131230902-63645393-Analiza-Swot-Jud-Cta

Analiza SWOT a Judeţului Constanţa

PUNCTE TARI Oferă un potenţial înalt de dezvoltare pentru transporturi, sectorul productiv, IMM-uri, turism, forţa de muncă, societatea informaţională, etc prin: deschidere la Marea Neagră – nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km) care formează ieşirea la mare a României; în partea de vest – Dunărea, importantă cale de comunicare cu tarile dunărene din Uniunea Europeana; Amplasarea Zonei libere in Constanta constituie punct de atracţie pentru investitorii străini.  Populatia Concentrarea populaţiei urbane peste media naţionala, ceea ce reprezintă un potenţial superior pentru creşterea cererii pentru servicii si bunuri; Sporul natural pozitiv; Ponderea însemnata a populaţiei din grupa de vârsta 15-59 ani, respectiv, resursă de forţă de munca activa.  Forţa de munca  Forme de transport diversificate şi de importanţa naţională şi internaţională Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă, nivel de instruire ridicat al populaţiei ocupate – 35,3% persoane cu studii superioare; Existenta unor retele de unitati scolare si universitare ce constituie importante generatoare de forta de munca instruita; Multiple posibilităţi de recalificare profesionala si de plasare a forţei de munca prin centre specializate; Rata şomajului este inferioara atât mediei naţionale cat si regionale; Ponderea mare a populaţiei ocupate. prezenţa coridoarelor de transport pan-europene: IV (Berlin/Nuremberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti –Constanţa – Istambul Salonic); VII (Dunărea- Canalul Dunăre-Marea Neagră); prezenţa tuturor formelor de transport pe teritoriul judeţului, respectiv rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian ce conferă judeţului Constanţa un caracter de unicitate faţă de celelalte judeţe ale ţarii; Reţeaua de drumuri publice cu o densitate medie la nivelul tarii; Ponderea semnificativa a drumurilor naţionale modernizate (cca 95%) in totalul drumurilor publice;

Poziţia strategică a judeţului

-

Serbia. Aeroportul are conexiuni cu importante căi de transport rutier – drumurile europene E60. Canalul este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră şi Marea Nordului (prin Canalul Rin – Main . Bulgaria. Slovacia.- Reţeaua cailor ferate este relativ extinsa.Constanţa. transport feroviar-magistrala de cale ferată Bucureşti – Feteşti . Cernavoda – Topalu. densitatea acestora depăşind media naţională. intră în ţara noastră prin Oradea şi se opreşte la Constanţa. la 14 km de Canalul Navigabil Dunăre-Marea Neagră şi la aproximativ 100 KM de Delta Dunării – unică în Europa prin diversitatea florei şi faunei. Ungaria. - aeroportul din judeţ. De asemenea. Croaţia. Obiectivele strategice vizând acest domeniu se regăsesc printre obiectivele prioritare formulate în cadrul strategiilor de dezvoltare durabilă formulate la nivelul comunităţilor locale.  Mediu: sectorul privind în protecţia mediului înconjurător ascensiune la nivel Protecţia mediului înconjurător reprezintă o prioritate incontestabilă pentru administraţia publică din judeţul Constanţa. - Prezenţa porturilor (căi navigabile diversificate)– 3 porturi maritime (Constanţa – al patrulea port maritim din Europa şi cel mai mare la Marea Neagră. şi E67. Mangalia) şi 3 fluviale (Ostrov. localizat pe raza administrativă a comunei M. străbate Dobrogea de la sud la nord. prin Constanţa. fiind situat la 26 Km de oraşul port la Marea Neagră – Constanţa. Franţa. Kogălniceanu deţine o poziţie geo . Italia. - Canalul Dunare-Marea Neagră ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre şi Constanţa Sud de la Marea Neagră. Hârşova). 2 porturi pe Canalul Dunăre . Asistenţă tehnică disponibilă pentru pregătirea unui portofoliu de proiecte majore în vederea obţinerii finanţării nerambursabile europene .Marea Neagră (Medgidia şi Murfatlar). Năvodari. se desfăşoară de la vest la est şi ajunge în Constanţa. Unele drumuri naţionale ce străbat judeţul continuă mari artere rutiere europene : E60 – traversează Franţa. E87 trece prin Turcia. scurtează drumul spre portul Constanţa cu aproximativ 400km.strategică importantă faţă de obiectivele economice de interes naţional şi internaţional.Dunăre). intră în ţară prin Stamora Moraviţa. E70 traversează Spania. Austria. Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa prezintă un interes major în crearea unei baze pentru transportul aerian de mărfuri şi datorită amplasării poate deveni un aeroport de tranzit către Orient şi Asia. având punct terminus la Tulcea.

Creşterea gradului de conştientizare la nivelul factorilor de decizie în vederea aplicării politicilor şi planurilor de acţiune pentru protecţia mediului. Potenţialul balneo-turistic conferit de resursele naturale specifice – nămol sapropelic (Techirghiol. Varietatea şi bogăţia biodiversităţii în judeţ. Existenţa şi posibilitatea îmbinării diferitelor forme de turism la nivel judeţean: de agrement. Patrimoniul cultural-istoric al judeţului. turism religios.  Sectorul turismului bine dezvoltat. de afaceri. apreciat pe plan internaţional. turism de pescuit. de mare reprezentativitate pentru ţara noastră. Existenţa a 3 depozite zonale conforme de deşeuri. Indicele general de calitate a aerului se încadrează in limitele normale. Majoritatea apelor de suprafaţa se situează sub limitele admise de poluare. etc. Poziţia geo-strategică a judeţului. - din Programul Operaţional Sectorial de Mediu: Apa. situri arheologice şi monumente arhitectonice din epoca modernă. Mangalia. recunoscut pe planul mondial. agroturism. ecoturism. muzee şi case memoriale. Nuntaşi) şi de turbă (Mangalia). permite judeţului Constanţa să se încadreze în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi din lume. Bioclimatul marin şi alte obiective turistice naturale disipate pe circa 70km între Capul Midia şi Vame Veche. Hârşova). Patrimoniul culturalistoric şi arhitectural. Judeţul Constanţa adună pe teritoriul său numeroase monumente istorice şi culturale.de judeţ. apa clorosodică a lacului Techirghiol. Capacitate de cazare şi agrement ridicată pe litoral. Venus. Neptun. Exista capacităţi importante de alimentare cu apa (surse de apa). apă uzată şi gestionarea deşeurilor. cultural-istoric. Accesibilitate sporită care permite accesul în toate zonele turistice importante ale judeţului. de la vestigii daco-romane până la biserici şi catedrale. balnear. izvoare termo-minerale (Saturn. potenţial turistic ridicat . orientarea geografică a plajei spre răsărit permite cura benefică de raze ultraviolete. Cadrul natural-geografic al judeţului prezintă o mare complexitate şi valoare turistică: litoralul Mării Negre. situat la interfaţa a două mari zone geopolitice: Europa Central Vestică şi Orientală şi Asia de Vest şi Sud Vest. Eforie.

Ponderea mare a terenului agricol in sectorul privat.M. Credite importante acordate sectorului I.0%) este amenajata pentru irigaţii.Îmbătrânirea populaţiei din mediul rural ca urmare a ratei mortalităţii ridicate si a migraţiei demografice către mediul urban a populaţiei tinere.6%) din categoria I. PUNCTE SLABE .M. majoritatea fiind destinata microîntreprinderilor. industria construcţiilor navale. condiţii pedo-climatice favorabile pentru culturile pomicole.   Agricultura - Societăţile comerciale fac parte.M. tinerii. Infrastructura bine dezvoltata.M. Sectorul a beneficiat de fonduri de dezvoltare in proporţii importante din totalul alocat judeţului. amplasata pe o serie de platforme industriale cu profile specifice si diversificate. Structura diversificata include cele mai importante ramuri industriale: extractiva. aproape in totalitate (99.M. etc. Prezenta unor institute de cercetări in domeniul agronomic(Ex: Staţiunea de Cercetare şi Producţie Valul lui Traian). Zone cu îndelungată tradiţie pomicolă si viticolă. din judeţ (98.Industrie diversificată la nivel judeţean - Prezenţa celor două coridoare pan-europene. Condiţii fizico-climatice favorabile agriculturii.. unitate publică cu personalitate juridica. Existenţa platformei petroliere litorală a Mării Negre. Preponderenta I. in special.M.Valoarea mare a ratei mortalităţii infantile.M. Existenta unor întreprinderi reprezentative si cu tradiţie constituie un potenţial atractiv pentru investiţiile interne si externe. petrochimie. Capacitatea de a atrage forţa de munca disponibila.5%). Exista numeroase societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social. Cea mai mare parte din suprafaţa agricola (74. mult superioara mediei naţionale si regionale si mai accentuata in mediul rural.  Mediul de afaceri: Sectorul IMM – bine reprezentat si in dezvoltare  Populaţia .M. . alimentara. cu capital privat in totalul I. energetica. Existenţa la nivel judeţean a Oficiului Judeţean de Consultanta Agricola.

Lipsa unui sistem centralizat de apă. . . .Posibilităţi reduse de calificare profesională in mediul rural. Ovidiu.  Sectorul Turism .Slaba dezvoltare a sectoarelor neagricole din mediul rural.Şomajul feminin depăşeşte media tarii si a Regiunii de Sud .Dotarea tehnica foarte slaba in sistemul de distribuţie a gazelor naturale ( doar 3 localităţi: Constanta. . în contextul actual al crizei economice. .Starea precară a drumurilor judeţene şi comunale în special în mediul  Infrastructur ă fizică de bază relativ precară la nivel judeţean rural.Conform studiilor de specialitate realizate in domeniu.Majoritatea liniilor ferate au o singura cale de mers.Reţelele de iluminat public.Capacitatea redusa de regenerare a forţei de munca in zonele rurale. . . Grecia sau Cipru. .Cea mai mare parte a reţelei de alimentare cu apa potabila are vechimea de funcţionare de 30-50 ani. .Situaţia critică a drumurilor rurale – drumuri de pământ.Rata şomajului se află în creştere. . . .Din punct de vedere al raportului calitate – pret România a incetat să mai fie o destinaţie turistică atractivă.Caracterul sezonier al turismului de litoral – preponderenta turismului estival şi concentrarea acestuia pe perioade scurte de timp (cca 3 luni pe an). . . Mangalia).Perspectivele sumbre ale disponibilizărilor din sectorul bugetar. slab dezvoltate în mediul rural. majoritatea fiind lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi.Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean. .Est.Din totalul forţei de muncă ocupată în agricultură ponderea salariaţilor este foarte mică. apă uzata cu precădere în mediul rural.Insuficientă şi inegală distribuţie în teritoriu a infrastructurii de cazare. . .Infrastructura de sănătate şi asistenţă socială este slab reprezentata.Gradul de modernizare (linii electrificate) este foarte scăzut. . . Turcia. . ponderea foarte scăzuta a drumurilor judeţene si comunale modernizate. serviciile oferite sunt inferioare celor oferite de destinaţii concurente precum Bulgaria. in special in mediul rural.Ponderea relativ mare a populaţiei ocupate in agricultură. . Forţa de muncă .Agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii. .

Marketing-ul obiectivelor turistice culturale este redus mai ales la nivel local/regional ceea ce determină o necunoaştere a valorii acestora.Lipsa sau starea precară a serviciilor publice în numeroase staţiuni şi zone rurale.Resursele energetice de bază lipsesc.Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Constanţa.Lipsa interesului investitorilor în mediul rural.Lipsa unei autostrăzi.Productivitatea scăzuta a exploataţiilor agricole private. ..Neperceperea obiectivului turistic ca o sursă financiară consistentă pentru comunitatea locală.Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională.).M. .Concentrarea excesiva a activităţilor industriale in principalele centre urbane si. in mod special. . arii naturale protejate. .M. calitatea slabă a drumurilor insuficiente pentru autocare şi autoturisme. parcări . .Infrastructură deficitară. aglomeraţia traficului rutier în sezonul estival. . . . .Slaba exploatare a potenţialului turistic al judeţului care nu face obiectul sezonului estival (cetăţi antice.  Industria există unele zăcăminte nemetalifere.Slaba dezvoltare a industriei locale (I. in municipiul Constanta. utilizare şi colectare a resurselor balneare învechită şi insuficientă. mediul ambiant al staţiunilor balneare prost întreţinut. monumente. in domeniul industrial. infrastructura de acces.Potenţial nefolosit in agricultura (terenuri arabile necultivate). .Divizarea terenurilor agricole in suprafeţe foarte mici. în special la nivel internaţional. . resursele minerale sunt reduse. .Implicarea redusa a cercetării ştiinţifice. . . etc).Slaba ofertă de pachete turistice complexe. . agroturism. . .Lipsa unui centru de promovare turistică a judeţului la nivel naţional şi internaţional. . . ca urmare a (drumuri inadecvate şi prost întreţinute) în special în mediul rural.Turismul balnear: structuri de primire şi tratament de slabă calitate. de itinerarii turistice organizate şi slaba dezvoltare a serviciilor extra hoteliere conexe.Existenţa sistemelor tehnico-edilitare necorespunzătoare în unele oraşe şi staţiuni turistice importante.

0%).dotării tehnice inferioare a acestui sector si a menţinerii unor  Agricultura tehnologii învechite.Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind gestionarea adecvată a deşeurilor.Marea majoritate a deşeurilor provenite din zonele rurale sunt depozitate in situri inadecvate.Ponderea foarte mică a instalaţiilor destinate irigaţiilor (20.Infrastructura precară pentru colectarea. . . contrabalansând realizările fermelor mari cu rezultate bune şi împiedicând consolidarea fermelor de semi subzistenţă care ar putea deveni unităţi agricole viabile si competitive.Existenţa unui număr mare de situri poluate de activităţi economice intensive din trecut. selectarea.Lipsa unui sistem bine organizat in ceea ce priveşte colectarea selectiva .Calitatea scăzută a apei potabile furnizată către populaţie în multe zone rurale din judeţ. în implementarea legislaţiei de mediu. .Lipsa competitivităţii în domeniul producţiei agricole. . . . . .Lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole asa cum sunt grupurilor de producători. .  Mediu . . transportul deşeurilor şi eliminarea deşeurilor.Accesul redus al populaţiei la sisteme centralizate de apă-apă uzată şi salubritate comparativ cu regiuni din UE.Capacitatea administrativă insuficientă.Ponderea redusă a formelor asociative în exploatarea agricolă. .Nivelul relativ scăzut al investiţiilor în toate sectoarele de mediu comparativ cu necesarul de investiţii pentru conformarea cu standardele impuse de Uniunea Europeana. . fapt ce generează venituri foarte mici în urma activităţii depuse.Parcul de maşini agricole deficitar. valorificarea. .Exploataţiile de subzistenţă diminuează performanţa sectorului agricol.Aproape jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului este lucrată de exploataţii de subzistenţă care menţin eficienţa agricolă generală la un nivel scăzut. . .Exploataţiilor agricole le lipsesc capitalul şi o pregătire profesională corespunzătoare a fermierilor. Atât terenurile cât şi forţa de muncă sunt folosite sub potenţialul lor economic. .Lipsa serviciilor de salubritate pentru populaţia din mediul rural. în special la nivel regional şi local. .

care are ca efect principal regresiunea plajei.Eroziunea ţărmului (plaja si faleza) Marii Negre. .       .  OPORTUNITĂŢI Existenţa fondurilor structurale şi de coeziune. Creşterea numărului de structuri turistice cu funcţiuni de cazare în conformitate cu tendinţele pe plan internaţional: all inclusive. . Marea Neagră). nivel redus al colectării selective a deşeurilor. Port – Constanta).Grad superior de poluare a unor soluri din zonele de depozitare a deşeurilor. a celor de mica si medie adâncime.Consum ridicat de resurse primare (în special combustibili fosili) şi emisii specifice ridicate de NOX şi CO2. Exista zone critice de poluare a aerului (CET – Palas .Există numeroase surse de poluare a surselor de apa. în plan economic şi social a judeţului Constanţa. Noile forme de turism sunt în plin proces de dezvoltare. . Implicarea tour-operatorilor importanţi pe piaţa internaţională în incoming pe litoral. .Nu exista un sistem organizat de tratare si reciclare a deşeurilor. .Grad scăzut de epurare a apelor evacuate. provenite în special de la instalaţiile mari de ardere. Diversitatea etno-culturală a judeţului sporeşte atracţia pentru turiştii străini. grad de poluare ridicat in marile centre industriale.Proporţie ridicată a cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare. cu deosebire. .a deşeurilor si conştientizarea populaţiei in acest sens. de dimensiuni reduse. Creşterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei şi patru stele în detrimentul celor nemodernizate. canalul DunăreMarea Neagră. . personalizate. Potenţial ridicat de dezvoltare a transportului fluvial şi maritim (Dunărea. ROMCIM – Medgidia. insuficienta dezvoltare a pieţei de reciclare şi valorificare a deşeurilor. disponibile prin intermediul programelor operaţionale pentru finanţarea nerambursabilă a unor proiecte de investiţii în scopul comun al dezvoltării durabile.Lipsa planurilor de management a ariilor naturale protejate existente pe suprafaţa judeţului. .

Creşterea standardelor de viaţă şi a oportunităţilor economice prin asigurarea unor servicii publice de calitate. reprezintă oportunităţi care pot fi exploatate de factorii interesaţi de dezvoltarea turismului local. Utilizarea surselor de energie regenerabilă ce pot genera creştere economică durabilă. Atragerea unui număr consistent de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer de tehnologie şi informaţii. Amenajare variantă rutieră pentru fluidizarea traficului ce se descarcă din Autostrada A II spre Constanţa pentru evitarea blocajelor în Constanţa şi Eforie Nord. Îmbunătăţirea performanţelor operatorilor de servicii publice. prin reducerea riscurilor la dezastrele naturale. utilizând resurse financiare europene şi resurse de la bugetul judeţean. fluvial şi aerian.  Existenţa pe teritoriul judeţului a unui aeroport internaţional. Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeţene pentru conectarea la reţeaua de drumuri naţională şi europeană. Valorificare superioară a potenţialului turistic al localităţilor judeţului. amenajarea unor zone de agrement. canalizare. gaze şi termoficare. Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice. AMENINŢĂRI                  . Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice de apă. maritim. stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei acestora. Folosirea tuturor posibilităţilor de finanţare nerambursabilă atât europeană cât şi guvernamentală pentru a susţine procesul de modernizare a drumurilor comunale. etc. prin remedierea siturilor poluate. Dezvoltarea unor planuri de investiţii pe termen lung (master-planuri) în domenii precum sisteme centralizate de apă potabilă / canalizare menajera sau gestionarea integrată a deşeurilor la nivel de judeţ cu tarife unice care respectă gradul de suportabilitate din partea populaţiei. Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare şi valorificare a deşeurilor. înfrumuseţarea imaginii localităţilor. Transferul traficului rutier de mărfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferată. Creşterea cererii de specialişti prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii. Existenţa unui potenţial productiv ridicat în agricultură. Valorificarea potenţialului turistic al judeţului prin realizarea de investiţii pentru crearea unor porturi turistice dunărene. Aplicarea principiului parteneriatului în luarea deciziilor privind protecţia mediului înconjurător. judeţene. Reabilitarea şi modernizarea de drumuri judeţene în vederea realizării conexiunii între centrele urbane şi rurale şi scoaterea din izolare a localităţilor şi zonelor periferice.

politică şi financiară. Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii. şomaj accentuat) şi economic. în special de către comunităţile mici şi medii.                    . lipsei utilităţilor. Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor în domeniul infrastructurii de mediu. Disponibilitatea terenurilor pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu. Exodul forţei de muncă. incapacitatea de a implica întreg sectorul turistic în sprijinul unui program de mareketing turistic care vizează întreaga comunitate. Utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local. Criza economică actuală coroborată cu efectele negative pe care le produce în plan social (disponibilizări masive. Risc de producere a calamităţilor naturale (inindaţii. Dificultăţi de natură organizatorică. Accesibilitate precară în unele zone din judeţ cu potenţial turistic ridicat. prejudecăţile care încă mai persistă. Accentuarea procesului de dezindustrializare. din alte regiuni sau ţări învecinate. precum si a co-finanţării consistente. in favoarea unor locaţii externe precum Republica Moldova sau Ucraina. prelucrarea produselor alimentare. determinate de procesul de regionalizare. Riscul migrării masive a populaţiei din mediul rural către cel urban şi creşterea şomajului. Concurenţa zonelor turistice din regiune cu o ofertă turistică similară. incapacitatea de a demara un proces masiv de ridicare a standardelor de cazare. Fenomenul globalizării care poate marginaliza anumite sectoare ale economiei judeţene sau chiar să ducă la dispariţia acestora (industria textilă. necesar pentru a putea concura cu succes pe piaţa internaţională. etc). implicarea redusă a agenţilor de turism în promovarea potenţialului turistic. Imaginea nefavorabilă a României în străinătate. colaborarea defectuoasă a factorilor implicaţi în fenomenul turistic. Riscul de a nu atrage investiţii străine din cauza accesibilităţii precare. organisme implicate în managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Cooperarea precară a diverselor instituţii. alunecări de teren. Neconformarea cu cerinţele Directivelor UE pentru sectorul de apă/managementul deşeurilor în cazul unei absorbţii scăzute a fondurilor europene cauzate de procesul complex de pregătire şi gestionare a proiectelor. Presiunea crescută asupra biodiversităţii şi calităţii aerului în corelare cu creşterea economică. Folosirea în prea mică măsură a potenţialului turistic. industria uşoară. Ineficienţa investiţiilor pe termen scurt şi mediu pentru reducerea riscurilor de dezastre naturale care pot provoca pagube materiale şi umane importante. erodarea zonei costiere). costurilor ridicate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful