Sistemul nervos

Introducere
Totalitatea organelor, majoritatea sunt formate din tesut nervos cu functia de a receptiona, conduce si prelucra informatiile senzoriale. Sistemul nervos are 2 functii de baza: 1) de a mijloci relatia dintre organism si mediu, 2) de a mijloci si coordona activitatea oraganelor interne, pentru a functiona ca un tot unitar. Toate informatiile sosite de la organele interne si din exteriorul organismului sunt conduse la centrii nervosi din sistemul nervos central (SNC), unde sunt prelucrate, elaborate si transmise comenzi la toate tesuturile si organele din organism. Activitatea SNC-ului se realizeaza prin acte si reflexe, atat cu privire la relatia dintre organism-mediul inconjurator si asigurarea functionarii. La baza actelor reflexe ale sistemului nervos stau arcurile reflexe formate din:  Un receptor;  O cale ascendenta senzoriala;  Un centru nervos;  O cale descendenta motoare;  Un efector. Receptori sunt structuri specializate functional sa raspunda doar la anumiti stimuli proveniti din mediul extern sau organele interne care in functie de aceasta caracteristica, se imapart in: exteroceptori (raspund la stimuli mecanici ai mediului extern ex. receptori gustativi, olfactivi, tactili, auditivi, vizuali etc.) si interoceptori (raspund la modificarile care au loc la nivelul organelor interne ex. receptori din structura muschilor). Calea ascendenta a arcului reflex este formata dintr-un neuron senzitiv, un receptor si neuroni de integrare din structura centrilor nervosi. Efectori sunt reprezentati prin muschi scheletici, muschi viscerali, glande cu secrretia interna si glande cu secretia externa. Din punct de vedere didactic, sistemul nervos se clasifica in: • Sistemul nervos al vietii de relatie numit sistemul nervos somatic (SNS); • Sistemul nervos autonom, responsabil de controlul organelor interne numit sistemul nervos vegetativ (SNV). Cele doua sisteme (SNS si SNV), functioneaza strans legat, astfel incat putem vorbi de un sistem nervos integrat. Sistemul nervos somatic (SNS) este format din sistemul nervos central (SNC) si sistemul nervos periferic (SNP). SNC este format la randul sau de catre maduva spinarii si encefal. SNP este format din nervi cranieni si nervi rahidieni. Sistemul nervos vegetativ are doua componente: aiatemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.

Notiuni: - Tractul nervos este format din fibre nervoase situate in SNC. Poate fi ascendent sau descendent: * ascendent – informatia care este dusa de la centri nervosi medulari la cei encefalici; * descendent – informatia este dusa de la centri nervosi encefalici la cei medulari. - Cordon nervos (sau funiculnervos) este format din numeroase tracturi nervoase ascendente sau descendente. Pot fi ascendente si descendente. - Ganglioni nervosi sunt formati din unu sau mai multi neuroni (neuroni senzitivi sau motori), astfel avem: * ganglioni senzitivi (cerebro-spinali) ce se gasesc pe traiectul radacinilor posterioare ale neuronilor spinali sau caile ascendente ale nervilor cranieni. * ganglioni vegetativi caracterizati prin: polaritate multipla, prezenta sinapselor si tipografie specifica. - Nucleul este format din mai multi neuroni din SNC. - Centru nervos – activitatea functionala a nucleilor nervosi. - Impuls nervos – totalitatea modificarilor fizico-chimice ce au loc in stratul unui nervos asupra careia actioneaza un excitant. Anatomia sistemului nervos central SNC are 2 componente: A. maduva spinarii si B. encefalul. A. MADUVA SPINARII Maduva spinarii se situeaza in canalul vertebral format prin suprapunerea gaurilor vertebrale, componente ale coloanei vertebrale, intinzandu-se de la prima vertebra cervicala (C1) pana la a doua vertebra lombara (L2), terminandu-se sub forma unui con medular ce continua cu o formatiune numita filum terminale. In perioada dezvoltari intrauterine si pana in luna a 3-a de sarcina, maduva spinarii ocupa intregul canal vertebral de la C1 la L3, la adult spatiul este ocupat doar pana la L2 (diferenta de lungime intre canalul vertebral si maduva spinarii, se datoreaza faptului ca in timpul dezvoltarii ontogenetice, canalul vertebral prezinta o crestere mai accentuata decat maduva spinarii). Maduva nu prezinta acelasi diametru pe intreaga lungime, astfel apar niste umflaturi (portiuni mai dezvoltate) si anume: o umflatura cervicala si o umflatura lombara. Ambele umflaturi se datoreaza unor activitati intense ale membrelor superioare si inferioare. Complexitatea miscarilor membrelor se coreleaza cu o dezvoltare corespunzatoare mai mare a maduvei. Morfologia externa Maduva prezinta 2 curburi: una cervicala cu concavitatea orientata posterior si una lombara cu concavitatea orientata anterior. In sectiune transversala poate fi observat: * in partea anterioara - un sant numit fisura mediana anterioara. - santurile laterale anterioare, dispuse simetric fata de fisura mediana anterioara, corespunde locului de iesire din maduva spinarii a radacinilor

anterioare ale nervilor spinali. * in partea posterioara - santul median posterior care se continua cu septul median posterior, format din celule gliale. - santurile laterale posterioare, dispuse simetric de-o parte si de alta a a santului, corespunde locului de intrare in maduva spinarii a radacinilor posterioare ale nervilor spinali. Maduva prezinta 4 regiuni:  Regiunea cervicala, intre segmentele C1-C6;  Regiunea toracala, intre segmentele C6-T9;  Regiunea lombara, intre segmentele T9-T12;  Regiunea sacrala, intre segmentele T12-L2. Din fiecare regiune se desprinde perechi de nervi spinali, in total fiind 31 de perechi de nervi spinali (sau rahidieni): o 8 perechi de nervi cervicali; o 12 perechi de nervi toracali; o 5 perechi de nervi lombari; o 5 perechi de nervi sacrali; o 5 perechi de nervi coccigieni. Din cauza faptului ca exista o diferenta de lungime intre canalul vertebral si maduva spinarii in cursul dezvoltari ontogenetice, dar si faptul ca fiecare pereche de nervi spinali (rahidieni), parasesc canalul vertebral prin gaurile intervertebrale specifice, pe masura ce coboram de la regiunea cervicala, catre regiunea lombara si ajungand in regiunea sacrala, radacinile nervilor spinali (rahidieni) ocupa o pozitie din ce in ce mai oblica fata de maduva spinarii, astfel incat in portiunea terminala, radacinile se dispun paralel cu filum terminale, in traiectul lor spre gaurile intervertebrale pentru a parasi canalul vertebral. Aceasta dispozitie a radacinilor nervilor spinali paralela cu filum terminale, in portiunea inferioara a maduvei spinarii formeaza COADA DE CAL. Morfologia interna In sectiune transversala, maduva prezinta 2 tipuri de substante, avand o anumita dispunere: 1) substanta alba - dispusa la periferie si 2) substanta cenusie - dispusa la centru. I Substanta cenusie – are forma literei ,,H” sau fluture (aripi de fluture desfacute). In portiunea mediana substanta prezinta un orificiu mic, numit canalul ependimar (sau canalul central), ramasita a canalului neuronal embrionar, unde se gaseste lichidul cefalo-rahidian (LCR). Daca se face o sectiune in plan sagital care sa treaca prin fisura mediana anterioara si santul median posterior, substanta cenusie se va imparte in 2 jumatati simetrice, fiecare avand 2 coarne:  2 coarne anterioare – mai scurte si mai dezvoltate;  2 coarne posterioare – mai lungi si mai subtiri, ce ajung pana la suprafata substantei albe;  2 coarne laterale (intermediare) – mai pronuntate in regiunea toracala, fiind situate intre coarnele anterioare si posterioare.

intre coarnele anterioare si posterioare medulare. ale muschilor. Neuroni alfa si gama formeaza prin grupare. ce intra in alcatuirea muschilor. dispusi sub forma de nuclee care alcatuiesc zona somato-receptoare. deoarece prin taierea sau distrugerea fibrelor musculare (polimielita). ci din alte structuri nervoase encefalice care odata ajunse in substanta cenusie medulara. . * Neuroni viscerosenzitivi formeaza zona viscerosenzitiva ce receptioneaza sensibilitatea viscerala (a organelor). * Neuroni visceromotori formeaza zona visceromotoare ce comanda mobilitatea musculaturii netede. ♣ Coarnele posterioare medulare – formate din axoni si corpi ai neuronilor senzitivi care primesc informatii de la axoni neuronilor senzitivi din ganglioni spinali. nucleele motoare responsabile de inervarea a diferitelor grupe musculare ale organismului.neuroni motori alfa responsabili de inervarea fibrelor musculare scheletice.neuroni motori/neuroni visceromotori. * Nucleele visceromotorii sunt: o Nucleul motor – corespunde centrului ciliar motor. Neuroni coarnelor posterioare sunt neuroni senzitivi. apoi santul lateral anterior si ajung la musculatura neteda a organelor interne. ♣ In coarnele anterioare medulare se gasesc neuroni radiculari/motoneuroni somatici/neuroni motori. axoni si dentrite ale unor neuroni ce nu fac parte din substanta cenusie medulara. contractile. . ei sunt dispusi in: nuclee viscero ce pot controla o serie de organe. dispusi in jumatatea anterioara a cornului lateral. Astfel avem neuroni motori: . ♣ Coarnele laterale (intermediare) laterale sunt situate in regiunea toracala si lombara a maduvei spinarii. axoni ai neuronilor din ganglioni spinali (tot neuroni senzitivi) ce culeg informatii prin dentrite de la nivelul organelor interne.neuroni motorii gama responsabili de inervarea capetelor extreme contractile ale fibrelor neuromusculare. de la fasciculele musculare. Acesti neuroni motori (alfa si gama) au rol in determinarea contractiei muschilor scheletici si rol trofic. Acestea sunt formate din neuroni vegetativi de 2 tipuri: .Substanta cenusie este format din: corpi neuronali ce si-au pierdut teaca de mielina.neuroni senzitivi/neuroni viscerosenzitivi. culege informatii din: piele de la fusurile neuromusculare. Axoni acestor neuroni strabat cornul anterior medular. Atat in cazul neuronilor visceromotori din jumatatea anterioara de substanta cenusie. a vaselor sangvine si musculatura neteda a glandelor de secretie interna si externa. . de la articulatii. pierd teaca de mielina. Acestia primesc in jumatatea posterioara a coarnelor laterale medulare. Fusurile neuromusculare sunt numite si proprioceptori neuromusculari. iar dentritele neuronilor senzitivi din ganglioni spinali. cat si in cazul neuronilor viscerosenzitivi din jumatatea posterioara de substanta cenusie. pierd capacitatea de contractie (paralizia muschiului) si capacitatea de hranire (atrofierea muschilor). care asigura contractia musghiului ciliar al ochiului. dispusi in jumatatea anterioara a cornului lateral.

Ea se compune din fibre axonale si fibre dentritice (majoritatea mielinizate. Raspunde de conducerea informatiei tactile constiente. ale sensibilitatii si fascicule/tracturi de fibre descendente. Substanta alba – se gaseste cu rol predominant in maduva spinarii. 2. si trec de partea cealalta formand fasciculul spino-talamic anterior. b) caile descendente medulare cu originea in diferite regiuni encefalice si centrii nervosi ai maduvei spinarii.  Neuroni vegetativi. dar sunt si nemielinizate).  Neuroni de asociere (intercalari).  Neuroni senzitivi. exista si caile proprii ale maduvei spinarii. In substanta cenusie se gaseste:  Neuroni motori. Pe langa aceste cai ascendente si descendente ale maduvei spinarii. Fasciculul are traiect ascendent la trunchiul cerebral. prin incrucisare. si celule gliale. Centrii vasomotori – coordoneaza contractia muschilor netezi ai vaselor sangvine. Fasciculul spino-talamic lateral – dispus in cordonul lateral medular de substanta alba medulara. pe care canalul ependimar o imparte intr-o jumatate cu dispunere anterioara si o jumatate cu dispunere posterioara. pana ajunge la talamus. Cordoanele substantei albe sunt formate din: fascicule/tracturi de fibre ascendente. Centrul pilomotor – centrul firului de par.o o o o o o o Centrul cardioaccelerator – asigura controlul si accelerarea activa a inimii. Centrii constrictori ai organelor genitale. Centrul glandelor sudoripare – centrul sudoratiei. fiind situata la periferie. fiind format din axonii neuronilor senzitivi din coarnele posterioare medulare de . care fac legatura intre cateva segmente ale maduvei spinarii aflate la diferite nivele.  Cordoane posterioare medulare – dispuse intre fisura mediana anterioara si santul lateral anterior. ale motricitatii. Fasciculul spino-talamic anterior – dispus in cordonul anterior medular de substanta alba medulara. Cele 2 jumatati simetrice de substanta cenusie medulara sunt unite intre ele prin comisura cenusie a maduvei spinarii. se asigura trecerea fibrelor axonale dintr-o jumatate in alta. Centrul mictiunii – controleaza contractia si relaxarea sficterului vezicii urinare.  Cordoane laterale medulare – dispuse intre santul lateral anterior si santul lateral posterior al partii stangi si drepte. Cele mai importante cai formate de substanta alba medulara sunt: a) caile ascendente medulare ce fac legatura intre centrii nervosi ai maduvei spinarii si diferiti centrii nervosi ai encefalului. Substanta alba este formata din 3 perechi de cordoane (funicule):  Cordoane anterioare medulare – despartite prin fisura mediana anterioara care nu ajunge pana la comisura cenusie. fiind format din axonii neuronilor senzitivi din coarnele posterioare medulare de substanta cenusie medulara care se incruciseza la nivelul comisurei medulare. Prin aceasta comisura. Caile ascendente medulare 1. Centrul defecatiei.

duc la cerebel informatii senzoriale de la articulatiile parghiilor corpului. Acest fascicul inpreuna cu cel spino-cerebelos anterior. de la tendoane si de la fasciile muschilor. Prin aceste fascicule.situat in cordonul lateral medular de substanta alba medulara si are originea in celulele piramidale ale cortexului motor. Fasciculul cortico-spinal lateral/fasciculul cortico-spinal incrucisat/fasciculul piramidal incrucisat . Aceste fibre descendente au origine in: o Scoarta cerebrala. 2. o Substanta neagra. Fasciculul cortico-spinal anterior/fasciculul cortico-spinal direct/fasciculul piramidal direct – situat in cordonul anterior medular de substanta alba medulara si are origine in celule piramidale corticale (celule piramidale Betz). de la fusurile neuromusculare. iar fasciculul spino-cerebelos posterior la lobii anteriori si posteriori ai cerebelului si sunt legate de echilibrul organismului. 4. Caile descendente medulare Fasciculele descendente ale maduvei spinarii. fiind format din axonii neuronilor senzitivi din coarnele posterioare medulare de substanta cenusie medulara. la limita dintre bulb si maduva. care se incruciseaza la nivelul bulbului formand decusatia piramidala (sau bulbara). Aceste informatii acced prin fasciculul spino-cerebelos anterior la vermisul cerebelului. centrii nervosi encefalici transmit comenzile la centrii nervosi medulari din coarnele anterioare de substanta cenusie ale maduvei spinarii transmit comanda de contractie la muschi scheletici. formand fasciculul spino-talamic lateral. Incrucisarea se realizeaza la nivelul comisurii mediene. o Nucleul rosu. 3. 1. asigura legatura intre centrii nervosi encefalici si centrii nervosi medulari. Sunt cai ale motilitatii voluntare. fiind format din axonii neuronilor senzitivi ai cordoanelor posterioare medulare de substanta cenusie medulara care se incruciseaza la nivelul comisurii anterioare. o Nucleii cvadrigemeni. Fasciculul spino-cerebelos posterior/fasciculul spino-cerebelor direct – dispus in cordonul anterior medular de substanta alba medulara. Axonii acestor neuroni se distribuie la motoneuroni alfa si gama din coarnele anterioare medulare de substanta cenusie medulara. Fasciculul are traiect ascendent la talamus.substanta cenusie medulara care se incruciseaza la nivelul comisurei mediene. o Olivele bulbare. Axonii acestor neuroni coboara de-a lungul trunchiului cerebral. datorita faptului ca cerebelul este implicat in realizarea echilibrului organismului cat si in locomotie. Raspunde de conducerea informatiei tactile inconstiente. o Nucleii vestibulari bulbari. apoi . Fasciculul spino-cerebelos anterior/fasciculul spino-cerebelos incrucisat/fasciculul Gowers – dispus in cordonul anterior medular de substanta alba medulara. Fasciculul are dispunere anterioara fata de fasciculul spino-talamic posterior.

Fibrele coboara in maduva si se dispun la nivelul motoneuronilor alfa din coarnele anterioare medulare de substanta cenusie medulara. initiaza miscari fine. Sunt cai ale motabilitatii involuntare. voluntare. automate si semiautomate. scrisul. 6. imbracarea. Fibrele se incruciseaza la nivelul pedunculilor cerebrali si se continua traseul descendent. Fasciculul nigro-spinal are origine in substanta neagra din mezencefal cu traiect descendent prin trunchiul cerebral si ajunge la maduva spinarii. 3. Fasciculul rubro-spinal – situat in cordonul lateral medular de substanta alba medulara si are origine in nucleul rosu din coliculii cvadrigemeni. Caile descendente motoare conduc impulsuri care: • regleaza si controleaza tonusul postural. Impulsurile conduse prin caile piramidale. Sunt cai ale motilitatii involuntare. Acestea conduc comenzi pentru miscarile involuntare. Dificultate in efectuarea miscarilor voluntare. 7. alimentarea. Toate caile descendente medulare sunt implicate in controlul contractiilor muschilor scheletici. la nivelul motoneuronilor alfa din coarnele anterioare medulare de substanta cenusie medulara. Sunt cai ale motilitatii involuntare. Fasciculul tecto-spinal/fasciculul extrapiramidal – situat intre cordonul lateral medular si cordonul anterior medular de substanta alba medulara si are origine in coliculii cvadrigemeni. 5. Fasciculul olivo-spinal – situat lateral de tractul vestibulo-spinal si are origine in olivele bulbare. Sunt cai ale motilitatii voluntare. vorbirea. Sunt cai ale motilitatii involuntare. 4.coboara in cornul lateral medular de substanta cenusie medulara si ajunge la nivelul motoneuronilor alfa si gama. coboara in maduva spinarii si ajunge la nucleii motori de la motoneuronii alfa din coarnele mediane din zona cervicala. • unele stari afectivo-emotionale. Lipsa de indemnare. ale muschilor. Sectionarea fibrelor piramidale produce doar: • • • • Scaderea activitatii musculare. din coarnele anterioare medulare de substanta cenusie medulara. patrunde in maduva spinarii si se distribuie la nivelul motoneuronilor alfa din cornul anterior medular din zona cervicala. Nu produc paralizii. • miscarile automate asociate cu mersul. Fibrele cailor involuntare pleaca din centrii extrapiramidali ai encefalului si ajung la maduva spinarii. Fasciculul vestibulo-spinal – situat in cordonul anterior medular de substanta alba medulara si are origine in nucleii vestibulari bulbari. Sunt cai ale motilitatii involuntare. . Fibrele se incruciseaza la nivelul pedunculilor cerebrali. Fibrele coboara la maduva si se dispun la nivelul motoneuronilor alfa din coarnele anterioare medulare de substanta cenusie medulara.

Dura mater. 1. formand tecile radiculare. care faciliteaza o protectie mai buna a substantei nervoase a maduvei spinarii (trabeculele faciliteaza).arahnoida si pia mater sunt considerate meningele moale – laptomeninge. In ansamblu meningele. in consecinta ele se numesc: o meningele spinale. Meningele spinale se continua la nivelul gaurii occipitale cu meningele spinale. Aceasta foita (dura mater) se mai dispune si in jurul nervilor spinali (rahidieni). Dura mater este formata din tesut conjunctij fibros. Intre arahnoida si pia mater exista un spatiu subarahnoidian care contine lichidul cefalorahidian (LCR). Intre dura mater si arahnoida exista un spatiu subdural. care se compune din: tesut conjunctiv. 2. Din loc in loc este perforata de vasele de sange ce patrund in substanta nervosa a maduvei spinarii. care se fixeaza pe osul coccis. responsabil de asigurarea protectiei substantei nervoase a maduvei spinarii. Intre peretele osos al canalului vertebral si dura mater se interpune un spatiu epidural (extradural). Nervii spinali . pana la locul unde parasesc canalul vertebral. putin elastic. fiind dispusa imediat in aproprierea peretului dur al canalului vertebral. Meningele spinale Meningele spinale sunt un ansamblu de 3 membrane cu rol in protectia SNC-ului (a encefalului si a maduvei spinarii). arahnoida si pia mater din structura meningelui cerebral. unde se gaseste tesut endotelial si celule conjinctive. Dintre cele 3 membrane ale meningelui de la nivelul maduvei spinarii: . au functie de protectie si trofica. Dura mater (pahimeninge) – constituie membrana externa. o meningele cerebrale. atat in cazul maduvei spinarii cat si in cazul encefalului. Arahnoida – constituie membrana mijlocie (adera de substanta nervoasa a maduvei spinarii) si este formata din tesut conjunctiv. arahnoida si pia mater se continua de la nivelul gaurii occipitale cu dura mater. 3. arahnoida si pia mater. Tesutul conjunctij fibros se dispune in jurul lui filum terminale formand ligamentul coccigian.• atitudinile automate. Pia mater – constituie membrana interna. rezistent. Aceste membrane sunt: dura mater. vase de sange si vase limfatice. mai groasa si intra in contact cu canalul vertebral. care inconjoara maduva spinarii in portiunea terminala (inferioara) a maduvei spinarii. avand o structura conjunctivo-vasculara. Prezinta niste trabecule interpuse in spatiul rezervat acestei membrane. .

. astfel. Pe traiectul radacinii dorsale se gasesc ganglioni spinali formati din neuroni pseudounipolari. care pot fi somatici sau vegetativi. se unesc in canalul vertebral. aceasta este formata din axoni ai neuronilor motori alfa si gama din coarnele anterioare de substanta cenusie si neuroni visceromotori din coarnele laterale de substanta cenusie medulara. perinerium si epinerium. Multitudinea de fibre nervoase este inconjurata de o teaca conjunctiva foarte fina – endonerium. ansamblul de fascicule de fibre nervoase intra in alcatuirea unui nerv. apoi nervii spinali parasesc canalul vertebral prin orificiile intervertebrale.Prin nervii spinali se intelege un manunchi de fibre nervoase mielinizate sau nemielinizate. Aceste fibre nervoase formeaza fascicule nervoase invelite de o teaca conjunctiva. In ceea ce priveste radacina anterioara. .  Musculatura vaselor de sange din structura organelor interne. Din punct de vedere structural in radacina posterioara se gasesc axoni si dentrite ai neuronilor pseudounipolari. acest tesut asigura o unitate intre fibrele nervoase. de hranire cu oxigen si substante hranitoare a fibrelor nervoase). Nervii spinali sunt formati dintr-o radacina dorsala si una ventrala. care impreuna formeaza nervul. ceva mai groasa decat endonerium – perinerium. Nervii spinali sunt nervi micsti. Aceste fibre sunt de obicei: fibre senzoriale si fibre motorii. Caracterul acestor nervi. atat in cazul fibrelor senzitive somatice si a fibrelor senzitive vegetative sunt culese de dentritele neuronilor din ganglioni spinali aflati pe traiectul radacinilor spinale. In cazul radacinilor dorsale.  Musculatura neteda a organelor interne. care constituie nervii. reprezinta o structura continua. Cele doua radacini.Fibrele senzitive somatice culeg informatii de la nivelul:  Tegumentului.  Neuroni motori din coarnele anterioare (ventrale) de substanta cenusie medulara. provine de la faptul ca fibrele nervoase ce ii corespund sunt senzitive si motorii. Tesutul conjunctiv care formeaza endonerium. Apoi. Aceste informatii. vasele de sange si vasele limfatice. . In alcatuirea nervilor intra pe langa fibrele nervoase si vase de sange.  Neuroni visceromotori din coarnele laterale de substanta cenusie medulara. Axoni neuronilor din ganglioni spinali patrund in maduva prin santul lateral posterior si poate face sinapsa cu:  Neuroni senzitivi din coarnele posterioare (dorsale) de substanta cenusie medulara. vase limfatice (acestea joaca un rol trofic.  Fusurilor musculare. acestea sunt formate din: fibre senzitive somatice si fibre senzitive vegetative.Fibrele senzitive vegetative viscerosenzitive culeg informatii de la nivelul:  Organelor interne.  Articulatiilor. invelit de o teaca conjunctiva si mai groasa decat perinerium – epinerium.

intrand in structura organelor interne. Urmatoarele 4 ramuri anterioare a nervilor cervicali la care participa si fibre ale radacinei anterioare a primului nerv toracal formeaza PLEXUL BRAHIAL. . pot sa mearga ascendent la nucleii Goll si Burdach. Din primele 4 perechi de ramuri anterioare ale nervilor cervicali se formeaza PLEXUL CERVICAL. nervii spinali se ramifica in 2 ramuri: ramul anterior si ramul posterior. responsabil de inervarea tegumentului:  Umarului. Ramura anterioara formeaza plexuri nervoase.trapez. .  Bratului.Sau nu fac sinapsa in maduva. din care ulterior se desprind fibre nervoase care inerveaza pielea: • Fetei. • Zonei parotidiene. . cele 2 radacini se unesc. Radacinile anterioare parasesc maduva prin santul laterale ale maduvei spinarii formand:  Axoni ai motoneuronilor alfa cu traiect spre musculatura scheletica.  Axoni ai neuronilor visceromotorii din coarnele laterale de substanta cenusie care parasesc si ele maduva spinarii prin acelasi loc ca ci fibrele somato-motorii. Dintre nervii acestui plex nervos cervical.laringelui. Si tot din acest plex se desprind fibre care inerveaza muschii: . • Zonei mastoidiene. se distribuie la tegumentul si musculatura spatelui. nervul frenic inerveaza muschiul diafragmatic.romboizi. unde fac sinapsa cu al 2.  Mainii. apoi parasesc canalul vertebral si dupa ce au iesit din gaura de conjugare a canalului vertebral.  Antebratului. . . fibre care inerveaza musculatura:  Centurii scapulare.diafragmatic. mai putin ramurile anterioare ale nervilor toracali si anume: A.sternocleidomastoidian. • Urechii. • Gatului.lea neuron senzitiv al caii senzoriale. B. Si tot din acest plex avem. aflata in jghebul dintre unghiul costal si apofizele spinoase ale vertebrelor. Toate ramurile posterioare ale nervilor spinali (31 de perechi). Inainte ca nervii spinali sa paraseasca canalul vertebral. avand rol important in procesul de respiratie. ci.

tegumentul partii anterioare a regiunii toracale si o parte din musculatura abdomenului. B.  Mainii.. se dispun in canalul costal. puntea lui varolio. a2. Cerebelul. iar cu baza mare dispusa in sus. o Musculatura soldului. Telencefal (emisferele cerebrale). Primele 4 ramuri de nervi lombari impreuna cu fibrele nervoase toracale. ce prezinta asemanari cu configuratia externa si interna a maduvei spinarii. care inerveaza: o Tegumentul de la nivelul soldului. Ultimile 2 ramuri anterioare ale nervilor sacrali. Bratului. C.  Antebratului.  Musculatura fesiera. d. mezencefal) b. a3. impreuna cu ramurile anterioare ale primilor 4 nervii sacrli.  O parte din musculatura piciorului. bulbul rahidian. care nu se anastomozeaza (nu se unesc). c. Din acest plex se desprinde nervul sciatic. Trunchiului cerebral a1. D. . Mai poarta denumirea de . datorita configuratiei externe. Diencefal. Trunchiul cerebral (a1. de la maduva spinarii in sus. care inerveaza:  Tegumentul zonei fesiere. Ultima ramura anterioare a nervului lombar V. ENCEFALUL Encefalul se compune din: a. a. o O parte din tegumentele extremitatii libere a membrului inferior. impreuna cu vena si artera costala si inerveza: musculatura intercostala. formeaza PLEXUL LOMBAR. cat si interne (a substantei cenusie si a substantei albe). o O parte din musculatura piciorului. Structura externa Bulbul rahidian – prima componenta a trunchiul cerebral. E.maduva prelungita”. Acesta reprezinta portiunea bazala a trunchiului cerebral. care se ramifica in partea anterioara peroniana si tibiana. avnd o forma de trunchi de con cu baza mica dispusa in jos. gambei si a coapsei. formeza PLEXUL SACRAL. gambei si a coapsei. Cele 12 perechi de ramuri ale nervilor toracali. impreuna cu nervul coccigian formeaza PLEXUL COCCIGIAN. Bulbul rahidian I.

Insa. Din santul bulbo-pontin proemineaza la exterior. se gaseste dispusa sub forma de colona si sub aspect columnar. fata de santul median posterior. Fasciculul Goll si Burdach. din care face parte bulbul.pedunculii cerebrali inferiori . inconjurate de 2 santuri: 1. santul retroolivar – dispus spre fata laterala a bulbului rahidian. in portiunea inferiora a bulbului este dispusa ca si in cazul maduvei. Substanta alba a bulbului rahidian. nervii cranieni IX. La nivelul santulul anterior. nervii cranieni VI. Din santul preolivar proemineaza la exterior nervul cranian XII. in profunzimea carei se gaseste nucleii vestibulari bulbari. se considera conventional limita inferioara a bulbului rahidian. dar cea superioara este bine delimitata prin santul bulbo-pontin. in nucleii de substanta cenusie. Din santul retroolivar proemineaza la exterior. in partea superioara de-o parte si de alta a piramidelor bulbare. se gasesc niste proeminente ovoidale numite olivele bulbare. de-o parte si de alta. de la care pleaca fibre motoare. VII si VIII.  Lateral.in profunzimea fisurii mediane posterioare. Nucleii motori sunt reprezentati prin nucleii ce contin neuroni motori din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara.  Santul median posterior. insa in portiunea superiora.Pentru bulb. in profunzimea carora se gaseste nucleii Goll si Burdach. se continua la nivelul bulbului pe aceasta fata. . 2. II. se afla aria vestibulara. X si XI. cordoanele de substanta alba medulara. se gasesc 2 fascicule: Goll si Burdach.  Fata posterioara prezinta:  O prelungire a fetei anterioare. santul preolivar – dispus spre fata anterioara a bulbului rahidian. care pot fi proprii bulbului si trunchiului cerebral. sectionata de numeroase intretaieri ale fibrelor de substanta alba. planul care trece transversal pe sub decusatia piramidala. ascendente si descendente.De-o parte si de alta a santului posterior median sunt dispuse 2 proeminente: trigonul nervului X (nucleul vag) si trigonul nervului XII (nucleul hipoglos). astfel incat prezinta niste proeminente. . devenind mai dilatate si formand piramidele bulbare. ce se asociaza diferitilor nervii cranieni. Bulbul prezinta 2 fete:  Fata antero-laterala – prezinta in partea mediana fisura medina anterioara care se observa si la maduva spinarii. De astfel. care sunt despartite prin santul intermediar posterior. pe masura ce inainteaza spre partea posterioara a bulbului rahidian. ce se continua pana la nivelul santului bulbo-pontin (adica de-o parte si de alta a fisurei mediane anterioare). devin mai dezvoltate. limita inferioara nu este precisa. Structura interna In ceea ce priveste substanta cenusie. Tot pe aceasta fata se gasesc: . substanta cenusie se afla in interiorul masei bulbare.

ce furnizeaza fibre motorii pentru nervii cranieni IX. responsabil de inervarea musculaturii limbii. Nucleii senzitivi sunt reprezentati prin al 2-lea neuron al caii senzorile (numit si deutoneuron) pentru proprioceptorii si extraceptorii din zona capului.nucleul ambiguu. respectiv a abdomenului si musculatura organelor interne. de unde vin fibrele senzitive ale nervului cranian V. Informatia de la acesti neuroni este trimisa la structurile encefalice superioare.nucleul dorsal al nervului cranian X. contine fibrele senzitive ale nervilor cranieni IX si X. Conduc informatii tactile constiente si inconstiente. a) Fasciculul spino-talamic anterior si fasciculul spino-talamic lateral – responsabili de conducerea influxului nervos senzitiv de la deutoneuronul caii (din coarnele dorsale de substanta cenusie) la talamus. comuni cu cei ai trunchiului cerebral sunt: o Nucleii de substanta reticulata – reprezentati prin zeci de nuclei a sistemului respirator (peste 90). ce furnizeaza fibre motorii pentru nervul cranian XII. . 1. dispus pe intreaga lungime a trunchiului cerebral. implicati in controlul respiratiei. responsabil de controlul glandelor salivare protide . ce controleaza toate organele din zona trunchiului. nucleii motori bulbari inerveaza musculatura mimicii. In ansamblu. Fibrele ascendente . . o Nucleii olivari – reprezentati prin neuroni din olivele bulbare de la care pleaca fibre nervoase la motoneuroni alfa din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara. Acesti centrii motori bulbari sunt reprezentati prin: .nucleul salivar inefrior. Al 2lea neuron senzitiv este reprezentat prin portiunea bulbara a nucleului senzitiv al trigemenului. ce controleaza activittea acestor centrii motori bulbari. Nucleii proprii ai bulbului rahidian. Dintre nuclei senzitivi – nucleul solitar. articulatiile capului si sunt transmise la al 3-lea neuron ai caii senzitive din talamus (denumit si tritoneuron). faringelui si contribuie la realizarea fenomenului de deglutitie.Nervii motori bulbari au puncte terminus pentru fibrele care sosesc de la diferite structuri encefalice (inclusiv cortexul motor si sistemul extrapiramidal). X si XI.stabilesc legatura intre centrii nervosi spinali si diferite structuri encefalice. Nucleii vegetativi sunt reprezentati prin: .nucleul hipoglos. ce culeg informatii senzoriale din tegumente. activitatii inimii si a diametrului vaselor de sange. de la care pleaca fibre vegetative parasimpatice. Substanta alba bulbara este dispusa la exterior si formeaza fibre ascendente si descendente. o Nucleii Goll si Burdach .formati din al 2-lea neuron senzitiv pe cale ascendenta senzoriala. valului palatin.

2.nucleii motori din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara si fibre descendente cu puncte terminus . prin trunchiul cerebral. . Conduc informatii proprioceptive constiente di inconstiente. f) Fasciculul nigro-spinal are originea in substata neagra a mezencefalului si coboara la puncte terminus.nucleii motori bulbari = fibre cortico-nucleare. Fibrele descendente .b) Fasciculul spino-cerebelos anterior si fasciculul spino-cerebelos posterior – conduc informatiile senzoriale de la deutoneuronul caii (din coarnele dorsale de substanta cenusie) la cerebel. Functia de conducere este reprezentata prin caiile ascendente si descendente care trec pe la nivelul bulbului si caiile proprii ale bulbului (care stabilesc conexiuni intre nucleii bulbari). Functiile bulbului rahidian I. la motoneuronii din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara.stabilesc legatura intre diferitele structuri encefalice si centrii nervosi motori din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara. coboara prin trunchiul cerebral (inclusiv prin bulb). e) Fasciculul vestibulo-spinal are originea in nucleii vestibulari din bulbul rahidian si puntea lui varolio. nucleii olivo-bulbari si nucleii vestibulari. Acestea sunt reprezentate prin fibre motorii cu originea in: cortexul motor precentral. ce reprezinta axoni ai deutoneuronului caii pentru: sensibilitatea tactila fina. coliculii cvadrigemeni. Acesta cobora la puncte terminus – motoneuronii din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara. nucleul rosu. de presiune fina etc. a) Fasciculul direct cortico-spinal – realizeaza incrucisari doar la nivelul segmentelor medulare si nu se incruciseaza in bulb. la nucleii motori din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara. dar si cu neuroni motori din nucleii motori bulbari. la puncte terminus motoneuronii din coarnele anteriore de substanta cenusie medulara. g) Fasciculul olivo-spinal are originea in olivele bulbare ale bulbului rahidian si coboara prin bulb la puncte terminus – motoneuronii din coarnele anterioare de substnta cenusie medulara. c) Fasciculul Goll si Burdach – intra in formarea lemniscului median. b) Fasciculul cortico-spinal incrucisat – pleaca din cortexul motor precentral cu puncte terminus . c) Fasciculul tecto-spinal are originea in coliculii cvadrigemeni si coboara prin pedunculii cerebrali. d) Fasciculul rubro-spinal are originea in nucleul rosu din pedunculii cerebrali. prin bulb. substanta neagra.

care vor secreta saliva in cavitatea bucala. modificarea pH-lui sangelui etc. mucoasei traheei. apoi stomac. deglutitie. d) Reflexul de voma – declansat prin excitarea mucoasei stomacului si aproape a tuturor organelor viscerale. diafragmatici si abdominali. corpusculi carotidieni. fiind conduse la nucleul salivar din bulb. Centrii nervosi simpli controleaza reflexele de: tuse. corpuscului aortici.II. c) Reflexul de deglutitie – declansat de excitarea receptorilor din cavitatea bucala. care deservesc muschii implicati in procesul de declansare a tusei. Impulsurile sunt culese de fibrele senzitive ale nervilor IX si X si duse catre centrul deglutitiei din bulb. Centrii nervosi automati sunt excitati de modificarile compozitiei chimice a mediului intern. a continutului acestuia prin cavitatea bucala la exterior. Functia de centru reflex este reprezentata prin doua tipuri de centrii nervosi: centrii nervosi simpli si centrii nervosi automati. impulsurile ajung la glandele salivare parotide. de unde sunt transmise impulsurile eferente motoare la musculatura abdominala (implicata in procesul de respiratie) si muschiul diafragmatec. * Centrii respiratiei sunt dispusi pe o suprafata extinsa din structura bulbului. de la care sunt transmise comenzi prin fibrele eferente de la muschiul faringelui pentru a impinge bolul alimentar spre esofag. la muschii respiratori. la centrul tusei din bulb. a mucoasei bucale. Cei mai importanti centrii sunt: centrii respiratiei. respiratiei. Impulsurile de la nivelul stomacului si a organelor interne sunt culese de fibrele senzitive ale nervului X. e) Reflexul salivar – declansat prin excitarea de catre alimente a receptorilor din cavitatea bucala. se realizeaza eliminarea. centrii cardiaci si centrii vasomotori. Receptori sunt reprezentati prin chemoreceptori ce se gasesc in: aria chemosenzitiva bulbara. de unde sunt trimise impulsuri eferente motoare. Nivel de la care. in sens invers. unele zone ale tesutului pulmonar. a) Reflexul de tuse – declansat prin excitarea receptorilor din pleure. mucoasei bronhilor. stranut. Reflexul de tuse nu este altceva decat o expiratie fortata cu glota inchisa. Impulsurile sunt conduse prin fibrele senzitive ale nervului V. Calea ascendenta a acestui reflex este reprezentata de fibrele senzitive ale nervilor IX si X. reprezentati prin: . fiind excitati de modificari ale compozitiei chimice a sangelui. modificarea concentratiei de CO2 din sange. Impulsurile sunt culese de la acest nivel prin ramurile senzitive ale nervilor IX si X. faringe si esofag. b) Reflexul stranutului – declansat de excitarea mucoasei nazale. impulsurile sunt culese prin fibrele senzitive ale nervilor IX si X si trimise la centrii respiratiei din bulb. mucoasei laringiene. din stomac. care se afla in portiunea laterala a substantei reticulare bulbare de unde sunt transmise impulsuri eferente la muschii stomacului. prin a caror contractie simultana. Informatiile de la acesti receptori periferici sunt conduse prin fibrele senzitive ale nervilor IX si X. Prin fibrele parasimpatice continute de nucleul salivar. la centrul stranutului din bulb. modificarea concentratiei oxigenului din sange. Calea descendenta fiind reprezentata de fibrele motorii ale nervilor IX si X. voma si salivar.

Tot la acest nivel. Pe fata antero-laterala. se produce contractia vaselor sangvine si cresterea presiunii arteriale. de-o parte si de alta a santului bazilar reprezinta continuarea piramidelor bulbare. Acestia se subimpart in 2 suncentrii: a) centrul vaso-constrictor si b) centrul vaso-dilatator. Fata antero-laterala stabileste legaturi intre cele 2 emisfere cerebeloase. Grupul centrului pneumotastic. Impulsurile sunt conduse prin fibrele senzitive ale lui IX si X. Grupul centrului abneustic. * Centrii cardiaci – cel mai important centru este centrul cardioinhibitor din nucleul dorsal al bulbului.    Grupul repirator dorsal. reflexul HERING – BRANER. fiind transmise prin nervul X la atriului stang si drept. Puntea lui varolio A doua componenta structurala a trunchiului cerebral. Chemoreceptorii. Centrii vasomotori sunt sensibili la modificarile compozitiei chimice a mediului intern: modificarea concentratiei de oxigen si dioxid de carbon in sange. . responsabila de irigarea cu sange a creierului) si piramidele pontine. la centrii cardiaci bulbari. se produce dilatarea vaselor sangvine si scaderea presiunii arteriale in circulatia sistemica. Cand activitatea centrului vaso-constrictor are loc. Aici este locul de origime a nervului cranian V. Grupul respirator ventral. se gaseste santul bazilar. peretele ventricului stang si unele zone ale tesutului pulmonar. Centrii vasomotori sunt implicati si in controlul ritmului respirator (dar la acesta mai contribuie si alte reflexe). * Centrii vasomotori – responsabili de controlul musculaturii netede din structura vaselor sangvine. pentru controlul vaselor sangvine se gasesc in corpusculi carotidieni si aortici. determinand diminuarea ritmului cardiac. responsabil de reglarea cantitatii de aer ce patrunde cu fiecare inspiratie in plamani. reponsabli de asigurarea derularii ritmice a respiatiei. cand activitatea centrului vaso-dilatator are loc. In schimb. sub forma de banda transversala dispusa intre cele 2 emisfere cerebeloase. Informatiile pentru centrii cardiaci ajung de la chemoreceptori aflati in: corpusculi carotidieni si aortici. peretii atriilor si in peretele ventricului stang. in pozitie medina. Are o latime de 3 cm si este separata de bulb prin santul bulbo-pontin si santul ponto-peduncular. fiind reprezentata printr-o masa nervoasa.. de unde si denumire de . o prelungire a santului median intalnit la bulbul rahidian (adaposteste trunchiul arterei cerebrale. localizata intre bulbul rahidian si pedunculii cerebrali. responsabil de diminuarea ritmului cand depaseste limitele fiziologiei normale. Centrii sunt sensibili la modificarile compozitiei chimice a mediului intern: modificarea compozitiei in oxigen si dioxid de carbon a sangelui.PUNTEA LUI VAROLIO”. a2. intalnim bratele puntii cu dispozitie laterala si inferioara fata de punte. peretele atric stang si drept.

iar neuronii ganglionului de la audioreceptorii organului Corti. nucleul motor al nervului VI si nucleul motor al nervului VII. • Caile descendente: . in profunzimea carora se gaseste nucleul nervului VII. Nucleii vegetativi pontini sunt reprezentati prin: . Nucleii proprii ai puntii si trunchiului cerebral sunt reprezentati prin: . Fibrele longitudinale nemielinizate sunt reprezentata prin: • Caile ascendente sunt cele care duc informatii de la centrii medulari la diferite structuri encefalice: fascicurile spinotalamice. Structura interna a puntii lui varolio Substanta cenusie este sectionata de numeroasele caii ascendente si descendente si cai proprii ale punti. Nucleul senzitiv acustic (VIII) primeste informatii senzoriale de la ganglionul Corti. o Nucleul motor al nervului VII este implicat in controlul motricitatii muschilor mimicii si in controlul miscarii ploapelor. fasciculul spinocerebelor anterior. . panglica lui Reil care contine axoni ai neuronilor din nucleii Goll si Burdach in traseul lor ascendent spre talamus.nucleul lacrimal – responsabil de controlul reflexului lacrimal. o Nucleul motor masticator al nervului V este responsabil de controlul motricitatii musculaturii masticatoare.forca rostrali o structura in forma aproximativ triunghiulara. dispusa lateral fata de eminentele mediane.eminentele mediane (structuri nervoase dispuse de-o parte si de alta a fisurii mediane posterioare). nuclei vegetativi si nuclei proprii ai puntii lui varolio si de comun cu trunchiul cerebral (puntea reprezinta o parte integrata din trunchiul cerebral).Pe fata posterioara se observa: . . nuclei senzitivi. .o continuare a santului posterior intalnit la nivelul bulbului rahidian. care culege informatia de la articulatia temporo-mandibulara. iar in portiunea mediana a eminentei colicului facialului.nucleul corpului trapezoid. Nucleii senzitivi pontini sunt reprezentati prin portiunea pontina senzitiva a trigemenului ce primeste informatii senzitive de la ganglionul Gasser. delimitate de santul limitant lateral. Substanta alba in puntea lui varolio este formata din fibre longitudinale mielinizate si fibre transversale mielinizate. se gasesre nucleul nervului VI. o Nucleul motor al nervului VI este responsabil de controlul unei parti din muschii extrinseci ai globului ocular. . Nucleii motori pontini reprezentati prin nucleul motor masticator al nervului V. in gramezi de substanta cenusie.nuclei pontini situati in substanta reticulata.nucleul salivar superior – responsabil de controlul reflexului salivar. ce reprezinta nucleii pontini care sunt impartiti in functie de rolul lor fizilogic in: nuclei motori.

scoarta cerebrala este implicata in controlul acestor nuclei salivari. Impulsurile senzitive sunt preluate de fibrele senzitive ale nervului V si sunt conduse la centrul lacrimal pontin.fibrele nigrospinale de la substanta neagra la maduva. . de la care sunt transmise eferent de fibrele motorii vegetative parasimpatice la glanda lacrimara. . Centrul lacrimal pontin se afla sub controlul unor structuri superioare nervoase (mezocortexul). mai departe sunt transmise prin fibrele nervului IX si fibrele parasimpatice ale nervului VII.caile corticospinale. iar de aici ajung la nucleii nervilor III.fibrele tectospinale de le coliculi la maduva. a) Functia de conducere este reprezentata prin fibrele ascendente. Fibrele transversale mielinizate fac legatura intre nuclei pontini si nuclei cerebelului.caile corticopontine. fibrele descendente. o Reflexul auditiv-oculogistic – declansat de excitarea puternica a receptorilor auditivi. la muschii ploapei determinand inchiderea repetata a fantei palpebrale. mucoasei conjunctivale si a mucoasei nazale. la trunchiul cerebral. .. Impulsurile preluate de la receptorii auditivi prin ramuri senzitive ale nervului VIII.caile corticobulbare. . fibrele ce realizeaza legatura intre nucleul pontin si maduva. astfel incat glandele lacrimare isi intensifica activitatea si in timpul derularii unor emotii pozitive/negative. Caile corticospinale. o Reflexul salivar – declansat de excitarea receptorilor bucali (pentru durere. fiind trimise mai departe la nucleul salivar pontin prin fibrele parasimpatice componente ale nervului IX. IV si VI. Astfel. respectiv clipitul. pe baza proceselor de salivatie pot fi elaborate reflexe conditionate salivar. fibrele se incruciseaza in portiunea medina a puntii unde se gaseste santul anterior pontin (adaposteste trunchiul arterei bazilare care alimenteaza cu sange structurile nervoase). Impulsurile sunt preluate de ramurile nervilor V si IX. tact. Functiile puntii lui varolio: a) functia de conducere si b) functia de centru reflex.fibrele rubrospinale de la nucleul rosu la maduva. . prin faptul ca. gust etc). . b) Functia de centru reflex sunt reprezentate prin multitudinea de reflexe coordonate de nuclei pontini. Desi controlul activitatii a glandei salivare se face prin nuclei salivari bulbari/pontini. o Reflexul cornean de clipire – declansat prin excitatea corneei si a mucoasei conjunctivale. implicat in procesul de clipire din puntea lui varolio. prin acesta se intensifica secretia glandelor salivare submaxilare si sublinguale. corticobulbare si corticopontine fac legatura intre scoarta cerebrala si nuclei bulbari si pontini. Impulsurile culese sunt trimise prin ramurile senzitive ale nervului V la centrul pontin. Glandele parotide sunt controlate de catre nucleul salivar bulbar. caruia ii determina activarea intensitatii secretorii. la nivelul puntii lui varolio se gasesc centrii care controleaza urmatoarele reflexe: o Reflexul lacrimar declansat prin excitarea corneei.

In portinea mediana se gasesc doua mase de substante nervoasa cuprinse intre santul ponto-peduncular si corpii mamilari ai diencefal. in care se dispune mamelonul. hipotalamus. Informatiile sunt culese prin ramurile nervilor V si IX. a3. Pe fata antero-laterala intalnim pedunculi cerebrali dispusi de-o partea si de alta fata de linia mediana. de unde prin impulsuri eferente parasimpatice ajung la musculatura ploapei. Separati intre ei printr-un sant in forma literei . determinand reflexul de clipire. Aici este locul de emergenta a nervului III.Toti acesti nuclei sunt implicati in controlul nenumaratilor muschi extrinseci ai globului ocular. Impulsurile sunt conduse de fibrele senzitive ale nervului VIII la centrul de clipire din puntea luui varolio. dar si la nivelul unor structuri nervoase superioare. limba este facuta scoc.T”. Intre cei 2 pedunculi cerebrali ai mezencefalul se gaseste un spatiu interpeduncular de forma triunghiulara (cu baza orientata superior spre corpii mamilari si varful orientat in jos spre santul ponto-peduncular). . Impulsurile sunt conduse la bulbul rahidian. In acest caz mamelonul este preluat in cavitatea bucala a puieului. de unde sunt trimise impulsuri eferente la centrul suptului din formatiunea reticulata a bulbului rahidian si puntea lui varolio (bulbo-pontin). se creeaza o presiune negativa in cavitatea bucala a puietului si laptele ajunge de la mamelon in cavitatea bucala. dispuse in santul bazilar-pontin. unde se gasesc niste proeminente nervoase – 4 coliculii cvadrigemeni: 2 coliculi cvadrigemeni inferiori si 2 coliculi cvadrigemeni superiori. ramificatii ale arterelor bazilare. Reflexul de supt poate fi implicat separat (adica numai controlul suptului) din formatiunea reticulata ponto-bulbara. Impulsurile sunt conduse ascendent la centrul masticator trigeminal din punte. o Reflexul auditiv de clipire – declansat (printr-un zgomot puternic) de excitarea receptorului auditiv. Mezencefalul Dispus superior fata de puntea lui varolio si este delimitat in partea inferioara de sabtul pontopeduncular. muschiilor masticatori pentru a realiza procesul de masticatie. iar superior de diencefal. respectiv la nucleul nervului VII. care determina miscarea ochilor in directia din care vine zgomotul. prin care patrund in masa nervoasa a creierului. De aici impulsurile ajung la glandele lactagene mamare. se executa o ridicare succesiva a limbii cu gura inchisa. o Reflexul de supt – declansat prin excitarea mamelonului de catre buzele puietului (la mamifere). inclusiv puntea lui varolio.. in care se gaseste substanta perforata anterioara. care sunt contractate si produc eliberarea laptelui in cavitatea bucala. fiind transmise apoi. Pe fata posterioara intalnim aria coliculilor cvadrigemeni (aria cvadrigeminala). o Reflexul de masticatie – declansat prin excitarea mucoasei bucale datorita prezentei alimentelor in cavitatea bucala.

. cu traiect la talamus (caile). toti ceilalti nervi cranieni parasesc trunchiul cerebral pe fata antero-laterala.Fascicule descendente cu origine in scoarta cerebrala si destinatia la nucleii motori din formatiunea reticulata a nucleilor cerebrali (nucleilor motori din bulbul rahidian). Au legatura si cu receptorii optici din structura retinei si cu cei auditivi din organul Corti. o Nucleii mezencefalici motori – reprezentati prin nucleul nervului III si nucleul nervului IV. Reflexele fotomotoare intalnite sunt de 2 tipuri: fotomotor de aparare si fotomotor de acomodare pentru vedere la distanta. caile ascendente senzoriale leaga centrii senzitivi ai maduvei cu scoarta cerebrala. aceste legaturi se fac in dublu sens. * Reflexul fotomotor de aparare – declansat prin excitarea cu lumina foarte puternica a fotoreceptorilor retinieni. reflexe statochinetice. Se situeaza locul de emergenta al nervului IV. Structura interna Substanta cenusie – dispusa ca si in cazul bulbului rahidian si puntea lui varolio sub forma de gramezi. Informatiile sunt culese de la acest nivel de catre fibrele senzitive ale nervului II si conduse ascendent la centrul fotomotor din mezencefal. avand origine in nucleii Goll si Burdach. In pedunculul cerebral. de unde sunt transmise impulsuri eferente la nucleul Edinger Westphal. prin fasciculul tecto-spinal. culiculii cvadrigemeni inferiori si superiori. se gaseste fibre descendente care sosesc de la scoarta cerebrala. reflexe de miscare conjugata a ochilor. cu maduva. cu talamusul. Substanta alba este reprezentata prin fibrele nervoase mielinizate formate din: . . In trunchiul cerebral. 1. acesta fiind singurul nerv care paraseste trunchiul cerebral pe fata posterioara. nucleul rosu. o Nucleii proprii ai mezencefalului si trunchiului cerebral – reprezentati prin substanta neagra. activitatea acestuia se datoreaza nucleilor componenti ai acestuia si ii putem distinge in: reflexe fotomotoare. care formeaza nuclei mezencefalului. reflexe statice. responsabil de controlul musculaturei netede a irisului si a corpilor ciliari. Coliculii cvadrigemeni au legatura cu scoarta cerebrala. se gasesc portiuni senzitive ale nervului V. determinand prin contractia acestuia. se gaseste nucleul rosu ce trimite fibre la centrii nervosii din maduva. acestia sunt de urmatoarele tipuri: o Nucleii mezencefalici senzitivi – la nivelul mezencefalului.fascicule ascendente – continute in pedunculii cerebrali.Imediat sub coliculii cvadrigemeni inferiori. Functia de centru reflex este foarte complexa. avand ca punct de destinatie – nucleii pontini → nucleul cerebral → fasciculul nucleului cortico-cerebelos. In mezencefal. micsorarea diametrului pupilar pentru limitarea cantitatii de lumina care patrunde in ochi. de la care ajung la musculatura circulara a irisului. Coliculii primesc informatii de la exteroceptorii tegumentari si proprioceptorii din structura muschiilor si articulatiilor. Functiile mezencefalului sunt reprezentate prin functia de conducere si functia de centru reflex. o Nucleii mezencefalici vegetativi – reprezenati prin nucleul Edinger Westphal.

preocupate de mentinerea echilibrului in conditii de repaus sau in conditii de miscare. Acest lucru va determina: indoirea gatului pe spate. sa ajunga la muschii corpului. facand foarte dificila locomotia.* Reflexul de acomodare pentru vederea la distanta are loc in momentul aproprierii de ochi a unui obiect de vedere care reflecta spre ochi o cantitate de lumina. de la exteroceptori si . Acestea sunt de 2 tipuri: reflexe de postura si feflexe de redresare. cu atat mai mare cu cat obiectul se afla mai aproape de ochi. are loc micsorarea diametrului pupilar. substanta reticulata a trunchiului cerebral. Reflexele statochinetice sunt responsabile de mentinerea echilibrului corpului. in mod reflex. astfel. atunci cand anumiti factori au modificat aceasta pozitie. primeste informatii senzitive de la receptorii pentru echilibru din ureche interna (de la macule si creste angulare). Extirparea lui duce la rigiditatea de decerbare –consta in cresterea exagerata. proprioceptorii musculaturi corpului. fiind responsabili de deschiderea fantei palpebrale si de orientarea globilor oculari in directia sursei luminoase. 3. acesti centrii mezencefalici reusesc in orice moment dat sa controleze pozitia spatiala a organismului. Nucleul rosu are rolul de a inhiba impulsurile (stimuli) trimise de nucleii din substanta reticulata a trunchiului cerebral. extensia exagerata a bratelor si picioarelor. atat in repaus cat si in miscare. nuclei motori (din coarnele anterioare medulare) si substanta reticulata a trunchiului cerebral. cand se afla in miscare. Centrul nervos mezencefalic implicat in realizarea reflexelor statice si statochinetice. apoi cortexul motor precentral. Substanta neagra – implicata in coordonarea miscarii corpului. astfel. trecand prin fibrele nervoase de la nucleul motor Edinger Westphal si ajungand mai departe la musculatura cisculara a irisului prin ganglionul determinand micsorarea pupilei pentru a o adapta la cantitatea de lumina care sa patrunda in ochi. Coliculii cvadrigemeni superiori sunt reprezentati de centrii subcorticali pentru reflexele vizuale. inclusiv a bulbului rahidian. si pleaca catre: talamus. * Reflexul de postura are scopul de a controla pozitia spatiala a corpului in raport cu forta gravitationala. cerebel. anormala a tonicitatii musculaturii corpului si in special a musculaturii extensoare. de unde informatiile ajung prin radacina optica la cortexul vizual occipital. gatului. Reflexele statice sunt foarte complexe. Primesc informatii de la cortexul motor. * Reflexul de redresare are scopul de readucerea pozitiei corpului in pozitia normala. 2. Informatiile sosesc de la: scoarta cerebrala. exteroceptorii tegumentari si de la proprioceptorii din structura articulatiilor. maduva spinarii. Coliculii primesc informatii de la receptori optici retinieni. apoi la corpii geniculati ai mezencefalului. Calea aferenta a acestui reflex este urmatoarea: prin nervul II excitatia ajunge la coliculii cvadrigemeni. Rolul fiziologic al unor nuclei mezeencefalici Nucleul rosu – implicat in controlul tonicitatii musculaturii corpului. ajungand la centrul motor reflex fotomotor din mezencefal. fata de sensul in actioneaza forta gravitationala.

pentru orientarea capului in directia de unde vine zgomotul.  Perechea X de nervi cranieni = nervul vag/nervul pneumogastric. implusurile plecand catre nucleii oculomotori din substanta reticulata a trunchiului.o parte la corpii geniculati laterali ai metatalamusului si mai departe la cortexul vizual optic. . intrand in cutia craniana unde realizeaza sinapsa cu celulele mitrale din bulbii olfactivi. Acesti nervi optici care au parasit globul ocular.  Perechea II de nervi cranieni = nervul optic.  Perechea IX de nervi cranieni = nervul glosofaringian. NERVII CRANIENI/NERVII CEREBRALI Nervi pereche (in numar de 12 perechi). se incruciseaza formand chiasma optica. nervii cranieni inerveaza muschii. dupa care fiecare tractus optic (contine fibre nervoase senzoriale care provin de la ambele retine) ce rezulta in continuare fibrele tractului ajungand la: . Fiecare nerv optic are 1 milion de fibre senzitive. care controleaza miscarile ochilor cu privirea. I – Nervul olfactiv este format din axonii celulelor nervoase senzitive din structura mucoasei olfactive. pielea si toate celalalte extremitatii din zona capului. II – Nervul optic este format din axonii celulelor ganglionare (din structura retinei). care dupa ce parasesc mucoasa se grupeaza si formeaza filetele olfactive (fila olfactorie). iar de aici la nucleii motori din trunchiul cerebral care controleaza muschii gatului.  Perechea VIII de nervi cranieni = nervul acusticovestibular/nervul vestibulotrohlear.  Perechea III de nervi cranieni = nervul oculomotor comun.  Perechea V de nervi cranieni = nervul trigemen. raspunzatoare de orientarea capului si a ochilor spre sursa care produce un zgomot. pe care le trimit la corpii geniculati mediali ai metatalamusului.  Perechea XII de nervi cranieni = nervul hipoglos. care parasesc globul ocular (prin pata oarba a acestuia). Acestia primesc impulsuri de la urechea interna.proprioceptori situati la periferia. NERVII CRANIENI SENZITIVI Nervii cranieni senzitivi sunt: I. dar spre deosebire de acestia. asemanatori cu cele 12 perechi de nervi rahidieni. Coliculii cvagrigemeni inferiori sunt considerati centrii subcorticali pentru reflexele auditive.  Perechea XI de nervi cranieni = nervul accesor/nervul spinal.  Perechea IV de nervi cranieni = nervul trohlear/nervul patetic. Se noteaza ca si in cazul nervilor spinali. care reprezinta o parte din calea ascendenta senzoriala a mirosului.  Perechea VI de nervi cranieni = nervul abducens. cu cifre romane de la I-XII:  Perechea I de nervi cranieni = nervul olfactiv. trecand prin lama ciuruita a osului etmoid. Nervii cranieni si nervii cerebrali formeaza portiunea periferica a sistemului nervos (maduva si encefalul = sistemul nervos central).  Perechea VII de nervi cranieni = nervul facial. II si VIII. o parte la coliculii cvadrigemeni superiori implicati in controlul unor reflexe vizuale.

IV – Nervul trohlear (patetic) are originea in mezencefal si este format exclusiv din fibre motorii. nervul vestibular reprezinta o parte din calea ascendenta senzoriala pentru sensibilitatea vestibulara (echilibru). III – Nervul oculomotor comun este format din fibre exclusiv motoare. axonii acestor neuroni ajung la muschii extrinseci ai globilor oculari. XI si XII. VI. inclusiv scoarta cerebrala. pana la proiectia in cortexul optic occipital. Fibrele au traiect la muschii extrinseci ai globului ocular. Astfel. 2) Nervul vestibular este format din dentritele si axonii neuronilor din ganglionul Scarpa. din care i-au nastere nervii cranieni. 1) Nervul auditiv (cochlear) este format din dentritele si axonii neuronilor din ganglionul spiral Corti. Tot in cadrul acestor nucleii. aceste dentrite culeg informatii senzoriale de la celulele senzoriale din macule si creste ampulare (celule implicate in sensibilitatea vestibulara. NERVII CRANIENI MOTORI Sunt formati in exclusivitate din axonii neuronilor motori din nucleii nervilor respectivi aflati in trunchiul vertebral. nervul acustic reprezinta o parte din calea ascendenta senzitiva auditiva care duce la talamus. Fibrele motoare. Nervii cranieni motori sunt: III. dentritele culeg informatii de la audioreceptorii din organul corti. . In alcatuirea nervului se gasesc si fibre vegetative visceromotoare ce isi au originea in nucleul Edinger-Westphal (din pedunculii cerebrali). VI – Nervul abducens are origine in nucleul nervului abducens din punte. Ca si in cazul nervului auditiv. care la randul lor. inferiori. Axonii celulelor senzoriale din ganglionul Scarpa ajung in formatiunea reticulata bulbo-pontina. respectiv echilibru). se gasesc sub controlul unor structuri nervoase situate superior fata de trunchiul cerebral. respectiv axonii lor. unde fac sinapsa cu nucleii vestibulari superiori. Acesti nucleii motori (unde isi au originea nervii cranieni motori) sunt similari nucleilor motori care se gasesc in coarnele anterioare de substanta cenusie medulara. pentru controlul miscarilor globilor oculari. mediali si laterali. fiind raspunzatori de controlul musculaturii circulare si radiare a corpilor ciliari. care isi au originea in nucleul oculomotor comun din pedunculii cerebrali. VIII – Nervul acusticovestibular este format din doua parti diferite: 1) nervul auditiv (cohlear) si 2) nervul vestibular. Axonii neuronilor din ganglionul Corti patrund in substanta reticulata a trunchiului cerebral si fac sinapsa cu nucleii cochleari din substanta reticulata a trunchiului cerebral (ventral si dorsal). IV. Aceste fibre nervoase sunt responsabile de inervatia muschilor extrinseci ai globului ocular. raspund de miscarile globului ocular. apoi la cortexul auditiv-temporar. Aceasi subordonare functionala o au si nucleii motori din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara.Nervul optic reprezinta o parte din calea ascendenta senzoriala vizuala.

unde ajunge informatia senzoriala sunt similari cu nucleii senzitivi din coarnele posterioare medulare de substanta cenusie (pentru nervii spinali). pe care le conduc in trunchiul cerebral. pielea urechii si zona buzei. somatice motoare. Partea motorie a trigemenului este formata din axoni ai neuronilor din nucleul motor masticator al trigemenului cu originea in mezencefal. pielea din zona tâmplelor. si ai laringelui. sternocleidomastoidieni.Fibre senzitive care culeg informatii de la mandibula. Aceste fibre senzitive care culeg informatii din zona capului sunt dentritele care apartin unor neuroni din ganglioni situati inafara trunchiului cerebral.  Ramura mandibulara – mixta. pielea ploapei. laringelui). faringelui. Aceste fibre deservesc muschii masticatori. pielea fruntii. In alcatuirea nervilor micsti se gasesc si fibre viscerale: fibre visceromotorii si fibre viscerosenzitive. Trigemenul de la nivelul ganglionului Gasser se imparte in ramura:  Ramura oftalmică – formata exclusiv din fibre senzitive provenite de la: mucoasa nazala. NERVII CRANIENI MICSTI Acestia sunt constituiti din fibre somatice senzitive. iar prin ramura spinala inerveaza muschii trepezi. de la piele si de la proprioceptori. fiind formata din: . V – Nervul trigemen este un nerv mixt format din fibre somatosenzitive si somatomotorii. pielea din zona mastoidiana. Fibrele motorii sunt reprezentate prin axoni ai neuronilor motori din nuclei motori ai nervilor spinali. dar in cutia craniana. Cele doua ramuri se impreuneaza (senzitiva si motorie) si formeaza nervul trigemen. impreuna parasec din nou cutia craniana si inerveaza prin ramura craniana muschii din zona capului (muschii faringelui. Prezinta o ramura craniana care isi are originea in nucleul ambiguu din bulb si o ramura spinala cu originea in coarnele anterioare medulare din zona cervicala. Partea senzitiva a trigemenului este formata din dentrite si axonii ai ganglionului semilunar al trigemenului. de la muschi. Ramura spinala paraseste maduva prin santul lateral ventral si intra prin gaura occipitala in cavitatea craniana. fie atat inferioara sau superioara. globul ocular si pielea din regiunea fruntii. denumit – ganglionul Gasser. respectiv a altor nuclei motori din trunchiul cerebral. mucoasa zonei amigdaliene. mucoasa oftalmică. aflati pe traiectul radacinii posterioare ale nervilor spinali. unde se uneste cu ramura craniana a nervului XI.XI – Nervul accesor (spinal) este compus din 2 nucleii: un nucleu motor din bulb si un nucleu motor din maduva cervicala. pielea din zona buzei inferioare si a ploapei inferioare. XII – Nervul hipoglos este format din axonii ai neuronilor motori care au origine in bulb si care dupa ce parasesc cutia craniana inerveaza muschiul limbii si in consecinta se mai numeste si nervul muschiul limbii. vegetative senzitive si vegetative motoare.  Ramura maxilara – formata exclusiv din fibre senzitive care culeg informatii de la: mucoasa limbii. Nucleii senzitivi din cortex. la nucleii senzitivi → la talamus → cortexul somestezic. asemenea cu neuronii din ganglioni spinali. . Fibrele senzitive culeg informatiile din: zona capului.

VII – Nervul facial este un nerv mixt format din fibre senzitive. Fibrele vegetative care pleaca din nucleul dorsal al vagului. * Fibrele motoare provin din nucleul ambiguu. Trigemenul contine si fibre parasimpatice si simpatice vegetative. . • Fibrele motoare somatice sunt formate din axoni ai neuronilor din nucleul motor al facialului (origine in punte). urmeaza acelasi nivel si formeaza plexul vegetativ parasimpatic.  Plexul gastric. motoare somatice si parasimpatice vegetative. . care deservesc la muschii netezi si glandele din cavitatea bucala si nazala pentru provocarea de secretie a acestora. fiind format din acelasi tip de fibre ca si facialul.inerveaza toate organele viscerale abdominale.  Plexul renal. raspunzatoare de inervatia organelor din zona cervicala si de inervarea muschiului cardiac. Fibrele somatosenzitive. * Fibrele senzoriale au originea in ganglionul nodus si ganglionul jugular. X – Nervul vag este un nerv mixt format din fibre senzitive somatice. * Fibrele vegetative provin din nucleul dorsal vag. De la nivelul acestui nucleu impulsurile ajung la musculatura mimicii si a fetei. ajungand in cutia toracica. Apoi nervul vag trece din cavitatea toracica in cavitatea abdominala formand:  Plexul pulmonar. • Fibrele senzitive sunt reprezentate prin dentritele si axoni ganglionului plexiform care culege informatia de bucala. somatomotorii si visceromotorii se unesc in nervul vag. muschii stilohioidieni.  Plexul intestinal. muschii digastrici si muschii scaritei. care coboara prin gaura occipitala. • Fibrele motoare somatice provin din nucleul ambiguu din bulb si sunt implicate in special in controlul musculaturii faringelelui.  Plexul suprarenal. unde formeaza mai multe plexuri:   Plexul cervical. controland activitatea secretoare. muschiul tensor al timpanului si muschiul tensor al valului palatin. motoare somatice si vegetative. specific pentru organele viscerale din cutia toracica si abdominala. iar implusurile ajung la glandele sublinguale si submandibulare. • Fibrele senzitive au origine in ganglionul geniculat care culege informatii din portiunea posterioara a limbii si a mucoasei faringiene. • Fibrele vegetative parasimpatice apartin fibrelor motorii care fac legatura intre nucleul salivar inferior (bulb) si glandele salivare parotide. muschii partii superioare a faringelui. Plexul cardiac. • Fibrele vegetative parasimpatice au originea in nucleul salivar superior. IX – Nervul glosofaringian este un nerv mixt.- Fibre motorii care transmit comenzi catre: musculatura masticatoare.

cu dispunere transversala. care sunt brazadate de santuri mai adanci care impart vermisul si cerebelul in lobi si lobuli. • Fata anterioara – intra in contact cu trunchiul cerebral si formeaza un spatiu (intre trunchiul cerebral si cerebel): ventricului al patrulea cerebral – provine din conductul primar al mezencefalului. si santuri mai putin adanci care impart suprafata in lamele. Substanta cenusie este dispusa la exteriorul cerebelului sub forma de scoarta cerebeloasa (sau cortexul cerebelos) si e reprezentata prin gramezi de substanta cenusie situate in profunzimea substantei albe formand nucleii cerebelosi.  Uvula.  Declive.  Lobulul semilunar superior. ventriculul comun – prin orificiile lui Lusca cu spatiul subarahnoidian. Santurile orizontale impart cerebelul in corpul cerebelului si corpul floculonodular (denumit si arhicerebelul). . Cerebelul Reprezinta o structura nervoasa care apartine encefalului. Morfologie interna Cerebelul se compune dintr-un vermis si 2 emisfere cerebeloase. ventricului al patrulea bulbar – comun prin apenduculul cerebral. Lobulii emisferelor cerebeloase sunt:  Lobulul patrulat anterior. Prezinta 3 fete: • Fata superioara – intra in contact cu lobii occipitali ai emisferelor cerebeloase.  Lobulul patrulat posterior. de forma ovoida.  Pyramis.b.  Lobul central. Santurile primare impart corpul cerebelului in lobul anterior si lobul posterior.  Lobulul semilunar inferior. de care se separa printr-o membrana conjunctiva – cortul cerebelului – o continuare a durei mater cerebrale.  Culmenul.  Nodulus. • Fata inferioara – intra in contact cu cele 2 fose cerebrale ale occipitalului. Lobulii vermisului sunt:  Lingula (sau lobul lingual).  Lobulul floculus. dispusi atat in vermis cat si in emisferele cerebeloase.  Lobulul tonsila.  Tuber. fiind situata in loja posterioara a cutiei craniene (deasupra trunciului cerebral si sub lobii occipitali ai emisferelor cerebeloase).  Folium.

pana la nucleii cerebelosi cu care stabilesc sinapse. Aceste fibre pot fi aferente (ce vin la cerebel) sau eferente (vin de la cerebel la celelalte structuri encefalice). 2. Substanta alba este dispusa la interior si formata din fibre (nervoase mielinizate) de 3 tipuri: 1. Fibrele aferente vin de la trunchiul cerebral. fiind format din celulele Purkinje. care vor stabili legaturi cu celulele din stratul molecular superior. globosi si emboliformi sunt din punct de vedere filogenetic nucleii vechi ai cerebelului = nucleii paleocerebelosii. cu dentritele celulelor Purkinje. ale caror dentrite se raspandesc in stratul molecular si fac sinapsa cu dentritele din acest strat. Fibre de asociere – reprezentate de fibrele care stabilesc legaturi intre zone ale cortexului cerebral din aceasi emisfera cerebeloasa si fibrele care stabilesc legaturi intre cortexul cerebelos si nucleii cerebelosi (tot din aceasi emisfera cerebeloasa). Axonii celulelor trimit colaterale in stratul granular. Nucleii cerebelosi din structura vermisului sunt nucleii perechi si mentionam: nucleii fastigiali. Fibre de conexiune – stabilesc legaturi intre diferite zone corticale care apartin celor doua emisfere cerebeloase. b) celule in paneraş sau in coşuleţ. iar axonii celulelor raman cantonaţi in stratul molecular. ale caror dentrite sunt raspandite in stratul molecular al cortexului cerebelos si fac sinapsa cu celulele din acest strat. dar isi continua traiectoria. Astfel pedunculi cerebelosi inferiori stabilesc legaturi cu bulbul rahidian. Nucleii fastigiali. prezentand o parte mai veche – paleocerebelul. Nucleii dintati sunt din punct de vedere filogenetic mai noi. prin intermediul maselor cerebeloase. stabileste conexiuni cu toate celulele din stratul granular. maduva si scoarta cerebrala si sunt reprezentate prin fibre care intra in consistenta: . si o parte mai noua – neocerebelul. iar cu o dispunere si mai laterala nucleii dinţaţi. iar pedunculi cerebelosi superiori stabilesc legaturi cu mezencefalul. pedunculi cerebelosi mijlocii stabilesc legaturi cu puntea lui Varolio. Realizeaza sinapse cu celulele Purkinje. iar axonii lor coboara in profunzimea maselor nervoase a celulelor cerebeloase unde fac sinapsa cu nuclei cerebelosi. unde fac sinapse cu celulele din acel strat.  Stratul granular este stratul cel mai profund. Celulele gliale (din cortex) sunt raspandite in intreaga structura a cortexului cerebral asigurand conexiuni cu toate structurile ce compun corpul cerebelos. Cerebelul stabileste legaturi cu alte structuri encefalice prin pedunculi cerebelosi cu trunchiul cerebral. In acest strat se gasesc si celule Golgi (au dentrite si axoni puternic ramificati). cu o dispunere si mai laterala gasim nucleii emboliformi. Fibre de proiectie – stabilesc legaturi intre cerebel cu celelalte structuri nervoase ce apartin sistemului nervos central. Nucleii de substanta cenusie situati in structura vermisului si a emisferelor cerebeloase.  Stratul celulelor Purkinje este situat imediat sub stratul molecular. Axonii acestor celule trimit colaterale din loc in loc care se incruciseaza formand un fel de coşuleţ care protejeaza corpii celulelor Purkinje. cu o dispozitie laterala fata de ei (in masa de substanta alba a substantei cerebeloase) se gasesc nucleii globosi.Scoarta cerebeloasa/cortexul cerebelos detine in structura lui urmatoarele straturi:  Stratul molecular este format din 2 tipuri de celule: a) celulele stelate ale caror dentrite stabilesc sinapse cu dentritele celulelor Purkinje. 3.

Cerebelul coopereaza si cu alte structuri encefalice cum ar fi: substanta reticulata si nucleii trunchiului cerebral. unde se gasesc o serie de nucleii implicati in reglarea tonusului muscular. acestea in cooperare cu cerebelul sunt implicate in mentinerea tonusului muscular astfel incat: • Se opun fortei gravitationale = muschii antigravitationali. Fascicurile bulbo-cerebeloase – fibre care provin din nucleii bulbari. pe de-o parte si nucleii vestibulo-bulbari.     Fasciculul spinocerebelos anterior si posterior – duc informatia senzitiva de la neuronii senzitivi din coarnele posterioare medulare la cortexul cerebelos/cortexul vermisului.  Fasciculul dentorubric – pleaca de la nucleii dintati ai cerebelului la nucleul rosu al mezencefalului (prin fasciculul rubrospinal) la motoneuroni alfa din coarnele anterioare medulare de substanta cenusie medulara. iar de aici (prin fasciculul vestibulo-bulbar). • Intre cortexul cerebelos si cel somestezic al emisferelor cerebeloase exista o perfecta legatura in sens dublu. impiedicand forta forta gravitationala sa-l culce la pamant. Fibre eferente. mentine o stare corespunzatoare a corpului. de la scoarta cerebeloasa la emisferele cerebeloase si invers . Fasciculul cortico-ponto-cerebelos – vine de la scoarta cerebelului. apoi la cerebel. scoarta cerebrala. • Cerebelul este implicat in controlul miscarii datorita faptului ca pe suprafata cortexului cerebelos sunt proiectate toate sensibilitatile corpului ca si in cazul scoartei cerebrale somestezice. de la celulele piramidale ale cortexului motor la puntea lui Varolio. Functia de mentinere a echilibrului este realizata prin implicatia lobului inferior al cerebelului – arhicerebelul. sistemul extrapiramidal. trunchiul cerebral si talamus. Fasciculi vestibulari – vin de la nucleii vestibulari. Fasciculul olivo-bulbar – fasciculul pleaca de la olivele bulbare. impulsurile ajung la motoneuronul alfa din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara. scaade tonicitatea musculara corporala. • Pozitia sa fie bipeda. afecteaza si pozitia antigravitationala. a carui extirpare conduce la: • Pierderea capacitatii de efectuarea a miscarilor fine coordonate de scoarta. care pleaca din cerebel si ajung la maduva. extirparea acestuia ar duce la: cresterea tonusului muscularii extensoare a corpului datorita faptului ca prin impulsurile pe care cerebelul le transmite la nucleii bulbari (respectiv vestibulo-bulbari) diminuand activitatea acestuia si prin aceasta.  Fasciculul vestigiobulbar – realizeaza legatura intre nucleul cerebelos si scoarta cerebrala.  Fasciculul dentotalamic -– pleaca de la nucleii dintati ai cerebelului la nucleii din talamus care sunt in cooperare cu sistemul extrapiramidal. scoarta cerebeloasa si substanta reticulata a trunchiului cerebral. aceasta se aproprie de starea flasca si prin aceasta este perturbata efectuarea miscarii de catre membrele superioare si inferioare. Functiile cerebelului Functia de mentinere a tonusului muscular este realizata de catre lobul anterior al cerebelului.

caracteristic omului beat). cerebelul e informat in permanenta de . le reflecta muschii sub comanda centrilor motori spinali. subtalamus. Pe partea bazala se poate distinge: • Chiasma – locul de incrucisare a celor 2 nervi optici. au traiect catre corpii geniculati ai metatalamusului. Pe caile descendente de la cortexul motor cerebelos la motoneuroni alfa din coarnele anterioare substanta cenusie medulara. hipotalamus. Diencefalul Dispus intre mezencefal si telencefal este o structura nervoasa constituita din mai multe mase nervoase: talamus. • Tuber cinereum – lama de substanta cenusie care se prelungeste cu o formatiune de aspectul unei palnii = infundibulum. cat si in emisferele cerebeloase. sa fie cat mai bine adaptate cerintelor organismelor. apoi fasciculul dentorubric (prin care stabileste legaturi cu nucleul rosu din mezencefal). • Hipotalamusul – dispus in podisul ventricului al treilea si este reprezentat printr-o lama de substanta alba. Partea posterioara este vizibila abia dupa indepartarea emisferelor cerebeloase care apara diencefalul. Toate structurile diencefalului sunt dispuse in jurul ventricului al treilea cerebelos si anume: • Talamusul – dispus in partile laterale ale ventricului al treilea. epitalamus. Morfologie externa Prezinta o parte bazala si o parte posterioara. Astfel. Participa si la realizarea echilibrului si la mentinerea lui. Realizeaza mentinerea echilibrului prin legaturi pe care le are cu nucleii vestibulari bulbari si apoi mai departe cu motoneuronii alfa din coarnele anterioare medulare. se desprind colaterale ce ajung la cerebel. • Glanda hipofiza – situata in saua turceasca conectata de tuber cinereum prin infundibulim. c. au fost observate serioase perturbari in ceea ce priveste mersul (acesta este impleticit. • Tracturile optice – rezultate dupa incrucisarea nervilor optici (la nivelul chiasmei optice). Cerebelul este implicat in mentinere echilibrului prin numeroase legaturi pe care le stabileste cu tonusul muscular antigravitational. metatalamus. Extirparea cerebelului la maimuta. .imaginea corpului” situat in corpul cerebelos. astfel incat pentru miscarea pe ulterior..• • • • • pentru fiecare dintre sensibilitatile care se proiecteaza atat in cortexul cerebelos. care este informat cu comenzi pe care cortexul cerebelos le transmite la centrii nervosi medulari. • Corpii mamilari – 2 corpi ovoizi de substanta alba situati pe partea bazala a encefalului cu mezencefalul. Colateralele cerebelului pot sa creasca sau sa scada viteza de transmitere a comenzilor corticale pentru motoneuronii alfa din coarnele anterioare medulare.

si alte tracturi prin care talamusul stabileste legaturi functionale cu celalalte structuri ale sistemului nervos central. posteriori. Cele mai importante fibre aferente sunt spinotalamice prin fascicului spinotalamic anterior si lateral. comisura intrahabenulara. Nucleii talamici sunt anteriori. Metatalamusul este reprezentat prin 2 parti: • Corpii geniculati mediali primesc imformatii de la receptorii auditivi mai departe la cortexul auditiv temporal sau la corpii mamilari inferiori. talamus. * Talamusul – dispus de-o parte si de alta a trigonului habenular.Poate fi observate si: epifiza. fiind separati intre ei printr-o lama de substanta cenusie – lama mediana. maduva. din structuri care intra in alcatuirea lui: habenula. trigonul habenular. habenula. talmostriat. * Habenula – reprezinta lama de substanta alba. * Masele intrahabenulare – realizeaza legatura intre cele 2 mase ale talamusului. * Comisura intrahabenulara – reprezentata de substanta alba ce face legatura intre cele 2 trigonuri habenulare. trigonul habenulei si masele intrahabenulare. La talamus sosesc si de la talamus pleaca o serie de fibre nervoase ce alcatuiesc partea integrata a substantei albe a talamusului. gliale. comisura intrahabenulara. pigmentare si secretoare. talmocerebelos. . in profunzimea caruia se gaseste nucleul habenular ce se conecteaza cu centrii mirosului aflati la baza emisferelor cerebeloase prin comisura intrahabenulara. scoarta cerebrala si eferentele. In ceea ce priveste aferentele de la talamus pot fi de la trunchiul cerebral. talmobulbar. mediali si laterali. Epitalamusul este format substanta alba si substanta cenusie. fiind formata din celule nervoase. fibrele care compun lemniscul median (axonii ai neuronilor din nucleii Goll si Burdach). • Corpii geniculati laterali primesc informatii de la receptorii vizuali (prin tracturile nervoase optice) mai departe prin radiatie optica la cortexul occipital vizual si corpii mamilari inferiori. * Epifiza – dispusa intre coliculii cvadrigemeni superioari si face legatura cu diencefalul (din care face parte prin habenula). caile auditive. Structura interna a diencefalului Talamusul este format in cea mai mare parte din substanta cenusie (reprezentati prin nucleii talamici) si din substanta alba care delimiteaza nucleii talamici si reprezinta caile aferente si eferente la talamus. care vin la talamus pot sa fie de la tracturile optice. fasciculul lemniscului trigeminal – origine in ganglionul Gasser (prin nucleul tractului solitar bulbar ajunge la talamus). Subtalamusul este reprezentat prin 2 mase nervoase: zona incerta si nucleii substalamici care fac parte din sistemul extrapiramidal al sistemului nervos central ce controleaza (pe cale involuntara) tonicitatea musculaturii corpului. fasciculul dentotalamic – origine in nucleii dintati ai vermisului cerebelului. De la talamus pleaca o serie de fibre nervoase care formeaza tractul nervos: talmocortical.

Functia de releu – talamusul si metatalamusul se afla pe caile ascendente senzoriale pentru toate functiile organismului. Hipotalamusul este implicat si in controlul activitatii inimii: • Excitarea hipotalamusului anterior se realizeaza pe cale parasimpatica o diminuare a activitatii inimii. nucleii tuberali. unde se afla centrii nerviilor vegetativi ce controleaza respiratia. iar extirparea celuilalt centru duce la sistarea ingestiei de alimente chiar daca animalul este flamand. mai putin cele olfactive. se elimina o cantitate mai mica de hormon antidiuretic. nucleii paraventriculari. Talamusul este implicat in reglarea temperaturii corpului exemplu: cand temperatura corpului scade sub limita normala se declanseaza prin hipotalamus ci centrul termogenetic. de la nivelul nucleiilor suprachiasmatici. o portiune supraoptica din tuber cinereum – tuberculii cenusii. Functiile diencefalului 1. daca se extirpeaza centrul foamei. un ansamblu de organe ce maresc productia de caldura in organism. Are in structura si fibre albe care constituie pe de-o parte fibrele ce stabilesc legaturi intre diferiti nucleii ai hipotalamusului. talamus si maduva. iar cand temperatura creste (este prea mare). din neurohipofiza si corpii mamilari. In structura hipotalamusului se gaseste centrul termogenetic si centrul termolitic. apoi la cortexul vizual si caile auditive care duc informatia de la receptorii auditivi → la corpii geniculati ai metatalamusului → la cortexul auditiv vizual. din nucleii supraoptici si paraventriculari se determina o retentie a apei la nivelul nefronilor renali pentru reducerea lichidului corporal in fiziologia corpului. Astfel. iar de la hipotalamus → substanta reticulata bulbara. nucleii mamilari. Hipotalamusul este centrul nervos vegetativ superior implicat in toate functiile vegetative ale organismului. informatiile senzoriale sosesc de la talamus. activitatea inimii si a vaselor de sange → la scoarta cerebeloasa. reducerea bioritmului cardiac. care elimina cantitatea de urina la exterior si cantitatea de apa din organism. iar pe de alta parte fibrele ce formeaza caile ascendente spre hipotalamus si descendente de la hipotalamus la alte structuri encefalice. in podisul ventricului al treilea. nucleii supraoptici. . scoarta cerebeloasa si nucleul dorsal al vagului. reducerea fortei de contractie a inimii. se gaseste in legatura cu o multitudine de structuri encefalice unde se situeaza centrii nervosi vegetativi pe care hipotalamusul ii coordoneaza exemplu: implicarea in controlul osmolaritatii lichidului cand aceasta creste. atunci prin secretie. centrul termolitic declanseaza mecanismul de disipare a caldurii din organism prin vasodilatatie periferica si transpiratie abundenta (eliminare de apa). rinencefal si talamus. Functia de centru nervos vegetativ – indeplinita de diencefal prin intermediul hipotalamusului. In alcatuirea lui se gasesc mai multi nucleii de substanta cenusie. Reglarea ingestiei de alimente prin centrul foamei si centrul saţietăţii. Hipotalamusul este unul din cei mai importanti centru nervos superior pentru toate functiile vegetative ale organelor. caile optice care duc informatia de la receptorii optici la talamus. situata la baza ventricului al treilea.Hipotalamusul este ultima portiune a diencefalului. 3. 2. nu va mai exista comportament alimentar (nu se mai hranesc). Functia de conducere – realizata prin fibrele spinotalamice care fac legatura intre centrii nervosi. iar cand osmoza corpului scade.

Hipotalamusul este implicat si in activitatea sexuala. cresterea contractiei. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului. cresterea arteriala.Santul cingului dispus pe fata mediana a emisferei cerebrale si o dispunere paralel cu corpul calos. Aceste santuri/scizuri. si o fata inferioara – intra in contact cu baza craniului. d. determina prin parasimpatic o intensificare a activitatii sexuale. in care hipotalamusul anterior. . privesc catre santul interemisferic. fiind separate de santul interemisferic. delimiteaza: • Lob temporal – dispus lateral si sub scizura lui Silvius. Paleocortexul este format din bulbii olfactivi (au forma maciucata. cele doua margini din urma. * 3 margini: marginea lateroinferioara. fiind situat in santul olfactiv de pe partea laterala a lobului frontal). • Lob frontal – dispus anterior fata de scizura lui Rolando sau santul central. fata mediana – priveste spre santul interemisferic.Santul colateral dispus pe fata inferioara a emisferei cerebrale. iar hipotalamusul posterior determina o reducerea. fiecare avand 3 poli: polul anterior (extremul anterior) – corespunde lobului frontal. trigonul olfactiv si tuberculul olfactiv.Santul parieto-occipital dispus pe partea externa a lobului occipitala a fiecarei emisfere cerebrale. Structura interna a emisferelor cerebrale este formata din substanta cenusie si substanta alba. prin cai ascendente ale maduvei la talamus si prin scoarta somestezica. se imparte in emisfera dreapta si stanga. Hipotalamusul prin scoarta cerebeloasa primeste informatii exteroceptive. polul posterior (extremul posterior) – corespunde lobului occipital si polul lateral (extremul lateroinferior) – corespunde lobului temporal. . marginea mediana superioara si marginea mediana inferioara. Partea cea mai noua din punct de vedere filogenetic este neocortexul.• Excitarea portiunii superioare a hipotalamusului. numit si paleocortex. mai profunde. . Santurile care delimiteaza lobii sunt: . . Emisferele cerebrale sunt formate din mai multe girusuri. * Santuri mai adanci care delimiteaza lobii si santuri putin mai adanci ce delimiteaza girusuri. • Lob occipital – dispus in spate. la baza lui se gaseste cea mai veche portiune a emisferelor cerebrale – rinencefal (cortexul olfactiv). Telencefalul (emisferele cerebrale) Provin din veziculele telencefalice primitive numite telencefal. .Santul lateral (scizura Silvius) dispus pe partea laterala a emisferei cerebrale. Fiecare emisfera prezinta: * 3 fete: o fata dorsolaterala – intra in contact cu bolta craniana.Santul central dispus pe partea laterala si superioara a emisferei cerebrale. posterior de lobolul parietal si temporal. . tractul olfactiv (dispus intre bulbii olfactivi si tubercul). Cele 2 emisfere sunt dispuse antero-posterior. realizeaza o crestere a activitatii inimii si cresterea ritmului cardiac.Santul calcarin dispus pe fata mediana a emisferei cerebrale. • Lob parietal – dispus in spatele scizurei lui Rolando si este delimitat posterior de lobul occipitala.

iar sub forma de gramezi de substanta cenusie dispuse la baza emisferelor sunt observati nucleii bazali/corpii striati. fibre nervoase scurte ce stabilesc legaturi intre diferite zone ale cortexului cerebral. Daca tot tesutul nervos sau cortexul cerebral este privat 6-7 secunde de oxigen. nucleul lentiform (format din o parte filogenetica mai veche globus palidus si o parte filogenetica mai noua putamen) si nucleul claustru. fibrele nervoase care stabilesc legaturi intre cortex si celelalte straturi ale encefalului sau ale maduvei. insa nu in tot cortexul. pot sa apara modificari ireversibile in cortex. straturile de celule ce alcatuiesc cortexul cerebral: • Stratul molecular este format din celule nervoase de dimeansiuni mici. iar in altele celulele piramidale = cortex heterotipic. In ceea ce priveste alcatuirea cortexului din 2 straturi este denumit allocortex. Allocortexul . In ceea ce priveste citoarhitehtonica izocortexului. Axonii celulelor din acest strat coboara patrunand in substanta alba a emisferelor cerebrale. Izocortexul – prezinta 2 situatii: 1) toate tipurile de celule sunt dispuse uniform = cortex homotipic si 2) in unele portiuni ale cortexului predomina celulele granulare. iar cortexul alcatuit din 6 straturi este denumit izocortex. Aici se gasesc si numeroase prelungiri nervoase ale celulelor corticale inferioare stratului molecular. vase si capilare sangvine (dispuse printre straturile de celule ale cortexului cerebral si raspund de aprovizionarea cu oxigen a cortexului cerebral). luand parte la formarea fasciculelor ce stabilesc legaturi intre scoarta cerebrala si structurile nervoase subcorticale sau structurile nervoase corticale si centrii motori din maduva. stratul piramidal – contine celule piramidale si terminatii nervoase care acced la acest cortex. . Celulele nervoase si cortexul cerebral procura energia necesara prin procesele metabolice oxidative.Substanta cenusie este dispusa la exteriorul emisferelor si frmeaza scoarta cerebrala/cortexul cerebral.intre cele 2 straturi de celule se mai pot interpune si un al treilea strat. de diferite forme si marimi exemplu: nevrogliile. Nucleii bazali sunt dispusi deasupra telencefalului si lateral de acesta pentru fiecare emisfera si sunt reprezentati prin: nucleul caudat. Scoarta cerebrala este formata din 6 straturi de celule. In alcatuirea paleocortexului intra: stratul granular – contine celule receptive pentru cortex. caror dentrite ajung in stratul granular extern si in cel molecular. ale caror dentrite si axoni formeaza o tesatura deasa si raman la acest nivel. • Stratul granular extern este format din celule nervoase poligonale sau triunghiulare. a caror dentrite acced in stratul molecular si axonii pot sa patrunda pana la nivelul stratului al patrulea din cortexul cerebral. • Stratul piramidal extern este format din celule piramidale de marime mijlocie. ducand la moartea unor celule nervoase. care se deruleaza doar in prezenta de oxigen.

facand legatura intre scoarta cerebrala si structurile nervoase encefalice. Dentritele stabilesc legaturi cu toate straturile celulelor corticale situate deasupra lor. ce poarta denumirea de partea motoare a cortexului. prin care scoarta cerebrala respectiv emisferele cerebrale controleaza totalitatea activitatilor structurilor corticale. se desparte de nucleul lentiform prin capsula interna (o portiune de masa alba).Fasciculul longitudinal inferior – stabileste legatura intre lobul temporal si occipital al emisferelor cerebrale. Nucleii bazali. Stratul fusiform contine celule in forma de fus ale caror dentrite stabilesc legaturi cu structurile aflate deasupra lor. nucleul rosu. granular extern si cel molecular si axonii patrund in profunzimea scoartei cerebrale pana la stratul molecular subiacent. . prezinta un cap. Nucleul claustru este despartit de scoarta cerebrala prin capsula externa.• • • Stratul granular intern este format din neuroni cu forma rotunda sau poligonala. si axonii patrund in substanta alba a emisferelor cerebrale. zona incerta si caile nervoase ce pleaca de la acest nivel la toate structurile nervoase inferioare formeaza sistemul extrapiramidal cu importanta in motricitatea involuntara a organismului. corp si coada. Cortexul agranular este intalnit in lobul frontal. Fibrele lungi: . iar cortexul unde predomina celulele piramidale = cortex agranular. cel granular este intalnit in cortexul occipital – proiecteaza informatia optica. Stratul piramidal intern contine neuroni de dimensiuni mari – celule betz. Dentritele urca prin stratul piramidal extern.Fasciculul longitudinal superior – stabileste structuri morfo-functionale intre lobul frontal. Nucleii bazali Nucleul caudat are o forma de virgula. . parietal si occipital. si axonii patrund adanc in substanta alba a emisferelor cerebrale. Fibrele de asociatie – raspunzatoare de stabilirea de legaturi dintre diferitele zone ale aceasi emisfera. unde sosesc informatii senzoriale de la organele de simt. Acestea pot fi fibre scurte care stabilesc legaturi intre girusuri apropriate din punct de vedere anatomic si fibre lungi care stabilesc legaturi ce apartin unor lobi ai emisferelor cerebrale indepartati. cortexul temporal – proiecteaza informatia auditiva si cortexul post-central pentru tact. Cortexul heterotipic Cortexul unde predomina celulele granulare = cortex granular. care poarta denumirea de cortexul receptiv. coopereaza functional cu scoarta cerebrala astfel incat sistemul extrapiramidal si sistemul piramidal reprezinta 2 modalitati structuro-functionale. Substanta alba este formata din 3 tipuri de fibre: 1. Nucleul lentiform este despartit de nucleul claustru prin capsula externa. presiune si echilibru.

ca si fibre nervoase ce pleaca de la emisferele cerebrale. Corpul calos – este o banda de substanta alba situata la baza emisferelor cerebrale. Ventriculi cerebrali Ventriculi cerebrali sunt in numar de 4 si sunt situati in structura encefalului. • Legaturi ale hipotalamusului cu cortexul cerebral. inspre corpul calos formeaxa coloane. iar cea inferioara. formix si comisura alba anterioara. Fibre eferente – de la scoarta cerebrala la structurile nervoase inferioare: • Fasciculul cortico-ponto-cerebelos pleaca din cortexul motor al emisferelor cerebrale. • Radiatia optica – reprezinta fibrele de proiectie din corpii geniculati ai metatalamusului ce fac legatura cu cortexul optic occipital. dispunandu-se in tavanul ventricului laterala al encefalului si reprezinta cea mai importanta legatura intre cele 2 emisfere. Formixul se dispune la baza emisferelor cerebrale si prezinta un corp si 2 extremitati. Comisura alba anterioara se dispune sub formix si participa la conesctarea functionala a celor 2 emisfere cerebrale. formeaza picioarele formixului. • Radiatia acustica – realizeaza legatura intre corpii geniculati ai metatalamusului si cortexul auditiv temporal. Formixul este implicat in conecxiunea celos doua temporale. Fibre aferente – fibre senzitive cu scop in transmiterea informatiilor culese de la receptorii periferici si de la interoceptorii de la nivelul cortexului cerebral. Extremitatea superioara. inspre comisura alba anterioara. la motoneuroni alfa. • Fasciculul cortico-nuclear stabileste legatura intre cortexul motor al emisferelor cerebrale si diferiti nucleii ain trunchiul cerebral (in numar de cel putin 99). 3. . • Alte legaturi ale nucleilor talamici cu cortexul cerebral. Fibre comisurale realizeaza legatura intre cele 2 emisfere cerebrale astfel incat functioneaza ca o unitate. acestea sunt reprezentate prin corpul calos. de la cortexul motor al emisferelor. Fibre aferente sunt: • Fasciculul care leaga maduva de talamus si apoi trec prin talamus la cortexul somestezic din circumvolutiunea post-centrala.2. coboara prin trunchiul cerebral (la nivelul nucleilor pontini) si ajung la emisferele cerebeloase. Fibrele de proiectie unesc fibrele nervoase care acced la emisferele cerebrale de la structuri nervoase inferioare si maduva. la toate structurile motoare. • Fascicurile cortico spinale stabilesc legaturi intre cortexul motor al emisferelor cerebrale si centrii nervosi motori din coarnele anterioare de substanta cenusie medulara.

Meningele cerebrale Sunt aceleasi ca meningele spinale. In prelungirea durei mater se gaseste vase de sange. prin orificiile de la nivelul portiuni inferioare a trunchiului cerebral. apoi la nivelul corpusculilor situati in zona parietala a encefalului. Dura mater cerebrala – se desprind doua structuri importante din ea: coasa creierului – separa cele 2 emisfere cerebrale si cortul cerebral – separa cerebelul de portiunea caudala a emisferelor cerebrale. . spre vena jugulara interna din cutia craniana. La nivelul trunchiului cerebral (portiunea inferioara) se gasesc orificii responsabile de comunicarea sistemului de ventricule si a canalului ependimar cu spatiul arahnoidian astfel incat LCR poate circula prin: ventriculele cerebrale I. Lichidul cefalorahidian (LCR) Lichidul este secretat de plexurile arahnoide (din structura ventriculilor laterali) si de catre canalul ependimar (din maduva).Ventriculul IV – se gaseste la nivelul inferior al trunchiului cerebral. Ventriculul III – se gaseste in structura diencefalului si comunica cu ventriculul IV. Ventriculi prezinta o portiune mediana inplicata in secretia lichidului cehalorahidian (LCR) si 3 extremitati: • o extremitate inferioara ce intra in lobul frontal. LCR ce ajunge in spatiul subarahnoidian. iar intregul ansamblu comunica cu canalul ependimar al maduvei. • o extremitate posterioara ce intra in lobul occipital. IV. Prezinta o compozitie asemanatoare cu plasma sangvina si umoarea apoasa a ochiului. Ventriculi II si I sunt ventriculi laterali. canalul ependimar si spatiul subarahnoidian. ajunge in gaura occipitala in spatiul subarahnoidian al creierului. se dispune pe suprafata emisferelor cerebrale si urmareste toate denivelarile si circumvolutiunile cerebrale. II. au forma neregulata si sunt dispusi in cele 2 emisfere cerebrale. LCR intra in circulatia sangvina. • o extremitate inferioara ce intra in lobul frontal. coboara pe partea dorsala a maduvei. Plafonul ventricului IV este alcatuit din suprapunerea cerebelului asupra trunchiului cerebral. apoi urca pe partea anterioara. vene ce culeg sangele venos din structura craniului. pe fata posterioara a trunchiului si reprezinta podisul acestui ventricul. Meningele cerebrale sunt o continuare a maduvei la nivelul gaurii occipitale. Arahnoida cerebrala – adera la fata interna a cutiei craniene formand periostul. acestia comunica cu ventriculul III prin orificiile lui Monro. III. Pia mater cerebrala – cea mai fina membrana.

iar intre arahnoida si pia mater se gaseste un spatiu subarahnooidian in care circula LCR. .Intre arahnoida si dura mater se gaseste un spatiu subdural. unde se gasesc trabecule de tesut conjunctiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful