Marilena Guduleasa

ORI, ALTFEL Nora știa că nu are o căsnicie perfectă. Știa asta, așa cum știa că nimic nu e cum pare a fi și nu căuta cu tot dinadinsul să descopere găuri în șvaițer. “Ce nu știi, nu te poate afecta”, obișnuia să spună, cu un zâmbet subțire în colțul gurii, dând de înțeles că acceptă micile secrete, câtă vreme rămân secrete, și nu răscolea, ca alte femei, buzunarele lui Mirel în căutarea unor dovezi palpabile ale bunei sau relei lui credințe. În după-amiaza aceea, însă, îl aștepta pe Mirel să-și lege cravata și să-și pomădeze freza, ca să poata pleca în sfârșit la tăierea de moț a celui mai proaspăt nepot. Gătită, parfumată și deja cocoțată pe tocuri, a fost convinsă că mesajul, intrat cu beep-ul de rigoare în telefonul mobil al lui Mirel, este de la gazdele care îi așteaptă nerăbdătoare să-și facă apariția, pentru a începe petrecerea în plenul familiei reunite. Altfel, nu l-ar fi citit. Așa a ajuns Nora să ia act de un fapt din categoria celor care, odată relevate, nu mai pot fi ignorate. Dat fiind că nu se afla pe terenul propice desfășurării în forță a unei crize conjugale, a fowardat rapid mesajul în telefonul ei și l-a șters din cel al soțului, să-și dea timp să se gândeasca la abordarea situației mai târziu. Tot restul serii Mirel a chinuit un scaun și a golit pahar după pahar, în timp ce Nora l-a servit cu solicitudine, fără să-l scape din ochi. În zilele care au urmat și-a descoperit talente nebănuite de detectiv și abilități neștiute de hacker. I-a spart parolele de mail, messenger și de Facebook. I-a importat listele de contacte și de prieteni, i-a cercetat în amănunt fiecare sertăraș și buzunărel. S-a bucurat când i-a constatat amantei cele câteva kg în plus, integral depuse pe posterior și s-a simțit cu adevărat trădată doar de cei 15 ani în minus, pe care nechemata îi ascundea bine pe sub gușă. S-a hotărât să tranșeze problema în felul ei, fără să-l mai implice pe Mirel, de-abia când a constatat, din extrasele de cont de la bancă, o diminuare a fondurilor comune de rezervă, hotărâte pentru zile și mai puțin fericite decât cele pe care ajunseseră să le trăiască. După o ședință de înfrumusețare la un salon de cosmetică și una de shoping la mall s-a folosit de ceea ce deținea drept mijloc de comunicare și a stabilit cu micuța prietenă a soțului ei o întrevedere scurtă, în care i-a pus în vedere dispariția rapidă și necondiționată din peisajul lor familial. Ori, altfel… Nora era o femeie cerebrală, nu se gândise și nici nu se așteptase ca venetica să renunțe, cu una cu două, la relația care îi oferea confortul unui trai ușor, în schimbul unor favoruri de care lesne s-ar fi putut lipsi un tinerel de vârsta ei. Nu o ajuta prea tare fizicul și nici mintea n-o dădea afară din papuci. Mai mult decât un Mirel, aflat în plină criză existențială a vârstei de mijloc, care să-i recompenseze mult prea generos o prestație mult prea îndoielnica la orizontală – fiindcă și pentru asta îți trebuie oareșce doză de inteligență, Nora nu se îndoia –

Că nu știe ce să facă. în două-trei vorbe. dar că ea suferă cu glanda – asta se putea vedea cu ochiul liber – și are de când se știe un ciclu neregulat. ca un melc?… “Nu-i treaba mea asta”. borțoasă. cu venele tăiate. organizând. O să lase lucrurile să curgă. că sarcina e avansată și că niciun medic n-a primit. să-i facă un avort. iată. nici de trăsnete. un șantaj. ci de blestemata de sonerie a telefonului de pe noptieră. ori escapade romantice în doi. din moment ce fosta și-a însușit atât de bine lecția de morală. prin care era chemată să se prezinte de urgență la camera de gardă a spitalului de psihiatrie. Nu va ceda șantajului. în loc să dea buzna din nou pe ușa de serviciu. nu se lasă ea păcălită așa de ușor… Și-a urmat iar o perioadă scurtă de liniște. Și: “Nu trebuie să afle Mirel!” Curiozitatea a învins-o pe Nora. Nu te-am luat de suflet”. Nora însăși aproape se liniștise. L-a tras din pat fără drept de apel și l-a pus la curent. unde fusese adusă cu o oră înainte o femeie culeasă de pe stradă. în ce se băgase. planificând și materializând ieșiri din decorul domestic cu prietenii. cum oi ști. Dacă îi dă bani acum. ca de o leproasă. printre șuvoaie de lacrimi și mâini frânte. alege să apeleze la ea. cel puțin pentru moment. așa că nu și-a dat seama și s-a pomenit cu grețuri și cu burta umflată când trecuse deja de patru luni. Și poate copilul – dacă o exista cu adevărat unul – nici nu e al lui Mirel. Cine știe cu câți o mai fi fost. în afară de un bilețel cu numele și cu numărul ei de mobil. încât. fiindcă e convinsă că despre asta este vorba. ușă a cărei cheie o purta Mirel sub burtă. pe la două. “N-ai decât să te descurci. cu vedere la pântecul bombat. o repezise agresiv Nora. drept pentru care și-a luat o lună sabatică de la muncă și s-a dedicat în totalitate abaterii atenției plictisitului soț de la rutina zilnică. i-a aruncat din mers și n-a știut cum sa se indepărteze mai repede de ea. liniștea dinaintea furtunii. care mai înghițise pe deasupra și vreo doi pumni de pastile și care n-avea asupra ei niciun act. și n-a fost anunțată nici de tunete.nu putea spera. Era timpul ca Mirel să vadă și el. Dar n-avea de gând să se implice. în timp ce gonea ca o apucată pe străzile pustii. A acceptat să se întâlnească și fata i s-a mărturisit. ca pe mă-sa… În punctul ăsta Nora s-a scuturat de parcă i-ar fi alunecat pe șira spinării un șarpe: să se închipuie mama amantei bărbatului ei. proastă. cu pete de transpirație la subsoara tricoului strâmt. Apele păreau că s-au liniștit și s-au retras în matcă. că așteaptă un copil. Care furtună s-a declanșat într-o noapte. se fac niște analize. n-are la cine apela… Că o roagă. când a primit un apel disperat de la ex-amantă. cum îi plăcea ei să creadă că o poate clasifica. în sfârșit. “Credeam că ne-am înțeles să uiți numărul acesta”. Exact asta-i mai trebuia. din mijlocul căruia se zgâia ombilicul. nu mai scapă de ea. din pricina asta. i-a spus. Că nu de proastă. cu ultimele și mai vechile evenimente. neadunată de pe drumuri. “E vorba de viață și de moarte!” a insistat cealaltă. inelat. există teste. întrerupând șuvoiul de vorbe fără șir de la celălalt capăt al firului. Rămânea să lucreze intens la surparea relației extraconjugale din interior. Iar dacă chiar se va naște plodul ăsta. cât mai departe de locul crimei. . Curozitatea și sentimentul că stăpânește complet situația.

îmbrâncită sau doar împinsă. să-l scoale de-acolo. “Nu plec fără tine. ci ca să înțelegi ce mi-ai făcut mie. te face mai puternic.Le-a dat singură toate informațiile doctorilor. “Nu te-am adus aici ca să vezi ce i-ai făcut ei. mai rece ca moartea și tăioasă. aerul înghețat al nopții a trezit-o ca un duș rece. că n-a murit nimeni. lovită.” – i-a zis ea cu o voce rece. Ce nu te omoară. fiindcă fiecare semnal al mesageriei telefonului le strecura mișelește un cuțit în inimă. aventura lui de vârsta a doua. de ce trebuie să se afle totul? Ce nu știi… exact. nouă. O ciudățenie. pe un scaun. scrâșnind din măsele cu un efort aproape neomenesc să se stăpânească. cu capul în mâini. n-are cum să te afecteze! Ori. în timp ce el încremenise mut lângă patul metalic. în creierii nopții. băuse direct din sticlă. până când începuse să se învârtă totul cu ea și îi amorțiseră toate simțurile. umflată și plină de tuburi. Se prăbușise în hol. cu mâinile legate fedeleș. pentru cei care nu știau povestea. “Du-te. arzându-și grumazul. ori…” Nu știe cum a ajuns pe scări. unde își terminaseră treaba. în care zăcea vânătă. înainte să se lase să cadă pe dunga patului. Luase un taxi și. vii acum. a rostit el cavernos. A-ntins mâna spre el și a vrut să-l apuce. altfel… . că o să vin și eu mai târziu”. a fost gândul care Norei i-a dat puterea de a trece peste și determinarea de a merge mai departe. picioarele. Și-au văzut înainte de viața lor. mai tăioasă ca lama de cuțit. Dar. bărbia și îi sunau în cap numai urletele lui mute: “Pleacă. du-te să nu te mai văd!” Frumos final al poveștii. cu fălcile încleștate. Și. au renunțat amândoi la serviciul ăsta. până la urmă. pe treptele spitalului de nebuni. Slavă Cerului. și să meargă împreuna acasă. băuse mult. Îi tremurau mâinile. du-te. să-l scuture de umăr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful