ermetic. în cancere digestive.extravazare cu flebită locală .se manipulează de către un personal special pregătit .alergii cutanate (erupţii.stare de rău nedefinit . Tr.stomatite aftoase .: Lomustina.: în tumori hepatice primitive în metastaze hepatice în sarcoamele extremităţilor în tumori pelvine – intrarahidiană – în tumori cerebrale – intrapleurală – în diluţii. mască şi obligatoriu.alopecia (completă sau parţială) . Capecitabina. prurit) . în pleură. peste 48 de ore Tehnica manipulării substanţelor citostatice: . ovariene – intraarterială – când chimioterapia se administrează direct în artera nutritivă a tumorii prin catater intra-arterial. fără ace Administrarea citostaticelor: .insuficienţă respiratorie până la complicaţii fatale Complicaţiile (toxicitatea) acestea pot fi: . Bleomicină 3. pentru aerare. H) până la neutropenii febrile (din ziua a 5-a a chimioterapiei) .dizolvarea se efectuează într-o încăpere specială. vărsături (cu durată nedefinită până la 5-7 zile) .2. diaree .hematurie . fumatul. ex.se interzice băutul. Chimioterapia orală – sub formă de tablete. insuficienţă respiratorie) . ex. Administrare locală – intraperitoneală – sub formă diluată. mânuşi chirurgicale de unică folosinţă .tardive. VP-16 Pregătirea chimioterapiei: Bolnavul este pregătit în prealabil pentru efectele secundare ale chimioterapiei. concomitent cu prepararea medicamentelor Atenţie! la sensibilitatea la lumină a unor substanţe . greaţă. cum ar fi: .flaconul preparat se etichetează . aerisită .pe timpul preparării medicamentului se utilizează ace cu diametru mare. ex.paraosmii (tulburări ale simţului olfactiv) .tulburări de tranzit intestinal: constipaţie.imediate (alergie. mâncarea.bolnavul trebuie informat anterior despre tratament şi semnat consimţământul 102 .toxicitate medulară pe toate liniile (L.trebuie purtat halat. cu înclinarea ei în direcţia opusă preparatorului . deschiderea fiolei se face după îndepărtarea lichidului din gâtul acesteia.greţuri.se efectuează de către personal calificat .

Radioterapia este un tratament local al tumorilor care.asigurarea somnului. medicamente care reduc efectele secundare ale citostaticelor – antiemetice (Metoclopramid. care este un mecanism de apărare obişnuit.răspunsul pe cât posibil la întrebările despre boală. dacă nu se iau măsuri. analiza care confirmă diagnosticul . se anunţă medicul pentru infiltrarea cu Hidrocortizon acetat. depresie.neîncrederea în medic.menţinerea relaţiei bune pacient – personal medical pe toată perioada tratamentului .anxietatea . grijile şi temerile . Ondansetron) anxiolitice hidratare suficientă . la rândul ei. furie. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE BOLNAVILOR CU CANCER În cazul bolnavilor cu cancer apar modificări psihologice şi de comportament care se denumesc într-un cuvânt distres şi sunt legate de simptome fizice şi psihice. Probleme psihice apar deja de la suspiciunea diagnosticului de cancer.personalul să fie comunicativ . asigurarea că va fi supravegheat pe toată perioada tratamentului . uneori apare negarea.din lipsa informaţiilor.comunicare bună pacient – personal medical .tratament medicamentos 103 . ştiind doar că este o boală incurabilă . sociale şi spiritual-existenţiale. cum sunt: durerea. chiar de la aducerea la cunoştinţă a diagnosticului . chiar medicamentos .ajutarea la reîncadrare şi încredere în sine şi viaţă .- informat.suspiciunea permanentă că este minţit.evitarea cauzelor concurente care duc la anxietate. care generează teama faţă de suferinţa produsă de: -Boală -Tratamentele agresive -Efectele secundare -Pierderea autonomiei pacientului Anxietatea se agravează.informarea cu mult tact a bolnavului despre boală. de diagnosticul în sine.ajutor din partea personalului medical pentru acceptarea tratamentului. se ajunge la depresie.depresia . Granisetron.tulburări comportamentale Anxietatea bolnavului cu cancer este produsă de boală. Unele probleme psihologice pot fi prevenite prin: . evoluţia bolii şi tratament . ca: . fără grabă se notează incidentele sau efectele secundare pielea contaminată se spală cu apă şi săpun ochiul expus accidental se spală cu jet de apă 3-5 minute sau cu ser fiziologic în caz de extravazare a citostaticului în ţesuturile perivasculare. are efecte secundare şi complicaţii.corectarea presupunerilor greşite .pregătirea pacienţilor din timp pentru pierderea părului .cortizon unele necesită premedicaţie specială se spală mâinile înainte şi după manipularea citostaticelor medicamentele se administrează într-un mediu sigur. Hialuronidază B. se efectuează un bilanţ preterapeutic complex( clinico-biologic si paraclinic) se administrează în prealabil. că i se ascunde ceva .

se schimbă cu un opioid puternic pentru calmarea durerii moderate sau severe (ex. care duce la tulburări psihice (depresie.. .. Medicaţia analgetică trebuie să fie adecvată durerii – prin administrarea preparatului adecvat..D. examinarea cu atenţie a pacientului şi stabilirea cauzelor acesteia: -este produsă de cancer sau produsă de alte modificări. ajungând la 90% în stadiile terminale.durerea nelegată de cancer sau de tratamentul anticanceros – sub 10%.. care se referă la calitatea. durata şi localizarea durerii..– dacă medicaţia neopioidă de treapta I-a nu calmează durerea suficient.. componenta comportamentală şi cognitivă – care se referă la modificarea percepţiei lumii înconjurătoare influenţată de durere. Administrarea analgeticelor trebuie făcută . componenta emoţională..morfină). Individualizarea dozei: .– înainte de a ajunge la durere severă se începe cu medicaţia neopioidă ajungând până la doze maxime admise. Trebuie cunoscut detaliat istoricul durerii. în 3040% din cazuri. se asociază şi un opioid.codeină) nu produce analgezie.durerea asociată tratamentelor anticanceroase – 20%. complicaţii sau tratamente oncologice -felul durerii – somatică.la nevoie” sau .durerea prin exces de nocicepţie . sociali. Aproximativ 2/3 din pacienţi aflaţi în stadiu final suferă de durere insuficient tratată.M. Principiile O. Cauzele durerii în boala canceroasă sunt: . componenta senzorială. din 1986 privind calmarea durerii canceroase: Durerea din cancer se poate şi trebuie tratată. Doza de Morfină se măreşte treptat de la 5 mg la peste 1000 mg (nu există doză maximă pentru Morfină). la ore fixe pentru calmarea durerii .la cerere”.invazia tumorală – 70% din cazuri . cale de administrare adecvată. Evaluarea şi tratamentul durerii din cancer se face cel mai eficient în echipă.B. etc. anxietate).). Factorii care influenţează percepţia durerii: Durerea are trei componente: 1.A. Tipuri de durere: Clasificarea cea mai răspândită este bazată pe mecanismele neurofiziologice. . doză potrivită.durerea neuropatică Evaluarea durerii: 104 . b. 3. c. intensitatea.– dacă opioidul slab (ex. neuropatică sau mixtă Tratamentul este medicamentos şi nemedicamentos şi începe cu informarea pacientului. 2.. Expresia clinică a durerii poate fi influenţată de factori multipli (culturali. Din acest motiv tratamentul durerii necesită o abordare complexă a pacientului ca persoană.DUREREA – este un simptom chinuitor. cmportamentali.C. la intervale de timp potrivite. Se asociază la nevoie şi medicaţie adjuvantă. care poate însoţi bolile chiar din stadii iniţiale.doza potrivită este cea care calmează durerea.durerea cauzată de debilitate – sub 10%.persistente” şi nu .S. care împart durerea în: . Tratamentul durerii se face conform celor trei trepte ale analgeziei: a.după ceas”.

analgezice adjuvante( co-analgetice) . cul-turali.spectrul dozelor optime este foarte larg . RMN pot desemna situaţia neoplaziei şi a structurilor lezionale. are trei trepte: 105 . examinare. deoarece au efecte secundare nedorite . cordotomia percutană) – chimioterapie paleativă – TENS (elctrostimulare nervoasă transcutanată) – psihoterapie – kinetoterapie Tratamentul medicamentos: . trebuie investigată fiecare localizare şi tip de durere relatat de pacient 4.M.. sociali. nevroliza periferică – chirurgie paleativă (chirurgia neuroablativă. durerea este un simptom subiectiv.alcoolizări” ale plexului celiac). în primele zile de tratament .se utilizează. Evaluarea durerii este indispensabilă pentru obţinerea unei analgezii satisfăcătoare şi cuprinde şase principii de bază.The Brief Pain Inventory” este bazat pe o scală de la 0-10 ce evoluează interferenţa durerii cu activităţile uzuale (7 tipuri fizico-sociale şi fizice).medicamentele se vor administra la ore fixe.în durerea cronică se folosesc mai multe antalgice . spirituali 6.se vor evita compuse. în doze şi la intervale potrivite pentru ameliorarea completă a durerii . neresponsive la tratament. se va utiliza medicaţia pe cale orală . la nevoie. are intensitatea şi caracterul descris de bolnav 2..boala progresivă necesită evaluări repetate pentru ajustarea dozelor şi alegerea preparatelor.fiecare preparat se va individualiza .se va face titrarea dozelor necesare la fiecare pacient .... durerea trebuie reevaluată Tratamentul Principii de terapie a durerii: .dozele standard utilizate în cazul durerilor acute nu sunt similare cu cele din durerile cronice .bolnavul va fi avertizat asupra apariţiei sedării.se va stabili un orar de administrare a medicamentelor care va ţine seamă de proprietăţile farmacologice şi de durata de acţiune a antialgicului . Evaluarea atentă algeziologică se face cu unele instrumente (termografie) iar examenele CT. 1.se vor respecta cele trei trepte de tratament ale durerii .S. necesită instrucţiuni speciale . trebuie cunoscută extinderea reală a bolii canceroase 5.bolnavul trebuie avertizat asupra efectelor secundare şi tratarea acestora (ex. periodic.conform scării de analgezie O. Tratamentul este multimodal: Tratamentul nemedicamentos: – radioterapia paleative – blocaje de nervi: blocarea nervilor simpatici (ex.durerile rezistente la tratament. nu la cerere.cât este posibil. investigaţii clinice şi paraclinice 3. trebuie investigaţi toţi factorii care influenţează percepţia durerii: psihici. durerea trebuie investigată cu atenţie: anamneză. Se administrează obligator laxative în caz de administrare de opioide) .

Treapta 1. Analgezice neopioide +/- co-analgezice - Paracetamol 300-1000mg, la 4-6 ore - Diclofenac 150-200mg/zi - Piroxicam 40mg/zi - Aspirină 300mg, de 3x/zi Treapta 2. Opioide de treapta a 2-a - Codeină 240mg/zi - Tramal 400-600mg/zi - Dihidrocodeină (DHC) 240-360mg/zi Combinaţii: - Paracetamol + Codeină - Asirină + Codeină - Paracetamol + Tramal Treapta 3. Opioide de treapta a 3-a - Morfina - Metadonă - Dihidromorfon - Dihidromorfon atropină - Fentanyl Nu se combină opioidele din treapta a 2-a cu cele din treapta a 3-a. Cale de administrare: 1. Căi neinvazive: oral, rectal, transcutan, transmucoasă, sublinguală 2. Căi invazive: intramusculară, endovenoasă, subcutană, peridurală, subarahnoidiană, intraventriculară Efectele secundare: - halucinaţii, delir - greaţă, vărsături, constipaţie - retenţie de urină - uscăciunea gurii - prurit - hipotensiune - mioclonii - alergie la morfină - fenomenul de toleranţă (pentru obţinerea efectului antalgic este o necesară creşterea bruscă a dozei de opioid) - dependenţa fizică - dependenţă psihologică sau toxico-dependenţă (pacientul caută să consume antiangice în mod obsesiv) Pe lângă aceste trei trepte de analgezice, în mod curent, se utilizează coanalgezicele: corticosteroizi, anticonvulsivante, neuroleptice, anxiotilice, antidepresive.

106

CAZURI CLINICE

Date generale despre pacient. Nume Prenume: M. F. Vârsta: 44 ani Sex: feminin Starea civila: căsătorita, are un băiat de 20 ani Obisnuinte: fumează 6-8 ţigări pe zi, cafea consuma 2-3/ zi Nu este alergica la nici un medicament Nu are proteze Grupa sanguina: A II, Rh +‚ Antecedente personale: menarha la 14 ani, ciclu cu flux normal, 1 sarcina, 6 avorturi, sarcina extrauterina operata, gastrita. Diagnostic de internare: Neoplasm de col uterin stadiul IB, confirmat prin examen clinic si examenul histopatologic, la care se evidentiaza un carcinom epidermoid cu celule mari cheratinizate. Înaintea operaţiei pacienta este supusa unei tratament radioterapic prin aplicarea de Curieterapie uterovaginala. Înaintea intervenţiei chirurgicale pacienta este supusa unor examinări paraclinice. Intervenţia consta prin: Histerectomie abdominala radicala cu anexectomie bilaterala.

107

ANEXE
1. Foaie De Observaţie Clinică Generală 2. Foaie De Temperatură Adulţi 3. Foaie De Evoluţie Şi Tratament 4. Fişa De Evidenţă A Bolnavului De Cancer

108

......................... Nr.................... ........... seria Nr. zi lună an Nr..... Data internării: ora Localitatea ........ lucrător pe cont propriu (3)............ ..... pensionar (8) Locul de muncă .................. zi Sect........... ora Cetăţenie: Român grame Greutatea la naştere (nou născuţi) Ocupaţia: fără ocupaţie (1)............ Nr.................................. studii superioare (8).................. la externare .......... ciclu primar (2)....... Certificat naştere (copil) seria Nr..... patron (4). .............. Nr..........…........... ..............................I.. nespecificat (9) C. parafa medicului FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ GENERALĂ NUMELE ...................... Sexul M/F Data naşterii: zi Domiciliul legal: judeţul lună an Grup sangvin: A/B/AB/0...................... ...Judeţul …………………….......... ........ ciclu gimnazial (3)........................................................... zile c.......................... Secţia .......................................................... CAS Asig.......... PRENUMELE .............. ..... Nr........... Str.... ....... Data externării: Străin …………….. facultativă CAS Eurocard Acorduri internaţionale 109 .............. Rh + / - Alergic la: Localitatea .... înregistrare SC CNP pacient Întocmit de: ................... şcoală profesională (4)... studii superioare de scurtă durată (7). oblig............I / B.............................. ........... Statut asigurat: Asigurat CNAS Asigurare voluntară Neasigurat Asig................................m................. Mediul U/R Reşedinţa: judeţul lună an Sect............................. elev/ student (6)......... Nivel de instruire: fără studii (1).. şomer (7)................................. Spitalul ......... zile spitalizare .. liceu (5) şcoală postliceală (6).................. agricultor (5)............... salariat (2)........... Localitatea .... Mediul U/R Str.....

................................................ .................... .......................................... ....... ............................................................3ş A4ş t2 110 ...... ...... MF (2)........................... 2............. Diagnosticul la internare: ............................................. .............................................................. ............... ................... trimit... medic şef (6) Diagnosticul de trimitere: ....................................... ...... ................ alte (13) Tipul internării: urgenţă (1).................... ...... ................................... ........ elev/ucenic/student 18-26 ani (5)................................ (4)........................ ....................... ....... asig........... .............................................................................................. pensionar (3)......................................... ..... ...... ..... la cerere (5)................................................... 6.................. ....... . ......................... .............................................. ................................... ....................................... 5............... ..................... ................................................................ trimit..... PNS (10)............................ nedeplasabil (4) epidemiologic (5)...................................................................... ............Categ........... .................. Diagnostice secundare la externare (complicaţii / comorbidităţi): 1................................................................ (2). Semnătura şi parafa medicului ....... handicap (9)............................................... ................... gravidă (6) veteran (7)......................................... .. ...... ..... ... transfer interspit............ ............................................... coasig.. CNAS: salariat (1)......................................... 3..................................................... revoluţionar (8)........................................... Semnătura şi parafa medicului curant Semnătura şi parafa medicului şef .............................. 4............... .......... diagnostic (2).................................................. Diagnosticul la 72 de ore: ............ Diagnosticul principal la externare:...... 23. ........................... tratament (3).......................... ajutor social (11).... copil<18 ani (4)............. ambulatoriu (3)... .................... şomaj (12)............................... ........ ............................. alte (9) Criteriu internare: urgenţă (1).....................

........................................... medic operator II medic ATI Echipa operatorie: ...................................................................................................................................................................................................................................................................Intervenţia chirurgicală principală: ............... Data intervenţiei chirurgicale: zi luna an Intervenţii chirurgicale concomitente (cu cea principală): 1................................................................................. Echipa operatorie: Data intervenţiei chirurgicale: zi luna an 2........................................ ........................................... medic operator II medic ATI ................................................................................................................................................................................................................................... medic operator principal . ......................... medic operator II medic ATI .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... medic operator principal ................................................................................................................................................... medic operator III asistent/ă ..................................................................................................................................................................... ...................................................................................................... medic operator II medic ATI ............... ............................................................ medic operator principal ........................................... Consimţământul pentru intervenţie: ................................................................................................................................................................................................... medic operator III asistent/ă ....................................................................................................... ........................................................................... Echipa operatorie: 2...................................................................................... ................................................................................................................................ medic operator principal ........................................................... medic operator III asistent/ă ................................................................................................................ 111 .................................... Echipa operatorie: Alte intervenţii chirurgicale: 1. ............................ medic operator III asistent/ă ............................................................................ ....................................................................................... ......................... ....................................

................................................ Cauza antecedentă ..................................................................................................... > 48 ore (4) Data şi ora decesului: zi Diagnostic în caz de deces: luna an ora II Cauza directă (imediată) .................................................................... macroscopic: . externat la cerere (2)........................................... ................................................................................... postoperator: 0 – 23 ore (2).......................... medic operator II medic ATI Echipa operatorie: ................................................................................................................................... Examen histopatologic (biopsie – piesă operatorie) ......................................................................................................................................... .... Alte stări morbide importante .................................................................. 2............................................. Codul Nr............ ......................... zile spitalizare Starea la externare: vindecat (1). ............................................................................ ............................................ Diagnostic anatomo-patologic (autopsie)...................................... ..................... 112 .... decedat (4) Deces: intraoperator (1)... d....... b....................... Examen extemporaneu ............................................. ................................................ agravat (4)........................................... ................. .... a........................... .................................................................. Microscopic: ...... ........................ transfer interspitalicesc (3)............................................................................................................................................................................................................................................................................................medic operator principal ................................................................ staţionar (3)..... ...................................... Codul morfologic (în caz de cancer) M Explorări funcţionale: Denumirea 1................ medic operator III asistent/ă ........ ameliorat (2)......... .......................... Transfer între secţiile spitalului: Secţia Diagnostic Data intrării (ora) Data ieşirii (ora) Nr........... 24 – 47 ore (3)..................... Stări morbide iniţiale: c......................... decedat (5) Tipul externării: externat (1)................................... . Data intervenţiei chirurgicale: zi luna an Examen citologic .................... ..................................... .....

..................................................................... ................ 6................................................................................... ...... .................... ............ ........... Investigaţii radiologice: Denumirea 7................... 16................... Alte proceduri terapeutice: Denumirea 13.................................................................................................................................................................................. ............................. 18.......................................................... ............................................................... ........................................... ........................................................................................... ...................... .......................................................................................3.............................. 10...................................................................................................................................... 5............................. 113 ............... ........................................... ......... 11........................... ...... .................................................................. Codul Nr.................................... 12........................................ ............................................................................................................................................................................................................................................ ............................................ . .............. 15..................................... Codul Nr............... 9.................... ........................ ALTE OBSERVAŢII: 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 MOTIVELE INTERNĂRII: ................................................................................................... 17................... .............................................. .......................................... 4............. ........... 8................................. 14............. ...............................................

...................................................................................... e) Medicaţie de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale şi imunosupresoare ......................................................................................................................................................................................................................... 114 .................................................................................................................................. Starea de nutriţie Starea de conştienţă ....... a) Antecedente heredo-colaterale ...................................................................... ................................................................ EXAMENUL CLINIC GENERAL ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ ISTORICUL BOLII: ................................................................................................. ......................................................................................................................... Mucoase ..................................... c) Condiţii de viaţă şi muncă ....................................................................................................................................................................................................................................................................... ..................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... alcool etc........................................... b) Antecedente personale.. ........................................................................... Facies ...................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................... Ţesut conjunctiv-adipos ............. Sistem ganglionar ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................. ....................................... Tegumente ......................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................. Fanere ......................................................................................................... ................................................................................................... Starea generală Talie Greutate ...................................................................................................... ...................................................................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................... d) Comportamente (fumat..........................................ANAMNEZA: ................................................ ......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................... ...................... ........................................................ ...................................................................... EXAMEN OBIECTIV ................................................................................................................................ fiziologice şi patologice ....................................................................................................................) ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................. ........................................................................................................................................................................................................................................

Sistem muscular ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... Sistem osteo-articular ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... APARAT DIGESTIV ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINA ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... APARAT URO-GENITAL ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMŢ ................................................................................................................................. ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................................................................................................................................... 1. Cavitatea bucală ............................................................................... ............................................................................... ............................................... 2. Tegumente ............................................................................... .................................................................................. .............................................. 3. Grupe ganglioni palpabile ............................................................................... ............................................................................... ........................ 4. Sân ...............................................................................

115

............................................................................................................. 5. Organe genitale feminine ............................................................................... ............................................................................... ......................... 6. Citologia secreţiei vaginale ............................................................................... ............................................................................... ......................... 7. Prostată şi Rect ....................................................................................................... ............................................................................... ......................... 8. Alte ............................................................................... .................................................................................................................................. …………................................................................................................. ............................................................................... ........................................................... ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE .................................................................................................................................................................. ................................................................................................................. ............................................................................... ................................................. EXAMENE DE LABORATOR .................................................................................................................................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... EXAMENE RADIOLOGICE (rezultate) ................................................................................................................................................................. ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... EXAMENE ECOGRAFICE (rezultate) ................................................................................................................................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... INTERVENŢII CHIRURGICALE (numărul intervenţiei chirurgicale, protocol operator): ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................

116

...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................... EXAMENE ANATOMO-PATOLOGICE: ............................................................................................................................................................. ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... SUSŢINEREA DIAGNOSTICULUI ŞI TRATAMENTULUI CLINIC: . ...................................................................................... ............................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................................... PARACLINIC: ....................................................................... ............................................................................... ................................................... .................................................. ............................................................................. ............................................................................... .......................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... EPICRIZA: ...................................................................................... ............................................................................... ........................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... ................................................................................................................. ............................................................................... ......................................................... Semnătura şi parafa medicului, ..................................................

117

Puls DS D S D S D S D S D S DS DS DS DS DS DS DS D S D S DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS 35 30 160 40O 30 25 140 40O 25 20 120 39O 20 15 100 38O 118 . T. Anul ………… luna ………… Nr..…. salon ………. Nr. Ziua Zile de boală Temp Resp. pat ………….. foii de observaţie ………… Nr. Prenumele …………….……………………….FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI CNP Numele ……………………………………..A.

15 10 80 37O 10 5 60 36O Lichide ingerate Diureză Scaune Dietă 119 .

FOAIE DE EVOLUŢIE ŞI TRATAMENT DATA EVOLUŢIE TRATAMENT 120 .

................................................ ...... Stadiul evolutiv ................................................................................................. str................ Sexul M/F Data naşterii: anul ........... ap.......... Cine a stabilit diagnosticul (unitatea sanitară.......................... nr.. bl............................................. ziua .................................25........ Localitatea ............................... Unitatea sanitară .............................. Prenumele ...............................................................................Nr. ................................................... DIAGNOSTIC (localizare primară) Tipul histologic ............................................................................................. Cabinet medic de familie .................. Ocupaţia ................. II........................................................................................ Diagnostic confirmat prin (metode) ........... Locul de muncă ..................... localitatea ...................................... Dacă bolnavul a fost expus la noxe cancerigene: da / nu............................................................... judeţul .............. ..................... IDENTITATE Numele ............................................................................... A4......................................................... Judeţul ...................... ziua ............................................ Data stabilirii diagnosticului:.........................t2 121 .............. 2 DATA LUĂRII ÎN EVIDENŢĂ anul ..... et.................... schimbări de: domiciliu: loc de muncă: 22.. FIŞA DE EVIDENŢĂ A BOLNAVULUI DE CANCER CNP ONC......................................... luna................................................ Judeţul .... ..... sc........................................ I................................................................................. sectia............................................................................... Domiciliul: judeţul ................. .......................................... luna ..................................................... cabinetul): ........................... localitatea ................. ............................................................................................ localitatea ....

.................. 122 .. locul de muncă): ........................................................................ zi) ............................ 3........... a) familiale ......... Data debutului observată de bolnav........................................ ANAMNEZA 1......... lună............................... ..................................................................3): ................................................... b) personale ..................................................................................................................... 2............................. 4.............Examene radiologice Localitatea Unitatea sanitară Cabinetul (specialitatea) Data consultaţiei (an........................................................Internări în unităţi sanitare Localitatea Unitatea sanitară Cabinetul (specialitatea) Data consultaţiei (an......................................... simptome şi semne de debut: ..................................................... lună.......................................... durata şi perioada de expunere......... zi) Diagnostic ............ c) expunere profesională la noxe cancerigene (denumirea noxelor........ Măsuri luate de medicul oncolog (faţă de punctele 1 ............................................................................................ zi) Diagnostic -Alte examene sau analize medicale: ...................................................... Riscuri cancerigene ...................................................... lună...III................... .................................................................Consultaţii Cabinetul Data consultaţiei Localitatea Unitatea sanitară Diagnostic (specialitatea) (an................................................................. d) alţi factori de risc ..................................................................................................................... Examene medicale ale bolnavului de la debut la data stabilirii diagnosticului de cancer: ................

.... nr. Radioterapia antitumorală (perioada şi unitatea sanitară în care s-a efectuat.... IV.... .... ................ ........................ 123 . doza zilnica şi doza totală administrată): …………………………..................... ................... luna …………………………................................... metoda.. II şi III) 1. Citostatice administrate (perioada şi unitatea sanitară în care s-au administrat..... ap.................................. ………………………………….....................................…………………………………………………………………............ et........………………………….... .. sc....................... Durata supravietuirii .............................................. SCOATEREA DIN EVIDENTA 1........................................ ...................... Semnătura şi parafa medicului................................. ziua Simptome şi semne clinice Rezultatele examenelor paraclinice Diagnosti c evolutiv Tratament prescris (nr........................................... ………………… Adresa: ………… 2................................................................. Data: anul ………..... 3..................…………………………...................................... CONSULTAŢII LA CABINETUL DE ONCOLOGIE Data consultaţiei: anul................ Cauzele de deces: a) ……………………………………………………………………… b) …………………………………………………………………… c) …………………………………………………………………............................................................ ziua ………… 3.......... I..................................................... Vindecat: anul ………................ zile concediu medical) V....... număr câmpuri..................... Decedat: anul ……….............................. ..................... luna………….... doza totală pentru fiecare perioadă): …………………….... ........ ziua ………… Medic de familie …………........….............… 2......... bl................... data.... unitatea sanitară în care s-a efectuat şi rezultatul examenului histologic al piesei operatorii): …………………………………........................................................................................... Mutat din teritoriu în: judeţul ............... ziua ………… Locul: ................... luna ………………………….... număr şedinţe........ ......... localitatea str..........………… Tel........................… VI................... luna................... Intervenţii chirurgicale cu scop oncologic (denumirea interventiei............în luni împlinite de la data stabilirii diagnosticului …………....... .............................. TRATAMENTE ONCOLOGICE(înainte şi după completarea cap.

psihologice. Astăzi procesul de nursing a căpătat valenţe noi. comunitate. ci este apreciat holistic ca o persoană cu necesităţi fizice. educaţia pentru sănătate).. adaptabil la cerinţele individului şi trebuinţele societăţii. cu competenţe bine stabilite. 124 . emoţionale. voinţa sau cunoştinţele necesare. dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce suferă de o anumită boală. în prezent accentul  se pune pe prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate.. familie. generate de unicitatea profilului psihic al protagoniştilor implicaţi şi de specificul situaţiei concrete în care îşi desfăşoară activitatea. manifestări. În acelaşi timp. se defineşte ca un proces dinamic. una din definiţiile clasice fiind cea formulată de către Virginia Henderson (1966) ce stabilea ca principală îndatorire a asistentului medical. În centrul îngrijirilor de sănătate se află pacientul. Efectele extinse ale transformărilor care au loc în dinamica social determină această schimbare de atitudine. Asistentul medical trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil’’. de egală importanţă şi reprezintă fundamentul intervenţiilor asistentului medical ce va trebui să se adapteze la o infinitate de reacţii.de a diagnostica şi stabili atitudinea terapeutică adecvată pentru răspunsul individului faţă de o problemă de sănătate actuală sau potenţială’’. În acest context. procesul de nursing. problemele majore ale societăţii se înscriu ca factori modelatori ai personalităţii individului.  activitatea medicală nu vizează doar tratarea eficientă a îmbolnăvirilor. relaţii interpersonale. una dintre îndatoriri fiind aceea . Respectarea individualităţii se conturează tot mai mult ca şi regulă esenţială a unei societăţi civilizate. Înţelesul procesului de nursing a evoluat treptat de-a lungul timpului. să-şi menţină sau recâştige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut forţa. Toate aceste aprecieri subliniază evoluţia conceptului .îngrijirilor de sănătate” de-a lungul timpului şi adaptarea acestuia la principiile de organizare actuală a sistemului sanitar.  rolul asistentului medical intervine atât în îngrijirea individului cât şi a comunităţii (promovarea sănătăţii.de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă. obţinerea unei mai bune stări de sănătate pentru individ. menţinându-şi nealterat obiectivul principal. rolul asistentului medical a devenit mai complex. trăiri. sociale şi spirituale.. sunt interdependente. Aceste necesităţi interrelaţionează. în sensul lărgirii sferei de activitate.  asistentul medical desfăşoară o activitate autonomă. sarcina . intelectuale. multe din problemele individului tind să devină din ce în ce mai mult. urmărind în principal rolul asistentului medical:  asistentul medical reprezintă un element important al echipei medicale.Concluzii Pentru societatea de astăzi. probleme ale societăţii.

judecată deductivă.1 Evoluţia poziţiei şi rolului asistentului medical în cadrul echipei medicale Caracteristicile diagnosticului de nursing. critică.  Un diagnostic de nursing trebuie să fie formulat clar.  orientează asistenta spre intervenţiile specifice problemelor pacientului.  este specific unui pacient.  se bazează pe datele obţinute în prima etapă a procesului de nursing. gândire.  Procesul de nursing este analiza şi sinteza datelor.  facilitează comunicarea asistentei cu ceilalţi membri ai echipei de sănătate. avantaje  este un enunţ clar şi concis al problemelor pacientului.  Dezvoltarea terminologiei diagnosticelor de nursing este şi în prezent un proces în derulare. legat de o problemă.  Abilităţile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate. putere de decizie.MEDIC MEDIC ASISTENTA MEDICALA PACIENT PERSONAL AUXILIAR ASISTENTA MEDICALA PACIENT Figura nr. concis.  Diagnosticul de nursing este baza pentru planificarea intervenţiilor independente.  ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate. PERSONAL AUXILIAR 125 . bazat pe date relevante şi reale.  Un diagnostic de nursing este o problemă de sănătate actuală sau potenţială.  se schimbă în funcţie de modificările răspunsului pacientului la problemele de sănătate. centrat pe pacient. care conduce la intervenţii autonome.  promovează planificarea intervenţiilor independente.

Ed. Compendiu de Medicina Interna.Csaba – Oncologie specială. manual pentru şcoli sanitare postliceale. Titircă L – Ghid de nursing. Briciu. Bucureşti. Editura “Viata Medicala Romaneasca” Nursing – Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali... bucureşti. M. p.89. Editura de Stat Didactică şi Pedagogică. 304. Medicală. Viaţa Medicală Românească. 1999. VIII. 2001. VII. Ed. – Bucuresti. II. A. Crişan – Ginecologie. manual pentru clasa a XI-a. P. 1988. M. 1998 Szekely. Biologie – Anatomia si fiziologia omului. Mustăţea – Terapie intensivă în urgenţe medicochirurgicale.. Şerban – Fiziopatologie. XII.7994. Bucureşti. Ed. Leonard D. Bucureşti. Mihăilescu – Chirurgie. N. Dorobanţu I – Educaţie pentru sănătate. – Controlul simptomelor în cancerul avansat. XXV. Iagnov Z. Baltă Georgeta – Tehnici generale de îngrijire a bolnavului. IX. Ed. Ed. Ghid de nursing. Popescu – Explorări funcţionale. p.36-40. VI. trad. C. Ed. P. 2006 Twycross.Csaba – Oncologie generală. 1997. p. R. Daşchievici Silvian.Bibliografie I. 1994. Ed. Viaţa Medicală Românească. Bucureşti.78-98.. Ed.143-145. Ed. Bucureşti. O.” Viaţa Arădeană”. p. XXIV. III. Bucureşti.116-120. Ed. 265. XX. XI. XV. Negru T. 1996. Bucureşti. – Anatomia şi fiziologia omului. 1998. Viaţa Medicală Românească. R. – Interpretarea analizelor de laborator. R. Bucureşti. Medicală. 1985. C. p. Editura didactica si pedagogica. . sub redactia Corneliu Borundel. D. O. 1978. sub redactia Lucretia Titirca. Niţescu V. Ponto. Domnisoru. XIX. 1995. XXIII. Mogoş Gh. Manual de Medicina Interna pentru cadre medii. XVIII. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Corint. Filipescu Z. XIV. XVII. p. Ed. Medicală. XXI. Bucureşti. Ed ştiinţifică. IV. XXII. Albu M. N. Marin Fl. 174-184.A. Ed. Editura Didactică şi Pedagogică. C. Constanţa. p.120. p. p.531-620. V. Romanţa. p. Csongor. p. p. Ianculescu – Compendiu de anatomie şi fiziologie. Ex. Ed. – Obstretică şi ginecologie. XIII. – Îngrijirea paleativă în practica medicală. 212. Bucureşti. sub redactia Lucretia Titirca. Titircă L – Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate bolnavilor de asistenţi medicali. M. Bucureşti. 2003 Szekely. M.” University Press”. Societatea – Ştiinţa – Tehnica. X. Mincu – Anatomia şi fiziologia omului. Editura “Viata Medicala Romaneasca”.126-156. Lupşa.R. Ivanovici G. Ed. Titircă L – Manual de îngrijiri specifice acordate de către asistenta medicală. 207-219.. Editura Stiintifica. 1979 67-89. Editura Medicală.209. p45-63.79. D. p. p. manual pentru şcoli sanitare postliceale. Bucureşti. V. Alutus. Ed. 1999. 1996. Wilcock. Papadopol E. Peţeanu – Examene şi in3HFDYvestigaţii în ginecologie şi obstetrică.243-256. Braşov. Bucureşti 1996.9-20. XVI. 2003 126 . G.