Prof. dr.

Ioan Murariu

DIC[IONAR EXPLICATIV }COLAR DE TERMENI ISTORICI }I ARHAICI
Edi]ia a II-a, revizuit@ {i completat@

ACESTA ESTE UN FRAGMENT DIN CARTE. CARTEA POATE FI COMANDATĂ de pe site-ul Editura EduSoft www.edusoft.ro sau telefonic, la 0723187198, 0741638182.

Editura EduSoft Bac@u, 2006

Tehnoredactare computerizată: Ing. Constantin-Dan I. Murariu

Prof. Mihai I. Murariu Coperta: Bogdan Pătruţ
Imaginea de pe copertă reprezintă Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
MURARIU, IOAN Dicţionar explicativ şcolar de termeni istorici şi arhaici / prof. dr. Ioan Murariu. - Ed. a 2-a, rev. Bacău : EduSoft, 2006 Bibliogr. ISBN 973-87714-8-X 001.4:811.135.1'276.6:93=135.1 81'374.2:811.135.1'276.6:93=135.1 81'374.2:811.135.1'373.44=135.1

Copyright © 2006 Editura EduSoft Toate drepturile asupra prezentei ediţii sunt rezervate Editurii EduSoft. Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului, prin orice mijloc, fără acordul scris al Editurii EduSoft este interzisă şi se va pedepsi conform legislaţiei în vigoare.

Editura EduSoft 600065 Bacău, str. 9 Mai, nr. 82, sc. C, ap. 13 E-mail: contact@edusoft.ro, Web: www.edusoft.ro Tel. 0234/206090, 0723 187198, 0741 638182

ISBN 973-87714-8-X

CUVÂNT ÎNAINTE
Prima edi]ie a acestui Dic]ionar explicativ {colar de termeni istorici {i arhaici a fost tip@rit în anul 2004 la Bucure{ti de prestigioasa editur@ "VOX CART". Interesul manifestat de cititorii de toate vârstele pentru Dic]ionar m-a îndemnat s@ cercetez {i alt@ bibliografie {i s@ preg@tesc o nou@ edi]ie, mai cuprinz@toare.

Aceast@ de-a doua edi]ie con]ine un num@r de 7.640 termeni, fa]@ de 6.621 din edi]ia precedent@. Multe cuvinte din Dic]ionar sunt arhaisme, care cu secole în urm@ au p@trns în limba român@ din limbi str@ine, precum turc@, greac@ {i altele. Ele se g@sesc în cronici (letopise]e), în vechi c@r]i religioase, în legisla]ia medieval@, precum {i în documente de arhiv@, edite sau inedite. Le-am inclus numai pe cele ce au o cât de mic@ leg@tur@ cu istoria politic@, economic@, social@, fiscal@, juridic@, militar@, bisericeasc@ etc., precum {i cu via]a cotidian@ a oamenilor din veacurile trecute. În ce prive{te includerea termenilor istorici - dintre care unii au devenit sau vor deveni arhaisme - am pornit de la ideea c@ istoria, ca {tiin]@ sau ca obiect de predare în înv@]@mânt, are strânse leg@turi cu alte {tiin]e {i discipline. De aceea, Dic]ionarul cuprinde, pe lâng@ termenii de istorie propriu - zi{i (care formeaz@ marea majoritate), {i un num@r important de termeni din arhitectur@, economie, filozofie, drept, geografie, religie, mitologie, precum {i din cunoscutele {tiin]e auxiliare ale istoriei. Am dorit ca un num@r cât mai mare de arhaisme {i de termeni istorici s@ se reg@seasc@ în propozi]ii sau fraze, pe care le-am extras cu migal@ {i cu mult@ aten]ie din urm@toarele surse: toate cronicile medievale române{ti; codurile de legi române{ti de pân@ la mijlocul secolului al XIX - lea; primele trei Constitu]ii ale României; unele c@r]i religioase din Evul Mediu; câteva colec]ii de documente medievale tip@rite; numeroase documente chirilice inedite, p@strate în Direc]iile Jude]ene ale Arhivelor Na]ionale din Moldova; culegeri de documente române{ti {i str@ine pentru toate epocile istorice; etc. Dup@ fiecare citat de acest fel am men]ionat între paranteze sursa din care m-am informat, pentru ca cititorii s@ poat@ verifica, dac@ doresc. Astfel, prezentul Dic]ionar se deosebe{te de alte dic]ionare din aceea{i categorie pe care le cunosc. Am mai considerat c@ este bine ca Dic]ionarul s@ con]in@ {i scurte informa]ii despre câteva institu]ii de cultur@ foarte importante, române{ti sau str@ine, precum {i despre via]a {i activitatea unor Sfin]i, oameni de cultur@, istorici {i eroi români. Unor arhaisme sau termeni istorici nu le-am men]ionat toate sensurile pe care le au, ci numai pe cele cerute de un Dic]ionar cu acest profil. Exemple de asemenea cuvinte: ban, berbec, carte, ciubot@, condei, dobând@, furci, fus, hârtie, interven]ie, min@, plas@, sc@dere, sond@, strat, turn@tor, vânz@tor {i altele. Dic]ionarul nu este complet, iar unor termeni li s-ar putea da explica]ii mai am@nun]ite. Dar, cu toate acestea, îmi exprim convingerea c@ el poate fi folositor elevilor din gimnazii {i licee, profesorilor de istorie, studen]ilor de la facult@]ile cu profil umanist, precum {i tuturor oamenilor pasiona]i de istoria na]ional@ {i de cea universal@. Alc@tuitorul

C
CABAL§ = interpretarea secret@ a Bibliei de c@tre evrei. CABALLEROS (sau HIDALGOS) = mica nobilime spaniol@ din secolele XVI - XVII. CABANDHA (în mitologia hindus@) = monstru. CABANI[§ = 1. Mantie de catifea, cu guler de samur, pe care sultanul o oferea unui nou domn al Moldovei sau al [@rii Române{ti; 2. Uniform@ pentru aprozi. În timpul domnului moldovean Radu Mihnea (1616 - 1619 {i 1623 - 1626), numit "Radu cel Mare" de c@tre Miron Costin, erau "cu cabani]@ cu jder {i cu hulpi îmbr@ca]i aprozii". CABOTIER = nav@ comercial@, mic@ sau mijlocie, care navigheaz@ numai de-a lungul ]@rmului. CABOTIN = vechi actor ambulant din Fran]a. CABRIOLET§ = 1. Tr@sur@ cu dou@ ro]i, la care este înh@mat un singur cal; 2. }aret@. CACIQUE (sau PAPAS) = 1. Denumire dat@ {efilor militari azteci în perioada anterioar@ {i în timpul cuceririi spaniole de la începutul secolului al XVI - lea; 2. Persoan@ care conducea un vechi ora{ aztec. CADEN[§ = 1. Mi{care ritmic@ {i uniform@; 2. Num@rul de lovituri pe care o arm@ de foc automat@ le poate trage într-un minut. CADIASCHERI = doi mari judec@tori militari din Imperiul Otoman: unul pentru partea european@, {i cel@lalt pentru partea asiatic@ a imperiului. CADÍU = vechi judec@tor turc, a c@rui sentin]@ se numea ilam. CADRILATER = regiunea din sudul Dobrogei (fostele jude]e Durostor {i Caliacra) în suprafa]@ de 7.668 km2., care în perioada 1913 - 1940 a f@cut parte din Regatul României. La 7 septembrie 1940 a intrat în componen]a Bulgariei. Atunci, în anul 1940, popula]ia Cadrilaterului era de 406.000 de locuitori. CADÚC = 1. Act (document) care {i-a pierdut puterea legal@, ca urmare a unui eveniment posterior redact@rii lui; 2. Ceva {ubred. CADUCÉU (în mitologia greac@) = sceptru purtat de zeul Hermes. Avea form@ de baston, înconjurat de doi {erpi. În vârf avea dou@ aripioare. C. A. E. R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) = organiza]ie economic@ interna]ional@ creat@ în ziua de 25 ianuarie 1949 la Moscova de c@tre U. R. S. S. împreun@ cu România, Bulgaria, Ungaria, Polonia {i Cehoslovacia. Ulterior au aderat Albania (februarie 1949), R. D. German@ (septembrie 1950) {i R. P. Mongol@ (iulie 1962). Organiza]ia a fost desfiin]at@ în ziua de 21 iulie 1991. CAFAS = balcon în unele biserici ortodoxe, amenajat pentru cor. CAFEGI - BA}§ = mic dreg@tor care îi aducea cafea domnului ]@rii, cu ocazia ceremoniilor. CAFEGÍU (sau CAHFEGÍU) = proprietarul unei cafenele. CAFFA = cetate la nordul M@rii Negre, numit@ {i Teodosia. CAFTAN = hain@ scump@ oferit@ de sultan unui nou domn numit în Moldova sau în [ara Româneasc@. "În anul 7224 <1716> ghenarie 16, purces-au Mihai Vod@ (Racovi]@ - n. n.) den [arigrad cu a triia domnie (în Moldova - n. n.), dup@ ce au îmbr@cat caftan de domnie în dzua de Cr@ciun, la viziriul; iar@ pe urm@ au luat {i cuca (o c@ciul@ de blan@ scump@ - n. n.) de la împ@ratul". (din Cronica anonim@ a Moldovei, 1661 - 1729). CAGOULE = numele unei organiza]ii fasciste din Fran]a, creat@ în anul 1936. CAGUL§ = parte a unei m@{ti folosit@ de militari pentru a fi proteja]i în caz de atac cu gaze toxice. CAI (sau CARE) DE BRANI}TE = obliga]ia pe care o aveau ]@ranii moldoveni în Evul Mediu de a c@ra fânul domnesc de la brani{ti pân@ la grajdurile domne{ti. CAI DE OLAC = obliga]ia satelor de lâng@ drumurile principale de a înlocui caii obosi]i ai curierilor domne{ti cu cai odihni]i, pentru ca ace{tia s@-{i continue drumul cu mare vitez@. CAI ÎMP§R§TE}TI = obliga]ia ]@ranilor {i or@{enilor de a asigura cu cai tr@surile dreg@torilor turci veni]i cu treburi în [@rile Române. CAÍC = mic@ ambarca]iune cu vele. CAÍD = guvernatorul unui ora{ sau provincii musulmane din nordul Africii, care avea {i îndatoriri judec@tore{ti. CAIMACAM = boier care ]inea locul domnului Moldovei sau al [@rii Române{ti când acesta lipsea din ]ar@, sau pân@ când sultanul numea un domn nou. CAIMACAM - PA}A = dreg@torul care ]inea locul marelui vizir, când acesta pleca din Istanbul.

iar în 1584 de Austria. fat@ de Soare. Astfel. Memoriu. Scrisoare oficial@. Spa]iu într-o nav@ comercial@ în care sunt depozitate m@rfuri pentru a fi transportate. CAL§ = 1.500 de ani.1585) în anul 1582. În 1583 a fost adoptat@ de Fran]a {i Germania (numai de catolici).lea a numit o comisie de savan]i {i teologi. precum {i patru delega]i din partea papei. pentru a fi trimi{i la oaste. CALANTÁRIU = calendar. Istoricul Manolachi Dr@ghici scria în anul 1857 c@ "p@rin]ii fetei tocmai a triea zi merge s@-i vad@ pe ginerile {i pe fiica lor. CALENDARUL IULIAN = calendar solar. Copist de documente. a urmat vineri. CALEMCHÉRIU = denumirea unei stofe din care odinioar@ se confec]ionau turbane {i anterie. în 1753. 2. CALDÁRIU = înc@pere într-o term@ (baie roman@). Norvegia . Ziua de 21 septembrie 1792 era considerat@ ca zi de început a anului 1. 2 ore. sau de mare ru{ine. cu vane special amenajate pentru ap@ cald@. În felul acesta. CALDARÂMGÍU = muncitor care în trecut se ocupa cu pavarea str@zilor. papa Grigore al XIII . deoarece acesta din urm@ a r@mas mai lung decât cel@lalt cu 11 minute {i 14 secunde. CALENDARUL AZTECILOR = calendar format din 18 luni. Bagaje multe. În unele ]@ri protestante . a diferen]ei de o zi în timp de 128 de ani iuliani. CALEA}C§ = veche tr@sur@ folosit@ de boieri la plimbare. CALCULI = unitate fiscal@ în Transilvania în timpul st@pânirii austriece. s-a hot@rât ca diferen]a de 3 zile. c@ci 17. 2. din secularii 1600. ceilal]i fiind ani comuni.lea. Reforma a desfiin]at decalajul de 10 zile dintre anul astronomic {i anul iulian. (Dimitrie Cantemir. iar în Suedia. care s@ se ocupe de reforma calendaristic@.CAIMEÁ = 1. CALABALÂC = 1. Func]ionar într-o cancelarie de demult a Imperiului Otoman. Descriptio Moldaviae).calendarul gregorian a p@truns abia dup@ anul 1700. CALD (în mitologia caldeenilor) = zeul Cerului. Din aceast@ cauz@. Reforma gregorian@ a fost adoptat@ în anul 1582 de trei ]@ri catolice: Italia. P. Hr. neglijându-se celelalte frac]iuni de timp. CALATRAVA = ordin monahalo . vor r@mâne considera]i ani comuni de 365 de zile. CALEDONIA = numele vechi al Sco]iei. CALEMGÍU = 1. În secolul al XVI . CALENDAR REPUBLICAN = calendar introdus în Republica Francez@ la sfâr{itul secolului al XVIII . numai 1600 r@mâne bisect. Calendarul gregorian. 4 octombrie 1582.lea. CALENDARUL GREGORIAN = sistem îmbun@t@]it de împ@r]ire a timpului. ce se produsese în perioada 325 . la care primele dou@ cifre. CALCEDON = ora{ de lâng@ Constantinopol (în Bitinia) unde în anul 451 împ@ratul Marcian a convocat al patrulea Sinod ecumenic. Catrafuse. (Arhivele Na]ionale din Bac@u. Pentru aceasta.estul Europei au acceptat reforma gregorian@ abia la începutul secolului al XX . Ultimele 5 zile din an se numeau "nemonteni" {i erau considerate nefaste. 1700. dup@ ziua de joi. s-a urm@rit s@ se evite repetarea. Moldovei {i [@rii Române{ti.lea (1572 . cu scopul ap@r@rii împotriva maurilor (arabilor). Boemia {i cantoanele elve]iene. Magazie pe nav@. Aceasta face ca în timp de aproximativ 3. care ast@ vizit@ s@ chema cale primare pentru c@ în acel drum ori împ@rt@{@ p@rin]ii de cinste. în Anglia în 1752. Hr. diferen]a s@ fie de o zi. introdus de papa Grigore al XIII . 2. 53 de minute {i 20 de secunde dintre anul solar {i cel iulian în timp de patru secole. totu{i. s@ fie eliminat@ numai în ce prive{te cele 3 zile. CALCAN = scut de ap@rare folosit în r@zboi de pedestra{ul medieval. 1800 {i 1900.Germania. Caesar a fost influen]at de astronomul Sosigene din .cavaleresc organizat în Spania în anul 1158. Totodat@. Danemarca. În anul 1804. 2. colec]ia Documente. Au participat aproximativ 350 de episcopi. CALÂC = sabie. Aceast@ neînsemnat@ diferen]@ face ca în 128 de ani iuliani s@ se ajung@ la un avans de o zi a calendarului iulian fa]@ de anul astronomic. Spania {i Portugalia. în viitor. CALÉM = vechea denumire (din secolul al XVIII . IV/52).) {i pân@ atunci. [@rile ortodoxe din sud . 15 octombrie. v@taful mo{iei Fântânele din ]inutul Bac@u a dat 10 lei la 25 de femei "ce-au torsu câte doi calepi". "CALE PRIMARE" = vizita pe care p@rin]ii miresei moldovence o f@ceau fiicei lor în ziua a treia de dup@ nunt@. CALEAP = o anumit@ cantitate de cânep@ sau de lân@ care urmeaz@ a fi toars@. nu este. Atunci au fost comb@tute dou@ erezii: Monofizitismul {i Nestorianismul. deoarece anul gregorian a r@mas mai lung decât anul tropic solar cu 24 de secunde. În aceast@ ac]iune. Anii seculari bisec]i.1582. de{i superior celui iulian. introdus la Roma în ziua de 1 ianuarie 45 î. CAIU} = arcan cu care erau prin{i {i lega]i tinerii în trecut. de la care {i-a luat {i numele.lea s-a ajuns la concluzia c@ de la Sinodul de la Niceea (325 d. fiecare lun@ având 20 de zile.lea) a cancelariei Divanului sau Logofe]iei din [@rile Române. dac@ fiica lor s@ g@s@ p@c@tuit@ cu cineva înaintea cununiei". Prin reforma calendaristic@ f@cut@ de Iulius Caesar nu s-a ajuns la o concordan]@ deplin@ între anul astronomic {i anul iulian. exprimând secolul. nu se vor împ@r]i exact prin 4. perfect. A fost realizat din porunca lui Iulius Caesar. anul iulian a ajuns a fi în avans cu 10 zile fa]@ de anul astronomic. 18 {i 19 nu se împart exact prin 4.

lea prevedea c@ "f@c@torii de bani buni sau r@i. care se exprim@ în kilograme. 2. CALGA = loc]iitorul {i urma{ul la conducere al unui han t@tar. Diametrul interior al ]evii unui tun. Colec]ia Documente. aceast@ zi bisect@ a fost pus@ la sfâr{itul lunii februarie (a 29 . Masa unei bombe de avia]ie. Exist@ o neconcordan]@ între anul lunar {i anul solar. CALPUZAN = falsificator de bani. în urm@ cu circa cinci milenii. CALUL TROIAN = numele unui cal de lemn uria{. iar pe calota pronaosului este pictat@ Maica Domnului. de va face bani r@i în numele împ@ratului {i a domnului acelui loc. iar fratele s@u. (Arhivele Na]ionale din Suceava. Într-o biseric@ ortodox@ medieval@. cu 366 de zile. fenicieni {i cartaginezi.. dup@ aceea s@-i arz@ trupul în foc. pe calota naosului este pictat Iisus Hristos ("Pantocrator") stând pe tron {i binecuvântând cu Evanghelia în mân@. În felul acesta era eliminat@. CALÓT§ = cupol@ sau bolt@ semisferic@. Mai târziu.lea an de asediu. pistol sau pu{c@. CALMÂ} = trib mongol din sudul Rusiei în epoca medieval@ (termen întâlnit în Letopise]ul lui Ion Neculce). începutul anului civil întârzia cu o lun@. CALÓ = c@l@u. asemenea clericilor. Vechii greci au folosit {i ei la început anul lunar de 354 de zile (29. conform legendei. fiind de arame s@ arate c@ iaste de aur sau de argint. Hr. Aceast@ muz@ era inspiratoarea poe]ilor. Primii care au cunoscut calendarul lunar au fost babilonienii. CALP§ = moned@ fals@. care înv@]a o meserie. lunile de 29 de zile alternând cu cele de 30 de zile. asupra acestora luarea averii {i arderea cu foc iaste hot@rât@". CALPACCIBA} = {eful unei bresle medievale de calpaccii. De exemplu. Era fiica lui Zeus {i a Mnemosinei. ziua în plus a devenit "dies bis sextus". Calixtinii cereau ca {i laicii.lea î. CALENDARUL LUNARO . CALPULLI = organizare administrativ@ sub form@ de trib în fosta societate aztec@ de pe teritoriul Mexicului de azi. s@ fie foarte dificil@. (din Pravila lui Vasile Lupu. Cela ce va v@psi vre un fel de bani. (din Cronica Ghicule{tilor). Se bazeaz@ numai pe fazele Lunii. întâlnit@ mai ales în arhitectura religioas@. Totu{i.lea luptau pentru independen]a [@rilor de Jos fa]@ de Spania. . s@ se poat@ împ@rt@{i cu pâine {i vin din calix (potir).1437). Deci. VII/6). deoarece dup@ 160 de ani (adic@ 20 de cicluri de 8 ani). înv@]a]ii greci au reu{it s@ îmbun@t@]easc@ acest calendar. Acest calendar lunar pur a fost folosit de arabi {i de alte popoare de credin]@ musulman@ în Evul Mediu. f@r@ a ]ine seama de mi{carea aparent@ a Soarelui. diferen]a de circa 6 ore dintre anul tropic (solar) {i anul civil (calendaristic). CALPUZANLÂC = fabricarea de monede false în epoca medieval@. CALPACCÍU = produc@tor sau negustor de calpace. s@ zice oricine va fi capulzan. CALIF (sau PADI}AH) = {ef al califatului arab {i descendent al profetului Mahomed. în secolul al VI . CALIBRU = 1. anul avea 354 de zile {i era împ@r]it în 12 luni lunare (luna]ii). CALENDARUL LUNAR ARAB (sau MUSULMAN) = calendar cu începutul la 16 iulie 622. când profetul Mahomed a fost nevoit s@ plece din ora{ul Mecca la Medina. CALOFIL = persoan@ care iube{te tot ce este frumos. în form@ de sfer@ sau de cilindru. CALPAC = c@ciul@ mare. "CALICII M§RILOR" = denumire dat@ pira]ilor olandezi care în secolul al XVI . Ziua în plus a fost intercalat@ atunci între 23 {i 24 februarie. în timp de un secol). CALIXTIN = curent moderat din timpul mi{c@rii husite din Cehia (1419 . deoarece primul este mai scurt cu 11 zile decât cel de-al doilea. Pentru a pune de acord acest calendar cu mi{carea aparent@ a Soarelui. grecii au f@cut ca 3 ani din fiecare grup de 8 ani s@ aib@ câte 13 luni. în timp de 33 de ani se produce o diferen]@ de un an fa]@ de calendarul solar (sau de 3 ani.Alexandria. {i câte bucate va ave. aheii au putut cuceri cetatea Troia în al 10 . "Mengli Gherei era han al Crimeei. legisla]ia austriac@ aplicat@ în Bucovina la sfâr{itul secolului al XVIII . CALMENAC = un fel de {coal@ în care erau preg@ti]i preo]ii azteci. La arabi. dintâi s@ i s@ tae capul.5 X 12). CALLIOPE (în mitologia greac@) = numele uneia dintre cele 9 muze. s@-l omoare". adic@ "înc@ o dat@ a {asea zi". lunile {i s@rb@torile musulmane s@ se deplaseze prin toate anotimpurile. precum {i diametrul glon]ului sau proiectilului.. de unde {i denumirea anului de "bis sextilis" ("an bisect"). adic@ în a {asea zi înainte de Calendele lui Martie (1 Martie). în mare m@sur@. Dup@ trei ani comuni de 365 de zile urma al patrulea.SOLAR = vechi calendar ce se baza pe mi{carea de revolu]ie a Lunii {i pe mi{carea aparent@ a Soarelui. prin aceasta nu s-a ajuns la o concordan]@ deplin@. {i mama lui Orpheus. Prin urmare.). cu ajutorul c@ruia. Acest calendar a mai fost folosit {i de evrei. Aceast@ diferen]@ face ca în timp de 33 de ani lunari. dup@ biruin]a Cre{tinismului. purtat@ în trecut de domnii [@rilor Române sau de marii boieri. sau de va v@psi argintul s@ arate c@ iaste aur. În secolele urm@toare. numit bisect. CALF§ = persoan@ tân@r@. era calga". Ad@l Gherei. "Oricine va face bani minciuno{i. toate s@ fie domne{ti (. Aceasta face ca transformarea datelor din documentele medievale turce{ti cu referire la [@rile Române în date conforme cu sistemul nostru de datare. 1646).a zi). În luna octombrie 1727. care în epoca medieval@ era foarte aspru pedepsit.

CANAF = ciucure de m@tase aflat la cap@tul {nurului care lega sigiliul de un document medieval românesc.1975. CAM§N§ = 1. precum {i în Transilvania. în corturi. unii oameni sunt predestina]i la fericire.150 de metri. deoarece dorea s@ se întoarc@ în Ithaca. Îndr@gostindu-se de acesta. Canalul a fost . CAM§T§ = dobând@ foarte mare.1914. CANABAE = case romane modeste. iar al]ii. CAMERLING = cardinal care de]ine autoritatea Sfântului Scaun de la moartea unui pap@ {i pân@ la alegerea urm@torului. Ideile lui principale erau urm@toarele: Reîntoarcerea la Biserica simpl@ de la începutul Cre{tinismului. În perioada 1984 . are lungimea de 161 de kilometri. întâlnit în arta bisericeasc@ medieval@. "CAMPANIA CEA LUNG§" = denumirea campaniei militare din toamna anului 1443 purtat@ de Iancu de Hunedoara (ajutat de munteni) în sudul Dun@rii. CAMELOT = negustor ambulant. 2. s-a r@spândit în câteva ]@ri occidentale. construite în jurul castrelor militare. CAMPANIL§ = clopotni]@ construit@ lâng@.1564). unind Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific.000 de tone. CAMARAD = 1. deci cu 10 . TORA. Pe canal pot naviga vase de pân@ la 150. CANALUL PANAMÁ = canal navigabil care traverseaz@ istmul Panama.MAREA NEAGR§ = canal navigabil construit în perioada 1975 . reducerea Sfintelor Taine doar la Botez {i Euharistie. Zeus i-a poruncit nimfei Calypso s@-i permit@ c@l@toria spre Ithaca. P§MÂNTUL F§G§DUIN[EI) = numele vechi al Palestinei {i al Feniciei. prin diferite mijloace. Prieten. CAMBUZ§ = magazie de alimente amenajat@ sub puntea unei nave. CAMILAR = conduc@torul unei caravane de c@mile. sau crucile puse la r@spântii. "CAMERA ÎNSTELAT§" = denumirea unui organ de reprimare a adversarilor regilor englezi.6 kilometri (Poarta Alb@ . l@]imea de 120 . A. prin care fumeaz@ amerindienii din America de Nord. CALYPSO (în mitologia greac@) = nimf@ din insula Ogygia. fie în exteriorul unui ora{. CANALUL DE SUEZ = canal navigabil pe teritoriul Egiptului. care este o doctrin@ religioas@ protestant@ creat@ de reformatorul francez Jean Calvin (1509 . CAMAIEU = pictur@ în care se folose{te o singur@ culoare. CAMPUS UNIVERSITAR = ansamblu de construc]ii (pentru înv@]@mânt. Tot acolo se mai men]iona c@ dobânda pe 8 luni era "din z@ce. CANAAN (sau HANAAN. Acest termen a fost folosit pentru prima dat@ în timpul regelui Spaniei.) care apar]in unei (unor) institu]ii de înv@]@mânt superior {i care este amenajat pe acela{i teren. iar în secolele urm@toare. Coleg (tovar@{) de arme. i-a promis nemurirea. mai ales al regiunii din estul râului Iordan. CALVIN = adept al Calvinismului. specific@ arhitecturii italiene din secolele XI . CAMENAE (în mitologia roman@) = nimfe.5 .CALUMET = lulea lung@. [ar@ a lui Ham. dar în numeroase nuan]e. A fost na]ionalizat de egipteni (de la englezi) în anul 1956. dac@ r@mâne lâng@ ea. primit@ de c@m@tarii de demult pentru banii împrumuta]i.). CAMARIL§ = persoanele din anturajul unui monarh.1984. U. Odysseus a refuzat. Dup@ 7 ani (sau 10. c@mine. Atunci. CAMILAFC§ = potcap acoperit cu un v@l negru. CAMPAMENT = instalarea vremelnic@ pe câmp.17 metri. Ferdinand al VII . Calvinismul. CAMAXTLI (în mitologia aztec@) = zeul Destinului. care une{te Marea Mediteran@ cu Marea Ro{ie. III/76). sau pe o biseric@.XVI. oastea lui Iancu a ob]inut {ase victorii. au construit canalul în perioada 1904 .2 kilometri {i adânc de 7 metri. Hr. unsprez@ce lei". CANALUL DUN§RE . care era al doilea fiu al lui Noe.Midia). fie în interiorul. M@sur@ de greutate egal@ cu 1/5 dintr-o maj@.lea era pl@tit@ în pietre de cear@. În secolul al XV . Colec]ia de documente.1869 sub îndrumarea vicontelui francez Ferdinand de Lesseps (1805 . dup@ alt@ variant@). (Arhivele Na]ionale din Bac@u. Dare perceput@ de Domnie de la proprietarii de dughene.N@vodari . CALVÁRIU = termen prin care cre{tinii catolici denumesc crucile monumentale de lâng@ biserici. apoi închis pentru naviga]ie în perioada 1967 . care mai este cunoscut {i sub denumirea de Biseric@ Reformat@. a unei unit@]i militare. Nu are ecluze. 1814 . creat în anul 1487.1894). CAMPANIFORM = denumirea unui element decorativ în form@ de clopot stilizat. S. {i adâncimea de 16. Este bine s@ se mai {tie c@ prima încercare de construire a acestui canal s-a f@cut în Antichitate.000 de hectare din Dobrogea. pe care îl poart@ c@lug@rii {i c@lug@ri]ele. cantine etc. trupele {i materialele de r@zboi pentru a nu fi v@zute de inamic. dar numai printre ungurii de acolo. Are ecluze la capete (la Cernavoda {i Agigea) {i îl traverseaz@ 7 poduri. la ve{nic@ pedeaps@.1987 s-a construit {i o deriva]ie de 26.594 î. Dintr-o sam@ moldoveneasc@ din anul 1792 rezult@ c@ atunci cam@ta era de "50 lei de pung@ pe an". pe care a naufragiat Odysseus dup@ R@zboiul Troian.20 de kilograme. în timpul faraonului Nechao (609 . care scurteaz@ cu 400 de kilometri naviga]ia spre portul Constan]a {i serve{te {i la irigarea a peste 200.1833). Canaanul a fost promis vechilor evrei dup@ ce ace{tia au ie{it din robia Egiptului. pe care îl determin@ s@ ia decizii în favoarea lor.lea (1808. în bani. din cauza r@zboiului dintre Israel {i Egipt. CAMUFLÁ (a) = a ascunde. 2. Construit în perioada 1858 . CANALUL KIEL = canal care asigur@ leg@tura între Marea Nordului {i Marea Baltic@. a c@rui construc]ie s-a termiat în vara anului 1895. Este lung de 64. împotriva turcilor. îns@ inaugurarea oficial@ s-a f@cut în ziua de 12 iunie 1920.

88). 1632 . Are în grij@ slujbele religioase la stran@. 2.) un capugiba{î pentru a cere plata birului ]@rii". 2. din Principatele Unite (1862) {i din România (1864). (din Cronica Ghicule{tilor). n. 2. Trimisul sultanului în Moldova sau în [ara Româneasc@ pentru a instala sau a mazili un domn. cu barat împ@r@tescu. îns@ unul la Moldova {i altul la Bucure{ti". Trimisul sultanului pentru a încasa haraciul anual dintr-o ]ar@ româneasc@. În anul 1632 "au trimis împ@ratul capigi . Sec]iunea I. Cronica Transilvaniei). împreun@ cu toat@ casa lui". În anul 1592. "ducându-l pe Basarab Vod@ (Constantin Brâncoveanu n. Mare negustor din Imperiul Otoman. CANONIER§ = mic@ nav@ militar@. având trei perechi de ecluze. Titlul III. n. P. CAPELAN = preot care slujea într-o capel@ catolic@. pe Aron Tiranul "l-au timpinat capigii împ@r@te{ti. "În martie (1664. CAPAN (sau KAPAN) = 1. P. 5. {i adânc de 12.BA}§) = 1. Depozit de m@rfuri. CANDIA = denumirea veche a insulei Creta din Marea Mediteran@. Mai târziu. CAPANLÂI (sau KAPANGÍI) = negustori turci care cump@rau produse alimentare din Moldova {i [ara Româneasc@ pentru a aproviziona Istanbulul {i cet@]ile dun@rene st@pânite de sultan. cantitatea de "100 dram<uri> caperi" (circa 320 de grame) se vindea în Moldova cu 38 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i. Hr.) a sosit în ]ar@ (în Transilvania. aducându-i caftan. Persoan@ care în Moldova medieval@ ob]inea prin arend@ dreptul exclusiv de a folosi cântare în iarmaroace {i târguri. (Ibidem). fa]@ de numai 8 lei cât primea un "p@zitor".ba{i ca s@ duc@ c@ftanile domnilor. Istoriile domnilor [@râi Rumâne{ti). Târg. Cap. 255/53). .).6 kilometri. CAPEGÍU (sau CAPIGÍU. pentru a anun]a apropiata lui sosire la Ia{i sau la Bucure{ti. viind ca s@-l ia din scaun {i s@-l duc@ la împ@r@]ie". P. domnul [@rii Române{ti. CANTOR§ = cancelarie. 4. Sunt considerate între cele mai vechi {i mai valoroase din lume. Prin acest canal pot trece nave de pân@ la 40. folosit@ la luptele de pe fluvii sau de lâng@ ]@rmul m@rii. amenajat în aer liber. (Pseudo . (Grigore Ureche. Mic@ biseric@ catolic@. II. CAPITLU = institu]ie care conducea activitatea unei biserici sau m@n@stiri catolice. n. Titlul III. capugi . (Constitu]ia României din 27 februarie 1938. Altar p@gân. n. CANTARELLA = otrav@ folosit@ în Italia medieval@ pentru uciderea adversarilor politici. CAPELINA = coif de metal care acoperea {i ceafa osta{ului medieval.. (Constitu]ia României din 29 martie 1923. Canalul este lung de 81. CAPUGÍU) = portarul (u{ierul) seraiului (palatului) sultanului. Cap. Dintr-un document cu data de 24 mai 1819 rezult@ c@ un cantaragiu de sare de la Târgu Ocna primea o leaf@ lunar@ de 10 lei. I. CAPITOLINUS = nume purtat de zeul Iupiter. CANDILAPT = cleric inferior (eclesiarh. de i-au dat domniia ]@rii (lui Matei Basarab. paraclisiarh) care la începutul Cre{tinismului aprindea candelele. 258/56. CAPEL§ = 1. Art. 2. CAP DE BOUR = numele primelor m@rci po{tale (timbre) române{ti din Moldova (1858). pentru a putea naviga în condi]ii nefavorabile. buzdugan. 3. CÁPI}TE = 1. Comandant suprem al armatei. iar în secolele XII . CANTOR = dasc@l de biseric@. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. care în Grecia {i Roma antic@ ducea pe cap un co{ cu cele necesare sacrificiilor religioase. 74/21). CANEFÓR§ = femeie tân@r@. fond Documente. CAPER§ = boboc al caperului. deoarece i se construise un templu pe colina Capitoliu. executat în acela{i timp de un num@r mare de tunuri. în 1826. în anul 1763 Poarta Otoman@ "au orânduit {i doi capigi . Art.OGLAN (sau OLAN) = sol trimis din Istanbul spre Moldova sau [ara Româneasc@ de c@tre un nou domn numit de sultan. (Georg Kraus. sum@ egal@ cu pre]ul de atunci a 3 pui de g@in@. Ast@zi se nume{te paraclisier. CANONARH = c@lug@r într-o m@n@stire ortodox@. Cântar mare. Letopise]ul). l-a b@gat în închisoarea celor }apte Turnuri. fond Documente.) la Constantinopol. CAPI .Enache Kog@lniceanu. fond Documente. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. "CANON DE OB}TE" = lege. Regele "este capul puterii armate".BA}§ (sau CAPUGI . Letopise]ul).ba{a. anume Edicule.1654. fiind mazilit la sfâr{itul primei sale domnii în Moldova. Capitol dintr-o carte veche.5 metri. 2. CANONAD§ = foc de artilerie foarte puternic. A fost organizat@ în secolul al VIII lea d. CAP = 1.000 de tone. CAPELMAISTRU = dirijorul unei orchestre sau al unei fanfare militare. care era folosit drept condiment.traversat de primul vas oceanic în ziua de 15 august 1914. Regele "este capul o{tirii". n. n. În anul 1815 vornicul moldovean Vasile Roset a cump@rat dou@ ocale de capere cu suma de 4 lei {i 60 de bani. p. Templu primitiv. 46). CAPIGI . 2. Pia]@.XIII s-a generalizat în toat@ Europa catolic@. }apc@ cu cozoroc ce face parte din uniforma unor militari.ba{a. CAPAN ÎMP§R§TESC = depozit de alimente în Imperiul Otoman. În anul 1714. n. }eful capugiilor. (Radu Popescu. 1). lat de 150 de metri. Mai târziu. dup@ obicei". CAP§ = ac]iunea de pozi]ionare a navei. 3. Costul construc]iei s-a ridicat la 366 milioane de dolari. Slujba{ care în trecut cânt@rea diferite m@rfuri. CANTARGÍU (sau CANTARAGIU) = 1. care-l mazilise.

lea a circulat {i în [@rile Române. În anul 1730.4 catarge {i cu suprastructura mai înalt@ la pupa {i prora. Iunona {i Minerva ("Triada Capitolin@"). 33 .lea privitor la "vânzarea slujbei v@mii" se preciza c@ "dac@ s@ va g@si cu cale. regele Persiei. Înainte de a domni în Moldova. care a circulat {i în Moldova {i [ara Româneasc@. CAPLAN . Al]i istorici neag@ existen]a capitula]iilor. CAPLAN = osta{ turc ce purta pe cap un turban din piele de tigru. P. Magazin istoric din luna martie 1975. automat@. {i ea trebuie definitiv înl@turat@ din faptele istorice". CARAOLAN = negru. Numele vine de la capi{onul (it.586 î. 2. CAPITULA[II = tratate medievale încheiate între Imperiul Otoman {i [@rile Române. în 1511 {i 1529 ( rev.1754) "a dat porunc@ lui capudan .PA}A = mare amiral în flota otoman@. Hr. CAR DE LUPT§ = denumirea veche a tancului. CAPITULANT = osta{ care capituleaz@ în fa]a inamicului. Constantin Giurescu scria în anul 1908 c@ "închinarea Moldovei la turci sub Bogdan. n. capitularea necondi]ionat@ a Germaniei în luna mai 1945. (Arhivele Na]ionale din Bac@u. A fost folosit@ în secolele XV . CAPITULARD = persoan@ care capituleaz@ u{or. Uneori. CAPUCHEHAIE (sau CAPICHEHAIE) = reprezentantul Moldovei sau al [@rii Române{ti la Istanbul. potrivit c@reia. 1684 . sultanul Mahmud I (1730 . CAPTUR§ = bunuri luate ca prad@ de r@zboi dup@ ocuparea unui teritoriu de la inamic. CARACULAC = func]ionar ata{at pe lâng@ marele vizir sau pe lâng@ chehaia vizirului. CARBOAV§ = 1.". p. (triburile din nord).pa{a s@ preg@teasc@ un oarecare num@r de leven]i înarma]i. (Nicolae Muste. 1674 . CARABIN§ = pu{c@ scurt@. Era grecu ]arigr@deanu".PA}§ = comandant al osta{ilor caplani. Moned@ ruseasc@ de demult. CARAVEL§ = velier cu 3 . CAPUDAN . CAPORAL = grad militar care urmeaz@ celui de soldat frunta{ {i este urmat de cel de sergent. unde poposeau caravanele de negustori. CARAGROS = moned@ de argint turceasc@. Hr.. CARAVANSERAI = han oriental. CAPTIVITATEA (sau ROBIA) DIN BABILON = Cele dou@ deport@ri ale evreilor în Babilon: prima în anul 721 î. for]ele care înceteaz@ lupta trebuie s@ se predea înving@torului f@r@ dreptul de a pune vreo condi]ie. nu se adevere{te deci prin documente. pentru paza m@rfii". CAPUCIN = c@lug@r care f@cea parte din ordinul franciscan auster fondat în anul 1526 de Matteo da Bascio. . când Babilonul a fost cucerit de Cirus.ba{a s@ înarmeze pe bostangii . 2. care cânt@re{te 205. Unii istorici sus]in c@ au existat dou@ capitula]ii cu [ara Româneasc@. s@ se duc@ unde a vrea. a doua în perioada 606 . din dotarea armatelor moderne..). Om care p@zea ceva în epoca medieval@. De exemplu.3 miligrame. când au fost str@muta]i de Nabucodonosor. CARAUL§ (sau CARAÚL. precum {i lui bostangi .. (Ion Creang@. CAPITULARE NECONDI[IONAT§ = form@ a capitul@rii folosit@ în secolul al XX . în timpul domina]iei politice otomane. Letopise]ul). CARAT = unitate de m@sur@ pentru diamant. n. aur {i argint. CAPS§ = dispozitiv care con]ine materie exploziv@ {i este situat în partea posterioar@ a unui cartu{. La punctul 4 al unui document moldovenesc de la sfâr{itul secolului al XVIII . "Dac@ au mazilitu caplanu pa{a pre Dumitra{cu Vod@ la [u]ora (în anul 1675. Imperiul Otoman a mai acordat capitula]ii Fran]ei (1569). Austriei (1615). CALAÚR) = 1. Caratele pentru aur reprezint@ p@r]ile de aur curat din 24. CARAIMAN = nume pe care {i l-a luat principele Carol (viitorul rege Carol al II . au venitu domnu ]erei Antonie Rusetu. {efii lui "l-au slobozit din oaste cu arme cu tot.XVI la marile descoperiri geografice. acesta aducea firmanul de mazilire a unui domn din Moldova sau din [ara Româneasc@.CAPITÓLIU = deal din Roma antic@. dându-i {i dou@ carboave de cheltuial@". Hr. CARCER§ = închisoare într-o unitate militar@.. Santinel@ militar@.1685) "au fostu capi-kihaie la Petriceico Vod@". Prusiei (1761) {i Rusiei (1774). con]inând obliga]ii reciproce. pe care s-au construit templele zeilor principali Iupiter. s@ s@ cei de unde s@ cade. colec]ia Documente. În secolul al XVIII . Olandei (1612). ca s@ s@ pue caraul la vama din E{i.lea) în ziua de 12 decembrie 1925. cappucino) pe care îl purta c@lug@rul.36). Ivan Turbinc@). Dumitra{cu Cantacuzino (1673. (Nicolae Muste. Pe un osta{ rus b@trân. (din Cronica Ghicule{tilor). Angliei (1580). Rubl@. când a renun]at pentru a treia oar@ de a fi mo{tenitorul tronului României. Robia israeli]ilor a luat sfâr{it în anul 538 î.lea. A existat {i un caragros nem]esc. VI/151).1675. în 1393 {i 1460. CAPSARIUS = sclavi care îi duceau la {coal@ pe copiii st@pânilor romani. Letopise]ul). CAPUSÎ (sau PA}E CAPSÎ) = re{edin]a marelui vizir turc din Istanbul. De exemplu. {i tot dou@ cu [ara Moldovei. de care vorbe{te tradi]iunea.

14 august 1941. colaborare economic@. CART = serviciu permanent f@cut în schimburi la bordul unei nave de c@tre membrii echipajului.). CARTE DE PROTEC[IE = document eliberat sudi]ilor de c@tre consulii str@ini din Ia{i {i Bucure{ti în secolele XVIII XIX. n..lea... vor t@g@dui adev@rul cu nedreptate {i nu vor voi a m@rturisi toat@ {tiin]a ce vor fi având în frica lui Dumnezeu. 4. Abator. CARMANGERIE = 1. {i dobitoacele lor. pe to]i. parte s@ nu aib@. R. Prevedea: dreptul popoarelor de a-{i alege forma de guvern@mânt. S@ men]in@ pacea {i securitatea interna]ional@ {i. CARNA (în mitologia roman@) = zei]a S@n@t@]ii. 1646). Hot@râre judec@toreasc@. Cod de legi (de exemplu. 2. pentru ca ace{tia s@ beneficieze de anumite privilegii. România este membr@ a O. CARLING§ = parte a avionului unde se afl@ pilotul {i aparatele de comand@ necesare zborului. Membrii ordinului tr@iau solitar pe Muntele Carmel. fond Documente. care sus]in acoperi{ul unui edificiu în locul coloanelor. 2. CARTE DE JUDECAT§ = hot@râre pronun]at@ în trecut de c@tre o Judec@torie de Ocol. 3. amplasat pe vechile cor@bii de r@zboi. 1710 . primind de la acestea câte o moned@ (obol). adoptat la San Francisco în ziua de 26 iunie 1945 de 282 de reprezentan]i din 50 de ]@ri ale lumii. domnul Constantin Mavrocordat hot@ra: "}i nimi altul s@ nu se amestece piste aceast@ carte a domniei mele". s@ ia m@suri colective eficace pentru prevenirea {i înl@turarea amenin]@rilor împotriva p@cii {i pentru reprimarea oric@ror acte de agresiune sau altor viol@ri ale p@cii. n. CARGAS = m@sur@ de greutate folosit@ de aztecii din Mexic pân@ la cucerirea spaniol@ din secolul al XVI .76). CARET§ = veche tr@sur@ de lux. Scrisoare. 2. 3. Era egal@ cu greutatea pe care un aztec o putea duce în spinare. Ieniceri care formau garda sultanului turc. S. Sculpturile masculine cu acela{i rol se numesc atlan]i. CARIC = înc@rc@tur@ pe o corabie. N. La sfâr{itul unui hrisov moldovenesc din 5 mai 1735. 791. Mitropolitul îi sf@tuia "ca. în ziua de 24 septembrie 1941.1711. CARMELI[I = ordin c@lug@resc înfiin]at în Palestina de cruciatul Bertold din Calabria pe la mijlocul secolului al XII lea. CARGOBOT (sau CARGOU) = nav@ comercial@ care transport@ m@rfuri pe distan]e mari. de sudorile lor. S. fila 99). Meserni]@. {i s@ înf@ptuiasc@. în frica lui Dumnezeu. în acest scop. "Iar@ Dumitra{co Vod@ (Dimitrie Cantemir. M@cel@rie. O Carte de blestem din 1 mai 1806 a mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei era adresat@ st@pânilor de atunci ai satelor D@mileni {i Cristine{ti din ]inutul Dorohoi. În 1562 a fost reorganizat în Spania de c@tre Thereza d' Avila {i Jean de la Croix. CARETA} = persoan@ care f@cea ori vindea carete. fond Documente. 75 . CARIERISM = tendin]@ de a parveni în via]@. dezarmare interna]ional@. sau locomindus@ la ceva. care de mult@ vreme se judecau la Ia{i pentru hotarul dintre cele dou@ sate {i mo{ii. pe nava Prince of Wales. CARIPI[I (sau CARIPI) = 1. CARNUS (în mitologia greac@) = preot c@ruia zeul Apollo i-a dat puterea profe]iei. CARÓN sau CHARÓN (în mitologia greac@) = b@trânul barcagiu al Infernului care trecea sufletele mor]ilor pe malul cel@lalt al Styxului. Hrisov. CARPÁTOS = numele antic al Mun]ilor Carpa]i. dându {tire (. CARONAD§ = tun cu ]eava scurt@. ci ca fumul {i ca praful cel din drum toate s@ fii întru pierzare {i peire de toate ale lor celi v@zute (. CARIATIDE = sculpturi feminine în pozi]ie vertical@. protectoare a organelor interne ale corpului omenesc. la întrevederea lor din 10 . aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situa]iilor cu caracter interna]ional care ar duce la o violare a p@cii".. CARTE DE BLESTEM = scrisoare prin care arhiereul obliga o persoan@ sau mai multe s@ jure c@ spun adev@rul într-o anumit@ chestiune. trase de 6 boi. de chiverniselile lor. Osta{i turci din epoca medieval@. Ordinul a fost mutat în Europa în anul 1245. CARTA ORGANIZA[IEI NA[IUNILOR UNITE = document de mare importan]@. CARTE = 1. La aceast@ Cart@ a aderat {i U. 1 din Cap. "CARTA ATLANTICULUI" = document anglo .XVIII. I se preciza c@ "Scopurile Organiza]iei Na]iunilor Unite sunt urm@toarele: 1. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. f. din anul 1955. c@ci ori{icare. CARMEN = poezie de dragoste (în Imperiul Roman). cu hat@r. Carte româneasc@ de înv@]@tur@..)".) au {i început a scrie c@r]ile sale pe la toate ]inuturile. Carta cuprindea 111 articole (intrate în vigoare la 24 octombrie 1945). (Arhivele Na]ionale din Ia{i. zicem c@ de viia]a lor. folosind orice fel de mijloace. 791. (Nicolae Costin.american pe care l-au semnat Churchill {i Roosevelt în insulele Newfoudland din Oceanul Atlantic.. P. s@ m@rturiseasc@ dân{ii tot adev@rul pe undi au fost petrile hotar@ (. U. P. amenin]ându-i pe mincino{i cu anatema."CARE DE OASTE" = obliga]ie a domnilor Moldovei {i [@rii Române{ti de a asigura care de transport pentru nevoile armatei otomane în secolele XVII . CARE MOC§NE}TI = care de transportat pe{te în epoca medieval@. prin mijloace pa{nice {i în conformitate cu principiile justi]iei {i dreptului interna]ional. Letopise]ul). acoperit@.) cumu este domnu vecinic [@râlor Moldovei". de osteneala lor. . unii ca acei. În Art.

Grigorie Ioan Calimah voievod. (Pseudo ..) din Transilvania". CASA }COALELOR = veche institu]ie care avea în grij@ construirea de noi {coli primare în România {i dotarea acestora cu material didactic. Priam. Aceasta poroncim. . iar în@l]imea. 1767. în timpul unui r@zboi ruso .. nici existen]a lui Dumnezeu. CASA R§SURILOR = institu]ie medieval@ româneasc@ ce administra un fond numit r@sur@. CASA ALB§ = re{edin]a din Washington a pre{edin]ilor S.1817. CARTOGRAFIE = disciplin@ care se ocup@ de modul de întocmire a h@r]ilor geografice. iulie 24". deci. CARTEZIANISM = doctrin@ filozofic@ apar]inând lui René Descartes (sau Cartesius. dar tot el a hot@rât ca prezicerile ei s@ nu fie crezute de nimeni. Ca dimensiuni este a doua construc]ie din lume. Ocup@ o suprafa]@ de 64. precum {i de ora{ul Bra{ov (din 1498 {i pân@ la mijlocul secolului al XVIII .lea a fost folosit vremelnic de un regiment austriac. P. castelul a redevenit proprietate a ora{ului Bra{ov între anii 1886 . de un hatman. dup@ Pentagon. Militar de serviciu (de cart) pe o nav@. CASABÁ = denumirea veche a satului turcesc. CASA POPORULUI (azi. V@taful m@celarilor din ora{ul Istanbul. CASAP . Lungimea fa]adei m@soar@ 270 m. un glon] sau multe alice. iar în [ara Româneasc@.. "vizirul s-au a{@dzat cu {idere la o casaba ce s@ cheam@ }umla". dumnealui Vas@le Ros@t hatman. U. CARVAKA = doctrin@ filozofic@ indian@ care nu recunoa{te autoritatea Vedelor. CARTOFLE = cartofi. dup@ numele latinizat). Construit la sfâr{itul secolului al XIV . în care acesta î{i ]ine cartu{ele.1741).n.Enache Kog@lniceanu. construit în Bucure{ti în perioada 1984 1989 dup@ planurile unor arhitec]i coordona]i de Anca Petrescu. În ziua de 1 Decembrie 1920. n.800 de m2. castelul a fost st@pânit pe rând de Mircea cel B@trân. corespunz@tor celui de caporal. Din aceea{i cronic@ afl@m c@ în anul 1771. 2. din care erau pl@ti]i cu leaf@ slujba{ii Statului.. CASCHET§ = {apc@ militar@ cu cozoroc {i cu fundul rotund. PALATUL PARLAMENTULUI) = edificiu uria{. În timpul celei de-a treia domnii în Moldova. Letopise]ul). {i a Hecubei.) s-au adus cartoflele în ]ar@ (adic@ în Moldova . birourile etc. bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavscoi. a sufletului. având urm@torul con]inut: "Noi. CASA MENZILULUI = Institu]ia po{tei {i a transportului de c@l@tori în epoca medieval@ româneasc@. pentru a-{i proteja capul. Grad militar în marin@. CARTU}IER§ = cutie mic@ din piele.1749).BA}A = 1. Apollo i-a acordat puterea profe]iei.lea. Dreg@tor ce r@spundea de aprovizionarea cu carne a armatei otomane. A.1920. CARVASARÁ = Casa V@milor (în epoca medieval@). sau a vie]ii de dup@ moarte.48 hectare). a primit de la sultan un hatihumaium care a fost citit "pin toate casabalele". {i pe cine va triimite. dup@ carte domniei mele. Împuternicire scris@ dat@ de domn unui boier pentru a strânge o anumit@ dare. 84 m. a le parcela în loturi de câte 5 hectare {i a le vinde apoi ]@ranilor. dorind s@-i scoat@ pe negustorii lazi din ]ar@. n. CASC§ = coif de metal purtat în r@zboi de solda]i. cet@]enii ora{ului Bra{ov au d@ruit castelul familiei regale din România. CARTU} = ansamblu ce cuprinde un tub de metal sau de carton.1948. În anul 1908 s-a înfiin]at Editura Casa }coalelor. prins@ în partea din fa]@ a centurii soldatului. (adic@ 6.lea). când se împlineau doi ani de la Marea Unire. Toate s@lile de conferin]e. Document prin care domnul ]@rii numea o comisie de boieri hotarnici pentru a fixa corect hotarele unei mo{ii. CASSANDRA sau KASSANDRA (în mitologia greac@) = fiica regelui Troiei. dualismul {i mecanicismul.). Constantin Mavrocordat (1748 . Se spune c@ nu a fost crezut@ nici când a prevestit distrugerea cet@]ii Troia de c@tre ahei. o înc@rc@tur@ explozibil@ {i o caps@. A fost reorganizat@ în anul 1814. II/84) se p@streaz@ o asemenea Carte. care fuseser@ instalate în timpul celei de-a doua domnii a lui Grigore al II . A func]ionat în perioada 1896 . s@ strâng@ tot u{uru de pe mo{iile dumnealui. care l-a st@pânit pân@ în anul 1947. Dup@ ce în secolul al XIX .lea Ghica (1739 . s@ fie volnic cu cartea domniei mele a lua {i a strânge tot u{uru de pe mo{iile dumnealui (.000 de m 2. CASA RURAL§ = institu]ie româneasc@ înfiin]at@ printr-o lege din 4/17 aprilie1908 cu scopul de a cump@ra mo{ii. saloanele. În 1957 a fost transformat într-un muzeu cu dou@ sec]ii: Art@ feudal@ {i Etnografie. n. au împreun@ o suprafa]@ de 265.1819. dat-am cartea domniei mele cinstit {i credincios boieriul domniei mele. CÁRTNIC = 1. În Moldova era condus@ de un nazir (dup@ anul 1818 de un hatman al Menzilurilor). În Arhivele Na]ionale din Bac@u (Colec]ia de documente. 2. Iancu de Hunedoara."CARTE GOSPOD" (adic@ "DOMNEASC§") = 1. l@]imea 240 m. 1812 . 2. neavând nici o împiedecare de c@tr@ u{urgii. A fost construit@ dup@ planul arhitectului James Hoban în perioada 1814 . La baza ei stau ra]ionalismul. În anul 1857 istoricul moldovean Manolachi Dr@ghici scria c@ "în domnia lui Calimah (Scarlat Callimachi. CAS§ DE SCHIMB = unitate economic@ ce se ocup@ cu vânzarea {i cump@rarea de valut@.turc. dup@ cum au luat {i într-al]i ani. CASTELUL BRAN = cel mai vechi palat princiar medieval de pe teritoriul României. CASA APELOR = institu]ie moldoveneasc@ ce avea grij@ de între]inerea conductelor de ap@ potabil@ din Ia{i.

Biblioteca {i castelul au fost distruse în timpul bombardamentelor din 30 mai . Salonul turcesc. Acest perete desparte Altarul de Naosul bisericii. Înl@turarea din func]ie a unui preot. marele vizir Ali . Din anul 1819 se p@streaz@ o "Catagrafie di marfa ci s-au g@sit în dugheana lui Ivanciu Popa Petru {i precum s-au pre]@luit. Alba Iulia. Sala maur@.lea d. . În total sunt circa 160 de camere. CATARA = 1. realizarea construcţiei aparţine inginerului Tiberiu Eremia. Adul]i dintr-o anumit@ religie care se preg@tesc s@ treac@ în alt@ religie. Hr.000 de documente din secolele XV . Dup@ anul 1683. "CATEHISMUL ROMÂNESC" = cea dintâi carte tip@rit@ în limba român@. c@ci mai înainte le achi]ionase Arhivele Statului din Ia{i. pe baz@ de întreb@ri {i r@spunsuri. 1845. dar cu alfabet chirilic (Sibiu. În Moldova s-au efectuat catagrafii în anii 1774. re{edin]@ episcopal@. În apropierea Castelului Pele{ se afl@ Castelul Peli{or cu 74 de camere. jude]ul Ia{i. pe locul Mitropoliei Bălgradului ce fusese zidită de Mihai Viteazul în anul 1597. Recens@mânt fiscal. 2. R@spopire. ghen<a>r<ie> 29". doamna Nastasia a trimis în Polonia 70 de pungi pentru a-{i r@scump@ra so]ul prizonier. "oblicind c-au poprit ungurii banii.7 octombrie 1883. în care serviciul religios este f@cut de episcop. Cuprinde birnicii grupa]i pe ]inuturi {i pe categorii fiscale. CATIHET = profesor de religie. 2. În anul 1713. 2. Dar acesta. între care mai cunoscute sunt: Sala de Arme. (Arhivele Na]ionale din Ia{i.12 iunie 1944.1903 pentru principele Ferdinand {i principesa Maria. pe to]i i-au dat la catarg@". 1820. munteni sau sârbi. în anul 1570. CATARG§ = 1. purtat în epoca medieval@ de guvernatorii unor provincii bizantine. Oameni care la începutul Cre{tinismului se preg@teau pentru a fi boteza]i. În această Catedrală. ob]inut@ din lân@ de capr@. "CASUS BELLI" ("motiv de r@zboi") = motiv invocat de una sau de câteva ]@ri pentru a începe un r@zboi. 1851 {i 1859. iar pictura interioară este opera pictorului Costin Petrescu. CATÓLICOS = {eful Bisericii cre{tine monofizite din Armenia. adoptat@ de preo]ii catolici începând cu secolul al VI . Proiectul aparţine arhitectului Victor Ştefănescu. construit în perioada 1899 . BURGUM) = centru militaro-administrativ înt@rit din perioada Evului Mediu occidental. CATEDRAL§ = biseric@ de mari dimensiuni. 2. Prima carte în limba român@ {i în grafie latin@ (o culegere de Psalmi) s-a tip@rit tot în Transilvania. Inventar. Re{edin]a lui este în ora{ul Etchmiadzin.XVIII. în ziua de 15 octombrie 1922 regele Ferdinand I (1914 . f@cut din timp în timp. CXX/82). 2. CATEHUMENI (sau CATECHUMENI) = 1. "CASUS FOEDERIS" = expresie latineasc@ prin care se în]eleg împrejur@rile când o ]ar@ este obligat@ s@ intre în r@zboi al@turi de o ]ar@ aliat@. P. CATAPETEASM§ = perete împodobit cu icoane într-o biseric@ ortodox@. de c@tre Filip Moldoveanul). Sala de Consilii. fond Documente.1927) şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari. CATAGRAFIE = 1. CATARG (sau ARBORE) = stâlp înalt. CASTELLUM (sau CASTRUM. Noul conac dispunea de o bibliotec@ impresionant@ {i de o colec]ie de circa 5. mo{tenitorii tronului României. Letopise]ul). CATARÓIE (sau DAMBLÁ) = apoplexie. de voie re.pa{a. Hr. "CATILINARE" = cele patru discursuri pe care Marcus Tullius Cicero le-a rostit în anul 63 î. 1831. (Ion Neculce. Munc@ silnic@ la galer@.) care complota împotriva Republicii Romane. CATEDRALA REÎNTREGIRII = Catedral@ Ortodox@ construit@ în anii 1921 .ROZNOVANU = cea mai frumoas@. dar documentele au fost salvate. Letopise]ul). Castelul (conacul) a fost construit la începutul secolului al XIX . {-au murit în loc". Sala de teatru {i multe altele. 1803. Munc@ silnic@ prev@zut@ ca pedeaps@ în unele legiuiri române{ti din secolele XVII . Blestem. Cabinetul de lucru al regelui Carol I. datând din anul 1591. CATEHISM = carte de înv@]@tur@ religioas@. CASULA = un fel de pelerin@ f@r@ mâneci. 819. Gheorghe Duca.CASTELUL PELE} = renumit castel regal construit la Sinaia (jude]ul Prahova) în perioada 10 august 1875 . CATAHRISIS = abuz. Din anul 1883 pân@ în 1914 s-au f@cut multe lucr@ri de extindere {i de modernizare.XIX. (Ion Neculce. adic@ pe fostul domn al Moldovei. mai mare {i mai renumit@ Curte boiereasc@ din Moldova. 1544. care preda elevilor dogmele religiei cre{tine. pe locul altui conac ce fusese zidit prin anul 1630. Afurisenie. 1838. CATERISIRE = 1. "pre câ]<i> din slugi era moldoveni. l-au lovit cataroia. În anul 1975 Catedrala a devenit sediu al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. CA}MIR = ]es@tur@ fin@. Putea fi regal sau seniorial. CASTELUL ROSETTI . CATEPAN = titlu înalt.62 î. CATASTIFUL LUI PETRU }CHIOPUL = prima Condic@ p@strat@ a Vistieriei Moldovei.Roznovanu în actualul sat Stânca din comuna Victoria.1922 în ora{ul Marii Uniri. împotriva patricianului roman Lucius Sergius Catilina (109 . iar în 1998 a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. cu foarte frumoase decora]ii interioare.lea de marele vistiernic Iordachi Rosetti . pe care se în@l]au velele cor@biei. Hr. pân@ la Unirea Principatelor.

. (din Legiuirea Caragea. b@taie. C@l@rime.XIX de la cei care aveau c@ld@ri (cazane) de fabricat ]uic@ sau rachiu. CAZACI = categorie de osta{i lefegii din epoca medieval@ (în Moldova {i [ara Româneasc@). Letopise]ul). Domnul Moldovei. romanii au fost învin{i de samni]i {i obliga]i s@ se umileasc@. În anul 1708. C§LCÁ (a) = 1. CAÚC = 1. 2. A n@v@li în ]ar@ o oaste str@in@. purtat@ în trecut de femei. C§LD§RAR = vechi me{te{ugar sau vânz@tor de c@ld@ri (cazane de aram@). CAVAF = negustor care vindea înc@l]@minte de calitate inferioar@.pa{ea f@r@ {tirea Împ@r@]iei. C§FT§NÍ (a) = a acorda unei persoane domnia ]@rii. Constantin Cantemir (1685 . Hr. 2. chin.BA}§ = starostele ({eful) unei bresle de cavafi. C§L§RA}I DE [ARIGRAD = 50 de osta{i moldoveni c@l@ri. n. a{a cum a procedat în anul 1634 Abaza . CAVIAR = icre negre. unde. {i Cazania lui Varlaam (sau Carte româneasc@ de înv@]@tur@). CAZON = ceea ce apar]ine de cazarm@.1693). Carte bisericeasc@ ce con]ine predici sau omilii.CA[AVEIC§ = hain@ groas@ de iarn@. cear{aful. de unde aducea în Moldova bl@nuri scumpe. 69). "C§LC§TUR§ DE LEGE" = nerespectarea unui tratat. {i altul în Anatolia (pentru partea asiatic@). atunci s@ se c@zneasc@ ca s@ spue adev@rul". Cronica). 2. ca un c@lc@toriu de pace".pa{a fa]@ de Polonia. În timpul primei domnii a lui Petru Rare{ (1527 . CAZARMAMENT = p@tura. conven]ie. C§L§F§TUÍ (a) = a umple cu calafat (amestec de câl]i {i smoal@) diferite spa]ii din corpul unei cor@bii. trecând pe sub "furcile caudine". C§DERE = 1. regele Athanaric al vizigo]ilor s-ar fi retras din calea hunilor. Letopise]ul). "Iar@ la v@leatul 7243 <1735> r@dicat-au turcii mul]ime de o{ti. P@rere de r@u. p@rintele patriarhul al Alexandriii (Ghedeon. Sarcin@ de serviciu. Hr. (Radu Greceanu. CAUCALAND = denumirea unei regiuni localizat@ ipotetic în zona Carpa]ilor de curbur@. Dar marele vizir a hot@rât atunci c@ pentru "aceia c@lc@tur@ a p@cii. Sec]ia I a Capului IV din Regulamentul Organic al Principatului Valahiei (1831) se intitula astfel: "Pentru c@derile ministrului Trebilor din L@untru". s@ prade". în vizit@ în [ara Româneasc@ .)". în epoca medieval@ româneasc@. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. (Miron Costin.n. 2.. sau un rang boieresc. pentru etan{eizare. nu suferir@. CAVALERIE = 1. CAUDIUM = numele unei trec@tori din Mun]ii Apenini. CAZASCHIERI = doi judec@tori militari în Imperiul Otoman: unul în Rumelia (pentru partea european@ a imperiului). carea au f@cut Abaza . Potcap pentru c@lug@ri.lea d. CAZARM§ = grup de cl@diri în care este instalat@ o unitate militar@. (Grigore Ureche. "C§LC§TORIU DE PACE" = om politic sau comandant militar care nu respecta un tratat de pace. CAVAF . Remu{care.) au f@cut cazanie foarte frumoas@". 2. f. Armat@ care folose{te caii în lupt@. C§IAL§ (sau C§IN[§) = 1. Ace{tia urmau în rang dup@ marele vizir. CAVALARIE = veche decora]ie militar@. CAZILBA} (sau CAZÂLBA}) = persan. CAZACLÍU = negustor care vindea vinuri moldovene{ti în Rusia. În anul 1830. ori parte din vin@. CAZEMAT§ = înc@pere (construc]ie) din beton armat care îi ap@r@ pe osta{i de focul inamicului. "Când cel pârât pentru vin@ se va dovedi vinovat {i va t@g@dui ori toat@ vina. . Abaza .000 300. CAUZILIERI = osta{i turci care formau garda sultanului. CAVAZ . Letopise]ul). n. Cuno{teau limba turc@ {i erau trimi{i mereu la Istanbul. de-au purces iar@ asupra cazâlba{ilor" (Ion Neculce. 2. (Ion Neculce. C§LD§R§RIT (sau C§Z§NIT) = dare perceput@ în secolele XVIII . în târgul Foc{ani existau 7 c@v@fii (dughene) cu astfel de marf@. unde în anul 321 î. "dup-acee mult s@ c@ié ce-au f@cut (. "sfâr{ind Sfânta Liturghie. de exemplu. Obliga]ie. CAZÁNIE = 1. În anii 1763 . care în anul 1691 poruncise uciderea cronicarului Miron Costin. Pentru c@lcarea p@cii. Cele mai cunoscute sunt Cazania de la Govora. condu{i de un v@taf. CAVÁS (sau CAVÁZ) = jandarm turc din trecut. 1818). adic@ printr-un fel de poart@ format@ din trei suli]e.1538). CAZANGERÍI (sau C§LD§R§RÍI) = velni]e pentru fabricarea ]uicii {i a rachiului în secolele XVIII . A ataca. va pl@ti cu capul. ci cu to]ii s@ g@tir@ s@ între la Podoliia. la sfâr{itul secolului al IV . D/55.000 di oasti.). Regret pentru o fapt@ f@cut@. C§L§RA} = osta{ care odinioar@ f@cea parte din trupele de cavalerie. Predic@ bisericeasc@ (Omilie).BA}§ = comandantul unei vechi g@rzi domne{ti. pentru interesele ]@rii. fond Litere.1764 cazacliii au dus din Moldova în Rusia o cantitate de vin apreciat@ la 140 de vagoane. C@ciul@ înalt@. 3.XIX..pa{a a fost sugrumat. Letopise]ul). ca la 200. CAZN§ = tortur@.n. "v@zându moldovenii aceast@ c@lc@tur@ de lege {i am@gitur@ (din partea polonilor . în]elegere. salteaua {i perna pe care le prime{te un militar de la magazia regimentului. tip@rit@ la Govora în anul 1642. tip@rit@ la Ia{i în anul 1643.

C§MARA DOAMNEI = Vistieria personal@ a Doamnelor Moldovei în Evul Mediu. pentru conducerea ]inutului Chigheci din stânga Prutului. în care intrau banii proveni]i din ora{ul Boto{ani. O c@p@]ân@ cânt@rea circa 4. f@r@ s@ ]in@ seama de voin]a românilor b@n@]eni. C§M§RA} DE DULCE[I = dreg@tor moldovean care punea pe masa domnului pr@jituri {i alte dulciuri. 2. la pontul nr. Ascultarea {i supunerea fa]@ de conduc@torul s@u duhovnicesc. cerut@ de românii b@n@]eni la 18 . precum {i eviden]a efectivelor o{tirii. ei cereau alipirea Banatului la Transilvania. unde c@pitanul se mai numea {i hotnog. de regul@. a hot@rât alipirea Banatului la Ungaria. C§PIT§NIA PORTULUI = 1. C§P§T§IERI = "oameni f@r@ c@p@tâi". domnul [@rii Moldovei (1572 . Erau scrise pe pere]ii mormintelor egiptene. C§PIT§NIA CODRULUI = institu]ie creat@ de Ion Vod@ cel Cumplit. Comandant militar în o{tile medievale române{ti atât în timp de r@zboi. 3. În documentele moldovene{ti de la începutul secolului al XIX .4 kilograme (Arhivele Na]ionale din Ia{i. deosebit@ de Vistieria ]@rii care strângea birul de la locuitorii birnici. dreg@torul nu se mai nume{te pârc@lab. 2. având grij@ ca din acestea s@ se fac@ lumân@ri pentru nevoile Cur]ii domne{ti.lea format@ din curtenii unui jude] muntenesc {i comandat@ de un c@pitan. 258/56). în Descriptio Moldaviae. P. Ca alternativ@. ori vutc@" (Ion Neculce. care proveneau dintre ]@ranii cl@ca{i fugi]i la ora{e {i deveni]i. Cl@direa administra]iei portului. împ@ratul Austriei. C§PI[§ = veche unitate pentru m@surat fânul. "La Botu{ani.19 noiembrie 1860. C§M§RA} DE LUMINI = dreg@tor moldovean care primea d@rile de cear@ {i seu.2 ocale. care s-a obligat prin jur@mânt s@ respecte trei sfaturi evanghelice: 1. numit@ cam@n@. Administra]ia {i poli]ia care asigur@ activitatea unui port. C§MAR§ DOMNEASC§ (sau C§MAR§ GOSPOD) = Vistieria personal@ a unui domnitor.ei Doamna. În Moldova cuprindea 4 . C§M§RA} DE RAFTURI = dreg@tor moldovean care avea grij@ de piesele de harna{ament {i de toate obiectele aflate în grajdurile domne{ti. Franz Joseph I. Adeverin]@ de plata v@mii.lea. fond Documente. Asemenea unit@]i existau {i în ]inuturile moldovene{ti. 2. Acolo a fost înmormântat în anul 1821 mitropolitul Basarabiei. S@r@cia benevol@. C§P§[ÂN§ = forma sub care se prezenta zah@rul fabricat la Chitila {i Sascut la sfâr{itul secolului al XIX . adic@ vreo 5. Într-un document privitor la vânzarea "Slujbei V@mii" moldovene{ti pe prima jum@tate a anului 1804. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. În fruntea acelei institu]ii se afla un c@pitan de Codru. C§RUCER = c@ru]a{. cât {i în timp de pace. zidit@ de domnul Alexandru cel Bun {i ref@cut@ de }tefan cel Mare înainte de anul 1470.lea de domnul Vasile Lupu (1634 . pe sarcofage sau pe papirusuri. 2. v@mi etc. C@ preste tot ceasul be ori vin cu pelin. C§M§RA}II DIVANULUI = 50 de dreg@tori moldoveni care st@teau cu rândul în Divanul ]@rii {i îi chemau pe boieri la domn.lea Ghica (1726 . Dar în ziua de 15/27 decembrie 1860. C§PITANI DE TÂRG = dreg@tori care în secolul al XVIII . ci vornic" (Miron Costin. C§M§RA} DE CATASTIFE = dreg@tor moldovean care ]inea condicile cu veniturile domnului. C§M§NAR (sau C§MINAR) = boier moldovean care strângea de la ]@rani darea din cear@. tot cu c@ru]a cea de cup@rie dup@ dânsul. sub conducerea lui Giuseppe Garibaldi.1653). C§R[ULIE = 1. C§R[I FUNERARE = nume dat textelor vechi referitoare la mor]i {i la via]a de dup@ moarte. "de s@ clintie p@n-afar@ den târgu sau p@n' la vreun boier. Letopise]ul). în luna mai 1860. slugi.lea {i începutul secolului al XX . C§PITAN = 1. iar nu mai mult".Bodoni. C§PRAR = nume popular pentru gradul de caporal. Veniturile personale ale domnului ]@rii proveneau din ocne. C§PIT§NAT ROMÂN = form@ de organizare autonom@ a Banatului. A fost desfiin]at@ în secolul al XVII .lea mai erau numi]i {i "haimanale". "C§M§}ILE RO}II" = denumirea celor 1. Castitatea. 143/26). urm@rind unificarea statului. ne informeaz@ c@ acesta "adun@ dijmele de cear@ datorate domnului". C§M§RA} DINL§UNTRU = dreg@tor moldovean care avea grij@ de hainele {i de bijuteriile domnului ]@rii. fond Documente.1574). Poema polon@). Grad militar superior celui de locotenent major {i inferior celui de maior. C§PIT§NIE = mare unitate militar@ din secolul al XVII .C§LUG§R = membru al unei comunit@]i m@n@stire{ti. P. Autoriza]ie acordat@ negustorilor moldoveni pe la anul 1800. originar din Transilvania. Domnului Grigore al II .lea i-au înlocuit în func]ie pe vornicii de târg din Moldova.1733) al Moldovei îi pl@cea b@utura {i. 38 se preciza: "Car]uliile ce s@ vor da negu]itorilor ce vin cu marf@. C§RBUNAR = fabricant ori negustor de c@rbuni de lemn. C§RU[§ DE CUP§RIE = c@ru]@ pentru transportul b@uturilor alcoolice. "C§PRIANA" = m@n@stire din Republica Moldova. s@ s@ ia numai c@te {apte parale de c@r]ulia. . Dimitrie Cantemir. au pornit o expedi]ie în sudul Italiei.000 de voluntari italieni care.5 care de fân. Gavril B@nulescu . de când venitul merge la C@mara milostivirii .

daci la iluminat sau la arderea mirodeniilor. Din alte surse rezult@ c@ la bizantini un cântar (sau centenarium) avea 100 de litre sau 33 de kilograme. cu ocazia "înr@tundirii" ]inuturilor Moldovei. împ@ratul Iustinian I (527 . CÂRJALII = tâlhari turci.n. În timpul celei de-a doua domnii în Moldova. cu pu]ine case. CUT. CÂMPUL LUI MARTE = câmpie lâng@ râul Tibru. Obiect de cult în bisericile ortodoxe. dincolo de zidurile Romei antice. C§TU}§ = dispozitiv folosit la legarea mâinilor sau picioarelor unui r@uf@c@tor arestat. V. folosit@ pentru instruirea osta{ilor romani sau pentru diferite adun@ri. S. "CÂNTEC DESPRE OASTEA LUI IGOR" = important poem rusesc din secolul al XII . CÂRC . n. Comandant de poter@ în epoca medieval@. 2. Z. 2. 2. C§UTA (a) = a cerceta. CÂNT§RIT = taxa pe care negustorii moldoveni o pl@teau în secolul al XIX . Grup de câteva case izolate. Filosofov {i al]ii. I. A fost introdus@ de domnul Mihai Racovi]@.1743) "a{@dzat-au s@ fie 4 ciferturi într-un an. "trei cântare de icre negre". Cuprindea 8 pinta sau 4 ferdele (bani]e). C§TAN§ = 1. N. Comandant al jandarmilor din Imperiul Otoman. Abator. câte 105 parale s@ deie fie{te om c@sar. M@cel@rie. Soldat. pe care erau reprezentate armele.51 de kilograme. Lenin {i de al]i marxi{ti.449 de kilograme.565) al Bizan]ului a încheiat pace cu per{ii. Principalii reprezentan]i erau: N.C§SA} (sau C§SAR) = 1. atunci s@ silnice{te spre a o {i s@vâr{i". CÂNTAR = 1. În încercarea de a salva imperiul multina]ional de la destr@mare. Opai]. Poveste{te o campanie nereu{it@ purtat@ de cneazul Igor Sviatoslavici în anul 1185 împotriva cumanilor. A. folosit@ mai ales în Transilvania. Letopise]ul). [@ran gospodar. . care la începutul secolului al XIX . B@rbat însurat. CÂMP (în heraldic@) = suprafa]a colorat@ a scutului medieval. Unitate medieval@ moldoveneasc@ de m@sur@. adic@ circa 5. care avea multe obliga]ii feudale. împreun@ cu în@l]@torul. 2. 3. Sat mic. 1780). Meserni]@.oglu). când domnea a treia oar@ (1715 . 2. 3. 2. Vechi osta{ austriac sau ungur. C§}§RIT = zeciuial@ din ca{ {i brânz@ în [ara Româneasc@ în epoca medieval@. "C§TRE POPOARELE LUMII!" = manifest prin care Consiliul Na]ional Român Central anun]a statele lumii în ziua de 5/18 noiembrie 1918 c@ Transilvania dore{te s@ se uneasc@ cu România. Este un vas f@cut din argint. dispozitivul de ochire. CÂMPIILE ELIZEE (în mitologia greac@ {i roman@) = numele unei câmpii unde sufletele oamenilor buni {i ale{i de zei î{i aflau odihna ve{nic@. ungar. S. cu re{edin]a la Târgu Frumos. împ@ratul Austro Ungariei. holteiul ce-i cu p@rin]i. CÂRLIG§TUR§ = teren accidentat. din Ungaria. Pe un astfel de teren era situat ]inutul moldovenesc Cârlig@tura. polonez {i ucrainean. Printr-un hrisov din luna februarie 1446 se hot@ra ca M@n@stirea Neam] s@ primeasc@ în fiecare an de la domnul Moldovei "câte 2 m@ji de pe{te de la Chelia" (Chilia . COT. CÂMP SIGILAR = spa]iu pe care este gravat@ legenda {i emblema unui sigiliu. Capul unei familii de ]@rani dependen]i. A fost desfiin]at.1907. care milita pentru renovarea Cre{tinismului. "C§TRE POPOARELE MELE CREDINCIOASE!" = manifestul lui Carol I de Habsburg. C@delni]@. având 44 de ocale sau 56. iar de la doamna ]@rii.lea erau subordona]i lui Pazvantoglu (Pazvan .lea când î{i cânt@reau m@rfurile cu cântarul domnesc. Merejkovski. C§S§PIE = 1. Bordeaev. C§TUN (sau COTUN. M@sur@ bizantin@ de greutate. în Moldova medieval@. în anul 1834. câte 55 par<ale>". N. cu cas@ proprie. teritoriile acestora fiind incluse în ]inuturile vecine. care forma o unitate fiscal@ {i f@cea clac@ pe mo{ia st@pânului feudal (membrii de familie nu aveau obliga]ia cl@cii). împ@ratul propunea o federa]ie de {ase state: austriac. CÂBL§ = veche m@sur@ pentru produse lichide sau solide. adic@ vas din lut ars folosit de geto . D. Constantin Mavrocordat (1741 .religios r@spândit printre intelectualii ru{i dup@ revolu]ia din 1905 . D. Bulgakov. Acest curent a fost criticat de V.lea.SERDAR = 1. "C§TRE MAGHIARI!" = manifest din 15 mai 1809 prin care împ@ratul Napoleon I îi îndemna pe maghiari s@ lupte pentru independen]a Ungariei fa]@ de Imperiul Habsburgic. N. 2. Ghippins. "C§UTARE DE DUMNEZEU" = denumirea unui curent filozofico . ceh. în continuare. C§TARE = pies@ situat@ deasupra {i aproape de gura ]evii unei arme. Formeaz@. 3. (din Pravilniceasca condic@. C§UTARE = inspec]ie. În anul 531 d. iar@ dup@ ce o va porni {i s@ va începe a s@ c@uta pricina. Dar Transilvania trebuia s@ fac@ parte. (Ioan Canta. în care se pune t@mâia pentru ars.).1726). împreun@ cu ]inuturile Hârl@u {i Her]a. iugoslav. CÂRCIUM§RIT = dare achitat@ de crâ{mari în Moldova medieval@. care cânt@rea 50 . Hr. difuzat la 3/16 octombrie 1918. plâtindu-le un tribut de 110 cântare de aur. "Nimeni nu s@ silnice{te spre a-{i porni jalba sa. CÂMPUL LUI DRAGO} = grup de 22 de sate medievale moldovene{ti situate pe v@ile Nechidului {i Bistri]ei. Minski.600 de kilograme. PRICUT) = 1. C§[UIE = 1.

În timpul primei sale domnii în Moldova. CÂRNELEAG§ = s@pt@mâna de dinaintea postului Pa{telui.)". "Cârmuirile. domnilor.1700) i-a scris regelui polon Ioan Sobieski: "}i cându s-a tâmpla s@ marg@ ceambururi t@t@r@{ti în sus. n. CÂ}TI = rat@ de arend@ sau de chirie. Staroste de breasl@ negustoreasc@ în Moldova în secolul al XVIII .2 grame) se vindea în Moldova cu 30 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i.turc. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. 1693 . având ca cearcagiu pe Iacup . CECMEGEÁ = sertarul tejghelei în care negustorul î{i ]inea banii încasa]i din vânz@ri. s@ o iei {i s@ fug@". Conducere.1653) în Moldova. s@ ias@ noaptea din obuz (.n. În anul 1828 negustorii din târgul Sculeni de pe malul Prutului îi pl@teau st@pânului acelui târg un bezm@n anual (chirie) de un leu pentru fiecare stânjen al dughenei.. care servea la transportul diferitor materiale de construc]ie (piatr@.lea în [@rile Române. "g@sis@ {i cealmale {i haine turce{ti s@ s-îmbrace. egal@ cu 2.n. CEARCHIFELEC = 1. În anul 1786. În anul 1814.) a d@râmat o mie {ase sute de câ{le turce{ti aflate pe p@mântul Moldovei".) da {tire la le{i. Veche nav@ fluvial@ f@r@ punte. Înt@ritur@ de lemn în jurul taberei militare de odinioar@. Luntre de mari dimensiuni. CEAM = 1. la strad@. fond Documente.000 de stânjeni (circa 4. Antioh Cantemir (1695 . "În primul an al domniei sale. CEALMÁ = turban de culoare alb@. 255/53). "CEAS DE MERS" = m@sur@ a distan]elor mari în secolul al XVIII . cultivat în [@rile Române pân@ în secolul al XIX . CÂRN§U (sau C§RN§U) = varietate de grâu inferior. în timpul unui r@zboi ruso . CÂRMUIRE (sau OCÂRMUIRE) = 1. Breasl@ de curteni {i slujitori în secolul al XVII . CEARCAGÍU = osta{ care lupta în avangard@. fond Documente. lactate {i ou@. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. CEAC}IRI (sau CEC}IRI) = pantaloni largi. Guvernare. 1852.CÂRMACI = timonier pe o corabie. (Ion Neculce. "înconjurul Moldovei este de 237 de ceasuri de mers". (din Cronica Ghicule{tilor). (Ion Neculce. domnul Moldovei. CÂ}L§ = 1. CEAT§ (sau PÂLC) = 1.) de grâu cârn@u se vindea pe pia]a Moldovei cu 20 de lei. P. CEADÂR = cort. Sat t@t@resc.. Uricariul. CEAU} = 1. U{ierul sultanului sau al domnului din Moldova sau [ara Româneasc@. domnul Moldovei. "Când mergé ceambururi t@t@r@{ti în [ara Le{asc@ s@ prade. . Învins de turci la St@nile{ti în anul 1711 {i aflându-se în pericol de a fi prins. cu care turcii î{i înf@{urau capul. Codrescu. CÂRMÂZ (sau C§RM§Z) = colorant ro{u.pa{a". 2.lea. cea{nic") ca dreg@tor în Sfatul domnesc. 2. "în dou@ câ{tiuri". sum@ egal@ cu pre]ul de atunci a 10 pâini. 5. {i cârmuirea trebuie s@ fie rea (. 43 . o chil@ (adic@ 308 kg. Dac@ societatea e rea. galoane {i trese pentru militari. "seraschierul cu oastea otoman@ s-a îndreptat spre Camenca (localitate de pe malul Nistrului . CEAMBUL (sau CEAMBUR) = ceat@ de osta{i turci sau t@tari trimis@ pentru prad@. sunt expresia societ@]ilor. Teren amenajat pentru iernatul vitelor. Dimitrie Cantemir scria c@.XVI. remorcat@. (din Discursul ]inut de Nicolae B@lcescu în ziua de 31 decembrie 1846 în fa]a studen]ilor români din Paris). (Ibidem).lea. (Ion Neculce. acest domn (Matei Ghica. 2. 296/4). partea a doua. când cre{tinii ortodoc{i au voie s@ m@nânce carne. cea{nicul este atestat la 28 iunie 1401 (un "Horae]. 588/87). fond Documente. cronicarul Miron Costin afirma c@ "nu sintu vremile supt cârma omului. P. Denumirea celei mai mari unit@]i militare române{ti în timpul r@zboaielor din secolele XV . P. (Th.1756 . În documentele din Moldova. 3.47). dar c@ înaintea ocup@rii Bugeacului de c@tre turci (1538).). om face {i noi {tire le{ilor s@ s@ fereasc@". Letopise]ul). ce bietul om supt vremi". în vremea lui. 2. stuf {i altele). CÂRM§ = comand@. CEAPR§ZAR = me{te{ugar care confec]iona chipiuri..). p. 4. CÂZLAR . de culoare mai ales ro{ie. domn al Moldovei în perioada 1753 . ob]inut din fructe de cârmâz. n. Letopise]ul). Povestind perioada de sfâr{it a domniei lui Vasile Lupu (1634 . când cre{tinii ortodoc{i au voie s@ consume carne în zilele de miercuri {i vineri. CÂ}LEGI (sau CÂRNELEAG§) = perioada cuprins@ între Cr@ciun {i Postul Mare al Pa{telui.n. 3.AGA = {eful eunucilor din palatul sultanului.1695 . Letopise]ul). mai ales în Moldova. "un dram c@rm@zi" (adic@ 3. ceau{ul breslei negustorilor din Ia{i era îns@rcinat cu strângerea birului din breasla sa. P@rcan. În anul 1738. purta]i odinioar@ de turci. 2. Dimitrie Cantemir. Aprod. Curier. Slujba{ la închisoare.. ca doar ar putea str@bate la Ie{i la doamna. (Cronica Ghicule{tilor). el (Constantin Duca. n.lea. CEA}NIC = paharnic. 2. CEAPCÂN (sau CEAPC§N) = vest@ cu mâneci despicate. Moldova "avea 247 de ceasuri în circuit sau 822 de mile". s@ s@ p@zasc@".5 kilometri). Stân@ de câmpie. CEATAR = comandantul unei cete de osta{i români în epoca medieval@. În anul 1826.

În România. egal@ cu 100 de kilograme sau cu 1/10 de ton@. care p@zea intrarea în Infern. Se mai nume{te "cercetare multidisciplinar@". . CENTIRON (sau CENTUR§) = curea cu care se încing militarii.zise de cercetare.lea (1294 . l@sându-i "pre Nipru. Muntenegru. CERCET§TOR = om de {tiin]@ care face cercet@ri într-un anumit domeniu. CEP§RIT (sau CEP§RIE) = dare medieval@ achitat@ pentru vinul vândut atunci când se d@dea cep la butoaie sau la poloboace. CELLA = sala central@ dintr-un templu grecesc sau roman.745 kilograme. naufragiu etc. Chintal. prin aceasta deosebindu-se de pustnici. A.lea. U. CEORLS = ob{ti s@te{ti anglo . egalitate comercial@ între popoare. România. adic@ unitate de m@sur@ care în Imperiul Bizantin cuprindea 100 de litre (librae). 10. CENTENAR = împlinirea unui secol (veac) de la un eveniment important. CEPR§ZAR = vechi negustor de ceaprazuri. de pre{edintele Wodroow Wilson în ziua de 8 ianuarie 1918.1296). R. CERBER (în mitologia greac@) = câine cu trei capete. cu numele de ]@tnar. CERCET§}IE = denumirea unei organiza]ii pentru copii {i tineri.CEHRIN (sau CEAHRIN) = important@ cetate medieval@ ucrainean@ de pe malul Niprului. 2. la Ceahrin. reducerea armamentelor. cu hatmanul lor". îmbr@cat@ de boierii români în epoca medieval@. trebuie s@ li se dea cea mai liber@ posibilitate de dezvoltare independent@". CERC§TUR§ = încercare sau control f@cut de cerc@tori în [@rile Române în secolul al XVIII . evacuarea trupelor germane din Belgia.XVIII. K. CERCELAR = me{te{ugar care f@cea cercei. (Ion Neculce. Letopise]ul). CERC§TÓRIU = inspector. extinzându-se apoi în multe ]@ri. CEPCHEN = hain@ scurt@ {i cu mâneci despicate. Prevedea libertatea naviga]iei. CERCHEZ = locuitor din zona Caucazului. în care era instalat@ statuia zeului. CERCETARE INTERDISCIPLINAR§ = cercetare {tiin]ific@ efectuat@ de speciali{ti apar]inând câtorva {tiin]e. CENOTAF = mormânt simbolic. f@cut în memoria unei persoane care a murit în alt@ parte (în r@zboi. care avea urm@torul con]inut: "Popoarelor din Austro Ungaria. CENTENARIUM = "cântar". CENTRU ISTORIC = partea cea mai veche a unui ora{. Pentru realizarea aspira]iilor na]ionale ale României. Hr. În anul 1711 ]arul Petru cel Mare al Rusiei nu i-a luat la r@zboi contra turcilor pe unii cazaci. CEPLAC = om s@rac. O m@sur@ asem@n@toare sa folosit {i în Moldova. CELEBÍU = persoan@ care avea o comportare frumoas@. în crâ{me. domneasc@. M@sur@ ruseasc@ pentru cereale. CELATOR = sclav care trebuia s@ stea mereu în preajma st@pânului s@u roman.1937. slug@. trebuiau s@ dea de urma r@uf@c@torilor {i s@-i predea spre a fi judeca]i. pentru a constata modul cum se încasau veniturile Vistieriei. = denumirea prescurtat@ a Poli]iei politice secrete care a fost creat@ în U. foarte important era punctul nr. C. CELESTIN = c@lug@r catolic dintr-un ordin înfiin]at de papa Celestin al V . CELEDNIC = servitor. CENU}AR = urn@ funerar@. argat (în epoca medieval@). în jurul c@reia s-a extins ora{ul actual.saxone din a doua jum@tate a mileniului I d. CENTNER = 1. CENOBIT = c@lug@r dintr-o m@n@stire care locuie{te împreun@ cu al]i c@lug@ri. sau greutatea a 100 monede de aur. {nururi {i galanterie. Aceast@ dare a existat în Moldova în secolele XVII . al c@ror loc între na]iuni dorim s@-l preg@tim {i s@-l asigur@m. S. împreun@ cu str@jerii din satul moldovenesc medieval. Serbia. CENTONARI = negustori romani de haine vechi {i p@turi pentru sclavi {i s@raci. A. E. CELLARIUS = sclav din Imperiul Roman care p@zea casa st@pânului s@u. A fost creat@ de generalul englez Baden Powel în anul 1907. sau 32. S. CEÍR (sau CEÍRIU) = ima{ pe care p@{tea o herghelie de cai. "CENTRUL NA[IONAL DE ROMÂNIZARE" = institu]ie creat@ în ziua de 3 mai 1941 cu scopul de a expropria întreprinderile evreilor {i a le da industria{ilor români care sprijineau regimul antonescian. eliberarea teritoriilor franceze aflate sub ocupa]ie german@. CELENGHÍU (sau CELENGÍU) = denumirea unei vechi decora]ii militare otomane. CENTUMVÍR = membru într-un colegiu de 100 de magistra]i în Roma antic@. de Felix Dzerjinski (1887 1926). aceast@ organiza]ie a existat în perioada 1913 . reînfiin]area Poloniei independente {i altele. "CELE 14 PUNCTE" ALE LUI WILSON = program pentru încheierea p@cii prezentat Congresului S. CERCETA}I DE URME (sau VÂN§TORI DE URME) = oameni care.). CERACHEÁ = mantie scump@. Ace{tia studiaz@ fenomene ce se afl@ la grani]a dintre domeniile lor propriu .

lâng@ str@mo{ul s@u. Acestea delimiteaz@ zonele temperate de zonele polare ale P@mântului. r@posat-au Alixandru Vod@. CIOSVÂRT§) = veche m@sur@ folosit@ în [ara Româneasc@ atât pentru suprafa]@. "V@ leato 7004 <1496> iulie 25 dni cetvertoc. (Grigore Ureche. Constantin Mavrocordat (1741 . CFARTALNIC = sfert. CHANDRA (în mitologia hindus@) = zeul Lunii. 2.1743) "orândui preu]i înv@]a]i. "CERTA PUNCTA" = denumirea unei patente imperiale austriece din anul 1769 prin care erau reglementate obliga]iile iobagilor {i ale jelerilor transilv@neni fa]@ de st@pânii lor. CETLUITUR§ = 1. Curier rapid. Mustrare. sau de în cas@. În primul articol se stabilea c@ "potrivit articolului de lege din anul 1714 {i gra]ioaselor porunci rege{ti din 20 iulie 1742 {i din 25 februarie 1747.n. sau cal. "CERERILE NORODULUI ROMÂNESC" = unul dintre documentele programatice ale Revolu]iei de la 1821.. CHAMPOLLION J.2624 hectolitri. În secolele XVIII . "Cela ce va fura cruce de în bisearic@. c@ s@ apucasi la b@trâne]@ s@-i înve]@ carte". CEREMONIE = 1. . 2. La greci se numea Demeter. CÉRES (în mitologia roman@) = zei]a Grâului (de aici provine denumirea de cereale). Acest râu a mai format grani]a dintre cele dou@ ]@ri în perioada 1918 . CEZVÂRT§ (sau CESVÂRT§. A descifrat vechea scriere hieroglific@ egiptean@ {i a scris prima gramatic@ a limbii vechi egiptene. Manifestare (parad@ militar@ etc. n.CR§IESC) = ceva ce se refer@ la Imperiul Austro . CERNOBOG (în mitologia slav@) = "Zeul Negru" (divinitate nefast@). Pedeaps@ domneasc@ aplicat@ cuiva în Evul Mediu. (Pseudo . iar al {aselea îi scotea inima. de umbla pin toate ]inuturile {i pin toate satile. sau de în turm@.Ungar.1939. 1652) CERVI} (sau CIRVI}) = gr@sine de vite cornute. 2. {i l-au îngropatu în M@n@stirea Bistri]ii. Acesta poate fi profet. sau cu 0. prin acest termen grecesc se în]elege harul sau gra]ia Divin@ cu care este înzestrat un credincios de c@tre Sfântul Duh. {i tot cu 1/4 dintr-o chil@ nou@ de 400 de ocale. n. Istoria [@rii Române{ti). CERTARE = 1. CETAL .n. Tudor Vladimirescu cerea. CEREMU} = afluent al Prutului superior (în partea dreapt@). la al]ii de mai multe a zice ca acestea le las. CER}Í (a) = a cerceta.n. Ritual religios. ca s@ vad@ ce fel de cetanii fac pe la bis@rici. 2. topit@. Descrierea Moldovei).CERCURI POLARE = Cele dou@ paralele de 66° {i 33' latitudine nordic@ {i sudic@. egal@ cu 8 cetverici. numit@ Egiptologie. CEREALII = s@rb@tori ale sem@natului. (stolnicul Constantin Cantacuzino. "CERTARE CU OCNA" = condamnare la ocn@ pentru anumite infrac]iuni.) în diferite ocazii solemne. "Pân@ aici dar@ cer{ind istoria (. CEZARO .CR§IESC (sau CHEZARO . Cinci dintre ei imobilizau victima. acela s@ se cearte cu ocna" (din Îndreptarea Legii. CHALCHIUTHLICUE (în mitologia aztec@) = zei]a Apelor. acela fur@ lucru sfin]it {i de în loc sfin]it.MEZIL = 1. prin care s-a înt@rit acel articol de lege.1832) = mare egiptolog francez. "Cela ce va fura oae. Termen folosit atunci când unui om i se recunoa{te o capacitate sau un har neobi{nuit. (din Îndreptarea Legii. ied sau miel t@iat.). CESSIO BONORUM = procedeu roman prin care debitorul î{i putea achita datoriile b@ne{ti fa]@ de creditorul s@u prin cedarea unor bunuri. }tafet@. în opozi]ie cu Belobog ("Zeul Alb"). formarea unei o{tiri na]ionale din 4. Tortur@. mare om politic. Alexandru Vod@ (cel Bun . CETA} = osta{ dintr-o ceat@. CETVERTOC = joi (ziua a patra a s@pt@mânii). În Cre{tinism.) trei zile cu vitele". La cari. n. Un cetveric era egal cu 0. pe care romanii le închinau zei]ei Ceres în luna aprilie.XIX Moldova {i [ara Româneasc@ aveau obliga]ia de a aproviziona Imperiul Otoman cu mari cantit@]i de cervi{. Pedeaps@. care în Evul Mediu forma "hotarul între Moldova {i Polonia". sau bou. (1790 . CHALMECATECUTLI (în mitologia maya{@) = zeul Sacrificiilor.. sau alt dobitoc de în p@dure. Letopise]ul). certarea lui iaste s@-l spânzure sau s@-l arz@ în foc de viu". CETANIE (sau CITANIE) = slujb@ religioas@. {i la a noastr@ de rumâni istorie iar@ m@ întorc". Cezvârt@ se numea {i sfertul de porc. (Dimitrie Cantemir. mare comandant de o{ti etc.0902 cvarteri.000 de panduri {i 200 de arn@u]i. m@car@ de-ar fi {i de lemn. CHARISM§ = 1. sau de pe câmp.. CHACHALMECAS = {ase preo]i azteci care sacrificau oameni în cinstea zeilor. 2. cât {i pentru greutate. Letopise]ul). nu putem scrii ce fric@ tr@ge be]ii preu]i {i diiaconi. între multe altele. Era egal@ cu 1/4 dintr-un pogon.Enache Kog@lniceanu.)". CETVER = veche unitate de m@sur@ ruseasc@. fiecare iobag este dator a sluji st@pânului s@u de mo{ie pe s@pt@mân@ patru zile cu bra]ele {i (corect.). "sau" . În timpul celei de-a doua domnii în Moldova. 1652). A pus bazele unei {tiin]e noi. ficiorul lui }tefan Vod@ (cel Mare . Fr.

2. CHIGHECI (sau TIGHECI) = teritoriu moldovenesc din stânga Prutului. CHIL§ DE ISTANBUL = veche m@sur@ pentru cereale. Acest regat a devenit puternic în secolele VII . Hr. deoarece se împotriveau colectiviz@rii for]ate a agriculturii. scri{i pe nume în fruntea acestei c@r]i {i la care suntem martori {i cheza{i. CHILER (sau KILER. CHEHAILÂC = func]ia persoanei care era chehaie (capuchehaie) în Istanbul. CHEZ§}IE = garan]ie pentru ceva. "Cheza{u se zice cine c@tre altul pentru datoria sau obrazul altuia f@g@due{te încredin]are". P. care cânt@rea 30. fiind de zece ori mai mic@ decât chila de Gala]i (Arhivele Na]ionale din Ia{i. egal@ cu 1/100 de lec@.CHARTISM = mi{care muncitoreasc@ pentru revendic@ri economice {i sociale care a avut loc în Anglia în perioada 1835 1848.lea a devenit unitate administrativ . cump@rat@ de ocazie.teritorial@ distinct@. CHILIE = c@m@ru]@ amenajat@ într-o m@n@stire. CHIHAIE = subofi]er în vechea oaste otoman@. din piele. CHIL§ DE GALA[I = veche m@sur@ pentru cereale. 2. CHINARGÍU = pescar care pescuia la ]@rmul m@rii. având rang de pa{@ cu trei tuiuri. Credin]a unor secte (adventi{ti. "Un chindinar iaste 150 de litre". P. în numai 24 de ore puteau transmite o porunc@ pân@ la distan]a de 400 de kilometri. CHEHAIA . cu bani pu]ini. CHINDINAR = veche m@sur@ de greutate. cu averea proprie. condus@ de C@pit@nia Codrului. CHEZÁ} = persoan@ care garanteaz@ pentru ceva. chazarii au fost converti]i la Iudaism. CHICOMECOATL (în mitologia aztec@) = zei]a Porumbului.X. CHESON = vehicul pentru transportul muni]iei de artilerie. CHILIASM = 1. În felul acesta. folosit@ în Imperiul Bizantin. pentru a locui un c@lug@r sau o c@lug@ri]@. CHISIDAR) = arhivarul Divanului turcesc. 1818). CHIBITC§ = veche tr@sur@ acoperit@. sau cu 20 de dimerlii. Han de dormit. fond Documente. CHERHANÁ (sau KARHANÉ) = 1. Rato{. într-o afacere. (Mihail Moxa. CHELAR = om de încredere care p@stra cheile de la c@mara {i pivni]a unei familii boiere{ti. Câ{tig mare. CHESAR (sau CHEZAR) = împ@rat al Austriei (apoi al Austro . CHES§GÍU = denumire veche pentru ho]ul de buzunare. pe care comuni{tii îi considerau du{mani ai poporului. 2. fond Documente.alerg@tori din Imperiul inca{ilor. CHERV§S§RIE (sau C§RV§S§RIE) = 1. CHIATIP = secretar (în epoca medieval@). f@g@duim {i chez@{uim pe cinstea noastr@ {i pe credin]a cre{tineasc@ (. Într-un hrisov din anul 1421 de la domnul Alexandru cel Bun s-a men]ionat la sfâr{it c@ "noi. CHAZARI = veche popula]ie turcic@. CHILANI = preo]i ai maya{ilor din America Central@. sau cu circa 308 kilograme. boierii [@rii Moldovei. Categoria social@ a chiaburilor . Me{te{ugar care f@cea piepteni. C@mar@ pentru alimente. CHINDARC = moned@ albanez@.Ungariei. .1653) a trecut aceast@ regiune sub autoritatea serdarului de Orhei.BEI = loc]iitorul marelui vizir turc. CHIABURI = ]@rani harnici {i gospodari frunta{i în vechile sate române{ti. cu buzunare {i diferite motive decorative. Frizer. Prin anul 740 d. superior unui Comisariat. Milenarism.)". CHIMIR = centur@ (curea) lat@.. care în Moldova era egal@ cu dou@ mier]e. Marf@ bun@. CHERBASAGÍU = negustor turc de odinioar@. organizat@ într-un regat în sudul Rusiei. Cronica universal@). început@ în anul 1949. CHASQUI = curieri . care se schimbau la fiecare doi sau trei kilometri. CHERESTEGÍU = negustor care vindea scânduri sau alte materiale de construc]ie din lemn. Acesta administra proviziile familiei respective. CHESEDAR . sau cu 240 de ocale (Arhivele Na]ionale din Ia{i. în care se prepara {i se depozita pe{tele prins. 588/89). La români formeaz@ o pies@ din portul popular b@rb@tesc. CHEPT§NAR = 1. 591/76). Construc]ie aflat@ lâng@ o ap@. dup@ anul 1867). CHILIPIR = 1.EFENDI = {eful arhivarilor din Divanul turcesc. care f@ceau preziceri.8 kilograme. care de la sfâr{itul secolului al XVI . Magazie. domnul Vasile Lupu (1634 . CHESTUR§ (de Poli]ie) = organ poli]ienesc. martorii lui Iehova {i al]ii) în apropiata Împ@r@]ie de un mileniu a lui Iisus Hristos. {i nea{teptat. Atelier me{te{ug@resc din Imperiul Otoman.. 2. CHELANDIA = nav@ mare de transport. (din Legiuirea Caragea. Mai târziu. 2. CHERSONES (sau CHERSONESUL TAURIC) = numele antic al Peninsulei Crimeea din nordul M@rii Negre. KILAR) = 1.a fost desfiin]at@ în ziua de 30 martie 1959 printr-un decret al Marii Adun@ri Na]ionale. CHESEDAR (sau CHIS§DAR. sau pentru alt@ persoan@. 2.despre care se spunea c@ îi exploateaz@ pe ]@ranii s@raci .

"Cei în vârst@ sunt st@pâni s@-{i chiverniseasc@ averea lor cum vor vrea". II/110. 2. CHINÓVIE = m@n@stire în care to]i c@lug@rii î{i duc via]a în comun. 3. P. 1818). în care se p@stra dulcea]a din fructe. trimi]ând stof@ frumoas@ {i "la sultan Mustafa. Blan@. Pe data de 5 februarie 1777. precum {i la sigilarea documentelor. CHIPROVICENI = negustori bulgari.formul@ liturgic@ strigat@ de copiii care îl înso]esc pe preotul ortodox în ajunul Bobotezei. CHIT§ = pachet cu 12 fuioare de cânep@ meli]ate {i r@gilate. ro{ {i albastru". 3. A fost inventat de fra]ii Constantin (sau Kiril. CHIVERNISEAL§ = 1. Foi{or de lemn ce înfrumuse]eaz@ o Gr@din@ public@ {i în care cânt@ o fanfar@ militar@. 1693 .lea au emigrat din ora{ul Chiprove] {i s-au stabilit în ora{ele mari din [ara Româneasc@. care înseamn@ "cuvânt"). CHITAR (sau PITAR) = produc@tor sau negustor de pâine. CHIURCI . mitropolii sau episcopii. alfabetul chirilic românesc cuprindea 43 de semne (sau slove). a{a nu iaste într-un chip mila lui Dumnedz@u cu mila oamenilor".) {i sl@biciunea ]@r@i. 2. (din Cronica anonim@ a Moldovei. care pentru ei constituiau o amenin]are. numit chirilic. Hr. Împ@ratul i-a trimis în Moravia pe fra]ii Constantin (Kiril) {i Metodiu. CHITAI = chinez. CHIRILIC = vechi alfabet slav. ]inutul Dorohoi. Loc amenajat pentru vânzarea ziarelor.1695. (Radu Greceanu. Cârmuire. CHIPERGÍU = negustor care vindea chiper (piper).BA} = starostele unei bresle medievale de chitari. PIV§) = instala]ie pentru îndesirea ]es@turilor de lân@. "Cum nu iaste într-un chip apa m@rei cu pic@turile ploei. 2. iar apoi altul. 1643). CHIURCI = 1. pe{chi{". Vopsea de diferite culori. Mai târziu a fost redus la numai 28. I al Regulamentului Organic al Principatului Valahiei (1831) se intitula astfel: "Chipul alegerii domnului". Colec]ia de documente. Acolo.CHINOVAR (sau CHINAVAR) = 1.lea d. Pe vremea aceea. domnul Grigore Alexandru Ghica (1764 . Înf@]i{are. CHIRIE = sum@ pl@tit@ harabagiilor pentru transportul m@rfurilor cu harabaua. 2. n. "{-au chivernisit patriia cu a sa bun@ în]elepciune .1767) a construit prima fabric@ de postav din Moldova. au creat mai întâi un alfabet numit glagolitic (de la termenul slav "glagoli". Despre ]@ranii cl@ca{i din satul D@milenii Cârstii.ba{a. CHIP = 1. Mod de administrare. Hain@ de blan@. dup@ ce {i-a consolidat tronul prin alian]a cu ]arul bulgar Boris.. ace{ti fra]i. "În]@legând împ@r@]iia rea chiverniseal@ a lui (Constantin Duca în prima domnie din Moldova. La început.".ba{ia ca s@ cerce starea ]@r@i {i de chiverniseala domnului". care în secolul al XVII .1714). Domnul [@rii Române{ti. CHIULAF = c@ciul@ turceasc@ (i{lic). Constantin Brâncoveanu (1688 . (Arhivele Na]ionale din Bac@u. f. care în epoca fanariot@ s-a numit chiragi .1729). Ocupa]ie (profesie). Conduc@torul cnezatului Moraviei Mari. A fost purtat {i de unii ofi]eri români pân@ în anul 1934. în schimbul unei sume numit@ chirie. 2. cu simplific@ri succesive {i cu o perioad@ de tranzi]ie c@tre grafia latin@. CHIPÍU = {apc@ pentru militari. (Varlaam. Arhiereu care se afl@ în fruntea unei patriarhii. Substan]@ ro{ie care se folosea la scrierea literei ini]iale mari cu miniaturi. Vl@dic@. 2. Cazania.. CHIU§ (sau PIU§. CHIRIGÍI (sau CHILIGÍI) = persoane care transportau cu carele cu boi vin {i alte m@rfuri. n. (din Legiuirea Caragea.a din Cap. în catagrafia din anul 1820 s-a men]ionat: . CHÍV§R§ = chipiu înalt. Breasla chiragiilor era condus@ de un v@taf. slavii din Moravia Mare se împotriveau francilor din apus. CHITRI = arbori exotici. Dup@ p@rerea celor mai mul]i cercet@tori. 1). pe nume Rostislav. egal@ cu 100 de kilograme. a trimis o solie în anul 862 la împ@ratul Mihail al Imperiului Bizantin. 1661 . CHITAR . care odinioar@ f@cea parte din uniforma unor militari. cu fundul rotund {i cu cozoroc în fa]@. CHIRAGÍI = c@ru]a{i care transportau cu c@ru]ele cu cai m@rfuri {i persoane. CHIRIARH = 1. CHIRALEISA! = "Doamne miluie{te!" . CHINTAL = m@sur@ pentru cereale. CHIO}C = 1. Acesta din urm@ a fost folosit {i în [@rile Române pân@ în anul 1860. CHISEÁ = vas f@cut din sticl@ sau din alte materiale. trimis-au un capigi . care se aflau la Curtea lui. Sec]ia a III . cu 30 de bani (adic@ 1/4 de leu) un moldovean a cump@rat "boeli pentru coliv@. adic@ preg@tite pentru a fi toarse. chinavari verde. CHIPERE}TI = sat moldovenesc situat la confluen]a Bahluiului cu Jijia. Fel sau mod de a proceda într-o anumit@ situa]ie. Cronica). CHIPRIENI = locuitori din insula Cipru. Aspect.BA}§ = starostele ({eful) unei bresle medievale de bl@nari {i cojocari. ale c@ror fructe comestibile erau importate în [@rile Române. pentru a r@spândi Cre{tinismul între moravi. (din Cronica atribuit@ lui Enache Kog@lniceanu). cerându-i dasc@li care s@ propov@duiasc@ Cre{tinismul în limba poporului morav. dup@ ce s-a c@lug@rit) {i Metodiu în secolul al IX .

Letopise]ul). care purta numele unei culori. Luntre mic@. CIBELE sau KYBELE (divinitate frigian@) = zei]a P@mântului. CIOHODAR = mic dreg@tor care avea grij@ "s@ se fac@ ciubote {i înc@l]@ri pentru nevoile domnului {i ale întregii cur]i (. transport 644. n. CIOCLU = 1. Uneori se încasau mai multe ciferturi pe an. pentru care era folosit aurul sau argintul. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. care locuia pe ]@rmul sudic al M@rii Baltice. 4). Rang boieresc. Ioan Vod@ Mavrocordat (1743 . numit@ Xilonen. ob]inut@ prin fermentarea sucului de mere. CIN = 1. Rud@.. de mijloc". iar cel de calitate inferioar@ se numea cârn@u (c@rn@u). so]ia lui Saturn {i mama zeilor. pre an câte 8 ciferturi". CINÓVNIC = mic slujba{ medieval din Moldova {i [ara Româneasc@. în anul 1832 ora{ul Bac@u era împ@r]it în dou@ ciastii sau cvartale: Ro{ie {i Neagr@. CIOC§NA}I = muncitori care t@iau bolovanii de sare în ocnele române{ti din epoca medieval@. Pentru a fi purtat. CINCINATUS (ordinul de) = ordin instituit în ziua de 14 aprilie 1783 pentru ofi]erii americani {i francezi cu mari merite în R@zboiul pentru Independen]a Statelor Unite ale Americii. (Ioan Canta. Persoan@ care ducea mor]ii la groap@. Partea dind@r@t a {eii de pe cal. 166. Anul fiscal începea la 1 octombrie. confec]ionat@ fie din scânduri. CIDRU = b@utur@ pu]in alcoolic@. 3.saxon@. CINQUECENTO = denumire pentru arta {i cultura italian@ din secolul al XVI . Descrierea Moldovei).lea. "}i-ncepu Duca Vod@ (Constantin Duca în cea de-a doua domnie în Moldova. Exista {i o zei]@ a Porumbului. Ro{ie. Grad militar. CHIZ§} = garant. Erau fiii zeului Uranus {i ai zei]ei Geea {i munceau în fier@ria zeului Hefaistos. Erau în stare s@ construiasc@ ziduri uria{e. CHURLS = oameni liberi din vechea societate anglo . (Dimitrie Cantemir. CIOCHIN§ = 1.1747). 66 . 3. (Ion Neculce. op.68). CINERAR§ = urn@ funerar@ în care se p@stra cenu{a persoanei decedate. CIFTLIK = proprietate funciar@ în Imperiul Otoman."Chiverniseala {i ali{veri{ul lor. cu c@r@u{ia {i cu lucrul mâinii lor. n. CIACHIR = grâu de calitate mijlocie în Moldova în secolele XVIII . fie dintr-un bu{tean de copac scobit. Aceast@ denumire se d@dea celor patru rate (uneori mai multe) în care se împ@r]ea birul anual în secolele XVIII . Tr. Neam. (Arhivele Na]ionale din Ia{i.XIX. Domn. 2. CHRYSOBUL = denumirea oric@rui document solemn scris în cancelaria Imperiului Bizantin. tr. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. Cârlig care se prinde de {aua calului. În secolul al VI .) a scoate grele d@ri pe ]ar@. 4. CILIBÍU = 1. CICHIRGÍU = vechi cofetar la Curtea domnilor din [@rile Române. Letopise]ul). Cel care îi îngropa pe ciuma]i. CINCIZECIME = Pogorârea Sfântului Duh (marea s@rb@toare cre{tin@ din a cincizecea zi de dup@ Pa{ti).). în calitate de calfe.. CIOBAC§ = luntre de dimensiuni mici. CIFRU = semne conven]ionale {i secrete (litere sau cifre) folosite atât de diploma]i în coresponden]a cu guvernele lor. De aici provine denumirea de hrisov (document medieval solemn în Moldova {i [ara Româneasc@).) urm@toriu. Verde. CILEN = membru al instan]ei de judecat@ moldovene{ti la începutul secolului al XIX . CIMBRII = numele unui trib germanic din Antichitate. opis 708. noiembrie {i decembrie (. CINTÉOTL (în mitologia aztec@) = zeul Porumbului {i al Recoltelor. la ordinele lui sunt to]i cizmarii din Ia{i". cvartal) într-un ora{ moldovenesc din prima jum@tate a secolului al XIX . Cel de calitate superioar@ se numea arn@ut. O sam@ moldoveneasc@ pe 1806/1807 are urm@torul titlu: "Sama Vistieriei în care s-au înc@rcat cifertul înt@i (subl. 160 de grame) de ]uic@. Nobil.lea î. 184. pesc@reasc@. 2. lung@ de 4 picioare {i adânc@ de 2.. fond Vistierie. "au adaos {i ciferturile. cultul ei a trecut din Asia Mic@ în Grecia. a-ndesi ciferturili ce le scoses@ Antohi Vod@: din patru deder@ opt într-un an". Om distins. St@pân. CICLOPI (în mitologia greac@) = oameni uria{i. CIAMBULURI = deta{amente militare t@t@re{ti. CHIVU[§ = ]iganc@ angajat@ s@ lucreze cu ziua la între]inerea cur@]eniei într-o cas@ boiereasc@. În Chivot erau p@strate Tablele Legilor. CIFERT = sfert. Purta semn@tura împ@ratului. dosar 107). 2. domnul Moldovei. 1700 . De exemplu.5 vedre. Acolo. În anul 1845. f@cut@ numai cu cerneal@ ro{ie.lea.6 picioare. fond Vistierie. CINZEAC§ = o cantitate de 50 de dramuri (cca. CIOHA = vas mic.)". . 166. cu o capacitate de 1 . pentru luni octombrie. CHIVOT = lad@ de lemn în Templul lui Solomon din Ierusalim. ns.XIX. op.. De exemplu. nr. numite "ciclopice". cu un singur ochi în frunte. Galben@. fond Vistierie. CIÁSTIE = mahalá (cartier. Chivotul era prev@zut pe laturi cu doi drugi trecu]i prin inele. 2. Cibele s-a identificat cu Rhea. f.1703. CHRYSOGRAPHIA = scriere veche.lea. CIMÓTIE = 1. Starea lor. 2. 184/16. cât {i de militari. acela{i ora{ era împ@r]it în patru ciastii: Alb@. Hr.

Centre religioase (episcopale) din epoca medieval@ occidental@. la 12 zile pe an în [ara Româneasc@. CIUDESE = minuni.1346. unde a f@cut ravagii. CIRT§ = termen prin care în nordul Moldovei. care confec]iona ciururi. "CITITORIU DE STEALE" = astrolog.. CI}MEA = fântân@. (din Cronica Ghicule{tilor). fond Documente. în timpul domniei lui Ioan Gheorghe Caragea (1812 . Grigore al III . {i în Evul Mediu timpuriu. "CIUMA NEAGR§" = epidemie care în perioada 1347 . CIPPI = pari ascu]i]i {i înfip]i în p@mânt în fa]a fortifica]iilor romane. circumcizia se face în ziua a 8 .4 zile pe s@pt@mân@ în Transilvania. Au murit atunci peste 70. (Varlaam. de exemplu. (Pseudo .000. În timpul celei de-a doua domnii în Moldova. 3. domnul Moldovei. Cazania. "Marele {i puternicul Dumnedz@u multe {i mari ciudese au f@cut în vreme de demult pre lume". 255/53). Mai târziu. cu o catapult@ puternic@.lea. CIRAC (sau CIRIAC) = 1. În anul 1766. Ofi]er în vechea oaste de ieniceri turci. 98/62). Obliga]ie în munc@ a ]@ranilor dependen]i fa]@ de st@pânii p@mântului (nobili.lea Ghica. propor]ional cu averea fiec@ruia. cu aproxima]ie. CIVIS ROMANUS = cet@]ean roman. Dintre frunta{ii ciorbagii se alegea primarul (cogeaba{ul) satului. Vasal.000 de oameni. Constantin Mavrocordat (1741 . f@când dz@ci bucate un cap . dintre care 26. 2. Ciuma a fost cunoscut@ {i în Antichitate. favorit@..000. CIVITAS MILCOVIAE = numele vechi al localit@]ii Odobe{ti de lâng@ Foc{ani. În anii 1345 .)". CIRITEI (sau CERETEI) = p@durice format@ mai mult din tufi{uri. "CIUMA LUI CARAGEA" = epidemie izbucnit@ în [ara Româneasc@ în anul 1813. Frunta{ al unui sat românesc din Dobrogea în timpul st@pânirii otomane. la începutul secolului al XX . pentru a fi oprit@ cavaleria du{man@. Cre{tin bogat în Dobrogea aflat@ sub st@pânire otoman@. Produc@tor sau vânz@tor de ciubuce. t@tarii au aruncat cadavre peste fortifica]ii. cu flori. CITANIE = citirea unui text sau a unei rug@ciuni în timpul slujbei religioase.. CIURAR = 1. printre care bântuia ciuma. M@sur@ pentru suprafa]@. (Idem. prin cisluire (sfat). epidemia din anul 430 î. S-a stabilit. P.a dup@ na{tere. Cor@bierii genovezi care aprovizionau cetatea. de jur .565). Om de încredere.". În anul 1713 "au poruncit dar hanul {i pa{a de s-au preg@tit to]i ciorbagiii {i ienicerii (. CLAC§ = 1. care. au murit aproape to]i locuitorii. a supravie]uit. prin unele legiuiri feudale. t@tarii. La începutul feudalismului. au asediat cetatea genovez@ Caffa din nordul M@rii Negre. În anul 1241 Episcopia a fost desfiin]at@ de t@tari. 3. Ca s@ r@spândeasc@ boala {i printre genovezii asedia]i acolo. {i la 24 (apoi 12) zile pe an în Moldova. CIREZAR = 1. Persoana care umplea {i aprindea ciubucul unui domn sau boier în epoca fanariot@.. birul satului pe contribuabili.1349 a ucis circa 1/3 din popula]ia Europei occidentale. CIORBAGÍU = 1. La copiii evrei de sex masculin. (Mihail Moxa. CIVITATES = 1. 2. care se punea sub {aua calului.împrejur. P. Br@tianu scria c@ acesta a fost un "r@zboi microbian". egal@ cu un sfert de pogon (circa 7 pr@jini). Regulamentele Organice din anii 1831 {i 1832 au m@rit în mod deghizat num@rul zilelor de clac@ în Moldova {i [ara Româneasc@. când li se d@ {i un nume ebraic. folosit@ de fum@torii din Orient. a prepu]ului la evrei {i la al]i orientali. O epidemie de cium@ s-a declan{at {i în Imperiul Bizantin în anul 542 d.1743) a introdus un nou obicei. CIUBUCCÍU = 1. Hr. îns@.000 în Europa occidental@. Proprietarul unei cirezi de vite cornute. se în]elegea munca salariat@ de pe mo{ii în timpul verii. CISL§ = adunare a ob{tei pentru a repartiza. ]esut@ din bumbac. CIUDOTVORE[ = om care s@vâr{ea minuni. c@ molima a ucis 43. care a ucis 1/3 din popula]ia ora{ului Atena. Hr. De exemplu. Negustor de ciururi. printr-un A{ez@mânt agrar a introdus nartul (adic@ norma zilnic@ de munc@) {i a fixat o clac@ de numai 6 zile pe an pentru "satele care vor fi pe marginea Moldovei". O optime dintr-o pâine. Marele istoric Gheorghe I. 2. CIRCUMCÍZIE = t@ierea ritual@.Enache Kog@lniceanu. boieri sau m@n@stiri). Cronica universal@). bani ce puteau fi ob]inu]i atunci din vânzarea a 5 pui de gâin@.000 de oameni.. În anul 1826 pre]ul unui cot de cit în Moldova era de 1 leu {i 35 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i. 2.CIOLTAR = p@tur@ frumos împodobit@. 2. atestat@ documentar în anul 1227 ca re{edin]@ a Episcopiei Catolice a cumanilor. CIRIC = 1. prin stabilirea . CIUBOT§ = tax@ (amend@) pl@tit@ în Moldova medieval@ slujitorilor domne{ti care î{i uzau înc@l]@mintea mergând s@ cerceteze un conflict. Vechi negustor de bovine. CIUBUC = lulea lung@. 2. Atunci s-a îmboln@vit {i împ@ratul Iustinian I (527 . "f@când pe ]ar@ ca s@ s<@>cisluiasc@. a fost stabilit@ la 3 . s-au contaminat {i au dus boala pân@ în Occident. 1643). romane {i bizantine. aceast@ obliga]ie nu era reglementat@.1818). CIT = pânz@ inferioar@. {i f@cea ciudese mari {i multe". Persoan@ protejat@. 2. Ora{e fortificate. În Islanda. Letopise]ul). Me{te{ugar de demult. CISLUÍ (a) = a num@ra. CIUTACI = turci din Peninsula Balcanic@ (sudul Dun@rii). "}i fu Iisus Dumnezeu {i Om.

muza Istoriei. unt. cu spicele în jos. CLAIE = veche unitate de m@sur@ a cerealelor p@ioase. repartizare geografic@ etc. A{a erau numite {i so]iile {i fiicele boierilor moldoveni în secolele XV . CLISIÁRNI[§ (sau CLISÉRNI[§) = cl@dire de lâng@ o m@n@stire (de exemplu. Preo]ime. folosit@ în Moldova în epocile medieval@ {i modern@. {i pentru cheltuielile buc@t@riei".XII. cuprinse într-un document (act) oficial. (din Letopise]ul anonim al Moldovei).).XVII. Al 17 . To]i slujitorii unei biserici sau ai unui cult cre{tin dintr-o eparhie sau ]ar@.XIX s-a numit [inutul Her]a. CLER = 1. brânzeturile. CLIRÓS = 1. brânz@. sau al@turi. situat@ la mijlocul distan]ei dintre ora{ele Dorohoi {i Cern@u]i. teoretician militar {i adept al r@zboiului total. CLÚCER (sau MARE CLUCER) = dreg@tor care se ocupa de aprovizionarea cu alimente a Cur]ii domne{ti. CLASSIÁRII = marinari romani. f@cut pe ascuns {i contrar legii. untul. CNEZAT = forma]iune politicâ prestatal@ care era format@ dintr-un grup de sate române{ti conduse de un cneaz. 3. "În anul 6971 <1463> iulie 5. 2. CNEZATUL HER[EI = forma]iune politic@ prestatal@ din secolele IX .lea sau al 21 . prestat@ odinioar@ de fl@c@ii {i fetele dintr-un sat moldovenesc în folosul unui cons@tean de-al lor la construirea casei acestuia. Dateaz@ din perioada migra]iilor {i este atribuit vizigo]ilor din secolul al IV . duce de Aquitania. Miron Costin. Fiecare rând num@ra 4 sau 5 snopi suprapu{i. Seara. {i ceva de mâncare. CLIRONOM = mo{tenitor. {i c@ era r@spl@tit de domn cu "dijmele de la stânele de oi pe care ]@ranii le ]in prin mun]ii Moldovei". Obliga]ia cl@cii o aveau numai ]@ranii capi de familie. ]@rani proprietari de p@mânt etc. CLEMENTIA (în mitologia roman@) = zei]a Iert@rii {i a Milei. ]uic@.lea d. CLIMATOLOGIE = denumirea {tiin]ei geografice care studiaz@ climatele (caracteristici. Era zei]a Memoriei {i. {i-a luat }tefan Voievod doamn@ pe cneghina Evdochia de la Chiev. Anticii {i-o imaginau ca pe o femeie tân@r@ ce ]ine o trâmbi]@ într-o mân@ {i un sul de pergament în cealalt@. benevol@ {i gratuit@. "CLO}CA CU PUII DE AUR" = tezaur de o excep]ional@ importan]@. Preo]i. negustori. descoperit în prim@vara anului 1837 în comuna Pietroasele din jude]ul Buz@u. CLANDESTIN = ceva secret. din care se p@streaz@ numai 12. CLIPEUS = scut folosit în lupt@ de osta{ii romani. CLARV§Z§TOR = persoan@ care poate s@ întrevad@ cum va decurge o ac]iune în viitor.lea snop se punea deasupra celorlal]i. în care se afl@ clopotele {i toaca. CLUNÝ = localitate din Fran]a în care Guillaume le Pieux. Clic@. CLAUZE = prevederi speciale.unor norme zilnice de lucru foarte ridicate. sora lui Semen ]arul". pe teritoriul care în secolele XVIII . Era format din 22 obiecte de aur. în Poema polon@. CLAS§ DE MIJLOC = categorie social@ relativ înst@rit@. sare {i altele de acest fel". în greutate de 18 kilograme. la pr@{it. 2. 3. format@ din meseria{i. totodat@. miere. a construit în anul 910 o aba]ie (m@n@stire) de benedictini. cu pânze {i cu minimum trei catarge. Grup de rude ce proveneau din aceea{i gint@. CLAMATOR = sclav care anun]a numele oaspe]ilor ce intrau în casa st@pânului s@u roman. CNEMID§ = ap@r@toare folosit@ de osta{ii greci {i romani din Antichitate pentru a-{i proteja picioarele de la genunchi pân@ la glezn@. CLERICALISM = tendin]@ a conduc@torilor Bisericii de a spori influen]a clerului în societate. CLAN = 1. Munc@ de o zi. CNEAGHIN§ (sau CNEGHIN§) = so]ie sau fiic@ de cneaz sau de ]ar rus. CLIPER = nav@ mare. CLAUSEWITZ KARL von (1780 . secerat etc. De acolo a început o mi{care de reform@. Clerici. jude]ul . CL§TÍ (a) = a porni la r@zboi o oaste medieval@ româneasc@. CLIO (în mitologia greac@) = una dintre cele nou@ muze. aflat@ azi pe teritoriul satului Fundu Her]ei din comuna Cristine{ti. Hr. Dimitrie Cantemir scria c@ clucerul "supravegheaz@ toate c@m@rile domnitorului în care se p@streaz@ poame. clucerul este atestat în anul 1425. care se dau turcilor. Era format@ din 17 sau 21 de snopi pu{i unul peste altul în form@ de cruce {i cu spicele spre interior. cel ajutat oferea în ograda lui o petrecere cu l@utari. CLAUSTER (sau CLAUSTRU) = m@n@stire catolic@. Re{edin]a cneazului era într-o a{ezare fortificat@. scria c@ acesta "adun@ {i distribuie mierea. Termen prin care în Antichitate erau denumite gin]ile {i triburile cel]ilor. Aceast@ obliga]ie a fost desfiin]at@ în anul 1848 în Transilvania {i în 1864 în România. care s-a extins în secolele XI . Pu]in mai târziu. 2. CLIC§ = oameni întov@r@{i]i pentru un scop condamnabil. 2. fiic@ a lui Zeus {i a Mnemosinei. {i pentru oaspe]i. Era f@cut@ din fier sau din bronz. Aceast@ aba]ie este prima construc]ie în stil romanic din Europa occidental@. în general.1831) = general prusac. la Moldovi]a) în care se p@streaz@ ve{mintele clericilor {i diferite odoare ale m@n@stirii. A fost sfin]it@ în anul 1095. Boieresc. pentru a fi ap@rate de ploaie.XI în nordul Moldovei. Scriitorul {i arheologul Alexandru Odobescu (1834 . În Moldova. CLOPOTNI[§ = turn pe biseric@.1895) a scris {i publicat importanta monografie intitulat@ Le trésor de Pétrossa.

Culegere de manuscrise sau de legi din epoca medieval@. CNUT = bici din curea sau din funie. Cuprinde toate legile imperiale începând cu cele din timpul împ@ratului Constantin cel Mare (306 . Un document pe care l-am publicat în revista Carpica nr. CÓCHII . încheiat@ la Washington în ziua de 1 ianuarie 1942. "COCKTAIL MOLOTOV" = expresie prin care militarii germani numeau sticlele incendiare aruncate de militarii sovietici asupra tancurilor germane în cel de-al doilea r@zboi mondial. Fundu Her]ei. Târnauca.1974. CODICE = culegere de texte. COBÚR = toc de piele prins de {aua calului. "CODICELE TEODOSIAN" = culegere de legi din anul 438 d. De exemplu. În anul 1811. P. folosit@ în [@rile Române în secolele XVI . COAUTOR = persoan@ care.lea {i la începutul secolului al XIX . 2.vestul jude]ului Boto{ani {i în sudul actualului raion Her]a din regiunea Cern@u]i (Ucraina). 1780). 2.Boto{ani. a fost descoperit la Susa (est de Babilon) în anul 1901. Cristine{ti. COBÂL§ = 1. format@ din 39 de sate {i având o suprafa]@ de 1.337). CODICIL = act prin care un testament este modificat sau completat. "COAD§ DE TOPOR" = expresie folosit@ atunci când cineva ajut@ (ca unealt@) o anumit@ persoan@ s@ înf@ptuiasc@ fapte rele {i p@gubitoare colectivit@]ii. ale c@rei ruine se mai v@d {i azi pe un deal satul Fundu Her]ei. Colec]ia de documente. teritoriul din jurul Codrilor Her]ei era organizat într-un cnezat românesc cu centrul politic într-o a{ezare fortificat@. putea fi semnat în viitor de orice ]ar@ care accepta principiile Cartei Atlanticului din 11 august 1941. Denumire dat@ {i fostului cnezat românesc al Her]ei. CODREAN = locuitor de lâng@ Codrul Tigheciului (sau Chigheciului) din apropierea Bugeacului (sudul Basarabiei). Teritoriu din Moldova medieval@ pe care se cre{teau herghelii. În secolele IX . V/91.). fondatorul statului babilonian. Placa de diorit pe care au fost scrise cele 282 de articole ale Codului se p@streaz@ la Luvru.lea). CODICOLOGIE = {tiin]@ auxiliar@ a istoriei care studiaz@ tehnica de executare {i con]inutul manuscriselor. (din Pravila lui Vasile Lupu. Aceast@ cet@]uie a fost cercetat@ de mari arheologi români în anii 1934. proprietatea etc. COD = carte (culegere) de legi. în limba akkadian@. Se p@streaz@ în Biblioteca Academiei Române. COALI[IA ANTIHITLERIST§ = alian]@ între 26 de ]@ri. "Dac@ omul (liber . Mai târziu. 1 v. a{a cum a fost cea din stânga cursului mijlociu al Siretului. 1818). are urm@torul titlu: "Ponturile Slujbei V@mii dup@ cum s-au strigat într-acest an la Cochii Vechi. închis@.450).1750 î. Hr. S. "CODICELE MARAMURE}AN DE LA IEUD" = cea mai veche scriere în limba român@.) îns@ ]ine pe . ghenar înt@i". De partea cealalt@ a Codrilor se afl@ satele române{ti Pilip@u]i. Acest Cod prevedea pedepse foarte aspre pentru sclavi. din câte se p@streaz@. Codul lui Callimachi (Moldova. forma]iunea politic@ prestatal@ amintit@ aici mai poart@ {i numele de Codrii Her]ei. Bajura.XI. COD CIVIL = culegere de legi care reglementeaz@ rela]iile dintre membrii societ@]ii.VECHI = licita]ie în Moldova în secolul al XVIII . Codul. Codicele Vorone]ian din Moldova (secolul al XVI . kutsche) = tr@sur@ mare. c@reia localnicii îi zic redut@. Ib@ne{ti {i Pomârla. Racov@]. De exemplu. Approbatae Constitutiones (Transilvania. iar ast@zi fac parte din raionul Her]a. R. Hr.750 de km2. comuna Cristine{ti. Pravilniceasca Condic@ ([ara Româneasc@. Com@ne{ti. Mic@ forma]iune politic@ prestatal@ româneasc@. XXIX. 1669).XVIII. La poalele acestor Codri dinspre România se în{iruie satele Oroftiana de Sus. f. Manuscrisul dateaz@ din anii 1391 . intitulat Declara]ia luptei comune împotriva ]@rilor Axei (sau Declara]ia Na]iunilor Unite). 1967 . 1957. n. D@mileni. în Codrii Her]ei se ad@posteau cei mai temu]i haiduci moldoveni. "CODRII HER[EI" = 1. jude]ul Boto{ani. a scris sau a tip@rit o carte. prinse la cotor cu curele.lea. mai ales pentru cei fugari {i pentru oamenii liberi care îi ad@posteau. 1804. care în 1940 (1944) au fost anexate de U. Baranca. COBORÂTOR = descendent. Izvoarele istorice medievale amintesc de trei Codri vesti]i în [ara Moldovei: ai Her]ei. precum {i or@{elul Her]a. a Fertilit@]ii {i a Mor]ii. Compillatae Constitutiones (Transilvania. alc@tuit@ în timpul împ@ratului roman Teodosie al II . Manuscrise pe table de lemn cerate din Grecia {i Roma antic@. Suhar@u. În istorie. în care c@l@re]ul î{i ]inea revolverul. 2. Bac@u. COCO} = cioc@nelul exterior al mecanismului de dare a focului la o pu{c@ de vân@toare. 1653). 1817) {i Legiuirea lui Caragea ([ara Româneasc@. CODUL LUI HAMMURABI (sau HAMMURAPI) = culegere de legi din vremea lui Hammurabi (1792 . CODEX = 1.1392 {i a fost descoperit în 1962 de istoricul Dumitru }erbu. S. Probote{ti. 1646). Documentul. Denumirea veche a unor codri întin{i pe circa 30 de kilometri în nord . care avea în vârf bile de plumb.). Oroftiana de Jos.n. Tureatca. "Cucon s@ chiam@ p@n@ al {eptelea an de vr@st@". 2000. mai ales religioase. regiunea Cern@u]i (Ucraina). COCON (sau CUCON) = copil de domn sau de boier în Moldova medieval@. Lunca. "o p@rechi pistoali cu cobur<ul> lor" s-a vândut în Moldova cu 15 lei (Arhivele Na]ionale din Bac@u. Poiana. împreun@ cu alta (altele). Hude{ti. pentru luarea în arend@ a unor venituri ale Statului. în mod abuziv. CÓCIE (de la germ.lea (408 . COATLICUE (în mitologia aztec@) = zei]a P@mântului. Alba. ai Hârl@ului {i ai Ia{ilor.

COLT = tip de revolver inventat de americanul Samuel Colt (1814 . care st@tea pr@bu{it de peste un mileniu. COLUMBAR (sau COLUMBARIA) = construc]ie funerar@ cu ni{e în pere]i. COHORS (sau COHORT§) = unitate militar@ roman@ de pedestra{i. Hr. COLAC = tax@ medieval@ pl@tit@ de proprietari acelor oameni care le g@seau {i le aduceau vitele r@t@cite din cârduri sau cirezi. hot@ra s@-i dea ctitoriei sale de la Bistri]a. 19). La 6 ianuarie 1411.BA} = 1. COLLEGIA = breasl@ me{te{ug@reasc@ în Imperiul Roman. COLIMVITR§ = 1. Vas în care se punea apa pentru a fi boteza]i copiii la începutul Cre{tinismului. pe care s-a construit ora{ul Roma. COLA[IONÁ (a) = 1. Viminal.5 metri (cam cât un bloc cu 10 etaje din zilele noastre). Ac]iunea de a confrunta copia unui document sau text cu originalul. m@n@stirii Pobrata din Moldova i se acorda anual anumite cantit@]i de cear@. în timpul cutremurului din anul 224 î. vin. Dup@ descrierea lui Pliniu. Colinele aveau urm@toarele denumiri: Palatin. {i sclavul este apoi g@sit în aceast@ cas@.colonelului {i inferior generalului. (Arhivele Na]ionale din Bac@u. COLONAD§ = {ir de coloane a{ezate în fa]a intr@rii într-o cl@dire sau în jurul pere]ilor. Unii au presupus c@ printre picioarele dep@rtate ale Colosului puteau trece cor@biile. Colec]ia de documente. Se spune c@ în secolul al X . {i era folosit pentru diferite reprezenta]ii {i lupte de gladiatori. S-a calculat c@ bronzul din Colos cânt@rea circa 300 de tone. COLONEL = grad militar superior locotenent . pentru a se constata dac@ între ele exist@ diferen]e.25 metri. COLUMNA LUI TRAIAN = monument construit în Roma de c@tre Apollodor din Damasc în anul 113 d.). la 25 de kilometri în sud . A verifica mai multe texte vechi cu acela{i con]inut. COLOSSEUM = amfiteatru cu 50. Statuia a fost f@cut@ din bronz de sculptorul Chares din Lindos. precum {i "în fiecare an. În secolele VI . care cuprindea patru g@le]i.lea. prescurtat). COLOANE GEMINATE = coloane care într-o construc]ie sunt grupate dou@ câte dou@. COLHIDA (sau COLCHIDA. 2. 2. COLPORTAJ = comer] ambulant de demult.lea d. COLOSUL DIN RODOS = una dintre cele {apte minuni ale Antichit@]ii. Viteaz. Mai târziu. "zece coloade de grâu" în fiecare an. COGEA = 1. KOLCHIS) = nume pe care vechii greci l-au dat Gruziei occidentale. COGNOSCIBIL = ceva ce poate fi cunoscut. o prisac@ la Bohotin. Zece cohorte formau o legiune. creat@ prin constrângerea ]@ranilor din fosta U. 2. f.. COLOAD§ = m@sur@ pentru grâne folosit@ în Moldova în secolul al XV . 205). Hr. Alexandru cel Bun. a persecuta. COFETURI (sau CONFETURI) = 1.. COLOANELE LUI HERCULES = numele antic al strâmtorii Gibraltar. în@l]imea între 0. în care romanii depuneau urnele cu cenu{@ dup@ incinerarea persoanelor decedate.78 metri (sau circa 40 de metri cu tot cu soclu) {i se compune din 18 blocuri mari de piatr@ suprapuse. deoarece locuiau în colibe. COLINELE ROMEI = cele {apte dealuri de lâng@ râul Tibru. 2. 1). un calif arab a vândut unui negustor Colosul. dac@ acel negustor a avut nevoie de 900 de c@mile pentru a-l transporta.280 î.1862).1. Quirinal. printr-un hrisov domnesc din 26 ianuarie 1453. Bomboane. în timp de 12 ani (292 . în form@ de spiral@. Avea patru etaje. 3. în timpul împ@ra]ilor Vespasian {i Titus. Hr. Mare. COIF = obiect de metal pus pe cap. Hr. (art. Caelius {i Aventin. S. Colosul era înalt de 31. omul respectiv s@ moar@". câte dou@sprezece coloade de mal] {i patru coloade de grâu" de la morile ora{ului Baia. Capitoliu. pentru a descoperi {i înl@tura eventualele gre{eli.50 metri {i este prev@zut@ cu o scar@ . A fost folosit înc@ din epoca bronzului. P. a existat Regatul Colhida în zona Mun]ilor Caucaz (estul M@rii Negre). COGEA . Hr.lea.90 . S. COLANDRISÍ (a) = a exploata pe cineva. s@ i se taie urechea". unde au întemeiat dou@ colonii. COLHOZ = gospod@rie agricol@ colectiv@. R. În ziua de 5 februarie 1777 un moldovean a pl@tit 4 lei "pe 2 oc@ confeturi de pus pe coliv@ {i la p@r@stasu". are lungimea de 200 de metri. (art. COLIBA}I = nume dat unor ]@rani dependen]i din [ara Româneasc@ în secolul al XVII . împleti]i. între altele. COL[UNI = ciorapi din lân@. Esquilin. Friza. Monumentul a fost în@l]at în amintirea unei victorii a regelui Ptolemeu I al Egiptului (supranumit apoi "Soter". în amintirea luptelor purtate de împ@ratul Traian împotriva dacilor. 80 de intr@ri.acel sclav în casa sa.80 d. care cuprinde numele autorului {i titlul lucr@rii (uneori.vestul Asiei Mici. Primar al unui sat dobrogean în timpul st@pânirii otomane. Primul dintre b@trâni. II/110. pentru protec]ie în timpul luptei. situat@ pe insula cu acela{i nume. Hr. Diferite dulciuri. Aceast@ statuie uria{@ s-a pr@bu{it dup@ numai 56 de ani. domnul Moldovei. "Dac@ un sclav d@ o palm@ fiului unui om liber. Are în@l]imea de 29. {i cuprinde 155 de scene de r@zboi cu circa 2500 de figuri. B@trân. 2. Este de origine polonez@. adic@ "Salvatorul") împotriva unor du{mani ai locuitorilor din Rodos.000 de locuri construit în Roma antic@ între anii 75 .II î. Cristelni]@. COLONTITLU = rând scris deasupra paginilor unui text. elevul celebrului Lisip. Columna are diametrul de 3.

Primele atest@ri sunt din 1415 ([ara Româneasc@) {i 1435 (Moldova). 2. care f@cea comer] pe teritoriul Canadei. COMOAR§ = 1. dar în anul 1587 a fost înlocuit@ cu statuia Sfântului Petru.lea d. Barbu V@c@rescu {i Grigore Brâncoveanu. COMISION = sum@ acordat@ celui care vinde sau cump@r@ diferite m@rfuri pentru alt@ persoan@. cu atribu]ii în probleme politice. Olanda {i R. S. Prezentarea sintetic@. COMANDÓR = colonel de avia]ie sau de marin@. COM§NAC = c@ciul@ cilindric@ purtat@ de c@lug@rii ortodoc{i. unde a început revolu]ia. Organ militar local care se ocup@ cu recrutarea tinerilor pentru serviciul militar obligatoriu. de la care {i-au luat numele. cu cenu{a împ@ratului Traian. COMUNARD = lupt@tor în timpul Comunei din Paris din anul 1871. Bog@]ie. COMISAR MILITAR = reprezentantul P. COMUNEROS = 1. dar le-a desp@r]it puternicul Hercule. culturale etc.106) pentru cucerirea Daciei. "COMENTARII" = opera împ@ratului roman Marcus Ulpius Traianus (98 . care în anul 1520 s-au r@sculat contra absolutismului. COMI}EL = gr@jdar la grajdurile domne{ti din Moldova {i [ara Româneasc@. F. între care se afl@ strâmtoarea Gibraltar. COMENDUIRE = denumirea organului militar care asigur@ ordinea {i disciplina într-o localitate. COMPLICE = persoan@ care. 3. Cel din Moldova r@spundea {i de brani{tea domneasc@ de la Bohotin. precum {i cu eviden]a militar@ a celor ce {i-au satisf@cut stagiul. lâng@ Prut. COMPILA[IE = 1. a . Oper@ f@r@ o contribu]ie personal@ a autorului. COMUNIDADES = comunit@]i autonome organizate de ora{ele spaniole r@zvr@tite împotriva puterii centrale în anii 1520 1521. Se spune c@ la început promontoriile erau legate. COMISARIAT = 1. iar mai târziu au fost descoperite de arheologi sau în mod întâmpl@tor. subordonat comisului.1823. Denumirea lupt@torilor din Columbia care în 1781 s-au r@sculat contra st@pânirii spaniole. COMODOR = grad de ofi]er în marina Marii Britanii {i S. sprijin@ pe cineva ca s@ fac@ o infrac]iune. COMÁNDO = trupe antrenate special pentru diferite ac]iuni independente. Acea companie a înfiin]at primele a{ez@ri britanice în Canada. COLUMNAE HERCULIS = nume dat promontoriilor Abyla {i Calpe. COMANDATUR§ = Comandament (în vechea armat@ german@). COMITIUM = acea parte a Forului din Roma unde se aduna poporul în diferite împrejur@ri. "COMPANIA GOLFULUI HUDSON" = veche companie comercial@ britanic@ înfiin]at@ în anul 1667. În vârful Columnei era statuia împ@ratului. 2. prin care p@trundeau lumina. "Oper@" cu idei sau fragmente luate de la al]i autori {i pe care autorul respectivei "opere" (?!) nu le-a prelucrat personal. La baza ei a fost pus@ o urn@ funerar@ de aur. COMANDAMENT = organul care conduce o mare unitate militar@ sau o institu]ie militar@. COMMENDATIO = act de supunere prin care cei ce primeau p@mânt de la seniori în Evul Mediu occidental deveneau vasali. a unei discipline. într-o unitate militar@ sau institu]ie militar@ sovietic@ în perioada 1918 1942. CÓMIS = dreg@tor important. 2. din care f@ceau parte Fran]a. COMÓRNIC = c@m@ra{. Comentariile s-au pierdut în împrejur@ri necunoscute. sumar@. Belgia. "COMITET DE OBL§DUIRE" = organ de conducere al [@rii Române{ti format în ziua de 15 ianuarie 1821. COMANDIR = vechi comandant de oaste. "COMPILLATAE CONSTITUTIONES" = colec]ie de legi din Transilvania. COMÍ[II = Adun@ri ale poporului în timpul Republicii Romane. COMITANENSES = trupe de campanie din Imperiul Bizantin în secolul al IV . superior gradului de c@pitan. COMUNITATEA ECONOMIC§ EUROPEAN§ (sau PIA[A COMUN§) = organiza]ie pentru integrare economic@ înfiin]at@ la Roma în ziua de 25 martie 1957. alc@tuit@ în anul 1669. Luxemburg. COMPATRIOT = persoan@ fa]@ de alt@ persoan@ din aceea{i ]ar@. Tudor Vladimirescu s-a deplasat în Oltenia. 2.. C. Bani mul]i sau obiecte de mare pre] care cândva au fost ascunse. Denumirea aripii de stânga din timpul revolu]iei spaniole din perioada 1820 .117) în care a descris cele dou@ r@zboaie pe care le-a purtat cu regele Decebal (87 . Un "pan Oan@ comornic" este men]ionat într-un hrisov moldovenesc din 6 martie 1443. 2. în mod inten]ionat. Cu aprobarea {i cu sprijinul acestora. U. Din Comitet f@ceau parte mari boieri în frunte cu Grigore Ghica (viitorul domn). U. Conspect. COMILITON = tovar@{ de idei sau de lupt@. COMPÉNDIU = 1. "COMES SACRI STABULI" = conduc@torul grajdurilor imperiale din Imperiul Bizantin.interioar@. A. sindicale. COMITET = organ colectiv de conducere a unor organiza]ii politice. aerul {i apa de ploaie. Hr. CÓMIS VOIAJOR = persoan@ care se deplaseaz@ în diferite localit@]i pentru a c@uta clien]i la o marf@. religioase sau legislative. având în frunte un comisar. Nume dat unor ora{e din Castilia. Sec]ie a Poli]iei unui ora{. COMPLUVIUM = deschiz@tur@ în acoperi{ul casei romane. COMEMORARE = ceremonie organizat@ pentru a evoca amintirea unei personalit@]i sau a unui eveniment istoric. Italia. care avea în grij@ grajdurile {i hergheliile domne{ti.

Letopise]ul).. Calcedon (451). O. ]eru{i.. 1). CONCERIT = dare pl@tit@ de românii ortodoc{i dintr-o raia turceasc@ dun@rean@. berbeci. 4. E. Cas@ boiereasc@ (nobiliar@) nefortificat@ din mediul rural. 2. Republica Moldova. adic@ a locurilor de popas. n. creat de împ@ratul Napoleon I al Francezilor în ziua de 12 iulie 1806. o decora]ie. S-a format din 11 (apoi 12) foste republici sovietice socialiste: Armenia. Primul ofi]er al Regatului Fran]ei de odinioar@. care acoper@ absidele bisericii. P. CONDEI = înc@rc@tur@ la o anumit@ socoteal@ b@neasc@ în Evul Mediu românesc. CONCILII ECUMENICE = cele {apte Concilii care s-au ]inut în secolele IV . CONDIC§ = 1..Germaniei. fond Documente. CONDÚRI = pantofi de dam@ cu tocul înalt. Belarus. {i se unesc între ele într-o Confedera]ie aparte. anul 1827.1672) "au g@titu conace pentru Împ@r@]ie.1875). Constantinopol (381). 31 {i 32). p. Rusia.. COMUNITATEA EUROPEAN§ A C§RBUNELUI }I O[ELULUI (C. CONDAC = cântare zilnic@ în cinstea unui Sfânt (în Biserica ortodox@). CONCILIUL DE LA TRENT (TRENTO) = Conciliu catolic ce s-a ]inut în perioada 1545 . Kârgâzstan. CONCILIERE = împ@care (în]elegere) între p@r]i opuse. pâne. I. Colec]ia de documente {i scrisori Krupenski. cu mare grij@.. Turkmenistan.681). Comandantul pedestra{ilor mercenari din vestul Europei în Evul Mediu. Culegere de legi (de exemplu. care avea {i comanda armatei. CONDRACT (sau CONDACT) = contract. Azerbaidjan. pentru a putea avea o biseric@ în localitatea lor. Unitate de m@sur@ medieval@ pentru distan]e mari. s@ fie la Minsk (în Belarus). (Nicolae Muste.)". COMUNITATE ETNIC§ = grup de oameni care au aceea{i origine. orzu. I. iarb@. Imp@ratul Francezilor va fi proclamat Protector al Confedera]iei (. . s@ nu lipsasc@ (.. În ziua de 19 decembrie 1807. CONFERÍ (a) = a acorda unei persoane un titlu.) vor fi separate pentru totdeauna de teritoriul Împeriului Roman de Na]iune German@.) = organiza]ie economic@ interna]ional@ constituit@ în ziua de 18 aprilie 1952. Condica liuzilor din anul 1803 pentru toate ]inuturile Moldovei dintre Mun]ii Carpa]i {i râul Nistru). ialovi]e.. Tadjikistan. Niceea II (787). 258/19). Condica civil@ a Principatului Moldovei din anul 1817). (Arhivele Na]ionale din Bac@u. CONETABIL = 1. Tot atunci s-a constituit {i "Comunitatea European@ a Energiei Atomice" ("Euratom"). Aceste tratate au intrat în vigoare pe data de 1 ianuarie 1958. odihna {i g@zduirea dreg@torilor turci care treceau prin Moldova sau [ara Româneasc@. S-a hot@rât ca sediul C. Georgia. CONDICAR = persoan@ care scria {i p@stra condicile în trecut. miere. C. 2.VIII: 1. Catastif (de exemplu. orânduindu pre la conace oameni de isprav@ {i cu izvodu de câte ar trebui. {i totu ce trebuia s@ nu fie lips@ nici de unele". "CONFEDERA[IA RINULUI" = numele unui stat german nou. sub numele de Statele Confederate ale Rinului". Loc amenajat pentru popasul. Ucraina {i Uzbekistan. CONCORDIA (în mitologia roman@) = zei]a P@cii {i a În]elegerii.. S. CONABÍU = culoare vi{inie. În cea de-a doua domnie a sa în Moldova. odihn@. COMUNIUNE = leg@tur@ strâns@ între persoane de aceea{i credin]@. În articolul 1 al actului de constituire s-a men]ionat c@ "statele Maiest@]ilor lor {i Alte]elor lor serenissime (. 6.) = uniune de state independente constituit@ la Alma . "CONDEI PORT§RE[ DE CERNEAL§" = denumirea stiloului inventat {i brevetat la Paris în anul 1827 de românul Petrache Poenaru (1799 . la conace era grijitu totu ce trebuia.Ata în ziua de 21 decembrie 1991.lea c@l@torul turc Evliya Celebi scria c@ dang@tul clopotului bisericii "Trei Ierarhi" din Ia{i "se aude de la o dep@rtare de un conac". Niceea (325).. 7. În secolul al XVII . 3. un moldovean a cump@rat "o p@reche conduri fetei" cu 35 de parale (Arhivele Na]ionale din Ia{i. {i poduri peste toate v@ile câte au trebuitu. S. hran@. (Arhivele Na]ionale din Piatra Neam]. Kazahstan. lemne. CONCENIE = sfâr{itul unei activit@]i (ac]iuni). nr. Un document din luna iunie 1827 are urm@torul titlu: "Sama v@tavului Gheorghie ot Be]@{ti (]inutul Bac@u . untu. Constantinopol II (553). pentru domn sau pentru dreg@torii turci care treceau prin [@rile Române. CONA[IONAL = persoan@ care face parte din aceea{i na]iune cu alt@ persoan@.)". 3. Articolul 12 prevedea c@ "M. Constantinopol III (680 . vorbesc aceea{i limb@ {i au o cultur@ comun@. Efes (431). Un document moldovenesc din anul 1817 începea astfel: "Dat-am ade<v@>rat {i încredin]at condactul mieu la mâna r@ze{ilor din satul Luncani (.1563.).. A luat atitudine împotriva Reformei religioase care se r@spândea atunci în ]@ri din centrul {i din apusul Europei.) de banii ce au priimit din datorii {i alte condei<e> (. S. 2. document din 1 august 1817.n.)". CONAC = 1. CONC§ = bolt@ în forma unui sfert de sfer@. 5. sau un grad. Registru. CONDOTIERI = comandan]i ai o{tilor de mercenari c@l@ri în Italia medieval@. Gheorghe Duca (1668 . 3. 2. COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (C. CONACCÍU = boier îns@rcinat cu preg@tirea conacelor.

familia. CONSILIU DE COROAN§ = organ consultativ creat de regele Carol I (1866 . sau din personalit@]i de vaz@ ale ]@rii". Consiliul Dirigent {i-a stabilit sediul la Sibiu. pentru a i se lua banii. Asocia]ie religioas@ sau caritabil@. prin care se introducea o nou@ tax@ în colonii. A fost dus la Istanbul. Bisericii. egal@ cu circa 10 kilograme. a opiniilor altora. }i l-au f@cut de au dat 1. s@ fie desfiin]at@ ierarhia catolic@. CONSF§TUIRE = întâlnire de lucru a reprezentan]ilor unor institu]ii. CONFUCIANISM = veche religie chinez@ întemeiat@ de Kong . chiar dac@ acestea nu corespund opiniilor proprii. O{tirii {i ai Cur]ii regale. De exemplu. pentru a fi iertat de Dumnezeu.479 î. care a tr@it în perioada 551 . Religie. de c@tre credincios. Ei se numeau consilieri regali {i aveau rangul de mini{tri de stat. Din Letopise]ul lui Ion Neculce afl@m c@ "pân' {i tulpanuri sup]iri îi f@ce de înghi]ie. Preot într-o parohie. mecanic@.n. CONSEMN = îndatoririle pe care le are {eful g@rzii militare. în anul 1678 a fost mazilit domnul moldovean Antonie Ruset (1675 . CONGRESUL "LEGII TIMBRULUI" = Congres al reprezentan]ilor celor 13 colonii engleze din America de Nord.) {i au venit s@ ia ce or g@si domnescu tot pre sama Împ@r@]iei". a murit în anul 1661. de-i scote ma]@le pe gur@.CONFESIUNE = 1. 3. Era convocat în situa]ii excep]ionale. Sfetnic 2. Consiliul de Coroan@ de la Sinaia din 21 iulie/3 august 1914. M@sur@ de greutate în statul spartan. }edin]@ la un Conciliu. Organiza]ie catolic@ pentru propagand@ religioas@. care s-a ]inut la New York în ziua de 19 octombrie 1765. Asocia]ie de negustori în Europa occidental@ {i nordic@ în Evul Mediu. {-apoi le tr@ge înapoi. CONSFIN[Í (a) = a accepta sau a fi de acord cu ceva. cum ar fi Biserica. 2. 5. . Membrii Consiliului erau "desemna]i de rege dintre actualii {i fo{tii demnitari ai Statului. CONGRESUL NA[IONAL AL POPORULUI = denumirea organului suprem al puterii de stat în Republica Popular@ Chinez@. CONIVEN[§ = faptul de a îng@dui o situa]ie incorect@. s-au înglotit (turcii . CONGRESMAN = membru în Congresul Statelor Unite ale Americii. 4. desfiin]area m@n@stirilor catolice {i secularizarea averii lor. închis {i chinuit cumplit. "CONFESIUNEA DE LA AUGSBURG" = document din anul 1530 prin care s-a stabilit dogma {i organizarea Bisericii Luterane. Prevederi: principele s@ fie {eful Bisericii Luterane din principatul lui. morala {i altele. Cult. CONLOCUITOR = persoan@ raportat@ la alt@ persoan@ ce locuie{te în aceea{i ]ar@ sau regiune. CONSILIER = 1. de trei litri {i un sfert. în conformitate cu misiunea g@rzii respective. Acest organ politic consultativ a devenit permanent printr-un Decret al regelui Carol al II . CONSERVATORISM = doctrin@ ce acord@ mare importan]@ tuturor institu]iilor {i elementelor tradi]ionale române{ti. Adunare religioas@. Biserica Luteran@ s@ fie necostisitoare {i simpl@. Hr. din cauza unui act de indisciplin@. s@ ramân@ numai Botezul {i Împ@rt@{ania. 2. }tef@ni]@ Lupu. CONSCRIS = recrut chemat s@-{i fac@ serviciul militar obligatoriu. 2.1678).lea din 30 martie 1938. Confedera]ia trebuia s@ fie condus@ de un domn ereditar {i supus@ Imperiului Otoman. CONFISCAREA AVERILOR DOMNE}TI = obiceiul turcilor de a confisca averea domnilor români deceda]i sau b@nui]i de hainie (necredin]@) fa]@ de sultan. n. întreprinderi. CONFORMISM = acceptarea docil@. 2. în urma unor intrigi boiere{ti. Departament central al Vaticanului. Preot într-o unitate militar@. [ara Româneasc@ {i Serbia. când s-a hot@rât neutralitatea României în primul r@zboi mondial. care urm@rea formarea unei Confedera]ii din Moldova. la romani. CONSEMNÁ (a) = a nu permite unui militar s@ p@r@seasc@ nava sau cazarma o anumit@ perioad@. în fa]a preotului. 3. în frunte cu un cardinal. predica s@ nu se mai fac@ în limba latin@. din care f@ceau parte principalii oameni politici ai ]@rii. a p@catelor sale.000 de pungi {i mai bine". Era compus din 15 membri {i îl avea ca pre{edinte pe Iuliu Maniu. organiza]ii sau ]@ri. Se mai numea {i ghild@. CÓNGIU (sau MEDIMN) = 1. Mai târziu. pastorii s@ fie conduc@torii comunit@]ilor luterane. M@sur@ veche. participan]ii au protestat înpotriva Legii Timbrului adoptat@ de parlamentul britanic la 22 martie 1765. CONFRERIE (sau CONFR§[IE) = 1. "CONSILIUL DIRIGENT" = guvernul provizoriu al Transilvaniei. înl@turarea icoanelor {i a moa{telor. CONFESÓR = 1. Ordin monahal la catolici. "CONJURA[IA CONFEDERATIV§" = conspira]ie ini]iat@ în Moldova în anul 1839 de comisul Leonte Radu. ci în limba matern@. din cele }apte Taine.zi (sau Confucius). CONFINII = grani]e. Cronicarul Miron Costin scria în Letopise]ul s@u c@ "înc@ nu era ie{it sufletul. M@rturisirea. De{i au declarat în scris c@ sunt "sincer devota]i persoanei Maiest@]ii Sale". format la Alba Iulia în ziua de 2 Decembrie 1918. 2. care era {i ministru de Interne. CONGREGA[IE = 1.1914) al României. Sf@tuitor în domeniul în care este specialist. tân@rul domn al [@rii Moldovei.

3). Textul de peste 400 de pagini al Constitu]iei a fost semnat în aceea{i sal@ în care la 25 martie 1957 fusese semnat Tratatul pentru constituirea Comunit@]ii Economice Europene. sau "Conspira]ia lui Catilina" împotriva Senatului roman din anul 63 î. ca regul@ dreptatea. ocnele. Adunare a cardinalilor catolici. CONT§} = 1. me{te{ugurile. Cutum@. . 4. CONT = calcul pentru un proces economic pe o anumit@ perioad@ de timp. care cuprinde dou@ p@r]i: debitul {i creditul. CONTE = 1. inferior celui de viceamiral. Avea sediul la Arad {i era format din {ase membri ai Partidului Na]ional Român (Vasile Goldi{. 6). semnat@ la Roma de liderii a 25 de state comunitare în ziua de 29 octombrie 2004. Adunare dirigent@ a rabinilor evrei. "Conjura]ia Egalilor" din Fran]a (1796). pe o perioad@. spre folosul ali{veri{ului ]@rii. De exemplu. (Art. Hain@ ]@r@neasc@. Sustragerea m@rfurilor de la plata taxelor vamale prev@zute de lege. CONSTITU[IA IACOBIN§ = lege fundamental@ {i democratic@ din Fran]a. Conjura]ie. CONSUÁLII = s@rb@tori ale seceri{ului în Roma antic@. Marf@ confiscat@ de vame{ii moldoveni pe la anul 1800. s@ fie neoprite în p@mântul Moldovei (. Acesta propunea multe reforme. Tiron Albani. Iosif Jumanca. În Moldova {i [ara Româneasc@. ambele din Transilvania. N. libertatea înv@]@mântului. (Art. Aurel Laz@r. la culcare. 2. CONSTITU[IA EUROPEAN§ = legea fundamental@ a Uniunii Europene. CONSUETUDINE = 1. la "pontul" 13 se preciza c@ "lucrarea p@mântului în tot chipul. precum {i înl@untrul ]@rii de a s@ ali{veri{ui". de asemenea. a-{i coase mânicile cont@{ului". 9).1830). 2. CONTRACCÍU = persoan@ din [ara Româneasc@ sau din Moldova care în secolele XVIII . pe care o purtau odinioar@ domnii {i boierii. Obiceiul p@mântului. Bazil Surdu). afar@ din ]ar@. respectul propriet@]ii. care s@ cuprind@ {i boieri mari. v@mile. Complot. CONTRABAND§ = 1. Hain@ lung@. ca paz@ legea". "Legea trebuie s@ apere libertatea public@ {i individual@ împotriva agresiunii celor care guverneaz@". Organ de disciplin@ {i de judecat@ pentru clericii ortodoc{i. 2. {i mici.Pop.Democrat (Ion Fluera{. 1798 (francez) {i 1803 (englez). Iosif Renoiu.)" {i. devenit@ obicei. egalitate în fa]a legii. "V@ru-meu. Hr. precum {i alc@tuirea de iscusin]i cele nevinovate {i tot felul de negustorie. Senior de provincie medieval@ occidental@. reprezentant al micii boierimi moldovene. To]i oamenii liberi din Imperiul Roman primeau cet@]enie roman@ ("civitas romana"). luase obicei în toat@ sara. CONSUS (în mitologia roman@) = zeul Prevederii. Norm@ de drept nescris@. Amintiri din copil@rie).. 3. insurec]ia este pentru popor {i pentru fiecare parte a poporului cea mai sacr@ {i cea mai necesar@ datorie". între care: domnie constitu]ional@. dat de împ@ratul roman Caracalla (211 217).) productele p@mântului de orice fel a trece {i peste hotar. Membrii s@i erau numi]i de împ@rat {i purtau numele de comites. "Libertatea este puterea ce apar]ine omului de a face tot ceea ce nu d@uneaz@ drepturilor altuia: ea are ca principiu natura. deschiderea de fabrici de orice trebuin]@. CONSTITU[IONALITATE = faptul c@ o lege este conform@ cu Constitu]ia ]@rii. Alexandru Vaida . Ap@r@ interesele ]@rii pe care o reprezint@. }tefan Cicio . elaborat@ de Conven]ie în ziua de 24 iunie 1793 {i aprobat@ printr-un referendum. 1783 (austriac). (Ion Creang@. CONTRAAMIRAL = grad militar în marin@. Iat@ câteva prevederi ale acelei Constitu]ii: "Scopul societ@]ii este fericirea comun@". Marf@ de contraband@.. În leg@tur@ cu industria {i comer]ul. 2. Babeuf. "CONSTITU[IA ANTONINIAN§" = denumirea Edictului din anul 212 d. situat între marchiz {i viconte (în vestul Europei). 35). CONSISTORIUM = Consiliu imperial în Imperiul Bizantin.Voievod. Adunare dirigent@ a pastorilor protestan]i. (Art. Aurel Vlad) {i {ase ai Partidului Social . CONSPIRA[IE = 1. "Când guvernul violeaz@ drepturile poporului. 2. (Art.. primele consulate str@ine au fost înfiin]ate în anii 1782 (rus). (Art. 2.. CONTRAATAC = ac]iunea ofensiv@ a unei unit@]i militare pentru a redobândi un teritoriu pierdut în urma unui atac anterior al inamicului.XIX lua în arend@. 1). s@ fie "slobode (. formarea unui Sfat Ob{tesc al ]@rii. etc. alc@tuit în luna aprilie 1822 de tân@rul comis boto{@nean Ionic@ T@utul (1795 . Teodor Mihali. CONSPIRATIVITATE = situa]ie când o persoan@ sau o organiza]ie p@streaz@ secretul unei anumite ac]iuni politice. libertatea religioas@. prezidat@ de pap@. menzilurile (po{ta) etc. Trecerea clandestin@ peste frontier@ a unor m@rfuri interzise la import sau la export. "CONSTITU[IA C§RVUNARILOR" (sau "MEMORIUL C§RVUNARILOR" = memoriu cuprinzând 77 de "ponturi" (articole). condus@ de F. sau între prin] {i baron (în Rusia medieval@). CONSISTÓRIU = 1. Titlu nobiliar ereditar. pe care autorit@]ile statului o consider@ ilegal@. 2."CONSILIUL NA[IONAL ROMÂN CENTRAL" = organism politic românesc creat în ziua de 18/31 octombrie 1918 cu scopul de a preg@ti {i realiza unirea Transilvaniei {i Banatului cu România. Enea Grapini. 3. Hr. care v@zuse de patima celorlal]i. 1785 (prusian). CONSULAT = reprezentan]@ diplomatic@ oficial@ a unei ]@ri într-o alt@ ]ar@. "To]i oamenii sunt egali prin natur@ {i înaintea legii". CONTRABONT = 1. libertatea industriei {i a comer]ului.

Austriei. COPORAN = anteríu. din fosta U. COOPERA[IE = asocierea unor persoane în întreprinderi de produc]ie.CONTRACT = document încheiat între dou@ persoane. egale în drepturi {i obliga]ii. Coranul cuprinde 114 capitole. C@lug@ri franciscani care se încingeau cu o frânghie legat@ cu trei noduri. CONTRAREFORM§ = ac]iunea Bisericii Catolice din secolul al XVI — lea îndreptat@ împotriva Reformei religioase. pentru a-i m@ri rezisten]a. animalele {i utilajele) în Gospod@rii Agricole Colective în perioada 1949 .lea). CONVENIEN[§ = norm@ de conduit@ impus@ de o societate. ambele având sediul la Foc{ani. COR§BIER = marinar pe o corabie. CON[OPIST = mic func]ionar de birou. Membri ai unui club revolu]ionar din Fran]a. Conven]ia a r@mas valabil@ pân@ în anul 1864. sau proprietar de corabie. având forma unui pilastru {i fiind lipit de un zid exterior. Se spune c@ originalul se afl@ în Cer.. Marat în anul 1793. 2. Marii Britanii. CORABIE = vas cu pânze folosit în trecut fie în r@zboi. a. CONTRACT ONERÓS = denumire dat@ în situa]ia când o parte contractant@ î{i propune ob]inerea unor avantaje suplimentare în schimbul obliga]iilor asumate. egal@ cu a suta parte dintr-o rubl@. Din anul 1535 {i pân@ în 1718 era din argint. S. Este folosit pentru t@ierea prescurilor. Prusiei.) f@cuse suli]e zugr@vite cu steaguri de m@tas@ (. (din Cronica Ghicule{tilor). Rusiei. Prin acest termen se în]elege ]@ranul de]in@tor al copiei actului prin care a fost eliberat din {erbie. CONTRAOFENSIV§ = ac]iunea de trecere de la ap@rare la ofensiv@. COPÁSTIE = balustrada de pe puntea unei cor@bii. COOPERATIV§ = întreprindere comun@ administrat@ de persoane asociate. COPYRIGHT = dreptul exclusiv al unei edituri de a publica.. pe P@mânt existând doar cópii. Conven]ia a stabilit viitorul statut politic al celor dou@ ]@ri. {i din Federa]ia Rus@. cuprinzând obliga]ii {i drepturi reciproce. CONTRALOVITUR§ = riposta ofensiv@ a unor unit@]i militare. pentru a opri atacul pornit de inamic. P. adic@ boierna{ii. CORDELIERI = 1. COPYHOLDER = ]@ran eliberat de sarcinile feudale în Anglia. Tribunalul revolu]ionar francez de atunci a condamnat-o la moarte. {tiin]ific@ etc. CONVENT = 1. CORD§ = sabie (denumire folosit@ în [ara Româneasc@ în secolul al XV . sau reedita o oper@ literar@. din aram@. CONTRATORPILOR = denumirea veche a distrug@torului din marina militar@. Marat {i Desmoulins. COOPERATIVIZARE = unirea for]at@ a ]@ranilor din România (împreun@ cu p@mântul. cu 6. COPIA 1 (în mitologia roman@) = zei]a Bel{ugului. guvern {i Adunare proprie. CONTRASPIONAJ = serviciul secret al unui stat. CORDAY CHARLOTTE (1768 . COOPERATISM = sistem economic ce încurajeaz@ coopera]ia.1793) = femeia care l-a asasinat pe J. consum. care urmau a se numi Principatele Unite ale Moldovei {i [@rii Române{ti. pentru care Grigore Vod@ (Grigore al II . CONVERTÍ (a) = a-l face pe cineva s@ adere la o anumit@ religie. Consiliu superior într-o m@n@stire catolic@ sau într-un ordin c@lug@resc catolic. Turciei {i Regatului Sardiniei. Organ suprem de conducere în Biserica Protestant@.1962. COPARTICIPARE = participarea la ceva a unei persoane. COPII DE CAS§ = fii de boieri care slujeau la Curtea domneasc@. "CONVEN[IA DE LA PARIS" = lege fundamental@ pentru Principatele Române. copiii de cas@. CORDOVANE = piei de capr@ prelucrate (t@b@cite {i vopsite) pentru a fi folosite la confec]ionarea obiectelor de marochin@rie sau la legarea c@r]ilor. Adunare general@ a organiza]iei masonice (francmasonice). prest@ri de servicii {. care î{i asum@ riscurile posibile. 3. semnat@ la Paris în luna august 1858 de reprezentan]ii Fran]ei.lea Ghica . CONTUMACIE = absen]a la judecat@ a unui inculpat. CORAN (sau ALCORAN) = Cartea Sfânt@ a Islamului. în oastea Moldovei "mai era {i c@l@rimea. 2. A circulat {i în [@rile Române în secolele XVIII XIX.lea. n. S. CONTROVERS§ = discutarea în contradictoriu a unei chestiuni. dictat@ de Allah lui Mahomed. care adun@ informa]ii cu scopul de a anihila activitatea spionilor str@ini. La începutul secolului al XVIII . vinde. fie pentru transportul m@rfurilor {i a c@l@torilor. . R. îns@ fiecare cu domn. COP[I = cre{tini din Egipt. "COPIL ÎNTUNECAT" = copil nelegitim (cu tat@ necunoscut).)". împreun@ cu alte persoane.226 de versete. COPIA 2 = cu]it liturgic. Ca institu]ii comune s-au înfiin]at Comisia Central@ {i Înalta Curte de Justi]ie {i Casa]ie.n. întemeiat în anul 1790 de Danton. CONTRAFORT = înt@ritur@ din piatr@ sau din beton. COPEIC§ = moned@ din Imperiul Rusiei. a Abunden]ei. cu scopul de a înfrânge for]ele inamicului.. iar mai târziu.

CORONER = ofi]er care în S. Jicmont. De exemplu. CORNET = 1. 2. fond Litere. de vor face boii. ci vor face însu{. care exportau boi. împ@r@teasa Maria Tereza. au coronit pre fiiu-s@u. Institutele.). s@ scrie {i s@ atârne pecetea noastr@ la aceast@ carte a noastr@". 115 . a c@rnii {i a pânii (cerealelor . COROPCAR = mic negustor medieval ambulant. Pân@ în 1884 era echivalent cu gradul de prapor{cic. (Document moldovenesc din 18 februarie 1445). Cânt@re]ul din acel cor se numea coreut. Tot astfel era numit@ {i grani]a dintre Moldova {i Bucovina dup@ anul 1775. care î{i c@ra marfa în spate. Unii boieri moldoveni.1707). A. Ofi]er de rang inferior în fosta cavalerie rus@. începând cu anul 1801. CORVOAD§ = munc@ gratuit@ prestat@ de ]@rani în folosul statului. 3. s@ s@ scuteasc@". mai mare decât un bric {i mai mic@ decât o fregat@. sau care înso]esc o mare personalitate. pentru care s@ s@ urmezi dup@ cuprindere hrisoavelor. citim urm@toarele la articolul nr. "În anul de la Hristos 1530. . cu voia tuturor le{ilor". colec]ia Documente. CORELIGIONAR = credincios care apar]ine aceleia{i religii cu alt credincios. urmeaz@ acele mai mari {i înt@rite alijveri{uri cu vânzarea b@uturii. "CORIDORUL POLONEZ" = fâ{ia de p@mânt primit@ de Polonia la sfâr{itul primului r@zboi mondial prin tratatul de pace de la Versailles. VI/151).lea. Primele trei au fost scrise în limba latin@. (Arhivele Na]ionale din Bac@u. COREÚT = corist într-un teatru grec din Antichitate. Colec]ia de Documente. CORDUNA} = str@jer (gr@nicer) la hotarul dintre Moldova {i Bucovina aflat@ sub st@pânire austriac@ în perioada 1775 1918. CORTÉS = Parlamentul din Spania sau din Portugalia. apoi cu cel de podporucic. practicat@ mai ales în Spania {i în ]@rile din America Latin@.. Într-un document de "vânzarea v@mii" de la sfâr{itul secolului al XVIII .1780 Iosif al II . satului sau boierului. 2. Cutia Milelor din bisericile cre{tine. corn@rit câte un leu". (Arhivele Na]ionale din Bac@u. Într-o statistic@ moldoveneasc@ din 1830 s-a men]ionat c@ "la târgu{orul Mamorni]a. Deta{ament de cavalerie în vechea oaste ruseasc@. care reprezentau puterea central@ pe lâng@ consiliile or@{ene{ti. împ@rat. Exemplu: "Iar pentru mai mare înt@rire a tuturor celor mai sus scrise. solemnit@]i. erau scuti]i de aceast@ dare. {i în Marea Britanie face parte din poli]ia judiciar@. (Nicolae Costin. Prin aceasta. (Arhivele Na]ionale din Ia{i. care în perioada interbelic@ era parte a Germaniei. în limba greac@. pentru a avea ie{ire la Marea Baltic@.565). CORIFEU = dirijorul corului într-un teatru antic grecesc. am poruncit slugii noastre. U. Obiect pre]ios purtat pe cap. COSIGELARE = validarea unui document domnesc atât cu sigiliul domnului.XVII.). 2. Cronicarul Ion Neculce scria c@ acest domn "mai f@cut-au {i alt obiceiu: de tot boul de nego].n. Acel coridor a desp@r]it Germania de Prusia Oriental@. Tador diac. A fost introdus@ în Moldova în a doua domnie a lui Antioh Cantemir (1705 . D/55. în valoare de o jum@tate de florin. CORNUA = p@r]ile laterale ale unei armate romane angajat@ în lupt@. între anii 1780 . n. s@ nu pl@teasc@ vam@ {i corn@rit dup@ obiceiu. CORNAR = mic slujba{ din Moldova. Cuprinde patru p@r]i: 1. numit@ context. 3: "Fiindc@ unii din boieri au hrisoave domne{ti pe some de boi de nego]. domnitor etc. Denumire dat@ Bucovinei române{ti dup@ anul 1775 când a fost anexat@ de Imperiul Austriei.XVIII strângea darea numit@ corn@rit. CORVET§ = corabie de r@zboi cu trei catarge. CORVAN§ = 1. Novelele. ca. CORHAN§ = coasta râpoas@ a unui deal. CORONÍ (a) = a încorona.lea a fost co-regent la tronul Imperiului Habsburgic. f. Apoi a domnit singur. CO-REGENT (sau COREGENT) = asociat la tron. domnind împreun@ cu mama sa. în perioada 1764 .1790. COROBORA[IE = formul@ ce încheia partea din mijloc a unui hrisov domnesc. CORP DIPLOMATIC = întregul personal diplomatic al unei ]@ri ce este acreditat în aceea{i ]ar@ str@in@. fiind b@trân.116). Pandectele. III/109). "CORPUS JURIS CIVILIS" = cod de legi dat de împ@ratul bizantin Justinian I (527 . La 14 mai 1799 un arenda{ a cump@rat "venitul mo{iilor dumisale din Cordonu împ@r@tesc (.CORDUN (sau "CORDON ÎMP§R§TESC") = 1. 4. boierii garantau {i înt@reau con]inutul documentului. CORTEGIU = grup de persoane care se deplaseaz@ cu ocazia unei ceremonii. P. CORN§RIT = dare perceput@ în epoca medieval@ de la negustorii care f@ceau comer] cu vite cornute. egal@ cu circa 125 de kilograme. 2. Codul. CORPORA[II = denumire dat@ în Epoca regulamentar@ fostelor bresle me{te{ug@re{ti din Moldova {i [ara Româneasc@. Letopise]ul). sau îi vor ave. iar a patra. care în secolele XVII . CORONAMENT = ornament situat în zona superioar@ a unei construc]ii. cât {i cu cel al boierilor din Sfatul domnesc. unde este schela marginii cordonului. COROAN§ = 1. constituind semnul demnit@]ii {i simbolul puterii unui monarh (rege..)". Veche moned@ austriac@. CORID§ = lupt@ cu tauri. CORE[ = m@sur@ pentru cereale folosit@ în Bucovina. Acolo se afla ora{ul liber Gdansk (Danzig). CORREGIDORES = slujba{i spanioli importan]i din secolele XVI . copil fiind de dzece ani. 2. craiul le{@scu. Avgustu. Vistieria Templului la vechii evrei.

CREATOR = Dumnezeu (Creator al Universului). CO} = veche tab@r@ militar@ t@t@reasc@. Istoria [@rii Rumâne{ti). CREA[IONISM = concep]ie teologic@ ce su]ine c@ Lumea a fost creat@ de Dumnezeu. s-au cump@rat. din nimic. porumb etc.BOY = haid@u (p@stor) la vite în fermele din S. la Alba Iulia. Persoane care î{i ap@r@ interesele reciproc. COSTAND§ = veche moned@ de argint bizantin@. în ziua de 1 Decembrie 1918. CREDEN[§ = mas@ mobil@ situat@ lâng@ masa Altarului dintr-o biseric@ catolic@. cozac. Aceste texte sunt ordonate cronologic. În Moldova. COT§RIT = dare pl@tit@ de negustorii de pânzeturi pentru pânza vândut@ cu cotul. pentru a se p@stra în interior o temperatur@ moderat@. A existat {i o costand@ polonez@. sau dup@ alte criterii. CREOL = urma{ al coloni{tilor europeni. ar hi de la un neam ce este peste apa Volgh@i. a stofelor {i pânzeturilor ce erau vândute în zilele de iarmaroc. Unirea Transilvaniei cu România. Un cot de pânz@ este egal cu distan]a dintre cotul bra]ului {i vârful degetului mijlociu. Cronicarul Miron Costin scria c@ "de{i mul]i au dzis c@ numele lor. COTÁR = mic slujba{ care în Moldova medieval@ supraveghea cotitul. Letopise]ul). COT = 1. împotriva domnului Vasile Lupu al Moldovei au pornit "Galga soltan singur cu co{urile. pe care o pl@te{te periodic membrul unui partid sau al unei organiza]ii.. CRAVA}§ = un fel de bici cu ajutorul c@ruia c@l@re]ul î{i îndeamn@ calul s@ alerge. fond Documente. în care grecii antici amestecau la petreceri vinul cu apa.68 metri. egal@ cu a suta parte dintr-un florin. CRESTOMA[IE = culegere de texte importante din diferite domenii sau din diferi]i autori.XVIII a circulat {i în [@rile Române. pentru "nunta Nastasic@i" din Moldova. P. cu pre]ul de 50 de parale cotul (Arhivele Na]ionale din Ia{i. f@cut din ramuri de r@chit@ împletite sau din papur@ împletit@. În Moldova se numea {i potronic {i avea valoarea de 9 . de la pror@ pân@ la pup@. CRAI = 1. CÓ}NI[§ = stup de albine primitiv.. COV§LIE = vechea denumire a atelierului de fier@rie în Moldova. Concep]ie despre Facerea Lumii. CRAINIC = denumirea celui ce anun]a publicului poruncile venite de la suveran sau de la diferite autorit@]i. unde sultanul cu co{urile t@t@r@{ti au desc@lecat". ce acele de{erte pove{ti sintu. "17 co]i horbot@ alb@". COZAC = cazac. egal@ cu 0. Era uns cu un amestec de lut {i b@legar. Sânt c@zacii de neamul lor ru{i. COYOLXAUHQUI (în mitologia aztec@) = zei]a Lunii.10 bani. pus@ în ap@ cald@ {i l@sat@ s@ dospeasc@. 2. în [ransilvania "era crai Bat@r Jicmont". n@scut în coloniile acestora de pe alte continente. . COW . cu cotul. care în secolele XVII .COSMOGONIE = 1. în care se p@streaz@ obiectele necesare la slujba religioas@. dup@ cum ne informeaz@ istoricul Herodot. asocia]ii etc. COVA}§ = b@utur@ nealcoolic@ ce se ob]inea din f@in@ de grâu. În calendarul bisericesc cre{tin este înscris@ începând cu anul 336 (la Roma).)". CREDEN[IONAL = mandat încredin]at fiec@ruia din cei 1. În anul 1593. când în [ara Româneasc@ s-a urcat pe tron Mihai Viteazul. COZOROC = partea anterioar@ a unui chipiu. Principe.63 . CRAINA (sau OCRAINA) = Ucraina.. plus distan]a de la vârful acestui deget pân@ la încheietura palmei. COVÁCI (sau COVÁLI) = fierar. (Miron Costin. COTYTTO (în mitologia roman@) = zei]a Neru{in@rii.)". Grup de oameni care au scopuri egoiste. CR§CIUN = Marea s@rb@toare a na{terii Domnului nostru Iisus Hristos. 2. Unitate medieval@ de m@surat lungimea în [@rile Române. La 30 iulie 1796. între multe altele. (Constantin Cantacuzino. Cotul regal din Grecia antic@ m@sura 55. cotul a fost {i înc@ mai este folosit la m@surat pânza. U. CRE}TINISM = religia care se bazeaz@ pe credin]a în Iisus Hristos {i în înv@]@turile Sale. r@m@{i]ele de o{teni a cnedzilor ruse{ti (.. 2. (Ion Neculce. Are form@ de semicerc {i umbre{te fa]a militarului. În Cronica sa. CREI[AR = veche moned@ austriac@ de aram@. {i Hmil hatmanul cu tab@ra (. A.0.228 de delega]i pentru a vota. CRÂM (în cronicile medievale române{ti) = Peninsula Crimeea din nordul M@rii Negre. CRESTIANISM (sau CRISTIANISM) = Cre{tinism.. CRATER = vas larg la gur@. Axinte Uricariul scria urm@toarele despre acela{i eveniment: "Calga sultan cu co{urile {i Hmil hatmanul de la Soroca au tras cu o{tile drept la [u]ora. COTIZA[IE = sum@ fix@. adic@ Sigismund Báthory. "CRAIUL }FEDULUI" = "regele Suediei". În anul 1650.5 centimetri {i era cu "trei degete mai lung decât cotul obi{nuit". Parte a astronomiei care studiaz@ originea {i evolu]ia corpurilor cere{ti. 237/51). anume cassac. existent@ la toate popoarele. adic@ m@surarea corect@. 2. Letopise]ul). COVERT§ = puntea superioar@ a unei nave. Rege medieval. COTERÍE = 1.

a (1189 . C@l@torie pe care o persoan@ o face de pl@cere.) împotriva crijecilor 400 de moldoveni.a (1217 . CRIPTOLOGIE = {tiin]@ care studiaz@ scrierile secrete {i documentele cifrate.1229). CRO .CRIJECI (sau CRIZECI.1270 pentru eliberarea Locurilor Sfinte ale Cre{tinismului. CRITICISM = tendin]@ exagerat@ de a critica.1192).Magnon"). a III .. CROAZIER§ = 1. ordonate cronologic. bazat@ atât pe izvoare scrise. pe mare. CRUCEA RO}IE = organiza]ie interna]ional@ creat@ în anul 1863 de Henri Dunant.)". CRUCIER§ = lupt@ purtat@ la distan]@ mare de baz@ {i într-un timp îndelungat de c@tre o nav@ sau grup de nave. Carte sau list@ ce con]ine o succesiune de evenimente istorice. CRIZACI. a VI . a VII -a (1248 . A fost interzis@ în ziua de 18 februarie 1936. {i a VIII . condus@ de copiii Etienne {i Nicolas. Un oracol i-a prezis c@ va fi detronat de unul dintre fiii s@i. 2. Pe o astfel de Cruce a fost r@stignit Sfântul Apostol Andrei. 1).n. a{ezate în form@ de cerc. a neachit@rii pl@]ilor la timp etc. (Arhivele Na]ionale din Bac@u.). în jurul c@reia erau multe pietre verticale {i la distan]e egale. care. Urmele fosile ale omului de Cro . CRO .1221). Aceast@ construc]ie sacr@ era format@ dintr-o piatr@ mai mare în centru. CRUCIADE = r@zboiaie purtate de catolicii europeni în perioada 1096 . "CRISTEL DE S§GEAT§" = distan]a pân@ la care arca{ul putea trimite s@geata. c@pitanul lor". A mai existat {i o Cruciad@ a copiilor în anul 1212. CRISTELNI[§ = vas mare. craiul le{@scu. p. folosit ca avangard@ a unei escadre. CRUCEA DECUSSATA = Cruce în form@ de X.a (1147 1149). "CRUCILE DE FOC" = organiza]ie fascist@ francez@ creat@ în anul 1927 {i condus@ de colonelul de La Rocque.n.. 2.n. c@zut-au la pace crijecii (. CRIT = insula Creta din Marea Mediteran@. . Denumirea provine de la o pe{ter@ din Fran]a (lâng@ Périgneux).) cu Vladislav Iaghelo.1099).a (1202 . în afar@ de Zeus.) (. (din Cronica atribuit@ lui Alexandru Amiras). Hr. CRIJEI) = 1. Tot cruciade s-au numit {i unele r@zboaie antiotomane purtate de cre{tini în secolele XIV . KRIJACI.t@tare împotriva c@tanelor austriece conduse de "Frian]i. CRIVAT (sau CREVAT) = denumire veche pentru patul de dormit (în Moldova). CRUCEA LUI FEREN[ = cruce pus@ în anul 1717 de domnul Mihai Racovi]@ aproape de Ia{i. unde în anul 1815 valora 6 lei. care se împ@r]ea în jum@t@]i {i în sferturi. În anul 1846 p@rin]ii unei mirese i-au dat ca zestre. A circulat {i în [@rile Române. CROBIZI = popula]ie dacic@ ce tr@ia în sudul Dun@rii {i aproape de Marea Neagr@ în secolele V î. CRONOGRAF (sau HRONOGRAF) = sintez@ de istorie general@. Cavaleri teutoni. }tiin]@ auxiliar@ a istoriei care se ocup@ cu datarea epocilor istorice {i a evenimentelor de orice fel. 2.MAGNON = popula]ie care a locuit în Europa în perioada paleoliticului superior (circa 40.000 î. deci se turn@ Mahamet ru{inat". document din 25 august 1846. În total. (Mihail Moxa.) pre Mahamet. cel care a r@spândit Cre{tinismul în nordul M@rii Negre {i în Dobrogea. în care preotul boteaz@ copiii. CRISOHEDONISM = doctrin@ economic@ potrivit c@reia bog@]ia na]iunii trebuie s@ aib@ la baz@ acumularea de aur.1204). A disp@rut din via]a politic@ în anul 1938. n. cât {i pe legende. ca {i majoritatea celor amintite mai sus. "CRUCIADA ROMÂNISMULUI" = denumirea unei organiza]ii de tip fascist din ]ara noastr@. cu ap@ c@ldu]@.lea. a IV . cu o nav@. c@ruia iau trimis agiutor Alexandru Vod@ (cel Bun . CRUCER = crei]ar (moned@). CRUCI}§TOR = vas de r@zboi mai u{or decât un cuirasat. mama lui.n. CRONTALER = numele unei vechi monede de argint austriece din a doua jum@tate a secolului al XVIII . a II . di adamasc@". cu cristo{ii.II d. CRONOS (în mitologia greac@) = zeu Primordial. întruchipând Timpul. s-a terminat cu un e{ec.a (1270)..a (1228 . Hr. CROMLÉX (sau CROMLEH) = monument megalitic datând din epoca bronzului.000 . au fost opt cruciade: Cruciada I (1096 . Cronica universal@).1254). ajunse sub st@pânirea musulmanilor. Hr. . "}i birui Iancul (de Hunedoara .. Crucia]i. n. CRISOGRAFIE = scriere cu litere de aur. CRIVAL§ = veche unealt@ ]@r@neasc@ pentru r@sucitul funiilor din cânep@. între altele. dup@ victoria de acolo a o{tilor moldo . lâng@ Cet@]uia.Magnon au fost descoperite acolo în anul 1868. "un acoperemânt di crevat.MAGNON = numele unei localit@]i din Fran]a unde au fost descoperite oase de homo sapiens (numit {i "om de la Cro . Avion care zboar@ cu o vitez@ mai mic@ decât cea maxim@ posibil@. pe care l-a salvat Rhea. De aceea i-a devorat pe rând. a V . CRONOLOGIE = 1.14.XVI. cu sediul în ora{ul Geneva. La 6 februarie 1934 a declan{at o r@scoal@ la Paris. CRISTO}I = osta{i crucia]i. CRIZ§ MONETAR§ = fenomen ce se manifest@ (mai ales în timpul unei crize economice de supraproduc]ie) ca urmare a lipsei de numerar. Cronicarul moldovean Nicolae Costin scria c@ "dup@ ce au pierdut r@zboiul (în anul 1422 . creat@ în anul 1934 prin desprinderea unei grup@ri din Garda de Fier. CRUCIFICÁ (a) = a r@stigni.

1520). CUAUHTÉMOC = al 11 .) folosit@ în trecut de unii negustori moldoveni necinsti]i. s@-l puie domnu. CUMPANIST = negustor din trecut care era asociat cu al]i negustori. CUL = osta{ turc de odinioar@. Prin articolul 10 al documentului respectiv. Cronicarul Ion Neculce scria c@ "atunce poroncit-au vizirul lui Antohi Vod@ (Antioh Cantemir . CUIUMGÍU = me{ter argintar. fiind b@nuit de hainie fa]@ de sultan în timpul r@zboiului ruso . CUMBARÁ = ghiulea pentru tun în epoca medieval@. CUL§ = turn medieval de ap@rare. 2.lea reprezentau 20% din totalul gospod@riilor ]@r@ne{ti {i produceau 50% din cereale. CUMIDAVA = veche a{ezare dacic@.BA}§ = starostele unei bresle medievale de argintari. CUC§ = un fel de c@ciul@ pe care domnul român o primea de la sultan. (Vezi {i "Elemente cronologice secundare"). CUMERCHIAR = vame{ în epoca medieval@.XIII. La începutul secolului al XX . 2. defterdar . situat@ pe locul actualului ora{ Râ{nov. CUMP§N§ = 1. Mai târziu s-a r@zvr@tit împotriva conchistadorului Cortez. CUF§RAR = me{te{ugar care f@cea cufere (valize). care simbolizeaz@ trupul {i sângele Domnului nostru Iisus Hristos. ro{u pentru protopopi.) {i pive 80. reis efendi. "Avea Ion Vod@ (cel Cumplit. îmbr@cat@ de c@lug@rii catolici. dup@ trecerea c@reia toate zilele s@pt@mânii cad din nou în acelea{i date lunare. CUCULÍU = potcap purtat de c@lug@rii ortodoc{i. CUMANIA NEAGR§ = Muntenia (teritoriul dintre Dun@re. a c@rui ]eav@ era foarte lung@. când ace{tia erau numi]i în func]ie (vizir. îns@ a fost prins {i ucis din porunca acestuia în luna februarie 1525. Devenea domn cel care oferea bani mai mul]i. Acolo se afla centrul lor politic. dup@ trecerea c@reia toate fazele lunare revin la acelea{i zile ale lunilor. CULUC = straj@ (paz@) militar@. cel prins cu asemenea m@suri era amendat cu 5 lei. Denumirea unui vechi instrument de cânt@rit în toate cele trei [@ri Române. CUCURUZ = popu{oi (porumb). Au fost persecuta]i de regimul comunist sovietic dup@ anul 1917. Dare introdus@ în anul 1792 printr-o reglementare între [@rile Române {i Imperiul Otoman. CUMBARAGI . Primejdie (pericol) mare. sum@ care atunci reprezenta valoarea unui porc.lea {i pân@ la primul r@zboi mondial.CRUGUL LUNII = perioad@ de 19 ani.efendi {i al]ii). "CUMP§N§ VICLEAN§" (sau "M§SUR§ ÎN}EL§TOARE") = m@sur@ fals@ (cot. din stof@ groas@. CULACI = ]@rani înst@ri]i din vechea Rusie. Negustorii cinsti]i foloseau "cumpene drepte". Era c@s@torit cu Tecuichpo.suedez din acel an. f@r@ bordúri (negru pentru c@lug@ri.lea conduc@tor aztec (1520 . st@pânit de cumani în secolele XII . Letopise]ul). cânt@rind 3 uncii (8. evlavios).BA}§ = comandantul cumbaragiilor (tunarilor). În anul 1783. începând cu secolul al XVI . CUADRAND = moned@ roman@ de cupru. CUMINEC§TUR§ = 1. n. oc@ etc. CULION = potcap mic {i rotund. Olt {i Mun]ii Carpa]i) {i sudul Moldovei.1521).XIII. CUHNE = buc@t@rie. CULAT§ = partea inferioar@ a ]evii unui tun. CUIRASIERI = osta{i din cavaleria grea a unor state europene de la sfâr{itul secolului al XVI . (Vezi {i "Elemente cronologice secundare"). Cadou f@cut odinioar@ cu ocazia sosirii unei persoane. CUMP§RAREA TRONULUI = cheltuial@ b@neasc@ f@cut@ la Istanbul de pretenden]ii la tronul Moldovei sau al [@rii Române{ti. Domnul Mihai Racovi]@ a fost mazilit în 1709. {i albastru pentru preo]i). de aruncat cumbarale". c@ al]ii dau . Împ@rt@{anie. CULUCCÍU = vechi paznic de noapte.) s@ grijasc@ trei sute de pungi de bani. CTITOR = persoan@ care cheltuie bani pentru a construi o biseric@ sau o m@n@stire. CUDUMÍE = 1. CUIUMGI . într-o cas@ roman@. domnii Moldovei {i ai [@rii Române{ti erau obliga]i s@ trimit@ diferite sume de bani unor importan]i dreg@tori turci. fiica fostului rege aztec Montezuma (1502 . CUBÍCULUM = dormitor mic.n. n. CRUGUL SOARELUI = perioad@ de 28 de ani. Gustarea de c@tre cre{tini a pâinii {i vinului. CULEVRIN§ = tun de demult. CUMANIA ALB§ = teritoriul dintre râul Nipru {i Mun]ii Ural. sau negustor care vindea asemenea marf@. CUCUL§ = hain@ cu glug@. 2. unde au st@pânit cumanii în secolele XII . CULOGLU = santinel@ de demult în armata turc@. CUCERNIC = om credincios (cuvios.lea. (Nicolae Costin.n. domn al Moldovei în perioada 1572 1574 .2 grame) {i valorând cât un sfert de as.

documentele amintesc de o "cuni]@ le{easc@".agasî. Tot el d@dea crâ{marilor "m@suri drepte. V@c@rit de var@. Cu o astfel de coroan@ erau r@spl@ti]i la Jocurile Olimpice din Grecia antic@ cei care câ{tigau probele sportive. "CURRICULUM VITAE" ("Cursul vie]ii") = scurt@ autobiografie. CURATOR = epitrop. . Despre domnul muntean }erban Cantacuzino (1678 . Dimitrie Cantemir scria c@ ]ine "zilnic socoteala la pivni]ele de vin ale Cur]ii domne{ti". înso]it@ de lista lucr@rilor {tiin]ifice publicate. Hr. dobânde{te un dar de 10. CÚNI[§ = 1..). mamei sultanului 5. Se întocme{te mai ales pentru ob]inerea unui titlu. februarie 1933. {i altor mari dreg@tori. "CURIERUL ROMÂNESC" = primul periodic din [ara Româneasc@.. pentru a fi cultivat@. De multe ori. CUPRINDE sau COPRINDE (a) = a pune st@pânire pe un teritoriu. Subalternii lui se numeau pivniceri. validelei. Avea 1. Astfel.1756). CURELAR = me{te{ugar care confec]ioneaz@ curele. director fiind Gheorghe Asachi. În mitologia greac@ se numea Eros. Era fiul zei]ei Venus. La sfâr{itul secolului al XVI . }i l-au f@cut de-u dat to]i banii în grab@. preocupat mereu de câ{tig. D. mai ales în p@r]ile S@lajului. c@ ]ara este s@rac@ {i el nu poate s@ j@cuiasc@".000 . 2. marele istoric A. pe capra tr@surii. vizirului. numit Albina Româneasc@. Al doilea periodic. f@cut-au vizirul un izvod (list@ . Negustor. nu domnul din punga sa". CUP§ = veche m@sur@ pentru capacitate folosit@ în Transilvania. patru dzile dup@ ce au îmbr@cat c@ftan. a iertat "v@c@ritul de var@.n. Antioh Vod@ socotie c@ n-ar pune pe al]ii. exprimat@ în unitatea b@neasc@ dintr-o alt@ ]ar@. Automobil de demult. sigilate cu pecete domneasc@". Runc. fiind {i aceasta o dare neobi{nuit@. CUMP§TARE = ab]inere (înfrânare) de la mâncare {i b@utur@ mult@. CUNICER = persoan@ care aduna o dare medieval@ numit@ cuni]@. a ap@rut la Ia{i în ziua de 1/13 iunie 1829. sau condamnat.) la câte locuri trebuie s@ de bani Neculaiu Vod@. CÚMUL = situa]ie când o persoan@ îndepline{te concomitent dou@ sau câteva func]ii remunerate. CURS VALUTAR = pre]ul (cotarea) unit@]ii b@ne{ti dintr-o ]ar@. având el nume bun de la ]ar@. CUNINA (în mitologia roman@) = zei]a ocrotitoare a pruncilor. având. slug-împ@r@teasc@. 1643).cinci sute. 2. "C@l@toria noastr@ în ceast@ lume iaste foarte s@rguitoare. hamuri. Xenopol scria: "Mul]i bani îl costase pe }erban Cantacuzino c@p@tarea domniei. 2.5 litri. }i cu ce-u mai cheltuit cu casa lui pân-a purcede de acolo. de obicei. CURSIVE = litere aplecate.. Dimitrie Cantemir ne informeaz@ c@ la luarea domniei "este obicei s@ se pl@teasc@ împ@ratului 25. Suprafa]@ de p@dure defri{at@. (Varlaam. care fac 650. 3.XIX. Tr@sur@ de demult. {i numai pe dânsu or pune. CUNUN§ = coroan@ din frunze de laur (dafin). Cazania. Tefterdarul dobânde{te 1. luxoas@ {i închis@. credincios.300 de pungi. (din Cronica Ghicule{tilor). Domnul Moldovei. care se mai numesc {i italice. 2. CUPÍD = om lacom.000 . CUR§TUR§ = 1. "începur@ turcii a coprinde [ara Rumâneasc@ {i a-{i face l@ca{uri {i meceturi". Despre cupar. Dare perceput@ de la str@inii care î{i iernau sau î{i p@{teau vitele în Moldova. (Constantin Cantacuzino. a. reis effendi 500 de taleri (. el trebui s@ cheltuiasc@ pentru darurile f@cute sultanului. Vizitiul mâna caii stând în afara caroseriei.000 de lei. ca s@ nu mai fie de acum înainte . CUPIDON sau AMOR (în mitologia roman@) = zeul Dragostei. CUPEU = 1. care îl duce pe domn în Scaun. "CURBE DE SACRIFICIU" = m@suri de austeritate {i de sc@dere a salariilor în România în timpul marii crize economice din perioada 1929 . spunându-i: "Iat@ c@ tu e{ti t@rziman. Precupe]. Istoria [@rii Rumâne{ti). CUPE[ = 1. CURSOR = sclav din Imperiul Roman care mergea înaintea litierei st@pânului s@u. toate cheltuielile acestea ajung la 300.000 de taleri. care se îngrijea de pivni]ele cu vinuri {i de viile domne{ti. Colec]ie de obiecte rare (de art@. pe care trebuie s@-i dea ]ara. CUR§ = curge.000 de lei". CÚRIA = sediul Senatului roman din incinta Forului. Matei Ghica (1753 . Dar tot Neculce scria: "Iar@ dup@ ce s-au trecut trei. ca o ap@ r@pede ce cur@". carei cuprinde acel izvod opt sute de pungi de bani. CURA (în mitologia roman@) = zei]a Grijii. s-au f@cut aproapi o mie de pungi de bani".000 . în secolele XVIII .000 de lei. n.lea. 1. S-au aplicat trei curbe de sacrificiu: ianuarie 1931. {i alte obiecte din piele. istorice {. numit cuni]@. vizirul l-a chemat pe Nicolae Mavrocordat. CURECHI = varz@ (în Moldova).". septembrie 1932. 2. CURATEL§ = denumirea institu]iei care ap@r@ interesele unui minor.1933. {i-]i dau ]ie domnia f@r@ nici un ban. editat la Bucure{ti de Ion Heliade R@dulescu în ziua de 8/20 aprilie 1829. sau pentru ocuparea unei func]ii.) {i locul în care acestea se p@strau. sau alienat mintal. vizirului 15. chehaei pe jum@tate atâ]ia. numai dou@ locuri. precum {i de o "cuni]@ turceasc@".1688). Muzeu de rarit@]i (antichit@]i). ischimne . CUNSTCAMER§ = 1.. dare pl@tit@ pentru vitele îngr@{ate spre a fi vândute. CUPÁR = dreg@tor domnesc subordonat paharnicului. }-au r@spunsu vizirului c@ el mai mult de o sut@ cindz@ci de pungi n-a da. Atunci. }i l-au îmbr@cat cu c@ftan". CUROPALATES = {eful personalului din palatul împ@ra]ilor bizantini din secolul al VI-lea d.

Erau folosite mai ales pentru acordarea de ajutoare în caz de boal@. CVARTEMISTRU = ofi]er de demult care se ocupa cu încartiruirea o{tirii. Arheologii au descoperit acolo importante dovezi ale civiliza]iei precolumbiene. prin "cvartal" se în]elegea un sfert dintr-un ora{ sau târg. cel care r@spundea de Cutia Milelor se numea same{. CUTÚM§ = norm@ juridic@ nescris@. care aveau diferite provenien]e. 3. {i acei mai s@raci. CVIETISM = numele unei doctrine etice religioase.)". Ograd@. CVADRIREM§ = corabie roman@ prev@zut@ cu patru rânduri de vâsle. cum ne spun vecinii lor.. Este egal@ cu 18. b@trâne]e sau înmormântare. "Ace{tia amestec@ într-un chip ciudat limba lor str@mo{easc@ cu greaca {i albaneza". erau cheltui]i pentru nevoile comunit@]ii respective. CVARTAL = mahalá sau cartier al unui ora{ de demult. CUVIOS = 1. CU[OVLAHI = aromâni care tr@iesc în Rumelia {i Macedonia. pentru ca s@ se înlesneasc@. CVITÁN[IE = chitan]@. Aceast@ doctrin@ nu recunoa{te însemn@tatea practicilor rituale. întru câ{tigare de înv@]@turi". în schimbul unui comision primit de la vânz@tori.1711. "sau trii sute dou@zeci pr@jini cvadrate". CVADRAT = unitate de m@sur@ utilizat@ în tipografie. (din Codul Calimach. b@trâni {i nevolnici. 1817). CUZCO = capitala fostului Imperiu Inca{ (azi în Peru). nici moldoveanul. cucernic. numai mai stricat@ {i mai amestecat@ (. nici în chip..04 milimetri. Om supus. Uneori. spre înv@]@tura copiilor târgove]ilor. De obicei. Descriptio Moldaviae). Persoan@ care. 2. pe care Biserica o condamn@. încât se va putea mai încuviin]at@. oameni nu mai osebi]i. poate în fie{tecare întâmplare s@ cear@ pentru aceasta o cvitan]ie. prin cvadrat se în]elegea p@trat. Cas@ boiereasc@ în Moldova. încât "nici grecul. Acele fonduri proveneau din cotiza]iile pl@tite de me{te{ugari. mijloce{te tranzac]iile comerciale de burs@.500 de metri. {i înc@ {i cu dintr-în{ii am vorbit. Banii publici. (Dimitrie Cantemir. CURTIER = 1. nu pot pricepe în întregime vorbirea lor". Om evlavios. CURTENIE = denumirea unui bir la care erau impu{i curtenii din [ara Româneasc@ în secolul al XVII . "Acela ce pl@te{te o datorie. Broker. venitul Cutiei târgului Bac@u din anul 1823 trebuia cheltuit în primul rând "pentru trebuin]ele ob{te{ti ale târgului. {i limba lor rumâneasc@ ca acestora. la o altitudine de 3. f@r@ nici o plat@ de la sine. {i mai cu dinadinsul pentru alc@tuirea de o {coal@ ob{teasc@ a târgului. în Regulamentul Organic al Moldovei din anul 1832 se preciza c@ o falce era egal@ cu 80 de pr@jini în lung {i 4 pr@jini în lat. nici în t@riia {i f@ptura trupului decât rumânii ce{tea. CUTIA MILELOR = bani aduna]i din diferite surse în secolele XVIII . calfe {i ucenici. 2.lea. Istoria [@rii Române{ti). CVADRÍG§ = car folosit de romani la manifest@ri triumfale sau la spectacole de circ. Avea numai dou@ ro]i {i era tras de patru cai înh@ma]i bulzi{. nici în obicine. CUTIA BRESLEI = l@di]@ în care erau p@strate fondurile unei bresle me{te{ug@re{ti medievale din Moldova. CUTIA TÂRGULUI = Casa de bani în care se p@strau veniturile ora{elor {i târgurilor din Moldova {i [ara Româneasc@ în secolele XVIII . CVARCIANA = oaste polonez@ îmbr@cat@ în zale. Odinioar@. În Moldova. cu sufletul curat. . Eviden]a banilor din Cutia târgului era ]inut@ de epitropi. recomandând doar contempla]ia mistic@. CÚTER (sau CÚTTER) = ambarca]ie pentru sport. 2. adic@ al@turi unul de altul.XIX {i folosi]i pentru ajutorarea oamenilor bolnavi. statornicit@ la noi printr-o practic@ de secole. negociaz@ în numele vânz@torului. uneori {i de la cump@r@tori. CURU[I = lupt@tori în r@scoala antihabsburgic@ din Ungaria {i Transilvania condus@ de Francisc Rákóczi al II . adic@ în scris adeverin]@ de la acela pe carele l-au îndestulat". în acest chip. nici albanezul. (stolnicul Constantin Cantacuzino. CURUGÍU = osta{ care p@zea un ora{ în Imperiul Otoman.lea în perioada 1703 . De exemplu. situat@ în Mun]ii Anzi. CUSTODE = persoan@ ce are obliga]ia de a p@zi {i p@stra unele bunuri mobile încredin]ate. dispunând de vele {i de un singur catarg. În documentele medievale române{ti se numea "obiceiul p@mântului".XIX.CURTE = 1. De exemplu. Conac. "Sânt dar@ ace{ti co]ovlahi.

. a. 1812. Mic dic]ionar mitologic greco . {i XVII. Rolul hati{erifurilor de privilegii în limitarea obliga]iilor c@tre Poart@ (1774 . Bucure{ti. ‹Alexe Marin. Istoria ideilor {i doctrinelor politice. Istoria Basarabiei. II. Editura Polirom. Bucure{ti. ‹Babiuc Victor {. ‹Bulg@r Gh. Legende istorice {i alte poezii. în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice. Editura Eminescu. 1914 . fasc. Basarabia {i basarabenii.. în Revista Arhivelor. ‹Idem. 1968. 1882. Bucure{ti. 1981. 2000. Bucure{ti... 1986. Ex Ponto. Bucure{ti. în Studii. Dic]ionar de filosofie (traducere de C@t@lina Iricinschi {. Chi{in@u. ‹Burlacu Gheorghe. Adev@rata istorie a cuceririi Noii Spanii (cuvânt înainte. XV . 1994. Din trecutul comer]ului moldovenesc {i mai ales a celui ie{ean. note {i bibliografie de Victor Spinei. ‹Arn@utu I.1834. 12 invazii ruse{ti în România.lea. Brani{te Ecaterina. Editura Academiei R. vol.chirilic@. Constan]a. Boto{ani. Ia{i. Editura pentru Literatur@. ‹Amarandei Gheorghe. vol. ‹Alexandrescu Cristian {. Gheorghe. Editura }tiin]ific@.XIX). Editura Libr@riei Socecu & comp. Cronica româneasc@. al XIX . ‹Bort@ Th. 2/1963. 1918. Bucure{ti. 1984. Bucure{ti. M.C@rbunaru Angelica. edi]ia a II-a. ‹Idem. Benbassa Esther. }tiin]ele auxiliare ale istoriei. Editura Univers Enciclopedic. Dic]ionar enciclopedic de cuno{tin]e religioase. 1991. ‹Berciu .Dr@ghicescu Adina. ‹Boicu L.. Editura "Vasile Pârvan". Editura Albatros. Editura Univers Enciclopedic. ‹Boldur A.BIBLIOGRAFIE ‹Ablai Mehmet. Dic]ionar de civiliza]ie iudaic@ (traducere de }erban Velescu). Lucr@rile de îmbun@t@]ire a c@ilor de comunica]ie în Moldova în vremea administra]iei ruse din anii 1828 . Repere de cronologie interna]ional@. Marea Neagr@ (de la origini pân@ la cucerirea otoman@). Tipografia Universit@]ii din Bucure{ti. Milu]@ (prof. Ia{i. 1996. S. 1992. ‹Adauge Mihai {i Furtun@ Alexandru. Vechile institu]iuni alle României (1327 . Bucure{ti. Bucure{ti. ‹Brezoianu Ioan. Bucure{ti. Rusia.. 1987. Evoc@ri. Editura Diecezan@ Caransebe{. studiu introductiv. Edi]ia a II-a. Dorohoiul istoric {i cultural. citate celebre.Dobridor Gh. 1895. ‹Antonescu Iulian. Mijloacele. Editura Politic@. I . Istorie. a. 1997. Duby Georges (coordonatori). Editura Minerva. 1979. Istoria vie]ii private. Chipuri din istoria Bizan]ului. Editura Albatros. Scrieri alese. Editura Enciclopedic@. ‹Blackburn Simon. Texte vechi române{ti. Bucure{ti. Album de paleografie româno . 1985. Editura }tiin]ific@. 1999.Dersca M. 1971. Bucure{ti. vol.roman. Editura Meridiane. ‹Br@tianu I. 1965. ‹Ariès Philippe. ‹Alexandrescu . 1925. {i Constantinescu .. ‹Berg I. nr. dr. Cu privire la unele falsific@ri de materiale documentare în trecut în Moldova. ‹Bogdan N. Editura Saeculum I. ‹Bogdan Ioan. anul XIII.. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. 1980. Editura Universit@]ii din Bucure{ti. 1973. Bucure{ti. 1924. 1940. ‹Bolintineanu Dimitrie. în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice.1945. I .II. Tradi]ia istoric@ despre întemeierea statelor române{ti. Bucure{ti.. ‹Brani{te Ene. Editura Minerva. Nicolae. 1967. traducere din limba francez@ de Carmela Roman. 1987. în Carpica.). a. Editura Victor Frunz@. ‹B@cescu Marius {i B@cescu . XVI. ‹Bruhis Mihail. Editura Quadrat. 2002. Bucure{ti. ‹Attias Jean . Bucure{ti. Editura Universitas. Chi{in@u. Bac@u. Dic]ionar de cuvinte. Bucure{ti. 1999.1802). Bucure{ti. Editura Economic@. Bucure{ti. 1986. ‹Breban Vasile. Dic]ionar juridic de comer] exterior. a. Arabii (de la Mecca la Cordoba). traducere de Michaela Spinei). Mic dic]ionar de mitologie greac@ {i roman@. România {i Basarabia. Uniunea Scriitorilor din Moldova..II. a. ‹Bernal Diaz Del Castillo. Inchizi]ia spaniol@ (secolele XV . Dic]ionar de arhaisme {i regionalisme. ‹Idem. ‹Boroianu C.Cristophe.. 1999. viteza {i pre]ul de cost al transporturilor în Moldova la începutul sec.. 1992. Cronica paralel@ a [@rii Române{ti {i a Moldovei (edi]ie critic@ de Gabriel }trempel). ‹Balaci Anca.II. Editura Saeculum Vizual. O. Istorie. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. expresii. A.. nr. Bucure{ti. . 6/1958. Bucure{ti. Dic]ionar diplomatic. ‹B@nescu Nicolae. Contribu]ii la cunoa{terea Cobâlei de pe Siretul Mijlociu (Sec. O istorie a Imperiului Bizantin. Edi]ia a II .. 1966. 2002. 1/1963. 1982. ‹Brancovici Gheorghe. anul XIV.XIX). Editura }tiin]ific@. Bucure{ti. Bucure{ti. Editura Meridiane. 2001. Dic]ionar general al limbii române. Mic dic]ionar diplomatic român. 1983. I (traducere de Ion Herdan).. 1994. 1/1961. Editura Politic@. fasc.1866). ‹Brezeanu Stelian. Compendiu de macroeconomie. Editura Mondero. Bac@u. Bucure{ti. Dic]ionar enciclopedic de personaje biblice (traducere de Gabriela Danti{ {i Herta Spuhn). ‹Axinte Uricariul. 1971. ‹Bennassar Bartolomé {. ‹Apostolescu V. 1997. ‹B@rbulescu Petre {i Clo{c@ Ionel. vol. Liber]ii în societatea roman@ a secolelor I . Cronice inedite ating@toare de Istoria Românilor. 1968. 1992. Bucure{ti. text ales {i traducere de Maria Berza). R. ‹Bocian Martin {. 1997. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. ‹B@lcescu Nicolae.). Editura Politic@.a (edi]ie îngrijit@. 1996.

R. Bac@u. Editura Junimea. ‹Capro{u I. }tefan cel Mare {i Sfânt. Bucure{ti. 1956. 2001. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. R. Istorie.4.). Alexandru cel Bun (23 aprilie 1399 . ‹Busuioc Ioan. ‹Idem.. ‹Idem. 1933. Editura Academiei R. Bucure{ti. Georgescu Magdalena. Noi date pentru istoricul ora{elor din Moldova în secolele XVIII . 1982. }apte monumente celebre ale arhitecturii antice ("Cele {apte minuni"). Chi{in@u. Editura Hyperion. al XVII . ‹Ciubotaru }tefan. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Genealogie. Istoria ieroglific@. Bucure{ti..lea. Bucure{ti.1917). Ia{i. ‹C@lug@r Dumitru (preot). 1965. nr. Istoricul sistemelor monetare în [@rile Române pân@ la 1867. 1886. 1981. Editura Academiei R. 1961. }apte c@r]i de religie. Bucure{ti. 1646 (Edi]ie critic@).. A. 1969. în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice. Dic]ionarul enciclopedic ilustrat. vol. ‹Carte româneasc@ de înv@]@tur@. ‹Costinescu Mariana. Edi]ia a II-a ilustrat@. P. R. Editura Academiei R. 1992. Rela]iile agrare din [ara Româneasc@ în secolul al XVIII . ‹Costin Miron.a). Bucure{ti. Rusu Costache (coordonatori). ‹Ciut@ Ioan. 2000. fasc. Boto{ani. ‹Canta Ioan. ‹Constantinescu Ioana. Universitatea din Bucure{ti. ‹Chirie{ Corneliu (col. Verde{. Editura Albatros. 1956 (7). 1/1964.a editat@ de Episcopia Romanului {i Hu{ilor. R..lea. 1990. Heraldic@. 1971. 1984. 1972. ‹Costin Nicolae. Opere. în Studii {i cercet@ri {tiin]ifice. Sfatul domnesc {i Sfatul de ob{te în Moldova (sec. ‹Condurachi Emil (Acad. ‹C@zan Florentina (lector dr. Bucure{ti. seria III. Sigilografie). Bucure{ti. VIII. Dic]ionarul limbii române literare vechi (1640 . Editura Minerva. 1987. ‹Constantiniu Florin. P.II. Editura pentru literatur@. . Bucure{ti. 1973. ‹Creang@ Ion. în Studii {i Cercet@ri }tiin]ifice. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. III . un impozit nou introdus în Moldova de Movile{ti la începutul sec. ‹Condurache Gheorghe. ‹Chi]ulescu Georgeta. 1956. ‹Corfus Ilie. Cronologie. ‹Clément Élisabeth {. eroi.. 1965. 1985. Istorie. în Studii {i Cercet@ri }tiin]ifice. Bucure{ti.I {i II (Edi]ie critic@ îngrijit@ de P.roman@ {i româneasc@. P. Ia{i. Cnezate {i voievodate române{ti. 1978. fasc.a).). Dic]ionar al {tiin]elor speciale ale istoriei (Arhivistic@. Corduneanu Radu. VIII. Amintiri. Editura Cartea Româneasc@.) {i Iliescu Vladimir. ‹Cantacuzino Constantin (stolnicul). 1984. Panaitescu {i I. Culegere de texte pentru istoria antic@ (clasa a V . 1998. 2003. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. }tiin]a {i arta heraldic@ în România. iulie . Editura Stiin]ific@ {i Enciclopedic@. I . 1979. Diplomatic@. Curta Florin. în vol.. Dic]ionar ini]iatic al ordinelor cavalere{ti. ‹Condurachi Ioan D. 1980. Ia{i. Dic]ionar de drept constitu]ional {i administrativ.1 ianuarie 1432). Mic dic]ionar de sociologie. 7. Istoria [@rii Rumâne{ti. D. ‹Idem. altar de jertf@ {i eroism. Dic]ionar de drept civil. ‹Corduneanu Maria. Istorie. a. Ia{i. A. Paleografie. ‹Ceacalopol Gloria {i Doncea Ion. R. Chi]ulescu Traian. Xenopol" din Ia{i. povestiri. ‹Costin Mircea {. P. Bucure{ti. Crestoma]ie de texte privitoare la istoria antic@ (Edi]ia a II ... Bucure{ti.. 1/1957. ‹Candrea I. Editura "Diacon Coresi". Br@ila. ‹Idem. S. 1958. Bucure{ti. ‹Idem. 3 . Editura Universal Dalsi. Bucure{ti. Ia{i. 1973. ‹Columbeanu Sergiu. Bucure{ti. Dic]ionar enciclopedic de filosofie. ‹Ciurea Dimitrie. în Anuarul Institutului de Istorie {i Arheologie "A. Bucure{ti. 1990. Zgraon Florentina. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. 1. Dic]ionar de termeni.XIX. Contribu]ii la cunoa{terea ob{tii ]@r@ne{ti în Moldova. Bucure{ti. Cronici moldovene{ti.. Istorie. Expuneri istorice (în române{te de Vasile Grecu). Editura pentru Literatur@. Zei. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. în Studii {i Cercet@ri }tiin]ifice. str@veche îndeletnicire româneasc@. Adamescu Gh. Uricariul. pove{ti.. 1994. 2. ‹Cremene Mioara. ‹Ciachir Nicolae. Editura AXA. Management {i economie de pia]@. fasc. legende. Ia{i. Descriptio Moldaviae. 1998. 1965. 1992. fasc. Bucure{ti. Editura Junimea. ‹Codrescu Theodor. Editis (Editur@ pentru tineret {i sport). vol. Sigiliile medievale ale ora{elor din Moldova. R.. Bucure{ti.VIII). ‹Coand@ Lisette. 1958. "Ste]ia". Editura Tehnic@. 1934. P. R. Culegere de documente privind trecerea de la Antichitate la Evul Mediu în Europa Occidental@ (sec. r. ‹Cihodaru C.‹Burlacu Ioana {. Legende. Istorie. Bucure{ti. Bucure{ti. 1977. Forme de proprietate feudal@ în Moldova.a. 1994. anul VIII.. Editura All. vol. Editura "Danubius". Editura Tineretului. ‹Cernovodeanu Dan. edi]ie îngrijit@ {i studiu introductiv de P. 1975. Monografia ora{ului Boto{ani pân@ la 1944.. în Analele Institutului de Istorie {i Arheologie din Ia{i. Basarabia sub st@pânire ]arist@ (1812 . S.. Jude]ul Bac@u. Editura "Viitorul Românesc". Editura Academiei R. 1999. XV . 2. Arend@{ia în agricultura [@rii Române{ti {i a Moldovei pân@ la Regulamentul Organic. Cam@t@ {i c@m@tari în Moldova în epoca fanariot@. ‹Cantemir Dimitrie.1780). Ia{i. Editura All. ‹Codul Calimach (Edi]ie critic@). 1987. Bucure{ti. Editura Academiei R. 7. Letopise]ul [@rii Moldovii de la a doua {i pân@ la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1741 1769).decembrie 1955. Editura "Babel". Bucure{ti. S. Editura Academiei R. a. Insemn@ri de demult. 1963. Panaitescu). Scrieri. Bucure{ti.XVIII). Apicultura în Moldova medieval@. ‹Cojocaru Nicolae. Dic]ionar de mitologie greco . Filosofia de la A la Z. ‹Chalcocondil Laonic. ‹Idem. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. edi]ia a III . Bucure{ti. Editura Minerva.

P. R.1729. I. ‹Dic]ionar de economie politic@. I (1640 . ‹Damian P. Bucure{ti. ‹Idem. ‹Dic]ionar complet al economiei de pia]@ (coordonator Georgeta Bu{e). dr. dr. Bucure{ti.. Timi{oara. Bucure{ti. ‹Dic]ionar politic.. Bucure{ti. XV . 1996. 1974.Cioran. Mircea N. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Bucure{ti. Editura Meridiane. 1969. ‹Cron] Gheorghe. 81 . 1995. Ia{i. vol. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Costin). Bucure{ti. Editura Academiei. ‹Dic]ionar cronologic al {tiin]ei {i tehnicii universale (coordonator: Acad. ‹Dic]ionar biblic (traducere din limba francez@ de Constantin Moisa). 1945 . Bucure{ti.române. nr. ‹Dabija Nicolae.Metafizic@ .. în Revista de istorie. Editura Univers Enciclopedic. Editura Academiei R. 1999. 1981. Editura Nemira. Editura Stephanus. P. ‹Derek W. 1374 . ‹Dic]ionar. ‹Dic]ionarul limbii române moderne. Urwin. ‹Dic]ionar de Istoria Românilor (coordonator Demir Dragnev). 1956. p. Introducere. Bucure{ti. ‹Dic]ionarul explicativ al limbii române (Edi]ia a II . 1979. vol. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. R. Chi{in@u. Glosarul cuvintelor române{ti din documentele slavo . 1991.1754). Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Galileanul. Bucure{ti. II. 1956. Bucure{ti. Chi{in@u. 1800 . Mariana Gavril@ {i Mariana Maximescu). ‹Dic]ionar biblic (traduc@tori Liviu Pup {i John Tipei). 1993. 1973. Editura Hyperion. 1965. Bucure{ti. S. Francisc Pall). S..Amiras). 1974.1600. 1979. 1995. I. R. I (1962). 1999. 1996. edi]ia a II-a. Bucure{ti.149. 1946. vol. Editura Univers Enciclopedic. 1999. 1983. Popa {. ‹Dic]ionar de cultur@ general@ (sub redac]ia lui Frédéric Laupies). I. ‹Dic]ionar de Marketing. Bucure{ti. ‹Dic]ionar de astrologie. 1958.. Oradea. Editura Academiei R. {i vol. 1979. Bogdan. vol. Academia Român@. 2005. I (A . ‹Dic]ionar de sociologie (coordonator Gilles Ferréol).). Cluj. 2000. Bucure{ti. Dic]ionar cultural al Bibliei (traducere din limba francez@ de Ana Vancu). Editura Academiei R. p.164. II (1964). În continuare vom scrie D. Stoianovici). 1996. 1991. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. P.. ‹Didier Julia. Bucure{ti. Introducere. Paleografia româno . a. Bucure{ti. ‹Cronica Ghicule{tilor (Istoria Moldovei între anii 1695 . R. ‹Cristescu Lucian. ‹Danielle Fouilloux. vol. R. ‹Dic]ionar enciclopedic român. II. Editura Humanitas. ‹Dic]ionar enciclopedic ilustrat.‹Crestoma]ie de texte privitoare la istoria antic@ (întocmit@ sub redac]ia Acad. Bucure{ti. ‹Diehl Charles. Bucure{ti. Editura Dacia. Moldova de peste Nistru . Pite{ti. 1982.1918). Emil Condurachi). Bucure{ti. Epoca modern@ (coordonator. 1661 . 1969. Societatea Misionar@ Român@. ‹Culegere de texte pentru istoria universal@. edi]ie îngrijit@ de Nestor Camariano {i Ariadna Camariano . Jur@torii. Evul Mediu timpuriu (sub redac]ia Prof. }tiin]e speciale istorice. Editura Economic@. 1998. Bucure{ti. ‹Dic]ionar enciclopedic (coordonator Marcel D.8. Editura Univers Enciclopedic. Bucure{ti. ‹Dic]ionar enciclopedic al Bibliei (transpunere româneasc@ de Dan Slu{anschi). univ. Editura "Via]@ {i S@n@tate".C).române din sec. Figuri bizantine (traducere de Ileana Zara). {i vol. P. 1996.. Ionel Clo{c@). R. {i vol. Editura Politic@. Via]a cotidian@ a [@rii Române{ti în documente. studiu {i edi]ie critic@ de Dan Simonescu. Editura Excelsior. R. . Bucure{ti. vol. ‹Idem. Bucure{ti. Documente privind Istoria României. IV (1966). }tefan B@lan). ‹Dic]ionarul explicativ al limbii române. 1994. Diplomatica slavo . R. Editura Enciclopedic@. 1980. Editura pentru literatur@. vol. II (1848 . ‹Idem. Bucure{ti. 1978. Partea I. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Editura Amarcord.1995 (traducere de Areta Voroniuc). ‹Dic]ionarul enciclopedic moldovenesc. 1998. Chi{in@u. Editura Academiei R. ‹Dic]ionar de filozofie {i logic@ (traducere din englez@ de D. Camil Mure{an). Editura Paralela 45. prof. ‹Dic]ionarul elementelor române{ti din documentele slavo . 1970. 2002.române. Editura Cartier. Bucure{ti. Din paleografia slavo . 1975. Tratat {i album. III (1965) {i vol. 7 . ‹Cronicile slavo . Informa]ia Business Books. Editura Politic@. 1975. 1996. Institu]ii medievale române{ti. Editura Herald. 1961. Editura Academiei. Bucure{ti. dr.român@. ‹Dic]ionar de drept procesual civil (coordonator. Editura "Cartea Cre{tin@". Editura Univers Enciclopedic. Bucure{ti. în D. I. Bucure{ti. (pseudo .slav@. Institutul de Lingvistic@ “Iorgu Iordan”. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@.. Conf. Bucure{ti.vechi p@mânt str@mo{esc. 1995.Masonerie (traducere din limba francez@ de Radu Duma). Editura Polirom.Esoterism . Editura Humanitas. Editura Junimea. Bucure{ti (f@r@ an). Editura Politic@. Bucure{ti. Bucure{ti. 2001. ‹Dic]ionar de pedagogie. 2001. Chi{in@u. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. vol.1848. II. ‹Crestoma]ie de istorie universal@ medie. Teosofie . Institutul European. Dacii. Editura Academiei R. ‹Dic]ionar de economie (coordonator Ni]@ Dobrot@). ‹Daicoviciu Hadrian. Editura Civitas. ‹Dic]ionar de drept interna]ional public (coordonator. 2005. vol. Înfr@]irea de mo{ie. P. 1959. 1996. Editura Hyperion. ‹Idem. II (D . doc. 1970. 1989. Dic]ionar de istorie {i politic@ european@. Panaitescu). 1998. Editura Academiei R.1848).a). Bucure{ti. ‹Diculescu Vl. ‹Dic]ionar de art@ (coordonator Mircea Popescu). 5 . în vol. Dic]ionar de filosofie.XVI publicate de Ion Bogdan (Edi]ie rev@zut@ {i completat@ de P. ‹Dic]ionar de politic@ (coordonat de Iain McLEAN: traducere {i Glosar de Leonard Gavriliu). ‹Dic]ionar {colar de termeni {i expresii istorice (coord. Bucure{ti. ‹Cronica anonim@ a Moldovei.G).român@.

Cartea alb@ a unor vechi teritorii române{ti condamnate la înstr@inare. Florin. Catastihul v@milor Moldovei (1765). R. Moldova. 1980. Moldova.. ‹Documente privitoare la istoria economic@ a României.ul economiei de pia]@ moderne. Dic]ionar de filozofie {i logic@ (traducere din englez@ de D. 1960. 1998. 2002 . . Bucure{ti. Islamismul. I. fasc. Bucure{ti. 1991. Bucure{ti. I . 1990 . ‹Furnic@ D. vol. 1926. Direc]ia General@ a Arhivelor Statului din R. Editura Orizonturi. A. P.. I (A . II. univ. ‹Frone D. ‹Drimba Ovidiu. Bucureşti. ‹Ghib@nescu Gheorghe. m@rturii ale trecutului istoric. 1982. Dic]ionar de sociologie. Bucure{ti. univ.1831. Bucure{ti. ‹Evseev Ivan. ‹Dogaru Maria. Culianu P. Editura Lumina. ‹Gal Ionel (coordonator). Bucure{ti. dr. Editura Amarcord. I (1975). Neam]. 4 (1995). Bucure{ti. 1996. prof. Editura Meridiane. iulie 1922. vol. Dic]ionar cultural al Bibliei (traducere din limba francez@ de Ana Vancu). C . II (D . Bucure{ti. C@ma{a lui Christos (traducere de Jul. Bucure{ti. ‹Farmer Hugh David. Timi{oara. Suceava. ‹Idem. 1999. A . în Analele economice {i statistice. vol. 1 (1984).. Editura Academiei R. drama României. Album sigilografic. ‹Flew Antony. Bucure{ti. Direc]ia General@ a Arhivelor Statului din R.2004). ‹Georgescu Al. seria A. vol. Ia{i. Bucure{ti. 1999. 1999. Dic]ionar de Marketing.. Bac@u. 1975.1740) {i vol. ‹Documente privind istoria României. univ. ‹Idem. vol. 1979. 1980. Istoria culturii {i civiliza]iei. Editura Minerva. Istoria tragic@ a Bucovinei. Dic]ionar enciclopedic de art@ veche a României. 1982. Organizarea judec@toreasc@. ‹Documente medievale inedite p@strate în Biblioteca Academiei din Bucure{ti {i în filialele Arhivelor Na]ionale din Ia{i. A. Judecata domneasc@ în [ara Româneasc@ {i Moldova. Basarabiei {i [inutului Her]a. a. economia.. partea I.2005) {i Magazin interna]ional (Bucure{ti. Dumitru Tudor). ‹Gherman Ion. Tiparul executat la Întreprinderea Poligrafic@ Cluj (f@r@ an). O. ‹Enciclopedia României..Considera]ii generale despre vechea organizare fiscal@ a Principatelor Române pân@ la Regulamentul Organic. Ion Neculce . Bucure{ti. Insula }erpilor în calea rechinilor. Editura "Via]a Medical@ Româneasc@". }tefan }tef@nescu). Ioan Popovici). S. Editura Univers Enciclopedic. ‹Enciclopedia civiliza]iei romane (coordonator {tiin]ific. Ioan. Bucure{ti. 1993. II . Lloyd.buletinul Muzeului municipal din Ia{i anul I. Editura Academiei. Editura Venus. ‹Documente str@ine despre români (coordonator Ionel Gal). R. Editura Enciclopedic@. a. Editura Academiei. II (1740 . dr. 1993. 1995. Trecute vie]i de doamne {i domni]e (Edi]ie îngrijit@ de Victor Leahu). Editura Humanitas.) {i Ignat Maria. ‹Dominique Chagnollaud. ‹Eliade Mircea. publicat în rev.). Bucure{ti.1943. ‹Documenta Romaniae Historica. Editura "Cartea }colii". Bucure{ti.. 1857. 1999.‹Dobrot@ Ni]@ (coordonator). Editura Polirom. Bucure{ti. 1996. III (1980). Casa de Editur@ {i Pres@ "Via]a Româneasc@". Bucure{ti. 1976. prof. Ia{i. 1976. Editura Corint. ‹Erdeli George {. vol. Bucure{ti. Editura Humanitas. Bucure{ti. R. S. R. Editura Nemira. ‹Douglas C. Bucure{ti. I (1971). Editura Academiei R.1831). Bucure{ti. Istoria românilor de la origini pân@ în zilele noastre (Edi]ia a II-a revizuit@ {i ad@ugit@). 1998. 3 (1990).. ‹Eminescu Mihai. Istoria Moldovei pe timp de 500 ani pân@ în zilele noastre. Ia{i. Editura All Educational. Bucure{ti. tomul I {i II. {i vol. 2 (1087). Dic]ionar. Bucure{ti. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Scythian Books. Dic]ionar de magie.C). Marile Religii: Iudaismul. Valentin. 1978. 1938 . Bucure{ti. Editura Oscar Print. ‹Dr@ghici Manolaki (post. Hinduismul {i Budhismul (traducerea: Sanda Aronescu). Chi{in@u. ‹Ferréol Gilles (coordonator). Boto{ani. Daicoviciu Hadrian. vol. p@mânt dintotdeauna românesc. nr. ‹Georgescu Vlad. Dic]ionar al religiilor (traducere de Cezar Baltag). Industria {i dezvoltarea ei în ]@rile române{ti. Z. ‹Enciclopedie {colar@ (coordonator Ion Constantin T@nase). Stoianovici). I (1611 . California. 1611 . Ro{u Lucian. 1999. ‹Gane C. Poezii (Postfa]@ de George Munteanu). S. Editura "Cerna". Dic]ionar al vie]ii politice {i sociale (în române{te de Miruna Runcan). 1994. 2000. Cre{tinismul. ‹Gajos Vasile. 1996. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Editura Saeculum I. Dic]ionar al Sfin]ilor. Tipografia Institutul Albinei. ‹Florescu Radu. 1996. Bucure{ti. {i Editura Vestala. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Bucure{ti. II (1976) şi vol. ‹Enciclopedia arheologiei {i istoriei vechi a României (coordonator {tiin]ific Constantin Preda). Bucure{ti. Editura "Junimea". cultura). ‹Enciclopedia descoperirilor geografice (coordonare {tiin]ific@ {i cuvânt înainte de Prof. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Oakland. vol. Giurgea). demonologie {i mitologie româneasc@. ‹Enciclopedia istoriografiei române{ti (coordonator {tiin]ific. ‹Dr@gu] Vasile. 1989.L). doc. ‹Dogaru Petre. ‹Filitti Ioan C. ‹Gaudin Philippe (coordonator). 1 . Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. 2002. Cronica [inutului Her]a. vol.IV (coordonator Dimitrie Gusti). II. U. Strihan Petre. Bucure{ti.3. Editura ALL. Vaslui {i Gala]i. vol. S. Bucure{ti. ‹Du]u Alexandru (dr. Dic]ionar de geografie uman@. Borogani (istoria. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Ora{e {i târguri. 1998. II (1972) {i III (1973). 1940. 1970. ‹Gazetele s@pt@mânale Magazin (Bucure{ti... B. dr. 1956. Editura Universal Dalsi. Dic]ionar al {tiin]elor speciale ale istoriei. ‹Fouilloux Danielle {. Introducere. Bucure{ti. ianuarie . Bucure{ti.martie 1935. Bucure{ti. ‹Enciclopedia civiliza]iei grece{ti (în române{te de Ioana {i Sorin Stati). Dic]ionar enciclopedic de art@ medieval@ româneasc@. 1956. 1994. 1979 {i 1981. Sigiliile.

‹Idem. Marin Ion. Bucure{ti.1675). vol. 1985. Alexandru. III. ‹Golescu Dinicu. Bucure{ti. Ia{i. R. Catalogul documentelor turce{ti. P. Universitatea Cre{tin@ "Dimitrie Cantemir". ‹Idem. Satul în Moldova medieval@. I. Castele. Editura Danubius. Bucure{ti. Bucure{ti. ‹Iona{cu Ion. ‹Glotz G. 1942. Ia{i. Agricultura român@ din jude]ul Dorohoiu. Gheorghe Gheorghe. p. 18. Editura Albatros. Un raport francez despre Moldova (1828) al consulului Lagan. vol. vol. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Ia{i. f@cut@ în anul 1824. Dic]ionarul {tiin]elor de grani]@ (traducere de }tefania Br@ileanu). B@rbulescu Petre. Bucure{ti. 1908. 1826.1862). Constantin.lea. 1971. ‹Idem. 3/1923. ‹Gorincu Gheorghe. ‹Ielenicz Mihai {. p. Studii de istorie medieval@ (cu un cuvânt introductiv de Ioan Capro{u). ‹Idem. Târguri sau ora{e {i cet@]i moldovene. Editura Politic@. Bucure{ti. a. 1960. Bucure{ti. d@ când Dumnezeu cu domniia l-au încoronat. ‹Idem.66. Rela]iile interna]ionale ale României în documente (1368 . ‹Ielenicz Mihai. Ia{i. 1969. partea II (1663 . Bucure{ti... 1992. Bucure{ti. univ. Bucure{ti. Editura Academiei R. 1956. ‹Idem. 1 . I. 1964. I. 5/1925. 2/1966. Edi]ia a II -a. ‹Idem. p. dr. ‹Idem. în Revista Arhivelor. nr. Bucure{ti. Dic]ionar (coordonatori Ovid Sachelarie {i Nicolae Stoicescu).) {. 1948. 1931. R. fasc. prefa]@. Editura Corint. ‹Giurescu C. 389 .. ‹Idem. D. Din istoria diploma]iei moldovene{ti (1432 . 1973. {i Editura Vestala. ‹Idem. ‹Institu]ii feudale din [@rile Române. Introducere. Dic]ionar juridic selectiv. R. 1984. Tipografia "Avîntul". Io Costandin Brâncoveanu Basarab-voievod. vol. 1988. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. . Editura Ceres. ‹Guboglu Mihail. Însemnare a c@l@toriei mele. 1970. ‹Ioni]@ I. Ispisoace {i zapise (documente slavo . Ia{i... 1. Bucure{ti.31.1457). Dic]ionarul economiei de pia]@. Bucure{ti. seria II. Bucure{ti. Tipografia Alexandru A. dr. Bucure{ti. S.. fasc. Surete {i izvoade (Vasluiul). Bucure{ti. ‹Ghimpu Sanda (prof. Bucure{ti. Istoria p@durii române{ti din cele mai vechi timpuri pân@ ast@zi. P. în Buletinul Comisiei istorice a României. Bucure{ti. [erek. Editura Meridiane. R. S@mile Visteriei Moldovei pe anul 1764. Ion Neculce . 1989.buletinul Muzeului municipal din Ia{i fasc. III. Scrierea chirilic@ slavo .român@. Editura Militar@. Editura Corint. 1969. vol. 1912. ‹Idem. Gheorghe (prof. Bucure{ti.. în rev.450. Constantin Radovici din Gole{ti. Ia{i. I. Contribu]ii la istoria {tiin]ei {i tehnicii române{ti în secolele XV . Dic]ionar de geografie fizic@. 1971.. ‹Iona{cu Ion. Editura Albatros. ‹Holban M. Editura }tiin]ific@. Românii de dincolo de actualele hotare ale ]@rii. 1993. Imprimeria Statului. univ. Editura "Dosoftei". ‹Gu]u Olimpia. Editura Minerva. 1956. pentru vremile {i întâmpl@rile ce în p@mântul acesta în zilele M@rii-Sale s-au întâmplat. ‹Gon]a I. Istoria Românilor. Toponimia româneasc@. ‹Iorga Nicolae. ‹Giurescu Constantin. ‹Idem.Dorin. Editura Academiei R. 1977.nr. Br@ila. bibliografie {i indice de I. vol. Cum ar@ta o velni]@ {i o ber@rie în veacul al XIX . Ia{i. Istoria armatei române{ti. 1825. Editura Academiei R. 1967. ‹Idem. în Studii {i articole de istorie. Institutul de Arte Grafice "Via]a Româneasc@" S. lunile iulie {i august (Extras din Buletinul Ion Neculce. 1 . R. vol. 1996. Erele în trecutul omenirii. ‹Ionescu Traian. S. Editura }tiin]ific@.1900). 1988. Bucure{ti. 30 de zile în "Siberia" c@utând arhivele Bucovinei. Ctitorii. ‹Idem. 1930. Istoria Românilor. Editura Saeculum I. Hati{eriful din 1802 {i începutul luptei pentru asigurarea pie]ii interne a Principatelor dun@rene. G. ‹Iacobescu Mihai.buletinul Muzeului municipal din Ia{i . 1975. ‹Greceanu Radu.‹Idem. palate {i conace din România. I. în rev. III.. Cetatea greac@ (traducere {i indice de Mioara Izverna {i Pan Izverna). I (1774 . R. 1986. Capro{u).. IX. 1999. 1999. ‹Grigora{ N. în D. Catastihul Ia{ilor din 1755.buletinul Muzeului municipal din Ia{i. nr.începutul secolului XIX.. partea I. Bucure{ti.74 (Slovar). Bucuresci. ‹Ionescu Ion (inspectoru generalu de agricultur@). Bucure{ti. octombrie 1921. P. Probleme controversate în istoriografia român@. 1993. ‹Ion Narcis . 1957. Facultatea de Istorie. I. vol. Cronologia documentelor din Moldova {i [ara Româneasc@. Editura Junimea. Editura Eminescu. 1926. vol. în Magazin istoric. XV. Principatele Române la începutul sec. O.). Dic]ionar de termeni geografici pentru gimnaziu {i liceu.XVII (Edi]ie. Editura Funda]iei Culturale Române. Bucure{ti. Istoria pescuitului {i a pisciculturii în România. ‹Idem. Editura Academiei R. 12 (33). vol. Dreg@torii tîrgurilor moldovene{ti {i atribu]iunile lor pân@ la Regulamentul Organic (tez@ de doctorat).. ‹Idem. ‹Iordan Iorgu. Tipografia "Dacia". Editura Academiei. Album de documente. 1995. 1. ‹Idem. Ia{ii în 1820 (dup@ catagrafia lui Mihail Grigore }u]u Vod@). Ion Neculce . ‹Idem. ‹Gossler Marcus. 2001. Bucure{ti. II. S. 1965. vol. ‹"Ioan Neculce" . 1998. A. XIX. Leg@turile economice dintre Moldova {i Transilvania în secolele XIII . a. Erdeli George. Încep@tura istoriii vie]ii luminatului {i preacre{tinului domnului [@rii Rumâne{ti. Bucure{ti. 2002. 1942. Editura Academiei Române. Bucure{ti. 2003. Institu]iile. Istoricul podgoriei Odobe{tilor (din cele mai vechi timpuri pân@ la 1918). Din istoria Bucovinei.. decembrie. Editura Academiei R. (volum îngrijit de Victor Spinei). fascicola IX). 1963. Capitula]iile Moldovei cu Poarta otoman@. A. Editura Enciclopedic@.rom@ne). Bucure{ti.

Bucure{ti. Universitatea Bucure{ti. Mic dic]ionar biografic. dr. Bucure{ti. Mih@il@). religii. ‹Istoria medie a României. ‹Laurian A. Glossariu care coprinde vorbele din limba român@. al@mul {i corn@ritul. Editura Meronia. Divinit@]i {i simboluri vechi egiptene. I: Europa apusean@. {i vol. Bucure{ti. R. Editura Academiei R. Dic]ionar ilustrat de istorie. P. Bac@u. 1971. Dic]ionar de mitologie general@. Istoria românilor prin c@l@tori. Editura Eminescu. 1937. 1999. Dic]ionar istoric. Editura }tiin]ific@. D. 1652. 1998. Bucure{ti. ‹Idem. Oamenii Nordului. Editura "Egal". arheologic {i geografic al României. 1979.a rev@zut@ {i ad@ugit@. Bucure{ti. Enciclopedia Europei. Tainele inimei.lea . P. ‹Lecca O. Bucure{ti. ‹Istoria României. Editura Universul S. I . Dic]ionar de arhaisme {i no]iuni istorice. 2002. 1987. [inuturile Moldovei pân@ la 1711 {i administrarea lor. ‹Madaule Jacques.XVII). 1871. ‹Istoria Evului Mediu. Enciclopedia Antichit@]ii. Facultatea de Istorie.‹Idem. 1997.1980. Bucure{ti. Edi]ia a III .1690.1981 (manual universitar. Universitatea Bucure{ti. ‹Leahu Gabriel {i Leoveanu Relu. Simonescu). O. Giurescu). 199l. ora{e. al X . Bucure{ti. }tefan Pascu). ‹Legiuirea Caragea. ‹Lungu V. vol. ‹Johnson Paul.Mârza). 1999. 1974. ‹Lupu Marin. Dic]ionar de termeni istorici. Bucure{ti. partea a II . Casa Editorial@ Regina. {i Massimu J. ‹Leoveanu . ... 2002. Civiliza]ia lumii antice.lea). popoare. Extras din Cercet@ri istorice. ‹Istoria României în date (sub conducerea lui Constantin C. 1983.a. Bucure{ti. 1969. ‹Idem. cuni]a. Aron Petric). Bucure{ti. ‹Idem. Horia. vol. 1965. Prof. ‹L@z@rescu George..1980. Ia{i. 2001 . Bucure{ti. Fascicola III (pentru uz intern). 1922. Radu Manolescu). ‹Manea Mihai. Lumea antic@. Editura Albatros. Prof.2003. 1818 (dup@ edi]ia din anul 1862. Xenopol" din Ia{i. Bucure{ti. Bucure{ti. 1968. Bucure{ti. ‹Leonte Il. Editura Academiei R. ‹Istoria Lumii în date (sub conducerea Acad. IV (1964). Edi]ia a 8-a (cuvânt înainte de Acad. Bucure{ti. Mic dic]ionar de termeni istorici. Bucure{ti. A. 1608 .3 (traducere din limba francez@ de Eugen Rusu). Editura Enciclopedic@ Român@. Bucure{ti. G.1902.Ni]@ Veronica. Editura Albatros. Editura Academiei R. Andrei O]etea). I . Editura Conexiuni.lea: v@c@ritul. ‹Kieran O' Mahony. XVII. 2. I. 1993. Bac@u. 1925. Istoria Evului Mediu. dr. 1968.. 1973. O istorie a evreilor (traducere de Irina Horea). completat@ cu legi noi). scos de Institutul de Istorie Na]ional@ "A. Editura Academiei R. Dic]ionar (traducere de Adela Motoc). O form@ rar@ de validare a documentelor în Cancelaria domneasc@ a Moldovei.. ‹Istoria poporului român (sub redac]ia Acad. Prof. P. 1981. ‹Kraus Georg. 1993. Bucure{ti. Casa editorial@ Odeon. divinit@]i. ‹Marele dic]ionar geografic al României. II (1962). 1995. P. 1986. al XVI . Bucuresci. 1 . 1943. Andrei O]etea). ‹Înv@]@turile lui Neagoe Basarab c@tre fiul s@u Theodosie (studiu introductiv {i note de Dan Zamfirescu {i G. Editura Meridiane. Letopise]ul Cantacuzinesc (edi]ie critic@ întocmit@ de C. Editura Eminescu. ‹Idem. ‹Idem. Bucure{ti.VII. partea I (secolele V . Leoveanu Relu. Bucure{ti. vol. ‹Idem. Vol. Bucure{ti. Editura All Educational. vol. Bucure{ti. R. Editura Minerva. coordonator. Bucure{ti. ‹Istoria ilustrat@ a picturii (de la arta rupestr@ la arta abstract@). vol. 1970.1665 (Traducerea {i studiul introductiv de G. 1965.. Bucure{ti. ‹Istoria României. în revista Suceava . 1995. Istoria Fran]ei. I (Europa apusean@). vol. ‹Matei C. [@ri. Editura Minerva. Epoca contemporan@. Editura Albatros. ‹Laz@r Mihai.XV). 1962. 1980. Mituri.V. ‹Idem. 1898 . Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Editura Enciclopedic@ Român@. Civiliza]ia Romei antice. 2002. Bucure{ti. ‹Idem. univ. nr. vol. Bucure{ti. Bucure{ti. 2002.a: Sfâr{itul Evului Mediu {i începutul Epocii Moderne (secolele XVI . ‹Lorin] Florica. Editura Didactic@ {i Pedagogic@.. ‹Idem. ‹Kernbach Victor. III. ‹Lurker Manfred. Bucure{ti. vol. vol. Istoria medie universal@. Edi]ia a III . R.. Dic]ionar de mitologie.sfâr{itul sec. Partea I (sec. 1939 . 1971. 1902. Reus . ‹Istoria Românilor. Statele lumii de la A la Z. 1979 . Bucure{ti.1945 (coordonatori: Constantin Bu{e {i Alexandru Vianu). Compendiu (sub redac]ia Acad. Editura Saeculum I. Mic dic]ionar al lumii antice. Editura Politic@. ‹Manolescu Radu {. (coordonator. vol. ‹Istoria României între anii 1918 . Mircea Mali]a). Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Epoca mai nou@. Editura }tiin]ific@ (Edi]ia a II-a rev@zut@). C.. Nicolae Ion.VIII editate de Academia Român@. Scrieri literare {i istorice. Editura Danubius. 1983.. 1960. Editura Enciclopedic@.. Dic]ionar de mitologie general@. ‹Kog@lniceanu Mihail. 1290 . Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Istoria comer]ului românesc. Dic]ionar de geografie pentru {colari (traducere de Laura St@nculescu). Bucure{ti. T. ‹Istorie universal@. 1921. Bucure{ti. Documente privitoare la familia Callimachi. Contribu]ii la cunoa{terea fiscalit@]ii în Moldova în secolul al XVIII . 1992. II. Duzinchevici {i E. a. prof. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. în Revista Arhivelor. 1993. 1973.Anuarul Muzeului jude]ean. Bucure{ti. Bucure{ti. Negu] Silviu. 1966. ‹Idem. Editura Albatros. III (1964) {i vol. VI . R. revist@ de istorie româneasc@. ‹Istoria [@rii Române{ti. Bucure{ti. II. Universitatea Bucure{ti. Editura Meronia. Prelegeri de istorie universal@ medie. Grecescu {i D. Cronica Transilvaniei. Editura Hasefer. ‹Idem. ‹Îndreptarea Legii.

Dic]ionar explicativ {colar de termeni istorici {i arhaici. tomul III. Editura Humanitas. Universitatea "Al. ‹Idem. Editura Politic@. Piatra Neam]. 1986. II. univ. I. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. a. Istoria Basarabiei. ‹Mitrea Ioan. înso]it@ de izvoare. ‹Idem. Ardeleanu Ion. 123 . Bucure{ti. VII. Mitrea Ioan. A{ezarea de la Davideni din secolele V .128. vol.. Editura }tiin]a.3 . în Carpica. Enciclopedia Asiei. 1993. 1973. Bac@u.‹M@rie{ Stela. l. Editura "Vox Cart". în vol. în Revista Arhivelor. Rela]iile agrare din sec. 1975. al XVIII . XVI).lea {i începutul secolului al XIX . glosar {i note de prof. Editura "AIVA". Tezaurul de la M@gura. vol. note {i indici de G. Bucure{ti. Bucure{ti. vol. 1975. Editura Casa }coalelor. al XVIII . Memorii (Edi]ie îngrijit@. Dic]ionar al Noului Testament. partea a II . Dic]ionar al limbii române vechi (sfâr{itul sec. 2/1962. ‹Mih@ilescu .sp@taru.dac la statul român unitar. Cronici turce{ti privind [@rile Române. ‹Negru]i Ecaterina. Editura Spicon. Istoria [inutului Her]a pân@ în anul 1940. Corneliu Istrati. anul XV. Editura "Constantin Matas@". Editura Steaua Nordului. vol. Documente privind pre]urile unor m@rfuri în Moldova la sfâr{itul secolului al XVIII .1993. R. Istoria Românilor. S. ‹Milescu Nicolae . Basarabia {i Transnistria.Turism.1862. Mihai Iacobescu). Editura pentru literatur@. Bucure{ti.. 1995.Golfin Marin. Bucure{ti. 1978. p. I. Bac@u. ‹Idem. 2004. ‹Idem. 2000 ({i Edi]ia a II-a. ‹Mu{at Mircea. 1974. 1976. microbiografii. Editura Academiei R. Bucure{ti..studii de demografie istoric@ (sub red. vol. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Muzeul Jude]ean de Istorie "Iulian Antonescu" din Bac@u. 1980. 1985. Editura "Hurmuzachi". XIX. în Carpica. 1874. II. Mehmet. XVI . Ioana Constantinescu. 1972. ‹Nicolescu Ecaterina. Istoria Bucovinei. Istoria artei. sfâr{itul sec. Dic]ionar al economiei de pia]@. 1812 . Muzeul Jude]ean de Istorie {i Art@ din Bac@u. Bucure{ti.). ‹Mihordea V. I. Istoria turcilor. ‹Mircea Ioan (preot dr. II. Cronica universal@ (edi]ie critic@.începutul sec. rev@zut@ {i ad@ugit@). R. Editura Sport . Editura Minerva. Supu{ii str@ini din Moldova în perioada 1781 . ‹Olariu Victoria. Bac@u.Bîrliba Virgil.. Ia{i. 1995. ‹Nov@ceanu Darie. prefa]@. ‹Mih@il@ G. 1997.începutul sec. ‹Moxa Mihail. Universitatea "Al.Kanunnamé în limba turc@). R. Bucure{ti. Dic]ionar explicativ {colar.1933). 1/1968. ‹Idem. tomul 20.lea {i în primele decenii ale secolului al XIX .revist@ de istorie. XXIV. p. Editura Meronia. 1998. 1977. România dup@ Marea Unire. Letopise]ul [@rii Moldovei de la Dabija . Contribu]ii demografice. partea I (1918 . VII. ‹Mihordea Vasile (redactor responsabil). 4/1967. Cronicile României sau Letopise]ele Moldaviei {i Valahiei (a doua edi]iune). Editura "Vasile Pârvan". . Satul moldovenesc în prima jum@tate a secolului al XIX . Editura "Cartea Moldoveneasc@". Editura Academiei R.1729).a (noiembrie 1933 . 1983.148. Editura Minerva. ‹Mic dic]ionar filozofic. Cuza". ‹Idem. ‹Muste Nicolae. ‹Moldova în epoca feudalismului. Date noi privind structura demografic@ a târgurilor {i ora{elor moldovene{ti la 1832. 2001. revist@ de istorie.septembrie 1940). dr.99. ‹Idem. ‹Morariu Constantin. studiu introductiv. 1991. 103 . S. 1971. Mic dic]ionar de arhaisme {i termeni istorici. ‹Negru]i . ‹Idem. Editura "Grigore Tabacaru". Dic]ionar de arhaisme {i termeni istorici. }tefan Pascu). Letopise]ul [@rii Moldovei (1662 . De la statul geto . Constan]a (f@r@ an). ‹Idem. Bucure{ti. S. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. ‹Neagoe Manole. XIX. 1966. în Studii . partea I {i partea a II-a (Recens@mintele popula]iei Moldovei din anii 1772 .han {i Tamerlan. Chi{in@u.lea {i primele decenii ale sec. Bucure{ti. Editura "Plumb". Bucure{ti. Dic]ionar biblic de nume proprii {i cuvinte rare (Edi]ia a II-a revizuit@ {i ad@ugit@). (edi]ia a II-a). ‹Mic dic]ionar filozofic (edi]ia a II-a). Bucure{ti. ‹Mic dic]ionar enciclopedic (edi]ia a II-a. ‹Idem. Chi{in@u. Editura Politic@. nr. 1988. Num@rul slujitorilor din Moldova în informa]iile statistice de la sfâr{itul sec. prof. Bac@u. Editura Academiei R. Editura Enciclopedic@ Român@. ‹Negu] Silviu {. ‹Moldoveanu Nicolae. Extrase. Suceava. Jurnal de c@l@torie în China. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Comunit@]i s@te{ti la est de Carpa]i în epoca migra]iilor. 1975. Bucure{ti. Editura "Grigore Tabacaru". Bucure{ti. Bucure{ti. B@descu Ion.. Documente privind rela]iile agrare în veacul al XVIII .lea. nr. nr. Bucure{ti. Ginghis . Attila. vol.lea în Moldova. Ia{i. 1989.Vod@ pân@ la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. 1991. 2000. 1991. 1962. O nou@ reglementare a raporturilor Moldovei {i [@rii Române{ti fa]@ de Poart@ la 1792 (O carte de lege . O condic@ de firmane turce{ti din timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti în Moldova (1786 .VIII. ‹Nicolau . precedat de O sam@ de cuvinte.Munteanu Ecaterina. Precolumbia.1773 {i 1774).1788). în Studii. p. Muzeul Jude]ean de Istorie {i Art@ din Bac@u. 1977. Popula]ie {i societate . Bucure{ti. ‹Idem. Moldova. Editura Institutului Biblic {i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Chi{in@u. Cuza". ‹Mustafa A. Bucure{ti. 1999. Mih@il@). 1969. Bucure{ti. X . Bucure{ti.lea. III. 1968. ‹Moraru Anton. 1984. ‹Neculce Ion. 1970. Bucure{ti. în Mihail Kog@lniceanu. Cursul vie]ii mele. 2002). ‹Nistor Ion.lea. Editura Dacia. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. ‹Murariu Ioan. Pre]urile cu care se vindeau unele m@rfuri în Moldova la sfâr{itul secolului al XVIII . Editura Meridiane. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. 1995.lea.

1968. D. Bac@u. Bucure{ti. Editura Militar@. 1780 (edi]ie critic@). Bucure{ti. România în izvoare geografice {i cartografice (Din antichitate pân@ în pragul veacului nostru). Editura Lucman. Editura Dacia. Bucure{ti. Letopise]ul [@rii Moldovii de la domnia întâi {i pân@ la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat voevod (1733 . traducere de Ingrid Ilinca {i Drago{ Cojocaru. I (sub redac]ia Prof.Enache Kog@lniceanu. Bucure{ti. 1977. Tudor Vladimirescu {i revolu]ia din 1821. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Istoriile domnilor [@râi Rumâne{ti. ‹Idem. ‹Papacostea }erban. Bucure{ti. Cronici moldoveneşti. Bucure{ti. Dic]ionar de art@ modern@. Cluj. bibliografie. în Studii {i materiale de istorie medie. C@derea Constantinopolului. Dic]ionar de istorie veche a României (Paleolitic . Litere cu valori ambigue {i confuzii de litere. ‹Proz@ narativ@ latin@ (traducere de I. Tematic@. 1918 . 1960. ‹Procopius din Caesarea. în Analele {tiin]ifice ale Universit@]ii "Al. Studii de demografie istoric@. 4. Xenopol" din Ia{i. 1991. ‹Idem. Editura Academiei R. 1939. 1972. Mih@escu).1940. Bucure{ti. Editura Enciclopedic@. vol. 1977. Editura Albatros. prezent@ri {i note de Mihai Nichita). Univers enciclopedic. Considera]ii asupra trecerii de la feudalism la capitalism în Moldova {i [ara Româneasc@. ‹Pactul Molotov . Viorica Moisuc). vol. R. O. ‹Pravila ritorului Lucaci. Editura Academiei R. ‹Prut Constantin. Cluj. Contribu]ii la cunoa{terea sigiliului de mari dreg@tori ([ara Româneasc@. 1999. P@trunderea comer]ului românesc în circuitul interna]ional (în perioada de trecere de la feudalism la capitalism).). 1987. Bucure{ti. Bucure{ti. Popula]ia ora{ului Ia{i de la jum@tatea sec..Humbert Catherine. 1987. Bucure{ti. 1581 (text stabilit. Boto{ani). XXIV. ‹Popescu . 1959. univ. R.. 1969. 61. Crestoma]ie (coordonator Constantin Mocanu). 1453. 1993. I. ‹Rachet Guy. 1978. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Înfiin]area Consulatelor franceze în ]@rile române{ti. Mic@ enciclopedie de istorie universal@. ‹Idem. Me{te{ugurile din [ara Româneasc@ {i Moldova în Evul Mediu. Editura Academiei R.Ribbentrop {i consecin]ele lui pentru Basarabia (selec]ie de Ion }i{canu {i Vitalie V@ratec. ‹Retinschi Alexandru. Editura Saeculum I. Editura Junimea. studiu introductiv. Bucure{ti. în vol.lea. R. Editura Grafit. P. }erban Constantin. Bucure{ti.1774). 1984. 1981. Editura Academiei R. vol. R. }tefan Pascu). sec. 1997. tomul V. Studii de istorie {i epigrafie. ‹Sacerdo]eanu Aurelian. Matei C. Popula]ia ora{ului moldovenesc la mijlocul secolului al XIX . S. ‹Pseudo . ‹Omul medieval (coordonator Jacques Le Goff. în Revista istoric@. ‹Proloagele tip@rite prin str@duin]a {i osteneala. Economia breslelor în Moldova. ‹O]etea Andrei. Editura }tiin]ific@. 1972. Rizescu).. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Editura Dacia.. prefa]@ de Valeriu Matei). D. vol.1900. ‹Idem. Bucure{ti. 1971. Sisteme de fortifica]ii medievale timpurii la est de Carpa]i. 10 . Editura Minerva. Editura }tiin]ific@. IV. R. Rena{terea {i Reforma. ‹Idem. . ‹Pascu }tefan (Acad. ‹Popa D. Editura Academiei R. ‹Idem. Mari navigatori în jurul lumii. 1. postfa]@ de Alexandru Florin Platon). Marcel. ‹Pont . 1970.Dâmbovi]a Mircea. 1970. 1988. }tefan Pascu). 1957. R.‹Olteanu }tefan. XVII). Teodor Gh. ‹Rânzi{ Filofteia. Arhivistica. ‹Runciman Steven. ‹Predescu Lucian. 1998. Teodorescu. cu un studiu introductiv {i binecuvântarea Înalt Preasfin]itului Dr.. ‹Platon Gheorghe. Cu privire la dezvoltarea pie]ei interne în Moldova în preajma Regulamentului Organic.Spineni Marin.lea. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@.sec. prefa]@ {i note de Lucian }erban)..lea pân@ la 1859. S. 1983. S. Editura }tiin]ific@ {i Enciclopedic@. Bac@ul de la 1850 . ‹Onu Liviu. vol. II. Maior Liviu (Lect. Bucure{ti. A{ezarea de la Fundu Her]ii (jud. ‹Idem. Editura Academiei R.. I. Editura Univers. Culegere de studii (coordonator. Bucure{ti. P. X). Istoria modern@ a României. ‹Popula]ie {i societate. ‹Pavelescu Eugen. Edi]ia a 2-a (Edi]ie îngrijit@. 1999. nr. Bucure{ti. în vol. nr. ‹Probleme fundamentale ale Istoriei Patriei {i Partidului Comunist Român. S. Editura }tiin]ific@. Craiova. al XVIII . 1984. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. octombrie .decembrie 1932. 1972. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. Bucure{ti. ‹Pravilniceasca condic@. sec]iunea III ({tiin]e sociale). ‹Regulamentul Organic al Principatului Valahiei. în Revista Arhivelor. Editura Polirom. Editura Academiei R. Bucure{ti. Bucure{ti. Istoria secret@ (Edi]ie critic@. R. 1985. ‹Idem. studiu introductiv {i indice de I.). Enciclopedia României. 1971. ‹Petrescu . Chi{in@u. S. 1972. Bucure{ti. Aspecte ale scrierii chirilice de la începutul secolului al XIX . III. Nestor Vornicescu. Dic]ionar de civiliza]ie egiptean@. Culegere de texte pentru Istoria României. 1971. în Carpica. Ia{i.2005. Popula]ie {i societate . 1983.. Bucure{ti. Editura Minerva. credin]e {i simboluri (traducere de Nicolae Constantinescu).lea (între Cruciad@ {i Imperiul Mongol).12. 1977. în Analele Institutului de Istorie {i Arheologie "A. Dan. Românii în secolul al XIII . Muzeul de Istorie din Bac@u. Dic]ionar universal de rituri. 1976. vol. Editura Universitas. 1982. Editura Albatros. Bucure{ti. Bucure{ti.studii de demografie istoric@ (sub redac]ia prof. ‹Probleme de politic@ extern@ a României. Bucure{ti. I. 1991. 1832. ‹Popescu Radu. Horia.. ‹Pippidi M. Bucure{ti. ‹Radu Costache. Cuza" din Ia{i (serie nou@). 1987. mitropolitul Olteniei. traducere {i introducere de H.

Din paleografia chirilic@ româneasc@. R.. ‹Idem. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. ‹Trandafirescu Natalia. Editura Academiei R. XX. 1957. Ia{i. XV . 1982. Editura "Universitas".125 ani de activitate. I. extras din Analele Academiei Române. (Edi]ie critic@).revist@ de istorie. 1943.1944. 1972.XVIII). Emil Condurachi). Bucure{ti. Bucure{ti. în Studii . Bac@u. Institu]ia Domniei din Moldova în perioada premerg@toare instaur@rii epocii fanariote (1658 . A. programele de reforme {i peti]iile de drepturi din [@rile Române în secolul al XVIII lea {i în prima jum@tate a secolului al XIX . ‹Stoian Ion M. ‹Idem. 283 . Bucure{ti. Principatele Române (secolele XIV . în Arhivele Statului . Tom. Memoriile sec]iunii istorice. ‹Idem. Gheorghe. Ia{i. A. 1785. Bucure{ti. Universitatea Bucure{ti. ‹"Th. Rela]iile economice ale Bra{ovului cu Moldova de la începutul secolului al XVIII . I. S. anul LXXIX. ‹Idem. Rela]ii sociale {i moravuri reflectate în documentele mo{iei Dr@ge{ti. S. Dic]ionar religios. I. Editura Minerva. Cuauhtémoc. R. ‹Urechia V. 1968. Chi{in@u. Religia în istoria popoarelor lumii (Edi]ia a III-a).. . 1941. Bucure{ti. 1970. Bucure{ti. Culegere de documente. Smârcea Doina. Bucure{ti. Editura Didactic@ {i Pedagogic@.). XIV . Aspecte din lupta or@{enilor din [ara Româneasc@ {i Moldova împotriva asupririi feudale în sec.Buletinul }coalei de Arhivistic@.1956. ‹Suter Constantin. nr. ‹Sobornicescul hrisov. Zamfir Zorin. Anghel G. Istoria artelor plastice. Cum m@surau str@mo{ii. P.lea (II). vol. Epoca Medie. 1971.. 1982. Introducere în Diplomatic@. în Zargidava revist@ de istorie. IX. Rela]ii interna]ionale în acte {i documente.1832). Din domnia lui Alexandru Calimah (extras din Analele Academiei Române. Editura pentru literatur@. 2005. ‹Vârtosu Emil. 1987.. 2. Memoriile sec]iunii istorice.177.revist@ istoric@ scris@ de Gheorghe Ghib@nescu. în D.A). Informa]ii noi privind {antierul naval din Gala]i (sf. Sigiliul domnesc {i Stema ]@rii. a sec. 157 . ‹Toscano Salvador. Editura }tiin]ific@. Bucure{ti. III. ‹[@ru{ . 2000. ‹}tef@nescu }tefan (prof. Traducere. ‹Ungureanu Gheorghe. 1-2/ 2002. 1968. Editura Academiei R. Editura Conexiuni. I. Editura Civitas. Istoria României între anii 1918 . ‹Idem. Istorie bizantin@.XVI). 1956. Editura Academiei R. Justi]ia în Moldova (1741 .‹Idem. Cronica Cotnarilor. 3/196. seria II. Bucure{ti. Istoria medie a României. tomul XXIII. Editura Hasefer. în Carpica. 1901).1774). I. II. S. 2004.1711). în D. Bac@u. 1956. Sfatul domnesc {i marii dreg@tori din [ara Româneasc@ {i Moldova (sec. P. în Revista Arhivelor. Domnia împ@ratului Mauricius (582 . LXIV. univ. ‹}erban Constantin. introducere {i indice de H. ‹Smeu Georgeta. ‹Idem. nr. 1968. Editura Academiei R. 4. ‹Ungureanu Ioan.lea). ‹Ungureanu Gheorghe.323. ‹Ureche Grigore. vol. vol. R. 1976. 1898. 1997. Partea a II -a. Popescu Eufrosina.. al XVIII . nr. 1968. 1992. Bucure{ti. 1958. nr.lea . Editura Didactic@ {i Pedagogic@. ‹Idem. Cazania. al XIX . R. Despre bresla{i. Introducere.A{tefculese Didina.revist@ de istorie. ‹Stoicescu Nicolae. Letopise]ul [@rii Moldovei de când s-au desc@lecat ]ara {i de cursul anilor {i de viia]a domnilor carea scrie de la Drago{ vod@ pân@ la Aron vod@. ]inutul Roman. ‹Simocata Teofilact. R. ‹V@t@{ianu Virgil. Ionescu Z. R. P. ‹Vianu Alexandru. (preot). Paleografia româno .. 1985. dr. ‹Scurtu Ioan. vol. 1. Codrescu" . Xenopol" din Ia{i. ‹Idem. Dic]ionar de istoria românilor. 1956. Justi]ia sub Ioan Caragea. Din sigilografia Moldovei {i [@rii Române{ti. ‹Idem. sec. Istoria României. IV. Contribu]ie la cunoa{terea catagrafiilor fiscale din Moldova înainte de Regulamentul Organic. Bucure{ti. anul IV. ‹Scriban August.. 1998.lea pân@ la 1850. Editura Garamond. Editura Nemira. p. Ia{i. ‹Idem. Metrologia medieval@ pe teritoriul României (cu o introducere despre metrologia antic@ de acad. Editura Albatros.... 1976. Glosar de cuvinte grece{ti {i române{ti din fondurile grece{ti (V . Bucure{ti. Editura "Trei". Bucure{ti.. Bucure{ti. Curteni {i slujitori.. 1967. seria II. în Revista Arhivelor. 1939. 1/1964. 1831 . ‹Todera{cu I. 1934. R. Enciclopedie. Bucure{ti. Conceptul de unitate a poporului român pe care îl reflect@ {i rolul avut în formarea ideii de Unire. ‹Studia et acta historiae iudaeorum romaniae. nr.lea. p. R. Bucure{ti. vol. 1971. Contribu]ii cu privire la problema pie]ei interne a [@rii Române{ti {i Moldovei în timpul feudalismului dezvoltat (sec. al XIX . Mih@escu. Editura Academiei R. Considera]ii asupra caracterului activit@]ii administra]iei ruse în [@rile Române (1769 . ‹Tokarev S. Editura Didactic@ {i Pedagogic@. ‹Idem. ‹Scorpan Costin. XXXIII. Editura }tiin]ific@. în Studii {i materiale de istorie medie. nr. Bu{e Constantin.chirilic@. în Anuarul Institutului de Istorie {i Arheologie "A. Bucure{ti. Bucure{ti.602). D. Chi{in@u. Orient@ri în paleografia român@. Introducere. Editura Politic@. ‹Varlaam (mitropolitul Moldovei). în Studii . Bucure{ti.prima jum. 1934. Istoria artei europene vol.XVII). în Revista Arhivelor. II (1939 1945). Editura Militar@. 1994. 1967. Editura Academiei R. Dic]ionaru limbii române{ti (edi]iunea întâia). Botez Constantin. ‹Stoide Constantin A. Institutu de Arte Grafice "Presa bun@". vol. Molni]a: {ase veacuri de statornicie româneasc@. 1968.. ‹}otropa Valeriu. în Hrisovul . Editura }tiin]ific@. B@descu Gheorghe. 1997. 1643. I. al XVIII lea {i la începutul sec. 1992. Capro{u Ioan. Proiectele de Constitu]ie.

4 (301). anul XXVI. Economia de schimb în Principatele Române. ‹Vitcu Octavian. IV. Editura Lucman. Bucure{ti. vol. Editura Casei }coalelor. Edi]ia a IV . ‹Xenopol A. ‹Zane G. 2003. aprilie 1992. . 1993. Istoria Românilor din Dacia Traian@.. ‹Ziua când 1 Aprilie a devenit 14 Aprilie (f@r@ autor). Bucure{ti. Bucure{ti. Boto{ani.a (text stabilit de Maria Simionescu {i Nicolae Stoicescu). 1930. Dic]ionar explicativ {colar.‹Vin]eler Onufrie. Editura Quadrat. 2004.. în Magazin istoric (Serie nou@). nr. D. Bucure{ti. Editura Enciclopedic@. Cupa de nectar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful