IRINA

in via!a fieciirui om pot exista momente cand acesta se simte nesigur, trist, dezorientat. De multe ori, aceastii stare este echivalentii cu sciiderea randamentului 'in activitate, probleme in familie ~i in societate. Aceasta nu Inseamnii 'insii cii este vorba de 0 boalii psihicc'i, ci doar de 0 crizii de moment ce se poate {lepii~i de cele mai multe ori doar cu ajutor psihologic, fiirii medicamente. A liisa sii se permanentize 0 astfel de stare poate duce la fixarea unor modele de conduitii dezadaptativii, situa!ie in care interven!iile viitoare vor fi mai dificile ~i de mai lungii duratii. Nu pentru toate problemele noastre este necesar siifacem terapie de lungii duratii, costisitoare sub aspect fiminciar ~i al timpului, pentru cii multe probleme se pot rezolva u~or ~i eficient, prin psihoterapii scurte centrate pe simptom. Trebuie sii pornim de la convingerea cii fiecare dintre noi dispune de suficiente resurse interioare de autoreglare ~i autQvindecare. ' Autoarea

HOLDEVICI

PSIHOTERAPII
" l<:
10loi

l:.o

SCURTE
Sa ne rezolvam problemele de via!a rapid §i eficient

e :c
~
l:.o

-

u ;>
10loi

Q

e :c
<:

....I

" z
OEj·j·i·/·

~
ltl

60.00

EDITURA CERES
ISBN 973-40-0474-3

EDITURA CERES

I
Prof. univ. dr. IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPII

SCURTE

Sa ne rezolvam problemele de viala rapid !?ieficient

EDITURA CERES

Bucure~ti, 2000

Redactor: Tehnoredactor: Coperta:

CRISTIANA GAVRILESCU EUGENIA CERNEA CRISTINA MARCU

CUPRINS

Cuviint fnainte

5 PENTRU PSIHOTERAPIA DE SCURT A. 7 ANALITICE DE SCURTA. DURATA. . 14

Capitolull

o PLEDOARIE
DURAT A.

Capitolul2
PSIHOTERAPIILE

Capitolul3
PSIHOTERAPIILE TIVE COMPORTAMENTALE ~I COGNI29 56

Capitolul4
HIPNOZA PERMISIV A.

Capitolul5
PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVISTA. SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRA111 88

Capitolul6
ISBN 973-40-0474-3 PSIHOTERAPIA TEGICA.

de catre orice persoana care dore~te sa fie mai sanatoasa ~i mai eficienta. pre cum ~i in Statele Unite.Capitolul7 METAFORELE SCURT A CapitolulB CONDITIlLE $1 ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIA 170 PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188 200 Bibliografie selectiva Cartea "Psihoterapii scurte" i~i propune sa prezinte 0 serie de tehnici de psihoterapie ~i autoreglare a comportamentului. hipnoza moderna. cu peste 25 de ani de experienta. sub forma de tehnici de management al stresului. Autoarea. Unele dintre metodele descrise de auto are se aplica in cabinetele specializate de. mai putin costisitoare ~i cu rezultate evidente. precum ~i metodele strategice utilizate in psihoterapia de familie. la ora actuala in tarile Europei Occidentale. in timp ce altele pot fi utilizate personal. centrate nu numai pe reducerea unor simptome psihice ~i psihosomatice. In carte sunt abordate terapiile analitice de scurta durata. Lucrarea este 0 premiera in literatura psihologica romaneasdi. psihoterapeut ~i psiholog specializat in optimizarea performantelor umane. . profesor universitar. se manifesta tot mai mult tendinta de scurta durata. tehnici foarte precise. psihoterapiei cognitivcomportamentale ~i a autoreglarii psihice. a publicat mai mult de 15 carti in domeniile hipnozei clinice. Daca pana nu demult psihanaliza a reprezentat metoda psihoterapeutica cea mai larg raspandita ~i cea mai valorizata. psihoterapie. recunoscuta in tara ~i in strainatate. ci ~i pe diminuarea consecintelor nedorite ale stresului ~i pe rezolvarea problemelor de viata. relaxarii. tehnicile terapeutice cognitiv-comportamentale. deoarece pana in prezent au fost editate fie tratate de psihoterapie. fie monografii dedicate unor ~coli psihoterapeutice bine cunoscute ~i precis delimitate.

Aceasta nu inseamna ca terapeutul trebuie sa omita deta1ii importante sau sa nu ap1ice 0 anumita tehnica doar din dorinta de a scurta terapia (2 e i g ~i Gill i an. deoarece numai terapeutii 1ipsiti de profesionalism pot prelungi 1a nesfar~it terapia. care imbinii rigoarea ~i stilul academic cu aplicaliile practice ~i studiile de eaz. ~edinta de psihoterapie nu trebuie sa contina teste inutile. Astazi. dr. de pilda. Lucrarea se adreseazii psihologilor. studentilor la medicinii ~i psihologie. Cu toate acestea. dar in care au avut loc doar doua ~edinte.Cartea "Psihoterapii scurte" reprezintii 0 lecturii agreabilii. univ. Referindu-se la psihoterapia scurta. se includ in cadrul psihoterapii1or scurte ~i alte sisteme terapeutice moderne. cu ~edinte bisaptamanale . Mihai Epuran () psihoterapie eficienta trebuie sa fie scurta ~i preelsa L a z a r u s ~i Fay (1990). medicilor. poate fi considerata mai scurta decat 0 terapie care a durat doua 1uni. cum ar fi terapia ericksoniana. pauze prelungite sau discursuri nefo1ositoare. nerezo1vand cazu1 ~i creand dependente ale pacientului.. p. tratate personal de autoare sau preluate din literatura de specialitate. metode redundante. psihana1iza. 1990. a carei durata era in medie de 2-3 ani. H 0 Yt (1989) subliniaza faptul ca "scurt inseamna nu mai mult decat este necesar". psihoterapia scurta a aparut pe terenu1 psihanalizei ~i a imbracat forma terapiilor dinamice de scurta durata. astfel. Reducerea duratei terapiei are 1a baza ~i ratiuni de ordin etic. era considerata tehnica psihoterapeutica dominanta. deoarece pana nu demult. in general. multe persoane avand chiar tendinta de a confunda psihanaliza eu psihoterapia. 37). terapiile 0 . eajdtoted 1 o PLEDOARIE PENlRUPSIHOTERAPIA DE SCURlA DURAlA Prof. Coneeptu1 de psihoterapie scurta este de data relativ recenta. pre cum ~i tuturor eelor interesati sii se autoeunoascii ~i sa se autoperfectioneze. 0 psihoterapie care a durat ~ase 1uni. Din aceasta afirmatie putem trage concluzia ca nu putem stabili 0 durata optima pentru psihoterapie.

care luereaza pc baza de asigurari. nu mai poate fi yorba de terapie scurta. acesta 11 asculta cu atentie pe pacientulclient ~i apoi revenea astfel: . in timp ce Man n. acest factor cstc reglat mai putin de obiectivele terapiei. fiind lipsita de precizie ~i insuficient focalizata. macaI' se poate afla aeest lueru mai dcvrcmc. cum sa realizeze psihoterapia. La z a r u s ~i Fay (1990) sunt de parere ca psihoterapia dc lunga durata nu este numai incficienta. How a r d ~i My c r s (1987) subliniaza ca factorii care au tacut posibila interventia de seurta durata incununata de sueces sunt: • abordarca terapeuticii foealizata pc problema. Well s (1982) considera ca daca 0 cura terapeutica este mai lunga de 15 ~edinte. Din nefericire. 1966). Aceia~i autori sustin ca un avantaj major al tcrapici scurte este ~i faptul ca. • abordarile pc principiilc Invatarii. 1965. Halley. pe pielca pacientului. Astfel. 3). altii saptamana1 sau terapeuti care i~i intalncsc pacientii 0 data la catcva luni.Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte comportamentale. 1982). In cazul psihoterapiei scurte se pune ~i problema duratei unei ~edinte de psihoterapie. Un alt factor temporal important 11rcprezinta ~i intervalul dintrc ~edintele de psihoterapie. ca 0 ~edinta standard trebuie sa dureze 50 de minute. companiile de asigurari limiteaza aceasta durata. 1990). de pilda. In acela~i timp. H a ley (1990) sustine ca pentru a practica 0 terapie de lunga durata. Mai mult. cat de considerentc economlce. in timp ee alte persoane au rczolvat aeeste probleme luand 0 singura doza de sub stante betabloeante Inainte de a-~i juca rolul (B ran t i g a:n. terapeutul nu are nevoie de abilitati speciale. ci chiar nociva. Bar ton.. 1969). CRITERIUL TEMPORAL iN PSIHOTERAPIA SCURTA Psihotcrapia scurta poate impliea 0 singura ~edinta (B I 0 0 m .U. psihoterapia de lunga durata a aparut pentru ca ter~peutii nu sunt capabili sa-~i vindece mai repede pacicntii. cogllltIve. B I'ant i g a n ~i J 0 s e ph. iar in tarile occidentale. • abordarca sistemicii In psihoterapie. care constau intr-o singura ~edinta care dureaza 10 ore (B ere n b au m. de~i exista ~i uncle variante de psihoterapie maraton. terapia rational-emotiva a lui E II is (1989) durcaza intre 5 ~i 50 de ~edinte. daca tcrapia nu da rezultatclc seontatc. Dadi initial se considera.A. cu pacientulintre 90 ~i 120 de minute. pcntru ca cl invata timp de luni ~i ani de zile. . Go I d man (1982) ~i H 0 row i t z (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de 12 ~edinte de psihoterapie. in general. Exista terapeuti care lucreaza de doua ori pe saptamana. va fi ~i mai dureros pentru dumneata". considcra ca psihoterapia trebuie sa dureze in jur de 20 de ~edinte (L a z a r u s ~i Fay. eu 0 medic de 20. de pilda. Astfcl. 1979. la ora actuaHi exisHi ~i autori care se refera la ~edinte de 10-20 de 1965. K 0 e g I e r ~i Can non. deoareee intare~te imaginea de sine patologicii a pacientului. pe baza experientei psihanalitice. multe caricrc artistiee sau sportive au fost distruse de traeul de scena.. Durata psihoterapiei este deosebit de importanta pentru client. • sucecsele rapidc obtinute prin intermediul interventiilor farmacologiee. in timp ce multe organizatii de sanatate mintala din S. p. Adeptii psihoterapiei realizate intr-o singura ~edinta lucreaza. terapia rational-emotiva. daca va trebui s-o iei de la capat in alta parte. minute (G 0 u I din g ~i Go u I din g. 1990. se poate spune insa ca ~i unii psihotcrapeuti specializati in terapie scurta nu sunt capabili sa-~i mentina pacientii o perioada mai indelungata: Unul dintre putinii terapeuti care a avut curajul sa discute deschis maniera in care un terapeut poate impiedica un pacient sa sc duca la altcineva a fost Milton Erickson (cit. terapia stratcgica sau terapia prin interventie paradoxala. Dr e i b I a t ~i We a the rl y. prin incercarc ~i eroare.$tiu cat de greu iti este sa vorbe~ti despre asta. de~i subieetii 'urmasera programe psihoterapeutiee Intinse pe luni sau ani. 1981) sau poatc merge pana la 40-50 de ~edinte. Astfel.

toata lumea trebuie sa faca psihoterapie". unde a intiilnit un cuplu cu care a intrat in yorba. Psihoterapia de scurta durata este mult mai solicitanta pentru terapeut. In ultimii 20 de ani s-au produs progrese remarcabile in domeniul psihotcrapiei. Drept raspuns. terapeutul trcbuie sa depuna eforturi pentru a afla care este problcma pacientului ~i pentru a gasi 0 metoda eficienta de interventie. terapia de lunga durata 11ajuta pe pacient sa inteleaga In ce consta problema sa. este clar ca terapeutului ii convine sa ca~tige mai muIt mentinand clientul in terapie un timp mai indelungat. psihoterapie comportamentala cognitiva. 0 tiinara studenOi la arte plastice. de asemenea. dar tot nu pot sa merg singura pc strada".10 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte II Deoarece psihoterapia reprezinta. psihiatri. ace~tia avand tendinta de a transforma terapia intr-o "prietenie platitii" . Astfel. partizanii tcrapiei scurte subliniaza ca nu a fost gasita nici 0 corelatie intre durata terapiei ~i succesul acesteia. Mai precis. Un aIt dezavantaj al terapiei de lunga durata consta In faptul cii relatia transferentialii dintre pacient ~i terapeut se poate prelungi foarte mult. acesta propunandu-~i un obiectiv concret ~i urmarind sa obtina rezultate palpabile. la care sotii au riispuns firesc "Bincinteles cii nu. este necesara cunoa~terea mai multor metode ~i tehnici de interventie. exista ~i situatii cand se recomanda 0 terapie de lunga durata. Am avut ~i in practica noastra un caz in care terapia de lunga durata nu ~i-a dovedit utilitatea. acesta avand sarcina de a formula problema ~i de a trasa pacientului sarcinile terapeutice. 0 vocatie ~i 0 afacerc. hipnoterapie non. Problema tinerci a fost rezolvata cu succes in 6 ~edinte de hipnoterapie. 111 timp ce obiectivul terapiei scurte estc solutionarea problemei. La ora actuala nu mai putcm vorbi de ciitiva psihoterapeuti care se ocupa de ciitiva clicnti bogati. suferind de agorafobie. A doua intalnire evidentiaza modul in care a reactionat subiectul la instructiunile administrate de terapeut. unii devenind un fel de "toxicomani" ai psihoterapiei. de familie. iar terapeutul pome~te in cautarea unor noi pacienti. consiliere terapeutica etc. terapeutul realizand modifidiri Ia nivelul respectivelor instructiuni. nenumarate ~coli de psihoterapie in afara de psihanaliza. In cursul celei de-a treia ~edinte de psihoterapie sunt de a~teptat modificari pozitive in comportamentul c1ientului. in acela~i timp. In acela~i timp. in care lucreaza psihologi. am aflat multe despre mine ~i am inccput sa pictez mai matur. avand un caracter mai directiv. Sotul a afirmat ca a urmat 0 terapie analitica timp de 12 ani. in timp ce demersurile de scurta durata se axeaza pc instructiuni. altfel nu am fi continuat!". rationalemotiva. aflati in irnpas. PcntI'u a ilustra faptul ca terapia de lunga durata nu este de cele mai muIte ori eficientii. EI se afla intr-un restaurant la Paris. de pilda. Autorul i-a intrebat. ca In cazurile pacientilor re1ativ normali care doresc sa sc autoperfectioneze. iar sotia timp de 8 ani. interpretarile reprezentand instrumentul terapeutic de baza. s-a prezentat la cabinet pentru ajutor. Psihoterapia de lunga durata pune accentul pe explicatii. ExisHi. Astfel. facand urmatoarea afirmatie: "Am urmat trei ani de psihanaliziL Mi-a placut foarte mult. Mai mult. psihoterapia devenind aproape 0 industrie. in continuare. in cazul psihopatilor care au eomis acte antisociale ~i care trebuie sa se supuna psihoterapiei prin hoHirare .directiva. in cursul primului interviu. terapeutii specializati in demersuri de lunga durata considera ca terapia lor este mai profunda ~i produce modificari de durata la nivelul personalitatii clientilor. strategica. daca ar recomanda psihotcrapia urmata ~i altor persoane. ambii cu mai mnlte ~edinte pc saptamiina. In cadrul terapiei scurte. Hall e y (1990) relateaza urmatoarea intamplare. Desigur. asistenti sociali sau psihopedagogi. in timp ce terapia de lunga durata are la baza doar 0 singura tehnica. H a 11e y le-a adresat intrebarea daca psihoterapia Ie-a rezolvat problemelc. ill timp ce terapia scurta arc un caracter superficial. moment In care se mare~te intervalul dintre ~edinte. la care cei doi au raspuns: "Desigur.

activa ~i aproape simpatica. in cele 12 ~edinte de psihotcrapic. A~a cum am mai subliniat. de 36 de ani. la randul lor. de abordare ar conduce la 0 mai buna pregatire a terapeutului ~i la . clienta a oferit urmatoarea explicatie: "La ~edinta respectiva de psihoterapie ma aflam impreuna cu sotul meu. amenintandu-I cu degetul: "Asculta. dintre care enumeram: a critica. a inceput sa strige ca dezaproba violenta fizica. 1. ci doar ca s-a lasat prinsa in cateva din capcanele interpersonale descrise de Fay (1990). pentru a fi siguri ca fapta nu se va repeta). terapeutul a solicitat informatii in legatura cu ea de la ceilalti terapeuti pe la care mai fusese ~i care o etichetasedi "psihotica ~i periculoasa". Ea s-a adresat terapeutului pe un ton rastit. a utiliza un limbaj cu indirditura emo!ionala negativa. In urma interviului clinic. Clienta era foarte inteligenta. a da ordine cu prea multa u~urinta. de~i stilul ei interpersonal era dezastruos.12 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 13 ill III II judecatoreasca (acqtia trebuie tinuti un timp mai indelungat sub observatie. s-a prczentat la psihoterapie pcntru urmiHoarelc probleme: "toti ma urasc. remarci pe care terapeuta Ie tolera. Pcntru a ilustra cficienta acestui demers. terapeutul a ajuns la concluzia ca pacienta nu este nici psihotica. 1990.65 inaltime ~i 59 kg. nici periculo as a. Cu permisiunea clientei. iar unica mea prietena s-a mutat in aIt ora~ pentru a nu mai auzi de mine". a sarit in picioare. a te autojustifica. sotul meu vrea sa divorteze. clienta a marturisit ca a devenit chiar "populara". respectiv ameliorarea sau disparitia simptomului. Modelul respectiv impIica 0 stransa relatie de colaborare dintre client ~i terapeut. in timp ce eu am 1. acordarea unei importante reduse detaliilor ~i focalizarca pe acele comportamente pe care clientul Ie manifesta deja ~i care au 0 conotatie pozitiva. parintii ~i sora mea nu vorbese cu mine. la punct un sistem de psihoterapie scurta cuprinzand 12 ~edinte ~i care are drept scop focalizarea demersului pentru remedierea principalclor problemc pc care Ie prczinta clientul. model propus de S h a z e r ~i colaboratorii sai din cadrul Centrului de Psihoterapie de Familie din Milwankee. sfaturi ~i indrumari care nu iti sunt cerutc. in cazul in care este necesara ~tabilizarea unui cuplu sau a unei familii sau in cazul unor familii unde unul din mcmbri este psihotic. autorii prezinta un caz in care psihoterapia a fost incununata de succes. H 0 y t (1989) considera ca mesajul care se ascunde de fapt in spatcle conceptului de psihoterapie scurta este urmatorul: "nu pierdeti timpul. 0 II DEMERSUL PSIHOTERAPEUTIC CENTRAT PE REZOLVAREA DE PROBLEME Centrarea pc rezolvarea de probleme ~i focalizarea demersului tcrapeutic pentru a gasi solutia optima sunt binc ilustrate de modclul strategic in psihoterapia de familie. Atunci am mu~cat-o!" (dupa L a z a r u s ~i Fay. o mai clara focalizare a demersului psihoterapeutie in directia rezolvarii problemelor pacientilor. o fcmeic foarte agresiva. m-a zgariat. sunt pe calc sa-mi pierd serviciul. care fi'icea remarci nepotrivite la adresa mea. Unul dintre terapeuti (0 femeie) a relatat faptul ca la ultima ~edinta de psihoterapie. prindeti momentul potrivit pentru a actiona". H a II e y (1990) este de parere ca plata terapeutului ar trebui sa se faca nu aHHin functie de numarul de ~edinte.90 m inaltime. clienta a mu~cat-o ~i acesta a fost motivul "terminarii terapiei". Ca sa intelegeti cum s-au desfa~urat lucrurile. a blama. La z a r u s ~i Fay (1990) au pus. a acuza. ma apucat de brat ~i incercand sa ma imobilizeze. 44). clienta era inteligenta ~i avea 0 buna capacitate de invatare. p. La sfar~itul terapiei. mai bine l-ai chema aici pe sotul meu ~i i-ai spune di unele din lucrurile pe care Ie face ma calea pc nervi". Wisconsin. N. M-am enervat ~i i-am dat sotului "un ghiont". ni~te modalitati eficiente de a intra in rclatii cu ceilalti. Dna dr. a amenin!a. . trebuie sa va spun ea sotul meu are "centura neagra" la karate. care a ajutat-o sa-~i insu~easca. vioaie. InterogaHi fiind. 96 kilograme. cat de rezultatul astfel terapiei. a dori sa ai totdeauna dreptate.

tientului... Destinul. Asdel. La inceputul carierei sale. fapt ce a condus la apari!ia analizelor interminabile. pacien!ii doreau tot mai mult sa urmeze terapia :.te sondarea incon:. nu poate rezolva toate problemele omenirii.43): 1. indiferent cat de valoroasa ar fi. in 1906. Din acest motiv. F r e u d considera ca insa~i conditia umana reprezinta un obstacol in calea psihanalizei.ierau tot mai tentati sa mearga mai inprofunzime in ceea cc prive:. care ~tiu ca fixarea unci limite de timp reprezinHi un puternic factor motivator pentru pacient. F r e u d a constatat ca.i puna intrebarea "cum sa terminam 0 psihoterapie?". cura psihoterapeuticii nu se poate incheia atunci cand anumi!i factori de natura cantitativa se impotrivesc vindecarii: for!a pulsiunilor instinctive.itul vietii lucrarea "Analiza eLlfinal . fixarea unui termen limita conduce la 0 vindecare cu efecte durabile. (1990) sublinia faptul ca. Aceste obstacole sunt urmatoarele (dupa M egg 1e. Preocupat de durata curei psihanalitice. violenta psihotraumelor suferite. 1990. F r e u d trebuia sa-i convinga pe pacicnti nu sa urmeze psihoterapia.vi analiza fara sfdr~it" (1937). F r e u d s-a preocupat de studiul motive lor care contribuie la prelungirea curei psihanalitice.problema terapiei ramanand inca l1erezolvata in psihanaliza elasica. ?lee g g 1e p. 2. Me g g 1e. insu~i F r e u d. obstacole pe care Ie considera insurmontabile. este ~i precursorul terapiilor scurte.i concentreze aten!ia asupra gasirii unei explicatii teoretice care sa.edinta de psihoterapie care a durat 4. Cu toate acestea. iar compozitorul Gus t a v M a hIe r a fost vindecat de 0 tulburare de dinamica sexuala intr-o singura :. in unele cazuri.. el nu mcea altceva decat sa for!eze rezisten!ele pacientului. denumite de F r e Lld prin termenul de "metapsihologie". Astfel. stea la baza respectivei constaHiri. ci sa incheie cura psihoterapeutica. 1990). F r e u d a publicat spre sfiir:. Cu toate acestea. orice psihoterapie. F r cud (cit. puterea mecanismelor de aparare ale ego-ului. Coneeptele teoretiee ale psihanalizei.. analiza dura mult timp.. el trebuia sa lupte mai mult pentru a convil1ge pe ceilalti in legiitura cu validitatea tratamentului psihoterapeutic.. F r e u d a eonstatat faptul ca in cazul multor pacienti. data devenit celebru. iar fiiccle Evei nasc in dureri.. despre care ~tim cu to!ii ca are 0 durata foarte indelungata. 0 cura psihanalitica nu poate dura la nesfiir:.it. fiii lui Adam trebuie sa munceasca din greu.Psihoterapii scurte 15 PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA DURATA Aflat in acest punct. in loc sa-:. o . La sfar~itul carierei sale. el I-a vindecat pc dirijorul B run 0 Wa 1t e r de 0 paralizie a bra!ului drept in numai ~ase ~edin!e de psihoterapie. Conform interpretarii psihanalizei. In loc sa-:.. in uncle cazuri aceasta fiind nelimitata. Aceasta constatare a devenit 0 banalitate pentru terapeu!ii specializa!i in demersuri de scurta durata. Astfel. trecand in revista obstacolele care stau in fa!a indeplinirii obiectivului terapiei. S i g m un d F r e u d marturise~tc faptul ca de mai multe ori a mcut incercarea eroica de a fixa un termen pentru terminarea psihoterapiei. 1990) a gasit 0 oarecare explicatie a prelungirii excesive a curei psihanalitice chiar in faptul cii ajunsese o personalitate recunoscuta. el se intreba "de ce nu reu~im sa incheiem 0 cura psihanalitica?" (M egg Ie. Incercand acest lucru. sufera ~i mor. intemeietorul psihanalizci. De~i nu gasca nici 0 acoperire teoretica pentru acest demers. care avea succes.

pana in momentul in care a rucut respectivele afirmati i. cand tendintele instinctive sunt dcosebit de puternice. Mai mult. din acest motiv. aceste mecanisme de aparare modifica chiar structura ego-ului. Astfcl. instinct al vietii. abordand vindecarea ca pc 0 noua amenintare. Ego-ul copilului a invatat sa eonsidere revendicarile pulsionale ale id-ului (incon~tientului) ca reprezentand amenintari impotriva carora trebuic sa sc apere construind mecanisme defensive de natura incon~tienta. Acestea sunt denumite de F I' e u d prin termenul de "thanatos" sau instinct al mortii. 6. Mecanismele de aparare ale ego-ului. pentru ea nu permite asociatiilor libere sa se deruleze spontan. De asemenea. Mai mult. ~i apoi 0 noua tentativa de analiza a ego-ului. exista anumite perioade de viata. Daca sunt prea puternice. Existenla instinctului morlii (thanato!». acordand 0 atentie deosebita fantasmelor de natura incon~ticnta. de eercetari menite sa conduca Ia scurtarea duratei psihoterapiei. 5. este pus in actiunc accst instinct. Violenla psihotraumelor. ci ~i forte distruc- tive. Un aIt factor care contribuie Ia prelungirea curei psihanalitice 11reprezinta "Ilevroza psihoterapeutuIui" . in acela~i timp. este mai u~or de tratat 0 persoana care a fost agresata sexual in eopilarie. conform principiilor freudiene este antipsihanaliza. 7. Dinacest motiv. aeeasta putand fi rezolvata in plan practic. conform dinamicii vietii psihice a pacientului. Fer e n c z i este de parere ca atunci cand pacientul nu exprima acele fantezii pc care terapeutul crede ca ar trebui sa Ie exprimc. care. acesta din urma trebuie sa Ie provoace. F I' e u d considera ca este necesara analiza personala a terapeutului. Acest demel's este insa epuizant pentru psihanalist. decat 0 isterica. Ego-ul va reaqiona la orice posibilitate de schimbare. din acest motiv. San dol' Fer e n e z i. Astfel. indreptate in directia disolutiei fiintei umane. ~i este nevoie de un ego foarte puternic pentru a Ie stapani. F I' e u d considera ca singura solutie a problemei duratei curci terapeutice este una de natura intuitiva. Particularitajile personalitajii analistului. Trecand in revista aceste obstacole. dupa ce I-a ajutat pc pacient sa rcaduca incon~tiinta continuturi de natura incon~tienta. Trebuie subliniat ca. retragandu-i disponibilitatile adaptative ~i rucandu-l inaccesibil interventiei terapeutice. unul din diseipolii lui F r e u d. chiar Ie-au trait cu adevarat ~i ca nu este yorba doar de exprimarea simbolica a unor dorinte de natura incon~tienta. subliniind faptul ca psihanalistul ar putea fi mai activ in timpul demersului terapeutic. Alte particularitati ale demersului psihoterapeutic al lui Fer e n c z i constau din stabilirea relativ rapida a termenului dc . Astfel. Raportul dintre tendinlele instinctive ~i forla ego-ului. psihoterapia nu mai poate inregistra progrese ~i. In zonelc incon~tiente IlU sala~luie~te numai libido-ul. F r e u d subestima psihotraumele reale. cl a fost nevoit sa recunoasca faptul ea psihanaliza da rezultate mai bune atunci cand stresul la carc a fost supus subiectul este real ~i nu imaginar. de pi Ida. ele trebuie luate in considerare de catre psihanalist. ar trebui sa se ocupe de intarirea cgo-ului. care a depa~it in intensitate instinctul vietii (Eros). Va urma 0 noua abordare a id-ului (incon~tientului). ca. 4. psihoterapeutul nu-~i mai pastreaza neutralitatea. silindu-l sa asocieze cat mai repede ~i sa ajunga la esenta problemei. Cand rezistentele pacientului interactioneaza cu cele ale terapeutuIui. mai ales daca subiectul are ~i un ego slab. F I' e u d este de parere ca atunci cand pacientul opune rezistcIlta Ia vindecare sau se simte chiar mai rau. psihotraumele actuale au un rol important in structurarea tulburarii nevrotice ~i. Acestea pot sa fie atat de puternice in plan real incat depa~esc posibilitatile oricarei interventii terapeutice. in adolescenta. pentru a evita punerea in aqiune a rilecanismelor defensive eare pot bloca psihanaliza. a luat na~tere "psihanaliza activa". In cazul in care pacientul arc un ego slab. ci 11bulverscaza pc pacient. autoruI eonsidera ca pacientii care vorbesc despre psihotraumele copilarici. analistul. a intreprins 0 serie. psihanaliza poate e~ua.16 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 17 3. mecanismele de aparare prea puterniee putand avea ca~tig de cauza.

i~i incepe ~i el cariera ca psihanalist. Tendintele ineon~ticl1te. F r cud era de parere ca refularea pulsiunilor de natura scxuala este indispensabila pentru constituirea unei lumi civilizatc. cit. medic sexolog. artelor ~i filosofiei. Autorul subJiniaza ca suferinta psihica a adultului este in mare masura provocata de parasirea pantecelui matern. Om de cultura de orientare comunista. Pornind de la ideile lui Ran k . In anul 1922. Drcpt consecinta.tie pulsionala. autorul avand in credere in tendintele pozitive ale ego-ului. Important este ca pacientul sa traiasca cu adcvarat. Rei c h era de parere ca mizeria sociala care conduce a la violuri. psihoterapia reprezenti'llld un pioces de confruntare intre vointa terapeutului ~i cea a pacientului. Rei c h se intereseaza de sexualitatea reala a pacientilor sai. incesturi sau sinucideri reprezinta 0 cauza tot atat de importanta a instalarii tulburarilor nevrotice. 1990). Ran k va reveni ]a prcocuparilc sale filosofice din tinerete. cOl1siderand psihanaliza un demel'S de lux. Vointa pacientului trebuie redirectionata. denumita "Dezvoltarea psihanalizei ". a libertatii avortului ~i metodelor contraceptive. Autorul este de parere ca trairea plenara a sexualWitii genitale conduce la fericire ~i la 0 vcritabila civilizatie. toate terapiile anaJitice de scurta durata au inceput sa acorde 0 atentie deosebita motivatiei pacientului pentru terapie. autorul abandonand raceala caracteristica psihanalizei c1asice. in loc sa fiti preocupati de a-i elibera de suferinta. potrivit doar pentru oamenii bogati. feluand Icctura operelor lui N i c t z s c he. sa realizeze expcriente sub indrumarea terapcutului ~i nu sa ~titi. pe care Ic considera prea lungi ~i lipsite de rezultat. mai cchilibrat. In dezaeord cu F I' e u d . ghideaza timp de noua luni pacientul ~i apoi se separa de acesta. angoasa ~i conflictele tdiite de subiect avi'llld la baza separarea. astfel in cat subiectul sa ~tie ca arc la dispozitie un timp limitat. SimpJificati. dar abandoneaza rapid metodele freudiene. o data desprins de sub influenta lui F I' e u d. ca ~i conflictelc din mica copilaric. spre aspectele creatoare ~i integratoare ale psihicului sau. daca este vorba dc un transfer. luerare in care se aduc eritici psihanalizei c1asice. nu va ocupati de paeientul rcal ~i inlocuiti demersul terapeutic cu teoria. inacceptabile sunt astfel sublimate. dezvoltarii ~tiintelor. pre cum ~i in aeordarea unci afectiuni reale pacientului. 37. ajungand la concluzia ca exista 0 interrelatie intre localizarea tensiunilor musculare ~i tipul de . Aceasta frustratie Ie sadice~te capacitati Ie sexuale. Psihanaliza elaborata de el va fi centrata in jurul conceptului de vointa. Preocupat de durata psihoterapiei. Acest autor considera ca traumatismul sufcrit de copil la na~tere are 0 importanta mai mare in cvolutia psihica a adultului. energia speeifica acestora fiind orientata spre obiective mai nobile. al igienei sexuale. scurtati ~i nu va mai contemplati propriul ombilic" (p. Wi I h elm Rei c h . aduci'llld pc lumc un nou "copil". refularea sexuala neavand alt 1'01 decat cel de a proteja societatea capitalista. de la aspectcle destructive producatoare de nevroza. profesionale ~i sociale. Ran k ~i F c I' e n c z i publica 0 lucrare comuna. S c hop en h au e I' ~i D a r win.\' 18 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 19 incheiere a curci psihanalitiee. Aceste idei 11 fac sa fie ostracizat de catre psihanali~ti. Rei c h afirma ca sexualitatea reprezinta a problema poJitica pc care partidele ar trebui s-oaiba in vedere in cadrul programelor lor. M egg I e (J 990) estc de parcrc ca in accasta lucrare se afla germencJc viitoarelor psihoterapii de seurta durata. M c g g Ie. de 0 abreactie (descarearea emotionaHi) sau de un proces de inteleetualizare. autorii respeetivi adresandu-se astfel psihanaJi~tilor ortodoe~i: "Reflectati prea mult. succesul curci fiind asigurat atunci cand acesta din urma reu~e~te sa-~i mobiJizeze vointa proprie. Va folositi de pacienti pentru a analiza ratiunile care v-au impins sa alegeti aceasta meserie. pre cum ~i de tensiunile musculare din diverse zone ale corpului. psihoterapcutul se substituie mamci. Rei c h considera ca in realitate conditiile de viata ii frustreaza pe oamenii saraei de un minimum de satisfa<. EI subliniaza faptul ca procesul de con~tientizare a conflictelor incon~tiente nu conduce in mod automat la vindecare. E! este unul din pionierii planificarii familiale. comparativ cu complexul lui Ocdip. o t toR a n k estc un alt psihanalist disident.

Alexander ~i French. fiind intensitatea incarcaturii emotionale a ~edintelor de psihoterapie. ineurajeaza sau se opune pacientului. sa schimbe serviciul. considera contractiile ~i relaxarile diferitclor gl'llpe musculare ca fiind expresia unci energii cosmice. Mai mult. S i fn e 0 s a beneficiat de cuceririle nozografiei psihiatrice mod erne. ego-ul sau devenind mai suplu. autorii sunt de parere ca durata eurei psihanalitice nu coreleaza nici cu profunzimea. Tehnica psihoterapeutica utilizata de el consta din relaxarea zonelor musculare care blocheaza libera circulatie a energiilor din interiol'lll corpului uman. pc care 0 denumea "orgon" ~i care pcnetreaza organismul. pacientul i~i poate eorccta atitudinile rigide ~i anaeronice. In anull946. doi autori americani. MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972. • luarca in eonsidcratie a mediului real de viata in care se mi~cii paeientul. Terapeutul poate actiona in profullzimea psihismului paeientului. terapia devine 0 experienta emotional a cu earacter eoreetiv ~i nu atat 0 tehniea de sondare a ineon~tientului pentru dezgroparea unor tendinte refulate. trupul reprezentand oglinda conflictelor psihice ale subiectului. bazandu-sc pc notiunile specifice Manualului Diagnostic ~i Statistic al Asociatici. eare intervine in diseutie. lucrare in cadl'lll carcia se regasesc criticile majore aduse psihanalizei clasice: prea multc interpretari intelectualiste ~i insuficienta atentie aeordata pacientului real. In felul acesta. psihanaliza clasica sau abordarile directe. p. Rei c h a pus la punct un sistem de cxercitii fizice care vor fi ulterior preluate ~i dezvoltate de adeptii tehnicilor bioenergetice. zona in care se observa incordarea musculara ne da indicatii in legatura cu natura refularii (incordarea din zona bazinului ne da indicatii in legatura eu existcnta unei refulari a sexualitatii gcnitale). Libera circulatie a energiilor in organism inseamna sanatate.M. Autol'lll. datorita supraincordarilor musculare conduce la nevroza. A I e x and e r nu neaga faptul ca pacientul transfera asupra terapeutului anumite senti mente destinate de fapt unor figuri parentale. Astfel. autorul sugera pacicntului sa traiasca noiexperiente de viata: sa divorteze. utilizand. loeuinta etc. in detrimentul analizei propriu-zise. 1981) Profesor de psihiatrie la Universitatea Harvard. A I e x and e r insista. Abardata in acest mod. de asemenea. Psihiatrilor Americani (D. dupa caz. lata ce aduce nou terapia propusa de Ale x and e r Me g g Ie. eeea ce conteaza. Atunci cand pacientul retraie~te intens 0 seena din copilarie in timpul ~edin!ei de psihoterapie. El este 0 persoana concreta. . 46: • interaetiunea reala ~i comuniearea dintre terapeut ~i paeicnt. il conectcaza la sol ~i se raspande~te in univcrs. . Astfel. Terapeutul eentrat pe aeeasta orielltare adopta 0 atitudinc mai activa.paeient. in timp ce blocarea acestora. asupra abordarii ncyoilor reale ale subiectului. iar daea relatia transferentiala nu era satisfiicatoare pentru demersul terapeutie. Din aeest motiv. pacientul remardlnd cii nu se af1a in fata tatalui.20 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 21 tulburare psihica. inf1uentat sc pare de uncle teorii cu caracter ezoteric. A I e x and e r va acorda mai multa atentie intcractiunii terapeut . • elaborarea unui plan tactie dupa eare sa se conduea terapia. ei 0 persoana egala. nici cu eficienta aeesteia. III). publica 0 lucrare consacrata terapiei analitice de scurta durata: "Terapia psihanalitica: principii ~'i aplicafii ". precum ~i pc cuceririle farmacoterapiei. decat aceea eu care s-a confl'llntat in eopilarie ~i pc baza eareia s-au structurat anumite clemente ale personalitatii sale. Acest transfer serve~te la crearea unci interrelatii dintre pacient ~i terapeut.S. 1990. pacientul se va confl'llnta euo alta reactie . el va primi un raspt'ms din partea terapeutului care nu este parintele sau. interrelatie care ereeaza 0 ambianta prop ice pentru retrairea unar experiente trecute. Mai tarziu. Unitatea de baza a acestei energii cste denumita de R c i c h "bion".

subiectul intra in ceca ce autorul nume$te eriza emotionala. Acesta fie va depa$i eriza. reaction and de 0 maniera adaptativa $i devenind mai matur. dar. Solicitarea sprijinului este determinata fie de factori precipitatori accidentali (sfatul unui prieten. catalizatori. Fiecare individ reactioneaza in mod diferit la aeelca$i evenimentc de viata. Exista situatii stresante evidente pentru toata lumea. 0 motivatie puternidi de a iC$i din criza. semnaland individului faptul ca ceva nu este in regula eu el. incapabili sa inteleaga sensul unei psihoterapii. catastrofele naturale sau aceidentale. sprijin care va dura intre una $i doua luni. Pacientul care i~i "alege" mai multe tipuri de simptome manifesta un eomportament mai creativ ~i. depresie sau anxietate. In astfel de situatii. simptomele se VOl' fixa. cand irascibilitate). in timp ee altele trec neobservate. putand parea chiar benefice. datorita unor cauze de natura biologica. S i f n e 0 s considera di prognosticul este mai favorabil atunci cand pacientul prezinta 0 varietate de simptome (eand depresie. cand anxietate. daca pacientul va solicita sprijin in momentul respectiv. 0 tentativa de suicid). Persoana in cauza va trai 0 stare de furie. care i'l face pc subiectul in cauza sa se simta depa$it de evenimente. de prezenta anxietatii puternice de care pacientul dore$te sa sc elibereze. dezadaptati. S i f n e 0 s (1972) este de parere ca acest concept de criza emotionala explica ~ntreaga psihopatologie. genetica sau datorita unci dezvoltari afective perturbate de un mediu neprielnic. el va fi capabil sa descopere ~i unele cu caracter adaptativ. terapeutul trebuie sa se multumeasdi doar cu acordarea unui sprijin pentru depa~irea situatiei de criza. Autol'lll utilizeaza $i conceptele psihologiei cognitive de "dependenta de camp" ~i "focalizare interna sau externa". oferindu-i 0 solutie provizorie la problema sa. dimpotriva. a$a cum a gasit solutii dezadaptative la problemele sale. Pentru acqti subiecti. In cazul acestor pacienti se aplica psihoterapia anxiolitica dc scurta durata. Un numar limitat de persoane au nevoie de un psihoterapeut pentru a-i ajuta sa depa$easca aceste crize. terapeutul va incerca sa-i ajute sa descoperc cauzele psihologice care stau la baza simptomelor lor. cand simptomele se agravcaza. o criza psihologica se constituie dupa modclul unci reactii chi mice. este eel de Autorul eonsidera ca noi toti travers am pc pareursul vietii noastre o serie de crize emotionalc pc care Ie rezolvam. nu reu$e$te $i recurge la un model de comportament dczadaptativ. mai frecvent. 0 promovare in plan profcsional. Daea nici a$a criza nu cste rezolvata. conducand la cristalizarea unci nevroze structurale. prognosticul va fi mai bun in cazul in care subiectul gase~te resursele adaptative in el insu~i $i nu in imprejudiri exterioare. Astfel. in acela$i timp. AJti pacienti au nevoie sa fie sustinuti pe parcursul intregii lor vieti sau macaI' pe perioade lungi de timp ~i care au nevoie de . cum ar fi razboaiele. fie. Acestc stari afective negative sc intensifica. pe care cel mai mic stres ii dezorganizeaza. Unii dintre pacienti sunt mai fragili psihic comparativ cu a1tii. decat atunci cand un subiect sc cramponeaza in mod rigid de 0 singura modalitate dezadaptativa de a face fata stresului. izolati. Exista insa $i pacienti care nu indeplinesc nici macaI' conditiile meJitionate $i care sunt prea perturbati. De asemenea. daca ei sunt capabili sa inteleaga natura psihidi a problemelor lor.22 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 23 Conceptul central al sistemului sail psihoterapcutic "criza emotionala". Incurajandu-i. avand 0 structura psihica $i 0 istorie personala diferite. care dureaza de la doua luni pana la un an. pentru formarea ei fiind necesare mai multe sub stante in proportii diferite. ca de pi Ida. Interventiile psihotcrapeutice de scurta durata realizate in plina criza emotionala previn structurarea nevrozei. doresc sa colaboreze cu terapeutul $i pastreaza un minimum de adaptarc sociala. este indicata o tehnica bazata pe asigurare psihologica $i suport afectiv. Autorul considera di anxietatea putcrnica reprezinta.

Acest lllcru se realizeaza prin intermediul "terapiei scurte cu provocare de anxictate". pacientul va fi supus unui demers psihopedagogic. precum ~i capacitatea pacientului de a percepe fenomcnclc psihologice. daca acesta va subestima forta pacientului ~i 11sustine afectiv. dau dovada de 0 mai mare forta a ego-ului. Trebuie subliniat faptul ca provocarea sau calmarea anxietatii reprezinta doua demersuri opuse. au dat un rezultat contrar. terapeutul poate sa-~i propuna obiective mai ambitioase ~i sa se foloseasca de energia produsa de anxietate pentru a-i ajuta pc acqti pacienti sa-~i depa~easca criza emotion ala. Acuzele lor sunt specifice. situatie in care este necesara spitalizarea ~i administrarea unui tratament psihiatric. 1990. unul anxiolitic. In cadrul acestui demers psihoterapeutic. pentru a depa~i criza. . terapeutul examineaza impreuna cu pacientul desta~urarea crizei emotionale a acestuia. reactii care stau la baza formarii simptomelor. p. care dureaza de la doua la douasprezece luni (in medic intrc 3 ~i 5 luni). precum ~i "solutiile" rigide adoptate de acesta in trecut pentru a-~i rezolva problemele. Se alcatuie~tc apoi in detaliu istoria vietii pacientului. de~i pc moment sunt blocati de actiunea stresului. In continuare. acesta va trebui sa fie puternic motivat de a-~i depa~i situatia de criza printr-un efort personal de autoexplorare ~i comprehensiune a propriilor salc probleme. istorie care esty tradusa in conceptelepsihopatologiei freudiene. adresand intrebari de genul urmator: "Este acest eveniment previzibil?" "Care sunt sentimentele pc care Ie-a declan~at in dvs?" Apoi. Terapeutul asigura in permanenta pe pacient. la fel ca ~i problemele lor emotionalc. supraestimand forta ego-ului clientului sau. actionand intr-o manicra adaptativa". lnevitabil va yeti mai intalni in viitor cu alte situatii ncprcvazute la care yeti aplica cele invatate impreuna in cursul terapiei. i Ulterior. primind instructiuni de genul urmator: "Am analizat impreuna ce ar fi trebuit sa faceti in situatia care a trecut. acesta va suferi 0 cadere psihica.24 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 25 psihoterapie anxiolitica pe termen lung. autorul propune 0 selectie foarte riguroasa a pacientilor care pot suporta psihoterapia provocatoare de anxietate. il abordeaza frontal. Anxietatea lor este puternica. In aceste situatii. S i fn e 0 s (cit. evidentiind obiectivele ter~piei. Mai mult. pacientul este pregatit pentru a infrunta viitorul. Din acest motiv. furnizandu-i acestuia sfaturi. abilitatilc sociale. explicandu-i pacientului de ce masurile pe care le-a luat anterior. care sa reprezinte un fel de axa pc care se va construi demersul terapeutic de scurta durata. Acc~tia fac de obicei fata situatiilor neprevazute ale existentei. Exista ~i alte categorii de pacienti care. Criteriile de selectie implica nivelul inteligentei. pentru a deveni mai obiectiv in raport cu propria persoana. scurta sau foarte scurta. dad terapeutul. Astfel. ambele putand avea 0 durata lunga. luand deciziile in locullui. 49) a elaborat de fapt doua modele psihoterapeutice. Acesta trebuie sa fie capabil sa enunte un simptom central. in cadrul caruia acestuia i se explica faptul ca in spatclc problemei sau simptomului sau principal se ascund conflictc emotionale mai vechi. Alltorul a pus la punct ~i 0 varianta ultraprescurtata denumita "interventie de criza" ~i care dureaza doua luni. o data selectionat. In acela~i timp. dar nu-i dezorganizeaza total. terapeutul va ataca frontal reactiile dezadaptative ale clientului. Terapia scurta prin provocarea anxieta{ii (S f n e 0 s. iar celiilalt anxiogcn. In acela~i timp. Cei care nu intrunesc aceste criterii vor beneficia de psihoterapia anxiolitica. terapeutul se va eomporta ca un pedagog. pacientul este invatat sa anticipeze situatiile viitoare care ar putea genera dificultati similare eu cele care au aqionat in situatia prezenta. care se adreseaza unor categorii diferite de populatie. lmaginati-va acum 0 situatie neprevazuta ~i cautati sa va vizualizati. 1972). pc care trebuie sa Ie con~tientizeze. Aceasta abordare directa are un caracter anxiogen. acesta se va refugia in starea patologica datorita prezcntei beneficiului secundar de a fi protejat de catre psihoterapeut. precum ~i modalitatile concrete de atingere a acestora. Me g g 1e.

pacientul devine din ce in ce mai anxios. aeesta din urma i1 va ataea frontal. care implidi 0 iluminare. de pi Ida. propunand pacientului sa devina proprilll sau psihoterapeut. profunzimile incon~tientului subiectului. cat ~i in plan afectiv. Examinand rezuItatele sistemului sau psihoterapeutic. In caz contrar. subliniind caracterul lor irational ~i repetitiv. se na~te in mintea terapeutului 0 ipoteza cu privire la natura posibila a conflictului incon~tient al pacicntului. Aceasta se desfa~oara sub forma unui dialog "socratic". Multi pacienti. terapeutul 11va confrunta pe pacient cu rcactiilc sale emotionalc. explidindu-i acestuia ca ccea cc a invatat in timpul psihoterapiei ii va servi pentm a deveni propriul sau psihoterapeut in cursul altor incerciiri ale victii. Devenind sigur de faptul ca pacientul este bine ancorat in procesul psihoterapeutic ~i bine fixat asupra terapeutului. Automl subliniaza ca unii pacienti. punand () seric dc intrebari care se adreseaza direct procesului conflictual. in majoritatea demersurilor psihoterapeutice de scurta durata. o data stabilita ipoteza psihodinamica. este momentul sa inceapa tcrapia. psihoterapia propusa de S i fn eo s va avea. Rezolvarea problemei provoaca puternice sentimente de satisfactie ~i de eliberare emotionala. un hipnoterapeut va putea termina terapia propunand pacientilor sa practice auto-hipnoza. In finalul terapiei. definire la care participa aetiv. pentm ca. ci ~i emotional. terapeutul trebuie sa con~tientizeze in cursu 1 analizei personale tendintele sale sadice. "Insight"-ul (iluminarea) la care trebuie sa ajunga pacientul nu are doar un caracter eminamente inteleetual. efecte benefice ~i in aIte sfere ale vietii ~i activitatii acestora. psihoterapeutul va fi tentat de a sonda. In acela~i timp. altfel. Psihoterapeutul va exploata imediat aceste sentimente. pacientii trebuind sa dea dovada de 0 anumita forta a ego-ului ~i sa nu aiba tulburari de personalitate. La inceputul tratamentului. in care clientlll . il apreeiaza foarte mult pc psihoterapeut. subiectul ajungand la convingerea clara ~i profunda ca a intcles natura tulburarii sale. Astfel. cu obiective limitate. S i f n c 0 s subliniaza faptul ca aeesta are efecte moderate asupra simptomelor. terapeutul va rcpeta demcrsul pana cand anxietatea pacientului va crc~te. Apoi. precum ~i relatia dintre acestc trairi afective ~i interactiunile cu figurile parentale din copiHirie. nu "doresc" sa abandoneze in totalitate simptomelc lor. pentm ca in acest moment el ~tie cum sa rezolve 0 criza emotionala. la subiect se va produce .. Acest lucru nu inseamna aItceva decat ca a fost creat cadml propice. Modelul psihopedagogic va avea tendinta de a inlocui tot mai mult modelul medical. . S i fn e 0 s (1972) insista asupra aspectului edueativ al terapiei propuse de el. afirma faptul cii au senzatia ca s-au nascut a doua oara. Astfel. Subiectul s-a eliberat de conflicte pentm ca a inteles cauzele acestora ~i pentm cii traie~te sentimentul ca aeeasta intylegere are un caracter real. prin contaminare. este specifica terapiilor de scurta durata. dar produce modificari psihodinamice de mai mare profunzime. pacicntul este entuziasmat de dcfinirca problemei. In aeela~i timp. pc carc lc considera ca pe 0 solutie de viata. Me g g 1e (1990) face cateva observatii cu pnVlrc la modelul terapeutic propus de S i f n e 0 s : Este evident faptul cii seIcctia pacientilor nu estc inutila. preferand sa Ie tina cumva in rezerva.. Ajutandu-i pe pacienti sa depa~easca 0 eriza cxistentiala. la care demersul psihoterapeutic a reu~it."insight" -ul. demersul psihoterapeutic se va transforma intr-o lupta . in cadml ciiruia pacientul se autodezvaluie treptat. Incheierea terapiei. pana cand acestea vor patrunde in con~tiinta subicctului. in continuarc. pc care il considera inteligent ~i i~i pune mari sperante in psihoterapie. atat in plan intelectual. In cazul in care psihotcrapeutul a nimcrit tinta. dupa ce au incheiat terapia. dar va rezista acestei tentatii. el va ajuta pacientul sa vcrbalizeze scntimentele pe care Ie incearca (sentimente pozitive amestecatecu sentimente de abandon). deoarece este yorba de un demers de scurta durata.26 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 27 In urma confruntarii dintre simptomul dominant. elemente1c conflictualc vor fi agitate. istoria vietii subiectului ~i teoria psihanalitica.

. Pornind de la aceste date. abordand confliete diverse. cu pozitia fata In fata. ci reprezinHi doar 0 teama conditionata. Cativa ani mai tarziu. in cadrul terapiilor analitiee scurte. psihanaliza ar fi trcbuit sa raporteze un procent de vindeeare de peste 60%. mai tarziu. Astfel. prin exemplul personal ~i prin apropierea gradata de copil a unui iepure aIb pana cand acesta a reu$it sa-l atinga $i sa se joace cu el. PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNITIVE .Psiholerapii sowle i~i poate mobiliza mai U$or disponibilitatilc creativc latcnte ale incon$tientului. ALTE SISTEME PSIHOTERAPEUTICE ANALlTlCE DE SCURTA DURATA Toate acestea au in comun 0 abordarc psihodinamica a bolii psihicc. iar D a van I 0 0. psihoterapcutii dc orientare ericksoniana. care a provoeat. La putin timp. Indata ce tinde sa divagheze. sa vindece un copil de 2 ani ~i jumatate de 0 fobie de animale miei. ascunse. Pacientul nu mai estc liber sa vorbeasca despre tot ce-i trece prin cap. ceca ce era imposibil. principiul deconditionarii. Durata psihoterapiei variaza $i ea. Dupa numeroase studii experimentale ale multor cercetatori. tara control. Man n considcra ca sunt necesare 12 ~edinte de psihoterapie. In acc1a$i timp. apartinand lui E y s c n c k. copiluI a inceput sa se teama de alte animale eu blana $i chiar de obiecte din plu$. Astfel. comportamentala. Dc pilda. care favorizeaza interactiunea activa dintre pacient $i terapeut. unii terapeuti fixand dinainte un termen limita. aceasta 0 data stabilita. Legea Intaririi negative este utilizata de terapeutii comportamentali$ti pentru a expliea instalarea nevrozelor la om. Aeesta este. Man n prin intermediul conllictelor de separare = individuare. ci este readus de ditre terapeut la problema ccntrala. 0 eleva a lui Wa t son. specific psihoterapiei comportamentale. Tipurile de conflicte asupra carora se ecntreaza tcrapia difera de la autor la autor.v e r Jon e s. a$a cum subliniau. iar altii stabilindu-l pc pal"curs. Astfel. Astfel. de fapt. psihanali$tii de orientare mai progresista sunt mai activi ~i intervin mai mult In cadrul interactiunii cu paeientuI. Tcrapeutul i~i stabi1c$te ipoteza utilizand 0 grila conceptuala psihanalitica $i. a reu$it. K u r t L c win interprcteaza totul prin prisma conceptelor de culpabilitatc ~i masochism. Nevroza devine In conceptia aeestor autori 0 modalitate de reaetie invatata. psihologii comportamentali$ti sustin afirmatia ca anxietatea nu are la baza conflicte incol1$tiente. studii realizate pe animale. Exista insa $i autori care I$i impun mai putine limite. iar D a van 10 a se eentreaza doar asupra complexului Oedip. In aproximativ doi ani. doua din trei ncvroze. Mar y C o. lucrare In care accsta sustine ca prin metoda respectivii sc pot vindcca. Pozitia clasica in care pacientul este Intins pc canapea $i tcrapeutul se afla In spatele lui tindc tot mai mult sa fie inlocuita. pentru prima oara In mod de~iberat 0 reaetie de teama prezentarea la un copil de cateva luni qnui $obolan alb. 0 persoana agorafobica Incepe sa perceapa strada . cl va construi planul de desta$urare al demersului terapeutic.4'bordarea eomportamentalista in psihotcrapie Ineepe 0 data eu Wa t s ~ n (1925). dimpotriva. apare In 1952 $i 0 lucrarc de psihotcrapie . 20. de pilda. pentru a-$i dovedi superioritatea. asoeiind animalului cu In un prczcnta zgomot puternic. renuntandla regula "de fier" a ncutralitatii $i a asociatiilor libere. tcrapcutul va cauta in spatele simptomelor pacientului un conflict de natura incon$ticnta asupra caruia sa focal izcze demcrsul psihoterapeutic.

Aflat in stare de relaxare. juearii). iar speeiali~tii considera ca pentru unii subiecti. Apoi. Experienta noastra clinica demonstreaza faptul ca se obtin rezultate net superioare prin utilizarea primclor exereitii de relaxare din eadrul antrenamentului autogen al lui S e h u 1t z.. pana cand reactia anxioasa se stingc. In urma unei spitalizari. Exista mai multe variante ale acestei tehnici.'ial timpului. Pentru a vindeca 0 astfel de persoana. pasarele. pacientul va incepe sa practice desensibilizarea sistematica. Din neferieire. terapeutul a fost nevoit sa rezolve problcma foarte repede pentru ca altfel pacientul risca sa se apuce din nou de bautura. b) Tehnica imersiunii (flooding) implica confruntarea directa ~i brutal a a pacientului cu situatia anxiogena. In cazul in care pacientul sufcra de mai multe fobii. I se poate oferi pacientului contra jetonului ~i un alt tip de reeompensa. Comportamentali~tii utilizeaza in terapie ~i principiul intaririlor pozitive. pacientul va incepe prin a-~i imagina o scena placuta.30 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 31 ca fiind un loc periculos. in cazul paeientilor schizofreni. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dc cincisprezece . balcoane etc.'i ejacularea preeoce au· disparut pentru cateva luni. Ulterior. Pentru fiecare astfcl de comportament pozitiv. fad ca acesta sa aiba posibilitatea sa iasa din aceasta. catei blanzi f.'iin plan real. a) Tehnica desensibilizarii sistematice a lui Wolpe (1950). As~fel. paeientul a renuntat la alcool. ea este costisitoare sub aspect financial' f. aeesta suferind ~i de ejaculare precoce. terapeutul va alcatui 0 lista de comportamentc dezirabile: sa se plimbe de doua ori pc zi. terapeutul ii va cere sa-f. Situatia anxiogena trebuie repetata in plan imaginal' pana cand nu mai declan~eaza niei un fel de anxietate. procedeul imaginativ se va intrerupe f. pa~ientul va invata 0 tehnica de relaxare. pfma la disparitia starii afective ncgative. sa pastreze igiena personal a. dupa care se trece la urmatoarea situatie din cadrul ierarhiei. Astfel. in trei pana la cinci ~edinte. poduri. pacientul va primi un jeton care poate fi schimbat pc un obiect dorit de aeesta: duleiuri.'i imagineze prima situatie anxiogena (cea mai u~oara). Me g g 1e (1990. in functie de anxietatea pc care 0 declan~eaza. Acestea sunt evaluate de el pc 0 scala de la 0 (relaxare totala) la 100 (panica extrema) ~i sunt aranjate in ordine erescatoare. Acesta a abordat mai intai problema sexuala in maniera ldeea de baza a acestui sistem terapeutic consta in a confrunta pc pacient cu obiectul anxietatii sale. dupa metoda lui J a cob son.ani ~i aveau efecte negative asupra vietii profesionalc ~i de familie. dupa care au revenit. Daca pacientul devine anxios. 0 data . 1990) Tehnico expunerii familiarizat cu relaxarea. trebuie sa actionam in directia blocarii posibi litatii ei de a se refugia in easa ~i s-o confruntam progresiv cu stimulii anxiogeni (strada). p. 0 f. Fiecare pre zen tare este urmata de 0 intarire pozitiva (bomboane.'ise va relua relaxarea. ea poate fi excesiv de anxiogena. alte animale mici cu blana. cum ar fi 0 plimbare in afara spitalului. In aCtfasta situatie. de pi Ida. se VOl' construi ierarhii de situatii anxiogene pentru fieeare dintre acestea. TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COMPORTAMENTALE (dupii Meggle. iar fobiile f. Persoana respectiva "invatii" sa ram an a acasa. Pacientul este instruit de terapeut sa elaboreze 0 ierarhie care sa cuprinda intre 10 ~i 20 de situatii care ii produc anxietate. unui copil eu fobie de caini i se pot prezenta pozc eu caini. subieetul fiind ghidat progresiv sa se apropie tot mai mult de stimuli care ii produe teama. Ca multi alti fobici. de pi Ida. produse eosmetiee. imbracaminte etc. animale de plu~.'i treptat animale tot mai mari. la care se va putea intoarce ori de cate ori va dori. pacientul eonsuma 0 mare cantitate de alcool pentru a face fata anxietatii sale.'edinta de psihoterapie dureaza in jur de 20 de minute. pentru a scapa de disc'onfortul pc care il resimte cand se afla pc strada. Desensibilizarea poate fi realizata f. desensibilizarea in plan real nu se poate utiliza in to ate situatiile ca. in cazul fobiei de zbor eu avionul. 59) relateaza faptul ca a avut un paeient eu fobie de locuri inalte: etaje superioare. sa faca ordine in camera etc.

in momentul in care a simtit ca i se declan. Pacientul a relatat faptul ca primele 10 minute au fost Ingrozitoare. Lor Ie este jena sa se targuiasca in piata. d) Efectele expunerii pot fi facilitate daca se demonstreaza. Modelul poate fi oferit de catre terapeut.i Ie va ierarhiza in functie cle anxietatea pe care 0 produc. de catre W 01 p e . cum ar fi taiatul lemnelor. pentru a vedea cum este. In cazul aeestor pacienti. a Inceput sa rada ~i ~i-a spus: "iar incep sa-mi fac singur figuri!". iar el sa stea ca un lcnc~ cu mainile sub cap. Aceasta din urma poarti'i nume1e de "implozie". Pacientul nu a putut ncga faptul ca actul sexual rcprezinta 0 dificultate pentru un barbat. Termenul de asertivitate a fost introdus in psihoterapia americana in jurul anilor '70. Treptat. se stabilizeaza . se pune problema transferarii rezultatelor in planul vietii reale.i apoi descre~te. Pacientului i-a rneut chiar pUicere sa respire aerul marii ~i sa priveasca vapoarele in largo Intorcandu-se acasa. Astfel. pe eel al ~efului ierarhie). Aceasta reprezinta metoda modelarii. 0 persoana apropiata paeientului sau de un subiect filmat. pentru a fi eficienta. musculatura pacientului s-a relaxat ~i senzatia de ameteala a disparut. bazandu-se pc experienta clinidi.. Ar fi mai bine s-o lase pe sotie deasupra. terapeutul va alege un numar de situatii sociale la care pacientul are dificultati . 1990). de la 45 minute pana la trei ore (M egg 1e. confruntarea cu stimulul anxiogen. cu curaj ~i fermitate. ci o corvoada obositoare. clar tara agresivitate. mai ales datorita faptului ca oamenii se Intrebau ce face individul acela care sta intcpenit pc dig.eaza criza. pentru ca el suferea de ejaculare precoce. nu lupta pentru drepturile lor. expunerea in plan imaginar trebuie sa dureze un timp mai indelungat. Me g g 1e (1990) este de parere ca pentru a depa~i aceasta dificultate este necesara fie utiIizarea ambelor metode. Terapeutul va descrie pacientului situatia anxiogena ~i ii cere acestuia sa ~i-o reprezinte mental. Defieientele sunt subliniate intr-un mod rational ~i non-punitiv. efectul terapeutic are frecvent tendinta de a se generaliza. Terapeutul a profitat de aceasta acceptare ~i a rcetichetat problema: actul sexual nu mai este 0 performanta. atunci cand trebuie sa faca 0 observatie unui subaltern. prin exemplul personal.. care arata modul in eare s-a eliberat de fobia sa. de regula diferit de cel al interlocutorului. terapeutul ~i grupul apreciaza eomportamentul subiectului. Persoanele insufieient de asertive nu se simt in largul lor in situatii soeiale obi~nuite. Si in acest caz. pacientul a fost prins Intr-un blocaj de trafic pc un pod. imersiunea (cufundarea) In situatia generatoare de anxietate trebuie sa fie suficient de lunga.. Fericit fiind de faptul ca a trecut cu bine proba. pentru ca de multe ori acest transfer nu se produce. nu au curajul sa spuna vanzatorului ca le-a dat gre~it restul.32 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurte 33 urmi'itoarc: cl i-a explicat pacicntului ca sotia sa nu realizcaza cat de dificil este un act sexual pentru un barb at care trebuie sa fadi o scrie de mi~cari epuizante intr-o pozitie incordata.i in cazul desensibilizarii sistematice.. sa "mul1ceasca" ~i ca. Me g g Ie (1990) subliniaza faptul ca. el i-a cerut pacientului sa se urce pe un dig foartc inalt din port ~i sa ramana acolo timp de 45 de minute. Dupa jucarea scenei. care face sa dispara anxietatea lcgata de performanta ~i ejacularea precoce. in timp ee terapeutul 11va juea pc eel al interloeutorului (cle pilcla. dupa care se simtc "golit" total. Incepand din acel moment. fie aplicarea hipnozei. nu pot spune "nu" cand Ii se cere ceva ~i se simt prost. In acela~i timp.i Lazarus (cit. dupa care sa-i tclefoneze psihoterapeutului. c) Tehnica imploziei. In acela~i timp. ca . Reactia anxioasa apate. insistand asupra aspectelor pozitive ale acestuia. paeientul va juea propriuI sau rol. 1990). e) Antrenamentul asertiv. Meto'da imersiunii poate avea lac "in vivo" (In plan real) sau In imaginatie (M ark s. Meggle. Antrenamentul propriu-zis se realizeaza sub forma jocului de rol ~i are clrept scop a-I invata pe pacient sa reactioneze acleevat in funetie de situatie. autorul subliniaza ca in cazul unor fobii multiple. mra vreun efort sau emotie exageratiL La ineeputul terapiei. De fiecare data cand se luereaza cu aceasta tehnica. estc introdusa 0 satisfaetie noua. cre~te. fobia s-a vindecat. Intr-o etara ulterioara se inverseaza rolurile: . 1990. Apoi a fost abordati'i problema fobiei de loeuri inaltc. p:JJ3) ~i se refera la acel comportament prin eare subieetul i~i sustine punctul de vedere personal.. cea a razbunarii nevinovate.

In acest caz. pentm a evidentia progresele terapiei. el se va simti trist ~i vinovat tara sa inteleaga de cc. ceca ce va reprczenta pentru el 0 noutate. Daca ea a fost indeplinita doar partial sau nu a fast realizata dcloc. Astfel. oamenilor de afaceri sau oamenilor politici. terapeutul va aeorda 0 atcntie deosebita comportarnentului nonverbal al pacientului. in functie de creativitatea psihoterapeutului. J ocurile de 1'01 pot fi extinse in mod nelimitat. 1990): 1. Schema cognitiva ri'imane in stare latent a. evenimentul actual va reactiva vechea schema cognitiva incon~tienta. accepta anumite informatii. intre stimulul exterior" ~i reactia comportamentala de raspuns. cand adultul se va simti singur sau va trili 0 situatie dc despartire. sc trecc la situatia urmatoarc din cadrul icrarhici stabilite initial. Toate aceste aspeete vor fi notate ~i evaluate de catre terapeut. Astfel. Intregul demers psihoterapeutic dureaza pana la 20 de ~edinte ~i se adreseaza subiectilor care sufera de timiditate. modeland aspecte tot mai diverse ale rcalitatii sociale. inversarile de roluri tacandu-se ori dc cate ori se simte nevoia. 68). pozitia va deveni relaxata. terapeutul ii va oferi paeientului un nou model de eomportament. se revine la jocurile de rol. incepe sa se manifeste inl1uenta psihoterapiei urnaniste asupra celei comportamentalc. pc care s-o execute dupa incheierea ~edintei de psihoterapie. terapeutul va trasa pacientului 0 sarcina in plan real. ezitanta va devcni ferma ~i sigura. focalizandu-se asupra a ceea ce sepetrece in creierul subiectului. sc va identifica cu staTile emotionale ale personajului de care se teme. Astfel. Aceste scheme structureaza conceptia despre lume a individului. . dar.proces cognitiv ~i stau la baza tulburarilor emotionale ~i de comportament. care va declan~a sentimentele de tristete ~i vinovatie. dar ~i ~omerilor in cautare de locuri de munca. Schemele cognitive nu sunt altceva decat sistemele de credinte ~i atitudini care formeaza stilul personal de evaluare a realitatii specifice subiectului. In ~edinta urmatoare se discuta modul in care a fost indeplinita sarcina. In cadrul antrenamcntului asertiv. Procese1e cognitive (operatiile logice) pc care Ie folose~te pacientul pentm a deveni deprimat sau anxios. in fclul acesta subicctul. p. Mai mult. In cazul in care sarcina a fost binc indeplinita. un copil ai cami parinti I-au abandonat i~i poate forma 0 schema cognitiva de genul urmator: "Daca am fost abandonat inseamna ca sunt lipsit de valoare ~i eu sunt vinovat de faptul ca ceilalti ma parasesc" (M egg 1e. Problema terapeutului consta in a avea acces la schemele cognitive pentru a Ie modifica ~i aceasta nu se poate realiza decat studiind manifestarile lor con~tiente (M egg 1e. sa-i atinga pc ceilalti ~i sa se lase atin~i sau sa exerseze contactul vizual cu interlocutorul.34 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte TERAPIILE COGNITIVE 35 paeicntul va juea rolul ~efului. de fiecare data. care prezinta probleme. Psihologia cognitiva se ocupa de modalitatile de procesare intern a a informatiei ~i i~i are sursele de inspiratie in modelele oferite de inteligenta artificiala. vacca tremuratoare. 1990. iar subiectul va ajunge sa-~i priveasca interlocutorul in ochi. dornici de afirmare. Principiul de baza al acestei abordari terapeutice consta in faptul ca informatia externa este filtrata prin prisma schemel or cognitive de natura incon~tienta ale subiectului. Acest sistem de atitudini ~i credinte a fost dezvoltat in copili'irie in functie de interactiunile cu figurile parentale ~i de psihotraumcle suferite. pentm a pIasa 0 situatie oarecare in tiparele schemei sale cognitive. jucfmdu-i rolul. Pentru a verifica cele invatate. unii speeiali~ti in tempie asertiva s-au inspirat din Gestalt-terapie ~i i-au incurajat pc clicntii lor sa se bata cu perne. figura crispata se va destinde. Apoi. pacientul i~i va relua tolul ~i scena se va juca din nou. 2. M egg I e (1990) considera ca acest gen de terapie se deosebe~te de orienti:irile terapeutice urnaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile ~i autoevaluarile cuantificabile ale comportamentului pacientului. de pi Ida. Ie refuza sau Ie deformeaza pe altele. iar terapeutul pc eel al pacientului. punandu-se in evidenta progresele obtinute. In acela~i timp. Evenimentele cognitive care nu sunt altceva decat gandurile ~i imaginile automate care ii vin in minte subiectuluiatunci cand se simte deprimat sau anxios ~i care sunt rezultatul interactiunii "schema" .

Vindecarea completa a avut loc in ~apte ~edinte de psihoterapie. • Tipul de gandire dihotomic. p. de pilda. Astfel. iar intervalele dintre ~edinte sunt riguros planificate. Astfel. depresivul nu va retine dintr-o situatie decat acc\e clemente care vin sa-i confirme faptul cii este lipsit de valoare. iar depresivul va gandi: "eu sunt celmai incompetent ~i toti ceilalti sunt competenti". de pilda. Dupa ce pacienta a identificat imagine a violului. La fel ca un cercetator. ea a sesizat legatura dintre trauma suferita in copilarie ~i problemele actuale. iar anxiosul nu va retine din realitate dedit aeele informatii care sugereaza pericole. Ea a reevaluat deciziile ei din copiliirie ~i a adoptat altele. 0 persoana depresiva va avea tendinta sa-~i amplifice e~ecurile ~i sa minimalizeze succesele). iar ceilalti sunt toti ni~te illcompetenti". se excita. modificand-o. • Suprageneralizarea implicil extinderea abuziva a unei experiente nefericite. paranoicul pare sa-~i spuna: "eu sunt celmai competent. pacienta avand ~i doi copii. in cazul tratamentului tulburarii depresive (nevrotice). accidentale asupra altor situatii care nu au legatura cu experienta rcspeetiva. . de pilda. Gandurile ~i imaginile automate se declan~eaza foarte rapid ~i se manifesta undeva la margine a campului con~tiintei ~i. schemele eogmtlve au 0 forta de aetiune foarte puternicii ~i pun in aetiune un fel de logica proprie subiectului. Terapeutul il va ghida pe pacient sa-~i concentreze atentia asupra acestora ~i sa Ie autoevalueze. Psihoterapia eognitiva abordeaza tulburarea pacientului ca pe 0 problema ce trebuie rezolvata. Pacienta fusese victima unui viol la varsta de 7 ani. • Amplificarea sau diminuarea semnifieatiei unoI' evenimente (astfel. Rezolvarea problemei inactivitatii pacientului prin intermedi ul unor tehnici comportamentale. Me g g I e (1990. perturb area in sfera comportamentala ~i apoi sa dispara. • Personalizarea se refera la faptul ca subiectul i~i asuma responsabilitatea unoI' evenimente exterioare care nu au nici o legatura cu persoana sa (se simtc vinovat de nenorocirile care se petrec pc lume). psihoterapeutul cognitivist va aduna date. Alte mecanisme specifice logicii patologice care produc distorsionari cognitive sunt: • Inferenta arbitrara care consta in a trage 0 concluzie tara ca rationamentul sa dispuna de un termen mediu din care sa decurga. Pacienta a identificat imaginea fotografica a violului suferit. Terapeutul a indus hipnoza. dar ca nu reu~ea sa identifice legatura cauzala dintrc trauma suferita ~i tulburarile sexuale actuale pentru ca vaginismul ~i depresia au survenit dupa multi ani de disnicie fericita. Depistarea gdndurilor automate este foarte uti/a in cadrul psihoterapiilor de scurta durata. evaluand rezultatcle demersului sau. Aeest fellomell poarta numele de abstragere selectiva. vaginul redevenea uscat ~i penetratia devenea foarte dureroasa. vaginul se lubrefia. Aceasta manifesta dispozitie depresiva de aproximativ un an ~i punea la indoiala calitatile sale de sotie. tratamentul se realizeaza in trei etape: 1. Terapia este foarte bine structurata ~i cuprinde intre 15 ~i 22 de ~edinte de aproximativ 0 ora. Tulburarea sexuala se manifesta totdeauna in acela~i mod: pacienta dorea foarte mult sa faca dragoste cu sotul ei. ignorand toatc aspeetele pozitive. dar imediat ea era cuprinsa de senti mente de tristete ~i teama. care il face pc subiect sa cvalueze lucrurile in termenii de alb-negru. Terapeutul i-a cerut sa se concetreze asupra seenei relatiilor sexuale ~i sa observe dacii inaintea aparitiei starii afective negative nu-i apare vreo imagine sau vreun gand. Demersul terapeutic se intinde pe un interval de 3-4 luni. 70) relateaza cazul unei paciente care suferea de dispareunie (durere in timpul actului sexual). din acest motiv. pacientul trebuie sa faca eforturi speciale pentru a Ie idelltifica inainte ca ele sa produca stare a afectiva negativa. mai potrivite pentru varsta adulta.Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 37 In cazul tulburiirilor psihopatologice. Astfel. i-a sugerat pacientei sa. logieii aflata la baza unor distorsionari cognitive. sau a trage concluzii impotriva oricarei evidente. va emite 0 ipotezii de lucru ~i o va verifica in practica. retraiasca scena respectiva ~i apoi sa actioneze voluntar asupra amintirii respective.

P. in dulap. Pentru a realiza acest lucru. fara sa vi se spuna un cuvant nu explica depresia care v-a cuprins. v-ali simlit deprimata. Prezentam in cele ce urmeaza un exemplu (dupa M egg 1c . 71): "Spuneti ca nu puteti sa va concentrati deloc.3X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 39 2. se trece la identificarea gandurilorautomate negative care 11fac pe·subiect sa se simta trist ~i Ii blocheaza actiunile. in continuare. Acest. acest mic succes 11va ajuta sa continue terapia. prin intermediul adresariiunor intrebiiri in detaliu. pot sa fie evidentiate ~i obstacolele care stau in calea realizarii sarcinii.~i va studia jurnalul personal al pacientului. Din cauza asta nici nu reU$esc sa ma casatoresc.: Pentru a ne fi mai clar. Oar daca v-a~ da un ziar. de modul £n care ali interpretat situalia. acordand 0 nota de la 0 la 5 pentru nivelul stapanirii de sine ~i pentru gradul de satisfactie pe care 11 obtine. Eu stau in picioare. 1990. Nu ali mancat seam ~i ali zacut in pat. pacientul trebuie sa-~i reaminteasca una din situatiile pe care le-a inregistrat. care sunt ierarhizate in ordinea prioritatilor. prin retrairea in plan imaginativ a respectivei situatii sau prin realizarea unor jocuri de rol. dupa ce s-a discutat modul de Indeplinire a sarcinilor pentru acasa. p. terapeutul ~i pacientul rezuma problema ~i consecintele acesteia in planul vietii cotidiene. A~a este? Pacienta: Da. In ~edinta a treia. T. p. In acest mod. poate doar 15.: Nu a~a! Cu bralul mai leapan. mai curand. Cei doi cad de acord asupra unei activitati de rutina. obstacole care sunt discutate impreuna cu terapeutul. fara sa va adreseze un cuvant. . terapeutul ajutandu-l pe pacient sa formuleze 0 ipoteza ~i s-o verifice in practica. el 0 va efectua la inceput in plan imaginativ. stali jos ~i eu va dau dosarul. 72): Terapeutul: Mi-ali povestit ca atunci cand ~eful v-a inapoiat dosarul la care ali muncit doua saptamani. Eu sunt ~efitl dvs. chiar a~a! Terapeutul: Simplul fapt ca vi s-a returnat un dosar. ca in exemplul urmator (M egg Ie. T. P. terapeutul va face inca 0 trecere in revista a simptomelor . abandonata de pacient din cauza depresiei: a face ordine in casa. care stau la baza starilor depresive ~i modificarea acestora. La ~edinta viitoare de psihoterapie. hai sa refacem situalia. a spala rufele etc. fara sa facefi nimic. lata-I. Tot ce fac este prost. psihoterapeutul ~i pacientul incep demersul terapeutic propriu-zis. Apoi tcrapeutul va explica principiile teoriei ~i psihoterapiei cognitive. Oescoperirea ~i modificarea schemelor cognitive. Sprijinirea pacientului sa identifice gandurile negative automate. el trebuie sa inregistreze cu multa precizie ~i situatiile in care apar emotiile negative. Incepand din acest moment. la defalcarea problemci in parti componente.fl va oferi pacientului programe de activitate tot mai complexe. o data diagnosticul stabilit. Apoi. pacientul s-a familiarizat cu metoda autoexperimentarii.: Da! T. Este vorba. Pacientul va trebui sa-~i monitorizeze acasa to ate activitatile. faza preliminara a terapiei dureaza doua ~edinte. In felul acesta. Acesta va fi pus in situatia de a-~i verifica ipoteza ~i daca reu~qte sa citeasca 25 de randuri. dvs. care produc declan~area gandurilor automate. Daca activitatea respectiva i se pare pacientului prea greu de realizat.: Probabil. Se alege apoi un obiectiv u~or de atins. 3. In acela~i timp. acesta ii va explica pacientului modulin care structurile cognitive inflyenteaza emotiile ~i comportamentul. La ce va gandili acum? P. cate randuri credeti ca ati putea sa cititi?" Pacientul se gande~te ~i raspunde ca probabil nu va putea citi 20 de randuri. Se trece.: EI ma crede incapabila.: Eu tac ~i va £ntind dosarul. In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~i monitorizeze activitatile cotidiene in scris ~i sa citeasca 0 carte sau o bro~ura de terapie cognitiva. Niciodata nu voi fi capabila sa fac un lucru bun. 1990.: A~a? P.

in cazul pacientei descrise de Me g g 1e . de asemenea. nevoi absolutiste de dragoste. De altfel. Nu credeti cum va ca 'discursul acesta v-a deprimat mai mutt dedit situa{ia in sine? Pacienta este astfcl antrenaUi sa-~i identifice gandurile negative disfunqionale.. pentru a-I ajuta pc pacient sa descopere ~i alte alternative de intcrpretare ale unei situatii date. Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi cii ipotezele 2 ~i 3 par mai plauzibile. p. care era de fapt. privirea lui nici nu exprillla ostilitatea. terapeutuI va aborda schema eognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter general. nevoia de a fi apf(~bati in totalitate. Jpoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva. Raportul meu era lipsit de valoare (30%). de reu~ita. care subicctul va invata sa Ie opuna celor negative. de pilda. pacienta poate descoperi urmatoarele a$pecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era preocupat de alte probleme. care sta Ia baza declan~arii gandurilor negative automate. pacientul se va antrena permanent sa contracareze gandurile sale negative automate. Jpateza 2: Seful era preocupat de altceva. Examinand aceasta posibilitate. • gandurile negative. V-atl adresat tat acest discurs interior. Jpoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare. 1990. pe.(1990). ~i jocul de rol. poate observa comportamentul altor persoane sau se poate transpune. convingeri foarte raspandite la persoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii absolute ~i inumane. Astfel. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de psihoterapie ~i apoi in afara acesteia. 4. Se poate continua. Astfel. Al be r t ElI i s (1977). Spre sfaqitul psihoterapiei.40 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 41 T: Faarte bine. Terapeutul il va invata sa Ie examineze in mod obiectiv. $efulnu voia sa ma deranjeze (80%). in cazul descris mai sus. fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea ipotezei 2. $eful nu se simtea bine (10%). acordandu-le un pro cent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevaratc: 1. pacientul poate interoga ~i alte persoane cu privire la ceea ce fac ele in situatii similare. exista mai multe posibilitati: Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare. in ~edintele 16-18. Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica. utilizand 0 scala de autoevaluare realizata de Be c k(1987) ~i care cuprinde urmatoarele aspccte: • situatiile-problema. automate. In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au eonsolidat deprinderile de eombatere a gandurilor negative. Seful era preocupat de alte lucruri (70%). regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea: "Dacii ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice alt barbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare". In viata cotidiana. Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale. sa verifice gradul lor de plauzibilitate ~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema. Timp de aproximativ 10 ~edinte. automate legate de situatiile respective. 74): . fondatorul psihoterapiei rational-emotive (RET). dar nu ~i persoana ca atare. Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze. • emotiile negative. pentru a-~i observa propriul comportament. de perfectiune. 2. impotriva dumneavaastra. a evidentiat cateva tipuri de credinte absolutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba permanent (dupa Me g g 1e. in situatiile respective. utilizarea terapiei prin muzicii sau jocuri de rol pentru antrenarea comportamentului asertiv. asociate ~i intensitatea acestora exprimata numerIC. de pi Ida. din nou. Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care contin convingeri negative de baza. 3. pacientul va exersa identificarea ~i modifiearea gandurilor negative. precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale ~i gandurilor automate. vazand cat este de ocupatii.

Ipoteza 3: Seful nu dorea s-o deranjeze prea tare. poate observa comportamentul altor persoane sau sepoate transpune. dar nu ~i persoana ca atare.40 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 41 T: Faarte bine. Astfe1. Majoritatea terapeutilor recomanda ~i utilizarea unor tehnici de cre~tere a eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica. acordandu-Ic un procent care sa reflecte probabilitatea ca ele sa fie adevarate: L Raportul meu era lips it de valoare (30%). utilizarea terapiei prin muzica sau jocuri de rol pentru antrenarea comportamentului asertiv. ~i jocul de rol. Psihoterapeutii de orientare cognitivista au alcatuit liste care contin convingeri negative de baza. 3. pacientul poate interoga ~i alte pcrsoane cu privire la ceea ce fac ele In situatii similare. pacienta poate descoperi urmatoare1e aspecte: ca ~eful nu a spus nimic pentru ca el era preocupat de alte probleme. Timp de aproximativ I 0 ~edinte. automate legate de situatiile respective. • gandurile negative. Concluzia pe care 0 trage pacienta va fi ca ipotezele 2 ~i 3 par mai plauzibile. 74): . in ~edintele 16--18. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edintei de 0 scala de psihoterapie ~i apoi in afara acesteia. de perfectiune. Seful era preocupat de alte lucruri (70%). Seful nu voia sa ma deranjeze (80%). pentru a-~i observa propriul comportament. de reu~ita. In fiecare ~edinta de psihoterapie se verifica modul in care s-au consolidat deprinderile de combatere a gandurilor negative. Se poate continua. Spre sfiir~itul psihoterapiei. vazand cat este de ocupata. lpateza 2: Seful era preocupat de altceva. de asemenea. asociate ~i intensitatea acestora exprimaHi numcrlc. pacientul va exersa identificarea ~i modificarea gandurilor negative. fondatorul psihoterapiei raAl be r t E 11 i s (1977). fapt ce ar putea reprezenta un argument in favoarea ipotezei 2. Pacienta in cauza va evalua cele patru ipoteze. de pilda. terapeutul va aborda schema cognitiva incon~tienta sau convingerea cu caracter general. tional-emotive(RET). Acela~i tip de scala va servi pentru evaluarea gandurilor rationale. pentru a-I ajuta pe pacient sa descopere ~i alte alternative de interpretare ale unei situatii date. Examinand aceasHi posibilitate. p. Nu credeti cum va ca 'discursul acesta v-a deprimat mai mult dedit siluatia in sine? Pacienta este astfel antrenata sa-~i identifice gandurile negative disfunctionale. sa verifice gradul lor de plauzibilitate ~i sa gaseasca ~i alte interpretari posibile pentru situatia-problema. pc. Astfel. regula sau convingerea disfunctionala este urmatoarea: "Daca ea nu este agreata in totalitate de ~eful ei sau de orice alt barbat inseamna ca ea nu are nici 0 valoare". nevoi absolutiste de dragoste. Seful nu se simtea bine (10%). carc subiectul va invata sa Ie opuna cclor negative. Ipoteza 4: Seful se simtea rau in ziua respectiva. 4. V-ati adresat tat acest disnll's interior.. in situatiile respective. precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotion ale ~i gandurilor automate. de pilda. nevoia de a fi aprQ. in cazul pacientei descrise de M egg I e(1990). din nou. exista mai multe posibilitati: lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare. automate. a evidentiat ciiteva tipuri de credinte absolutiste ("trebuie cu orice pre!") cu care oamenii se autoperturba permanent (dupa Me g g 1e. 2. pacientul se va antrena permanent sa contracareze giindurile sale negative automate. Terapeutul 11 va invata sa Ie examineze in mod obiectiv. in cazul descris mai sus. In viata cotidiana. 1990. privirea lui nici nu exprima ostilitatea. De altfel. convingeri foarte raspiindite la persoanele deprimate ~i care se refera la: asumarea unor obligatii absolute ~i inumane. care era de fapt.bati in totalitate. impotriva dumneavaastra. • emotiile negative. care sta la baza declan~arii giindurilor negative automate. utilizand autoevaluare realizata de B e c k (1987) ~i care cuprinde urmatoarele aspecte: • situatiile-problema.

Acest mod de a gandi ~i de a sa fiu 'anxios (8). ElI i s (1977) nu neg1ijeaza Insa nici mctodele cognitiviste mai traditionale. Faeand bilantul. dintre care unele foarte nonconformiste. Un eveniment negativ activ (As) activeaza lasubiect gandurile irationale (iBs). psihoterapeutul trebuie sa fie sigur ca pacientul a inteles bine principiile terapiei cognitive ~i ca poate aplica in mod independent metodele acesteia.atul unui contract pe care I-au fiicut ace~tia in copilarie ~i ca acum este cazul ca acest contract sa fie renegociat. 4. sunt umbrite toate succesele mek anterioare (10). psihoterapeutii cognitivi~ti au pus la punct strategii de contracarare a acesteia. "Conditiile economice. Ceca ce lucrez. este de calitate 3. Astfel. pacientul ajunge la concluzia ca atitudinea respectiva are costuri prea ridicate ~i se decide s-o l11odifice. pierd p~rtea lor de fiicut (9). Psihoterapia ra!ional-emotiva (RET) are multe elemente comune cu terapiile cognitive ~i cognitiv-comportamentale. sociale ~i de me diu in care traiesc trebuie sa fie astfel aranjate ineat sa mi se indeplineasca toate dorintelc" . Deoarece umorul nu lipse~te. Total = 31 p. Gasesc mereu ceva interesant evita criticilc.). ma comporta ma determina sa incerc sa fac totul mai bine 2. "Nu pot sa fiu fericit in conditii atat de rele. 100·-101): Dezavantaje Avantaje: 1. pot decide s-o modific sau sa renunt la ea. de pilda. 5. Astfel. Devin intolerant ~i hipercritic fata de ceilalti 10. dar ° . 6. sa sara lntr-un picior in statia de autobuz in fata unci doamne in varsta etc. "Oare nu este ingrozitor faptul ca aceste conditii sunt rele ~i ma frustreaza?" "Nu pot sa suport acest lucru". politice. Din acest motiv. Criticile celorlalti ma deprima (9). p. (4). ElI i s (1977) explica ABC-ul modului irational de gandire. Perfectionismul meu ma face 1. pentru ca altfel nu valorez nimic". 2. Nu profit de succesele mele. 1988. Unii autori cognitivi~ti atrag atentia pacientilor asupra faptului ca modul negativ de gandire este rezult. nu sunt lene~ agresiv (10). unui pacient timid i se poate trasa drept sarC(ina terapeutica sa realizeze anumite actiuni ridicole In public. data descoperita schema cognitiva de gandire ncgativa. mai bine ma sinucid". Concluzie: Aceasta atitudine este in mod evident in dezavantajul meu. imediat ce inregistrez un e~ec.42 Psihoterapii sC!lrte Psihoterapli sC!lrte 43 "Trebuie sa fiu bun.. inseamna ca nu merit". prin metode foarte diferite. de pilda. bazat pe imperative categorice: "trebuie". traiesc mereu 0 stare de ins atisfactie (10). foarie curand pacientul va gasi chiar 0 satisfactie in realizarea aetiunilor respective ~i chiar in inventarea altora noi (sa poarte ~osete de culori diferite. pentru ca. conducand la un comportament irational de autoperturbare C (consecinte emotion ale ~i comportamentale). Pentru ca reu~esc rareori sa fac ceva cu adevarat perfect. constructiva ~i nu ma pot perfectiona (5). care genereaza perturbari psihice. de lupta impotriva gandurilor negative prin metoda contraargumentarii. Total = 63 p. Ma critic pre a sever ~i acest lucru ma face sa pierd sa(9). La incheierea terapiei. sau ma determina sa devin 3. 7. tisfactia lucrului realizat (10). "Toti ceilalti trebuie sa fie buni ~i sa se poarte irepro~abil cu mine. Autorul arata ca exista multe modalitati prin intermediul carom psihoterapeu!ii ii pot ajuta pe clientii lor sa se simta mai bine. se pot aprecia avantajele ~i dezavantajele unui mod de gandire perfectionist (dupa B 1a c k bur n ~i Cot t r a u x . Pentru ca am tendinta de a 4. perfect. Daca ei nu se comporta astfel. Autorul ataca frontal de la prima ~edinta de psihoterapie acest mod de gandire irationa1.

3. Explicotiile ~i "insight" ·ui legate de problemele trecute Frecvent. devenind ni~te persoane mai putin perturbate. consecinta fiind prelungirea exagerata a terapiei. ei ~tiu sa faca fata acestor sentimentc ~i conduite in mod eficient ~i rapid. 1972 a). Aceasta abordare insa Ie poate intari ~i credinta irationala ca ci trebuie intai sa aiM succese ~i abia apoi sa se accepte pc ei in~i$i. Mai mult. credintele lor irationale cu privire la faptul ca cineva trebuie neaparat sa aiM grija de ei ~i sa-i iubeasca. subiectii se vor simti mai bine ~i vor putea obtine succese in profesie ~i chiar in dragoste. 2. atunci dnd se confrunta Cll situatii care nu pot fi solutionate. Clientii se simt mai bine. nu face decat sa fie intarite in urma unui astfe1 de tratament. 1964). • deoarece sunt capabili sa invete lectia psihoterapiei. clientii nu numai di se simt mai bine. ei devenind dependenti de terapeut sau se produce fenomenul prin care terapeutul devine "un Clientii. depa~ind sfera simptomelor pentru care s-au prezentat la psihoterapie. dar nu se vindedi (E 11is. Deoarece multi dintre ace$ti subieqi au 0 nevoie puternica de dragoste ~i aprobare. deprimati. Este insa evident faptul ca $i aceasta tehnica nu va face dedit sa-i determine pe c1ienti sa devina ~i mai dependenti de terapeut. la psihoterapie. psihoterapeutii manifesta tendinta de a explica pe scurt clientilor originea diverse10r trairi pe care Ie manifesta ace$tia. In cazul in care are loc insa procesul de vindecare. ei pot aplica in practica cele invatate. Cand clientii se simt mai bine. cu suport $i caldura afectiva. in mod ocazional. • devin mai putin perturbati ~i autodefensivi in legatura cu multe aspecte ale existentei. in aceste conditii ei progresand mai repede in cadrul demersului psihoterapeutic. acqtia se vor simti bine. cu tendinta spre autoactualizare. traiesc din nou sentimente perturbatoarc ~i se comporta dezadaptativ. ameliorarea simptomelor avand un caracter temporar. dad terapeutulle va adresa complimente in legatura cu inteligenta ~i cu aspectul lor exterior. ci indeplincsc ~i urmatoarele conditii: • i~i mentin echilibrul emotional 0 perioada mai lunga de timp. culpabili. De pi Ida. pentru ea asigurarile ~i incurajarile ii vor ajuta sa actioneze mai eficient. ei se vor intoarce la vechea lor imagine negativa in legatura eu ei in$i~i. doar atunci dnd dificultati1e lor sunt rezolvate $i vor recadea in nevroza. 4. intr-o masura mai redusa. furio~i. pentru ca altfel se simt lipsiti de valoare. Furnizorea de asigurari ~i incurajari acestui fenomen Deoarece multi clienti se simt neadecvati ~i nu au incredere in posibilitatile lor de succes ~i din acest motiv se autoblameaza. ei sunt p·utin anxio~i. mai ales a celor depresivi ~i a celor care au 0 imagine scazuta cu privire la propria persoana. ii face mai capabili sa infrunte dificultatile vietii. Ell i s (1990) realizeaza distinctia intre a te simti mai bine ~i a fi vindecat. in loc sa-~i rezolve singuri problemele de viata. Furnizarea de sfaturi ~i rezolvarea de probleme TEHNICI CARE it POT FACE PE PACIENT SA SE SIMlA MAl DINE 1.44 Psihoterapii sClirte Psihoterapii sClirte 45 majoritatea acestor interventii aqioneaza doar pe termen scurt. prieten pUitit" (S c h 0 fie I d. dar in momentul in care au e~uat din nou. comportamentul fobic ~i se simt mai fericiti. • atunci cand. manifesta. locul de munca sau de sfera relationala. se vor simti mai bine $i atunci cand primesc sfaturi intelepte sau sunt ajutati sa-~i rezolve prob1eme1e care ii framanta. Ie explica faptul ca i$i detest a partenerul. pentru ca acesta s-a comportat a$a cum s-au comportat parintii cu el sau ca modul abuziv . Caldura ~i suportul afediv' Abordarea pacientilor. probleme ee tin de $coala. Aceasta tehnica se poate lesnc transforma intr-un "bumerang".

1983). factorii situationali actuali sau care au actionat in copilarie produc perturbarile emotionale. pacientii Ie iau ca atare ~i au impresia ea ajung sa se inteleaga mai bine pc ci il1~i~i~i ca ceva s-a modificat in comportamentullor dezaprobativ. explicatiile ~i "insigh"-urile respective. in prezent. 0 astfel de abordare ii determina pe subiecti sa faca ceea ce trebuie pentm motive exterioare. Gandirea pozitiva ~i imageria mentalii Inca de la autosugestiile prescrise de C 0 u e. cultivandu-le gandirea pozitiva ~i imageria orientata spre sucees. iar atitudinea clientului bazata pe anxietate sau pe agresivitate nu se va modifica san. in cazul bulimiei. in 1923. in cel mai bun caz. nu ii ajuta sa afle de ee au Hirat dupa ei in viata adulta neplacerile copilariei. pentm ca gandirea pozitiva da subiectului sl?erante in legatura cu obiective sau performante adesea greu de atins. 5. cu caracter temporar. Metodele care il fae pe client doar sa se simta bine. Catharsis-ul ~i abreacfia 7. ii determina sa se comporte brutal cu proprii copii. Din acest motiv. tehnica intare~te convingerea disfunctionala a pacientului ca el trebuie. se va produce doar 0 descarcare temporara (Ellis. atitudinile autoperturbatoare. nu pro due efecte de duraHi in planul psihoterapiei. Ell i s (1990) considera ca tehnicile de vindecare pe care Ie propune sunt de fapt nWe modalitati de autoajutorare ("self-help"). Ajutarea clientului sa intre in legatura cu propriile sentimente ascunse de anxietate ~i ostilitate va produce 0 descarcare a tensiunii emotionale acumulate. intiiririle ~i sancfiunile Principiile intaririi ~i sanctiunilor sunt specifice psihoterapiei comportamentale. Adesea. de a gandi mai putin cu propriul lor cap. de~i pot fi productive pe termen seurt. TEHNICI DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTI SA SE VINDECE (ELLIS. pusa la punct de Wa t son (1920) ~i perfectionata apoi de Ski n n e r (1971) ~i W 01 p e (1982). ei modul in care ace~tia . nu pro due 0 schimbar'e atitudinala de durata. specifice toxicomaniei. nu arata clientilor de ce anume reu~esc ei sa se dezorganizeze in asemenea masura pentm ni~te fapte trecute. Con~tientizarea propriei auto·perturbiiri Pacientii trebuie sa inteleaga faptul ca nu atat imprejurarile exterioare. 1983). aprobarea terapeutului sau a altei persoane. cum procqdeaza sa Ie mentina active ~i cum i~i pot modifica. Aceste insight-uri (iluminari). dar din nefericire. 1990) . In acela~i timp. orientarea hedonista ~i toleranta scazuHi la frustratie a subiectilor. Daca insa terapeutul nu are acces la ceea ce se ascunde in spatele acestor sentimente reprimate. devenind ~i mai perturbati (E 11 is. cu arice pret. chiar daca au la baza fapte reale. defecte de'personalitate care stau de obicei la baza unci conduite adictive. subiectii au tendinta de a deveni mai sugestibili. Ell i s este de parere ca aceasta tehnica nu face dedit sa incurajeze egocentrismul. sehimbare care sa atinga conceptia filozofiea despre lume ~i viata a clientului ~i sa dezvolte la acesta 0 capacitate de autoreglare a starilor sale psihice. ~i acesta se va simti mai bine. 1977. S-a dovedit ca aceasta metoda da rezultate rapide. multi terapeuti au cautat sa-i ajute pe pacientii lor. Indiferent daca aeeste explicatii sunt corecte sau eronate. sa obtina performante inalte pentm a se autoaccepta. fumatului sau alcoolismului incipient). 6. rezultatele nu sunt de dUrata. catharsis-ul nu va face decat sa intensifice trairile afective negative (mai ales cand este yorba de furie) sau. fara sa progreseze.46 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 47 in care s-a comportat mama sau tatal vitreg cu ei. Din pacate insa nici in acest caz. va putea fi exacerbata. cum ar fi obtinerea unei recompense sau evitarea unei pedepse.Aceste principii au fost utilizate pentm a modifica starile afective ~i comportamentele disfunctionale ~i dau rezultate bune mai ales in terapia toxicomanilor sau a altor comportamente dezadaptative (ca de pilda. 1988. dimpotriva. 1. Travis. Atunci cand se utilizeaza drept intarire.

1975). 1988). in special. dar majoritatea oamenilor refuza cu inciipatanare sa faca acest lucru ~i persista in eroarea lor.. pentru ca altfel va fi sfar~itul lumii?" "Unde scrie ca. b. 3. 1985 a. autoperturbatoare. prin intermediul carora se autosaboteaza ~i trag concluzii lipsite de sens.. ") neapara· o data ce au intelcs acest mecanism autoperturbator. pentro cii nu are performante suficient de mari sau pentru cii nu obtine suficienta aprobare de la ceilalti. metoda simpHi. lehnica reanaliziirii unor comportamente-problemii Psihoterapia rational-emotiva (RET) postuleaza faptul ca oamenii se autoperturba nu numai datorita unoI' perceptii ~ijudecati nerealiste ~i negative. pacientii VOl' fi invatati sa-~i adreseze intrebi'iri cu caracter provocativ: "De unde ~tii ca va fi un dezastru daca nu vei avea doar note bune la facultate?" "De ce ar trebui sa ai doar note bune?" "De ce prietenii tai trebuie sa fie neaparat drag uti cu tine. Psihoterapeutul specializat In terapie rational-emotiva va sesiza rapid faptul ca subiectii anxio~i.lnfelegerea pref modului dogmatic de gondire bazat pe "trebuie cu orice sa.bulimia sau fumatu1. nutrind credinte irationale ~i avfmd cerinte nerealiste ~i imperative fata de sine. • toleranta redusa la frustratie. 2. Comboterea prin intermediul orgumentiirii adive a gandurilor irafionale ~ia imperativelor categorice o data ce terapeutu11-a convins pe pacient ca acesta se perturba singur. Toleranta scazuta la fmstratie ii determina in acela~i timp sa soli cite gratificatii imediate. 1962.. ace~tia trebuie sa rev ad a zilnic o . fata de ceila1ti ~i fata de viata. 4. care ii face sa doreasca in mod absolut anumite lucruri ~i sa considere ca nu pot trai daca nu au ceea ce I~i doresc. [n eazul in care terapeutul reu~e~te sa-i faca pe pacienti sa intelcaga faptul ca ei se perturbi'i singuri ~i ca ei pot decide fara dificultate sa nu 0 mai faea... In felul acesta. 1973. Oamenii sunt cei care se decid sa interpreteze intr-un mod negativ ~i frustrant evenimentele psihotraumatizante timpurii sau actuale. specifica terapiei rational-emotive.. acesta Ie poate arata calea pe care trehuie s-o urmeze pentru a se elibera de simptomele lor (E 11is. acesta 11 Oamenii se perturba pe ei in~i~i.48 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 49 se raporteaza la imprejurarile de viata reprezinta cauza reala a perturbi'irii psihice. Ell is. subiectii ·se refugiaza in comportamente dezaprobative compulsive. 1988. insa cu efecte negative pe termen lung. care 11fac pe subiect sa se denigreze in pennanenta. metoda ce ii ajuta pe subiecti sa abandoneze acest gen de comportamente adictive consta In a-I solicita pe ace~tia sa noteze Intr-un jurnal cat mai multe dezavantaje ale comportamentului compulsiv. care Ie produc stari afective negative ~i tulburari nevrotice (E 11 is. clientii VOl' invata sa lupte impotriva gandurilor irationale. Astfel. Apoi. 1973." poate invata sa utilizeze modul ~tiintific de gandire pentru a-~i invinge convingerile dogmatice. 1962. b. deprimati sau furio~i i~i fixeaza in mod con~tient sau incon~tient imperative categorice ("trebuie . a~a cum subliniaza speciali~tii in terapie cognitiv-comportamentala. e~ti complet lipsit de valoare ~i nu meriti sa fii iubit de nimeni?" etc. Autorul este de parere ca fiinta umana are capacitatea de a se autocontrola emotional. pentm doua motivc principale: • problemele ego-ului. Este evident ca aceste deprinderi of era 0 relaxare pe moment. ci ~i prin fonnarea unoI' cerinte ~i imperative absolutiste (Ellis. pentro faptul ca ai fost respins de persoana iubita. cum ar fi alcoolismul. Ellis ~i Harper. nefacand altceva dedit sa se autoperturbe. 1990). 1987 a. iar in absenta acestora. pacientii primesc "cheia care poate deschide poarta" spre 0 schimbare profunda a: personalitatii. precum ~i avantajele renuntarii la acesta.t sa .

E 11is. deplasand accentul de la partile negative spre cele pozitivc (atitudinca "stic1a estepe jumatate plina"). Ii se poate cere sa se imbrace nepotrivit. faptul ca pierderea serviciului reprezinta 0 provocare a destinului. de~i ma port rau. • obiectivul evaluarii comportamentelor personale trebuie sa fie reprezentat de obtinerea bucuriei de viata ~i nu de "punerea la incercare" a propriei persoane. ei sunt inva!ati sa se autoaccepte. 1982. Subiectului i se poate cxplica. a unei situ. In cadrul terapiei ratio~al-emotive (RET).I·curle Psihoterapii scurte 51 de 10-20 de ori aceste liste cu argumente pro ~i contra unui comportament (de pilda. sa poarte 0 umbrela pe 0 zi insorita etc. Acceptarea neconditionata ar insemna ca pacientul sa se acceptc pc sine. inea din anul 1971.Ellis ~i Dryden. 1985 a. S. 1988. Tehnica imageriei rafional-emotive In psihoterapie. c1ientilor nu numai ca Ii sc arata.atii cu semnificatie emo!ionala pentru subiect. subiectii se vor obi~nui sa nu mai depinda in masma atat de mare de aprobarea celorlal!i. mai bine pJatit ~i in care sa se poata afinna din plin. 1972b. ~efagresiv etc. mai mult. Ell i s (1990) ~i colaboratorii sai Ii inva!a unnatoarele: • oamenii sunt fiinte prea complexe pentru a primi 0 apreciere cu caractcr global. invofarea "acceptarii neconditionate" • este mai indicat sa ne ocupam ~i sa evaluam doar propriile noastre comportamente. de pilda. prin termenul de imagerie se intelegerepetarea in plan mental. chiar dad ceilalti. tehnica imageriei rational-emotive (REI). cu precizarea ca acestea sa nu conduea la probleme reale (de pilda. subiectii sunt solicitati sa combata gandurile negative care ii determina sa se simta jenati. ca ei sunt accepta!i a~a cum sunt ci. prejudicii altor persoane). sa refuze sa fadi altora servicii minore. unci pcrsoane care a fost concediata i se pot arata ~i dezavantajele pc care le-a avut locul dc munca pierdut: salariu prea mic. Sentimentele de jena. nu ~i ale altora. 6. 1973. insuficient timp tiber. • in cazul in care subiectii insista sa se autoevalueze ca persoanc. relaxare sau hipnoza. umilinta. tehnica pusa la punct de M au 1t s by. pcntru ca detennina clientul sa devina dependent de terapeut. 1986. inclusiv terapeutul. Speciali~tii in terapie rational-emotiva (RET) utilizeaza exercitii care sa-i desensibilizeze pe subiecti de astfel de sentimente ~i sa-i determine sa se comporte tara jena ~i sa se au~oaccepte chiar daca actioneaza in mod stupid sau incompetent. fumatul) ~i sa reflccteze asupra lor. 7. ru~ine ~i autodenigrare reprezinta punctul de plecare al celor mai multe tulburari emotionale. ei suIJt instruiti sa-~i spuna: "eu sunt 0 persoana valoroasa numai pentru faptul ca traiesc ~i nu pentru actiunile pe care Ie intreprind sau nu Ie intreprind" (B ern a r d. prin intermediul tonului ~i modului de comportare al terapeutului. atunci ar trebui sa ma accept ~i cu". Ell i s (1990) este de parere insa ca aceasta reprezinta 0 acccptare care este totu~i condi!ionaHi. Astfcl. in stare de veghe. In scurt timp. provocare ce ii deschide calea evolutiei personale ~i gasirii unui serviciu mai bun.Ellis ~iBacker.50 Psiholerapii . 1975). Tehnica ii ajuta pe pacienti sa trans forme starile . Ellis ~i Harper. il accepta sau nu. Astfel. In cadrul terapiei rational-emotive a fost aplicata. acesta invata sa-~i priveasea in mod diferit situatia. Pacientilor Ii se recomanda sa faca una sau mai multe actiuni stupide in public. Sub indrumarea terapeutului. In acela~i timp. indiferent de comportamentullor negativ sau de dezaprobarea celorlalti. sa adreseze intrebari proste~ti. Schimbarea sistemului de referinta Aceasta tehnica implica 0 schimbare de atitudine a subiectului. Penttll atingerea acestui obiectiv. 1987. de asemenea. 8. Exercifii de depa~ire a sentimentului de jena sau ru~ine Car I R 0 g e r (1962) considcra ca atitudinea pozitiva necondi!ionata acordata clientului care solicita psihoterapia rcprezinta metoda cea mai buna ca accsta sa incetezc sa se mai autodenigreze ~i sa traga unnatoarea concluzie: "deoarece terapeutul meu ma accepta.

sa renunte la actiunile compulsive sau de evitare. II d Astfel.52 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 53 afcctive dezaprobative in stari afective pozitive (M a u Its by. ci vor face foarte rapid modificari la nivelul convingerilor lor irationale. tcrapeutul ii soIicita subiectului sa traiasca sentimentul dc dcprimarc dit mai intcns posibil. Majoritatea persoanclor vor relata ca se simt foarte dcprimatc. 11da Accstuia i sc ccre sa-~i imagincze din nou ~i 11pierdc ~i apoi ramane repctcnt. A = (affect) . oamenii i~i pot modifica unele comportamente disfunctionale prin intermediul modificarii gandurilor irationale. in final. II TERAPIA MULTIMODALA (MMT) 9. Dadi acesta urmeaza indicatiile terapeutului timp de una-doua luni. I = (interpersonal) . dar pot sa traiesc in continuare ~i sa ma accept ca pe 0 persoana valoroasa". M a u Its b y ~i Ell is. personaIitatea umana cste abordata in termenii a ~apte nivele sau modalitati interactive simbolizate prin literele BASIC l. cel putin 30 de zile. ci este un demers eclectic pragmatic. Prezentam. cum a procedat pentru a modi fica starea afectiva. in cele ce urmeaza. nu numai ca ii va dispare ideea ca nu poate sta dc vorba cu femeile. subiectul trebuie sa se simta'doar suparat. (Autorul utilizeaza litera D in loc de B pentru muzicalitate).nivelul biologic. Profesorul ~i colcgii sunt foarte critici fata dc studentul rcspcctiv ~i considcra ca este un prost pcntru ca a cazut la respectivul examen. Tinand seama de faptul ca gandurile. dezamagit. C = (cognition) . Pacientul este intrebat. indiferent cat de dificilli sc pare. 1971. Subicctului i se cere sa vizualizczc cat mai in detaIiu scena rcspectiva ~i sa realizeze ce simtc. S = (sensation) . I = (imagery) . ci ~i gandul irational ca este un om "de nimic"daca va fi respins de vreo femeie. prin intermediul ciiruia se pot obtine rezultate evidente ~i durabile. 1990).cognitie.afectivitate. Metoda se adreseaza unui studcnt carc sc simte deprimat pcntru ca sc tcmc ca va pierdc un cxamen ~i poate chiar anul dc studii. unui subiect caruia ii este foarte teama di va fi respins de femei ~i care evita sa intre in relatiicu acestea ~i crcde ca este 0 persoana lipsita de valoare daca i se intampla a~a ccva. 1989).nivelul relatiilor interpersonale. ElI is (1985 a) recomanda subiectilor cu probleme emotionale sa practice metoda propusa 0 data pe zi. D = (biological) . un model de imagerie rational-emotiva aplicata la un subiect cu dispozitie depresiva Cll caracter situational (E is. sentimentele ~i comportamentele interactioneaz.comportament. Tehni(a desensibiliziirii implozive in plan real ("in vivo") Conform principiilor terapiei rational-emotive. de pilda. dar nu este sfar~itul lumii" sau "am avut ghinion. Conform acestei viziuni terapeutice. des:Ia~urate in plan real ~i avand un caracter imploziv Ii se cere sa realizeze cat mai multe actiuni pe care au tendinta sa Ie cvite. Psihotcrapia multimodala nu reprezinta 0 ~coala tcrapeutica (L a z a r us. 1976. 1974). nemultumit. i se poate trasa ca sarcina pentru acasa sa aiba discutii cu cel putin cinci fcmci in fiecare zi (E is.senzatie. Astfel. . Terapeutul va cauta sa mobiIizeze disponibilitatile latente cu earacter adaptativ ~i sa inducii modificari pozitive la toate cele ~apte nivele aflate in interactiune. este utila ~i modificarea gandurilor negative prin intermediul fortarii subiectilor. dar nu deprimat. a picrdut examenul. 1990). eficicnt ~i sistematic. In continuare. perturbatoare.imagerie. daca ace~tia se angajeaza in actiuni de desensibilizare. Si apoi el cste instruit sa mcntinii aceca~i imagine ~i sa modifice starea afectiva: in loc sa se simta "groaznic de deprimat". Majoritatea pacientilor care cunosc principiilc terapiei rational-emotive vor da raspunsuri de tipul urmator: "mi-am spus ca este foarte rau ceca ce s-a intamplat.D: B = (behavior) .a reciproc.

competitiva. dureri in zona coloanei vertebrale. rezolva rapid problemele concrete de care se pUng pacientii. Triste!e. • tehnica imaginatiei dirijate pentru a achizitiona abilitati de a face fat a stresului (L a z a I' us. Deprimare. principalele probleme ale clientei sunt urmatoarele: • lipsa de asertivitate bazata mai ales pe teama de critica ~i pe teama de a fi respinsa. dar poate fi s~curtat. L a z a r u s ~i Fay (1990) prezinta Iista de probleme patologice interactive. 1982. "alb-negru"). Program de prcgatire tizicii. Antrenament de cooperare. ~i de e~ee. Suprageneralizari. Lasa lucrurile nCTacute pana In ultimul moment. pendenla. Imagini legate de singuratate Exercitii de imaginatie dirijata. terapeutul abordeaza mai multe domenii ale personalitatii clientului Intr-un timp cat mai scurt posibil. Dureri In eoloana Relaxare. auto-monitorizarea. Non-asertiva. cu mai putine ganduri disfunctionale ~i cu un comportament deschis ~i adecvat in relatiile interpersonale. 1987). Ell i s ~i Dry den. Desensibilizare sistematica. Dupa mai putin de trei luni de psihoterapie. a abandonat utilizarea oricarui medicament. Argumentarc rationalii.54 Psihoterapii SClirte Psihoterapii SClirte 55 Oemersul terapeutic dureaza intre 20 ~i 30 de ~edinte. 1987. Suprapondcrala. In loc sa focalizeze demersul terapeutic pe 0 singura problema. o . Metodele de terapie utilizate Contracte ~i planuri de activitate. Prea multe imperative (trebuie). Fizioterapie. iar achizitiile obtinute in urma psihoterapiei s-au mentinut. Metode de autocontrol al greutatii corporale (contracte legate de controlul alimentatiei. Psihoterapia multimodala are un caracter eclectic ~i ea prezinta avantajul ca incorporeaza in mod eficient 0 seriede metode terapeutice specifice altor orientari ~i. 1988). • stil de gandire de tip dihotomic ("alb-negru"). Pentru exemplificare. Modalitatea B I)roblema Dezordine. Explorarea modului negativ de gandire ~i incurajarea pacientei sa descopere evenimentele pozitive. terapeutul ~i clientul selectioneaza intre 3 ~i 5 probleme mai importante care trebuie rezolvate. Dureri de eap tensionale. In cadrul psihoterapiei scurte multimodale (MMT). ciale. Programe de planificare a timpului. Antrenament asertiv. Prea Exercitii de asumare a riscului. In cazul prezentat mai sus. Exerci!ii fizice insuficicnte. in acela~i timp. Primele 10 ~edinte de psihoterapie VOl' fi focalizate pentru rezolvarea acestor probleme. Tulburari fobice. tematica de tipul "a faee falii"). cefalee. lmpra~tiere. Senti mente de culpabilitatc. ajungandu-se pana la 10 ~edinte. In cadrul terapiei multimodale. metodele utilizate fiind: • psihoterapia cognitiv comportamentala ~i rational-emotiva (RET) (B e c k. cu prea multe imperative ("trebuie") ~i suprageneralizari.Antrenarea un or abilitati sociale. grupuri sportive). pacienta a devenit mai relaxata. Anxietate legata de eritiea ~i Tehniea imaginaliei dirijate (eu respmgere. Imagine de sine scazuta. reevaluare care a avut loc dupa 8 luni a evidentiat faptul ca pacienta s-a inscris intr-un grup de terapie pentru scadere ponderala. pre cum ~i modalitatile de tratament propuse pentru 0 clienta care acuza depresie ~i anxietate. Z i 1be r gel d ~i Lazarus. Evita Intalnirile ~i rela!iile so. Oboseala. • tehnici bazate pe joc de rol ~i tehnici comportamentale de exersare a unoI' deprinderi. Ne1neredere In alPi. lombara. • fizioterapie ~i exercitii de relaxare. • oboseala. Monitorizari pentru a 'evita deUtilizeaza Diazepam. A S C D Explorarea antecedentelor ~i gandurilor irationale. Gandire dihotomica (de tipul Restructurare cognitiva. Ea ~i-a evaluat simptomele initiale (depresie ~i anxietate) ca fiind rezolvate in proportie de 80%.

care poate fi interpretat ca fiind expresia satisfactiei pe care aceasta 0 simte razbunandu-se pe solul ei pentru un motiv sau altu!. Mil ton E r i e k son obi$nuia apoi sa observe care sunt elementele dominante ale experientei subiective a pacientului $i sa Ie utilizeze in mod terapeutie. CiHindu-l pe Mil ton E r i c k son. Mil ton E r i c k son nu prezinta pacienlilor sai concepte sau cxplicalii teoreticc. Lanlurile de asocialii se desfac ~i se refac mereu dupa criterii care se sustrag logicii formale. Incon$tientul este eel care recombina in mod crcativ experientele anterioare ale subiectului. intrand in rezonanta cu acesta. la fel va proceda $i terapeutu!. terapeutul va trebui sa reproduca atitudinea corporaHi.Psihoterapii scurte 57 HIPNOZA PERMISIVA ~ceasta abordare in psihotcrapie a fost initiata de Mil ton E r i c k son $i dezvoItata de discipolii acestuia. Pentru a realiza acest deziderat. 0 pacienta tfmara poate povesti pe un ton trist ca nu mai suporta ca solul ei s-o atinga $i sa-i ceara sa aiba 0 viata sexuala mai normala. mimica.on$tientul ca pe un mare rezervor de resurse psihice. aflandu-se intr-un prezent continuu ~i decodificand mesajele "ad-literam". paeientul va accepta mai u~or dialogul ~i 11va eonsidera pe terapeut ca pe un adevarat partener de disculie. el asociaza lanturi de imagini ~i senzalii. dupa criterii analogice. mai precis sa patrunda in lumea aeestuia $i sa vorbeasca "pe limba lui". in timp ce pe fala ei se poate vedea un suras ironic. iar unei femei casnice in alli termeni deeat unui psiholog. incon$tientul are 0 maniera diferita de a proccsa informaliile: nu clasifica. cu pcrsonalitatea $i problemele sale unice. pe care are menirea s-o protejeze de diverse Ie situalii negative neprevazute. Din acest motiv. incon~tientul furnizeaza adesea raspunsuri opuse celor date de planul con~tient. in timp ce limbajul non-verbal va exprima cu totul altccva. Terapeutul ericksonian trebuie sa utilizeze extraordinara forta creatoare a incon$tientului pentru a-I ghida pc pacient indircctia sanatalii $i eficienlei. nu analizeaza. simboluri. a$a cum fae psihanali$tii. terapeutul nu ii va vorbi despre cauzele acesteia. intr-o masura oarecare chiar $i cognitivi$tii. Astfel. idei. eel putin pentru moment $i in anumite conditii. . ei mai ales nevoile incon$tiente. la randul sau. tonul vocii ~i cuvintele utilizate de pacient. daca va fi demonstrativ. Terapeutul se va adresa unui om de $tiinla in termeni $tiintifici. H a ley ~i R 0 s s i (E r i c k son $i R 0 s s i. a$ezandu-le in structuri noi. daca paeientul traie$te 0 durere puternica ~i singurul lucru care 11 intereseaza este sa seape de aceasta. unui muncitor in limbajul sau. Astfel. 1976. ci va aplica 0 strategie de inlaturare sau reducere a durerii. rezervat. cu rol adaptativ. terapeutul este cel care trebuie sa se adapteze fiecarui pacicnt $i nu invers. In felul acesta. Me g g 1e (1990) sublinia faptul ca un subiect care se prezinta la psihoterapie poate povcsti o istorie personal a de care este ferm convins la nivel con$tient. Mil ton E r i c k son considera inc. pantomimica. Daca pacientul se teme sa intre in contacteu terapeutul. Pacienta in cauza nu realizeaza la nivel con$tient ceea cc $tic incon$tientul ei $i anume' ca Ii face placere sa-$i pedepseasca sotul $i acest element subtil trebuie observat de catre terapeut. Dc pilda. acesta depozitfmd obiectivele existenliale profunde ~i durabile ale fiinlei umane. 1979). Obiectivul principal al acestui gen de psihoterapie este sa venim in intampinarea nevoilor pacientului. acesta va fi. Psihoterapeutii de orientare ericksoniana subliniaza faptul di a veni in intampinarea nevoilor pacientului inseamna a lua in considerare nu numai nevoile con$tiente. In acela$i timp. autorul eoncentrandu-~i atenlia asupra pacientului viu. aratfmdu-i pacientului ca acesta este elementul care 11preocupa cel mai mult.

In timpul demersului terapeutic. incon~tientul va realiza un compromis Intre nevoile individului ~i situatia compromis. In ceea ce prive~te limbajul pe care trebuie sa-l utilizeze terapeutul pentru a se adresa incon~tientului. care trebuie sa "controlezc" totul. Subiectul ramane blocat la un stadiu anterior al existentei sale ~i nu poate evolua. Este bine cunoscut faptul ca In cultura occidental a rationalista. se autoblocheaza. care nu este aItceva decat simptomul: considerat de catre Mil ton E r i c k son (1977) drept cea mai buna solutie posibila in conditiiJe in care se gase~te subiectul.s~lutii pentru a elibera con~tientul. de~i acesta din urma ar beneficia mult de pe urma hipnozei. intuitia creatoare fiind In mare masura blocata. 117). Factorii individuali ~i culturali concura la blocarea jocului liber al mesajelor care circula intre zone Ie con~tiente ~i cele incon~tiente. terapeutul trebuie sa obtina acordul nivelului con~tient~i sa se adreseze incon~tientului intr-un limbaj adecvat acestei in stante psihice. In acela~i timp inutil. cadru in care limitarile Invatate sunt suspendate. constructiva de data aceasta. subicctul este Invatat sa se Increada doar In capacitatile limitate ale psihismului con~tient. 1990. Mil ton E r i c k son considera ca sondarea incon~tientului propusa de psihanali~ti reprezinta un demel's mult prea dificil ~i. terapeutul ericksonian nu-~i propune sa afle de ce pacientul sau se simte mai bine.5X Psihoterapii seurte Psihoterapii seurte 59 Din acest motiv. oamenii se autolimiteaza. mai ales lasubiectii nevrotici. Astfcl. propunfmd In schimb ca incon~tientul subiectului sa fie lasat sa desfadi singur ceea ce a produs. Cu exceptia situatiilor psihotraumatizante extreme. acesta implica metafore. RezuItatul acestora reprezinta totdeauna construirea unor sisteme de referinta defectuoase ~i lip site de suplete care sunt aplicate unor noi situatii. "Faceti tot ce puteti pentru a ma vindeca. Astfel. In fclul acesta. Transa hipnotica reprezinta 0 stare modificata de con~tiinta in cadrul direia subiectul se deconecteaza de stimulii exteriori ~i se conecteaza spre interior. care se mentin de-a lungul ani lor ~i care s-au format In urma unor experiente psihotraumatizante. de 0 parte din povara anxietatii. 0 femeie care a fost victima unui violin copilarie. cu care intra in comunicare directa. Incon~tientul insa i~i va manifesta in continuare creativitatea. Acest acord nu este necesar sa fie total. pare sa spuna pacientul nevrotic (M egg Ie. p. astfel incat ne trebuie un timp oarecare pentru a "cob or! din nou cu picioarele pe pamant". Mil ton E r i c k son sublinia adesea di oamenii ~tiu mult mai muIt decat cred ca ~tiu ~i pierd timp pretios pentru a se limita ~i a se autoperturba. simptomul. catastrofele sau tortura. cand suntem absorbiti de un film pasionant sau de 0 leetura. aceasta reprezentand sistemul de referinta prin intermediul caruia VOl'fi interpretate toate situatiile care au ceva comun cu cele petrecute. care au tendinta de a se refugia in boala ~i de a obtine beneficii secundare de pe urma acesteia. pacientul este ghidat sa lucreze in mod constructiv asupra propriului sau incon~tient. simboluri. Acest fenomen. R 0 s s i (1988) este de parere ca orice om normal intra . Pentru a realiza acest lucru. cum ar fi violul. cautand. experientele considerate traumatizante variaza de la individ Ja individ. respectiv. Din acest motiv. va aprecia toate experientele sexuale de mai tarziu prin prisma catastrofei suferite. Mil ton E r i c k son arata ca este mai u~or sa hipnotizam un subiect normal decat unul nevrotic. Psihoterapia va furniza un cadru special de lucru pentru incon~tient. importanta fiind doar ameliorarea sau vindecarea acestuia. Comunicarea cu zonele incon~tiente este realizata de Milton E r i c k son prin intermediul hipnozei. de pilda. incon~tientul propriu devine terapeutul subiectului cu probleme. razboiul. rezultatul fiind producerea anxietatii ~i comportamente dezadaptative. Incon~tientul este eel care elaboreaza sisteme de referinta care il ajuta pe subiect sa faca fata un or situatii noi. imagini. impiedicand crearea continua ~i armonioasa de noi sisteme de referinta elaborate de incon~tient. Terapeutul nu va face dedit sa favorizeze acest demel's ~i aparitia conditiilor optime In care incon~tientulsa poata actiona. Din acest motiv. se petrece frecvent in viata curenta. astfeJ incat acesta sa gaseasca in mod liber 0 noua solutie. La subiectii perturbati exista sisteme de referinta rigide. in afara de ceea cc m-ar putea vindeca in mod real". denumit de R 0 s s i (1988) trans a cotidiana. Astfel.

. Bolnavii psihici pot fi ~i ei hipnotizati. Cu to ate acestea. in care se cere subicctului sa fixeze un punct ~i apoi se administreaza sugestii cu caracter directiv ~i persuasiv. Poti sa stai lini~tit ~i sa inchizi oehii? 2. 1983). • Hipnotizatorul trebuie sa manifeste incredere deplina in ceea ce face. E r i c k son este partizanul inductiei indirecte: atentia Sllbiectului este captata prin intermediul instructiunilor paradoxalc ~i metaforelor ~i prin utilizarea comportamentului actual. asculti vocea mea? 3. administrate intr-o manied coloeviala (utiliza cuvinte specifice limbajului de zi cu zi). Concentreaza-te asupra relaxarii sau poate ai dori sa relaxarii ~i urmare~te vocea mea. care poate fi inelus oricarei persoane normale. Terapeutul nu utilizeaza decat rareori tehnicile de inductie hipnotica clasica. el a fost con~tient de faptul ca unele aspecte ale personalitatii hipnotizatorului pot declan~a la subiect un comportament de tip isteric. • Caracterul indirect $i fundamentarea sociala a limbajului hipnotic. E r i c k son este de parere ca hipnoza nu arc efecte nocive. hipnoza reprezinta 0 modalitatc de cOIY. transa respectiva avfmd funqia de a procesa noile informatii primite din exterior ~i de a Ie integra in experienta subiectiva intema. dadl sunt indeplinite anumite conditii. Mil ton E r i c k son ~i discipolii sai utilizeaza in scopuri terapeutfcc "transa naturala" pomind de la ideea ca subiectul va intra in transa daca dorc~te ~i are nevoie de aceasta stare. iar unii nevrotici se dovedesc a fi subiecti mai dificili (dupa Lan k ton ~i Lan k ton. poti s-o faci. • functionarea predominanta a emisferei cerebrale drepte. E r i c k son obi~nuia sa utilizcze sugestiile indirecte. nu de procesul hipnozei. globale. deficientii mintal pot fi cu greu hipnotizati. atemporale ~i analogice. Vei observa ca daca dore~ti sa te 3'. autorul sugereaza in mod indirect intra rea in transa. Mecanis\1l11l transei presupune realizarea disocierii dintre instantele con~tiente ~i cele incon~tiente. Oamenii normali pot fi hipnotizati in proportie de 100%. De celc mai multe ori. Din acest motiv. cat ~i persoanelor care sufera de diferite tipuri de tulbudiri. putem spune ca orice subiect care este socializat poate fi hipnotizat. Aceste efecte tin insa de personalitatea hipnotizatorului. Autorul era de parere ca hipnoza ~i hipnotismul sunt termeni care se aplica unui eomportament neobi~nuit. Nu te mi~ca. HIPNOZA iN PSIHOTERAPIA ERICKSONIANA Deoarece hipnoza reprezinta 0 modalitate de comunicare ~i de identificare a concentrarii interne. mi~ti. A~a cum am mai subliniat. N-ai dori sa te concentrezi asupra 2. specifice modului de procesare a informatiilor realizate de incon~tient. afirmam ca oamenii im pot fi hipnotizati impotriva vointei lor. (oroderisticile hipnozei eric:ksoniene Inducfio ~i indirec:fio co fenomene de comunicore interpersonalii Mil ton E r i c k son spunea adesea ea trebuie sa spulberam mitul conform caruia unii oameni nu pot fi hipnotizati. dar normal. iar actiunile sale trebuie sa aiba un caracter congruent. de~i uneori aceasta cooperare se poate ascunde in spatele unei atitudini superficiale de rcspingerc a hipnozei. Stai jos ~i inchide ochii. 1. Comenzi clasice Comenzi ericksoniene 1. vizuospatiale.60 Psihoterapii sCl/rle Psihoterapii sCl/rle 61 i11tr-o astfel de stare la fiecare 90-100 de minute. dar 0 vei face foarte u~or. El arata di pentru inducerea transei este nccesara 0 anumita cooperarc din partea subiectului. Studiile de psihofiziologie au evidentiat faptul ca la baza acestei stari stau mecanisme fiziologice diferite: • unde cerebrale alfa (de vcghe relaxata). responsabila cu activitatile asociative. prin intermediul relaxarii sau prin erearea unei astfel de situatii in care subiectul sa sc lase absorbit de 0 cxperienta neobi~nuita. De asemenea. dar mai grell. E r i c k son sublinia ~i faptul ca hipnoza reprezinta 0 forma speciala de relatie interpersonaHi.mnicare interpersonaUi.

Clientilor de acest tip Ii se pot descrie unele experiente familiare care seamana cu trans a.i va da seama despre prejudecatile r. pc baza careia se va putea construi noua transa. • Reorientarea spre starea normala de veghe.\·tient-incon. lnductia cuprinde: • Orientarea clientului in directia transei. de regula. mai ales. Trebuie evitati termenii care fixeaza atentia elientului asupra unor aspecte negative. Trebuie inlaturate. hipnoterapeutul ir. Astfcl. autorul punfmd la baza proceselor de natura incon~tienta activitatea emisferei cerebrale drepte.$eze de ~eea ce este in jur. • Subiectul va fi extrem de vulnerabil ~i va face ceea ce nu dore$te sa faca. De asemenea. Informatiile gre~ite creeaza anxietate. • Disocierea con. • Utilizarea starii de trans a pentru scopuri clinice. de pilda. Chiar in cazul in care clientul afirma cii nu a fost niciodata in transa. • Crearea disoeierii con$tient-incon~tient. tind sa slabeasca relatia terapeutica. adesea. bazat pe activitatea emisferei eerebrale stangi. disconfort ~i. • Orientarea dientului in directia transei E r i c k son utilizeaza anecdote ~i sugestii indireete pentru a face pe clienti sa se comute de la modelul lor dominant de procesare. mi~cari pe care Ie poate amplifica. Este indicat sa se inceapa transa cu 0 discutie in legatura cu credintele clientului cu privire la ceea ce este hipnoza. Orientarea psihologica implicii. subiectii se vor comporta ca ni~te roboti. oricat de eooperant ar fi acesta. Metoda de inductie a lui E I' i c k son presupune modalitati diferite de adresare pentru planul con$tient $i pentru cel incon$tient.icredintele negative pe care Ie are clientul cu privire la hipnoza. . In cursu I proccsului rememorarii vechii stihi. E r i c k son spunea. Celalalt tip de eomenzi este permisiv $i reduce rezistentele. impas etc.. incurajand intrarea in transa. Hipnoterapeutul va remarca posibila relaxare musculara. • Fixarea $i stabilirea raporturilor. acesta poate fi interogat la ce anume se a~teapta. Emisfera sHingii (Stare de veghe) N ivel Iingvistic Nivel logic-gramatical Nivel rational Nivel abstract NiveI direct Foealizarea atentiei Efort voluntar Emisfera dreapta (Transii) Pantomimica Nivel kinestezic Nivel muzical Nivel vizuospatial Nivel intuitiv Nivcl pcreeptiv-sintetie Aetivitate spontana Activitatc difuza Stare confort • Stabilirea unui cadru de referinta pentru invatarc. cum ar fi: rezistenta.62 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 63 Se po ate cOTIstata faptul ea instruetiunile din coloana stanga invita subiectulla rezistenta. referitor la mecanismele incon~tiente: "Noi $tim mai mult decat credem cii $tim". E r i e k son era atent sa alcaga astfcl cuvintcle ineat ele sa eX~ prime 0 gandire pozitiva $i sa stimuleze inteligenta clientului sau. • Subiectul nu se va mai trezi din transa. blocaj. adesea. • Instalarea ~i adancirea transei. Discutia se va centra in jur~l transei trecutc. exceptie flidind acele situatii rare in care 0 ofens~ era utilizata ca 0 interventie terapeutiea menita sa $oeheze subiectul.. Clientii au nevoie de fi orientati psihologic ~i intelectual in directia transei. doar interogarea clientului dacii a mai fost sau nu in trans a vreodata ~i cum a trait trans a respectiva. cum ar fi. El avea grija sa nu ofcnscze clientul. clipitul $i chiar micromi$ciiri de levitatie a bratului sau degetului. • Daca trans a este incununata de succes.~tient. urmatoarele prejudecati cu prIVIre la hipnoza: • Hipnoza este 0 stare stuporoasa in care clientul i~i pierde autocontrolul. mecanismele psihologice implicate vor fi activate. lectura unui roman pasionant care face ca subiectul sa se det<l.

Terapeutul poate continua in felul unnator: "Sa scrii literele alfabetului este 0 sarcina foarte grea. • Disociere (on~tient·in(on~tient se realizeaza Reamintim faptul ca induetia de tip erieksonian intr-o maniera aneedotiea. • Utilizarca mctaforelor pentru a realiza 0 mai bun a intrarc in rezonanta. 11 nedumere~te pe acesta. 0 data stabilita.. pot fi comunicatc mai rcpedc mai multe idei ~i pacientul invata intr-o perioada mai scurta de timp . 1985. ". metaforiea ~i naturala. cit. a~aza in poate fi u~or distras se poate lucruri mira de unele este orientat spre situatia de moment ~i in acela~i timp Prezentam in eele ce urmeaza un model de instructaj de tip disociativ (dupa Eric k son. in hipnoterapia erieksoniana transferul are loc mult mai rapid. E r i c k son putea incepe astfel: Jti voi povesti ccva care s-a petrecut in copilaria ta . Exercitiu de disociere (S. "..>a-numita "intrare in rezonanta eu acesta": • Adrcsarea in limbajul clientului. . trebuie sa desenezi bucla lui b etc .>ia ritmului respiratiei clicntului. p. pozitici. sertare clasifica. • Fixarea atenfiei ~i stabilirea raporturilor Se constata ca terapeutul nu minte. 147) Legatura cauzala ~i Mentalul tau incon~tient asculta vorbele mele poate fi interesat ceva ~i ~i ~l ~l face altceva este interesat in ceea ee este dezvolta 0 linie de gandire niei maear nu este interesat gande~te in mod global va face multe lucruri pentru tine are propriile sale idei eu privire la ceea ee iti trebuie invata foarte mult face ca lucrurile sa se petread in interesul sau intelege eontextul subeon~tientul tau va deseoperi ceva mai tarziu contine 0 magazie de euno~tinte. Astfcl. Datorita aplidirii acestor tehnici. ceca ce inseamna cii tcrapeutul va folosi acelca~i cuvinte "ehcie" pe care Ie utilizeaza ~i elientul. • Se porne~tc de la aceste clemente pentru a ghida clientul. de pi Ida. • Copicrca expresiei faciale.64 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 65 • Hipnoza cste lucrarea diavolului (prcjudecata eel mai dificil de inUiturat tocmai pentru cii este cea mai irationaUi)! Subiectii se pot indoi de realitatea transei pentru cii au ramas con. 1985. E r i c k son utilizeaza 0 mctafora plina de suspans. 147). nu-i a. deoarece ceea ce spune cl s-a petreeut eu adevarat in eopilarie. Relatia. Idcea cii terapeutul se va rcferi la copilaria clientului despre care el nu ~tie nimic. vise.>tienti de ceca cc se petrecc in jur . fapt ce creeaza surpriza ~i capteaza atentia.. 0 data captaH'i atentia cl icntului.•• Pentru a capta atentia pacientului.. sistem ce va putea fi utilizat in rezolvarea problemelor sale. Drcpt consecinta.>a? II faci pe e. va servi ca baza pentru crearea starii de confuzie care va rcaliza disocicrea con~tient-incon~tient.Lankton Mentalul tau con~tient sa invete Manicra cricksoniana de stabilire a raporturilor eu subieetul implicii a. a planului eon~tient de eel ineon~tient ~i C. posibi Iitati aetioneaza in favoarea ta poate avea dubii poate fi curios opereaza linear nu va face lucmri interesante prea in timp ce in timp ce in timp ce in timp ce in timp ce pentru ea pentru ea este interesat in profunzimea transei se poate con centra asupra unui singur obiect nu ~tie unde vor ajunge lucrurile sorteaza. mister ~i surpriza. Lan k ton ~i C . tonului vocii . Lan k ton.Lankton.. Surpriza initiala este inlocuita eu euriozitatea: "Oare unde vrea sa ajunga terapeutul?". acesta va fi capabil sa dczvoltc un nou sistem de referinta. p. S.

Ai multe cuno~tinte pc care le-ai acumulat fara sa ~tii.. Dar incon~tientul tau face abstractic de toate aceste lucruri nelnsemnate ~i acorda atentie doar cuvintelor mele ~i propriilor sale reactii. regresia de varsta. Instructajul poate suna astfel: "In starea de trans a vei lasa incon~tientul tau sa exploreze vasta magazie de date pc care le-ai acumulat In timpul vietii. Revenirea se poate face prin instructiuni de tipul urmator: "Poate con~tientul Hiu a invatat ceva sau nu a invatat mare lucru de la incon~tientul tau. pc care 0 Intelege ca pc 0 sarcina de ordin general de adaptare la cerintele vietii. b) Utilizarea unor metafore ~i anecdote cu rol terapeutic pentru a stimula resursele clientului ~i pentru a ilustra schimbarea. lucruri care nu au nici 0 lcgatura cu venirea ta ai~i..66 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurte 67 "Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedit ~tii tu". Multe din lucrurilc pc care Ie gandim la ni¥elul subcon~tientului nostru se dcsta~oara fad ~tiinta noastra. Terapeutul continua astfel: "In timp ce Iti vorbesc. sugestii posthipnotice . distorsionarea perceptiei timpului. • al ca se de cu Utilizarea transei In scopuri clinice presupune luarea In considerare a personalitatii privite ca un tot unital' ~i nu doar simpla reducere de simptome prin sugestii directe. sugerarea unor halucinatii pozitive ~i negative. exista clienti care. Desigur.. Erickson Ie spunea din ce In ce mai rar pacientilor ce trebuie sa faca (in mod direct). respiratia ta se modifidi. • Reorientarea dientului spre starea de veghe Stabilirea cadrului propice pentru a inviifa ceva. cum ar fi: sugerarea amneziei. E rick son utiliza In scopuri clinice urmatoarele strategii: a) Utilizarea sugestiilor indirecte pentru a declan~a schimbarea. pentru ca sugestiile directe VOl'aduce clientului doar 0 u~urare momentana. In loc de termenii "sa lucram asupra materialului".". tensiunea ta modi fica. Mentalul con~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment. eu cat te simti mai confortabil. VOl'accentua ~i VOl' accentua reprimarea conflictului relatia transferentiala generator de simptome. con~tientului in legatura . pot rezolva repede problema. c) Furnizarea unor explicatii. in timpul psihoterapiei E r i c k son Incuraja Inviiprea indiferent de modalitatile pnn care aceasta are lac In timpul procesului terapeutic. telefonului. din dorinta de a manipula pe terapeut -. a repetarii in plan imaginal' ~i a unor prescriptii terapeutice pentru activarea resurselor clientului.". Astfel. "sa rezolvam situatia" sau "sa actualizam materialul". Mai ales In ultimii sai ani de activitate. • Instalarea ~i adancirea transei • Utilizarea transei in vederea schimbiirii Comunicarea rezultata din: alterarea "pattern" -ului de atentie subiectului ~i disocierii instantelor psihice reprezinta un semn transa cstc deja instalata. .. bibliotecii. E r i c k son utiliza. prescrierea de simp tom. pot insista sa dimana un timp mai Indelungat in transa. dar ca acest lucru nu este adevarat. Multe din aceste cuno~tinte care au fost importante pentru mentalultau con~tient au alunecat acum la nivel incon~tient . Inchide ochii ~i bucura~te stare a de confort in care te afti. sugestii adecvate cum ar fi. Erickson prefera termenul de invatare. ". Mil intreb daca el poatesa Invete sa te familiarizeze din nou eu lucrurile care te inconjoara aici In cabinet'?" sau "Incon~tientul tau va trezi curiozitatea cu modalitatea de a ie~i din transa". ~i tehnici clasice ale hipnozei. In aceste situatii. E r i c k son spunea ca circula de multa vreme legend a cu privire la imposibilitatea trezirii subiectului din starea de hipnoza. este con~tient de prezenta mesei. atunci dnd considera necesar.. de pilda. mu~chii tai se relaxeaza. atat vei intra Intr-o transa tot mai adanca.

cand trebuie sa mergi incet. pentru ca literele au forme ~i marimi diferite. La timpul potrivit. Oar pe masura ce ai devenit expert in conducerea auto. a~aza bratele pe coapse ~i prive~te inainte. care sunt foarte importante pentru con~tientul tau. apoi pc t sau pc i sau cum taceai bue1a la b sau codita la p sau cate picioare avea litera m? Treptat ti-ai format imaginea mentali! a fiecarei litere. euvinte. care este ritualista ~i repetitiva. poti sa franezi tara sa smucqti. Cred ca asta e cea mai buna definitie (radc!). Nu vorbi. cu atat 'lei intra intr-o transa mai profunda. Sunt multe imagini. aceea~i tehnica fiind aplicata oricarui pacient ~i inductia naturala. cum mi~ti picioarele. Fara sa fii con~tient de aceasta. Cu cat te simti mai bine. iti dai seama de birou. In cele din urma. ti s-a modificat tensiunea ~i tonusul muscular. atentia pacientului se fixeaza asupra unor aspecte ale comportamentului sau personalitatii sale in vederea obtinerii unei focalizari interioare. poti frana u~or. Nu ~tii ce perceptie a mi~carii sau ce vedere periferica iti spune ce trebuie sa facio Oaca eu stau pe bancheta din fata. Viteza gandului este la fel cu viteza electricitatii. In abordarea bazata pe utilizare. 70. atunci dnd apreciezi corect distanta. lar in starea de trans a 'lei putea lasa mentalul tau incon~tient sa supravegheze numarul mare de cuno~tinte pe care le-ai acumulat in decursul vietii tale. Sa inveti a merge a fost 0 sarcina foarte dificila. Si nici mikar nu ~tii cum faci asta. Oar mentalul tau incon~tient ignora toate aceste clemente nesemnificative ~i acorda atentie doar vorbelor mele ~i propriilor sale reactii. Si atunci cand ai invatat sa conduci ma~ina. atunci dnd circulai cu 30 km la ora. E: Nu ai vrea sa-ti potrivqti mai bine scaunul? E binc a~a. Multe cuno~tinte. Stai sprijinit. Majoritatea gandurilor care se petree in mentalul nostru incon~tient au loc tara ~tirea noastra. tu formai imagini mentale. E r i c k son face distinqia intre inducerea hipnotica in stil clasic. Mentalul tau incon~tient ~tie mai mult dedt ~tii tu. de locul telefonului ~i de alte lucruri.. A~a cum am mai subliniat. chiar dadi pe strada nu sunt ma~ini. Nu mai ~ti cum mi~ti capul atunci dnd traversezi. ti se parea 0 sarcina dificiHi sa frane'zi in intersectii. cu presiunea potrivita. . re1axare. dar el se mi~ca corect la stanga ~i la dreapta atunci cand traversezi 0 intersectie. de biblioteca. care nu au nici 0 legatura cu venirea ta la cabinet.68 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 69 MODEL DE INDUCTIE COMPLETA (DUPA ERICKSON) E: Ce intelegi prin inductie clasidi? S: Atunci cand cineva iti spune ca te va hipnotiza. la locul potrivit. Mu~chii tai s-au relaxat. doar in situatia potrivita. chiar daca te deplasezi cu 60. Ele sunt folosite doar la timpul potrivit. atunci dnd ai mers pentru prima data la ~coala ~i a trebuit sa inveti litcrclc alfabetului. Un simplu stimul poate extrage din incon~tientul tau 0 multitudine de ganduri. cifre sau obiectc ~i chiar a unor idei. dar ai reu~it sa inveti acellucru. Inchide ochii ~i cauta sa traie~ti stare a de confort. Exista bilioane de celule nervoase care sunt permanent in actiune ~i tu ai timp sa devii con~tient doar de 0 mica parte dintre procesele care se desta~oara in creierul tau. Eu voi ~ti aceste lucruri chiar inainte ca tu sa-ti dai seama de ele. imaginile mentale ale literelor s-au fixat undeva in creierul tau ~i lor li s-au adaugat imaginile unor persoane. daca 'lei 'lira la dreapta sau la stanga. In timp ce iti vorbesc ti s-a modificat ritmul respirator. in care putem sa cadem atunci dnd oamenii ne vorbesc. Iti voi povesti ceva care s-a petrecut in copilaria ta. Ai adunat multe cuno~tinte chiar tara sa-ti dai seama. voi ~ti dinainte cu cateva secunde ce viraje 'lei face. au alunecat in incon~tient sau au inceput siHi fie folositoare in mod automat. Mentalul tau ~on~tient i~i da seama ~i este orientat in raport cu situatia de moment. care se spune tipului de transa. Acum nu mai ~tii exact cum mergi pe strada. 80 sau 90 km la ora. dupa limbajul corpului tau. in timp ce tu conduci ma~ina. In felul acesta. in cadrul careia sunt utilizate trasaturile personalitatii pacientului ~i comportamentul acestuia pentru a facilita intrarea in transa. Nu te mi~ca. Faci 0 serie de mi~cari corecte. mai confortabil. bratele. Ti se parea 0 sarcina tcribil de grea! Toate literele ace1ea cu forme diferite. care aparent nu sunt legate intre ele . Iti aduci aminte cum 11 scriai pe e..

somn ~i ca in timp ce va dormi. El a cerut sa se aplice hipnoterapia. nu cu eel de maini. apoi la stanga. Terapeutul i-a adresat urmatoarea intrebare: "E~ti dispus sa cooperezi cu mine. Atunci. Lovitura era mult prea neinsemnata pentru a necesita terapie. copilul a suportat interventia tara anestezie.. ceea ce s-a ~i intamplat. urmarind fumul de tigara. bine de tot ~i acum hai la ma~ina sa lllergem la doctor". Pacienta a intrat intr-o transa u~oara. tara nevoia de a se preocupa de stimulii externi etc. inainte de a termina tigara. senzatia de a fi pc deplin absorbita in actiunea de a fuma. ea va continua sa se bucure de senzatia placuta pe care i-o ofera fumatul. mcrgi spre scaunul in care te vei a~eza confortabil". satisfactie interioara. tacute in timp ee persoanele se aflau in stare de stres aeut (transa ~i sugestibilitate ereseuta). • Utilizareo situotiilor de urgent a (criza) Situatiile de urgenta indue in mod inevitabil stare a de transa. Pacicnta a cerut voie sa-~i aprinda 0 tigara ~i a inceput sa fumeze intr-un stil meditativ. Micutul All e n (fiullui R 0 s s i).. instruetiunile au fost administrate intr-un tempou care urmarea pa~ii. Copilul a spus ca vrea sa i se facii 100 de cusaturi. dirijandu-i put in pa~ii. fata de scaunul pc care vei sta. spre biblioteca sau spre u~a. Initial. la dreapta ~i Ia stanga. Apoi terapeutul i-a sugerat sa mearga ~i inapoi. in varsta de 7 ani. Pacientul a fost refuzat de mai multi terapcuti care I-au acuzat de lipsa de cooperare. nu pe eel de maini etc. Treptat tempoul a fost redus ~i ulterior s-a modificat ~i continutul sugestiilor: "acum te deplasezi la dreapta. senzatia de confort. mama i-a spus copilului ca 0 s-o sarute ~i durerea va disparea. Strange-l bine. daca cstc po sibil. Apoi s-au administrat sugestii de relaxare. sentimentelor ~i experientelor subiectului. In cadrul altui exemplu. ci ~i a gandurilor. R 0 s s i poveste~te cum fetita lui. terapeutul i-a cerut pacientului sa-i permita sa participe ~i la mersul prin cabinet. E r i c k son i-a cerut sa se a~ezc dlt mai comod pc scaun. lata deci ca terapeutul a utilizat pentru induqia hipnotica comportamentul de a fuma. mult mai multe decat surorii sale Betty! Atentia sa fiind distrasa de la durere ~i disconfort. • Utilizoreo realitatilor interioare ale pacientului Presupune utilizarea pentru inductie nu numai a comportamentului manifest. Tatal i-a spus utilizand afirmatiile repetitive: "Sterge sangele cu prosopul de baie. In cabinetul doctorului i s-a explicat copilului ca rana nu e prea mare ~i ca acum el va trebui sa observe cum doctorul sutureaza rana. pana dind s-a a~ezat pc scaun ~i a intrat in transa. strange bine piciorul eu prosopul. . strange-l bine.. fata de scaunul pc care vei sta. mergi direct spre scaunul pc care vei sta etc . Valoarea tehnicii utilizarii consta in demonstrarea pentru pacient a faptului cii acesta este acceptat integral ~i cii terapeutul il poate controla. Exemplu: 0 pacienta s-a oferit voluntara pentru 0 demonstratie de hipnoza. Cheek ~i Le Cron (1963) au aratat cum muIte problemc somatice ~i nevrotiee pot fi produse datorita unor remarei nepotrivite. in timp ce continui sa te plimbi prin cabinet?" Apoi. de~i anxietatea sa era atat de mare inciit el nu putea sta locului. Terapeutul a inceput inductia de la aceasta situatie. . dand sugestii in legatura cu inspiratia ~i expiratia. senzatie de u~urinta. indiferent de comportamentul sau. Acum strange bine piciorul cu prosopul. Pacientul a inceput sa mearga tot mai incet. a cazut pc ni~te cioburi ~i a venit urland acasa. R 0 x a n a .70 Psihoterapii SClIrte Psihoterapii scurte 71 • Acceptarea ~i utilizarea comportamentului manifest 01 pacientului Terapeutul accepta comportamentul ~i sistemul de referinta propriu pacientului (lumea lui subiectiva). Sugestiile administrate s-au referit la: placere. folose~te prosopul de baie. apoi in legatura cu senzatia de u~urinta cu care pacienta ducea tigara la gura ~i apoi cobora lent bratul inapoi. in varsta de 3 ani a venit plangand pentru ca s-a lovit la genunchi. un barb at de 30 de ani a intrat in cabinet ~i a inceput sa se plimbe incoace ~i incolo afirmand ca el nu poate vorbi despre problemele sale atunci ciind sta jos sau e culcat.. iar genunchiul se va vindeca imediat.

ci capacitatea ta de a simti ce se petrece cu bratul tau . nu pot! . banuiesc! . te gande$ti. somnoros! . Am fost trimis la .Oar poti sa-ti inchipui. apartinand unor autori de orientareericksoniana.0 stare psihologica. opiniile. ce simti. afirmatiile sale sunt repetate de catre terapeut.Ma gandesc! .Da.Nu.. niei nu ~tiu bine ce inseamna transa.Nu $tii. Vom a$tepta sa vedem ce anume se va intampla. acesta este incurajat sa rcalizeze cu voce tare speculatiile despre modul cum ar arata gfmdurile ~i sentimentele sale daca el s-ar afla in transa. dqi nu vad rostu!. rezistentele active nu sunt altceva dedit modalitati incon$tiente pe care Ie folose~te subiectul pentm a testa daca hipnoterapeutul este dispus sa faca 0 jumatate de pas in directia lui.dvs.Tu chiar nu $tii? . dar te inttebi. Probabil va mai fi inca un e~ec. ce altceva poate fi? . In timp ce pacicntul realizeaza acest lucm sau protesteaza. Poate ca ariitatoml va incepe sa se mi$te sau poate degetul tau mic. de pi Ida. Pacienta a reactionat la aceasta ridicandu-se ~i intreband daca nu ar putea fi hipnotizata $i in picioare. ca ~i cum acesta din urma ar dori sa inteleaga mai bine sau sa-i confirme afirmatiile. In felul acesta. . lini. ~ ---------- -- ---- - - ----- . de pilda. Astfel. Terapeutul a tacut remarca. Prezentam in cele ce urmeaza ~i alte modele de inductie hipnotica. care sunt parafrazate de terapeut.72 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 73 Procedura consHi in a cere sau a permite subiectului sa-~i exprime liber gfmdurile. care se simt nesiguri de faptul ca Ii s-ar impune ceva. te gande~ti. Astfel. banuie~ti. Pacienta s-a a$ezat pc scaun intr-o pozitie rigida ~i provocatoare. spunand ca ii este imposibil sa faca a~a ceva.. La intrebarea ei.Nu poti ~tii cc inseamna de fapt transa? .Relaxat. destins.E ca atunci cand dormi? . un paeient se prezinta la cabinet ~i afirma ca a pierdut 3 ani cu psihanaliza ~i inca un an eu hipnoterapia. Unui subiect care nu este receptiv la tehnica levitatiei bratului i se poate spune: "Curand. Apoi. Nu ma pot imagina intrand in transa. Procedeul Ie crceaza iluzia ca sunt con$tienti de fiecare etapa a procedurii. Se cer ~i mai multe comentarii de la pacient. de~i m-am straduit. ce traie$ti? . . ca hipnoza nu presupune neaparat relaxare sau comportament automat $i ca hipnoza poate fi indusa la un subiect care dore~te acest lucm prin acceptarea comportamentului acestuia. . Dc multe ori. nu ~tiu! .Nu ~tiu. un subiect de sex feminin s-a oferit voluntar pentro 0 demonstratie de hipnoza.Nu. ". obosit.0 stare psihologica. somnoros! etc. Nu este important.La ce tc gfmde$ti. nu poti! . in loc sa incerce sa-l forteze sa se supuna integral ideilor sale. te simti relax at. sentimentele. daca bratul tau se ridica sau apasa mai tare in jos sau nu se mi~ca deloc. bratul tau drept sau poate bratul tau stang va incepe sa se ridice sau poate va apasa tare pc coapsa sau poate nu se va mi$ca deloe. • Utilizarea rezistentelor padentului Conceptia nefericita cu privire la relatia dominanta-supunere in hipnoza este probabil cauza principala a rezistentelor la hipnoza. Dc fapt.~tit. lata ce spune terapeutul in dialog cu pacientul: . terapeutul a formulat urmatoarea intrebare sugestiva: "De ce nu am demonstra ca acest lucm este posibil?" E r i c k son spunea ca rezistentele reprczinta 0 expresie a individualitatii pacientului. Sarcina terapeutului este sa inte1eaga.Nu. sii aceepte ~i sa utilizeze aceasta expresie a individualitatii pacientului. subiectul i~i va manifesta rezistenta intr-un mod constmctiv ~i in directia cooperarii. pentm a-I ajuta sa-~i depa~easca limitarile invatate ~i sa-~i atinga obiectivele. Aceasta tehnica se potrive~te mai ales pentm pacientii anxio~i.Chiar relaxat? . pc un ton conversational. "Niei macar nu am putut intra in transa.Nu $tiu! .

in acela~i timp. aces tea se includ in visul dumneavoastra. Dupa 0 ~edinta de hipnoza. 3. Aeestea se pronunta altfel ~i. vedeti un peisaj putin ireal. sa regiisiti senzatia de confort. (Sub pretextul sugerarii unor detalii legate de ciilatorie. aici. de a fi patruns intr-un domeniu cu totul nou.. Se remarca importanta pe care terapeutul 0 acorda anumitor cuvinte . ~i sa Inceapa 0 viata noua. tara sa ma ascultati. in felu) acesta. Corpul ~i mintea incep sa functioneze tot mai bine.. deoarece se temea ca starile de rau sa nu reapari'i. terapeutul utilizeaza metafore legate de situatia hipnotica: ideea de exotic. de grijile ei. ea s-a decis sa piece In S. de lini~te). dedit sa retraiti atmosfera. In timpul interviului preliminar. ce ati tacut atunci . eu nu am nevoie . Ie revedeti fetele. . Poate ea inima dvs. 1992) Psihoterapii scurte 75 Inductia se realizeaza prin aceea ea terapeutul nu face decat sa Insoteasea sugestii eu caracter contextual.. stare care se impra~tie in tot corpul dvs.. 4 .. daca ochii se inchid de la sine. peisajele. vedeti peisaju) eu 0 vegetatie diferita de a noastra .subliniate. ceea ce s-a intamplat de-a lungul unei zile... chiar tara sa vedeti . puteti ramane cu ochii deschi~i. " . paeienta este 0 tanara femeie care lllereaza ca secretara. pacienta s-a simtit mai bine timp de 7-8 luni. pentru cii sunteti pur ~i simplu absorb ita de aceasta calatorie ~i uitati tot restul. dar puteti lasa ochii ~i sa se inchida. de relaxare.. Cuno~tintele sugerate evoca ~i faciliteaza relaxarea). Starea de hipnoza este posibila ~i cu ochii deschi~i in masura in care subiectu) este capabil sa se deta~eze de mediul exterior. fncredere.. va yeti aminti atmosfera de atunci. Important este sa simtiti bine.. daca ei doresc sa se inchida.. Ie auziti vocea... in acela~i timp. ti'mara femeie a "orbit despre calatoriile pe care le-a tacut sau pe care ar fi dorit sa Ie faca. Veti fi tot mai curioasa sa descoperiti ce anume se va intampla. (Aluzia cu privire la inchiderea ochilor va facilita inchiderea acestora. unde patrundeti fnsotit. de bine interior . Nu aveti nimic special de tacut. langa mine. 5. el poate sa coboare In interiorul propriului sau eu. ce anume yeti descoperi. la un nivel mai inalt... Intr-un caz de tetanie (1984). daca nimic nu se opune la aceasta. (Sugestii minimale care implica faptul ca va urma 0 ~edinta de hipnoza. Ea a fost trimisa la psihoterapie de un coleg psihiatru pentru crize spectaculoase de tetanie care aveau loc de mai muIte ori pe saptamana. Va simtiti departe de lume.. Rcdam mai jos protocolul ~edintei (G 0 din. deoarece nu mai avea curajul sa se Indeparteze de casa sau de locul ei de munca. Dupa ~edinta de hipnoterapie de tip ericksonian. Cuvintele ambigui faciliteaza evocarea calatoriei imaginare. . surprinzator ~i simtiti Intreaga bucurie de a fi descoperit ceva nou.. sa vedeti bine . .. chiar mirosurile. Ea se simtea handicapata. in acela~i timp. bate mai tare datorita starii de excitatie sau poate ca bate mai incet pe masura ce va relaxafi aici. este de asemenea bine. Regasiti senzatia general a de placere. " (Este yorba de 0 inductie in cadrul careia subiectul este ghidat sa retraiasca 0 amintire. o sa va aduceti aminte de un moment agreabil. (In cazul unui subiect necunoscut. se transforma in sugestii contextuale). 2 . destindere. calm. Veti retrai. cand v-ati simtit bine. de bine interior pe care ati trait-o impreuna cu prietenii. ati tacut 0 calatorie sau v-ati simtit bine in momentul acela. Auziti zgomotele. ceva ce nu ati eunoscut inca. aici ~i acolo puteti auzi vocea mea.. yeti regasi starea de bine. 1992): Terapeutul: "Acum am sa va rog sa va a~ezati confortabil.sa cunosc detaliile . "Peste cateva momente va voi cere sa reveniti u~or. pentru ca puteti sa va aflati. "Poate ca va vedeti mergand ~i. Va imaginati ca va revedeti prietenii.U. de surprinzator ~i.. Terapeutul va utiliza aceasta stare ca pe 0 resursa.. daca exista zgomote.. ca sa putem vorbi de aceasta prima experienta! Voi numara pan~ la 5 ~i yeti reveni treptat ~i u~or: 1. Pauza prelungita). este indicat ca terapeutul sa culeaga cat mai repede informatii referitoare la cele traite de aeesta). Va reamintiti cum v-ati trezit. dupa care a solicitat sa i se administreze 0 ~edinta de hipnoza moderna.. exotic.74 Psihoterapii scurte INDUCTIE HIPNOTICA SIMPLA (GODIN.A. de exemplu.. zgomotele... pentru ca doar atunci cand cineva sta confortabil.

este aceea care va conduce toate automatismele . tara sa ~titi.. Este yorba doar de ceea ee se petrece in capul dvs. Ceea ce pot sa fac eu."Vom merge mai departe in directia asta. in incon~tientul dvs.$titi foarte bine ca puteti cauta seara solutia unei probleme de matematicii. Totul poate intra in armonie. este doar sa va ajut sa lasati propriul dvs. ci pur ~i simplu sa a~teptati ca organismul dvs. Terapeutul se adreseaza clientului: "tu nu intelegi ce se intampla. dimpotriva.. tot ce va deranjeaza. Din acest motiv se administreaza sugestii de ignorare ~i uitare. "Chiar daca simtiti lucmri surprinzatoarc. tara sa ~tiu ce este de fapt. pentru ca totu] depinde de ceea ce este in mintea dvs.". ca acestea sunt norma1e. prin care se spune subiectului ca nu are nimic de mcut.76 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 77 Va yeti simti eficienta. aceasta stare pe care 0 traiti este un test care imi arata ca incon~tientul ~i-a regasit locul sau". Bine! Va simtiti foarte bine eorpul ~i tot ce e in j uru] sau . tu nu intelegi ce facem noi aid. sa actioneze de la sine. iar acest program trebuie sa continue sa se deruleze ~i dupa ce ~edinta noastra s-a incheiat.. dar pe un fond de i'ncredere.. tu nu intelegi . la timpul potrivit. Acum puteti ignora toate zgomoteIc. bine interiOl~ Acesta este primul pas pe care-l facem impreuna. Iar daca aceasta parte a eului dvs. in genera]. Terapeutul continua strategia precedenta).. este din cauza ca cste blocata de alte lucmri. de pi]da.atunci. In sensul acesta lucrez cu dvs. " . daca doriti.. stapana pe sine. pentru ea mintea dvs. daca va simtiti bine. intuitia dvs. sa-~i regaseasca un anumit echilibm . !). ci.." Introducerea metaforei elementare "Dumneavoastra nu ma ascultati. pe care il puteti integra in visul dvs. poate ca nu 0 sa va apara deloc sau poate ca yeti incepe sa va comportati in a~a fel ineat sa rezolvati problema chiar tara sa va dati seama. Cuvantul surprinzator va pregati continuarea). pentru ca in feIul acesta yeti gasi solutia la problema dvs. nu-~i face datoria.... (Perioada posthipnotica mai pastreaza inca urmelc hipnozei.. Daca starea pc care 0 traiti este surprinzatoarc. puteti ignora totul pentru ca ~titi ca puteti sa ignorati. daca doriti. pentru ca nu poate examina decat o singura idee de-o data ~i adesea acest lucru nu este suficient. corpul meu . se traduce in limbajul trupu]ui. ceca ce se petrece in mintea dvs. sa preia comanda. sa ignori. ne reintoarcem? "Nu trebuie sa va mi~cati. incon~tienta poate s-o faca ~i de aceea lasati incon~tientul dvs. aceasta se intampla pur ~i simplu pentm ca ati relaxat mecanismele de control ~i. incon~tient sa se exprime. 0 sa va exp]ic. taraparticiparea dvs. fiinte. pentru ca ceea ce spun eu nu este interesant. Acest program al incon~tientului poate sa lucreze in continuare pentru dumneavoastra. Referirea la automatisme nu cste gratuita. Toate acestea se VOl' petrece de la sine. siguran{a. (Sugestiile. simte parca ceva care trece prin el. atunci cand auziti cuvintele mele. Dimpotriva. nu trebuie sa vorbiti. cum ar ft. incon~tientul a lucrat pentru dvs. (in acest paragraf. Incon~tientul este partea cea mai importanta a propriei dvs.. Aid apar sugestiile terapeutice simple. In acest caz. Pentm mine. Poate ca aceastii solutie 0 sa va apara ca evidenta la un moment dat. a~a cum respiratia se desta~oara tara participarea dvs. sa uitam tot restul. sunt utile pentm a declan~a 0 atitudine pozitiva. T. sa uitati anumite lucruri.. nu aveti de ce sa va ingrijorati. P: Da.. locul sau. (Terapeutul se exprima in termeni de disociere. inaintea ~edintei de hipnoza. con~tienta nu este in stare sa rezolve problema. Dificultatile pe care Ie intalniti nu ~titi carui fapt se datoreaza. ci reprezinta 0 sugestie cu caracter terapeutic ). se reiau explicatiile care se dau. dar alteori este un lucru bun ~i este binc sa ne amintim doar acele lucruri care ne sunt utile ~i sa ignoram. . sa lase automatismele sa lucreze. ci continuati sa ciilatoriti. in fclul acesta... Uneori este un Iucm rau sa uiti. dar in mod curios. tara sa 0 gasiti ~i sa descoperiti ca solutia va vine dimineata de la sine. De~i acest Iucm este amuzant ~i surprinzator.. cum ar fi latratul cainelui. Trebuie sa redam incon~tientului dvs. pentru ca este evident ca crizele de tetanie sunt amplificate de proiectii mentale in viitor. stresul. simtind confortul ~i .

a inteles foarte bine cum poate sa va ajute. regasiti tonusul potrivit unei zile de vacanta. una cate una. atunci cand Ie yeti gasi utile. sa coboare. Ati vazut cum bratul se mi~ca singur? P: L-am simtit cum se mi~ca faril sa fac nimic. Pacienta devine orientata in timp ~i spatiu. va yeti simti foarte bine.. Va yeti organiza fiecarc zi. pentru a lasa lucrurile sa se desm~oare. aceasta va fi obligata sa execute "orbe~te" ceea ce i se comanda. "Pot sa se petread unele lucruri in timpul acestei ciilatorii. P: Mi-e imposibil sa-mi identific mana dreapta ~i mana stanga. sunteti in acela~i timp alerta ~i relaxata. pe care 0 numesc incon~tient. ca ~i cum propriul brat nu v-ar mai apartine. pc care i1 puteti vedea. a coborat. Cuvintele care urmeaza sunt necesare pentru a oferi asigurari subiectului). T A fost 0 parte din dvs. dar ati fost in alta parte. Acum yeti invata sa folositi toate aceste lucruri invatate. perfect stapana pc propria persoana. in stare a de transa o I ~ . poate ca va aflati in alt vis ~i poate ca in cateva momente va yeti afla in viitor. lucruri ca in timpul unui vis. se petree lucruri surprinzatoare. Veti pastra aceasta stare ~i dupa ce experienta noastril va lua sfar~it. iar in privinta problemelor dvs. Incon~tientul dvs. dar poatc ca nici nu va aflati in ace a calatorie. Acestea reprezintii modalitatea de a folosi starca de transa pentru a comunica instructiuni cu caracter terapeutic. Atunci dind bratul va ajunge din nou la locul sau. Pacienta lasa senzatia ca traie~te 0 stare de perplexitate. va face apella aceste resurse interioare pentru a regasi. odihnita. Multa vreme s-a crezut cil daca se sugereaza un anumit lucru unei persoane hipnotizate. lini~tit.) T: Este amuzant. sau dad 0 mana devine grea sau u~oara. Sc freaca la ochi ~i i~i freacil mainile). Este suficient sa va reamintiti ceca cc am mcut impreuna. pe care il puteti simti. (Terapeutul ridid complet bratul pacientei ~i acesta rami'me in catalepsie. destinsa. Incon~tientul dvs. tonusul muscular este perfect adaptat. in cabinet. incon~tientul poate refuza sugestia administrata. Veti inspira ~i yeti expira adanc ~i va yeti mi~ca. avand in vedere ceea cc va of era viata. Atunci cand bratul dvs. zi dupa zi. dlatoriile. "Fiti atenta la tot ce simtiti in propriul corp. yeti fi din nou aici. dar asta nu are importanta. Puteti sa va relaxati timp de 5 minute. Aceasta nu este parte a voluntara. visele. daca se petree mi~dri in degete sau in alte zone. Va fi un viitor pe care i'l stapani{i perfect. terapeutul va utiliza sugestiile terapeutice in scopul rezolvarii problemei subiectului. fara sa fiti deranjata". Pot sa se petreaca cu dvs. Astfel. dar dvs. T: Ati facut aceea~i cillatorie sau alta? (Pauza. dar aceasta se va intampla pentru d incon~tientul dvs. de functionare u$oara. daca simtiti nevoia. Nu eu am mi~cat bratul. persoana aflata in stare de hipnoza comportandu-se liber. bratul va cobori ca de la sine. simtindu-va i'ncrezatoare. totul este perfect normal. T Nu ati facut nimic. profitand de ocazii. poate chiar senzatii bizare. a~a cum face toata lumea ~i yeti gasi satisfactii in aceasta. iar daca in corpul dvs. data ce subiectul a reu~it sa intre in transa. aceasta stare de bine interior. ori de cate ori este nevoie. acest mod de a cauta solutii ~i fara sa va preocupati. Eu doresc sa verific ceva. P: De fapt nu am facut nimic deosebit. Ie yeti rezolva. 0 poatc accepta partial sau in totalitate. Va simtiti foarte bine in cursul acestei caliitorii ~i nu va lasati descurajata de mine. va yeti i afla din nou aici. (Bratul coboara. In acela~i timp.78 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 79 i'ncrederea. Lasati-va pur ~i simplu dusa. continuati sa dlatoriti (Tcrapeutul ridica bratul pacientei ~i acesta ramane in catalepsie ). pe care 0 deconectam provizoriu. destinsa ~i odihnita. Am facut aceasta doar pentru a afla in ce stare va aflati. a inteles acest mod de a luera. Realitatea a dovedit ca acest lucru nu este adevarat. greutate sau senzatie de u~or. cum poate gasi solutii pentru a va fi de folos. Toate acestea nu au nici o importanta. Puteti utiliza cele invatate ca un exemplu de relaxare. continuand sa va traiti amintirile. . de satisfactie a descoperirii ~i de interes. T: Da. destinsa. tinand seama de imprejurari. In cateva momente yeti permite bratului dvs.

mai ales atunci cand pacientul trebuie sa continue tratamentul care Ii creeaza . p. consta in a-i invata pe pacienti sa detecteze semnalele dureroase. este neplaeuta.. care au menirea de a-I pune in garda in legatura cu evolutia procesului patologie. Acestea sunt valabile pentru un numar limitat de pacienti ~i chiar daca actioneaza eficient. in functie de situatia ~i de. atunci cand lucram pentru a diminua durerea. fiiea marelui psihoterapeut Mil ton E r i c k son. dar poate fi ameliorata ~i nu trebuie sa ne distruga viata. • Abordarea hipnotica indirecta cu caracter permisiv. • Sugestii directe. Un aspect foarte important pe care trebuie sa-l avem in vedere. o alta problema 0 reprezinta individualizarea interventici psihoterapeutice. precum ~i asupra procesului de vindecare. precum ~i in legatura cu medicatia administrata ~i cu efeetele acesteia. sa bei un pahar de sue . Utilizarea aces tor sugestii da rezultate bune la unii subieqi." (M egg 1e. Din acest motiv.cEDEE HIPNOTICE DE CONTROL A DURER II (DUPA MILTON ERICKSON. aetiunea lor nu este de durata. 122). ca de pilda: "Nu ar fi bine sa-ti imaginezi ca piciorul tau se odihne~te pc 0 saltea de puf?" (Roxanna Erickson.. mai ales. diferenta constand doar in modalitatea in care informatia este oferita. • Amnezia post-hipnotica. In absenta acestor' informatii. Se poate sugera amnezia partiala selectiva sau completa cu privire la episodul dureros... sau sa faci altceva Nu ~tiu dadi Iti vei oferi aceasHi placere acum sau poate dupa ce mai cite~ti 2-3 pagini. psihoterapeutul trebuie sa obtina informatii in legatura eu proeesele fiziologice ~i fiziopatologice care stau la baza aparitiei durerii.. fruntea ta se Incalzqte u~cir. 1979) R 0 x ann a E r i c k son K 1 e i n (1990). Din acest motiv. exista cazuri in care comuniearea prea directa conduce la activarea rezistentelor subiectilor. Mil ton E r i c k son (1967) a pus la punct 11 tipuri de interventii terapeutice In stare de hipnoza pentru combaterea durerii. semnale caff capata un caracter mai discret atunci cand se actioneaza asupra durerii. oprirea unei hemoragii sau sdiderea tensiunii arteriale. Astfel. care se vor mobiliza pentru a realiza vindecarea. de pi Ida. in loc sa spunem subiectului aflat in hipnoza: "inchide cartea ~i du-te sa bei un pahar de suc". "Nu trebuie sa mai simti nimic in zona X". PRO. 1990). Aceste interventii aplicate in hipnoza reprezinta mijloace ajutatoare care se adauga demersurilor medicale ~i psihoterapeutice. HIPNOZA ERICKSONIANA iN COMBATEREA DURERII Inainte de a incepe sa lucreze cu un paeient care are dureri'.. Cu toate aces tea. Aceste sugestii sunt similare in continut cu cele directe... pentru ca amanarea unci placeri 0 face ~i mai mare . am putea sugera ceva de tipul urmator: "Atunci dind cite~ti 0 carte interesanta. personalitatea fiecarui pacient. lata cateva exemple de astfel de sugestii: "Durerea dispare complet din zona X".. la care putem obtine pe aceasta eale disparitia ecfaleei. ~i ai dori sa mai savurezi pentru un timp aceasta stare. considera cii durerea reprezinta un fenomen care face parte din existenta noastra.. hipnoterapeutul poate aetiona negativ asupra mecanismelor de aparare. Mil ton E r i c k son utiliza in psihoterapie. sa fumezi 0 tigara. 1990. Aceasta poate fi o metafora sau arice alta tehnidi indirecta de sugestionare. Este 0 senzatie placuta ~i confortabila. Aeeasta reprezinta 0 problema. sugestiile indirecte. hipnoterapeutul trebuie sa se integreze armonios in cadrul echipei terapeutice care lucreaza cu pacientul. Hipnoterapia traditionala utilizeaza frecvent sugestii directe de tipul urmator: "Durerea de cap dispare complet ~i pentru totdeauna" "Hemoragia se opre~te imediat" "Vasele de sange sunt relaxate ~i lini~tite" etc. specifice fiecarui pacient in parte ~i cu care formeaza un tot unitar.xo Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 81 hipnotica subiectul are acces mai u~or la resurscle sale interioare.

• Deplasarea senzaliei de durere. In mod indirect. de pilda. Aceasta metoda se utilizeaza. taioasa ~i sacaitoare a fost transformata de terapeut intr-o experienta neplacuHi de balansare intr-o barca pe marea furtunoasa.. drept urmare nu are cum sa-I doara. Prin sugestii directe se poate sugera scnzatia de amorteala in zona respectiva. cand durerea nu era atat de puternica. legata de 0 parte centrala a corpului va fi redusa prin intermediul distantei . Rezultatul a fost ca subiectul a suportat foarte bine interventia de aplicare a aparatului ghipsat ~i nu a avut dureri nici zilele urmatoare. tendoane ~i in articulatia genunchiului. • Anestezia hipnotica. • Analgezia hipnotica. are ~i nervii afectati ~i. de asemenea. filme sau competitii sportive. carti. Pentru a realiza aceasta reinterpretare. de pilda. Mil ton E r i c k son (1967) considera ca cea mai buna metoda indirecta de inducere a anesteziei consta in construirea unei situatii psihologice opuse celei in care se traie~te durerea. focaliza atentia pacientului pe 0 senzatie placuta. ca poarta manu~i de protectie etc. R 0 x ann a E r i c k son (1990) relatcaza cazul unui subiect caruia ii fusese strivit piciorul ~i care avea dureri in mu~chi. Mil ton E r i c k son ~i de discipolii acestuia consta in sugerarea faptului ca durerea se transforma in mancarime. Pacientului aflat in hipnoza i se administreaza sugestii de reducere progresiva a durerii. se vor evoca imagini care sa sugereze faptul ca subiectului i se pun cuburi de gheata. pacientul trebuie sa fie pe deplin con~tient la inceput de durerca sa. • Diminuarea gradata a senzaliilor dureroase. pacienta va \lobandi un sentiment de autocontrol. in membrul sau organul pereche. impreuna cu sugerarea amneziei pentru durerile suferite in trecut. Coo per ~i a fost apoi perfectionata de Coo per ~i Mil ton E r i c k son in cadrul lucrarii "Distorsionarea timpului in hipnoza" (1959). Astfel. Prin comutarea atentiei in alta zona a corpului. Dezorientarea in raport cu timpul ~i cu propria persoana poate produce subiectului un sentiment de confort psihic. 0 • Disocierea hipnotica. iar amenintarea. atunci cand pacientii se lasa absorbiti de evenimente externe. fiind serios lovit. CONCRETIZAREA 51MPTOMELOR 51 MANIPULAREA LOR TERAPEUTlcA iN TERAPIA' ERICK50NIANA Metoda concretizarii simptomelor i~i are originea in lucrarile lui Milton Erickson (1980 a). de confort. • Reinterpretarea in stare de hipnoza a experienlelor dureroase. durerea profunda. In felul acesta ~i continutul emotional asociat durerii se modifica prin modificarea modului in care este perceputa durerea. • Distorsionarea timpului in hipnoza. la inceput cu 1% pentru urmatoarea ora. Tehnica a fost elaborata initial de L y n n. In stare de hipnoza se sugcreaza faptul ca senzatia de durere se muta in alta zona a corpului. Se poate. Dezorientarea in raport cu propriul corp se refera la sugcrarea faptului ca pacientul se separa de corpul sau (este ca in cazul dedublarii din practicile ezoterice). Pacientul poate fi orientat in timp spre 0 etapa timpurie a bolii. S y d n e y R 0 s e n (1990) a utilizat aceasta tehnica cu pacienti aflati in stare de hipnoza carora le-a sugerat. modalitate frecvent utilizata de • Substitutia de simptom. de regula. apoi tot mai mult. Acesta s-a relaxat ~i ~i-a imaginat ca piciorul sau.82 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 83 disconfort. Procedeul implica manipularea timpului subiectiv. iar cele dureroase ca fiind mai scurte. Milt 0 n E r i c k son (1967/1980) a propus 0 serie de sugestii pentru a transforma 0 experienta dureroasa foarte puternica intr-un disconfort moderat. Mil ton E r i c k son (1967) citeaza cazul unei paciente cu cancer metastazat la care a indus hipnoza ~i i-a sugerat ca durerea din zona abdomenului se deplaseaza in mana stanga. pacientilor sugerandu-li-se sa traiasca intervalele nedureroase ca fiind mai lungi. Acest fenomen are loc uneori ~i in mod spontan. "sa lase" in . Anestezia reprezinta procesul de abolire completa a durerii. ca pe zona respectiva curge un ~uvoi de apa rece.

ce subiectul a reu~it sa concretizeze simptomul. subiectului sa-~i imagineze 0 culoare sau 0 forma care este asociatacu un simptom sau cu 0 particularitatc a acestuia. poti sa-mi spui ce forma are ea. Terapeutul i-a cerut sa inchida ochii ~i sa observe ceea ce vede ~i ceea ce simte.84 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 85 cabinetul terapeutului problemele-simptom. datorita particularitatilor transei hipnotice. Un studiu mai recent realizat de M c Cue ~i M c Cue (1988) a demonstrat faptul ca aceasta tendinta spre literalism depinde ~i de modul in care au fost formulate sugestiile. Pacienta se simtea distrusa. aflat in hipnoza.P. Procesul concretizarii ~i manipularii simptomelor se explica prin faptul ca subiectii hipnotizati iau adesea "ad literam" cele spuse de terapeut (M i 1ton E r i c k son. capacitatea de a reactiona la nivel concret. 0 data concretizat. pacientii vor trebui sa-~i desfa~oare existenta d. solicitand pacientului sa se concentreze asupra simptomului sau: "In timp ce te concentrezi asupra durerii tale. Concretizarea simptomelor da rezultate foarte bune la pacientii ce sufera de depresie. pacientilor Ii s-a spus di vor lucra impreuna cu terapeutul asupra problemelor profunde care ii deranjeaza. terapeutul va interveni in mod direct. sau ce culoare?" "Durerea ta se mi~ca sau ramane neclintita?" "Simti caldura sau racoare?" "Ce imagini iti vin in minte cand te gande~ti la ea?". bila care se rostogole~te de pe varful unui deal. Procesu1 de concretizare este facilitat ~i de ghidarea pacientului spre concentrarea pe detalii specifice difcritelor modalitati senzoriale. lipsita de speranta. aceasta fiind specifica un or procedee magice. 1980 b). este ingropata sau arsa etc. Simptomul.. Se pot utiliza ~i tehnici de programare neurolingvistica (N.t mai confortabil. Atunci cand concretizare:. In orice caz. exprimata in imagini concrete. aceasta abilitate va fi utilizata in scop terapeutic. un pacient cu dureri de cap. probabil. este plasata intr-o racheta sau in nace1a unui ba10n care se departeaza. la carc aceasta a relatat ca vede cuvantul "love" (dragoste) spart in doua: si1aba "ve" s-a desprins de silaba .) prin intermediul carora se poate reduce in plan mentalluminozitatea . Se poate cere. culorii. iar un pacient anxios afirma ca "se simte prins intr-o capcana". departe de capul acestuia. terapeutul nu trebuie sa creeze imagini noi. Ulterior. terapeutul va crea reprezentari prin intermediul carora durerea. deoarece multi dintre ace~ti pacienti au tendinta de a descrie in termeni concreti suferintele lor: un pacient deprimat va descrie faptul ca poarta 0 greutate pe umeri sau ca se simte incoltit. va putea vizualiza durerea sa de cap sub forma unei bile de culoare ro~ie. anxietate sau dureri.L. R 0 s e n (1990) este de parere ca simbolizarea ~i concretizarea sunt procese foarte asemanatoare. iar in intervalul dintre ~edintele de psihoterapie. talismane sau in actiunile intreprinse de ~amani sau vrajitori. asemanator cu deficientii mintali sau cu unii psihotici. cum ar fi o data "batutul in lemn". se poate testa capacitatea de a reactiona la nivel concret. Astfel. Terapeutul i-a sugerat apoi sa repare mental cuvantul "love" ~i foarte repede pacienta a inceput sa se simta mai bine. de pilda. va putea fi modificat sub aspectul formei. purtarea de amulete. localizarii. Autorul a avut 0 pacienta care avea tendinta sa-~i concrctizcze trairile chiar in afara hipnozei. subiectii lui Mil ton E r i c Ieson au luat lucrurile "ad literam" pentru ca terapeutul se a~tepta la acest lucru. In cursul procesului terapeutic. Astfel. inerta. fobii. diferenta dintre ele fiind doar cantitativa. Astfel. ci doar sa actioneze asupra imaginilor elaborate de pacient.t simptomelor nu are loc in mod spontan. functiei etc. cunoscut fiind faptul ca subiectii aflati inhipnoza au tendinta de a reactiona in functie de ceea ce ei considera a fi expectatiile terapeutului. in bcneficiul terapiei. de vindecare sau de autoprotectie. Tendinta spre concretizare s-a manifestat in mod spontan de-a lungul timpu1ui. fad sa se gandeasca la problemcle respective.10" ~i a cazut. R 0 s e n (1990) este de parere ca. Pacienta a afirmat ca se simte trista. deoarcce fusese respinsa de un baiat care ii placea. pacientii aflati in hipnoza au.

un cuvant sau un obiect concret va putea dec1an~a reactii adaptative (La fel ca in cazul obiceiului de a "bate in lemn" pentru a indeparta 0 situatie amenintatoare ). poate fi vizualizat ca un animal salbatic ce trebuie imblanzit. Poti inlocui cele scrise cu alte lucruri bune. In acela~i timp. mancat de un alt animal mai mare sau redus. Imaginile care ii· vin in minte pacientului vor fi utilizate ca declan~atoare posthipnotice pentru starile pozitive programate de terapeut: senzatia de lini~te. de pilda. Cancerul. Prezenture de cuz (Rosen. intorcandu-se in timp la perioada dnd se simtea in siguranta. vigoare etc. este bine ca substantele injectate in cursul chimioterapiei sa fie vizualizate in sens pozitiv ca fiind laptele care hrane~te sau "fluide vindecatoare". calm ~i acest lucru este foarte util in terapia tulburarilor anxioase. Terapeutul: "Ce culoare iti vine in minte atunci dnd tc concentrezi asupra durerii tale? Ro~u? Gande~te-te la un obiect sau la mai multe obiecte care sunt colorate in ro~u!". in imaginatie.. care ii apare in minte unci paciente dnd i~i aminte~te cum se juca in copilarie cu papu~a. apropiind palmele una de cealalta. dar ea nu reprezinta dedt unu1 din multiplele procedee terapeutice. P: "Da!". ridica degetul aratator d~ept.$i nu am lucrat decat 10 minute!". care pot fi utilizate in cadru1 unui demers psihotcrapeutic mai complex. la randul sau. destins. vei putea ie~i din transa ~i vei lasa in urma ta pixul r()~m~i durerea. p. Nu scrie nicaieri cii nu vei reu~i. Astfel. energie. purificare.86 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 87 unci imagini sau se poate trece de la 0 culoare foarte vie la 0 culoare estompata. scrise in cerneala albastra!". De aCUrll incolo vei scrie numai cu cerneala albastra ~i te vei simti invaluit intr-o culoare albastra. P: "Mi-a fost tare rau inainte!". increzator. Aerul poate fi trait ca exprimand lini~te. 0 data cu pasta ro~ic? Cand vei simti mai putina durere. prin procedeAetehnice sau magice intr-un animal mai slab sau intr-unul neagresiv. datorita actiunii unor raze laser. a bea apa reprezinta un act care poate fi asociat cu senzatiile de relaxare. Elementele din mediul inconjurator pot fi utilizate ~i ele in cali tate de resurse pentru concretizare. Sau poate preferi sa mazgale~ti pfma dnd pasta ro~ic se termina? Atunci dnd pasta ro~ie s-a terminat. Tehnica de concretizare a simptomelor este 0 tehnidi utila. T: "Imagineaza-ti cii iei pixul ro~u ~i scrii cu ro~u cuvintele pace. Atunci dnd vei fi gata. lini~tit. Meriti sa fii fericit. T: . Nu ma mai doare!". Fortele imunostimulatoare sau fortele de vindecare pot fi vizualizate sub forma unor anima Ie (rechini alba~tri) sau ca raze laser. T: (Dupa ce pacientul a ie~it din trans a) "Cum tesimti acum'?". P: "Bine. Monstrul (tumora) poate fi transformata. ar fi bine sa te intrebi: Oare nu a disparut ~i durerea din abdomenul meu. la fel." In acela~i timp. implinire. confort. lini~titoare. poate fi transferata asupra unui alt obiect cu care pacientul vine in contact in prezent. pacientilor care sufera de ataeuri de panica li sc poate da instructajul sa ia contact cu propriul lor eu interior. Trebuie sa fii convins cii vei reu~i. a fumatului sau in orice situatie in care este bine sa sugeram subiectului ca introduce un element in corpul sau. Pacientul: "Un pix". Cea mai bun a modalitate de a descoperi resursele care vor contribui la inlaturarea sau inlocuirea simptomului eonsta in a solicita subiectulsa caute in interiorul sau clemente apartinand invatarii incon~tiente. La fel ca ~i in cazul unei situatii fobice. In felul acesta pacientul utilizeaza propriul sau corp ca pc 0 resursa concreta. . Concretizarea resurselor este un procedeu uti I ~i la pacientii cu cancer sau alte afectiuni grave. pace. prin asociere. unde un cuvant sau 0 imagine poate produce panica. iar daca scrie. noi putem ~terge. 264) Pacient cu durere abdominala. Arunca to ate problemele care te-au suparat intr-o gaud neagra. dupa modelul: "Inspira calm. T: "Un pix ro~u? Are ~i pasta ro~ie?".

pornindu-se de la aceasta "rezonanta" psihoafcctiva se poate trece la mobilizarea resurselor interioare ale subiectului. Psihoterapia strategica urmare~te sa produca modificari in ceca ee prive~te modalitatile in care oamenii ~i-au construit "realitati Ie" disfunctionale. care au drept scop punerea in actiune a unoI' mecanisme dcfensive. posibilitatca de verificare publica a rezultatelor ~i eoncordanta dintre supozitiile teoretice ~i metodele de interventie psihoterapeutica apticate asupra subieetului. conform careia convingcrile noastre. Problema a fast rezolvata de un inteJept care calatorca pe 0 camHa ~i care. conform acestci ori~ntari pragmatice. redueerea sau disparitia simptomelor. Procedeele utilizate se caracterizeaza prin claritate. determina modul nostru de a aetiona in lume ~i. cognitiva ~i emotionala care sta la baza fonnuHirii ~i mentinerii fobiilor simple ~i generalizate. Tratamentul psihoterapeutic este de scurta durata. 1996). Pentru a reu~i acest lucru. autorul pome~tc de la eoneeptia lui Bat e son (1972). prceum ~i de eele ale lui Mil ton E r i c k son . primul pas pentm tcrapcut inseamna intelegerea ~i adoptarea stilului de gandire al pacicntului ~i abia apoi. Tehnica terapeutica propriu-zisa se refera la modificarea perceptiilor ~i reprezeiltarilor pc care Ie are clientul cu privire la propria persoana.Psihoterapii scurte 89 PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVIST A iZ'sihoterapia constructivisHi se refera la un model psihoterapeutic strategic elaborat de N a r don e (1996) ~i care se aplica in special in tratamentul tulburarilor anxioase. rezultatele acestuia putand fi evaluate imediat. mai ales fobice. Principiul interventiei terapeutice construetiv-strategicc poate fi ilustrat intr-un mod sugestiv de 0 povestire specifica traditici islamiee: "La moartea sa. Programul de psihoterapie propus cuprinde un ansamblu de tehnici. Modelul psihoterapiei constructiviste reprezinta un demel'S ~tiintific. modul nostru de a simti ~i de a aetiona influenteaza convingerile ~i conceptiile despre lume ~i viata. In elaborarea metodelor ~i tehnicilor sale. mai precis este yorba de restructurarea schemelor relationale care sustin ~i valideaza trairile cu caracter fobic. la randul sau. un sfert eelui de-al doilca. In urma aplicarii modelului terapeutic. intr-un timp relativ scurt (14 ~edinte de psihoterapie). reprezentata in special de Wa t z I a w i c k ~i We a k I and. preeizie ~i caracterul controlat al rezultatelor. Pentru a intelege bazele teoretice cognitiv-constructiviste care stau la baza aeestui sistem psihoterapeutie. cu privire la lumea extcrioara. prin intermediul carora terapeutul produce 0 modificare in organizarea relational a. a intervenit in disputa. la lumea extema ~i la ceilalti. s-au obtinut rezultate pozitive in 86% din cazuri. N a r don e se bazeaza mai ales pc studiile ~colii de la Palo Alto. Acesta a descoperit solutia intr-un mod aproape magic: el a adaugat propria camiUi eelor 39 ~i a rncut impartirea pomind de la 40 de camile. Ali Baba a lasat drept mo~tenire 39 de camilc celor 4 fii ai sai. Obiectivul pragmatic al psihoterapiei consta in destructurarea modalitatilor dc adapt are ~i a solutiilor patologice elaborate de pacient. care utiliza adesea in psihoterapie a~a-numita "hipnoza tara trans a" (S a 1v i ni. ei ~i de client. Cei patru fii nu puteau cadea de acord asupra impartelii ~i s-au pus pe cearta. de regula necon~tientizate. Criteriul de valid are al psihoterapiei 11reprezinta. atras de zgomot. elaborat de N a I' don e (1996) pe un numar de 52 de pacienti suferind de tulburari obsesive ~i fobice. deoareee se caracterizeaza prin transparenta. Testamentul prevedea urmatoarele: 0 jumatate din camile va reveni fiului celui mare. In . de aparare impotriva anxietatii. 0 optime celui de-al treilea ~i 0 zeeime mezinului. care pot fi apreciate in mod obiectiv nu numai de terapeut.

deoarece in mod frecvent ei sunt utilizati pentru a descrie un numar marc de realitati psihologice ~i comportamentale. Psihoterapeutii care imbd1ti~eaza aceasta orientare sunt interesati sa afle cum functioneaza problema-simptom ~i nu motivul pentru care aceasta a aparut. Acestea survin brusc. element care i~i pierde semnificatia 0 data cu disparitia simptomului.90 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 91 fclul accsta. al trcilea 5. pentru a desemna simptomele respective.M. urmate de aproximativ 0 luna. 1996. la subiectii care sufera de tulburari anxioase. cxplicate in mod diferit de catre diver~i teoreticieni.R. . Fiecare dintre ei atinge 0 parte difcrita din trupul elefantului ~i sustine cu tarie ca partea descrisa de el reprezinta "adevarul" cu privire la structura elefantului (cel care atinge trompa spune ca elefantul este ceva lung ~i elastic.S. termenul de "problema" ~i nu de boala psihica. cel care il atinge pe 0 latura spune ca elefantul reprezinta 0 mas a uria~a de carne ~i piele etc. sunt imprevizibile. Conform acestei perspective. Tulburarile anxioase obsesive ~i fob ice sunt diagnostic ate pc baza interviului clinic direct cu pacientu!. III. nu mai cra uti!. in care subiectul manifesta 0 teama persistenta legata de faptul ca s-ar putea produce un nou atac.). demers ce consta in adaptarea creativa la imprejurari pentru a sparge cercul vicios al comportamentelor psihopatologice auto-alimentate. terapeutul utilizeaza. 40). Astfel. (1987) (NARDONE. Sindromul atacului de panid: a) Subiectul traie~te unul sau mai multe atacuri de panica. 0 data solutia gasita. un terapeut de familie ca pe un produs al unei interactiuni familiale disfunctionale. Inteleptul oriental a rezolvat problema adaugand ceva ce era absolut nccesar pcntru moment. Pentru a evita realizarea unor profetii autoimplinite. In acest mod se poate construi mai u~or 0 realitate psihoterapeutica orientata in directia gasirii solutiei . fratelc eel mare a primit 20 de camile. dar care. In acela~i mod. CLASIFICAREA TULBURARILOR FOBICE DUPA D. Acest gen de interventie nu este decat aparcnt magica. iar un cxperentialist va considera anxietatea ca expresia angoasei omului in fata existentei. p. iar eel mai mic 4. Apoi intcleptul a incalecat pe camila sa ~i-a plecat mai departe" (E i g en. . 1990. Abordarile descrise ne amintesc de metafora indiana care descrie patru orbi care ating un elefant. 43) N a r don e (1996) este dc parcrc ca termenii rcspectivi ar trebui cxplicati mai bine. tratand un pacient fobic. PANICA ~I FOBIE Psihoterapia constructivista nu este de acord cu abordari teoretice de tipul celor prezentate mai sus. ca pe o forma de comportament invatat. al doilea 10. au durata limitata ~i nu sunt direct legate de expunerea la situatii care produc in mod obi~nuit anxietate sau de situatii in care persoana este observata direct de catrc altCineva. subiectul trebuie sa fi suferit cel putin patru atacuri ce corespund criteriului de mai sus ~i care au avut loc in decurs de aproximativ patru saptamani sau sa fi trait unul sau mai mUlte atacuri. forme disfunctionale. Sistemele complexe de reprczentari ~i constructe cognitive cu privire la propria. p. ea bazandu-se pe un demers structurat de rezolvare de probleme. tcrapcutul adauga un anumit element in continutul comunicariipentru a gasi in mod rapid ~i cficient solutia. Criterii de diagnostic: 1. persoana ~i la lumea externa elaborate de subiect capata. b) Pentru a diagnostica sindromul atacului de panica. DEFINIREA 51 DES(RIEREA FORMELOR GRAVE DE ANXIETATE. problemele umane sunt considerate ca un produs al interactiunii dintre subiect ~i realitate. un comportamentalist. un psihanalist va explica anxietatea ca fiind efectul unci psihotraume nerezolvatc din copilarie.

avand altfel un mod de viatii relativ normal (se deplaseazii singur' doar la serviciu sau unde este absolut necesar). transpiratie. subiectul a suferit cel putin opt atacuri de panici'i. • bufeuri de ciildura sau senzatia de frig. dar nu poatc parcurge mai mult de cativa kilometri). Sindromul agorafobic co ataeuri de panid: a) Agorafobia: subiectul prezinta teama de a se afla in locuri sau in situatii de uncle ar fi dificil (sau jenant) sa iasii sau in care nu ar putea beneficia de ajutor in caz de atac de panica. tremuraturi sau spasme musculare. 4. => Subiectul con~tientizeazii faptul ca obsesiile sunt produsul propriei sale inchipuiri. Formele clinice ale atacului de panica: Forma u~oara: toate atacurile care au avut loc in cursul ultimei luni s-au caracterizat prin mai putin de patru simptome. • teama ci'i va muri. in aglomeratie. furnieaturi (parestezii). ganduri. b) nu se inregistreaza nici 0 tulburare specifica atacului de panica.92 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte In cursul atacului de panidi. Sindromol obsesiv-eompulsiv: a) Obsesii: => Idei. d) eel putin patru din simptomele mentionate au aparut brusc ~i s-au accentuat in unnatoarele zece minute. la 0 co ada. impulsuri sau reprezentiiri recurente ~i persistente care cel putin la debutul bolii. => in ultima lunii. ameteli. Aeeste situatii apar atunci dind persoana se afla singurii in afara locuintei. senzatie de instabilitate sau de le~in. subiectul se confruntii cu situatii generatoare de agorafobie. Forma severa: in ultima luna. Moderata: evitarea conduce la limitari in 11?odul de viatii al subiectului (poate piirasi domiciliul tarii a fi insotit. Severa: evitarea il imobilizeazii total pe subiect la domiciliu. 3. Aceastii c) putin • • • • • • • • teama conduce la reducerea deplasarilor subiectului sau la nevoia ca acesta sa fie in permanenta insotit de ci'itre altcineva. b) Apar tulburiiri care riispund criteriilor ataeului de panieii. dar a prezentat astfel de comportamente in ultimele ~ase luni. atunci cand se deplaseazii. Forma moderata: => in cursu I ultimei luni to ate ataeurile s-au caracterizat printrun numar limitat de simptome. 2. Remisiune partiala: in ultimele ~ase luni nu s-a inregistrat nici un atac de paniciisau simptome caracteristice acestuia. fapt ce-i provoacii 0 anxietate intensa. • teama cii va innebuni sau ca va comite un act necontrolat. de pi Ida. Sindromul agorafobie fara ataeuri de panica: a) subiectul prezintii comportament agorafobic. e) Nu poate fi stabilita 0 cauzii organica a tulburiirii (ca. pacientul trebuie sa prezinte cel patru din simptomele urmatoare: di ficultiiti de respiratie (dispnee) sau senzatie de sufocare. => Subiectul depune eforturi sustinute pentru a ignora sau pentru a reprima gandurile sau impulsiunile obsesive sau pentru a Ie neutraliza prin intermediul altor ganduri sau actiuni. cofeina sau hipertiroidie). In afara casei. • amortcli. greata sau jena in regiunea abdominala. senzatie de strangulare. palpitatii (tahicardie). Severitatea comportamentului de evitare la agorafobic: U~oara: subieetul manifestii un comportament de evitare precis delimitat. nefiindu-i impuse din afariL . Remisiunea partialii: subiectulnu mai prezintii actual mente nici un comportament de evitare de tip agorafobic. sunt resimtite de catre subiect ca intruzive ~i absurde (Exemplu: 0 mama poate fi bantuitiide ideea obsesivii cii i~i va ucide copilul pe care il adorii). gravitatea atacurilor de panica se situeaza intre nivelul de atac u~or ~i atac sever. acesta fiind incapabil sii se deplaseze neinsotit. 0 intoxicatie cu amfetamina. sentimente de derealizare sau depersonalizare (senzatia ci'i nu mai este aceea~i persoana ~i ca lumea s-a modificat). pe un pod sau intr-un mijloc de transport. • dureri sau jena la nivelul toraeclui.

cu cele prafesionale sau eu re]atii]e soeia]e ale acestuia . desfii~urate dupa reguli bine stabilite. Modelul psihoterapeutic prapus de N a r don e (1996) a fost elaborat in urma unor studii clinice. eu activitatile cotidiene ale subieetului. b) Compulsiunile: => Sunt comportamente repetitive. Conform acestei eonceptii. La baza acestei atitudini mentale se afla un mod de gandire de tip cauzal.. obsesiile nu vor fi legate de hrana. Persoanele care au avut in familie bolnavi. de 0 pierdere considerabila de timp (oeupa 0 marc parte a zilei) sau interfera. pacientii nu ered ceca ce ]i se spune ~i i~i sustin in continuare convingerea ca sunt bo]navi.I'curte => Psihoterapii scurte 95 Continutul obsesiilor nu este legat de gandurile. conform caruia exista totdeauna 0 relatie intre cauza ~i efect. Cu toate acestea. 0 plaseaza ]a tulburari]e psihosomatiee) in cadrul tulburarilor care au ]a baza anxietatea. ~tiinta contemporana s-a indepartat insa de acest model explicativ. iar in domeniul psihologic pentru a rezolva 0 problema actual a ar fi absolut necesara analiza trecutului subiectului. Situatiile stresante cu caracter psihosocial influenteaza. cum ar fi psihanaliza ~i teoriile comportamenta]iste. adoptand conceptul de cauzalitate eirculara. in perioada 1988-1990. In mod concret.S. obsesiile nu sunt legate de drog etc. trebuie sa ]e explice faptul ca a cunoa~te respectivele cauze nu este nici neeesar. la randul lor. pe care Ie crede semne ale bolii respective. . N a r don e (1996) plaseaza forma fobica a fixarii hipoeondriace (pc care D. Cu to ate acestea.94 Psihoterapii . realizate pe 152 de subiecti tratati in cadrul Centrului de Terapie Strategiea din Arezzo. Acest mod de gandire a condus la conceptii reductioniste in psihologie. => Subiectul recunoa~te faptul ca ceca cc face el este excesiv sau absurd (acest lueru nu este insa va]abil pentru eopiii mai miei sau pentru persoane]e ale caror idei obsesive sunt suprainvestite.M. III. c) Teama ca sufera de 0 boala grava persista ~i dupa ce medicii au dat toate asigurarile subieetului.R. datorata interpretarii eranate a anumitor senzatii sau simptome fizice. functioneaza in prezent. aparitia bolii. c) Obsesiile ~'i compulsiunile sunt insotite de sentimente de disconfort. in raport cu anumiti stimuli. sunt mai predispuse la acest tip de afectiune. => Comportamentele respective au drept scop de a neutraliza sau de a impiedica 0 senzatie de disconfort sau 0 situatie cu caracter redutabil. ca in cazul obsesiilor cu continut religios). aceasta orientare se reflecta in atitudinea psihoterapeutului care. Tulburarea hipocondriaca: a) Bo]navul prezinta teama $i eonvingerea ea sufera de 0 ma]adie grava. activitatile respective nu au legatura logica cu scopul propus (de a preveni sau neutraliza). In general. FORMAREA ~I MENJiNEREA TULBURARILOR FOBICE Atunci cand oamenii se refera la 0 problema psiho]ogica este normal sa ne intrebam de ce a aparut respectiva problema. Mai precis. impulsiunile sau reprezentarile care au dec\an~at tulburarea (dad prezinta o tulburare a conduitci alimentare. 5. d) Simptomele tulburarii hipocondriaee dureaza eel putin ~ase luni. cu caracter stereotip ~i reprezinta 0 reactie a subiectului la aparitia obsesiei. cauza precede totdeauna efectul. datorita faptului ca investigatia clinica a evidentiat ]a aee~ti subieeti 0 dinamiea perceptiva ~i reactionala de tip obsesivo-fobic. sau se manifesta in execs. Varsta medic de aparitie a tulburarii respective se situeaza intre 20 ~i 30 de ani. nu este util sa cunoa~tem modu] in care s-au format ~i au evoluat in timp obsesiile ~i fobiile. dad utilizcaza 0 substanta psiho-activa. tulburarea imbraca 0 forma cronidi cu aparitia ~i disparitia simptomclor. intrebat fiind de clientii sai in legatura cu cauza fobiilor ~i obsesiilor. ei modul in care sistemele de perceptii ~i reactii disfunetionale. de~i exista ~i uncle cazuri de vindecare. niei util pentm a Ie vindeca. in mod semnificativ.). intentionale. b) 0 examinare somatiea minutioasa nu evidentiaza nici un fel de tulburare organica.

terapeutul trebuie sa inlocuiasca intrebarea "din ee cauza a aparut problema respectiva?" cu intrebarea "cum functioneaza procesele psihice pentru a mentine problema-simptom?". subiectii ineepand sa declan~eze comportamente deevitare in raport cu toti stimulii care ar fi putut dec1an~a astfel de ganduri sau emotii.. Observatiile c1inice au evidentiat faptul ca formele grave de tulburari fobice au fost declan~ate fie de evenimente nesemnificative.. reacJii de teama acute sau cronice ~i/sau recurgerea la a~a-numitele ritualuri obsesive cu ajutorul carora subiectul crede ca ar putea controla evenimentele de care se teme (S a I v i n i . dificultati respiratorii. pe care Ie intreprinde subiectul. aceste ganduri cu caracter dubitativ se transforma in adevarate "fixatii" agorafobice. in mod treptat. cognitiv-eomportamentalist conform caruia tulburarile fob ice ~i obsesive nu se datorcaza unorpsihotraume din copilaria timpurie. confuzie etc. Rezultatul este ca persoana va atinge pana la urma stadiul de "neajutorare dobiindita" sau de blocaj total. bazate pc 0 teama de imbolnavire justificata.96 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 97 Din perspectiva gasirii unor solutii la problemele de viata ale pacientilor. Acest gen de evitare generalizata va avea drept consecinta sciiderca pragului de dec1an~are a fricii." etc. se elaboreaza un set de secvente pcrceptiv-comportamentale cu caracter disfunctional. care conduce la "eonstruirea" primului atac de panid. Observand faptul ca la anumite situatii ce proquc reactii emotionale puternice. Ceea ce fixeaza 0 simptomatologie cu caracter fobic nu cste evenimcntul initial. ele instalandu-se. In primul eaz. cine ma va ajuta? . fie in legatura cu trairea unci situatii u~oare. acest gen de eomportament va conduce la evitarea aproape a tuturor actiunilor care sc dcsta~oara in afara casei. Aceste ganduri ~i reprezentari au aparut fie intampUitor. agravarea ~i generalizarea simptomatologiei. yom da un exemplu coneret (N a r don e. Se pare ca ace~ti subiecti au cazut intr-o eapcana psihologica la fel ca ~i miriapodul din povestea lui N a r don e ~i Watzlawick (1990): "Gandindu-se la dificultatea de a-~i mi~ca simultan cele 100 de picioare ~i dorind Sa controleze modul in care se mi~di aces tea. 1996): o persoana care se teme sa iasa singura din casa. va recurge in general la doua solutii. avfmd ca punct" de pornirc gandurile. Pornindu-se de la acesta. fie doar de simple ganduri dubitative. ameteli. indoielile ~i reprezentarile legate de teama de imbolnavire. stare perceputa de subiect ca fiind de natura interioara. 1996. In cel de-al doilea eaz. acela~i proces se declan~eaza pornindu-se de Ja un prim episod de teama cu simptome psihosomatice. Pentru a clarifica felul in care punerea in actiune a modului de solutionare a unci probleme nu fac. Trcptat. 61). miriapodul s-a gasit in imposibilitatea de a se mai deplasa" (Nardone. Mai exact. nu au 0 cauza de natura biologica. Acest concept de "neajutorare dobiindita" a fost studiat de psihologii cognitivi~ti ~i desemneaza starea patologica in care individul nu mai poate controla evenimentele ~i situatiile. de tipul: "s-ar putea sa mi se faca rau". ma voi face de ras . Prima solutie va consta in cvitarea tuturor situatiilor in care ea s-ar putea afla singura in afara cascio Treptat. N a r don e (1996) sustine punetul de vedere. ci ccea ce intreprinde persoana respcctiva pentru evitarea anxietatii. nu face decat sa sporeasca frecventa situatiilor . fapt ce conduce la agravarea simptomelor. Consecintele acestei stari sunt: dispozitie depresiva. Comportamentele pe care Ie pune in actiune subiectul pentru a scapa de teama reprezinta un felde solutii "deja inccrcate" ~i carc nu duc decat la accentuarea.e decat sa mentina problema. transpiratii.. prin intermediul acumularii progresive a unci tensiuni cmotionale induse prin autosugestie. subiectii declan~eaza comportamentul de evitare a respectivelor situatii sau incearca sa-~i controleze voluntar reactiile emotionale. pentru a controla situatiile periculoase prin intermediul evitarii acestora. Studiile clinice reatizate asupra unui numar impresionant de cazuri au demonstrat di tulburarile fob ice severe au aparut ~i s-au complicat treptat.. 1971).) pc care Ie declan~eaza anumite situatii de viata. p. ace~tia ineep sa se tcama dc toatc rcactiilc fiziologice (tahicardice. gandurile pacientului au fost de tipul urmator: "daca vreodata ma voi simti rau atunci cand ma aflu in multime sau departe de casa. in a~a fel incat eforturilc.

62). 1991. 2. ci are mai curand un caracter intampliitor. nu numai propriile actiuni. care sUi la baza comportamentelor de tip fobic. Astfel. ea prime~te. Caracteristicile unci astfel de interventii psihoterapeutice sunt urmatoarele (N a r don e. elementul care declan~eaza formarea sistemului "perceptie-reactie de tip fobic" (N a r don e . bazat pc utilizarea sugestiilor. p. ehiar atunci dind se af1a foarte aproape de casa. Prezentam planul modelului de psihoterapie scurta. prin mecanismul "profetiei autoimplinite". ci modificarea structurilor cognitive ale acestuia. mai ales a modului lor de percepere a realitatii. complieand-o. ~i aceasta solutie laborioasa va conduce treptat la agravarea simptomului. iar pentru a realiza aeest lucru este necesara modificarea modalitatii in care acesta i~i organizeazii informatiile. Construirea unci ipoteze de interventie. a reetichetarilor ~i a prescriptiilor de tip comportamental.08 Psihoterapii scurle Psihoterapii scurle 00 respective in a~a fel ineat subiectul va incepe sa declan~eze atacuri de panica. pentru tulburarile obsesive ~i fobiee (N a r don e . Etapa I (prima ~edinta). Al doilea tip de solutie gas ita de subiectii care sufera de tulburari anxioase grave consta in a solicita ajutor din partea anturajului. . simptomele sale se agraveaza. Obiective: I. Astfel. modul de abordarc al acestuia trebuie sa aiba un caracter indirect. 1996) nu are 0 relatie cauzala directa cu aparitia simptomului. Realizarea unui aeord cu paeientul asupra obiectivelor psihoterapiei. Aceasta trebuie sa conduca la depa~irea rezistentelor fata de schimbare. "te ajut ~i te protejez pentru ca e~ti foarte bolnav". a gasi 0 solutie eficienta. strategia terapeutica trebuie sa-l ajute pc subiect sa-~i mobilizeze toate disponibilitiitilc afective ~i comportamentale ~i sii-i redea acestuia Increderea in fortelc propm. Definirea problemei ~i ca~tigarea increderii paeientului. Ori de cate ori pcrsmina in cauza solicita sau prime~te un ajutor. 1996. 5. Prime Ie actiuni cu caracter terapeutic. a capeanelor de comunicare. o data ce modificarea s-a produs. format intre persistenta problemei ~i solutiile "deja incercate". Construirea relatiei psihoterapeutiee. formate din persoane care i-ar putea ajutain cazul unui atac de panica. tad ca subiectul sa-~i dea seama de acest lucru. Ace~tia sunt deosebit de inventivi in a construi adevarate retele. Dar. cele doua "solutii deja incercate" de subiectul anxios con due la instal area unei secvente comportamentale circulare. ci ~i modul in care percepe realitatea. 80): Interventia trebuie sa distruga cercul viciosde tip homeostatic. p. 4. Repetarea continua a acestui mesaj confirma tot mai mult "gravitatea" bolii subiectului ~i. 3. instructiunilor paradoxale. solutia deja incereata are un efeet retroactiv asupra problemei. Pentru a nu declan~a rezistentele pacientului. Pentru a sparge "cercul vicios" in care se mi~ca subiectul fobic sunt necesare acele interventii care au drept scop nu modificarea reactiilor comportamentale ale pacientului. 1985). care II prind infr-un fel de capcana psihologica. intarirea increderii ~i cii~tigarea eolaborarii pacientului. Explorarea sistemului perceptiv-reactional al pacientului ~i redefinirea acestuia. intr-un timp relativ scurt.este dificilii. In acest context. Interventia terapeutica trebuie sa produca modificari concrete in domeniul perceptiei ~i reactiei subiectului in raport cu situatia anxiogena. legat de triiirea accidentalii a unci stari de teama reala sau imaginara. Dificultatea consta In aceea ca. in cadrul careia tentativcle de a rezolva problema nu fac decat s-o amplifice (K e e n e y. specifice sistemelor af1ate in echilibru homeostatic. construetivist-strategiea. dar nu imposibila. implica dirijarea subiectului intr-un astfel de mod incat acesta sa-~i modifice. in acela~i timp. un dublu mesaj: "te ajut ~i te protejez pentru ca tin la tine". MODELUL DE PSIHOTERAPIE STRATEGlcA ELABORAT DE NARDONE (1996) Modificarea realitatii psihologice rigide.

2. Strategii: I. Formarea la subiect a unui sistem de perceptie-reactie suplu in raport eu realitatea. Il1structiunile il1directe (prescrierile indirecte). 6. Realizarea progresiva de noi modificari pana dind sunt atinse obiectivele terapeutice despre care s-a convenit ca rezolva problema. Etapa a II-a (~edintele 2-5) Obiective: 1. dar deseriptiva ~i eu earaeter familiar. => activarca indoiclii. Prescrieri directe ~i indirecte in sfera comportamentului. Prevederea paradoxala a recaderilor. 5. Tehnica "tracing" -ului. => indirecte. Tehnica hazata pe confuzie. 5. Expliearea in detaliu a demersului psihoterapeutic utilizat (redefinirea eognitiva) ~i clarificarea proeesului de sehimbare. Prescrieri (instructiuni) in sfera comportamentului: => directe. Reetichetarea (recadrajul) circulara a problemei. 7. Etapa a III-a (lncepand cu ~edinta a ~asea) Obiective: 1. in vederea stimularii indireete a autonomiei personale a subieetului. Etapa a IV-a Obiective: Aehizitionarea eompleta de catre pacient a autonomiei personale ~i a tlexibilitatii sistemului pereeptie-reaetie. 3. 4. 3.100 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 10) Strategii: 1. prccum ~i a solutiilor incercate de paciel1t. ascultare activa.cu ceilalti ~icu lumea exterioara. 2. 3. Comunicarea metaforica. Comunicarea cu subieetul: limbajul utilizat este din ce in ce mai putin hipnotic. Reetichetarea (recadrajul): => paradoxala. => paradoxale. Redefinirea cognitiva ~i explicativa a modificarilor obtinute. Constatarea prin intermediul experientelor directe a faptului ca subiectul este capabil sa depa~easca problema-simptom. 3. Reetichetarea paradoxa1a. 2. Rcetichetarea circulara a sistemului perceptie-reactie. 4. Responsabilitatea schimharii este atribuita integral resurselor proprii ale pacientului. Redefinirea explicativa a modificarilor obtinute ~i stimularea subiectului sa obtina 0 anumita autonomie personala. 2. Distrugerea sistemului rigid perceptie-reactie ~i solutii incercate de subiect. => provocativa. Redefinirea primci schimbari. => aforisme. Reetichetarea. => povestiri. Modificarea modului in care clientul percepe realitatea. Comuniearea eu subieetul: total non-hipnotica. 3. sugestii non-verbale ~i intluenta personala a terapeutului). Redefinirea modului in care subiectul pereepe relatia sa eu sine insu~i. Comunicarea cu subiectu1: limbaj hipnotic (hipnoza in absenta transei) ~i intluenta personala maximaUi a terapeutului. Se recurge tot mai putin la rolul intluentei personale a terapeutului ~i a eomunicarii implieite. Strategii: 1. 4. Comunicare metaforica: => anecdote. 3. . Strategii: 1. 2. Stimularea altor schimhari progresive. Consolidarea achizitiilor obtinute. Modul de comunicare cu suhiectul: limbaj hipnotic (utilizal'ea hipnozei in afara transei. 4. 2. 4.

Ace~tia simt 0 nevoie imperioasa de a-~i rezolva problema ~i.. pe pacient sa capete control asupra acestuia ~i va conduce. din acest motiv. pacientul nu este inca in masura sa se descurce tara sprijinul altcuiva.idependenta pacientului. Confruntarea se realizeaza initial prin intermediul sugestiilor. care inainte Ii producea teama. dar. in mod paradoxal. de asemenea. se va trece la realizarea unoI' confruntari directe cu situatiile anxiogene. Terapeutul va pune accentul pc modul in care i~i percepe un subiect propria realitate ~i pe reactiile sale obi~nuite. I se va preciza. in momentul de fata. Mai precis. interventia psihoterapeutica trebuie inceputii cat mai repede. Orientarea atentiei spre un element nescmnificativ. utilizate in mod obi~nuit de un pacient fobic. incat sa se teama sa primeasca ajutor).]02 Psihoterapii scurte PSIHOTERAPEUTlcA UTILIZATA iN (AZUL AGORAFOBIEI Psihoterapii scurte 103 STRATEGIA Pentru a sparge rapid cercul vicios bazat pe perceptie-reactie al agorafobicului. ~i activarea disponibilitatilor latente ale subiectilor. Se aplica. In finalul terapiei. cu elemente spatio-temporale precise. in care acesta trebuie sa indeplineasca anumite actiuni prescrise prin intermediul sugestiilor. ei VOl' parasi terapia ~i VOl' recurge la alte .solutii. bazata pe 0 procedura de tip sugestiv. pe un ton sugestiv. astfel incat pacientul sa intre in situatia' anxiogena aproape tara sa-~i dea seama. faptul ca nu trebuie sa conteze pe sprijinul din partea celorlalti ~i chiar mai mult. dupa ce a ascultat cu atentie descrierea problemei pacientului. Strategia psihoterapeutica implidi. La inceput. precum ~i cu mimic a ~i pantomimica acestuia. Astfel. Dupa spargerea cercului vicios al comportamentului agorafobic. cele doua stratcgii sunt: ]. prezentam in detaliu etapele procesului psihoterapeutic. . Pacientului i se va explica faptul ca problema sa este cea care 11 determinii sa ceara ajutor de la alte persoane. In cel~ ce urmeaza. Prin intermediul ajutorului acordat. Aceste experiente VOl' dovedi pacientului faptul ca poate face fata foarte bine oricarei situatii. ei sunt extrem de receptivi ~i sugestibili. sub indrumarea terapeutului. la disparitia sa. ca ajutorul primit este foarte periculos ~i poate sa-i agraveze starea. Pacientului i se cere sa-~i exacerbczc simptomul In mod deliberat in cadrul unei secvcnte psihoterapeutice ritualizate. Se precizeaza insa ca. ~i 0 reetichetare cu caracter strategic care va avea drept scop utilizarea simptomului (teama) In vederea provocarii unei modificari in sfera comportamcntala (subiectul va fi astfel directionat. Tehnica utilizata consUi Intr-o prescriere indirecta. terapeutul va aplica prima tehnica de interventie: reetichetarea in vederea modificarii sistemului de relatii interpersonale. menita sa distraga atentia pacientului de la simptomul sau. dar ca ajutorul ~i suportul venit de la ceilalti nu pot rezolva situatia. de asemenea. Etapa I Prima ~edinta de psihoterapie are 0 importanta deosebita pentru pacientii agorafobici. sistem care mentine problema-simptom. utilizand un stil de comunicare bazat pc imitatie ~i pe intrarea in rezonanta cu modalitatile senzoriale de receptarc ~i prelucrare a informatiei de catre pacient. Prescrierea simptomului 11va determina. se dau explicatii precise legate de modul in care a actionat aceasta. terapeutul va pune accent pe modul de destructurare a respectivului cerc vicios. 2. in cazul in care nu au obtinut imediat 0 confirmare ca sunt pe drumul cel bun. in final. terapeutul va aplica 0 serie de proccdee tactice care se Inscriu Intr-un plan strategic mai general. in timp ce se realizeaza 0 interventie esentiala. Terapeutul va explica in detaliu. bazat pc solutiile deja incercate de pacientul agorafobic: evitarea ~i solicitarea de sprijin. membrii familiei ~i prietenii nu fac decat sa confirme incompetenta :. de asemenea. utilizand receptivitatea aces tor subiecti ca pc un instrument al psihoterapiei. Din acest motiv. Utilizarea fortei simptomului pentru anularea acestuia. realizand faptul ca a trecut cu bine proba abia dupa ce aceasta s-a incheiat. modul in care familia ~i prietenii pacientului au devenit parte integranta a comportamentului disfunctional.

chiar daca va cuprindc panica de mai multe ori pc zi. dar. ~ J¥. In felul acesta. pacientul incepe Sa ereada ca solicitarea ajutorului va agrava boala $i. curios lucru. In acest caz. ~i 0 incitare la 0 reactie care va contribui la destructurarea sistemului disfunctional de relatii interpersonale ale subiectului fobic. locul. Aproape toti padentii afirmau ca in saptamana care a trecut nu au solicitat niei un fel de ajutor nici de la prieteni. Mai mult. scoateti un jurnal din buzunar ~i notati in detaliu tot cc se petrece. Aeeasta stratagema este utilizata pentru a impied-iea pc paeient sa ineeree sa evalueze efectele indeplinirii sarcinii. in acela~i timp. care nu vor mai fi privite ca un fel de "colac de salvare". niei inevitabile. La ~edinta viitoare imi yeti lasa paginile completate pentru a putea sa Ie studiez. in mod ineredibil. in felul acesta. Etapa a II·a In eursul eelei de-a doua $edinte de psihoterapie. "vraja s-a rupt" (N a r don e. 0 stare de teama este Inloeuita cu alta ~i mai puternica. problemele dvs. dar nu am fiicut ceea ce mi-ati spus. Se eonstata astfel ca modul rigid al pacientuluide a percepe realitatea a fost destructurat. Metaforie vorbind. situatia. pre cum ~i simptomele resimtite. Se insista asupra acestei redefiniri pe tot parcursul eelei de-a doua $edinte de psihoterapie. pentru moment. pentru ca 0 atentie prea mare acordata acesteia i-ar putea reduce din eficienta. nu sunt niei insolubile. Sarcina este atat de dificiH'i ineat elibereaza psihicul subiectului de teama. reprezentand. Am mai avut eateva momente critiee. nu este atat de ingrozitoare cum parea. daca 0 interventie ne1nsemnata a fost suficienta pentru a modifiea situatia. care va avea tendinta de a demonstra terapeutului faptul ca se poate dispensa imediat de ajutorul nociv ~i ca dore~te sa eolaboreze cu acesta pentru a-~i rezolva problema. Explieatia acestui fenomen este urmatoarea: eomutarea atentiei pacientului de la simptome la sarcina de Indeplinit. de regula. cu urmatoarea afirmatie a pacientului: "Doctore. Dupa aceasta prima interventie. va aparea la subiect teama de a fi ajutat. nici de la familie. 1 t:f . el nu crede ca pacientul nu se poate lipsi total de ajutor din afara in stadiul initial al terapiei. Imi cer scuze.]04 Psihoterapii sClirte Psihoterapii scurte 105 Aceasta reetichetare are rolul de a canaliza teama pacientului 1ntr-o alta directie. anxietatea ~i starile proaste dispareau ca prin farmec". ci ca ceva nociv ~i foarte periculos. indiferent de cele diseutate. care ocupa cea mai mare parte a primei ~edinte de psihoterapie. a permis pacientului sa se deta$eze de solutiile stereotipe deja incercate. A$a cum ati dovedit-o. sunteti intr-adevar capabil de sehimbare". se administreaza prima instructiune eomportamentala. se va modifica perspectiva pacientului asupra relatiilor sale interpersona1e. care produceau efecte contrare scopului pentru care au fost puse in actiune. Terapeutul va sublinia inca 0 data faptul ca. Faceti cu con~tiinciozitate acest lucru. ca tema pentru aeasa. Instructiunea se administreaza in termenii urmatori: "De fiecare data dnd simtiti ca va cuprinde eriza (atacul de panica) ~i teama dumneavoastra se accentueaza. ne aflam doar in faza de tatonare ~i ea sarcina trasata trebuie indeplinita "adliteram" pentru a permite 0 mai buna apreciere a situatiei. terapeutul aseulta relatarea pacientului $i apoi intare$te efectul tehnieilor anterior aplieate prin intermediul redefinirii situatiei: "lata ea problema dvs. Totodata. Jurnalul respcctiv este elaborat de terapeut ~i cuprinde formulare foarte plicticoase in care pacientul trebuie sa noteze data. Redefinind ajutorul in termenii unui factor care agraveaza boala. A doua ~edinta incepe. se apliea 0 afirmatie paradoxala care are rolul de a spori receptivitatea pacientului. iar retelele de sustinere in plan psihosocial. Terapeutul va dec1ara in mod fals ea. dar. au fost anulate.in momentulln care notam In jurnal. 1996). forta simptomului (teama) este reorientata in directia distrugerii retelei de sprijin eu caractcr patologic. eu alte euvinte. saptaroana treeuta nu am avut nici un fel de criza" sau: "M-am simtit mult mai bine. gandurile care Ii vin in minte. Obligatia de a nota eu con$tiinciozitate gandurile ~i evenimentele modifica atitudinea pacientului in raport eu anxietatea.

Am incercat. cu atat reu$iti sa Ie controlati mai bine tot restul zilei".106 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte IO? Atunci cand sistemul rigid de reac!ii disfunc!ionale a fost dcstructurat. am reu~it sa fac ceca ce rni~ati cerut $i am trait acelea$i senzatii pe care Ie-am avut inainte sa vin la dumneavoastra. fapt ce contribuie la inUirirea colaborarii dintre cei doi $i produce alte modificari progresive in ceea ce prive~te modul in care pacientul percepe realitatea. Pentru reactia de tipul al doilea. atunci cand 0 provocati in mod voluntar. i~i pierde din acuitate. sa indepliniti ceea ce va cer. sa va a$ezati intr-un fotoliu. In ultimele minute ale §edintci a doua se administreaza 0 noua interventie cornportamentala paradoxala: "Pentru ca in ultima ~edinta de psihoterapie ati reu~it aHit de bine sa luptati impotriva problemei dvs. terapeutul se va adresa pacientului astfeI: "Va felicit! Ati invatat sa modulati ~i sa modificati voluntar simptomeIe. Interesant este faptul ca cea mai mare parte dintre pacientii care au avut cele doua tipuri de reactii nu au mai avut nici un atac de panica in afara jumatatii de ora programate. Trebuie. Dupa cum probabil $titi. Curios lucru. In mod voluntar. In fiecare zi. Terapeutul trebuie sa fie foarte atent pentru a atribui meritelc schimbarii doar capacitatilor pacientului.. Prin intermediul ambelor instructaje. Cred ca v-am ca~tigat intrucatva increderea. terapeutul asculta relatarea pacientului .$i apoi redefine$te situatia in termenii unei schimbari benefice. In $edinta urmatoare. in mod obligatoriu. Va trebui sa va concentrati asupra fricilor celor mai teribile. acasa un ceas de~teptator cu 0 sonerie ingrozitoare. dar mi s-aparut atat de caraghios ca mi-a venit sa rad. terapeutul va intari increderea pacientului in propriile sale forte. Bine ca a sunat ceasul $i totul a luat sfiir$it". pana cand va yeti provoca. "Doctore. speriat. Veti ramane in stare a respectiva timp de 0 jumatate de ora. sa incercati sa va simtiti cat mai rau $i sa va ganditi la cele mai rele lucruri in legatura cu problema dvs. la ora la care yom conveni. Timp de 0 jumatate de ora va trebui sa va inchideti intr-o camera. nu am reu$it sa intru total in rol. "Doctore. iar ceilalti au mai avut momente rare ~i scurte de panica. in loc sa ma simt. pacientul a obtinut dovezi incontestabile cu privire la faptul ca ceea ce face el impreuna cu terapeutul se dovede~te eficient. 2. psihicul nostru functioneaza uneori in mod paradoxal $i nu in acord cu principiile bunului simt. In cazul reactiei specifice primului tip. nu-i a~a? Presupun ca aveti pe . care 11 vor putea ajuta in viitor sa infrunte frica. In cazul in care reactiile pacientului la prime Ie demersuri tcrapeutice au fost pozitive. In felul acesta. . Modul de percepere a realitatii pacientului va incepe sa se mo~ifice de la unul disfunctional spre unul mai adecvat. pe care Ie-au putut controla cu u~urinta. dar pe care acesta nu a $tiut atunci cum sa Ie utilizeze. care utilizeaza anumite metode ce au menirea de a scoate la lumina disponibilitati ce exista deja in pacient. se spune: "A~a cum ati avut ocazia sa constatati. puteti la fel de bine sa Ie faceti sa dispara sau sa Ie reduceti. Sunteti pe cale sa invatati sa nu mai dideti in capcana propriei tulburari $i a solutiilor deja incercate. precul11 $i faptul ca el este pe cale sa achizitioneze noi strategii eficiente. mergeti la baie. pana cand suna ceasul. sc mai adrninistreaza indicatia terapeutidi timp de Inca 0 saptamana ~i sc redefine~te situatia in cursul celei de-a treia ~cdinte de psihoterapic. yeti potrivi acel ceas in a~a fel incat sa sune peste 0 ora. In caz contrar. A fost tare neplacut $i chiar am plans la un moment dat. m-am simtit lini~tit". prezentiindu-se pe sine doar ca pe un strateg. care nu fac decat sa complice problema in loc s-o rezolve". terapeutul intentioneaza sa intareasca increderea pacientului in posibilitatea schimbarii. unde va barbieriti (va spalati pe tata) $i apoi va reluati treburile zilnice". In acel moment opriti exerci!iul. Cu cat reu$iti mai bine sa provocati simptomele timp de o jumatate de ora. problema dvs. 0 criza de panica. Aceasta instructiune poate avea doua tipuri de efecte posibile: I. va voi cere sa faceti ceva ce vi se va parea ~i mai absurd decat ceea ce ati facut pana acum. sc trece la etapa a doua a programului.

eu voi desehide.lOR Psihoterapii scltrte Psihoterapii sCllrte 109 Prin intermediul acestui demers. Pe masura ce tratamentul progreseaza. pre cum ~i a sentimentului autonomiei pacientului. simptomele invalidante disparand 1'1majoritatca pacicntilo!. yeti putea face ~i mai mult. 103): "Foarte bine. Pentru ca ati reu~it foarte bine sa faceti tot ce v-am spus. inainte de a 0 deschide. instruetiunile ~i sugestiile eare insotesc indeplinirea sarcinii vor trebui reduse. Altfel spus. tuturor situatiilor care inainte ii speriau. Este esential ea pacientul sa inteleaga faptul ca daca se grabe~te. prin intermediul unei actiuni practice. care alta data i-ar fi declan~at 0 criza anxioasii. tara probleme. pacientii nu pot fi considerati inca vindecati. Coborati pana 1'1u~a blocului. 1996. A~a cum spunea un intelept. Incepand de astazi ~i pana la ~edinta viitoare yeti proceda exact a~a cum va spun: sambata 1'1ora 10 va yeti imbraca pentru a ie~i din easa. Lucrurile nu se opresc insa aici. care vor face ca pacientul sa se expuna progresiv ~i gradat unor situatii anxiogene. Lista respectivelor situatii este realizata de eomun 'Icard eu pacientul. terapeutul va inventa 0 sugestie specifica. In acest scop. Aceasta instruetiune ajuta pacientii sa se expuna unei situatii anxiogene. Eu voi fi ocupat. In aeeasta ctapa cstc importanta diminuan:a reactiei euforice. Cu toate acestca. Ei ajung sa inteleaga sensul stratagemei dar ~i-au dovedit lor in~i~i. In cazul desensibilizarii comportamentale clasice. Mergeti in piata ~i alegeti miirul eel mai mare. punand persoana In garda in Icgatura eu pericolcle unci vindecari prea rapide. difcrenta fata de accasta din urma eonstand in aceea cii pentru fiecare prescriere indireeta. tratamentul evolueaza datorita indeplinirii gradate 'lunar sarcini de confruntare eu situatii tot mai anxiogene. Tehnica este oarecum aseman~Hoare cu desensibilizarea sistematica. Apoi deschideti u~a. pentru ca atentia lor a fast directionata in alta parte ~i anume in directia indelinirii unci actiuni mai eomplexe. Etapa a III-a In aceastii etapa se planifica interventiile comportamentale indirecte. data ce au realizat cele indicate. "cea mai 'buna calc de a ie~i de undeva este sa mergi inainte". riscii sa recada in capcana vechilor problemc. yom trece prin mijloctll fricilor dumneavoastra. lata un exemplu (dupa Nardone. yeti face 0 pirueta. Yeti merge pana la u~a ~i. repetati pirueta. In aceasta etapa a terapiei. este important sa sc consolidczc ceea ce s-a obtinut deja. De asemenea. deschideti u~a blocului. Majoritatea pacientilor se prezinta zambind 1'1 cabinet ~i aduc psihoterapeutului cate un mar frumos. eel mai ro~u ~i eel mai copt. Obiectivul acesteia consta in consolidarea definitiva a autostimei. 0 I I Etapa a IV-a Aceasta etapa are loc in cadrul ultimei ~edinte de psihoterapie. terapeutul va redefini in termeni pozitivi calitatile reale de care a dat dovada pacientul eand s-a confruntat cu 0 situatie. Dupa fiecare sarcina. terapeutul realizeaza 0 recapitulare in detaliu a eelor petreeute in . menita sa ajute pe subiect sa indeplineasca sarcina anxiogcna. pacientii i~i dau seama ca au depa~it teama. familia ~i prietcnii intarindu-Ie aceasta opinie. pentru ca pacientii incep sa iasa din casa ~i se aventureaza in locuri tot mai indepartate. a~a ca bateti 1'1 u~a. Dupa eateva saptamani. Nu eumparati decat acel mar ~i aduceti-1 1'1mine 1'1cabinet. Pacientii ajung pana 1'1urma sa afirme ca se simt in stare sa faca fata. p. repetati pirueta. ie~iti ~i repetati pirueta. se inlatura ~i posibilitatea ca interventia tcrapcutului sa poata fi considerata "magica". terapeutul va intari increderea in competenta personala a pacientului ~i va ameliora imaginea lui despre sine. Uisand loc instructiunilor comportamentale directe. se inregistreaza 'Ide sea e~ecuri pentru ca pacientii refuza Sa indeplineasca sarcinilc comportamentale directe. dupa eare porniti spre f 1 f centrul ora~ului. Ne rcvedem 1'1~edinta viitoare". deschideti u~a ~i ie~iti ~i mai faceti 0 pirueta. fap!ul ca sunt capabili sa-~i depa~easca dificultati1e. imi lasati marul pe care il voi manca 1'1pranz. In aeela~i timp. situatia s-a modificat in mod radical. ceca ce este foarte important pentru pacientii care s-au crezut totdeauna incompetenti.

pierderea serviciului. Tcrapeutul va pune un accent deosebit pe faptul ca schimbarea s-a produs datorita talentului deosebit al pacientului.'ti. cu alta infirmitate comparabiIa care insa nu conducea la .'a cum a fost de a~teptat.conduce la triiirea senza~iei de amo~eala in spate. Inca din anul 1969. PSIHOTERAPIA SCURTA CONSTRUCTIVIST-STRATEGICA . de cand a inceput sa se ocupe de psihoterapia scurta.'edinte $i nu a identificat diferen~e semnificative in ceea ce prive!.110 Psihoterapii scurte decursul ~edin~clor de psihoterapie. Terapeutul i-a spus pacientului ca sufera de un sindromprogresiv.'apte !. cat !. cat !. Shazer era framantat de ideea cum ar putea decide mai binc ce tehnica terapeutica sa aplice ~i la care sa rcnun~e. ! t j i ~cest model terapeutic apar~ine lui S h a z e r (l 985). AHit speciali~tilor. 1984) a comparat rezultatele terapiei cu 6. care va . in urma unor studii. din acest motiv. Terapia se incheie subliniindu-se faptul ca pacientul a inva~at sa-~i utilizeze calita~ile personale ~i. in timp ce mana a inceput sa functioneze normal. la concluzia ca 72% dintre pacien~ii trata~i de ei au atins obiectivcle terapiei.'i dificulta~i.'i clientilor nu Ie este foarte clar ce anume inseamna 0 psihoterapie de scurta durata. F ish e r (1980. tara a ajunge la vreo concluzie.'edinte. de acum incolo. (1974) au ajuns.'icu numar mai mare de !. 1976). S h a z e r (1985) considera ca 0 terapie scurta se caracterizeaza nu numai prin faptul ca este limitaUi in timp. 0 terapie scurta dureaza 10 ~edinte. nu mai are nevoie de terapeut. Weakland ~i colab.'te ameliorarea pacien~ilor. Pentm unii speciali!. paralizia a "progresat". In acest caz a fost yorba de substituirea unei i~finnita~i de tip nevrotic.'irisca.'iprin faptul ca rezolva problema cu care s-a prezentat clientul !. in medie cam in !. precum ~i 0 explica~ie a procesului terapeutic ~i a modului in care func~ioneaza fiecare procedcu in parte. pentm altii 25 sau chiar 50 (M a I an. terapeutul nefacand altceva dedit sa activeze disponibilita~ile latente existente in pacient. atunci dnd mana va lucra. 12 !. A!. pana dnd pacientului i-a in~epenit o zona a spatelui.'i nu "macina" in gol acelea!. De asemenea. Mil ton E r i c k son descrie cazul unui barb at de 59 de ani care prezenta 0 paralizie isterica a bra~ului drept !.

Astfel. In gcneral. eare utiliza confuzia mai ales pentm a induce mai u~or hipnoza. solutiile izvorand in mod spontan ~i intr-un timp scurt. conecteaza prezentul cu viitoml ignoriind trecutul. S h a z e r (1985) a ajuns la concluzia ca. se creeaza conditiile pentm rezolvarea problemei.tia vin cu plangeri foarte vagi ~i nedefinite. prcscrierea realizandu-se. nu se poate aprecia succesul terapiei. terapcutului poate sa nu~i fie totdeauna clar ce aspect al simptomului ar trcbui prcscris. de pilda. unui pacient cu insomnii. ~i aeest lucru s~a dovedit adevarat. . S h a z c r trage concluzia di mecanismul cheie al psihoterapiei scurte consta in utilizarea a ceea ce aduce cu sine clientul. de~i contrazice simtul comun. in a~a fel incat acesta sa ajunga la un mod de viata satisfacator. simboluri). In urma interviului clinic a rezultat faptuJ ca preotul era foarte interesat de arhitectura ~i picturiJe din biserici. Astfel. majoritatea clientilor nu-~i cxprima astfel problemele. preotuJ ~i-a regasitdin nou credinta. Cu toate acestea. ace. ceea ce conteaza este ca persoana care prezinta situatia problematica sa realizeze ceva dij'erit. Dupa cum se poate constata.. Terapeutul i-a reeomandat sa viziteze dit mai multe biserici ~i sa faea fotografii pentm un prieten care Jucra Ja un album de arta. A patra conditie a reu~itei terapiei 0 constituie caracterul indirect al demersului terapeutie. chiar ~i atunci cand sunt ajutati de terapeut. .. A treia conditie a unci interventii terapeutice eficiente consta in aceea ca interventia trebuie sa utilizeze aceea~i harta mcntala.a problema simptom (accla$i sistcm de concepte. chiar daca acestea nu au un caracter mutual. S h a z e r citeaza cazuJ unui preot care s-a prczcntat Ja psihoterapie afirmand ca ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. i sc poate da sarcina paradoxala sa nu doarma. provocand ~i utilizand confuzia in a~a fel incat nevoia acestuia de a gasi un sens in situatia terapeutica este fmstrata. Din acest motiv. 0 data ce obicctivclc au fost precizate clar. Cu toate acestea. mai aJes. sa faca un numar cat mai mare de gre~eli. chiar dadi respectivul comportament pare irational. cat. pcntru a se ajunge la solutia terapeutidi. Aflandu-se la un moment dat intr-una din bisericile in care fotografia. pcntru ca 0 interventie terapeutica sa fie incununata de succes. S h a z e r (1985) a pus la punct 0 tehnica bazata pc confuzie ~i inspirata din studiile lui Mil ton E r i c k son. nu este necesar sa avem informatii in detaliu in legatura cu simptomele ~i nici macar nu trebuie sa stabilim precis cum anume se mentin respectivele simptome. reprezentari. Dupa aproximativ 15 ani de studii.112 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurle 113 incapacitatea de mundi a subiectului.i cu cine anume ar trebui sa se schimbe ~i in ce fel. bizar. prin intermediul careia a fost descris. de multe ori. Dimpotriva. apoi adreseaza complimente clientului pentm ceea ce face bine ~i in foJosul sau ~i. In psihoterapia de cuplu Se intampla foarte frecvent ca fiecare dintre parteneri sa aiba pareri diferite in legatura cu problema . fortandu-se astfel subiectul sa-~i fixeze un obiectiv. in cadml caruia simpt9mul estc acceptat ca atare ~i devine 0 parte a solutiei. se pot da sugestii in legatura cu ceva nou care ar trebui facut ~i care ar fi uti 1 clientului. Observatiile au aratat ca orice alt tip de comportament nou intr-o situatie problematica poate conduce la gasirea de solutii. Pentm inlaturarea acc. S h a z e r (1985) procedeaza in felul urmator: la inceput. iar unui copil neatent la leetii. iar pentru astfel de subiecti ilici macar nu este clar daca problema lor a fost rezolvata sau nu. Cu alte cuvinte.stora. terapeutii spccializati in tempic scurta au tendinta de a se centra asupra unor simptome clar definite ~i de a-~i propune scopuri limitate ~i prescrise. irelevant sau chiar comic. fara obiective precis definite. Pentm a-I determina pe pacienti sa-~i clarifice scopurile ~i obiectivele. o aWi problema care impiedica progresul terapiei 0 reprczinta rezistentele clientuJui. Este evident faptul ca obiectivul unci tcrapii eficiente nu este atat eJiminarea simptomeJor. in cazurile mentionate este yorba de cunoscuta tehnica a prcscrierii simptomului. abia dupa Ce acesta s-a convins ca terapeutul se afla de partea sa. ajutarea sa-~i atinga in mod spontan obiectivele dezirabile. o alta conditie a eficientie terapiei scurte consta in individualizarea demersului terapeutic pentru fieeare client in parte. pc baze intuitive. Aceasta tehnica se refera la faptul ca terapeutul stabile~te relatia terapeutica ~i solicita cooperarea pacientului. Pornind de la acest caz. care nu obi~nuia sa citeasca.

de aiei derivand modalitatea de a e1abora solutia. celalalt incearca sa rezolve problema-simptom.114 Psihoterapii sClIrte Psihoterapii scurte lIS o aWi ideca interesanta pe care 0 sustine S h a z e r (1985) consHi In accea ca pentru a avea rezultate in tcrapie sunt necesare doar schimbari mici ~'i obiective rezonabile. Simptomele se mentin datorita ideii clientilor ca ceea ce au decis ei sa intreprinda in legatura cu problema aparuta (simptomul) reprezinta singurul lucru logic $i corect care trebuie intreprins. Prima treapta in~onstruirea unui simptom este relativ simpla. 1 In mod ipotetic. dar in majoritatea cazurilor un parinte manifesta o optiune $i celalalt alta. care de ce1e mai multe ori se dovede$te nesatisrncator. Se pune problema "cine este vinovat de aparitia simptomului?". oamenii afirma ca se comporta in maniera A. in acela~i timp. In unele familii. etapa urmatoare fiind evidenta. (Wa t z 1a w i c k. dC$i consecintele sunt adesea disproportionate. parintele adopta 0 decizie in legatura cu modul in care trebuie privit acest comportament: comportament normal sau comportament problematic. Tinand seama de aeeasta observatie. Se poate intampla ca unul din parinti sa aiba dreptate $i atunci este urmat un demers terapeutic. in timp ce in cazul in car~ decizia este comportament patologic. In acest caz. poate fi gre~eala mamei sau gre$eala tatalui. Ipotezo nr. cu cat obiectivele teraplel sunt mai pretentioase. Atunei cand copilul urineaza in pat. In cazul in care alegerea este ca e yorba despre 0 problema psihologica sc pune problema daca este yorba de un copil "rau" sau bolnav psihic. S h a z e r (1985) considera ca pcntru rezolvarea unei probleme care privqte cup1ul sau familia nu cstc obligatorie prezenta tuturor cclor implicati 1£1 $edinta de psihoterap·ie. Aceste ipoteze vor functiona ca un fel de reguli pentru a elabora demersul terapeutic de solutionarc a problemelor clientului. Daci'i decizia este ca avem de-a face cu un comportament normal. cu atat exista mai multe $anse ca terapeutul ~i clientul sa quezc in atingerea acestora. ACUZELE PACIENTILOR Terapeutii trebuie sa construiasdi ni~te ipoteze in legatura cu modul in care pacientii i$i construiesc simptomcle ~i p1angeri1e. 2 Acuzelc $i simptomele conduc 1£1 comportamentu1 pus in actiune de conceptia de viata a clientu1ui. enurezisul rcprezinta un comportament freevent ~i relativ raspanditprintre eopii in difeiite circum stante ~i acesta devine adesea simptom. "A" pare sa reprezinte singura varianta logica ~i. el va trebui sa planifice un dcmers in cadrul caruia familia sa poata ramane uniHi. Studiile clinicc au demonstrat ca. Astfel. ambii parinti cad de acord in legatura cu 0 anumita optiune. sa prcsupunem ca tcrapeutu1 considera ca simptomul indepline$te 0 functie sistemica de a mentine familia impreuna. Poate fi yorba de gre$eala copilului sau a parintilor. Astfel. De exemp1u. unica alegere. simptomul este construit de pacient intr-o maniera "totul sau nimic". Astfel. dar in absenta simptomului. simptomul se construie$te in moduri diferite in functie de optiunea in legatura cu a cui este vina sau cum s-a structurat simptomul. clientii se afla cumva prin$i intr-o capcana care ii obliga sa . atunci lucruri Ie merg inainte. In cazul in care optiunea primului parinte s-a dovedit eronata. ·de~i terapeutul cste convins ca varianta corecta este non-A. frecvcnt. Ipotezo nr. $i anume tratament medicamentos. apare problema daca este yorba de un simptom fiziologic. Astfel. Speciali$tii in terapia de j~l1)1ilie sunt de parcrc ca 0 schimbare cat de mica in comportamentul unci pcrsoane va produce modificari de comportament la toate eclclalte persoane cu care aceasta interactioneaza. In cazul in care este yorba de doi parinti. de pilda. care rezulta din caracterul sistcmatic £11 terapiei de familie. 1983).

Unii dintre ace~tia vor fi capabili sa descrie aspectele comportamentale ale acestei situatii. • Persoanele semnificative care sunt implicatc in producerea eomportamentului problematic in mod voluntar sau involuntar. statu! socio-economic. • Freeventa eu care se produce simptomul.nele clemente pot fi mai pertinente sau mai legate intre ele decat altele. de pilda. un cuplu relateaza faptul ca certurile au loc totdeauna in bucatarie. estc urmat de pedepse. a~a cum am aratat. simptomul imbraea un earaetcr circular. In cazul in care simptomul implica relatia cu 0 persoana care nu se aflii in cabinetul de psihoterapie. Astfel. problema majora care se pune este cum va ajla persoana respectiva faptul ca s-a produs 0 schimbare majora. Astfel. in general. dad se eonsidera. locuinta.116 Psihoterapii sClirte Psihoterapii SClirte 117 sc comporte tot mai mult in modul in care se comporta (Wa t z 1a w i c k ct al. S h a z e r (1985. alegcrea lor este singura coreeta. • Factorii de mediu: serviciu. De asemenea. • Problema legata de "cine" sau "ce anume" este de vina. ca. la cabinetul de psihoterapie cu plangeri foarte eomplexe. • Predictii in legatura cu viitorul ~i • Expectatii eu caraeter utopie. inccrcfmd sa defineasca problema astfel incat solutia sa poata fi intrevazuta ~i construita. iar pcdcpsele VOl' imbraea multe forme. de pilda. In functie de situatie. Astfel. In cazul in care sunt mai multe persoane care se adreseaza terapeutului. TRANSFORMAREA ACUZELOR iN PROBLEME Clientii se prezinta. mai alcs pentru ca ele nu dau rezultate.. • Probleme fiziologice sau sHiri emotionale implicate. in timp ce pentru altii va fi dificil sau imposibil. atunci sarcina terapeutica trasata trebuie sa se desfii~oare in alt loc. totu~i elementele pe care clientii Ic accentueaza foarte mult pot sugera germenele solutiei. • 0 semnificatie conferita situatiei. caz in care terapeutul Ie poate prescrie sa se certe in dormitor (interventie paradoxala). in timp ce altii nu reu~esc acest lucru. • Trecutul. in eadrul unui sistcr'n familiar. daca simptomul este descris ca manifestandu-se doar Intr-un anum it loc. deoarece persoanele in eauza considera. 27) ~i eolaboratorii ajung la concluzia ca "plangerile" clientilor se refera. De~i nu exista 0 relatie liniara intre structurarea problemelor ~i structurarea interventiilor. 1974) datorita faptului ca "i~i interzic" ecalalta varianta. ca copilul urineaza in pat dinadins. dar ace~tia din urma se vor centra pc aspectele involuntare ale problcmci. In timpul interviului terapeutic. pcdepseJc sunt urmate de comportamentul problema. in timp cc altii nu sunt capabili s-o faca. • Localizarea conditiilor fizice in care se produce simptomul. in eazul enurezisul). importanta sau semnificatia oricaruia dintre elementele mai sus mentionate. atunci el trcbuic tot mai mult pedepsit. clientii incearcii sa rczolve problema. Sunt clienti care vor descrie cu u~urinta persoancle semnificative care accentueaza problema-simptom. Astfel. multi clienti sc plang de faptul ca se simt deprimati. acestea pot sa cada de acord sau nu cu privire la definirea. u. terapeutul trebuie sa adreseze intrebari legate de toate aspectele mentionate mai sus. . pentru a asigura 0 diferenta in structurarea situatiei. fapt ce se poate sfftqi cu 0 experienta sexualii reu~ita. Astfel. etc. p. sunt subiecti care sunt capabili sa depisteze "cauzele" care au produs simptomul. o data ce decizia considerata coreeta a fast luata (de exemplu. • Gradul in care simptomul este involuntar. care includ multe clemente. ~i comportamentul problcnia. In felul acesta. la urmatoarele aspecte: • 0 sccventa comportamentala.

de pilda. Astfel. Problema care se pune. deoarece poate produce confuzic. la randul ei. Exceptii de la regulii 1 Ciind va fi rezolvatii problema vinoviitiei Noi localiziirl +. tcrapeutul va trebui sa adune cat mai multe informatii cu privirc la cei 12 factori constitutivi ai problemei. In acest caz ar fi potrivite doua "chei" (interventii terapeutice): • prescrierea simptomului: terapeutul ii cere clientului sa devina ~i mai depresiv (in felul acesta simptomul i~i va pierde caracterul involuntar ~i va tin de sa disparii). Pentru a fi cat mai sigur ca va merge pe drumul corcct. Fieeare acuza este diferita $i solutia potentiali'i deschizand poarta care are cheia cea mai accesibila.freevenla comporpersoane tamentului semnificative "Problemii" Cine (ce) este de vipit? ~ ~ M6diultnconJ'uriitor fizicii a ~ ~ Loealizarea .. porti care fi gasita la solutii la solutii impreuna Ipoteza or. 1\.118 Psiho(erapii scur(e Psihoterapii scur(e 119 TRANSFORMAREA SIMPTOMELOR (PLANGERILOR) iN SOLUJII TERAPEUTI{E SHAlER (1985. Terapeutul impreuna cu clientul trebuiesa descopere care este poarta cea mai accesibiHi. Diferitele "porti" pot conducc J. daca pacientul se plange ca este deprimat datorita trecutului sau ~i nu este capabil sa depa~easca aceasta situatie. care implica acordarea unci noi semnificatii depresiei. se refera la actiunilc trecute ale clientului sau la alte persoane. acesta problcmele. in a~a fel incat clientul va ajunge la concluzia ca este mai indicat sa nu mai fie dcprimat.- Implicarea altor ". ~ terapeutice " Reeadrajul altei "etichete") (Acordarea Atribuire de semnifieatii __ Ce diferenlii va fi pentru ei? Secven1'ii . 30) Sarell1l !. • reetichetarea (reframing). iar schimbarile majore viitaare var fi generate de client (efectul bulgarelui de zapada care se rostogole$te depe un deal). 3 S pie gel $i L inn (1969) subliniaza faptul ca pentru a initia rezolvarea problemei simptom este necesara initierea unor schimbari minimale (sarcina terapeutului). P. S h a z e r (1985) atrage insa atentia asupra faptului ca nici prca multa informatie nu este indicata. este: "De cat de multa informatie avem nevoie?" "Ce fel de informatie este utila?" GASIREA SOLUJIEI TERAPEUTICE Ccle 12 tehnici terapeutice pot fi asemanate cu ni~te conduc la solutionarea problemelor-simptom. cat ~i despre ce anume 11face pc client sa riimana prins in capcana simptomului. " eomportamentalii I! -. In exemplul nostru apare in mod clar faptul cii depresia are un caracter involuntar. conduce diferite. terapeutul este cel care identifidi in cele din urma "poarta" ~i calea care este cea mai potrivita tinand seama de natura simptomului. Distinctia intre cele doua solutii terapeutice nu este cea care va indica cum ar fi mai bine sa se procedeze. problemei Predictii utopice Predictii pentru viitor . ..a aceea~i salutie sau diferite $i aceea$i poarta poate.~ P""ri"" "rlomUIU' 1 Schimbiiri I11l11ore Noi expectatii j t ~ A~a cum am mai subliniat. Succesele treeute Gradul de invol untaritate Stiiri fiziologice Trecutul tI' •. terapeutul va trebui sa aiba in vedere limbajul in care i~i descrie .

Sugestia terapeutica de a decide aleator cand sa tipe §i cand sa manifeste un comportament calm §i rezonabil va transforma situatia problematica din "sau una sau alta". terapeutul nu numai ca a lntreprins ceva. neobservate pentru ca diferentele. a data ce clienta a decis sa manifeste un comportament aleator. problema ei era ca tipa tot timpul §i dore§te sa nu mai tipe deloc. dnd sil11ptomul se produce ~i eel dnd simptomul nu se produce ~i apoi. copiii nu au mai considerat comportamentul ei previzibil §i drept consecinta comportamentele lor. acesta trebuie sa identifice difcrentele existente intre l110delul de cOl11portament din cadrul sistemului familial. terapeutul i-a adresat urmatoarea lntrebare: "Ce crezi ca se va petrece. pentru ca orice mama tipa din cand In cand la copiii mici. strigatele mamei au capatat 0 noua semnificatie: "mama este foarte ocupata atunci cand nu este calma §i rezonabila". In functie de ceea ce va decide ea. dar a §i transformat obiectivul terapeutic lntr-o sugestie. In demersul de cautare a noului raspuns.120 Psihoterapii . Tn felul acesta. daca orice alta solutic in afara de pedeapsa a fost exc\usa in cadrul deciziei timpurii. Dna parere 1987).). Pentru a se elibera de simptom. dar acestea reprezinta exact informatiile de care terapeutul are nevoie. care 0 determinau pe mama sa tipe. terapeutul va trebui sa sc orientcze dupa exceptiilc de la conduita obi~nuita a clientului (copilul poate urina in pat in anumite zile ~i in altele nu. Astfel. au scazut In frecventa §i In intensitate. In urmatoarele trei saptamani. cu alte cuvinte. ignorarea faptului ca acesta urineaza III pat sau solicitarea ca micul pacient sa-~i spele cearceafurile l11urdare. cand §i cum sa procedeze. De pilda. sunt prea mici la prima vedere. . "ce l110dificari se inregistreaza in familie cand nu sc produce sil11ptomul?". loana. Aeeste variante de comportament exc\use ar putea fi: recompensarea copilului cand nu a urinat in pat. Cheia problemei consta in aceea ca orice comportament nou trebuie sa fie suficient de diferit de ceea ce s-a petreeut inainte. clientul sau c1ientii trebuie sa sparga cercul vicios in care se invartesc. In "una §i alta" din modalitatile comportamentale. Atunci cand dna Tomescu s-a prezentat la psihoterapie. ea poate §i sa strige §i sa se comporte calm. In anumite conditii etc. de regula. alteori nu. parintii unui copil enuretic trebuie sa inceteze sa repete 1a ilesfaqit acela~i tip de comportament. iar eforturile ei de-a nu mai tipa s-au dovedit lipsite de succes §i frustrante. atunci cand tu te vei raporta cumult mai calm §i mai rezonabil la copiii tai?" Aceasta lntrebare stabile§te obiectivul terapiei: un comportament mai calm §i mai rezonabilln loc de obiectivul imposibil de atins: sa nu mai tip niciodata la copii. Accste comportamente de exceptie trec. "care sunt modificarile in atitudinea parintilor fata de copil atunci dnd nu are lac cOl11portamentul problema?" ete. terapeutul i-a cerut acesteia sa decida In mod aleator ("sa dea cu banul'} cand sa tipe la copii §i cand sa nu 0 faca §i sa-i trateze calm §i rezonabil §i sa remarce. el a procedat In a§a fellncat solutia sa para a fi generata mai mult de client decat de terapeut. Apoi. Ea considera ca ar trebui sa nu mai tipe deloc la ei. Clienta a relatat ca uneori tipetele dadeau rezultatele cele mai bune.). pe baza rezultatelor obtinute.I'curte Psihoterapii scurte 121 Modul in care arc loc schimbarea terapeutica este asemanatoare cu situatia in care 0 eroare mica poate conduce la 0 consecinta catastrofala. ca strigatele sale nu dadeau nici un rezultat §i ea se frustrata. Astfel. Tncercand sa stabileasca un obiectiv terapeutic minimal. pentru simtea Tomescu s-a prezentat la psihoterapie pentru ca era de ca nu §tie cum\ sa se poarte cu copiii sai (S h a z e r. De pilda. tocmai c\cmentele excluse of era ~ansa de rezolvare a problemei. Tn acela§i timp. pe baza acestor diferente trebuie construita solutia terapeutica ("care cste diferenta dintre situatia cand eopilul urineaza in pat ~i cea in care acesta nu 0 face". Este evident ca obiectivul clientei avea un caracter nerealist. Acest lnceput trebuie sa fie con§tientizat de clienta.

Sarcina a constat in montarea lumanarii vertical (pe un postament) pentru a lumina. Decizia de a nu striga atunci cand in mod normal ar fi trebuit sa strige va reprezenta modificarea minimala care poate conduce la solu(ionarea problemei. Solutia va consta probabil in demersul reatribuirii de semnificatii. In timpul intcrviului terapcutic. substituind atribuirile ncgative eu uncle pozitive (S h a z e r. ceea ce inseamna ca poate fi privit 'in functie de diferite sistcme de referinta. punctul nostru de vedere determina ceca ce se va intampla ~i acest lucru nu este valabil numai in arti'i ~i ~tiinta. poate fi adesea suficienta pentru a initia schimbari 'in modelul comportamental existent. In cazul etiehctei "copil rau". este pc deplin posibil ea eticheta "copilul ~tie ce sa faca pentru a nu urina 'in pat". sistemele de referin!a ~i etichetele reprezinta expectatii care ne ajuHi sa dimensionam ~i sa organizam lumea. De asemenea. Se pare ca pentru grupul 1. Din acest experiment rezulta faptul ca sistemele de referin!a (modurile de a vedea ~i de a defini 0 situatie) ~i etichetelc ata~atc acesteia dicteaza mai muIt sau mai putin ceea ce noi vedem sau intreprindem. Astfel. ei ~i 'in viata cotidiana.122 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 123 Aeest demers terapeutie i-a oferit c/ientei un mare grad de libertate in eeea ee prive§te natura eomportamentelor sale. Astfel. cat §i eel de a nu striga reprezinta reae(ii aeceptabile. o Un nou sistem de referinta (reetichetarea) trebuie sa fie doar sugerat clientului ~i noul eomportament bazat pe respeetivul nou sistem de referinta va genera rezolvarea problemei de catre client. probabil va modifica imaginea parintilor asupra copilului ~i a acestuia din urma asupra parintilor. terapcutul ~i coterapeutii vor cauta sa claboreze un scenariu in care sa apara modul in care sc va prezenta situatia. cutiile au fast definite ca ambalajc. lumanari ~i pioneze. pentru ca familia va considcra cii accsta va face altceva la fel de rau. a nu striga implica 0 serie de comportamente care pot fi etichetate astfel: "a fi ctJlm §i rezonabi/". dar nu in cutii. . terapcutul trcbuic sa cunoasca ce semnificatie atribuie clientul simptomului sau. aceasta semnificatie este descoperita atullei cand clientul este intrebat cum vor arata luerurile in cazul cand problema va fi rezolvata. S-a constatat ca subiectii din grupu1 al doilea au rezolvat problema mult mai repede decat cei din primul grup. acestea. atunci dnd obiectivul terapeutic a fost deja atins. Adcsea. sau a celui legat de problema "cinc estc vinovat" sau de une1e aspecte legate de mediul inconjurator. daca oprirea comportamentului copilului enuretic nu va modifica nimic din relatii1e dintre parin!i ~i copil. Orice fenomen concret poate avea diferite etichete. au fost mai repede identificate cu ni~te postamentc potentialc. 'in timp ce pentru grupul al do ilea. Indiferent de situatia specifica. ci pot fi solicitati fiecare sa prevada'in secret daca va fi 0 noapte' cand se va produce simptomul sau 0 noapte 'in care acesta nu se va produce. Astfel. data ce terapeutul a identificat accste etichete (atribuiri) negative. Al doilea grup a primit ace1ea~i materiale. Dun c k e r (1945) a realizat un experiment care iIustreaza rnodul 'in care noul sistem de referinta (noi definitii. noi semnificatii) influenteaza ceea ce se va petrece: un grup de subiecti a primit urmatoarele materiale: chibrituri. 1982 a). absen!a cnurezisului nu estc suficienta. Desigur. familia poate fi solicitata sa observe ce este diferit 'in serile dinaintea situatiei cand simptomul nu sc produce sau cc este specific diminetilor de dupa 0 noapte 'in care copilul nu a manifestat simptomul. acesta poate realiza reetichetarea. Exista 0 varietate de modalitati prin intermediul carora terapeutul poate sa produca acceptarea ~i utilizarea respectivului sistel)l de referinta. Idcca in lcgiHura eu cc anume trcbuic modificat dcriva din opinia clicntului cu privire la modul in eare va arita realitatea tara problcma-simptom. Acest demers psihoterapeutic accepta clienta a§a cum este ea: nu este admonestata pentru ca se comporta intr-un anumit fel. necon!inand nimic. nu i se cere sa se schimbe §i nu conduce la rezistente. fieearc dintre materiale aflandu-se in cate 0 cutie de carton. Mai exact. Astfel. Atat eomportamentul de a striga.

Astfel. ceilalti au inceput s-o priveasca ca pe 0 persoana sigura de sine §i §i-au modificat comportamentul fata de ea. Pentru a-§i reduce handicapul. Clienta era de parere ca s-a adaptat handicapului sau pentru ca era a§a de cand se §tia. cu cat ea se purta mai mult ca 0 in firm a (ascunzand carja). in Este vorba de 0 tanara care a suferit de poliomielita copilarie. I s-a sugerat sa poarte bastoane de forme §i culori neobi§nuite. daca mcmbrii familici se VOl' comporta diferit ~i VOl' observa diferentelc (ce se inHimpla cfmd copilul nu prezinta simptomul). cu atat oamenii 0 priveau mai mult ca pe 0 infirma §i cercul vicios continua la nesfan:. este sa produca la client un anumit dubiu in legatura cu sistemul de referinta sau cu cticheta pusa situatici problematice ~i cu comportamentul ce deri va din acestea. atunci comportamentul altcrnativ va dcvcni po sibil. ea a afirmat pentru prima oara ca se simte deprimata din pricina handicapului sau. Forfa sistemului de referinta sau a etichetei reiese clar din cazul clientei (S h a z e r. De§i unei sltuatii I se pot aplica mal multe et/chete. aeest lucru nu ar fl fost relevant sub aspectul modulul in care era perceputa de cellalti. acest feed-back ajutand-o sa-§i mentina noul model comportamental. nu toate acestea actloneaza la fel. Terapia prln Intermedlul "reetichetarii" ofera clientului un fel de oglinda care il ajuta sa vada lucrurile Tn mod direrlt. Astfel. ea era respinsa de barbatii care 0 interesau §i considera ca handicaput era de vina pentru acest lucru. altele nu. Trebuie facula precizarea ca. De exemplu. descoperirea· noului sistem de referinta reprezinta sarcina psihoterapeutului §i acesta trebuie sa fie sigur (in limitele rezonabile) ca noua eticheta se va potrivi clientului §i ca noul model de comportament adoptat de acesta va fi intarit de ceilalti. dar deloc simpla pentru un terapeut 111 prima ~cdinta de psihoterapie ~i poate ~i in cursul altor ~edinte. In ultima §edinta de psihoterapie. pc baza caruia au abordat problcma. ea a inceput sa ascunda carja atunci cand se afla in lume. atunci ace~tia VOl' ajunge sa se indoiasca in legiltura eu sistemul initial de referinta (eticheta). in timp ce noua eticheta. Ea avea 0 imagine de sine proasta §i se autoaprecia a§a cum crfJdea ca este apreciata de ceilalti. Acest gen de comportament sugera tarie psihica. ci reprezinta sarcina terapeutului. §i anume aceea de "persoana puternica" a ajutat-o sa dezvolte un nou tip de comportament. care a condus la reactii gratificante din partea celorlalti. de§i comportamentele eficiente §i diferite se declan§eaza intamplator.it. unele contrlbulnd la aparitia ul1ui comportament adaptativ. facand 0 impresie pozitiva asupra celorlalti. clienta a afirmat: "acum nu mai las handicapul meu sa ma transforme intr-o infirma". Rezu/tatul a fost ca ea a fost capabila sa atraga barbatii pe care ii considera interesanti. 1979 a fost focalizata tocmai pe eforturTe clientei de a-§i ascunde carja. alegerea a ce anume trebuie realizat in mod diferit nu este 0 chestiune de §ansa. pe care sa Ie expuna deschis in rata celorlalti. Interventia realizata de (S h a z e r. Acest exemplu ilustreaza caracterul interactional al sistemelor de referinta §i al "etichetelor". o sarcina minimal a. Eticheta "infirma" determina modul ei de a aborda oamenii §i situatiile. in momentul in care ea a inceput sa se comporte diferit (i§i expunea bastoanele originale). La inceputul terapiei. dadi familia va ajungc sa se indoiasca de faptul ca rcspcctivul copil urincaza totdcauna in pat. care au inceput s-o trateze in mod diferit. iar la ora actuala trebuia sa poarte proteze pentru sustinerea picioarelor §i se sprijinea de 0 carja in timpul mersului. In acela~i timp.124 Psihoterapii sClwle Psihoterapii SClirte 125 Raspunsurile la astt"d de sarcini trebuie sa conduca la constatarea unor diferente pe baza carora se va c1adi urmatoarea interventie terapeutica. Cu toate acestea. Speciali~tii In psihoterapia scurta acorda 0 atentie speciala caracterului holistic ~i sistemic al simptomului ~i demersului . dar ar fi continuat s8-1 ascunda. Desigur. 1979) care i§i descrie situatia in urmatorii termeni: "am lasat handicapul meu sa ma infirmizeze". Sistcmele de referinta ~i comportamentcle intcractioneaza ~i sc dcfincsc unul pc celalalt. daca paclenta in cauza §i-ar fl rupt carja §i ar fi utilizat in mod accidental un baston Interesant ca aspect.

atunci 0 modificare a relatiilor dintre parinti poate servi ca punct de plccare pcntru oprirea comportamentului simptomatic. dad parintii copilului vor decide (a) este 0 problema sau (b) capilul este normal. Astfel. atunci este necesar ca terapeutul sa lucreze cu intreaga familie deodata ~i sa intrerupa secventa patologica de comportament. Deoarece sistemul de referinta ~i seeventele comportamentale sunt legate intre cle. Aceasta poate afirma faptul ca sotul ei nu este interesat de problema pentru ca el considera enurezisul ca fiind un comportament normal ~i ca dad sotia ar privi lucrurile "corect". terapeutul incepator se intreaba adesea ce se ascundc de fapt in spate Ie demersului intuitiv ~i aparent irational al genialului terapeut. Exista situatii cand doar mama se prezinta la psihoterapie. psihoterapeutul trebuie 5-0 ajute sa-~i modifice reactiile la enurezisul copilului. Conceptia holistica porne~te de la premisa ca oprirea certurilor va conduce la disparitia simptomului.certuri in familie.certuri".126 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 127 tcrapcutic. Secventa comportamentalil este urmatoarea: (1) cu cat copilul urineazamai mult in pat. cu atat copilul urincaza mai mult in pat. ci doar faptul ca enurezisul ~i certurilc dintre parinti sunt legate intre cle. sau (a) este 0 problema fiziologica sau (b) psihologid. In cazul in care parintii utilizeaza 0 alta etichetare. a doua problema care se pune este ce anume a~teapta elientul sa fie diferit dupa ce simptomul a disparut. cunoscut fiind faptul ca ceea ce a~teptam sa se intample influenteaza modul nostru de a ne comporta. atunci pare firesc sa intreprinda ceva diferit. In aceasta situatie. Astfel. se va "sparge" deprinderea eolectiva de a interactiona. atunci obiectivul initial al terapiei va fi modificarea comportamentului ei in relatia cu sotul. Odata ce terapeutul a creat la client expectatii pozitive legate de faptul ca luerurile vor arata in mod diferit. Actiunea terapeutica doar asupra parintilor nu este eficienta daca ace~tia considera d doar copilul este vinovat de simptom. Astfel. daca familia considera ca enurezisul copilului conduce la certuri ~i eticheteaza situatia astfel: "enurezisul este rezultatul bolii sau faptului ca este yorba de un copil rau". Astfcl. Actiunea terapeutica asupra copilului singur este eficienta doar daca accsta dore~te sa se debaraseze de simptom din motive personale. sau (a) copilul este rau sau(b) copilul estc bolnav. nici dad tcrapcutul considera ca simptomul este menit sa-i tina pc parinti impreuna. 0 modificare in cadrul unuia din elementele sistemului de relatii interpersonale va afecta celclalte clemente ~i rclatii ~i. bineinteles. Nu importa prea mult dad certurile parintilor produc enurezisul la copil sau daca enurezisul copilului ii face sa se certe. care asigura eficienta acesteia consta in crearea la pacient a unor expectatii pozitive in legatura cu schimbarea. Daca ea aecentueaza secvcnta "enurezis . Un alt aspect important al terapiei scurte. dadi 0 singura pcrsoana se va comporta in mod diferit. dad cineva a~teapta sa se petread ceva diferit. demersul terapeutic va fi diferit in functie de modul in care familia abordeaza problem(i. de pi Ida. atunei este eficient sa se luereze doar cu parintii ~i oprirea interactiunilor conflictuale dintre ace~tia va duce cu probabilitate mare la disparitia simptomului copilului. punand enurezisul eopilului pc seama certurilor dintre ei. introducand noi comportamente intre perioada de timp in care se produce enurezisul ~i cea in care au loc certurile sau intre perioada de certuri ~i cea in care simptomul se produce. . punand problema secventei enurezis . SCHEME ~I PLANURI DE INTERVENTIE Studiind lucrarile ~i cazurile clinice ale lui Mil ton E r i c k son. Astfcl. cu atat parintii sc ccarta mai mult ~i (2) cu cat parintii se ccarta mai mult. sistemul in intregime. iar daca ea va accentua secventa "certurile conduc la enurezis". atunci focalizarea initiala a terapiei va fi asupra reactiei sale la enurezisul copilului. dupa cum disparitia simptomului va conduce la eliminarea certurilor. ambele probleme (enurezisul ~i certurile) vor disparea de la sine.

mai intdi". Poale ca ar trebui sa oprifi consumul de droguri pentru a vedea ee se intampla. Ni se pare. Jackson. Va sugerez sa va gdndifi la ceea ce v-am spus . orientare ericksoniana "capcanii sau legiiturii dubla"· (B ate son. 1985 p. precum §i discutiile permanente In legatura cu drogurile. 3) evitarea acestei capcane ar putea fi realizata prin intermediu] separarii. dar acest lucru doresc sa-l evite ambii partcneri. multe din dcmersurile terapeutice ale lui Mil ton E I' i c k son au fost sistematizate ~i organizatc in scheme-harti. dar atunci eerturile in legatura cu utilizarea drogurilor se VOl' accentua ~i VOl' tinde sa distruga mariajul. considera ca utilizarea comuna a drogului Ie distrugea casatoria §i dorea sa se lase de droguri pentru a salva casnicia. EI era de parere ca trebuiau oprite certurile §i conflictele pentru a sa/va casnicia. 1967. nu considera consumul de droguri ca fiind 0 problema reala.\'i timp.vi sa va decidefi cum vefi acfiona". astfel incat dad abandoneaza utilizarea drogurilor. cuplul pare condamnat sa pcrpetuczc la nesfiir~it acela~i cerc vicios . nu ~'tim ce dracu veti face. Pe scurt. J 967) Schema hazata pe legaturi duhle (Wa t z I a w i c k !>'i contine mesaje de intervenfie care implica ideea ca lerapeutul vede relafia eclor doi astfel: (1) oprirea consumului de droguri ar ji necesara pentru salvarea casniciei. 4) cre~terea consumului de cocaina ar putea fi 0 solutic de scapare pI' in aceea ca ei s-ar simti mai relaxati. Ralph. Ralph. pe de alta parte. ConsuWlndu-se cu echipa. Day. rezuWi: 1) utilizarea drogurilor distruge disthoria. In acela. de unde rczulta ~i avantajul activitatii terapcutice in echipii. H a ley ~i We a k I and. Si nu veti avea timp sa creati ceva inainte ca mariajul vostru sa se destrame. Odata cu cforturilc intreprinsc de H a ley ~i We a k 1and (E r i c k son. ambii erau de acord in urmatoarele probleme: (J) utilizarea drogurilor ii elibera de plictiscala pc care ambii o suporlau prost !>'i (2) oprirea consurnului de droguri putea duce la des·trarnarea disnTciei. unele din ele in legatura cu drogurile sunt in continua erqtere. terapeutul Ie-a prezentat urmatorul mesaj de interventie inca de la prima ~edintii terapeuticii: . p. Sotia.. Jane. 1967). 50). Problema maritala era. aplicabile ~i in alte situatii. Haley ~i Weakland. evident fiind faptul cii aeestea se complctcaza reciproc. noi suntem de acord eu tine. 1956. conflictele ~i certuri Ie. In conceptia ei. dc~i la 0 analiza mai atenta se observa ca acesta se conducca dupa ni~tc principii teoretice care insa pare au ascunse unci priviri superficiale. A~a eum se prczinta situatia. Sotul.Avefi 0 problema (Wa tz I a w i c k ~i al.. Realizand schema bazata pe legaturi duble a acestei relatii de cuplu. ca problema voastra maritala esle exacerbatii de consumul de droguri sau este chiar creata de droguri. Jane. macar intr-o anumitii masura. ca daca vefi opri eonsumul de droguri nu WI va mai ramane nilnie. Acest tip de oscilatie intre "da" sau "nu" in ceea ce prive~te oprirea consumului de droguri a fost denumita de terapeutii de . pentru aceea~i situatic clinica (secventa patologica de comportament) pot fi formulate scheme diferitc. Bat est 0 n (1979) formuleaza ideca conform careia. aI. situatia continua sa ramana nerezolvaHi de mult timp. Ambii soti utilizau cocaina de trei sau de mai multe ori pe saptamana §i acest lucru se petrecea de mai multi ani (S h a z e r. legata de simptomele produse de consumul de droguri. care se sfar§eau adesea cu violente fizice. pentru ca in afara de droguri. 2) dar utilizarea drogurilor ii scute~te pe soti de plictiseala. 1967). Watzlawick.12X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 129 Solutiile oferite clientilor sai par adesea de domeniul magiei sau absurdului. Un cuplu a fost trim is la psihoterapie de catre consilierul In probleme de droguri pentru ca acesta considera ca problema lor maritala fmpiedica tratamentul toxicomaniei. 52). Problema de care se plangea el erau certurile lor freCl/ente. ciisatoria lor se va destrama. Be a vi n ~i J a c k son. ei aveau relativ puline lucruri in com un. Problema care se pune mai ales pentru terapeutii ineepatori este aeeea de a putea aplica uncle reguli relativ clare cazurilor concrete. la care amandoi fineau mult.

~edinfa urmatoare de psihoterapie. Aceste scheme "in oglinda" bazate pe legaturi dub1e sunt importante eel putin din trei motive: 1) problema simptom este descrisa ca avand un caracter interpersonal. pentru ca. (5) ei ar trebui sa mtreprinda 0 acflune la care nu s-au giindit.s'i model. au indieat faptul ea nu a avut loe niei un fel de reeadere. 1988) o saptamfll1a mai Uirziu.data aceasta. mesajulfitrnizat de echipa terapeutica s-a centrat tn iurul temerilor terapeufllor m legatura eu 0 posibila reeadere. Contactele ulterioarc care s-au intins pc 0 durata de 6 luni $i apoi un an. Wi II i a m de 0 c kh am. Jane $i Ralph au raportat faptul ca au climinat total drogurilc $i continuau activitati noi. Dar. Situatia este definita de terapeut astfel in cat 'sa se sugereze faptul ca eei doi trebuie sa creeze eeva pentru a-$i salva casnieia. In acela$i timp. de asemenea. filosof din seeoluI 14. de. in fclul aeesta putandu-se sparge eereul vieios. ai?a cum sublinia M il ton E r i e k son (1985). daca acestea ar fi simple. Ralph ~'i Jane au redus consumul de droguri eu doua treimi. cat $i 1n eele individllalc. PRINCIPIUL OCKHAM (SHAlER. interventia de tip capcana sau legiitura dubIa. 1956. Sub aspect metaforic.s'i utilizarea acestora unna acela. Pentru a respecta criteriul eficientei. Cuplul a relatat ca re!atiile in familie s-au imbllnatatit. De.i30 Psihoterapii sClirte Psihoterapii scurte ]3\ (2) continuarea consumului de droguri ar jt necesara pentru salvarea casniciei. cei doi au inifiat . niei la oprirea acestuia.. Conceptul de "schema in oglinda" in psihoterapia scurta apartinc lui Bateston $i a1. Accst sfat cste deosebit de important pentru psihoterapeutii speeializati in terapii de scurta duratii. Mesajul terapeutic eauta sa redefineasca situatia in a$a fel incat sa sugereze cuplului faptu] ca sunt necesare ni$te aqiuni dij'erite. cat . Deoarece "pIangerile" (acuzeIe) clientilor sunt constructii complexe $i interventiile terapeutice trebuie sa fie la fel de eompIexc. clientii le-ar descoperi singuri. Plina la .vi alte activit(lfi noi. eare trebuie sa gaseasea eea mai simpla explicatie $i· interventie care se potrive$te. la teama 1n legi'itura cu recaderea. (3) ambele alternative de mai sus pot conduce la destramarea clisniciei. schema situatiei terapeutiee trebuie sa reprezinte 0 imagine in oglinda a situatiei patologice. atlit tn com un. se sugereaza in mod implicit ideea ca oprirea consumului de droguri este neeesara. Importanta este insa elaborarea unor astfel de interventii (chei) care sa se potriveasca mai multor situatii asemanatoare (lacate). UlteriOl~jaril a comenta acest lucru. cat $i separat. poate fi asemanata cu 0 cheie care se potrive$te unui lacat. :rara referire la ceca ee se petrece in psihicul celor doi parteneri. (4) orice alternativa la care cei doi S-QU gandit contine tn sine un mare risc pentru casnide. Este evident faptul ca aeeasta interventic incearea sa introduca un nou element (0 nona problema) $i anume aceca de a intreprinde eeva diferit pentru a salva mariajuI. de cele mai multe ori.de intervcntie se refcrca. eare sa nu se refere nici la continuarea eonsumului de droguri.vi separat. . spline a ea "daea un Iueru poate fi realizat eu mijIoaee mai putine este inutil sa fie reaIizat cu m~jloaee mai multe". care faciliteaza definirea comportamentelor $i 3) modelul de interventie terapeutica (modalitatea) de a actiona cu promptitudine este realizata pe baza acelora$i criterii contextuale $i interactionale a~a cum sunt ele interpretate de catre psihoterapeut. atat in aetivitatilc comllne. in special la eilt de repede se va produce accasta. at at in comun. clientii nu $tiu exact care este problema $i din acest motiv nu pot descoperi nici solutia. Mesajul ulterior . Ceea ce este interesant la acest gen de psihoterapiescurta. dar nu pentru ci'i aeeasta va putea salva casnicia. 2) problema simptom este descrisa ca avand loc intr-un anumit context. cste afirmatia lui S h a z e r (1985) care spunea ca nu este neaparat sa cunoi?ti in detaIiu structura "lacatului" pentru a gasi "cheia" potrivita.

132

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

133

Cu toatc accstea, speciali~tii in psihotcrapic scurta izbutesc sa rezolve probJemele complexe ale clientilor rapid, eficient ~i prin intermcdiuJ unor intervcn~ii minimale. Secrctul consta doar in aceea ca interventia trebuie sa sc potriveasca cu natura problemei. Pentru a fi adcc.vata (potriviHi) situatiei clinice, interventia psihoterapeutica trebuie sa se. bazeze pe: (1) Pereeptia ~i interpretarca pe care 0 realizeaza terapeutul asupra structurii simptomelor (acuzelor) clientilor. (2) Perceptia pc care 0 arc terapcutul in legatura cu ctichetarca pe care 0 realizeaza c1icntul in legatura eu problema sa (cum anume o interpreteaza), in a~a fel incat de aici sa izvorasca solutia. Interventia trebuie sa fie adecvata in a~a fcl ineat (3) sa se potriveasca schemei de reprezentare a problemei ~i (4) sa se potriveasca conceptiei clientului despre lume, cu precizarea insa ca aecsta trebuie sa contina in sine 0 diferenta care sa conduca la 0 solutie satisflicatoare.
COOPERAREA (ONDIJIE A TERAPIEI EFICIENTE

Schimbarea terapeutica reprczinta un proces interactional, proces care 11implica atat pc client cat ~i pe terapeut ~i nu 0 actiune pc cafe 0 intreprindc terapcutul asupra clientului care 0 suporta in mod pasiv. Actiunea psihoterapeutica nu se aseamana eu 0 interventie chirurgieala sau eu repararea unui televizor, tinand seama mai ales de faptul ca paeientii niei nu-~i prezinta problema in mod clar, cuo eticheta preeisa, ci sub forma procesuala, ei in~i~i at1andu-se, atunci eand se prezinta la terapeut, intr-un proces permanent de redefinire ~i claritate a acesteia (E mer son ~i Me s sin g e r, 1977). ClientuJ ~i terapeutul trebuie sa eonstruiasca impreunasituatia problematica ~i sa gaseasca solutia acesteia. Clicntul este eel care initiaza procesuI de schimbarc prin simplul fapt ca se prczintii cu problema sa la terapeut. Deoarecc, pacientii dcfinesc problema lor ea pc ccva ce nu poate fi rezolvat (de aceea apeleaza la ajutor), noua definire a problemei, realizata impreuna cu terapeutul, trebuie sa imp lice faptul ca problema este rezolvabila.

Clientii care se prezinta la terapie sunt cantonati in problemele Jor datorita conceptiei lor cu privire la acestea (Ei privesc "sticla" pc jumatate goala). Tcrapeutul care dore~te sa-l ajute pc client trebuie sa adopte 0 atitudine prin care nici sa nu-l aprobe, nici sa nu-l contrazica, ci sa gaseasca eventual 0 a treia varianta viabila. A~a cum arata Milton Erickson (dupa Shazer, 1985, p. 66), "pacientii vinla terapeut pentru ca nu ~tiu exact de C0 vin. Ei au probleme, pentru ca altfel nu ar fi venit, dar, deoarece nu ~tiu exact care sunt problemele lor, ei nu Ie pot comunica terapeutuJui. Ei pot face doar relatari confuze in legatura cu nemultumirilc Jor. Terapeutul asculta ceea ce spun ace~tia, bazfmdu-se pe experienta sa, nu ii este clar despre ce este vorba, dar este con~tient de faptul ca nu ii este claro Si, in aceste eonditii, terapeutul trebuie sa induca schimbarea la clientul sau, macar 0 mica schimbare, pentru ca acesta a~teapta schimbarea. Pacientul va accepta orice midi schimbare ~i aceasta schimbare se va accentua in acord cu expectatiile ~i nevoile sale. Acest proces este asemanator celui in care un bulgarc de zapada se rostogole~te de pe un deal, marindu-sedin ce in ce mai mult, pana cand se transforma intr-o avalan~a (dupa Go r don ~i Meyers-Anderson, 1981, p. 16-17). Este evident faptul ca, pentru a gasi solutia, terapeutul trcbuic sa adopte un stil interactional de cooperare cu clientul sau. Dupa ce a luat decizia referitoare la natura problemci ~i a alcatuit schema demersului terapeutic, psihoterapeutul va trasa clientului prima sarcina pentru acasa. Schemail ajuHl pe terapeut cum sa raspunda solicitariJor ~i reactiilor clientului intr-o maniera cooperativa. Mai precis, in prima ~edinta de psihoterapie, terapeutul traseaza clientului 0 tema concreta pentru acasa ~i dad aceasta este indeplinita exact, atunci este util sa se traseze 0 noua sarcina concreta. In cazul in care clientul relateaza ca nu ~i-a indeplinit sarcina pentru acasa, atunci este indicat sa nu se mai traseze 0 alta sarcina in respectiva ~edin!a de psihoterapie. Daca pacientul raporteaza ca a adus unele modificari sarcinii trasate, atunci terapeutul va trasa 0 Doua sarcina care sa fie foartc u~or modificabiHi sau sarcina care sa implice 0 alegere.

134

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

135

Cand relatarea c1ientului este vaga sau confuza, ~i sarcina terapeutica trasata trebuie sa aiba un caracter vag ~i confuz. Accasta inseamna de fapt ca aqiunea terapeutului trebuie sa fie in acord cu raspunsul c1ientului, totul desta~urandu-se ascmanator cu un joc de tenis. Actiunea tcrapeutului, a~a cum spuneam, trebuie sa corespunda reactiei clicntului, dar sa fie suficient de diferita pcntru a producc 0 modificare. ReaJizata in accst mod, prina ~edinta de psihoterapie are un caractcr diagnostic, terapeutul incercand sa descopere l11aniera in
Prima interven(ie (sarcina)

Daca e indeplinita (direct)

//l\~
Relatarea Daca e modificata ca atare trebuie indirectc sau sarcina sarCInI un caracter sa aiba Atunci scsa trasatc trebuie Atllnci sarcini traseaza Ie modificabilc care sa vag Raspuns potential imp lice un

cu privire la reac(ie

!

Dadi

Daca reaqioneaza vag

Daca nu indepline~te sarCIna

implica opozi(ic

1
Atunci

1

1

1

1
Atunci nu se traseaza SarCInI sau se dau sarcini op(ionale sau indirecte

i(ia ta

1
1

Raspuns

!

Shazer

(1985, p. 68)

care clientul coopereaza ~i apoi sa-~i conduca interventia in functie de aceasta maniera. Relatarile c1ientului din cursul ~edintelor viitoarc 11 inforl11eaza pc terapeut in legatura cu stilul de cooperare al clicntului ~i terapeutul i~i modifica, daca cstc cazul, modul de interventie. In demersurile sale ulterioare, 5 h a z e r (1985) ~i echipa sa au ajuns la concluzia ca stilul cooperativ gen "meci de tenis" trcbuie cumva depa~it, insensul ca acesta trebuie sa initiezc (sa produca) anumite reactii la clientii sili. Cu toate acestea, accentul in prima ~edinta, este pus pe stabilirca raportului ~i pc initierea cooperarii cu clientul. Ceea ce trebuie sa realizeze terapeutul este sa modcleze proccsul schil11barii in a~a fel incat, procesul de schimbare sa ia 0 astfel dc directie indit c1ientul sa-~i rezolve problema. Contextul terapeutic trebuie utilizat in mod constructiv in a~a fel incat sa sc creeze fa client expectafia cu privire fa 0 schimbare observabWi. In loc sa activeze rezistentele, respectiv declan~area luptci c1ient-terapeut sau schimbare-non-schimbare (5 h a z e r, 1979 c; 1982 a), abordarea lui 5 h a z e r are, a~a cum am mai subliniat, un caracter cooperativ. Trebuie sa avem in vedere faptul ca notiunea de rezistenta nu reprezinta dedit 0 metafora care descrie anumite cOl11portamcnte care se petree in contextul terapiei. Mai precis, daca terapeutul se a~teapta la rezistente din partca clientului, atunci el nu va scsiza incerciirile acestuia de cooperare, in schimb, dad el soJicitii cooperarea, rezistentele nu se VOl'manifesta. Atunci cand c1ientii se prezinta la psihbterapie' cu problemelc lor, expectatiile lor pentru vii tor sunt ca lucrurile VOl'merge "din rau in mai rau". Fieeare incercare nereu~ita de rezolvare a problel11ei conduce la intarirea expectatiilor legate de e~ec ~i, astfel, pacientii ajung sa evalueze problema lor ca fiind 0 problema nerezolvata. Modificarea acestor e):(pectatii se va produce atunci cand sc va produce 0 anumita schimbare In conditiile ce caracterizeaza situatia problematica. Terapeutul, ca sursa investita cu autoritate, trebuie sa modifice aceste expectatii ~i sa genereze schimbarea.

136

Psihoterapii scurtc

Psihoterapii scurte

137

Astfel, de pilda, un cuplu s-a prezentat la terapie pentru ca cci doi soti se certau in continuu. Dc fiecare data ei i~i promiteau lor insu~i, parintilor, prietenilor ca vor inceta sa se mai eerte, dar de fiecare data 0 luau de la capat.~· Atunci cand terapeutul i-a solieitat pc cei doi soti certareti sa-~i dcscrie viata lor in comun, terapeutul a valorizat pozitiv tot ceca ce realizau cei doi ~i care era benefic pentru ambii (adresiind complimente sau mesaje de incurajare), fapt ce a reprezentat 0 prima treapta in eonstruirea expectatiilor pozitive in legatura cu viitorul lor in calitate de cuplu. Desigur, in cadrul oricarui cuplu mai exista momente de dezacord sau de cearta, situatie in care terapeutul i~i va formula interventia astfel incilt eventualelc diseutii in contradietoriu sa nu mai capete un caracter problematic, ci sa fie privite ea aspecte normale ale existentei. Terapeutul specializat in terapia scurta trebuie sa reactioneze la orice mica sehimbare pc care s-o interpreteze ca un semn ca lucrurile merg spre binc. Nu importa dacii unica schimbare reprezinta un comportament nou sau diferit, 0 exceptie de la regula genera1a de concluita a clientului sau ceva ce aparent nu are nici 0 lcgatura cu simptomul. Orice schimbare reprezinta 0 c1iferenta pe baza ciireia se poate construi solutia terapeutica. In orice caz, orice schimbare va reprezenta un pas in directia construirii unui nou set de expectatii, care va conduce la rezolvarea problemei. Terapeutul trebuie sa utilizeze orice sehimbare spontana in comportamentul clientului, chiar daca aceasta nu reprezinta consecinta c1erllersului terapeutic. A~aellmsubliniaMilton Erickson (cit. Haley, 1976b, p. 406), "obiectivul psihoterapiei este de a-I ajuta pe paeient in modlll eel mai adeevat, potrivit ~i acceptabil. In aeordarea acestui ajutor, terapcutul trebuie sa-i acorde clientului deplin respect ~i sa utilizeze orice face sau prezinta acesta din urma. Accentul tr~buie sa cada, mai ales, pc ceca ce face pacientul in prezent ~i pe ce va face el in vii tor ~i nu pc ceca ce s-a petrecut in trecutul inclepartat. Sensul psihoterapiei trebuie sa fie adaptarea pacientului pentm prezent ~i viitor".

Mil ton E r i c k son aborda fiecarc pacient cu expectatia di schimbarca n1.1 este doar posibila, ci inevitabila, terapeutul comportandu-se ell atata incredere, ca ~i cum ar fi fost foarte surprins dadi schimbarea Uti ar fi avut loc (H ale y, 1967 a). o data create expcctatiile pozitive in legatura cu schimbarea, aceasta se va produce cu adevarat. Dqi acest clemers terapeutic nu tine seama de trecut (ca psihanaliza), totu~i se pot utiliza anumite clemente legate de sueeesele trecute, exp1ieabile sau accidentale, pentru a cre~te increderea in sine a clientului ~i pentru a contribui la construirea setL}lui de expeetatii pozitive cu privire 1a vii tor. In psihoterapia scurta, terapeutu1 a~teapta ~i este sigur di schimbarea se va produce rapid.
lEHNICA
BIlE! DE CRISTAL

Aceasta tehnica a fost pusa la punct de Mil ton E r i c k son, care a utilizat-o pentru 0 varietate de prob1eme. Aceasta tehl1icii este utilizata pentru a realiza 0 proiectare in viitor a pacientului, intr-un vii tor fericit, in care sil11ptomul sau problema nn l11ai exista. Tehnica se poate ap1ica atilt in trans a hipnotica, dar ~i in afara aeesteia (S h a z e r, 1985). eu ajutorul acestei tehnici, clientuli~i construie~te propria solutie care poate apoi sa scrvcasca ghidarii procesului terapcutic. A~a cum a conecput S h a z e r (1985), tehnica aceasta a constat initial din vizualizarea mai multor bile de cristal. I se cere c1ientului sa vizualizeze i11 prima bila de cristal 0 al11intire plikutii din trecut, pc care a uitat-o. Aflilndu-se in transa hipnotica, acesta este solicitat sa descrie amintirea respectiva cu cat mai multe detalii, acordand 0 atentie deosebita mai ales la ceca ee fae cele1alte persoane. Apoi amintirea este a~ezata 1a locul ei ~i c1ientul este seos din transa. Aeeasta prima ctapa serve9te unnatoare1or obiective: a) sa-l familiarizeze pe e1ient eu tehnica bilei de cristal;

Aceasta a solicitat ajutorul pentru ca atacuri/e de panica se amplificau tot mai mult §i se temea ca-§i va pierde prietenii. Indiferent in ce consta amintirea. 0 data ee a realizat imaginea vietii sale viitoare in absenta simptomului. pacienta nu a mai avut nici unul. Clientul este apoi scos din transa. La inceput. preeum ~i comportamcntul eelorlalte persoane implicate in situatie. reorientat spre realitate ~i se discuta dcspre ceva ce nu are legatura cu problema ~i cu vizualizarea in bi la de crista!. D-na lonescu a solicitat hipnoza pentru ca aceasta a ajutat-o pe mama ei sa se lase de fumat dupa 25 de ani. i se cere clientului sa-~i descrie propriul comportament. solutia gas ita nu este eea imaginata in transa hipnotiei'l. Temerile ei Ii influentau tot mai muft viata §i ea a inceput sa se simla singura §i izolata. Etapa intai §i a doua a terapiei au durat patru §edinte. ea nu putea cunoa§te barbati pentru ca se temea sa intre in situatiile in care i-ar putea cunoa§te. reactiile sale la acest proces. trebuia sa fie permanent insotita in ora§ de mama. Utilizandu-se aeeasta tehnicii. c) sa realizeze faptul ca lucrurilc uitate pot fi actualizate. in acela§i timp. va intreprinde ceva diferit. S h a z e't (1985) a ineeput sa utilizcze tehniea ~i in afara transei hipnotice. Etapa a treia este cea mai importanta pentru ca in cursul acestcia clientul cste orientat catre vii tor. in mod spontan. In etapa a patra. suferea de atacuri de panica §i s-a prezentat la psihoterapie pentru ca mama ei a refuzat s-o mai insoteasca permanent la cumparaturi. pentru ea nu s-a mai expus nici unei situatii anxiogene. mama a doi copii mici (sub §ase ani). Clienta. solicitandu-i subiectului sa vizualizeze in stare de veghe raspunsul la intrebarea: lOCum VOl' arata luerurile pentru tine ~i pentru eeilalti atunei eand problema ta va fi rezolvata?" Foarte multe persoane sunt capabile sa realizeze 0 proiectie pozitiva in viitor ~i in afara transei hipnotiee. Pacienta a divor(at in urma cu trei ani §i de atunci. Deoarece este relativ difieil de prognozat variante incununate de succes in domeniul problemelor umane. clientul gilse~te singur soJutia. estc indicat ca terapeutul ~i clientul sa eonstruiasca impreuna solutii alternative de rezolvare a situatiei pentru care a fost solicitata terapia. trcccrea timpului cste deserisa in detaliu ~i apoi aceasta este astfel dirijata incat sa devina tot mai vaga. in afara de daua atacuri de panica pe care le-a prezentat imediat dupa div0r(. vizualizari/e ei in bi/a de crista I pareau ni§te filme realizate de altcineva. ci in orice aft loc aglomerat. dupa cum ~i invers. tara sa se specifice faptul ca estc yorba de 0 anumita data sau ora ~i atunei cand va reveni din transa sa-~i aminteasca faptul ca a rczolvat pozitiv problema. bila de cristal cste utilizata pcntru ca pacicntul sa-~i aminteasca ~i modul in care a rczolvat problcma. terapeutul reorienteaza discutia spre subiectcle abordate imiinte de inducerea transei. pacientei ii venea greu sa descrie ce se intampla exact in scena respectiva. eele memorate pot fi uitate. A doua treapta implica reinducerea transei ~i solicitarea clientului sa vizualizeze in bila de cristal un eveniment recent. de regula. adesea. pentru ca ii sacaia prea mult. datorita atacuri/or de panica. dar pe care I-a uitat in mod surprinzi'itor. Chiar dupa ce s-a obi§nuit cu tehniea. in momentul prezentarii la terapie ea nu se temea doar sa mearga la piata. Clientului i se cere sa priveasca in bi la de eristal.. prieteni sau vecini. Se sugereaza clientului ea respectivul eveniment sa reprezinte un succes recent sau 0 situatie care sa fie 0 exceptie de la eomportamentul simptomatie. dupa un anumit timp ~i. . Tehnica se repeta de mai multe ori pfma dind pacientul sc familiarizeaza cu aceasta. §i ca vecinii var incepe s-o evite. astfel ineat viziunea eu privirc la viitor sa devina realitate. La inceput. dupa inducerca transei. Dupa incheierea transei. prceum ~i reactiilc celorlalte pcrsoanc implicate. Ceea ce este important este ea paeientul.Psihoterapii SClirte Psihoterapii scurte 139 b) sa se eoneentreze asupra comportamentului propriu ~i asupra comportamcntului celorlal!i. ea deplasandu-se in permanenta insatita de cineva. Ulterior.

140

Psilioterapii scurte

Psihoterapii scurte

141

La un moment dat, terapeutul s-a dee/arat mUltumit, deoarece clienta a trait 0 situatie psiho-sociala ca fiind incununata de succes. in §edinta a cincea s-a trecut la etapele trei §i patru. Clienta a avut unele dificultati fn etapa a patra, a ie§it spontan din transa, dar a reintrat fn transa tot fn mod spontan. La sfar§itul §edintei, e/ienta a zambit §i a adresat multumiri terapeutului. La §edinta urmatoare, ea a relatat faptul ca fn cursul ultimei saptamani a mers singura la piata, a simtit ca atacul de panica tinde s-o cuprinda, dar nu i-a permis sa puna stapanire pe ea. Oupa a treia ie§ire nefnsotita, temeri/e ei au disparut complet §i nu au mai aparut timp de un an de zile, dupa care pacienta a fost scoasa din evidenta. Pacienta a relatat faptul ca ceea ce a vazut fn bila de cristal nu era deplasarea ei la piata §i ca solutia i-a parut mult mai simpla decat s-ar fi 8§teptat. 0-1. Radulescu, tanar inginer, de 27 de ani, s-a prezentat la psihoterapie pentru tulburari de dinamica sexuala: nu a mai avut erectie de cinci ani. Cu doi ani fnainte, acesta a divortat de sotie, aceasta plecand fn strainatate pentru a face cariera profesionala. Pacientul punea divortul pe seama dificultatii sale de erectie, dar, In acela§i timp, considera ca difieultatile sale au stat §i fn calea carie rei sotiei sale, altHa timp cat au fost casMoriti. Aeesta se a§tepta ca dupa divort, devenind mai liber §i mai aetiv sub aspect social, dificultatile sale sa dispara, ceea ce nu s-a fntamplat. in ultimii cinei ani, pacientul a urmat diverse tipuri de psihoterapie, atat singur, cat §i fmpreuna cu fosta sotie. Oe§i nu se mai simtea deprimat, pacientul prezenta fn continuare problema respectiva, fapt ce I-a determinat sa solicite hipnoza. inainte de cei cinci ani, paeientul nu a prezentat nici un fel de difieultati sexuale. Problema s-a instalat fn al trei/ea an de casnicie. Pacientul a discutat de multe ori despre aceasta problema cu terapeutul sau §i cu aoua femei cu care se fntalnea din cand fn cando Cu totii au ajuns la concluzia ca acesta nutrea un resentiment pentru cariera stralucita a sotiei sale §i poate chiar ura femei/e. Pacientului nu i-a convenit cone/uzia respectiva §i

s-a decis sa-~i rezolve problema pentru a dovedi tuturor ca s-au In~elat. Domnul Radulescu s-a straduit atat de tare sa intre In hipnoza, Ineat abia la a treia ~edin\a a reu~it Cll adevarat acest lucru. Acesta facea sport, baschet, pe eare-Ilua foarte tare In serios. in perioada aceea, echipa din care facea parte a cazut de pe loeul trei pe loeul opt In campionat, datorita ratarilor sale la aruncarile la co~. Pacientul a urmarit Inregistrarile video eu meciurile respective pentru a vedea ce anume a gre$it. Terapeutul i-a sugerat ca ar fi mai bine sa se vizualizeze pe sine marcand corect, dar, din pacate, nu existau inregistrari video cu aruncari reu~ite. Terapeutul a indus hipnoza, cerandu-i sa Inchida ochii, sa se . imagineze pe terenul de baschet $i sa-$i reprezinte imaginile, sunetele, mirosurile $i senza\iile fizice asociate cu prezen\a sa pe teren. $edin\a de hipnoza s-a terminat dupa ce c1ientul ~i-a reprezentat doua aruncari reu~ite. La $edin\a urmatoare, clientul a raportat faptul ca s-a comportat bine pe terenul de sport $i a fast gata pentru 0 noua inductie hipnotica, In cursul careia i s-a sugerat sa-$i aminteasca aruncarile reu$ite la CO$. Apoi a fost utilizata tehnica bilei de cristal, cerandu-i-se sa-$i aminteasca un act sexual reu$it. La sfar$itul :;>edin\ei, pacientul a declarat: "daca $i aceasta bila de cristal functioneaza a$a cum a func\ionat cealalta, In seara aceasta rezolv problema!". Terapeutul i-a sugerat sa nu fie chiar atat de sigur de acest lucru. Din pacate, intalnirea nu a mai avut loc, a$a ca pacientul nu a putut sa-$i verifice cu acel prilej predic\ia. $edin\a urmatoare de psihoterapie a fost utilizata pentru a proiecta succesul pentru 0 perioada nedeterminata din viitor. Apoi bila de cristal a fost din nou folosita pentru a retn3i succesele §i e§ecurile Intalnite In drumul catre rezolvarea totala a problemei sale. Deoarece, clientul avea tendin\a de a se stradui prea tare, terapeutul s-a temut ca acesta va interpreta orice e§ec ca pe 0 catastrofa §i, din acest motiv, a sugerat ideea ca §i e§ecul face

i

142

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

143

parte din drumul spinos catre succesul deplin (prevederea recaderilor). Peste trei saptamani, clientul a relatat despre primul succes, care a mai fost umIat de doua e§ecuri. Dupa un an, clientul $i noua sotie s-au prezentat la psihoterapie pentru problemele pe care Ie aveau cu educatia copilului §i au relatat ca viata sexuala merge perfect. Marian a trimis-o pe Paula la psihoterapie pentru ca gelozia acesteia devenise insuportabila (caz adaptat dupa S h a z e r,

1985).
Terapeutul a constatat ca §i pentru ea gelozia reprezenta 0 problema. in cursul primului interviu terapeutic acesta a intrebat-o "de unde va afla Marian ca problema ta este rezolvata?". Din discutii a rezultat faptul ca Marian era un tanar lini§tit, care abia daca scotea cateva cuvinte In societate. Totul era In regula Insa pana cand acesta se adresa unei femei. in acest moment, Paula declan§8 0 scem~ §i pleca acasa. Glienta considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian va putea vorbi unei femei In prezenta sotiei sale, fara ca aceasta din urma sa se lnfurie .. Terapeutul a Intrebat-o daca ea ar trebui sa-§i modifice sentimentele sau daca ar fi suficient daca ea §i-ar manifesta intr-o mai mica masura sentimentele de gelozie. Paula a spus ca Marian nu va sesiza diferenta §i ca acest lucru ar fi suficient. in momentul respectiv, Paula se afla In Bucure§ti doar pentru a-§i rezolva problema, ea fiind doar In contact telefonic cu Marian. Gei doi sperau ca psihoterapia va salva relatia dintre ei §i au decis ca ea sa revina acasa doar dupa ce problema va fi rezolvata. Deoarece, partenerii nu se vedeau unul pe celalalt, era greu de ghicit cand va fi momentul ca Paula sa se lntoarca acasa. Paula a afirmat ca acel moment ar fi cand ea va da un telefon neanuntat, nu-I va gasi acasa pe Marian §i nu se va enerva. Interesant este faptul ca sotul nu i-a dat pana In prezent nici un motiv de gelozie Paulei, singura problema fiind faptul ca el can versa cu alte femei. Din interviu a rezultat faptul ca Marian nu-i dadea sotiei atentia pe care aceasta §i-o dorea. Ea era

convinsa ca In fundul suf/etului SEW acesta 0 iube§te, dar, dintr-un motiv sau altul, era incapabil sa i-o arate. Terapeutul i-a prezentat Paulei urmatorul mesaj ca reprezentand prima treapta a tehnicii bilei de cristal: "in primul rand se pare ca tu §i Marian tineti suficient de mult unul la cela/alt pentru ca altfel nu ati fi alocat acest timp tratamentului a ceea ce voi numiti gelozie. Gred ca gelozia"reprezinta modalitatea prin care tu Ifi manife§ti dragostea pentru Marian. De fapt, se pare ca tu manife§ti suficienta afectiune pentru amandoi. Analizand ceea ce ai spus, ma lntreb daca tu Incetezi sa-ti mai manife§ti atata afectiune In public, de unde vor §tii ceilalti ca voi apartineti unul celuilalt? incepand de acum §i pana data vii/oare, a§ dori sa-ti aminte§ti de momentele cand Marian ti-a aratat afectiunea pe care 0 poarta In inima sa §i anume cand §i unde se simte el suficient de In largul sau pentru a 0 face". La §edintele urmatoare, Paula a descris In detaliu rarele ocazii cand sotul i-a aratat afectiune. Ea s-a bucurat ca i-a fost trasata acest fel de sarcina pentru ca aproape ca uitase de evenimentele respective. Glienta §i-a amintit, de asemenea, ca lncrederea pe care i-o arata Marian In calitate de partener de afaceri reprezenta un alt semn ca acestuia Ii pasa de ea. Gei doi erau atat de fericiti sa lucreze lmpreuna incat Paula ar fi acceptat chiar sa renunte la relatia de dragoste daca ar fi fost necesar, pentru a pastra relatia de munca. Glienta a afirmat §i faptul ca s-a gandit mai bine §i ca, lntr-adevar, terapeutul are dreptate. Marian nu~i arata suficienta afectiune §i ea lncerca sa utilizeze gelozia pentru a-I provoca sa··i acorde atentia §i dragostea pe care §i-o dorea. Paula considera ca problema va fi rezolvata atunci cand Marian Ii va arata In mod spontan afectiune sau Ii va spune: "te, iubesc". in continuare, clienta §i terapeutul au discutat despre mijloacele pe care ea le-ar putea utiliza pentru a scoate la ivea/a afectiunea care credea ca e ascunsa In sufletul lui Marian. Terapeutul i-a prezentat urmatorul asemenea, utilizarea bilei de cristal: mesaj care implica, de

144

Psihoterapii scurte

Psihoterapii scurte

145

"Tn primul rand ma fntreb ee se va intampla daca tu nu-ti vei mai manifesta gelozia pentru a proteja relatia ta de afaceri. Marian s-ar putea sa reactioneze. in acela§i timp, cred ca un comportament pasiv nu este suficient, pentru ca Marian ar putea crede ca nu-ti pasa, ca ti-ai pierdut interesuf pentru el. in al doilea rand, ar trebui sa te comporti mai enigmatic pentru a-I provoca gelozia fara sa faei de fapt nimic. in al treilea rand, probabil ca ar trebui sa fii pasiva §i seducatoare in aeela§i timp, fapt ce i-ar pulea declan§a exprimarea afeetiunii. incepand de acum §i pana la §edinta viitoare a§ dori sa te gande§ti la diferentele pe care Ie vor produce aceste trei schimbari in relatia voastra. Imagineaza-ti eum va reactiona el atunci cand tu vei face eeva diferit". Dupa trei zile, elienta a revenit la psihoterapie afirmand ea a vizualizat in bila de cristal un viitor eare nu-f includea pe Marian. La inceput ea a fost §oeata de aceasta idee, dar cu cat 5e gandea mai mult la aceasta, cu aWt S9 sifptea mai u§urata: "daca ef nu 0 iubea, ea nu trebuia sa ramana eu el". Gandindu-se mai bine, ea a decis ca nu-i va mai spune ,;te iubesc" cand Ii va telefona din nou §i va fi atenta daea va aparea vreo diferenta. De asemenea, eiienta a decis ca va pleca acasa pentru ca daca Marian nu-i va arata in mod spontan afectiunea, atunci ea va §ti ca s-a in§efat in privinta sentimentelor lu! fala de ea. Ea a hotarat ca nu-i va acorda afectiunea §i nu se va eomporta seducator §i misterios. in cazul in care el rlU simte nevaia sa-i arate ca tine la ea, ea nu va mai eauta sa provoaee la. ef manifestarea afeetiunii. De asemenea. ea s-a hotarat sa nu mai manifeste niei sentimente de gelozie. La urmatoarea convorbire telefonica ea nu i-a mai spus ea if iube§te §i niei el nu i-a spus nimic. Dupa doua zile, Paula i-a telefonat spunandu-i ca se intoarce acasa §i el i-a raspuns: "E bine. Fam simtit /ipsa".

Aceasta afirmatie

a convins-o ca merge pe un drum coreet §i

ca se poate descurca §i daca relatia lor va lua sfan}it.
in finalul terapiei, terapeutul i-a transmis urmatoruf mesaj: "Sunt impresionat de decizia ta precum §i de faptuf ca ai pus-o in ap/icatie atat de repede. Ceea ce ai afirmat astazi ma face sa ered ca poate Marian nu este demnde tine §i de afeetiunea ta. Nu sunt insa sigur ca luerurile stau chiar a§a, pentru ea poate eeea ee eredeai ea este aseuns in suffetullui Marian se affa eu adevarat aeolo, dar daea nu poti scoate la iveala sentimentele lui eomportandu-te in mod pasiv, poate ca a§a stau lucrurile. Ma intreb daca e§ti dispusa sa a§tepti ani intregi p€ma cand iti va acorda un mie semn de dragoste ?". La acest mesaj, elienta a raspuns: "Sunt dispusa sa a§tept eateva saptamani, poate chiar cateva funi, dar in nici un caz ani de zile". Din relatarile unei rude apropiate eei doi se af/au inca impreuna dupa §ase lunl.

Exemplele prezentate mai sus evidentiaza faptul ca, fie ca se utilizeaza transa, fie ca nu, ~edintele de psihoterapie scurta seamana cu ceea ce se petrece in hipnoza pentru ea modifica atitudinile ~imodelele obi~nuite de comportament prin utilizarea unar sugestii indirecte, acestea dec1an~and noi tipuri de asociatii ~i actualizand disponibilitatile latente ale pacientului pentru a implementa anumite scopuri terapeutice" (dupa E r i c k san, R ass i ~i R 0 s s i , 1976, p. 20). Detectivul Hercule Pairot, personajul romanelor Agathei Christie, spunea ca metoda sa cansta din a asculta martorii ~i suspectii, pana dnd ace~tia ii spun ceea ce el dore~te sa afle. Din cele auzite, detectivul eonstruia 0 realitate care 11 conducea la solutionarea cazurilor la care lucra. In acela~i mod, in cursul interviului preliminar, terapeutul trebuic sa-l asculte pe client pentru ca acesta este eel care-i va furniza cheia rezolvarii problemei. S h a z e r (1985) subliniaza faptul "cii fiecare pacient poarta eu sine cheia problemei sale", terapeutul avand doar sarcina de a asculta. /

seopul ei fiind punerea in aetiune a atenfiei expectante. 1954 a $i S h a z e r. Acesta trebuie sa o . terapeutul este cel care "construie$te" problema in a$a fel incat obiectivul pentru viitor sa rezulte in mod claro Tehnica bilei de cristal (E ri c k son. iar ceea ce a facut clientul pana atunci reprezinta exemplul cel mai clar de ce anume nu trebuie facut". sarcinile ~i sugestiile indirecte actioneaza in acela$i mod cu sugestiile post-hipnotice ~i acestea sunt adesea conectate eu anumite evenimente careservesc drept declan~atori pentru a . S h a z e r (1985) prezinta urmatoarea regula a terapiei seurte (p. terapeutul incepc prin a adrcsa complimente clientului in legatura cu ceca ee face acesta in mod pozitiv pcntru sine insu~i. tenipeutul· afla daca pacientul a acceptat mesajele ~i sarcinile sale prin observarea discreta a comportamentului nonverbal al acestuia. apoi ca una psihologica. dar fn nici unul din cazuri nu a fost gasita so/utia. data ee este solicitat ajutorul. terapeutuljixeaza obiective sau scopuri alternative. expectatiile noastre se vor indeplini (B erg e r. 1982 a). 1966). Exemplul urmator ilustreaza legatura dintre simptom (plangeri). sa extraga elementele necesare construirii solutiei terapeutice.Shazer. Atunci cand obieetivul terapiei este definit. Direetivele. obieetivele $i solutiile potentiale ~i sareinilc trasate pentru rezolvarea situatiei problematice. 1979). Co hen $i Z el die h. cu bratele incruci~ate. privqte in jos sau in laturi ~i sta crispat. Subliniem inca 0 data faptul ca intrebarea: "de unde vei $ti ca problema ta este rezolvata?" este crueiala pentru gasirea solutiei terapeutiee efieiente. Acesta persista. In timp ce terapeutul se retrage. clientul este lasat sa a~tepte in eabinetul de psihoterapie ~i aeesta se intreaba: "oare ee ii va spune terapeutul atunei cand va reveni?" Aeeasta pauza are un earacter hipnotic (sugestiv). In cazul in care clientul evitii contactul vizual. 1978 a) 11ajuta pc client sa-$i reprezinte lumea atunci cand problema sa va fi rezolvata $i ceea ce acesta a$teapta sa se intample va determina ceea ce se va intampla cu adevarat. toate aces tea reprezinta semne ca este putin probabil ca mesajele terapeutice sa fie acceptate.Erickson ~iRossi. problema a fost definita ca 0 problema medica/a. Tnacest caz. deoarece. clientul va a$tepta sa se produca eeva diferit $i aeeasta reprezinta un punet de pleeare pentru modifiearea eomportamentului. Schimbarea se va produce daea se vor modi fica intr-o anumita masura eonditiile $i expeetatiile subieetului. clientii au de cele mai multe ori dificultati in stabilirea scopurilor. care arata ca intr-adevar clientul a~teapta solutia de la terapeutul sau. Obiectivul adresarii de complirnente consta in formarea setului de raspunsuri afirmative (Erickson ~ial.pune in actiune un comportament diferit.. Aceste complimente pot sa aiM. dar pot tot atat de bine sa nu aiM nimiccomun cu problema simptom. La fnceput. 1976. natura problemei ca ~i solutia probabila trebuie' redefinita de ditre terapeut. in absenta acestora.146 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 147 Terapeutul trebuie sa-l ghideze pc client sa abordeze toate problemele. care faciliteaza crearea la client a unui set atitudinal favorabil acceptarii noului. Familia considera comportamentul/ui Maxine ca fiind "ciudat". Setul de raspunsuri pozitive ("da") 11ajuta pc client sa accepte mai u~or interventia terapeutica. Deoarece. 93): "Terapeutul trebuie sa $tie ce sa nu faca. in ciuda eforturilor fetei de a-I opri. Acesta reprezinta momentul administrarii sugestiilor indireete de redirectionare ~i schimbare a sistemului de rcfcrinta in care sc mi~ea clientul (E r i c k son $i R 0 s s i. Acela$i mecanism functioneaza $i in mentinerea simptomului pentru ca daca ne a$teptam ca "acel lucru rau" sa se repete la nesfar$it. nici unul dintre cei doi nu $tie daca demersul a fost sau nu incununat de succes. CONSTRUIREA PROBLEMELOR stabileasca impreuna cu clientul obiectivele terapiei. eonstruirea problemei. 1979. De regula. Pentru facilitarea introducerii sugestiilor terapeutice.

Fata §i familia acesteia eraude parere ca ea ar trebui sa Inteleaga de ce vomita pentru a opri acest comportament. Terapeutul a cerut fiecarui membru al familiei sa aprecieze In ordine ierarhica cine este eel mai deranjat de problema-simptom? Fiecare din cei patru a dat un raspuns diferit. de§i celorlalti membrii ai familiei nu Ie era pe plac acest lucru. terapeutul a decis ca problema va trebui sa fie definita In mod diferit. atunci B). ca reprezentand 0 aberatie care scapa de sub controlul Maxinei §i fami/iei §i 0 prive§te doar pe Maxine §i s-a decis s-o cheme la psihoterapie pe clienta singura. terapeutul a ajuns la urmatoarea concluzie: toti membrii familiei sunt In acela§i timp In mod egal preocupati de simptom §i In mod egal nepreocupati de acesta. marna §i Maxine au trecut-o pe Marine pe locul Intei. a va necaji mai putin. terapeutul §i echipa au fncercat sa solutioneze problema acordand 0 noua semnificatie etichetei "sunt 0 fata diferita de ceilalti": . Timp de doua §edinte de psihoterapie. reactia de voma §i atunci comportamentele C §i D. iar sora ei a necajea. pentru ca ace§tia din urma cooperau bine. Din acest motiv. Ipoteza ca reactia de voma ar servi drept scop sa mentina familia unita cade. La Inceput. tot fara rezultat. Reactia de voma era un fel de "secret" pentru ca nici parintii §i nici sora ei nu §tiau daca §i cand a face. abordarea acesteia ca 0 problema de familie sau ca 0 problema specifica de adolescenta. dar fetele se comportau corespunzator varstei. Pe baza acestei observatii au fost construite urmatoarele supozitii: (1) Deoarece membrii familiei interactionau atat de putin In jurul simptomului. Parintii se Intelegeau bine §i pareau dispu§i sa faca orice pentru a-§i ajuta fiica. §i parintii s-au pre zen tat la cabinetul de psihoterapie pentru ca Maxine vomita dupa fie care masa. De asemenea. se Intalnea cu baieti §i facea sport. oricum. Terapeutul putea accepta definitia Maxinei (reactie automata de voma) §i solutia sugerata de aceasta: sa afle din ce cauza se mai Intempla acest lucru. sora ei Sally. de 17. Mama §i tatal verificau cam 0 data pe saptamana daca ea continua sa vomite. iar sora a considerat ca tatal este eel mai afectat de simptom. Tatal a considerat ca mama este cea mai afectata. Maxine. fara sa aleaga doar acele alimente care vor ramane In stomac. Terapeutul a Intrebat-o ce anume va fi diferit daca ea va Inceta sa vomite §i fata a raspuns ca va putea sa manance ceea ce dore§te sa manence. Discutii/e cu pacienta au evidentiat faptul ca Maxine facea toate lucrurile foarte bine: Invata bine. In mod automat §i involuntar. nu era vorba de un pattern interactional axat In jurul reactiei de voma (daca A. dar cand s-a decis sa opreasca acest comportament a constatat cu surpriza ca vomita In continuare. Invatau bine §i erau destul de independente. S h a z e r §i echipa sa au abordat problema prin intermediul unor multiple renegocieri §i redefiniri §i In cele din urma au gasit solutia. A§a cum aparea la prima vedere. Tn urma consultarii cu echipa sa. reactia ei de voma era forfata §i deliberata. Tntreaga familie a fost de acord cu faptul ca Maxine era cumva diferita de restul familiei §i ca era important pentru ea sa fie privita ca a persoana diferita. (2) Deoarece parintii nu erau nici supraimplicati. problema nu poate fi rezolvata nici prin aceea ca daca un membru al familiei subimplicat va deveni mai implicat §i aceasta ar conduce la solutie. pe care familia 0 considera "fata cea buna". lucra pentru a ca§tiga bani. (3) Nu se potrive§te nici ipoteza conform careia simptomul ar servi pentru a-I face pe parinti sa-§i ia mai In serios rolul de parinti. Ea a mai descris §i alte conflicte §i probleme pe care Ie avea cu sora ei. dar familia §i ceilalti terapeuti Incercasera acest tip de abordare. de 16 ani. fara succes. problema nu putea fi descrisa ca reprezentand "sacrificiul" Maxinei pentru a mentine familia unita. nici subimplicati.14X Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 149 S-a Incercat. ea a afirmat ca sora ei va Inceta s-o necajeasca sau.

i1egal. schimbarea suferita de unul dintre membrii componenti ai sistemului se va repercuta asupra sistemului in ansamblu (Watzlawick ~i aI. iar cealalta reactionand Tn mod involuntar. pe de-o parte. Tn mod defensiv. periculos sau dificil. Maxine a afirmat ca va §ti ca problema este rezolvataatunci cand se va modifica relatia cu sora ei. ea va trebui sa-i dea surorii ei 5 dolari fara sa-i of ere nici 0 explicatie §i sa-i ceara 0 chitanta pentru bani. s-ar putea sa mai vomite saptamanile urmatoare. Ea a relatat faptul ca nu-i plate§te bani surorii sale §i ca Tntre ele apar mai putine conflicte. involuntare. care nu mai presupun retragerea. Terapeutul a sugerat faptul ca. SIMPLIFICAREA DEMERSULUI TERAPEUTIC Abordarea psihoterapeutica sistemica postuleaza faptul ca familiile sau orice alte grupuri de subiecti nu reprezinta simple agregate de indivizi izolati. prin retragere. ori de cate ori ea va vomita. ci reprezinHi sisteme complexe aflate in interactiune ~i nu doar 0 suma a partilor componente. Maxine a ramas stupefiata §i a spus ca sora ei 0 va considera "nebuna". pentru ca Maxine nu a gasit 0 noua modalitate de a fi diferita §i s-a autodefinit ea . sa· minimalizam interventia psihoterapeutica.0 victima neajutorata a starii de voma!". Din fericire.150 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 151 Terapeutul a fost de acord cu ea ca a fi diferit este un lucru bun §i ca ea trebuie sa se straduiasca Tncontinuare sa fie diferita §i ca ea va mai simti nevoia sa vomite p{ma cand va descoperi un nou mod. fara sa afle de ce vomita §i fara sa se Tntrebe de ce terapeutul i-a cerut sa faca acellucru. problemele reprezinta accle aspecte de care se plange clientul ~i asupra carora clientul ~i terapeutul pot intreprinde ceva pentru a Ie rezolva. terapeutul a intrebat-o pe Maxine daca va face ceea ce i se va spune pentru a Tnceta sa vomite. iar. individuale ~i interpersonale. mai putin nociv. dar a acceptat sa Tndeplineasca sarcina. in cursul celei de-a treia §edinte. Terapeutul a asigurat-o ca ceea ce i se va cere sa faca va fi benefic pentru ea §i nu va fi ceva imoral. Modelele vechi. Maxine nu a fost de acord §i i-a demonstrat terapeutului ca se In§eala. L . de asemenea. Sarcina terapeutica a fost urmatoarea: incepand de acum. pe de alta parte. Aceasta abordare nu a dat rezultate. dintre care unul era legat de relatia cu sora ei. Din acest motiv. deoarece ea nu §tie de ce a vomitat. de comportament au fost inlocuite cu modele noi. Terapeutul a construit problema ca fiind de natura interpersonala: una din surori atacand. Aceasta ne permite. terapeutul i-a spus ca nu-i va dezvalui Tnca despre ce este vorba. dar ca este ceva "teribil". 1967). dar ca s-a angajat s-o Tndeplineasca. Problema trebuia deci sa fie reco nstruita. Maxine a mai oferit terapeutului $i alte obiective. fata a adus doar 2 chitante Tn 14 zile.. Pentru a spori expectatiile acesteia. un caracter spontan. Echipa terapeutica a decis ca interventia va da rezultate Tn cazul Tn care Maxine va fi "victima neajutorata" a respectivei in terventii. Clienta a aflat acum de ce nu a mai vomitat: 0 costa prea scump. La §edinta urmatoare. Prin intermediul acestei sarcini §i prin angajamentul dEit "Tn orb". Terapeutul i-a spus clientei ca nu-i va face pia cere sarcina terapeutica. In viziunea lui S h a z e r (1985).. dar s-a straduit din rasputeri pentru a nu-i mai plati bani surorii sale. Reactia de voma se declan§a spontan §i solutia trebuia sa aiba. de a fi altfel decat ceilalti. simptomul involuntar devine voluntar. Terapeutul a modificat reactia de voma (a cum voluntara) pentru a modifica relatia (acum involuntara §i costisitoare) cu sora ei. de comportament voluntar. Maxine nu §i-a mai batut capul de ce a vomitat pana atunci. sa utilizam complexitatea sistemului in construirea solutiei care insa trebuie sa fie adecvata rea~tatii sistemice.

cca carc dore~te cel mai mult sa lucrczc cu tcrapeutul pcntru a modi fica ccva in legatura cu aria pro blematica. datorita depresiei sale. Rezolvarca problemei clicntului nu il11plica deci prczenta intregii familii la psihoterapie. . pentru ca solutia sa fie gasita. cea cu acuzele ~i ncmultUlnirile cele mai mari ~i. Ea se plangea de faptul ca sotul ie§ea adesea fn ora§ seara fara ea sau nu venea acasa deloc. In varsta de 4 §i 6 ani. prezcnta doar a unui element al sistcmului perturb at ar reprezenta 0 picdica in calea identificarii solutici psihoterapcutice. Eaa lncercat sa vorbeasca cu soful In legatura cu problema ei. Din accst motiv.152 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 153 Daca plangerea este un element in legatura cu care nu se poate face nimic. ea s-a prezentat fa psihoterapie fn speranfa ca va gasi 0 solutie pentru a modifica situafia. Astfel. atunci acesta nu reprezinta 0 problema. Cu alte cuvintc. 4) interaetiunile dintre elemcntele mentionate mai sus. a interrelatiilor l11cmbrilor echipci terapeutice sau chiar a persoanei carc va indeplini rolul dc psihotcrapeut principal. care era necasatorit. C/ientei fi era clar ca orice schimbare trebuia s-o rea/izeze ea. Ori de cate ori ea Ii repro§a acest mod de comportare. recuperearea era dificila. indiferent cat de neplacuta este situatia. de regula. Ea ramanea acasa §i suferea de depresie. care suferisc accidentul vascular. Conform conceptiei psihoterapeutice sistemice ~i holiste. soful nefiind In nici un fel inclus In acest demers. Accasta supozitie sta la baza cficientei terapiei chiar dad nu se prczinta la ~cdintc toti membrii familiei. con§tienta fiind ca indiferent cum va reacfiona ea. a parintilor sau a unui parintc in lcgatura cu atitudinca ~i comportal11cntul copilului etc. Acestea au fost prezentate de sofie care s-a prezentat singura la terapie. dad nu ar fi posibila abordarca holista. D-na lonescu traia 0 stare de disperare §i panica In legatura cu casnicia ei. De cele l11ai l11ulteori insa numai 0 persoana se prezinta la cabinetul terapeutului. grup) va conduce implicit la modificari scmnificativc ~i la ccilalti mel11brii ai sistemului. Wa t z I a w i c k ~i Coy n e (1980) au descris 0 situatie in care membrii familiei au venit la psihoterapie pentruca nu puteau suporta ideea ca tatallor a suferit un accident cerebral ~i. schimbarea terapeutica poate incepe din orice punct al sistemului (8 h a z e I' ~i Mol n a r. 1984 a).. sotul considerand ca lucrurile mergeau bine. §i ea 11 credea. el fi spunea ca nu are nici un motiv sa-§i faca griji. de piJda. 2) problema (plangerea sau simptomul). poate fi necesara 0 schimbare in cadrul echipei terapeutice. diaree. Sistemul luat in considerare in psihoterapie include: 1) clientul (cuplul sau familia). Constatand ca cicaleala ei nu-I finea acasa. 3) tcrapeutul ~i eventual co-terapeutii aflati in spatele oglinzii cu 0 singura fata. Acuzelc clientului pot il11brilca forma plangerilor sotului sau sotici in lcgatura cu mariajul. de~i ar trebui sa seprczinte mai multc. ea I§i dorea macar sa poata accepta plecarile lui fara sa mai sufere. in finalul terapiei s-a constatat modificarea comportamentului sofului ca rezultat la schimbarilor de comportament ale sOfiei. dureri de cap §i avea chiar idei suicidare pe care Insa Ie respingea datorita celor doi cop. el tot a§a va proceda. Clienta tinea la casnicia ei §i era dispusa sa faca orice pentru a 0 pastra §i a 0 face sa funcfioneze. Terapeutul a actionat asupra celor prezenti ~i drept consecinta s-a ameliorat ~i depresia tatalui. Drept urmare. punctul de vedere interactional postuleaza faptul ca modificarea l110dclului de cOl11portament al oricarui membru al sistcmului (fal11ilic. din accst motiv. Trcbuic totu~i subliniat faptul ca persoana care sc prczinta la psihotcrapic este. sau sa accepte fn mod pasiv ceea ce se petrecea. in cazul In care nu reu§ea sa-I determine pe sot sa nu mai piece. Acesta Ii spunea ca iese Impreuna cu prietenul sau. Un caz ilustreaza ap/icarea concepfiei sistemice In solufionarea unor dificultati maritale. ea accepta situafia respectiva §i chiar Ii dorea "petrecerea frumoasa". dureri de stomac. a l110dului in care accasta abordeaza problel11atica pacicntului. crize de plans.

At/andu-se in prag de pensie §i temandu-se ca sotul ii va cere sa stea cu eltoata ziua. pentru ca in orice casnicie este nevoie de putin mister. • sa nu fie acasa la 4 dimineata cand se intorcea sotul etc. sa rejecteze personalul de ingrijire §i sa solicite in permanenta prezenta sotiei sale . s-a simtit prinsa intr-o capcana: daca nu fI vizita zilnic §i nu facea ceea ce i se spunea. pana atunci. sotia a raspuns solicitarilor tot mai insistente ale sotului. ci ~i un context psihosocial mai 1arg. dna C. a pierdut 14 kg. iluzia ca poate controla comportamentul sotului. Cei doi sati s-au prezentat la psihoterapie. inainte ca sotul sa pIece de acasa. Tn varsta de 72 de ani.154 Psihoterapii SClirte Psihoterapii scurte 155 Dna lonescu §i-a modificat de mai multe ori comportamentul in speranta ca se va modifica §i comportamentul sotului. lucra cu norma intreaga §i ramanea cu sotul ei serile §i In week-end. controlandu-§i propriul comportamenf. Oupa cazatura. dar i-a spus ca nu este suficient de misterioasa. el se simtea tot mai rau. spre surprinderea ei. fnainte de acest episod. Tn acest punct. dar sa se gandeasca la cele sugerate. Clienta a fost sfatuita sa nu exagereze §i sa nu Intreprinda actiuni de genul respectiv prea repede. La inceputul §edintei urmatoare ea a relatat faptul ca sotul nu a mai plecat de acasa timp de 0 saptamana. Terapeutul a alcatuit 0 Iista de actiuni pe care dna lonescu trebuia sa Ie fntreprinda pentru a parea mai enigmatica: • sa se imbrace frumos §i sa iasa In ora§ fara sa spuna unde se duce. EI a negat ca ar §ti despre ce este vorba. ea s-a gandit la psihoterapie ca la 0 solutie a problemei sale. a refuzat orice discutie §i §i-a impins scaunul cu rotile afara din cabinet atunci cand ceea ce a auzit nu i-a can venit. dar. o / . Starea sa a devenit tot mai rea. 01 C. Sotu1 nu a mai fost chemat 1a psihoterapie pentru ca problema parea sa se rezo1ve mult mai bine 1ucrandu-se cu sotia. sotul fiind adus intr-un carucior cu rotile. Tn week-end~ul urmator ea a ie§it singura in ora§ §i s-a intors la unu noaptea §i I-a gasit pe sot a§teptand-o. §i-a pierdut interesul pentru lucrurile care Inainte ii faceau pIa cere. a intrebat "stau aare lucruri/e chiar a§a de rau?". dar crea probleme intregului personal. Faptul ca el nu §tia ca sotia lui merge la psihoterapie a reprezentat punctul de pornire pentru gasirea solutiei. Tnmamentul in care a intrat in cabinet. Ollonescu era criminalist §i acestor oameni Ie plac misterele. a inceput sa fie tot mai irascibil. Aceasta schimbare incununata de succes a fost suficienta pentru a conduce la cre§terea increderii in sine a clientei. refuza sa coboare din pat. alta interventie terapeutica a constat in a 0 invata pe clienta sa-I indemne pe sotul ei sa pIece de acasa §i sa revina cat mai tarziu noaptea.. Clienta a acceptat indicatiile§i a recunoscut faptul ca acestea reprezentau exact opusul a ceea ce facuse ea. Tn felul acesta. c/ienta a inceput sa se simta stapana pe situatie. fapt ce a pus bazele altor schimbari viitoare. el accepta acest lucru daca i se spunea dinainte. Cu cat ea incerca mai mult sa-i faca pe plac. iar cand i s-a spus. ceea ce I-a determinat pe terapeut sa considere ca ea ar fi dispusa sa mai incerce §i alte modele de comportament. sotul ei nu numai ca se supara pe ea. clienta a capatat cel putin . Cu doua luni inainte de prezentarea la psihoterapie. Medicii considerau ca nu existau motive intemeiate pentru faptul ca el nu-§i revenea la nivelul anterior de functionare. crez{md ca astfel acesta se va recupera mai repede. Cand ea nu putea sa-I viziteze. Terapeutul i-a adresat complimente clientei pentru rabdare §i pentru ca a fncercat totul pentru a rezolva problema. cu atat sotul devenea mai nervos §i 0 so/icita mai mulf. a suferit o cazatura inexplicabi/a care I-a lasat foarte speriat §i cu dureri continue. Cei doi nu au comentat situatia. care ise plangea. dl C. facand-o sa se simta vinovata. acesta era extrem de furias. dna C. Tn urma interventiei terapeutice. pensionar at/at In ingrijire la azi/. Alt caz i1ustrat de S h a z e r (1988) arata modu1 in care schimbarea de1iberaHi produsa 1a 0 persoana poate influcnta nu numai re1atia marital a.

ne impresioneaza §i eforturile tale sustinute de a-I face pe John fericit. a§a cum fflcea Inainte. sa-i acorde sotiei sale mai multa libertate. Ea se temea de faptul ca modificarea starii sotului ei avea la baza 0 problema organica reala. realiza tot mai multe solicitar!. dna C. 141\ o / L. avea nevoie de un fel de provOcare. Inca mai arati ca un barbat adevarat. La urmatoarea §edinta de psihoterapie. Credem ca amandoi va aflati Intr-o situatie difici/a §i faptul ca tu Judith te straduie$ti din rasputeri pentru amandoi.nduri toate astea §i sa nu fii cu Judith tot timpul. plangeri/e sotiei sale 11 enervau $i Ii sporeau teama ca se afla In stadiul terminal al boW sale. dar In ciuda acestor necazuri. ci §i pentru ca personalul de Ingrijire era suparat pe ea pentru ca nu-I determina pe batran sa se poarte mai bine. IlIl1i IIk'N. i mai buna §i sa devina mai independent. descurajat neajutorarii sale. Cuplului i-a fost furnizat urmatorul mesaj: "John. . sa dovedeasca faptul ca mai poate face ceva pentru sotia sa. femei sunt atat de altruiste". Luni de zile dupa ruperea legaturii ea era obsedata de acest lucru.. Clienta a mentionat faptul ca ei Ii displacea sa-§i viziteze sotul nu numai pentru ca acesta era aWt de pisalog. Putine . el a acceptat sa mearga la fizioterapie §i a lucrat mult pentru a-§i ca$tiga mobi/itatea. Exemplul de mai sus ilustreaza modul in care doua ctichete "neajutorat" ~i "persoana care ofera ajutor" pot interactiona In detrimentul ambelor parti. carf] §tie ce vrea $i care nu a dat «In primire». de~i nu dorea acest lucru. ti-ai pastrat mintea Intreaga. §i-a scos aparatul de auzit $i §i-a Impins afara scaunul cu fotile. de asemenea. pe care medicii nu au identificat-o sau ca aceasta era un semn ca el refuza sa mai lupte. Tn acela§i timp. considerandu-se mai eficient sa se lucreze doar cu aceasta pentru rezolvarea problemei cuplului. este cu adevarat un lucru deosebit. Comportamentele care se subsumeaza fiecarei etichetc tind sa Ie confirme pc ale celeilalte ~i sa produca un model de escaladare a comportamentului patologic. dupa luni de zile. noi suntem foarte impresionati de cat de greu Iti este sa . finalul nea~teptat ~i de ndnteles al relatiei care purcu en tlnd. clienta a afirmat faptul ca sotul ei a avut 0 saptamana mult mai buna.156 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 157 Terapeutului §i echipei sale i-a fost clar ca dl C.. avand In acela§i timp propria ta viata. Intcrventia eficienHi ~i prompta implica initierea unar noi modele de comportament. impresionati ca dupa 42 de ani de casnicie tii atat de mult la sotia ta. el va trebui sa capete 0 imagine de sine Psihoterapeutii specializati In psihoterapie strategica considcra ca pentru a gasi solu~ia problemei clientului. a negat ca ar fi adevarat. S h a z e r (1969) a elaborat 0 schema de interventie pomind de la un caz clinic. Atunci cand s-a spus acest lucru el a parut mai activ. cele neplacute ~i.. Natura exacta a tulburarii pare sa IlU aiM atata importanta eata i-au acordat psihanali~tii. ca de pi/da.. avea vise legate de situatia respectiva. I s-a sugerCit sotiei sa renunte putin la modul sau protector de a se comporta §i sa pretinda eEl se simte rau. Putine femei sunt atat De grijulii §i loiale ca tine. el a afirmat ca Ii este foame §i a mancat m{mcare solida. La urmatoarea §edinta de psihoterapie. a recunoscut faptul ca i-a spus a$a ceva mainte caacesta sa cada. Dna C. STRATEGIILE TERAPEUTICE EFICIENTE A fost stabi/ita apoi 0 Intalnire terapeutica doar pentru dna C. Terapeutul a afirmat ca. Pentru prima data. neajutorata $i sa solicite sprijinul dlui C. 01 C. terapcutul nu are ncvoie de pre a multe dctalii in legatura cu problema ~i cauzele aparitici acesteia. tanara a rupt relatia ell prietenul ei. Fata i~i amintea momentelc pl(k\ll~ petrecute impreuna cu prietenul ei. se autoacuza ~i Illcerca sit descopere ce anume a gre~it. Terapeutul a emis ipoteza ca de§i dl C. Inainte ca dl C. era un batrEm §i furios din cauzC1 dependentei §i plangaret. se trans forme intr-o casatorie. Suntem. a aparut ca fiind mai putin neajutorata. Judith. nu numai pentru tine Insuti.

Dupa trei zile. Acest gen de interventie da rezultate mai ales in cazul cuplurilor in care ambii parteneri se plang in acela~i timp de faptul ca ccrturilc nu mai contenesc. paeientului ii vine u~or sa se gandeasca la alteeva. la 0 examinare mai atenta. alta schema terapeutidi pusa la punct de acela~i autor (S h a z e r. 2) Pentru pacient este mai u~or sa nu deruleze in minte gandurile negative. opririle de . de pilda. In zilele tara sot. ea avand un caracter nespecific. Aceasta sarcina terapeutica poate fi transferata la 0 varietate de situatii. atunci cand 0 surprindeti pe Ana uitandu-se la televizor. Ritualul impliea urmatoarele trepte: 1) Dati cu banul pentru a stabili cine incepe cearta. nu este neaparat necesar ca terapeutul sa ~tie exact ce anume au intreprins clientii sai. dupa cum se poatc constata. co~marurile s-au oprit. Sarcina terapeutici:i a implieat ritualul: "scrie. ea trebuia sa-~i spuna in gand: "am alte lueruri la care trebuie sa ma gandesc aeum. mecanismele care stau la baza acestuia fiind urmatoareIe: I) Gandurile ~i preoeuparile obsesive se obiectiveaza ~i eapata un caracter mai eoncret. iar noaptea avea deja co~maruri in legatura cu problema ei. Cu toate acestea. acesta i-a trasat urmatoarele sarcini terapeutice pentru a 0 ajuta sa faci:i fata cxistentei: Ea trebuia sa gaseasea un loe lini~tit. sarcina terapeuticafiind foarte eficienta ~i in cazul plangerilor vag definite. pentru ea este un timp anume stabilit pentru aeest lucru. dupa care urmeaza: 4) minute de tacere. Prezentam. a tacut tot posibilul pentru a rezolva situatia ~i se afla prinsa in cercul vicios al secventei negative de interactiune care se repeta la nesfar~it. 4) Necazul. p. la aceea~i ora. unde sa petreaci:i 0 ora (cel mult 0 ora ~i jumatate) ~i sa fie totdeauna aceea~i ora din zi. Aceasta "reteta" este foarte eficienta in cazuI gandurilor obsesive. clientilor neindicandu-li-se sa intreprinda neaparat ceva anume. tot timp de 10 minute. 1977) poarta denumirea de "lupta structurata" ~i este I o potrivita pentru cuplurile care se cearta tot timpul. 3) Deoarece. ei descriu. gandurile negative nu mai sunt interzise. 3) Partenerul va riposta. Astfel. chiar sa faceti ceva diferit". aeesta capata un caracter standardizat (de S h a z e r. fiecarc dintre voi va trebui sa se comporte diferit decat pana acum. indiferent cat de ciudat sau nepotrivit vi se va parea conportamentul respectiv. eearta. 0 data ce v-ati decis. ma voi gandi la problemele mele in timpul care Ie este alocat" sau sa-~i noteze ea trebuie sa se gandeasea la problema ei la ora potrivita.158 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurle 159 Inainte de a se prezenta la terapie. Mai mult. de regula. Ceea ce importa este doar faptul ca. tanara se gandea toata ziua numai la aceasta. vorbind tara intrerupere. mesajul de interventic terapeutica adresat parintilor unei adolescente ~i. Dupa ce terapeutul i-a explicat faptul ci:i era normal sa se gandeasci:i la cele petrecute pentru a depa~i suferinta. Schema terapeutica "intreprinde ceva diferit" a fost pus a Ia punct de autor in 1978 ~i se potrive~te pentru situatia in care 0 persoana se pHinge permanent de comportamentulaltei persoane. la randul sau. actiuni diferite care s-au dovedit ineficiente. tulburarea au tendinta sa se disipeze ~i subieetul incepe sa-~i dea seama ca are ceva mai bun de tacut. notand toate amintirile placute ~i neplacute legate de fostul pricten. s-a indicat sa serie in zilele eu sot tot timpul. dupa care se trage din nou la sorti. pentru exemplificare. "Incepand de acum ~i pana la intalnirea no astra viitoare. 1985. chiar daea frazele se repetau identic. aeesta capatand un control asupra lor. se poate obseva ea to ate actiunile lor se subsumeaza aceleia~i categorii. 123). arde!". ea trebuia sa citeasci:i ceIe scrise ~i apoi sa arda hartiile. 2) Ca~tigatorul va adresa repro~uri partenerului sau timp de 10 minute. iar dupa a cincea zi au disparut ~i gandurile obsesive. In eazul in care gandurile nedorite 0 invadau la alte ore alezilei. Atunci cand clientii i~i formuleaza plangerile. in loc sa faca ceea ce are de tacut. eite~te.

iar parintii reaqioncaza merell in acela~i mod). Acest mesaj de interventie este foarte adecvat pacientilor ~i familiilor care au simptome ~i obiective descrise in mod vag ~i care se considera victime lipsite de control asupra destinului lor ~i are . actiuni care se integrcaza intr-o secvcnta repetitiva de comportament (de pilda. de§i fiecare a firm a "sus §i tare" ca el a renuntat primulla tigari. copitul. Un baietel de 8 ani prezenta crize de furie atat acasa. Parintii strigau adesea la el cand facea crizele respective. au trecut patru ani §i nici unul nu s-a mai apucat de fumat. Terapeutii s-au intrebat din nou cine se va lasa primul. aceasta a inceput sa danseze in jurul copilului. Desigur. s-a oprit din tipat §i crizele nu au mai aparut nici acasa. fii atent la ele". in timp ce celalalt terapeut considera ca fiul se va lasa primul. precum §i la ceea ce face cela/alt atunci cand depa§e§te nevoia de a fuma.160 Psihoterapii SCllrte Psihoterapii scurte 161 la prcocuparilc favorite. La sfar§itul §edintei de psihoterapie. Sarcina terapeutica pentru prima ~edinta de psihoterapic: "De acum ~i pana data viitoare a~ dori sa observi ell atentie ~i sa descrii ceca ce se petrece in familia ta (viata ta.criza de nervi ar putea conduce la intarirea comportamentului problematic. i se facea morala §i uneori era chiar batut. casatoria ta. pentru ca actiunea nea§teptata a tat~/ui a creat un nou context interpersonal in cadrul caruia copitul nu mai §tia la ce sa se a§tepte de la tatal sau. mai concret. Sarcina "faccti ceva diferit" estc potrivita ~i in cazurile in care clicntii sc pliing in lcgatura cu ineficienta actiunilor intreprinse de ci. S-a dovedit insa ca actiunea unica §i neobi§nuita a fost incununata de succes. Dupa cinci §edinte de psihoterapie. Cand s-a declan§at criza. in mod implicit. 1984. terapeutul a trasat urmatoarea sarcina terapeutica: "fncepand de acum §i pana la §edinta viitoare acordati atentie la ceea ce faceti atunci cand rezi§ti tentatiei de a fuma. La prima vedere. nici la §coala. cat §i fiul ei doreau sa se lase de fU(T1at. INEVITABILITATEA SCHIMBARII o mama a unui Miat de 15 ani s-a prezentat la psihoterapie pentru ca atat ea. De cele mai muIte ori. Peste 0 saptamana. Aceasta sarcina terapeutidi are menirea sa comute atentia pacientului de la trecut la prezent ~i viitor ~i. Atunci cand Mihai a faGut criza in prezenta mamei. De atunci. clientii se a~teapta ca lucrurile sa mearga tot mai rau ~i acest mesaj sugereaza. aceasta actiune sa intareasca modul negativ de a reactiona. cat §i la §coala. ambii s~au lasat de fumat in acela§i timp. Noi nu §tim insa cand va veti lasa voi de fumat". copilul manifesta crize de furie. terapeutul le-a spus sa faca ceva diferit atunci cand Mihai va avea criza. exista posibilitatea ca. dar §i aceasta metoda s-a dovedit ineficienta. Shazer ~i Molnar. ca §i in cazul precedent. bataia etc. Ambii parinti au incercat sa-I recompenseze in intervalele cand nu avea crizele de furie. pentru ca asocierea prajitura . fara sa spuna un cuvant §i criza s-a oprit. faptul ca terapeutul ~i echipa sa au expectatii diferitc ~i anume: "ceva ce merita sa se petreaca se va petrece cu siguranta" sau. in timp ce acesta urla §i.) ~i tu ai dori sa continue sa se petreaca" (S h a z e r. prietenia ta etc. daca Mihai ar fi facut 0 noua criza §i tatal i-ar fi oferit prajitura. te vei lasa prima' de fumat. 1984. atat mama cat §i fiul au relatat faptul ca au fumat mai putin §i au descris cu multe detalii activitatile alternative pe care Ie-au desfa§urat separat sau impreuna. el era pus la colt. in mod indirect. "lucrurile bune se petrec deja. tatal i-a dat copilului 0 bomboana. toate motivele pentru care clientii Dupa ce a inventariat trebuiau sau nu trebuiau sa se lase de fumat. Unul din terapeuti crede ca tu. b). sa activeze expecta!ia schimbarii. dar in practica nu s-a intamplat a§a. dar nici una din metode nu a dat nici un rezultat. mama. se incadreaza in categoria mare a pedcpsclor. Pentru aceasta. aceasta solutie pare needucativa.

terapeutul atragandu-Ie fnsa atentia asupra unor posibile recaderi. a platit taxa. o familie s-a prezentat la psihoterapie fn stare de panica (S h 0 z e r 1985). Membrii familiei au considerat evenimentele 2. care a demonstrat experimental di performantcle elevilor cresc foarte mult daca profesorilor care lucreaza cu ci Ii se spune ca ace~tia sunt supradotati. 0 talharie). (2) unde §i-a gasit singur locul (fn loc sa-i aranjeze mama sa). In "urma analizei propriilor cazuri reu~ite. dar sa locuiasca la camin. Dupa 0 saptamana familia parea schimbata: (1) Mickey s-a decis sa se intoarca la §coala. a~a-numita "profetie autolmplinita" In legatura cu evcnimentele viitoare. In cazul tcrapici. in cazul fn care baiatul va refuza ambele alternative. 3. dar ceva trebuia totu§. in varsta de 19 ani. EI a sugerat §i faptul ca decizia ar trebui amanata. Fcnomenul carc se produce este asemanator efectului R 0 s en t h a I (1966). daca se creeaza expectatia ca se va petrece un evcniment pozitiv Intre cele doua ~edinte de psihoterapie. . au observat ca le-a disparut un pistol. ei au gasit pistolul fncarcat ascuns printre lucrurile care faceau parte din echipamentul de schi al fiului lor mai mare. fa cut. dupa cum nu agreal. pentru ca parintii. iar Mickey credea ca totul s-ar rezolva daca el ar pleca de acasa. S-a constatat ca nici unul din cei trei nu cadeau de acord asupra faptului daca plecarea cuiva de acasa ar putea duce la ceva bun. mama dorea sa fnteleaga care este problema. dar ceea ce doreau cu adevarat parintii era ca fiul sa mearga la §coala §i sa-i placa §coala. precum ~i a cazurilor altor colegi terapeuti. de asemenea. Terapeutul a adresat familiei complimente pentru faptul ca toti membrii ei erau dispu§i sa-§i sacrifice timpul pentru a rezolva problema §i pentru sprijinul pe care aratau dispu§i sa §i-I acorde unul altuia. Acestea au fost evenimentele care s-au intamplat §i despre care familia dorea sa se repete mereu. respectiv. sa-I ajute pe tata la unele treburi casnice (zugravit) §i a (4) fmparta§it cate ceva din framantarile sale parintilor. Parintii nu agreau ideea respectiva. de cainii ei cand mama a fntarziat fn ora§. pe baza de autosugestie. (5) mama a ie§it de mai multe ori fn ora§ pentru Mickey. Toti trei au fost de acord cu acest lucru. cat ~i rezolvarea acestora. intrebat fiind. iar acesta (6) a avut grija. de~i aceasta informatie nu se bazeaza pc date realQ. pe masca de la schi. nici situatia fn care f§i faceau griji fn legatura cu ce ar putea sa fnsemne pistolul fncarcat. S h a z e r (1985) a reu~it sa extraga unele reguli nescrise. Tatal dorea ca fiul sa se fntoarca la §coa/a. mama va fi cea care va pleca de acasa. 4 §i 5 ca fiind evenimente noi sau diferite de cele petrecute pana atunei. Nici unul dintre membrii familiei nu putea descrie vreun obiectiv specific pentru psihoterapie. Mama a considerat aceasta decizie ca pe un semn de maturitate. care aveau permis de port arma. pentru ca 0 situatie de criza conduce la deeizii proaste. Mama i-a dat fiului un ultimatum: sau va merge la §coala §i la psihoterapie sau va pleca de acasa a daua zi. acesta a raspuns ca in ten tiona sa-I foloseasca pentru tragere la tinta. deplasarea fn Canada reprezenta un rau mai mic dectH continua rea crizei. Cu 0 zi inainte Mickey s-a fnscris la colegiu. Interventia terapeutica specifica celei de-a doua §edinte s-a centrat pe progresele pe care le-a realizat familia.162 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 163 mcnirea de a crea. Desigur.care ghideaza atat formularea problemelor. Mama §i-a pus fntrebarea daca fiul intentiona sa se sinucida sau sa-§i asasineze parintii. Dupa ce au cautat foarte bine. fn timp ce tatal se temea sa nu fie utilizat pentru altceva (de pilda. Apoi terapeutulle-a trasat sarcina specifica primei §edinte §i i-a indicat tatalui sa nu mai tina arme fn casa. fara ca nimeni sa i-o ceara. (3) Baiatul s-a oferit. acesta chiar se va petrecc.f. de§i fnainte el f§i exprimase dorinta de a pleca fn Canada fn loc sa mearga la §coala.

pentru a construi sarcinile terapeutice. sa se lase de bautura. de pilda. 0 tanara s-a plans de faptul ca arc 0 parere proasta desprc ea. i~i modifica modul de comportare normal. Uncori. Astfel. in mod incon~tient probabil. sotia era in vizita la vecini.. Aceasta sarcina urma sa provoace diferente in structura comportamentului indiferent de modul in care cadea banul. . iar aceasta. exceptiile de la regula sunt asemanatoare cu succesele trecute. ei mai erau inca suparati unul pe celalalt ~i atunci cand veneau la cina parintii sotului. Clienta a urmat indicatiile terapeutului ~i in urmatoarele saptamani a luat doua decizii importante ~i bune. dccizie de care s-a tinut. ca ci ii venea foarte greu sa nu bea impreuna cu el ~i ca in urma cu doi ani ea s-a decis. ea trebuia sa continue sa se intrebe daca face bine sau nu in legatura cu fiecare dccizic. terapeutul trebuie sa identifice acele situatii de exceptie Adesea plangerile clientilor sunt difcritc In mod explicil implicit in termenii "eu am dreptatc. clientul i~i descrie problema-simptom in termenii "totdeauna". cand sotul se intorcea de la piscina.164 Psihoterapii sClIrte • Succesele trecute Psihoterapii scurte 165 In majoritatea cazurilor. Dimpotriva. Nu este indicat sa se sublinieze diferenta de opinii intrc client ~i terapeut referitor la succesele trecute. iar a te purta normal cand ti sespune sa faci acest lucru reprezinta deja un punct de pornire pentru alt comportament. In saptamzma respectiva nu au mai avut loc eerturi. ce ganduri ii treceau prin minte atunci cand se intorcca acasa in fiecare joi. ea trebuia sa se comporte normal. Sotul. Sotul trebuia sa noteze intr-un jurnal. Cu toate acestea. doi soti se certau totdeauna joi seara. care nu ~tia la ce sa se a~tepte. considera ca nu este in stare sa duca la bun sfar~it ceca ce a hotarat. in detaliu. Relatiile dintre ei se indreptau apoi pana joia viitoare.din proprie initiativa. ea trebuia sa pIece de acasa inainte de intoarcerea sotului. in continuare. pregatindu-se pentru 0 cearta. in loc sa mai "dea cu banul". clienta a povestit desprc faptul ca prietenul ei obi~nuia sa bea. la nindul ei. complimente pentru ca nu se forta sa ia decizii in legatura cu care. Astfel. tu grc~c~li". Sotia. nu credea ca sunt bune pentru ea. Povestind despre certurile lor. • Excepfiile de 10 cand comportamentul simptomatie nu se produce. Ceca ce trebuia sa faca terapeutul este sa stabileasca ni~te conexiuni sau legaturi intre situatia A (succes in trecut) ~i situatia B (e~ec actual sau problema-simptom). Deoarece. Urmatoarele saptamani. care mai mcuse terapie. de~i multi alti oameni nu ar fi fost capabili de acest lucru. In urma tragerii la sorti. care nu crede ca ar avea lcgatura cu situatia sa actuala. ~i succcsele trecute. Is-au adresat. acesta va evoca. Terapeutul a consemnat exceptia ~i a construit sarcinile pentru acasa pornind de la aceasta: sotia trebuia sa "dea cu banul " in fiecare joi ~i daca se nimerea capul. iar certurile nu au avut loc. Cei doi soti erau apoi solicitati sa analizeze diferentele. in vederea gasirii solutiei. nu s-a mai gandit neaparat la cearta care va urma. Vineri. In cazul in care cadea "banul". in cursu 1 interviului. sotul ~i-a reamintit ca intr-o seara cand s-a intors acasa. fapt ce 0 impiedica sa ia decizii in viata. sotia a faclIl prajituri ~i certurile de joi seara au incetat pentru totdeauna . • Regula "sau/sau" :-UIII regula Intr-un fel. de pilda. a negat ea ar avea vreo atitudinc negativa fata de piscina sau fata de socrii. Chiar daca in ccle din urma ea a luat 0 decizic. in ciuda nenumaratclor tentatii. urmatoarele doua saptamani sotia nu a plecat de acasa. pentru ca sotul se intorcea acasa cu expectatia ca sotia nu va fi prezenta. Cand aceasta s-a intors acasa. terapeutul considera ca aceste succese reprezinta temelia pc care sc poate construi rezolvarea problemei clientului. a fost surprinsa sa-~i gaseasca sotul adormit. clientul i~i descrie proble111a-simptom avand tendinta de gencralizare ~i de accentuare a neajutorarii sale in fata unor situatii insunnontabile. Terapeutul i-a adresat complimente pentru ca s-a lasat de bautura ~i ~i-a respectat hotararea. iar el s-a cui cat lini~tit. In cursul interviului.

De atunci. terapeutul trebuie sa dea dreptate ambilor soli ~i apoi sa-~i exprime mirarea "oare cum pot doua pozi!ii corecte sa duca la a~a ceva?" (Amandoi au dreptate. Sotia a mai furnizat numeroase exemple.. i se pare ca este 0 persoana careia nu ar incerca sa-i yanda 0 ma~ina uzata. Un barb at in varsta a relatat faptul ca ar fi auzit 0 voce care i-a spus ca este condamnat. Ci "cum a devenit el atat de credul?". fiecare dintre cei doi soli ~i-l dorqte pc terapeut in cali tate de aliat. totul fiind doar un vis. da. La randul ei. Ei nu sunt capabili sa-~i exprime "necazul" cu claritate. cand sotul ei nu a vrut sa creada ceca ce i s-a sptis. dar anumite elemente din context. el ~edca la fereastra ~i a~tepta sa moara. clicn!ii sunt siguri in privin!a detaliilor problemei care ii framanta. Aceasta interven!ie terapeutica a fost utilizata timp de patru' ~edin!e. Sotia a ras. ~i so!ia a inceput sa creada ca este "nebun". Restul familiei tinea partea so!iei. netacand nimic. Atunci cand se prezinta la psihoterapie. Exaspcrata. So!ia a incercat sa-l covinga de faptul ca nu a auzit nimic. pacientul este 0 persoana careia iti cste grcu sa-i vinzi orice. gandindu-se cu placere Lamodul in care se vor sim!i ~i la ceca ce vor face atunci cand vor fi din nou impreuna. Din acest motiv. In general. In acest caz. ELconsidera ca persoanele indragostite nu ar trebui sa procedeze a~a. el a ajuns la concluzia ca so!ia nu-l iubqte cu adevarat. dar sunt absolut siguri de limitele problemei.~i . Curand dupa nunta. In acest moment al terapiei. Pornind de la aceasta supozi!ie. • Regula "tertitudinW' Deoerece sunt prin~i in capcana propriilor lor simptome. i-au spus ca este "nebun". Pacientul era insa convins de faptul ca cstc condamnat. ei au relatat ca au ajuns sa valorizeze tot mai mult timpul pc care il petreceau impreuna dupa activitati1e pc care Ie desta~ura fiecare separat. cei doi au relatat faptul ca au incetat sa discute in contradictoriu despre problema respectiva. In astfel de condi!ii. Ajuns in acest punct. ci ar trebui sa-~i petreaca fiecare minut impreuna.166 Psiholerapii scurte Psihoterapii scurte 167 So!ii care se comporta in felul acesta se simt deosebit de frustra!i pentru ca ei nu au nici macar iluzia unui posibil compromis. ci ar cauta solu!ia in afara psihoterapiei. la care aceasta a raspuns negativ. intr-adevar. adica ~i so!ul ~i so!ia au dreptate ~i nu au dreptate amandoi. un so! a venit la cabinetul de psihoterapie pentru a se plange de faptul ca so!ia dorea sa continue sa iasa seara cu "fetele" 0 data pc saptamana. relata so!ia sa. inc1usiv medicuL de familie. terapeutulle traseaza 0 sarcina pentru acasa pentru a rezolva acest paradox: simultan. de~i nu ~tia exact cand va muri. mirandu-se tot mai mult de faptul ca pacientul crede in "voci". faptele nu pot fi puse la indoiala. precum ~i de scmnifica!ia acesteia. Terapeutul a spus ca impresia sa se confirma. de~i nu prezcnta nici un simptom. Tcrapeutul a afirmat ca de~i nu 11cunoa~te inca prea bine. Dupa prima ~edin!a. Comportamentul sc va modifica doar atunci cand terapeutul va inlocui la cei doi modul de gandire "sau . In finalul terapiei. care sa-i spuna celuilalt ca el gre~e~te. Alte persoane. acest lucru pcrmi!andu-Ie sa fie independen!i unul de celalalt. sau myers. deoarece doar "nebunii" aud voci. ei trebuie sa aiba increderc unul in ceLalalt. continuand sa se mire de faptul ca sotul a crezut ceca ce i-a spus vocea. problema nu a mai fost "este pacientul nebun?". Terapeutul a intrebat-o pc sotie daca sotul ei a fost din totdeauna atat de credul. Terapetul a fortat putin nota. . orice dubii legate de fiecare din elementele problemei-simptom pot fi utile terapcutului care dore~te sa gascasca solu!ia problcmci. Daca pacientii ar fi mai pu!in siguri de aceste lucruri. so!ia considera ca so!ul ei este excesiv de posesiv ~i ca atunci cand doi oameni se iubcsc. problema nu este ca so!ul are dreptate ~i so!ia nu. cat ~i in privin!a elementclor care fac problema deranjanta pcntru ci. este contraindicat pentru terapeut sa fie de partea unuia dintre sOli sausa declare ca ambii sunt vinova!i.sau" cu . Si ea a ajuns la conc1uzia ca nu este suficient de iubita. dar rezultatul este prost). incercand sa-l convinga de faptul ca se in~eala. de definirea. In astfcl de cazuri. spunand ca. cei doi sOli trebuiau sa porneasca la plimbare in directii diferite.~i".

ci "Cand se va produce schimbarea?". ce se petrece cu cear9afurile murdare?" . terapeutul poate adresa ~i intrebarea: "Care schimbare sc va produce mai repede?". terapeutul trebuie sa creeze la clienttil sau expectatii pozitive in legatura cu schimbarea. Atunci dnd in psihoterapie sunt integrati mai multi membrii ai unei familii. In situatiile in care este yorba de mai multe problcme-simptom. familia fiind trimisa de asistenta sociaIa: bunicul era invalid. Enurezisul rcprezenta doar 0 parte a pattern-lui de comportament dczadaptativ.. Problemele patologice insuficient definite se construiesc. se include 9i intrebarea aditionala: "Cine anume se va modi fica primul?". Deoarece mama nu mai avea timp sa spele. Deci. daca terapeutul se exprima dubitativ ("ce ar fi . "). dctergcnti ~i ma~ini de spalat. terapeutul a aflat ca mama ~tia 0 multimc de lucruri in Icgatura cu spalatul. cealalta rcprezentfmdu-o spalatul rufelor. Terapeutul a adrcsat complimente mamei ~i tatalui in legatura cu cuno~tintele lor 9i Ic-a spus ca toate aceste informatii ~i abilitati se pierd. iar cei doi baieti adolescenti crau cnuretici ~i avcau problemc ~colarc. • Regula "cu sus-ul in ios" Terapeutul (S h a z e r. Pentm ca terapia scurta sa fie eficienta. nu se pune intrebarea "Ce ar fi dad schimbarea sc produce?". Foarte curfmd. pornindu-se de la ideea pesimista ca schimbarea este dificila. motiv pentru care cuvantul dadi trebuie sa dispara din afinnatiilc acestuia. ce ar fi daca lucrurile s-ar schimba . Solutia terapeutica in acest caz a fost construita pornindu-se de la intrebarea.. tatal bolnav. enurezisul a disparut atunci dind sarcina spalarii a fost plasata pe umerii bunicului. • Regula "dacu nu or exista dacu" daca ai incerca acesta . de regula. "Daca mama nu mai spala. Asistenta sociala a ajutat-o pc mama sa-~i gaseasca un serviciu ca spalatoreasa profesionista la 0 casa de copii ~i pc tata sa se angajezc mecanic intr-un atelier de reparatii. iar tatal era expert in reparat ma~ini de spalat ~i instrumente de uscarc. 1985) a primit la cabinetul de psihoterapie o familic cu multiple problcme. Dc~i asistenta sociala a spus ca enurezisul era problema centrala a familici. el sade~te samanta indoielii in mintea clientului sau..168 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 169 Accsta a inccput sa aiba indoicli in lcgatura cu vocea ~i sa mai faca uncle lucruri in gospodaric. In aceste conditii. terapcutul a inceput ~cdintadiscutfmd cu mama desprc ccar~afuri. . mama spala toata ziua ccar~afurile murdarc. Din acest motiv.. Enurezisul nu a fost nici un moment mentionat.

Conform abordarii strategice. Alte particularitati ale terapiei strategice sunt: • utilizarea umorului ca metodii terapeutica. • utilizarea comuniciirii indirecte. 0 cearta intre tata ~i fiica poate fi 0 metafora pentru disensiunile dintre soti. Autoarea descrie patru niveluri de interactiuni familia Ie. care se incadreaza in demersul terapeutie strategic. In situatiile in care comunicarea are un caracter metaforic. de pildii. un sot se intoarce aeasii de la serviciu supiirat ~i ingrijorat. abordand clientul intr-o maniera directa. iar altele sunt elaborate de auto are (M a den as. 3) Functia de a genera apropierea ~i de a intari ata~amentul dintre doua persoane: astfel. 1990). 2) Functia de substituire a problemei: frustrarea mamei in Icgiitura cu fiul poate fi 0 metafora pentru frustrarea ei cu privire la comportamentul sotului. pentru ca mesajele furnizate de clienti nu reprezintii totdeauna ceca ce elc par a fi. oamenii sunt interesati mai ales sa se domine unii pc altii ~i sa lupte pentru putere ~i pentru a-~i controla propria viatii ~i viata cc1orlalti. de regula. reprezenta 0 metaforii pentru 0 alta interactiune. cu caracter metaforic. Nu se utilizeaza etichetarile diagnostice ~i nici un caz nu este considerat tara sperantii. Membrii familiilor au . atunci cand tatal 11ajuta pc copil. organizata ~i sistematica. contextul fiind reprezentat. iar sotia sa incearca sa-lineurajeze ~i sii-IIini~teasca. de pilda. DOMINAREA ~I CONTROLUL In special la niveluri socioculturale sciizute. ea prezinta ~i patru strategii terapeutice impreuna cu metaforele caracteristice respectivclor strategii. de familie. sotia nu-l mai ajuta pc sot. a~a cum proceda sotia cu el. Implicarea tatalui in problema copilului reprezinta metafora pentru interactiunea sot-sotie. e ETAPA I. . problemele pacientilor sunt dificil de rezolvat. in cazul in care copilul va prezenta 0 afeetiune dureroasa. pentru ca mesajclc nu spun ceca ce ele par sa spuna ~i subiectii se afla mereu prin~i in capcana unor secvente repetitive de comportamente patologice. Mai mult.Psihoterapii scurte 171 METAFORELE ~I ROLUL LOR iN PSIHOTERAPIA SCURTA 0 e Mad a n e s (1990) propune un model de psihoterapie scurta. cu mctaforele sale caracteristice. dacii cineva spune "imi dau dureri de cap". adesea. tatal va el veni acasa ~i va cauta sa-l imbarbateze. AstfeI. tulburari de comportament ~i chiar eomportamente bizare. Astfel. Speciali~tii in psihoterapie strategicii subliniaza ~i faptul ca. puHind chiar inloeui respectiva frustrare. avand menirea sa mcntina cuplul unit. Datorita unor astfel de motivatii. • abordarea clientului se realizeazii intr-un context situational ~i interactional. 10 e Mad a n e s (1990) distinge mai multe functii interactionale ale metaforei: 1) Functia de comunicare: violenta fiului poate reprezenta expresia supararii mamei. au loc comportamente de tip delincvent. consum abuziv de droguri ~i alcool. In acela~i timp. terapeutul i~i asuma deplina responsabilitate cu privire la tot ce se petrece in cabinetul de psihoterapie ~i planifica strategia de interventie pentru fiecare in parte. Uncle din aceste strategii sunt clasice. una dintre actiuni 0 inlocuie~te pc cealalta pentru ca. un anumit fel de interactiune dintre doua persoane poate . persoana se poate referi la mai multe feluri de neplaceri. fiecare nivel coresptll1zand unui grup specific de probleme. C I 0 e Mad an e s (1990) considerii cii abordarea metaforica reprezintii un element central al acestui tip de psihoterapie.

pornindu-se de la ideea ca varstnieii vor exercita asupra copilului un control mai bland. urgenta 0 reprezenta Insa conduita Miatului. fdnd ingrijorat (desigur la nivelul incon~tient) de multiple problemc pc care Ie aveau parintii. 0 solutie posibila este aceea de a incheia un contract cu privire la utilizarea banilor. se poate trasa sarcina ca bunicii ca aiM grija de copil. modificarea beneficiilor. Comunicarca in cadrul familiei disfunqionale este eentrata in jurul metaforclor legate de crima. aceasta sa dea banii mamei sale sau copiilor din prima casatorie. iar starea afectiva cel mai freevent intalnita In astfel de familii Cll probleme este teama. negocierile ~i contractele. iar distanta dintre rude este prezentata ea 0 separare. Terapeutul va introduce In cursu 1 terapiei meta fora care sa se refere la reguli ~i reglementari care conduc la stabilirea adevarului. 0 familie s-a prezentat la psihoterapie pentru ca fiul in varsta de 15 ani arunca benzina pc langa zidurile casei ~i se juca aprinzand chibrituri. pedepse drepte ~i compensari. Tcrapeutul a emis ipoteza ca fiul.. dc altfcl. In astfel de situalii cstc ncccsar . Parintii se purtau urat unul eu celalalt ~i avusesera 111trecut aecese de violenta reciproca. • Modifjearea benefidilor In cazul adolescentilor ~i tinerilor cu conduita antisociala sau lipsita de control ~i cand parintii sunt binevoitori. Dacapana la sfiir~itul anului sotul nu-~i va mai lovi sotia. fapt Uneori. carc putca da foc casei. Astfel. incerca sa-i ajutc atragandu-le atentia asupra sa. C 1 0 e Mad an e s arata ea eerturile In legatura eu banii pot reprezenta 0 metafora pentro dezaeordurile In legatura eu problemelc sexuale . cand de fapt aee~tia sunt strans legati unii de ceilalti. iar eomportamentul simptomatie trebuie privit ea 0 modalitate de a-i domina pe ceilalti. deoarece eontrolul ~i dominatia sunt asigurate prin intermediul intimidarii ~i exploatarii. Copilul 0 ameninta pc mama cu bataia ~i se comporta 11ccorespunzator in multe privinte. Rezultatul acestor negocieri poate imbraca forma unor contraete scrise Intre membrii familiei. de pilda. principiul care sta la baza strategiei respective este simplu ~i anume sa facem consecintele comportamentului violent mai neplaeute pentro agresor deeat pentro victima. supravietuire. Exista numeroase variante ale acestei strategii. ineat eonflietele par a fi ireeonciliabile. foarte asemanatoare. Strategiile terapeutice utilizate 111acest caz au fost corectarea ierarhiilor. raporturile cu rudele. strueturile respective fiind. Seopul fiecarui membru al familiei este de a domina in interesul sau personal. reprezinta elementele de baza ale oricarei terapii de familie . Astfcl. in cazul unui sot care se purta violent cu sotia. de pilda. timpul liber ~i viata sexuala. cei doi vor utiliza banii pentru a se simti bine In concediu. Diferentele dintre strueturile de personalitate ale membrilor familiei sunt considerate atat de mari. • (orectarea ierarhiei in eadrul familiei ce va facilita reorientarea acestuia spre un eomportament mal aeceptabil. Terapeutulli ajuta pc membrii familiei sa-~i exprime preferinteIc ~i sa ajunga la compromisuri reciproce. De~i aceasta ipoteza era probabil adevarata. Tehnica negocierii este utila mai ales atunei eand violenta izvora~te din conflictele care au loc din cauza banilor. precum ~i ritualurile ~i sarcinile terapeutice. • Negoderi ~i eonfrade Negocierile eu pnvlre la utilizarea banilor. dar in toate eazurile. se refera la lini~te. contract care sa deseurajeze violenta. actde ostile realizate de catre un membru al familici sUnt reeompensate eu grija ~i atentie. Sarcina terapeutului este sa redistribuie puterea intre membrii familiei ~i sa modifice modul in care puterea este utilizata. i s-a cerut acestuia sa puna 100 de dolari la banca ~i apoi s-a negociat un contract prin care sotul se obliga sa fie de acord ca daca el i~i va mai lovi sotia. razboi ~i pedepse. cre~terea copiilor.172 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte ]73 tendinta de a se opune unul altuia in mod antagonist.

Astfcl. afirma cii oamenii sunt motivati mai ales de nevoia de a fi iubiti. de pilda. Sarcina terapeutica dificila a fost pus a la punct de Mil ton E l' i c k son ~i are menirea de a face mai dificila pentru pacient mentinerea simptomului dedit renuntarea la acesta. sotia poate dezvolta un simptom invalidant. in loc sa fie pedepsit fratcle cel rau. terapeutul trebuie sa aranjeze astfel lucrurile indit de fiecare data cfmd fratde rau se poarta udit. Deoarece nevoia de dragoste este adesea frustrata. De pi Ida. dar in acela~i timp benefica pentru pacient. In astfel de situatii. dintr-un material de valoare.174 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 175 sa se inverseze situatia astfel incat ostilitatea unui membru al familiei sa se transforme in gratificatie ~i nu in suferinta pentru ceilalti. este recompensat eel bun. Scenariul ritualului trebuie sa fie proportional cu severitatea problemei pentru care cuplul se prezinta la psihoterapie. interrelatiile dintre parteneri se caracterizeaza prin solicitari excesive ~i prin tendinta de a eritica partenerul. terapeutuJ trebuie sa contribuie la ceca ce auto area nume~te redistribuirea dragostei . Sarcinile dificile cu caracter interactional sunt deosebit de interesante. Aceste ritualuri reprezinta metafore care au rolul de a-i reuni pe membrii cuplului intr-un mod pozitiv. NEVOIA DE DRAGOSTE La nivelul al doilea. Stiind unde a fost ingropata cutia continand parul lor.anxietatea. in care unui pacient cu insomnii rebele i s-a trasat sarcina ca dacii nu adoarme imediat. Mai precis. sarcina dificila reprezinta ceva ce este dezagreabil pentru pacient. agorafobie. Pentru un moment serios de criza marital a este necesar un ritual de tipul reluarii ceremonialului de ciisatorie. Nevoia de a fi iubit poate dezvolta 0 serie de calitati deosebite ale fiintei umane. Pentru problemele minorc. dar care poate ameliora relatia sa cu ceilalti. ne reamintim cazul descris de Hal e y in 1984 (cazul apartine lui Mil ton E r i c k son). In urma unei astfel de intervcntii. dar poate accentua ~i defectele acesteia. dacii intr-o familie sunt doi frati. sa frece parchetul in toata casa. i s-a recomandat sa-~i taie parul sa-l puna intr-o cutie facuta. de pilda. cel bun sa primeascii un cadou sau un privilegiu special. de pilda. Deci. AstfeJ. sarbatorirea unci zile de na~tere sau 0 excursie pentru vizitarea rudelor. de pilda. ETAPA a II-a. In acela~i fel. in mod incon~tient desigur. ingropand in acela~i timp toate Jucrurile rele din trecut pe care sotii ~i Ie-au facut unul celuilalt. Membrii familiei se lupta unul cu celalalt pentru a obtine afectiune ~i nu de putine ori pun in actiune comportamente autodesctructive. un copil se poate comporta astfel incat sa fie pedepsit pentru a atrage atentia parintilor asupra sa. fobiile. Ritualurile sunt in mod special utile atunci cand membrii unui cuplu sau familii trebuie sa treacii peste lucrurile rele pc care ~i Ie-au facut unii altora. dezordinile conduitei alimentare ~i singuratatea. Sarcina trebuie sa fie mai dificila decat simptomul. de pilda. sa faca 0 excursie la munte. dar se l110dificii ~i relatia dintre frati. nu numai ca problema prezenta este rezolvata. iar aceasta a incercat sa-l ucida. in felul acesta. cei doi se puteau intoarce oricfmd acoJo pentru a-~i aminti trecutul ~i pentru a nu-l mai repeta. i se poate cere unui sot sa faca un dar soacrei sale ori de dite ori se manifesta comportamentul problema . unul rau ~i unul bun. conducand la egoism ~i spirit distructiv. atentia ~i grija sotului. pc care autoarea il considera mai inah. Astfel. C 10 e Mad a n e s (1990). Problemele patologice specifice acestui nivel sunt depresia. . Astfel. se poate indica. unde cei doi au fost in timpul logodnei ~i sa ingroape cutia. solicitand. • Rituoluri ~i sarcini teropeutice dificile Ritualurile sunt utile pentru realizarea unei tranzitii de la 0 etapa la alta a vietii de familie sau pentru a indica 0 tranzitie la nivdul unei rc1atii. unui cuplu in cadrul caruia sotul ~i-a maltratat sotia.

o strategie asemanatoare consta In modificarea amintirilor timpurii ale unor adulti. deoarece au fost maltratati In copilarie de parinti hiperautoritari. prescrierea ritualizata a comportamentului problcma. subiectul fiind politica ~i nu deprindcri Ic alimentare ale fiicei. terapeutul ii cere sa manifeste cat mai mult simptol11ul respectiv. In acest caz. Problemele interpersonale sunt experimentate prin intermediul jocului dramatic $i. p. Mesajul "este un joc" va Inlocui mesajul "este suferinti'i". pre cum $i 0 componenta ludica. persoana I~i va reconstrui amintirea uitata. astfel explicandu-se trasaturile sale pozitive de astazi. celalalt se Imbolnave~te. terapl. iar fiica avand convingeri conservatoare. . neamintindu-~i persoana care s-a purtat frumos cu el. tatal fiind liberal. trebuia sa-l Incurajeze (Cloe Madanes. clientu1 are dureri de cap. iar un sot depresiv a fost sflituit sa se prefaca deprimat. 1991. cu caracter simbolic. medic. astfel. Terapeutul Ii spune c1ientului sau ca trebuie sa fi existat 0 persoana binevoitoare ~i calda pe care probabil a uitat-o ~i care a exercitat 0 influenta pozitiva asupra sa In copilarie. cand unul dintre membrii familiei este suparat. • Premiere a simptomelor • Realizarea unor modificari in inteructiunea parinte-copil Terapeutul observa faptul ca un comportament patologic al copilului poatc avea functia de a atrage atentia tatalui care este distantcu el. Tehnica da rezultate mult l11aibune In relaxare sau hipnoza . i se eere sa Ie contracareze eu cele pozitive. iar sotia. Adesea. Astfel. a frustrarii ~i vidului. dar la anumite ore sau in locuri dinainte stabilite.176 Psiholerapii scurle Psiholerapii scurle 177 In cadrul familiei. Relatia dintre tata ~i fiica a devenit mai interesanta ~i bulimia a fost depa~ita. Terapeutul Inlocuie~te metaforele legate de dorinta ~i vid interior. terapeutul ii va spune ea probabil exista ~i alte astfel de amintiri. de regula. Astfel. 0 matu~a sau poate un profesor.ele. daca. In cadrul ci'ireia comunicarea se centreaza In jurul durerii morale. care nu ~tia daca se preface sau nu. Strategiile propuse de C 1 0 e Mad an e s (1990) sunt url11atoarele: o tanara bulimica era permanent criticata de tatal ei. Se sugereaza ideea ca acea persoana ar fi putut fi bunica. Incet. In cazul In care paeientul I~i aminte$te una sau doua scene in care a fost tratat binc. Aceasta I~i "pedepsea" tatal mancand mult $i ce nu trebuie ~i apoi vomitand ~i luand laxative. In astfel de situatii. li se poate trasa sarcina terapeutica sa se joace Impreuna. Daca pacientului ii vin in minte scene negative.:utul ii cere sa aibi'i ~i mai multe dureri de cap ~i mai intense. 23). cu cele care exprima siguranta $i bunastarea psihica. 0 adolescenta bulimica a primit sarcina terapeutica de a amesteca mancarea Intr-un vas $i de a 0 arunca apoi la toaleta In prezenta Intregii familii. Temele dominante ale conf1ictelor $i preocuparilor familiei sunt simptol11. pentru comportamentul alimentar. de pilda. iar eonfruntarea dirccta este Inlocuita de ~antaj ~i Incercari de manipulare.problel11ele sexuale sau cele materia Ie. Tehnicile utilizate implica. de pilda. TeFapeutul C 1 0 e Mad a n e s (1990) Ie-a trasat sarcina celor doi sa discute In fiecare zi despre politica. introducand metafore care sa implice Increderea reciproca. Cum era ~i firesc. discutiilc degenerau In cearta. astfel Incat fiul nu mai are voie sa puna In actiune un comportament patologic pentru a-~i mentine relatia cu tatal sau). Ineet. Aceasta strategie este utila mai ales pentru persoanele care sufera de autostima scazuta. ele nu se mai pot transforma In simptome somatice. referitoare la relatia lor cu parintii. terapeutul trebuie sa deplaseze comunicarea la un nivel mai abstract. strategia terapeutica este de a-i implica pe tata ~i fiu Intr·o activitate pozitiva (de pilda. Este specificii terapiei prin interventie paradoxala ~i cons(a in aceea ca daca 0 persoana vine la terapie pentru a se elibera de un simptom. In loc sa vomite pe ascuns.

astfel incat aceasta sa se trans forme intr-o obligatie. sa procedeze astfel: unul dintre soti ii va spune celuilaIt timp de zece minute toate nemultUlnirile sale. un copil poate acuza dureri de stomac pentru a obtine dragostea ~i atentia mamei. Pentru cuplurile care se cearta mereu este recomandabila strategia prin care li se cere. distragiindu-i atentia de la necazurilc de la sCl'vicill J . I~ cazul in care 0 persoana se dovede1. Terapeutul va selccta cele mai importante clemente ale situatiei problcmatice. Fiecare sot va primi propria ETAPA a III-a. A IUBI ~I A PROTEJA C 10 e Mad an e s (1990) arata ca la nivel ~i mai elevat. in timp ce celalalt trebuie sa taca ~i doar sa spuna la sfar~it "imi pare rau draga". • Mimarea simptomului Adesea. simptomul are drept scop obtinerea unui beneficiu secundar care este dragostea 1. in prezenta t~1l11iliei.)nuia sa istoriseasea pacientilor sai povestiri care contineau in sine solutii posibile ale problemei. cum ar fi compasiunea. Aceasta nevoie poate ~coate la iveala calitati deosebite. In urmatoarele 10 minute. la fcl ea temcle ~colare. seeventa negativa de eomunicarc este blocata. dar ~i defecte ca: posesivitatea. iar un sot depresiv. Strategia este utila in cazul bulimiei. terapeutul poate solicita copilului sa pretinda ca are durerea respectiva. Atunci cand paeientii sunt implicati in actiuni auto destructive. Astfel. Mil ton E r i c k son obi1. toate alimente\e intr-un vas ~i sa Ie arunce la toaleta. membrii familiei trebuiau sa cumpcre mancarea favorita a aeesteia. de pilda. este indicat sa Ii se prescrie actiuni repetitive care sa simbolizeze actul autodestructiv. de pilda. unui eopil piroman i se poate eere sa faca focul sub supravegherea tatalui. sprijinul afectiv al sotiei sale . dominanta. bliindetea. un copil poate sa-~i mal1ifeste grija ~i afectiunca pcntrll parintele sau. C 1 0 c Mad an e s (1990) a solicitat unui cuplu eare se certa tot timpul sa scrie 0 lucrare in eare sa furnizeze sfaturi unei intreprinderi imaginare eare dore~te sa-~i rezolve uncle probleme cum ar fi conflietele la nivelul conducerii sau amenintarea ca angajatii Val' parasi intreprinderea. Atunci cand beneficiul secundar este obtinut fiira prezenta simptomului. va avea tendinta sa dispara. Astfel. la anumite ore ~i in anumite zile. Astfel. acesta. eare nu reprezinta alteeva de cat 0 metafora pentru dificultatile din cadrul cuplului. In felul acesta. Astfel de situatii apar in cazul parintilor care i~i pedepsesc copiii pentru binele lor. a sotului care i~i domina sotia pentru a 0 proteja sau a profesorului care i~i critica mereu elevii pentru a-i face sa invete mai bine. o alta modalitate de a utiliza simbolurile consta in preserierea unei povestiri metaforicc.)i atentia celorlalti. in cazul paeientei bulimice descrise de C 10 e Mad an e s (1991). nemaifiind necesar. Ie transforma intr-o metafora pe care 0 prezinta elientilor sau le-o traseaza ea sarcina pentru aeasa. De regula.171'\ Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 179 Astfel. • Premiereo unei oeJiuni cu coroeter simbolic sa sarcina imaginara. 'In asemenea situatii. actele autodestructivc au drept scop incercarea de a pedepsi pe cineva care nu da dovada de suficienta dragoste~i atentie fata de subiectul in cauza. tricotilomaniei sau altor comportamente autoagresive. generozitatea. violenta ~i tendinta de a se amesteca nejustificat in vietile celor dragi. iar paeienta trebuia sa amesteee. ea va avea tel1dinta de a recurgc la mijloace indirecte de a-~i demonstra grija respectiva. oamenii sunt motivati de dorinta de a-i iubi ~i proteja pc ceilalti.)te incapabila sa aiM grijil de obiectul dragostei sale. fiira a avea insa consecintele acestuia. procedura se inverseaza. de diteva ori pc zi. De pi Ida. iar parintilor sa-l incurajeze ca ~i cum durerea ar fi adevarata.

Terapeutul. cea mai bun a strategie este invatarea pacientului cum sa-~i recii~tige partenerul. de~i dragostea este mobilul care declan~eaza 0 astfel de secventa comportamentala. Adesea. epuizare. C 10 e M ad a n e s (1990) citeaza cazul unei paciente cu atacuri de panica pe care Ie credea legate de relatia ei cu actualul prieten. beneficiul secundaI' al simptomului cste de nutunl altruista. impreuna cu fostul sot au ajutat-o sa dea de urma baietilor. Strategia terapeutica se refera la a-i cere 111U1l1td 114 •• pr. iar fiicei sa se prefaca ca 0 ajutl\. in felul acesta. dar costul acestui tip de interactiune consta in sacrificarea intereselor ~i placerilor copilului ~i astfel. sa-i respecte libertatea ~i sa-i ofere acea dragoste de care are nevoie. plecasera de acasa ~i nu au dat nici un semn de viata timp de ciitiva ani. ca ~i-a pierdut libcrtatca. o fiica aunei marne depresive poate face 0 tentativil de lIuield.LpQtlll este ca mama ii cere in mod mascut ujutol' tliCQld". prins in capcana. incm'Ajllld~OjJ\WAftd cu eajocuri sau exprimiindu-~i dcschis drnyulitQlI. Astfel. Parca se isca un fel de competitie intre membrii familiei in legatura cu cine este mai autodestructiv ~i mai vinovat. • Schimbarea rolurilor ("cine ajutii pe cine") Unerori. un altul dore~te sa moara.tld cleprimata. umor.1l'lhl \1t pentru a-~i ajuta fiica. Ea era mama a trei baieti mari. Dupa ce a avut loc reconcilierea familiei. Comunicarea intre membrii unei familii cu astfel de probleme se centreaza in jurul ideilor de moarte. Terapeutul trebuie sa induca 0 metafora care sa sugereze dragoste.'NGUNAdl. sarcina terapeutului este sa reuneasca ~i sa reconcilieze familia ~i sa vindece [anile produse de interactiunile patologice.• mama. inceardi 5-0 ajutc prin intcmnodi\ll tII'I•••• Sarcina terapeutica face en solicih\nll\ 111. care are menirea de a 0 face pe mama sa rcnun~c III ~h:pn. unul dintre membrii unui cuplu se manifesta iubitor. lipsa de control ~i culpabilitate. acesta aviind drept scop sa ajute pe cineva.' h••• dl. Terapeutul are sarcina de a modifica maniera in care membrii familiei i~i acorda dragoste ~i protectie unul celuilalt. crize de nervi.1n. membrii suicidari sau dczechilibrati ai familiei i~i VOl' reca~tiga autocontrolul ~i VOl' deveni sprijinul celorlalti. Il••••••• . Membrii familiei au senzatia ca au picrdut controlul asupra giindurilor ~i vietilor lor. cele mai eficiente strategii sunt: Atunci ciind problema familiei este legata de teama de separare de persoana iubita. Acesta va construi secvente de interatiune in care copiii sa acorde ajutor parintilor. astfel inciit separarea sa nu mai fie necesara. simptomul pacientei a disparut. mod mas cat. care au fost invitati la 0 reuniune de familie. starile afective care VOl' domina pacientii prezentfmd probleme ca: amenintari sau tentative de suicid. Specificul acestor interactiuni consta in aceea ca atunci ciind un membru al familiei este nefericit. La acest nivel. obsesii. care. Grija parintelui pentru copilul cu probleme ii va distrag~ acestuia atentia fata de propriile probleme. inversand in acela~i timp ierarhia referitoare la cine are nevoie de ajutor ~i cine trebuie sa acorde ajutorul.-t1 tV"!il ~i ii pune la dispozitie fiicci 0 l1uml~rAnon. tulburari de giindire sau sentimente de culpabilitate. tendinte spre abuz ~i neglijare. Intr-o astfel de situatie. deoarece aqiunile pe care Ie intrcprind au drept consecinta punerea in pcricol a vietii celorlalti. cum sa-l intcleaga. lipsa de speranta. in' timp ce ceHilalt este rejectant ~i refuza sa vina la terapie.180 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte • Reunirea membrilor familiei J 81 prin faptul ca prezinta 0 anexietate nejustificata sau tulburari de comportament. Metaforelc utilizate se refcra la faptul ca cineva este inchis. pre cum ~i cine are grija de cine. fcricirca de a fi impreuna.

1990. Copiii Ii iubesc pe parintii. cine spala vasele. Ii se va cere sotilor sa-~i aminteasca momentcle cele mai frumoase petrecute impreuna. Astfel. Aceste sarcini trebuie sa aiM un caracter ludic ~i sa fie in acord eu varsta copiilor. terapeutul trebuie sa Ie spuna ca este posibl1 ca ei sa fie lipsiti de valoare $i tocmai pentru ca nu sunt importanti ar trebui sa se daruiasca int1'-o masura mai mare altor persoane pentru care viata arc importanta. La al patrulea nivel. In loc' sa-i contrazica. izolare $i disociere. terapeutul cerandu-Ie sa vina cu cat mai 1l1ultesugestii de actiuni care le-ar face placere parintilor. Comunicarea intre membrii familiei se invarte~te in jurul secretului. La inceput.. Exista cupluri care se cearta pentru fel de fel de fleacuri: cine duce gunoiul. principal a traire afectiva fiind sentimentul de ru~ine legat de faptul ca nu poate ierta ceea ce i s-a intamplat. i se poate cere ~i copilului bun sa faca unele prostii pentru ca nu este drept ca fratele cel rau sa-~i atraga oprobiul Intregii familii ~i sa ajunga pana la urma sa-~i ruineze existenta. suferind de boli somatice. Ie pot prepara dejunul sau ii pot Indemna sa plece in week-end. abuzivi sau neglijenti fata de copii. terapeutul trebuie sa renegocieze cui ii revine ru~inea. astfel incat sa nu reprezinte un efort pentru ei. minciuna. auto-depreciere. cine ~i ce i-a repro~at partenerului etc. In astfel de situatii. o alta strategie consta in "crearea" unor amintiri pozitive. fiind obsedati de ganduri legate de propriullor e~ec sau de lipsa de sens a existentei.1'au" ~i altul bun. 31). p. ignorand faptul ca ei tin unul la celalalt. • Inversarea ierarhiei o Accasta strategie se potrive~te in cazurile in care parintii apar ca incompetenti. RESENTIMENTELE ~I IERTAREA • ACfiunile pozitive Unii clienti se prezinta la psihoterapie nutrind sentimente depresive de inutilitate. reactii de tip "doliu". daca este posibil legate de sentimentele lor de culpabilitate. p. apoi terapeutul va accentua faptul ca 10 ani de acum incolo nu va fi important cum spala vasele. aspect care i-a1' putea face pc aee~tia mai fericiti. unui veteran al razboiului din Vietnam. ncajutorati. Metaforele comunicarii se refera la ignora1'ea 1£- . ETAPA a IV-a. intr-o familie in care exista un copil . obscdat de atrocitatile vazute sau comise. de pilda. culpabilitate $i autodevalorizare. iar ace~tia nu Ie acorda dragoste ~i p1'o!ectie. ~i sa faca pentru acestea actiuni anonime cu caracter ca1'itabil. terapeutul va trasa sarcina copilului (sau copiilor) sa aiba grija de un aspect al vietii parintilor.IX2 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 183 aWi strategie consUi in schimbarea persoanei care va prezerita simptomul. Copiii ii pot indemna pe parintii sa iasa mai des in ora~. problemele principale care apar in cadrul familiei tin de resentimente ~i de iertare. Ace~tia se concentreaza asupra aspectelor negative ale existentei. Li se recomanda sa aleaga anuinite persoane. abuzuri sexuale sau acte de sadism . pentru ca de multe ori victimele sunt cele blamate. ci doar momentele frumoase vor fi retinute. de pi Ida. Terapeutul va interveni in mai multe etape. Astfel. consumatori de alcool sau droguri. i se poate sugera sa doneze bani sau sa lucreze pentru 0 organizatie care se ocupa de fiii orfani ai militarilor cazuti in lupta (C Ie 0 Mad a n e s. In astfel de situatii. secretiza1'e. Secretizarea II1Sa mentine aliante nepotrivite ~i fac incestul ~i abuzurile sa fie in continuare posibile. conflictele fiind legate de incest. pentm ca ace$tia se tern ca scmiterea la iveaHi a ceca ce s-a petrecut Ie va aduce ~i mai multa ru~ine. Terapeutul va 1'ecomanda apoi sotilor sa realizeze impreuna cate un lucm frumos care sa poata reprezenta 0 aminti1'e pozitiva pentru mai tarziu. Atunci cand oamenii ~i-au produs traume unii altora sau au la baza resentimente.

terapeutul il intreabil pe agr()sol' de ce fapta sa este rea. Aceasta strategie presupune $i utilizarea umorului $i a reducerii la absurd. mai nlcN untl' Bin face parte din familia ta. prezentand simboluri care se refera la compasiune $i la stari afective superioare. terapeutul trebuie sa gaseasca 0 persoana puternica $i responsabila. Strategii utilizate in acest stadiu sunt: • (rearea unui sistem de referintu pozitiv grad at $i in etape. cat $i asupra victimei $i poate suferi astfel de modificari in cat sa se adreseze doar unuia dintre cei doi. La inceput. asertivitatea. Strategia are efecte terapeutice atat asupra agresorului. terapeutul discuta cu toaUi familia pentru a obtine informatii in legiitura cu cine $i ce i-a Tacut altuimembru al familiei. Terapeutul va trebui sa introduca metafore referitoare la spiritualitate $i unitate. sub indrumarea protectorului. in cazuri de incest intre tata $i fiica. ~i IHltlln. introducerea unor comunicari cu caracter ludic poate declan$a noi modele comportamentale. empatiei $i responsabilitatii. Acest transfer trebuie sa aibil loc· in mod Reprezinta 0 strategie utilizata in situatiile in care a existat un caz de abuz sexual in familie. urmand ca in final sa se ocupe de caz doar protectorul. familia va fi supravegheata atat de protector. • Acordarea unor reparatii morale (iertare ~i cuinta) Aceasta implica ameliorarea calitatii vietii $i ct:earea unei atmosfere incarcate afectiv pozitiv. Membrii familiei sunt dirijati treapta cu treapta de Ia abuzuri spre comportament reparator $i spre acordarea protectiei reciproce. • Gasirea unui protector In cazurile de abuz sau neglijare. de abuzuri fizice $i chiar in cazul unoI' abuzuri petrecute cu mai mult timp in urma. Apoi. membrii familiei sa poata sa-$i acorde iertarea reciproca. ciireia sa i se transfere responsabilitatea in legatura cu familia aflata in impas.tlltc fl. La inceput. I~ ac()st l1lull1cmt ai familiei. Terapia are loc in trepte.\d . Astfel. impotriva legii etc. iar ipocrizia $i minciuna sunt inlocuite cu comunicari deschise $i sincere . un atac in plan sexual produc() 0 dUI't'I'Q 1ft in sufletul victimei. chiar existenta familiei ea un tot unital' este amenintata. ua a produs durere in sufletul celui agresat. cat $i de serviciile sociale. ci $i in sufletul agl'csmulul p sa faci a$a ceva unci fiinte. Terapeutul va face eforturi pentru a ameliora comunicarea. protector poate deveni 0 bunica sau un unchi care va urmari ca faptele respective sa nu se mai repete. iar acesta din urma ii raspunde ca a fost 1II1 act violent. pentru ca atunci cand oamenii nutresc emotii negative irationa]e unii fata de ceilalti. Se pune accentul pe realitate $i responsabilitate. ori de cate ori este posibil. cei implicati comportfl11du-se dupa regula "calau-victima". Pentru a rezolva astfe1 de situatii. daca tatal s-a comportat abuziv fata de fiu. astfel incat. un atac in plan sexual poate fi mai diu dccflll1lt IOn de asemenea. sexualitatea $i spiritualitatea sunt oarecul11 ICj. produs de un frate mai mare asupra unuia mai mic. impotriva religiei. ca ei au venit ]a psihoterapie animati de dragoste $i compasiune $i ca ei sunt in cautarea unei vieti bune $i a unui mod mai bun de relationare unii cu ceilalti. care sa fie un membru mai indepartat al familiei sau un vecin (nu terapeutul). Aceasta $edinta are un efect bcncfic deoarece este pentru prima data cand membrii familiei discutii deschis despre celt petrecute.IR4 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 185 $i Iipsa con$tientizarii. Terapeutul va sublinia ca actul respectiv a fost negativ nu nU111111 pentru motivele mentionate ci $i pentru un alt moliv. expliciind thptlll ell fel.. Aceste comentarii VOl' tinde sa opreasca interventiile pline de ostilitate ale membrilor familiei unii fata de cei]alti. precum $i capacitatea membrilor familiei de a darui $i de a primi dragoste. Acesta va aminti clientilor sai. care afirma Crt ~i victhllllA" asculta cu intelegere $i sublinilucA t'ap.

cu alte cuvinte. pacientul trebuie sa fie con~tient de faptul ca zeci de mii de copii au suferit ~i sufera diverse brutalitati ~i ca ceca ce este important cste ca victima sa-~i aducii contributia Ia 111cetarea unor astfe] de dureri ~i nedreptati. acesta va trebuie sa conduca lucrurile catre 0 incheiere. fost brutalizat candva. ca de pilda sa doneze ni~te bani pcntru educatia victimei. consecintele care ar trebui sa duca la cxpulzarca vinovatului din cadrul familiei. astfel ineat paeientul sa-~i directioneze atcntia catre ]ucruri mai constructive. In cazul in care victima nu este prezenta. faptul ca victima uu este responsabila pentru actele agresorului . recHideasca dragostea mamci pentru agresor. Se urmare~te.l. care au fost victime ale unor nedreptati. Agresorului i se cere sa i'ntreprinda ~i 0 actiune concreta cu caracter reparatoriu. care poate sa-l ierte dacii dore~te. terapeutu] va trebui ti. care sunt obsedati de aceasta situatie ~i care i~i amintesc mereu ~i incearca sa inteleaga ce Ii s-a i'nHimplat. tatalui ~i celorla1ti frati care ar fi dorit sa apere victima. • Compusiune ~i unitute Strategia este utila pentru subiectii traumatizati. Trcbuie sub]iniat. s:1-1ajute pe acesta sa-~i acorde lui i'nsu~i iertarea. dar nu este obligatoriu sa 0 faca. terapeutul discuta cu membrii familiei consecintele repetarii unei astfcl de fapte antisociale. Dupa ce familia cade de acord asupra faptului ca rcgretele ~i cainta agresorului sunt sincere. subliniind faptul ca pacientul are mai multe lucruri in comun cu terapeutul sau cu prietenii dedit cu copilul din el care a . Se discuta apoi un program de activitati normale pentru victima ~i agresor. ~i ceilalti membri ai familiei cad in genunchi in fat a victimei. ambii fiind i'ucurajati sa i'utrctina dit mai multe re]atii socia]c cu persoane de varsta lor. De asemenea. separarea de trecut ~i dezvo]tarca unui sentiment de ul1itate ~i comuniune cu restul omenirii. Dupa ce terapeutul a ascultat eu caldura ~i lntelegere cele petrccute. de asemenea. Apoi terapeutul ii cere agresorului sa se a~eze in genunchi ~i sa ceara iertarc victimei. In continuare.Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 187 durcre suflctcasca mamei victimei. Inainte de i'ncheierea terapiei. exprimandu-~i regretul de a nu 0 fi protcjat. Terapeutul va gasi apoi unul sau mai multi protectori pcntru victima. agresorul i'~i poate exprima regretele ~i fata de restul familiei.

Psihoterapii scurte 189 (ONDITIILE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE ?oate di problema cea mai importanta care se ridica In cazul psihoterapiei eonsta In aceea ca multi terapeuti Ineearea sa 0 Incadrczc Intr-un sistem tcoretic coerent. . Clientul intra In eabinetul de psihaterapie ~i din modulln care se prezinta acesta. Lan k ton (1990) introduce notiunea de "terapie efieienta". • practica terapcutica.. a~a cum sublinia In lucrarile sale Mil tan E r i c k san. 63) reda urmatorul dialog terapeutie. psihotcrapic erieksoniana. ~ti ce vreau sa spun. T' ~i caldura Incaperii se aseamana cu soarele care te face sa te relaxezi tot mai mult.sa prive~ti valurile ~i sa visezi vise frumoase .I\tUl. acum Inteleg ce se intampla. care eontribuie la sucecsul psihoterapiei sunt urmatorii (L a n k tan. care se lqvesc de tarm. Ifl. nu-i a~a? C: Da. In felul aeesta. 1990): infelegerea ~iintolnirea dientului pe terenul sau Autarul insista asupra faptului ca abardarea terapeutica trebuie sa fie unica pentru fieeare client In parte. T' Hai sa vedem ce este! (terapeutul se apropie de client) Da. Imi aduc aminte . Terapeutul: Buna ziua! Cu ce va pot fi de folos? Clientul: 0. Imi place. nu-i a~a? C: Da.. realizat In cadrul primului contact eu un paeient taxieoman. tcrapeutul ~i elientul devin selavii unui model In loe sa utilizezc respectivul model pentru a servi intercselor clientului.). terapie de familie etc. p. Dupa ce a fost captata bunavointa clicntului. terapie seurta.. Pentru a ilustra madul In care terapeutul 11 InHilnqte pc client pc terenul sau. Intr-adevar. da. T' ~i mie imi pare bine. Cum te nume~ti? Conversatia care a urmat a avut ca tema utilizarea drogurilol' dl' catre client. unde lumea se simte bine.' pc tcrcnuJ "Au propriu".!znro. motivare ~i ghidare. rezulta faptul ca el are 0 atitudine negativa fata de psihaterapie. apreeiind valoarea aeesteia In functie de trei criterii: • relatia client-terapeut.. T' Mi se pare ca umbrele de 12epereti ii fac sa para ca valurile marii. (expiratie prelungita urmata de pauza) ~i Imi pare bine ca am venit aici. Nu ti se pare ca este relaxant aici? C: Nu pot suporta sa stau aici. Nu ar fi trebuit sa vin aici. S t e ph e n Lan k ton (1990. lmi place sa stau la soare ~i sa privesc valurile. lmi face placere sa stau de yorba ell tine. Ma simt relaxat. peretii pardi se mi~ca. dar am impresia ca peretii se strang ~i camera devine tot mai mica. Acest tip de dialog este specific psihotcrnpici ericksoniene ~i consta in aceea ca terapeutul "pune Ull piciol' pI>' terenul clientului in timp ce piciorul celalalt ramanI. nlltll'nAtl sa-i permita sa-~i actualizeze resursele latentu dc u ruee vietii cotidiene. Exemplul prezentat mai SWi ilu"trt care autorul (S t e ph e n Lan k t () n. T' Dar de ce? Aici este un loc pUicut. T' Nu m-am gandit la asta. • experienta persanala a autorului In ealitate de client ~i terapcut. Se mi~ca de parca ar fi ni~te valuri. 19\1O) I'lbOl'ct_ cu tulburari de perceptie In il1tcl'I'cln~ic ell mocUUllM' atitudinea terapeutului implicand cmpat. !lcest" Cldo ~i motivat sa gaseasca 0 alternativa la problema Sll. Imi place chiar foarte mult. ~tiu. C: Poate. cu nimic. valurile marii. Iti place marea. terapia fiind apreciata In Cunqie de limbajul conceptual utilizat sau de ~coala terapeutica In cadrul careia a aparut (psihoterapie cognitiv-comportamentala. Tie nu-ti 'place? • C: Da. Faetorii speeifiei relatiei elient-terapeut. trebuie neaparat sa ies afara.

terapeutul va trebui sa schimbe cu fermitate aceasta atitudine ~i sa-i conduca la solutii terapeutice care nu implica limitari ~i pc care ei Ie descopera singuri.u. un biirbat poate ineerca sa-~i salveze imaginea $i respectul de sine comporti'mdu-se ca 0 persoana geloasa. astfcl Inl:lll plll'lUII care lipse~te sa nu mai trebuiasca sa vina din extcrior. in speranta ca sotia va pHinge. terapeutul va crea impreuna cu clientul lumea alegerilor ~i a limitarilor clientului. simptomele clientilor rezulta din anumite obiective imaginare puse in practica pI'in intermediul unoI' l1i. astfel incat ea se va simti utila. ca de pilda. terapeutul trebuie sa accepte realitatea pc care 0 prczinta clientul chiar daca aceasta nn corespunde convingerilor sale. care se imbraca biiiete~te $i VOl'bl." •• : Majoritatea psihiatri]or III' n onn.100 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 191 i ncredere in sine ~i in ceilalfi Pcntru a fi eficient. In astfel de cazuri. ura ~i actele anti sociale ale unora dintre clienti.etode ineficiente. (oredarea obiectivelor imaginare ~i a metodelor inefidente a acestora de atingere In cazul in care terapeutul nu-~i simpatizeaza clientul.lun. de pilda.um"ft. daei nu se poate evita psihoterapia. I)~PliWlll' Iolft ar fi bine ~i ca ei sa-~i acorde mai multa atentic unlll l. de pilda. Sotia. i-ar fi prescris tratamcnl I1II.ll\ fJU . terapeutul insu~i arc nevoie de psihoterapie. se va scuza ~i-i va marturisi dragostea. poate spera ca sotul va con~tientiza latura tandra ~i slaba a personalitatii sale ~i ii va solicita sprijinul. el nu poate intra in relatie empatica cu acesta ~i nu poate simti ce simte eI. Ceca ce ar trcbui sii Ihdl ei ar fi sa modifice aceasta realitate interioara. ~i aceasta decizie va tinde sa se trans forme in realitate. Astfel. aceasta constatare se transforma intr-o Adesea. Rezultatele VOl' fi dezastruoase pentru ca ambii utilizeaza metode gre~ite de atingere a unoI' obiective cu caracter imaginal'.' Terapeutul trebuie sa-l ajute pe client sa-$i slllhilcfllI\JA 0"'.~Clllillilt dM' doresc ca relatia lor interpersonala sa fie mai bllnn. ~i sa utilizeze metode adecvate pentru a h: IItiny •. Fiecare din eei doi partcncri dore~te ceva de la celalalt pentru a completa ceea ce lipSe$tll dill modul in care i~i percep propria persoana.k~ . este mai binc sa-l recomandam altui terapeut. iar daca acest lucru se intampla prea frecvcnt. Aceasta empatizare are insa ~i aspecte negative. pubertate care pretindea ca arc Intlllnirl ell un tUIt. este necesar ca terapeutul sa se protejeze ~i sa-~i priveasca paeientul printr-un "telescop" ~i nu prin "microscop". muzicarock prin metode telcpaticc. de faptul ca peretii se mi~ca.td. la randul ei.. Construirea realitiifii terapeutice Atunci cfmd clientii se percep ~i se concep pc ei in~i~i intr-un mod care ii limiteaza. in sensul ca tcrapeutul uu va putea empatiza cn violenta. Barbatul nu trebuie sa-~i construiasca respectul de sine pc baza aprecierilor exterioare pe care Ie realizeaza sotia.l{Jh. S t e p hen Lan k ton (1990) estc de parere ea daca nu ne place ~i nu avem incredere in client. t~\\ lI. el mimand faptul cii este convins de "realitatile" clientului. daca terapeutul decide ca 0 persoana trebuie sa ia medicamente antidepresive. S t e ph e n Lan k ton (1990) dcscric c"1. o data stabilita relatia terapeutica. tinfmdu-se seama de experientele anterioare ale clientilor ~i care implica formarea mior noi atitudini. Astfel.lut . In acela~i mod. iar aceasta ar trebui sa se simta utila datorWi propriilor sale calitati ~i actiuni $i nu pentru cii sotul are nevoie de ea. Astfel. comportamente ~i a unor noi moduri de autopercepere ~i autoevaluare a propriei persoane. daca acesta decide ca pacientul a facut cea mai buna alegere pentru a face fata existentei. stari ernotionale. terapeutul va ghida clicntul spre 0 noua lume construita. Sii-i simpatiziim pe dienfii no~tri eticheta cu earacter limitativ ~i devine 0 realitate.

solicitarea ajutorului. punerea in actiune a unei atitudini protectoare. ostil ~i chiar agresiv cu familia. Obiectivul pacientei In cauza avea un caracter imaginar (Intalnirea cu un artist). In eadrul modelului sau. de pilda. de pilda.'. discutiile In contradictoriu. Strategiile de rezolvare a problemelor din cadrul familiilor.. Astfel. cele doua fetite (pacienta avea ~i 0 sora mai mica) se comportau fircsc. pentru ca atllnc! cAnd . fctita Inecpand foarte curand'sa primeasca tclefoancdc la colegi de ~eoala. mai ales datorita faptului cii tatal era pcnsionat medical. discutiile ~i comunidirile cu caracter metaforic Ie reamintesc clientilor despre experientele lor trecute.. tulburarile sexuale. pcntru a scoate 1£1 iveala resurse cognitive.. ei vor interaetiona 1£1 £lIt niwl unii eu altii :. insomnia. pe client sa se raporteze altfcl la realitatea Inconjuratoare. pot fi. amintirile legate de experiente anterioare pot contribui la construirea motivatiei pentru actiunile prezente. mai ales cu tatal. eu toate aeestea. ltohllUI \lnOf •• . vor ocupa un lac mai putin important in clldrul existentei lor. Probleme patologice eare nu reprezintli 1I11~'ov"do. . 11 poate facc pc clicnt sa fie mai aservit eu partenerul de viata.sIl1. Membrii familiei sc vor relation a altfcl unii ell eeilalti ~i se va pune problema unoI' noi optiuni comportamcntale din cadrul procesului de rezolvare de probleme. dependentn ele dW6&lII'l sau violenta. Acesta a lucrat la I'neeput cu parintii. Ajutarea c1ientilor sa-~i miireasca rezolvarea problemelor repertoriul de abilitati pentru Utilizarea ~edintei de psi hot era pie pentru a motiva dientii in directia schimbiirii Actiunilc Intreprinse de terapeut In cursul ~edintelor de psihoterapie au ~i menirea de a-I face. Terapeutul Ie solicita adesea clientilor sai aflati In hipnoza sau relaxare sa converseze eu eopilul din interiorul fiintei lor sau sa sc relationeze cu parintele "ea ~i cum" scena ar fi reala. singuratatea. ineercari inefieiente de atingere a unor seopuri gl'o~jl ~RtulIlIt'" vor avea tendinta sa dispara. Aeeste Incercari reprezentau acte de curaj din partea ei. S t e I' hen Lan k ton (1990) nu insistii pe expcrientelc treeute ~i pc rclatiilc pc care Ie-au avut ace~tia cu parintii In copiliirie decat In masura In care aceste experiente pot motiva clientul sa priveasca altfel realitatea prezenta. exprimarea ostilitatii fata dc tata In cursul transei hipnotice. Atunei cand clientii se modificii.iatunci simptome cum ar fi anxietatea. I Ajutarea c1ientilor so mentina achlzlflli. In ciuda acestui comportament al tatalui. numai' ca ele nu utilizau mijloacele adecvate pentru a ajunge sa aiba Intalniri cu baietii. obUnt'. iar terapeutllJ va tl'cbul MI•• client sa-~i rezolve pe alte cai prob!emclc clIl'cnlO. terapeutul a deplasat-o din cadrul patologicului In sfera normalitatii. Adesea.. Efcetul asupra acestcia a fost cvident. obiectivul put and fi adecvat daca ar fi fost yorba de un tanar de varsta ei..192 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 193 Terapcutul a fost dc parcre cii fata este perfect nonnala ~i face exact ce trebuie sa faca un copil la varsta pubertatii ~i anume "Invati!" sa aiba Intalniri cu pcrsoane de sex opus. nu Intretinea relatii sexuale cu mama fetei de 12 ani. team a. nu aducea decat foarte putini bani acasa. Atunei cand clientii se amelioreaza. redandu-i accstuia Incrcderca In sine ~i dirijandu-l In a~a fell'ncat sa acordc mai multa atentic fiicei salc. afeetive ~i comportamcntalc care sa fie puse I'n actiune I'n situatiile prezente. (kpl't. ph" nr. S t (1 un accent deosebit pe mcnlinol'tlll se poate realiza prin intcrll10dlul externa. interactiunile familiei au tendinta de a se cent~a spre altceva deeat spre' simptomul eare a dispamt ~i este dificil de presupus ce anume va aparea In cadrul aeestor interactiuni pentru a se restabili echilibrul In cadru! sistemului familial. Utilizate eficient. era rece. Abordand In acest fcl problema.

Intarirea comportamentelor adaptative nou achizitionate. ca problema lor era ca aveau relatii sexuale pre a rare. acesta trebuie sa-i adreseze 0 Intrebare de tipul urmator: "de ce dore~te sa faca lucrul acesta?". Doi soti s-au prezentat la cabinetafirmand Dupa ce a aflat In ce consta simptomul... iar daea pacienta raspunde ca dore~te sa se elibereze de anxietate. Intreband: "ce ai dori sa faci atunci cand te vei simti mai putin anxioasa?" sau: "de ce crezi ca ar fi mai bine sa simti mai putina anxietate?". Problema cea mai fecvent IntiUnita in cursul psihoterapiei consta In aceea ca terapeutii nu pot preciza ce anume cred clientii ca trebuie sa realizeze In cursul psihoterapiei. Terapeutul nu trebuie sa faca presupuneri.tia aveau contacte sexuale la cateva saptamani :. afectiva :. Lan k ton (1990.i autorealizare. Din acest motiv.. p.ile-a vorbit aproximativ 0 jumatate de ora. disfunctionale eu altele pozitive~ sa produca modifieari la nivelul imaginii de sine. 70) citeaza urmatorul caz de psihoterapie de euplu. la care sotul a raspuns In mod spontan: "de trei ori pc zi".imai utila atunci cand ne confruntam ell probleme emotionale..situatie In care terapeutul trebuie sa fie mai riguros In ghidarea aeestora In directia formularii clare a problemelor.i-aimaginat ca ace:.ievidente la toate nivelurile mentionate. mai precis sa genereze noi sentimente.i comportamentala. terapeutul a simtit ncvoia unei prccizari ~i a Intrebat ee Inteleg ei prin relatii scxuale putin frecvente. Stabilirea ~i infelegerea semnificafiei unui contract terapeutic FACTOR II CRE~TERII EFICIENTEI PSIHOTERAPIEI (LANKTON. iar clientii se comporta relativ indiferent fata de ceea ce se petrece In ~edinta de psihoterapie. cognitiva. lucrul asupra imaginii de sine. dad pacienta plange :. terapeutul nu trebuie sit traga imediat eoncluzia ca pacientul dore~te sa se modifice..i Indeplinesc sarcinile pentru casa. La un moment dat... nu se gandesc la terapie cand se afla in afara cabinetului ~i nu-:. Astfel. terapeutii nu ~tiu In ce directie sa-~i Indrepte energia. precum ~i de solicitarile ecosistemului. Aceasta abordare este :. In masura In care se realizeaza 0 concordanta Intre trebuintele ~i sanctiunile specifice diferitelor niveluri. respectivul comportament va avea tendinta de a se stabiliza.. terapeutul nu trebuie sa presupuna ca este mai bine sa scapi de anxietate. 2) Exceptiile clicntului ~i auto-monitorizarea. ci sa aprofundeze problema.te.. Terapia trebuie astfel conceputa Incat sa contribuie la producerea unor schimbiiri specifice :. sa Inlocuiasca gandurile negative. care sa raspunda trebuintelor de evolutie :. Astfel. Astfel. de asemenea. norme socioculturale ). 4) Cerintc sociale cu caracter mai larg (vecini. elientii i~i exprima plangerile sau simptomele in termeni vagi.. Din aeel moment. sa consolideze noi roluri soeiale ~i sa reorganizeze structurile familiale. autoadministrarea de Intariri pozitivc ~i negative. avand In minte aceasta supozitie. tcrapeutul trebuie sa aiba In vedere: 1) Trebuinta de evolutie psihica ~i biologica. Astfel. Stabilirea unui contract referitor la obiectivul general al terapiei precizeaza ce anume crede clientul ca va obtine daca va atinge obiectivul respectiv. Terapeutul :. trebuie realizata In functie de patru niveluri aflate In interactiune reciproca. ci sa obtina informatii precise.]04 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 105 anumit comportament care este Intarit ~i de societate.i spune ca . daea 0 clienta afim1a ca dore~te sa scape de mama ei. 1990) Identificarea problemelor Dc eele mai multe ori. terapeutul a inceput sa fie tot mai atent cu modul In care clientii W inteleg problema-simptom. 3) Sanctiunilc sociale (din partea familiei ~i persoanelor de aceca~i varsta). de pilda. se poate obtine ~i mentine stare a de sanatate fizidi ~i psihica. Stephen Lankton (1990) este de parere ca terapeutul trebuiesa continue cu Intrebiirile pana cand clientul Intelege exact ce anume dore:. o psihoterapie eficienUi va trebui sa ajute clientiisa achizitioneze sau sa utilizcze abilitati din sfera perceptiva.

Aceasta atitudine plaseaza terapeutul in situatia iluzorie cii ~tie care este cauza tulburarii. in cazul in care clientul se arata prea entuziasmat de astfel de idei. adesea. :lara a distruge relatia terapeutica ~i responsivitatea clientului. terapeutii plaseaza problemele c1ientilor in sfera patologicului din dorinta de a intelege mai bine problemele lor ~i de a-i ajuta. La urmatoarea intiilnire terapeuticii. vrea sa fie mai putin anxios la facultate. sunt activate rezistentele clientilor. Se ajunge astfel la depa~irea pasivitatii care demobilizeaza. de pilda. Astfel. amplifica rczultatul procesarii terapeutului din cadrul ~edintei urmatoare. dar explica-mi ce intelegi prin a te desparti ~i de ce vrei sa faci a~a ceva". in mod artificial. ci sa continue' astfel: "Tn pari suparata dind spui ca trebuie sa te desparti de mama ta. Provocarea dienfilor pentru a obfine informofii suplimentore S t e p hen Lan k ton (1990) relateaza faptul ca adesea clientii pun probleme vagi. Pliingi daca mai simti nevoia s-o faci. de pilda. In fclul acesta.). ~i terapeutul. greu de definil. S t e p hen Lan k ton (1990) a constatat ca orice actiune. Terapeutii care sunt capabili sa sesizeze mesajele non-verbale nu vor fi nevoiti sa adreseze intrebari suparatoare de genul: "cum te-ai simtit atunci cand te-a parasit sotia?" sau "ce te-ai hotarat sa faci dupa ce ai dizut la examenul de admitere la facultate?". de convingere a clientului sa se incadreze in tiparele stabilite. Pentm a se evita "etichetarile". Dimpotrivli. terapeutul va trebui sa culeaga informatii in mod indirect. unui pacient care se simtea nesigur de sine. in final rezultiind ea el nu dorea sa ramana in acel serviciu. Adivarea dienfilor lntrebarea "de ce vrei sa faci acest lucru?" se refera la cauza pentru care situatia respectiva reprezinta 0 problema ~i contribuie la activarea tendintelor de cautare interioara ale clientilor. ci sa provoace clientul a obtine date suplimentare. pacientul a afirmat ca a ajuns la concluzia ca atiita timp cat dispune de mecanismul imaginatiei nu are de cc sa se simta rau. Un client motivat devine activ. dar in cele din urma a decis ca nici nu vrea sa urmeze 0 facultate. terapeutul at trebui sa adreseze intrebari de tipul: "nu inteleg de ce aceasta reprezinta 0 problema?" sau "flU te-ai gandit sa nu faci acest lucru deloc?" (sa ramai la facultate. care tin ca statutul lor de fiinta unica sa fie respectal. Astfcl. acesta angajandu-se intr-un demers eronat. terapeutul nu trebuie sa ereada dl ~tie in ce consta problema. terapeutul trebuie sa devina ~i mai circumspect ~i sa continue investigatiile. sa realizeze sareini pentm acasa. cat de neinsemnata.iar alt client spunea ca ar dori sa se simta mai putin tensionat la locul de muncii. sa te muti. Desigur. care implica realizarea unor mici modifici'iri in existenta lor. pe care 0 realizeaza clientul intre ~edintele de terapie ~i care reprezinta un mic pas in directia schimbarii. iar activismul sau 11ajuta pe terapeut sa realizeze 0 terapie eficienta. de el. clientii i~imodifica ~i atitudinile fata de existenta ~i fata de propria persoana. de pilda. terapeutul i-a dat 0 amuleta reprezentiind 0 papu~a indiana ~i i-a indicat s-o poarte asupra sa in cursu 1 saptamiinii urmatoare. terapeutul nu trebuie sa se multumeasca doar cu solicitarea initiala. Utilizarea sardllilor terapeutice Adesea. Prin intermediul aces tor sarcini terapeutice. eontribuind la intarirea motivatiei care i-a adus la psihoterapie. subtil ~i metaforic. In astfel de cazuri. aceasta nu inseamna cii terapeutul ar trebui sa sugereze cu prea multi'i u!lurinta divorturi sau schimbari de cariera. Astfel un tanar afirma ca ar __ l~ ~_~ u_~~ __ ~_~ ~ __ ~_~ __ ~ J .196 Psihoterapii scurte Psihoterapii scurte 197 trebuie sa se desparta de mama ei. sa te casatore~ti etc. Aceasta energie psihica pus a in actiune de subiecti trebuie speculata de terapeut care Ie poate cere.

4) Sa fie omenos ~i sa aiM simtul umorului. . Astfel. dar sa-i merite respeetui. sa para interesat de aeeasta ~i sa nu fie excesiv de preoeupat de amintirile $i experientele trecute ale acestuia.198 PsillOterapii scurte Psihoterapii scurte 199 Desigur. introdudind putina ambiguitate ~i suspans in cadrul demersului terapeutic. obiective pentru fiecare ~edinta de psihoterapie pot fi urmatoarcle: => ajutarea parintilor sa simHi bucuria ca au un eopil. => invatarea aeestora sa-~i exprime liber sentimentele de bueurie. 2) Sa-l ajute pe client sa se eonfrunte eu realitatea prezenta ~i viitoare. mandrie. In aeela~i timp. Siobilireo unor obiective spedfice penlru psiholeropie 3) Sa nu etieheteze paeientul. I Terapeutul nu trebuie sa fie pisalog. ci ~i obiective precise pcntru fiecare ~edinta de psihoterapie. sa fie ehiar putin misterios. terapeutul trebuie sa fie egalul clientului. daca obiectivul final poate fi ajutarea parintilor sa se deseurce eu un eopil eu tulburari de eomportament. a~a cum sUnt ele exprimate in cadrul contractului terapeutic. CAlITATILE UNUI TERAPEUT EFICIENT. terapeutul are nevoie de raspunsuri la intrebari de acest fel. dar este de dorit sa Ie obtina in mod. plieticos. tara a-i face pe elienti sa aiM impresia di sunt animale de experienta. 1990) Autorul subliniaza faptul ca majoritatea clientilor prefera ca tcrapeutul lor sa aiba urmatoarele ealitati: I) Sa fie fermeeator. suparare. indirect. A~A CUM DE PACIENTI SUNT APRECIATE (L a n k Ion. simpatie ~i sa-i stimuleze in plan psihologie. sindrom) ~i sa nu-i stabileasca acestuia criterii exterioare ~i artificiale de sanatate ~i eficienta. => ajutarea aeestora sa-~i exprime eerintele in mod cIar ~i ferm ete. Aeesta trebuie sa aibii 111ultii incredere in sine. S t c p hen Lan k ton (1990) subliniaza faptul ca este necesar sa sc stabilcasca nu numai obicctivele generale. agresiv sau sa dadaeeasea paeientii. pentru c'a aeesta reprezinta un om viu ~i nu 0 entitate nozografidi (boala.

phobies. I r i n a. 1983. Lan k ton. H 0 Ide vie i. methods and methapors. G. 1. Myths. Publishers. Introduction a l'hypnotherapie ericksonl1iene. I r n a. R. New York.. 1996. Brief therapy. Brief Therapy. Publishers. R 0 s en. Lankton. And r e e a. 1998... Elemente de psihoterapie. 1990. Albin Michel. 1992. 10. Bucure~ti. ed. Sugestiologie ~'i terapie sugestiva. Gilligan. Keys of solution in Brief therapy. S.). S 1. A.. 14. Editura !.. W. Madanes. Publishers. Paris. K. Just do good therapy.. L'esprit du Temps. 17. in zeig.. Publishers. Brief Therapy.). A. Ion. S. New York.N. G.). Cloe. Bucure~ti. Fay. 1990. Paris. A. Brunner/Mazel. Brief psychoterapy: tautology or oxy maron"! in zeig. How Can P. metyhods and methaphors. (eds. S. 3. Gillian. G. 1990.!. in zeig. H 0 Ide vie i. Bucure~ti.. Bucure~ti.The rationale-emotive approach to brief therapy. H 0 Ide vie i. H 0 Ide vi c de ji'ici. Ghid terapeutic de terapie i i. (eds. G r e g e r. S. Bucure~ti. Psihoterapia .. in zeig. Psychologic. New York. DeS h a z e r. W. Peu/. myths. G. Norton and Company: New York. K.). 1998. methods and metaphors. G. 2. I.12. G.. Bruner/Mazel. Bruner/Mazel.. K. New York. 13.. 1985. panique.. R. myths. New York. Gandirea pozitivii. Handbook of rationale therapy. The answer within: a clinical framework of Ericksonian hypnotherapy. 1990. Lankton.).. New York. K. La Nouvelle Hypnose: vocahulaire principes et methode. Gilligan S. H 0 Ide v i c i. Ell is. 1990. myths. J.\~Vchological Treatment to be briefer and better? . a III-a reviizuta ~i adaugita. Gilligan. K. S. N a r don e. i i rational-ell/otiva. St. La z a r us. in zeig. Editura Ceres. Ion. 1990. Retz. 16. methods and metaphors. A. 8. Psihoterapia tulburiirilor anxioase: sii ne eliberam 7. Publishers. Editura Ceres. New York. Les therapies breves. (cds. I r i n a. methods and methapors. H 0 Ide vie i. God in. 15. Brunner/Maze!. 6. I r n a. Editura All. . I r i n a. 5. 1. Psihoterapii moden/e: noua hipnoza ericksoniana. Bucure~ti. Un modele de strategie breve pour une resolution rapide des problemes. 11. Strategies and metaphors in Brief Psych aterapy. 1993. J. Me g g Ie. S. Springer Corp. B. Editura Stiin\a ~i Tehnica. Gilligan. Ell is. 9. A.Un tratament fara medicamente. Myths. Brunner/Mazel. 1995 .. D. Concretizing of symptoms and their manipulation. 1999. Carol. 1. Publishers. 1977. Brunner/Mazel. J. 4. Editura Victor. I r in a. 1997. Brief therapy.. (cds. (eds. obsesii ~'i fobii. London.

UNIVERSUL a. .A.Tiparit la S.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful