P. 1
Augustus Octavian Caesar

Augustus Octavian Caesar

|Views: 11|Likes:
Published by Istrate Isabela
istorie
istorie

More info:

Published by: Istrate Isabela on May 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2014

pdf

text

original

IMPERIUL ROMAN

Imperiul Roman a fost cea mai mare si mai durabila constructie politica a antichitatii. Spre deosebire de marile imperii, puterea Romei s-a extins treptat, cuprinzand initial teritoriile din Peninsula Italica; pe masura ce sa ivit nevoia apararii coastelor italice sau a teritoriilor din interior fata de atacurile piratilor sau ale navalitorilor dinspre nord, autoritatea Romei a trecut dincolo de Marea Adriatica, iar dupa aceea dincolo de Alpi. Intrand in concurenta cu Cartagina, pentru stapanirea Mediteranei, Roma cucereste coastele de nord ale Africii, Spaniei; in lupta cu urmasii dinastiilor create pe ruinele imperiului lui Alexandru cel Mare, romanii vor stapanii peste Asia Mica si Egipt. In felul acesta Marea Mediterana devenea mare nostrum, iar statul roman reusea sa inglobeze majoritatea teritoriilor de veche civilizatie din jurul acesteia.

ORDINELE POLITICE: Ordinul senatorial
Majoritatea imparatilor din secolul al II-lea provin din ordinul senatorial: Traian si Hadrian din Hispania, Antonius Pius si Marc Aureliu dinGallia. Acest fapt ne arata ca membrii ordinului senatorial nu se recrutau numai din Roma si Italia, asa cum se practicase in epoca republicana, ci si din provincii, si mai ales, din cele intens romanizate. Numarul senatorilor, fixati la 600 de catre Augustus, nu va depasi aceasta cifra. O schimbare se produce totusi in privinta veniturilor senatorilor. In vremea republicii, multi dintre acestia posedau averi imense, fiind capabili safinanteze construirea unor mari edificii publice, a unor terme sau sa intretina pe cont propriu o intreaga flota. Datorita suprimarii unora dintre vechii reprezentanti ai acestui ordin, averea lor, prin confiscare, devine patrimoniu imperial. Se cerea totusi si in secolul al II-lea ca senatorii sa aiba un minimum de avere, care sa le asigure apartenenta la cel mai inalt ordin din Imperiul Roman. Patrimoniul minim al unui senator a fost stabilit la 250 000 de denari. O alta conditie era de a fi cetateni ai Peninsulei. Traian si urmasii lui i-au indemnat sa cumpere pamant in Italia, legandu-i in felul acesta de Roma. Acesti senatori provin din randurile aristocratiei municipale din provincii. Putini sunt senatorii in secolul al II-lea care saaiba averi comparabile cu cele ale senatorilor din epoca anterioara. Aveau totusi suficient pamant si venituri, care sa le ingaduie sa duca o viata luxoasa. Nemaiputand cheltui sume imense pentru a construi edificii publice la Roma sau in orasele mai importante ale imperiului – locul lor a fost luat in acest domeniu de imparat -, ei isi cheltuiesc surplusul de bani colectionand opere de arta, achizitionand terenuri in Italia si construindu-si vile la Roma si, mai ales, in imprejurimile ei sau in alte parti ale Italiei. Se pastreaza si acum obiceiul ca oamenii bogati saconsidere ca o indatorire morala, cheltuirea unor parti din avere in interesul public. Senatorii din secolul al II-lea, insa, nu mai pot investi decat in opere de binefacere in cadrul unui municipiu. Depinzand economic de imparat, care rasplatea de obicei serviciile credincioase, senatorii il slujeau nu numai din obligatie, dar si din convingere. Aceasta convingere era dictata si de puterea imparatului de a alege senatori ori de a-i sterge de pe lista pe cei indezirabili.

Ordinul cavalerilor
Mai numeros decat cel senatorial, se ridica, dupa calcule aproximative, la 25000 de oameni numai la Roma si in Peninsula Italica. Este un fel de aristocratie de serviciu, legata direct de imparat. Pentru a intra in ordinul ecvestru era nevoie de un patrimoniu minim de 100000 de denari. Cavalerii erau recrutati dintre locuitorii bogati ai oraselor care servisera in armata sau indeplinisera unele functii modeste in birocratia imperiala. Cei mai multi dintre ei erau de origine provinciala; stabiliti insa la Roma formau, impreuna cu senatorii, clasa cea mai bogata si, in acelasi timp, cea mai instruita din Imperiul Roman. Ca si senatorii, ei aveau proprietati funciare in apropierea Romei sau in Italia, pe langa cele din provincia de bastina. Uneori mai puteau fi proprietari de mine, pe care le exploatau cu sclavii condusi de liberti, angajati in acest scop. Nu practicau deloc comertul. Ei erau folositi in administratia oraselor, deoarece posturile de conducere din municipii se obtineau prin alegeri, la care participa majoritatea cetatenilor oraselor din occident, iar in orient ei erau alesi de catre senatul orasului. Aceste posturi nu erau platite, iar cei care le ocupau trebuia sa aiba avere, deoarece urmau sa cheltuiasca pentru infrumusetarea orasului si sa raspunda fata de stat, la nevoie.

Garda pretoriana era alcatuita din cetateni nascuti in Italia. cat si a filozofilor cinici si sofisti. In afara de faptul ca era un organism al puterii in mana imparatului. infloresc orase. Cei mai de seama comandanti pe vremea lui Traian. Nerva a intreprins o seama de reforme in scopul insanatosirii vietii economice din imperiu. S-au ridicat imparati care au cautat sa limiteze inca din aceasta perioada. fapt pentru care i se acordase titlu de Germanicus. Este unul din marii consumatori si. dar mai ales geniul sau militar. iar din pricina dezlantuirii unor persecutii impotriva crestinilor. al carei scop este intarirea puterii imparatului. imparatul nu se poate considera divinitate. creste organic. ca si pe filozofii vremii. Cat priveste pe Nerva. Aceasta politica a dus la restrangerea influentei Romei si a Peninsulei Italice in cadrul imperiului. dar. Aelius Aristides. in frunte cu filozofii cinici si sofistii. Domitian duce o politica deschisa de transformarea a monarhiei romane in monarhie absoluta. Aceasta optica se schimba insa in a doua jumatate a secolului. comandantii armatei romane erau recrutati. Vespasian a dus o politica de urbanizare. dar sa se inconjoare de prieteni alesi dintre oamenii liberi si nobili (o aluzie discreta la senat). in secolul al II-lea. Diminuarea numarului italicilor din armata se datoreste atat politicii imperiale de acordare a cetateniei romane provinciilor si de scadere a puterii reprezentate de Roma si Italia in cadrul imperiului. Puterea lui este o datorie si nu un privilegiu personal. In timpul vietii. El poate fii considerat ca tatal si binefacatorul supusilor sai. un factor decisiv.Diocassius mentioneaza faptul ca sub Septimus Severus. puterea fiind preluata integral de Traian. Marea izbanda a lui Traian a fost accea de a-i fii impacat pe reprezentantii diferitelor cercuri senatoriale. cu scopul de a acorda cetatenia romana la cat mai multi locuitori. se dezvolta transporturile. avand ca temelie armata romana si o forma de guvernamant la inaltimea sarcinilor pe care le impunea statul roman. trebuie avut in vedere caracterul accentuat militar. Vespasian opereaza apoi o reforma de ordin economic. imparatul fiind obligat sa-si inchine toata activitatea si puterea de munca spre binele statului. obtinute de armatele romane in Pannonia. pe care il are aceasta constructie politica. se recurge la conscriptii. dar si celor din afara acesteia. Armata Romana Ori de cate ori se vorbeste de Impreiul Roman. cat si in cea social-economic. In timpul republicii. din randul clasei avute. si a desfasurat o activitate edilitara remarcabila. datori sa-l iubeasca pe imparat. in cadrul imperiului. dar acestia din urma nu sunt sclavi. Prin alegerea lui Nerva se facea un pas inainte spre intarirea senatului. iar noul asociat la domnie. ceea ce ingaduia recrutarea in legiuni a unor soldati din orasele provinciilor occidentale. si. atat in viata politica. provinciile subordonate Romei au fost considerate ca bunuri imobiliare ale poporului roman. . detorita ei.Imparatul Spre deosebire de alte structuri politice. condamnand cu vehementa tendinta spre concentrarea puterii in mainile unui singur om. Imperiul Roman se realizeaza treptat.Domnia inseamna munca si nu placere. Asa cum arata P. domnia lui avea sa fie minimalizata de posteritate. puterea senatului si sa consolideze autoritatea suprema. s-a pus si problema puterii pe care trebuia sa o detina imparatul. nu numai municipiilor din Peninsula Italica. Noricum si Macedonia. Respectul fata de senat s-a manifestat prin recrutarea din randurile sale a celor mai inalti functionari si colaboratori ai imparatului. Domitian a fost vazut in culori sumbre de scriitorii antici. pe drumurile construite si aparate de armata. cunoscandu-i calitatile umane deosebite. Imparatul trebuie sa fie neiertator fata de dusmani. Personificand imperiul. mai ales a partii occidentale a imperiului. a fost alaturi de senat. din cetateni romani din Spania. in urma unei victorii de proportii. careia urma sa-i inchine intreaga capacitate de munca si talentul sau. cand se acorda dreptul de cetatenie romana. Prin asasinarea lui Domitian si alegere ca imparat a batranului Nerva. iar intelectualitatea romana. Actiunile intreprinse de Dominitian in vederea diminuarii autoritatii senatului au intampinat o opozitie indarjita a celei mai mari parti a senatorilor. fapt care sugera puterea nelimitata a unui om cu insusiri exceptionale. cat si firii italicilor care vor ocolii o asemenea obligatie din cauza regimului aspru de viata din tabara si a duratei prea mari a serviciului militar. imparatul nu era stapan. reusise el insusi sa obtina o mare izbanda contra germanilor. s-a cautat sa se revina la un echilibru intre puterea imperiala si senat. ci primul slujitor al statului. dominata de reprezentantii celei mai bogate paturi din societatea romana. este alcatuita din soldati veniti din toate provinciile. puterea imperiala fiind pentru el o onoare si o datorie. cu ajutorul carora sa conduca treburile statului. Armata constituie. partial. cu vremea. faceau parte din ordinul senatorilor. El concentreaza functii pe care le detineau mai multe persoane. Asocierea lui Traian cu Nerva nu a durat decat 3 luni. ci oameni liberi. edificiul imperial se sprijinea pe armata. care trebuia sa fie formata in majoritate din cetateni romani din Peninsula Italica. Primii imparati au recunoscut autoritatea senatului si si-au aratat consideratia fata de aceasta constitutie. Armata republicana se recruta prin sistemul voluntariatului. Alegerea lui Traian fusese anuntata public. serviciul militar ramanand o indatorire a cetatenilor romani. Odata cu crearea imperiului. pe care vroiau sa o sustraga oricarui control. cu autoritatea absoluta a imparatului. sporeste comertul. ca si pana atunci. deoarece noul ales nu se va afla sub influenta vreunuia dintre partidele care exercitau o anumita influenta asupra puterii imperiale. ca urmas la conducere. garda pretoriana. armata joaca un rol de mare insemnatate pe plan economic. acesta l-a adoptat pe Traian. Aceasta politica a intampinat o vie rezistenta din partea senatului. se construiesc noi cetati si castre. In secolul al II-lea. Datorita acestei politici. in momentul in care si-a facut aparitia la Roma. iar unii dintre ei fusesera recrutati din cel al cavalerilor.

 7 august 117 Hadrian .19 august . MAGISTRATII : Consulii isi pierd cele mai importante atributii. senatul si magistratii. aveau darul sa pastreze aparenta ca poporul hotaraste in cele mai importante probleme din stat.11 iunie 68  Vespasian . Senatului ii reveneau administrarea provinciior pacificate. In aceasta epoca alegerea consulilor nu se mai facea pe termen de un an .1 iulie 69 -.177 -. intotdeauna cumparate de catre magistrati.197 Caracalla .Chr. el conducand statul roman ca un adevarat autocrat.11 august 117 - 10 iulie 138 Antoninus Pius . mai ales faptului ca ele nu prezentau o importanta deosebita in cadrul sistemului politic al principatului. judecarea proceselor penale precum si adoptarea unor hotarari cu valoare normativa numite senatconsulte. nepot si fiu adoptiv al lui Caesar.martie 235      Augustus .16 ianuarie 27 i.28 martie 193 -.9 aprilie 193 -.martie 169 Avidius Cassius .ORGANIZAREA POLITICA: Puterea politica era exercitata in mod formal de trei factori: imparatul.19 august 14  d. -.13  septembrie 81 Domitian .mai 217 -iunie 218 Elagabalus .18 septembrie 96 .14 - 16 martie 37 Caligula .27 ianuarie 98 Traian . Aceste aclamatii.217 Geta .13 martie 222 -. Desi a mentinut toate formele republicane in fapt el a fondat imperiul. Imperiul roman a fost fondat in anul 27 de catre imparatul Octavian August. dar in realitate intreaga putere era concentrata in mana imparatului.24  iunie 79 Titus .193 / 195 -.11 aprilie 217 -iunie 218 Diadumenian . TRIBUNII : Exercitau o anumita jurisdictie civila si penala si convocau adunarile senatului.14 septembrie  81 -. dar capata forma legii prin aclamatiile poporului. dispozitiile senatconsultelor erau expresia vointei imparatului.18 martie 37 -24 ianuarie 41 Claudius . PRETORII : Nu se mai desfasoara activitati creatoare .7 martie 161 -.209 -. Tiberius . SENATUL : A continuat sa joace un rol in viata de stat.iunie 218 -222 Alexandrus Severus .24 iunie 79 -.31 decembrie 192  Dinastia Severilor Pertinax .24 ianuarie 41 -13 octombrie 54 Nero .7 martie 161  -. In realitate. datorita.1 iunie 193 Septimius Severus . devenind un instument al politicii imperiale. Dinastia IulioClaudiana Dinastia Flavilor Dinastia Antoninilor Nerva .28 ianuarie 98 -. alegerea magistratilor.198 -. Pretorii nu il puteau imbogatii prin introducerea de noi mijloace procedurale.10 iulie 138 -. dar si-a pierdut independenta. competenta lor limitandu-se la organizarea instantei de judecata si la explicarea dispozitiilor cuprinse in edict (care pe vreme lui Hadrian a capatat o forma definitiva).7 martie 161  Marcus Aurelius .octombrie 54 -. caci ele erau formulate de catre imparat sau unreprezentant al acestuia iar senatul le vota.1 ianuarie 193 -28 martie 193 Didius Iulianus .4 februarie 211 Clodius Albinus . ci pe sase luni sau chiar doua luni.175  Commodus .18 septembrie 96        .Chr. care era adoptata de catre senat. QUESTORII: Au pastrat din vechile atributiuni numai dreptul de a administra arhivele statului.17 martie 180  Lucius Verus . EDILII CURULI : Isi pastreaza in linii generale vechile atributiuni cetatenesti si jurisdictionale.decembrie 211 Macrinus . Instalarea imparatului se face in baza unui ex de imperio .

vreme de inca trei ani sferturi de veac. universal si. roman. ci cu o lunga perioada de evolutie. determinandu-l pe imparatul « roman » sa-si spuna. s-a numit de fapt si de drept.regele herulilor. pana la caderea Constantinopolului sub turci. Imperiul devenea iarasi unul. asa cum a procedat micul dictator Bokassa in Africa Centrala). Oficial. De altfel. ruinand comertul antic si impingand Europa Occidentala spre economia naturala si sistemul social-institutionalizat al feudalismului (Carol cel Mare). cand constructiile imperiale s-au multiplicat (astazi oricine poate deveni imparat daca vrea si daca circumstantele ii permit. lucrurile iau o noua intorsatura. Evenimentul si-a luat insa revansa si. cu siguranta insa ca din fiecare loc istoria se vede diferit. Iustinian. De altfel. senatul. In masura in care structurile tind sa ne preocupe mai mult decat evenimentele. A fost privit mult timp ca eveniment major al intregii istorii . Acum. Oamenii de la 476 aveau motivele lor sa nu vada nimic iesit din comun. de aproape sau de departe ?Greu de spus care ar fi postul optim de observatie. sintetizata in formula « Mahomed si Carol cel Mare ». ultimul imparat al Apusului. secolele VII-VIII. continua sa existe. imparatul de la Constantinopol. nu prea mai avem ce face cu anul 476. Personajele – simbol nu mai sunt Odoacru si Romulus Augustus. S-a crezut multa vreme ca formula romana este ultima alcatuire imperiala. in timpul republicii . istoria se vede si se intelege mai bine din interior sau de afara. ceea ce eruditii au numit mai tarziu Imperiul Bizantin. Netulburati. Herulii lui Odoacru nu erau o prezenta insolita. de asemenea. chiar daca nu pentru multa vreme. Acest fapt poarta un nume universal celebru: ―caderea Imperiului Roman‖. pana la sfarsit. cand Napoleon. este graitoare pentru trecerea de la un sistem de interpretare la altul. s-a prabusit atunci cea mai ampla si mai durabila constructie politica pe care a cunoscut-o omenirea. . Teza in sine nu a convins. Teza marelui istoric belgian Henri Pirenne. Odoacru.S-a prabusit sau nu Imperiul Roman? In anul 476. in cursul carora s-a reelaborat un sistem intreg de civilizatie. faimoasa data a stat inscrisa in cartile de istorie cu cifre mai apasate decat oricare alta. mai inainte. potrivit unei versiuni alternative.Imperiul se divizase la 395. « Sfantul Imperiu Roman» a durat pana in anul 1806. potrivit unei argumentatii de o logica fara cusur. Pana intr-o epoca recenta. ci Mahomed si Carol cel Mare.Fapt curios. consulii au continuat sa succeada la Roma. s-a mentinut. si-a incheiat cariera stralucitoarea civilzatie antica si s-a facut marele pas de la Antichitate la Evul Mediu. Carol cel Mare la anul 800 si Otto cel mare in 962 au reconstituit acelasi imperiu. evident. Imperiul Roman. Ea ilustra insa scoaterea discutiei de sub obsedantul an 476 si deschiderea ei spre o abordare structurala. era unul. Spre mijlocul secolului urmator. cateva secole inainte de prabusirea Imperiului Roman. recunoscand autoritatea unui singur imparat. Cum sa-si imagineze de altfel ca si-au incheiat ziua in Antichitate si s-au trezit a doua zi in Evul Mediu ? Nu au sesizat insa nici faptul mai prozaic al disparitiei imperiului. Romulus Augustus – cui ii mai pasa de aceste personaje? Interpretarile actuale se apropie oarecum (chiar daca din motive diferite) de perspectiva celor care au trait atunci si se deosebesc de teoria catastrofica a eruditilor moderni care au concentrat si dramatizat peste masura procesul de tranzitiei de la Antichitate la Evul Mediu. cucerirea araba (Mahomed) ar fi rupt in doua spatiul meditarenean. si-a extins autoritatea efectiva asupra unei bine parti din Imperiul de Apus.intocmai ca sub imperiu sau. Avem de-a face nu cu un moment. de catva timp. O veche dilema ne intampina in acest punct. Cum lumea. imperiul. regatul mesianic). isi continua si existenta si imperiul.mai modest. cu multiple variante si interpretari care decurg de aici. ceea ce era si in realitate. a pus capat fictiunii. imparat al Austriei. conteporanii nu par sa fi observat ceva. Ceea cemai tarziu s-a considerat a fi o prabusire a putut parea in epoca o reunificare. evident. principalele institutii romane au supravietuit fatidicului an. Potrivit lui Pirenne. Odoacru. nemaiurmandu-i decat sfarsitul lumii si Judecata de Apoi (sau. pe cale de a atasa Europa propriului sau proiec imperial. Dar.De cateva generatii frontierele incetasera de a mai fi impermeabile si valuri de «barbari » se revarsau fara incetare in lumea normala. Totodata. real sa imaginar. evolutiile economice devin mai semnificative decat cele politice. Chiar Moscova si-a inceput cariera imperiala transformandu-se simbolic intr-o a treia Roma (dupa cea adevarata si Constantinopol). Contemporanii sunt ei oare observatorii privilegiati ai propriei istorii sau ratacesc in nestire prin arcanele ei precum Fabricio del Dongo pe campul de batalie de la Waterloo ? Cu alte cuvinte. Odoacru trimitea insemnele imperiale la Constantinopol. Se explica astfel de ce « caderea Imperiului Roman » a fost descoperita mult mai tarziu. Provinciile erau deja pierdute. l-a izgonit de pe tron pe Romulus Augustus. cateva secole dupa. timp de cateva secole. In Apus.

Fondator al Dinastiei flavilor. cunoscut anterior drept Octavian. . el a fost încoronat într-o perioadă de instabilitate politică (război civil) și criză economică lăsate de Nero la moartea sa. Claudius nu participă până la urcarea pe tron. politica lui capătă brusc semnele despotismului și incoerenței. frate mai tânăr al generalului Gemanicus. După primele 8 luni de domnie.Fiu al generalului Drusus (fratele lui Tiberius) și al Antoniei Minor. după încheierea tratatului romano-part. Caius Iulius Caesar Germanicus (n. a fost primul Împărat Roman. . în 38 î. Roma — d. 24 ianuarie 41) cunoscut drept Caligula a fost al treilea împărat roman și al treilea membru al dinastiei iulio-claudiene.13 octombrie 54). măsurile fiscale opresive. Tiberius beneficiază de o strălucită educație și începe cariera armelor în calitate detribunus militum în campania lui Augustus din Hispania împotriva triburilor cantabrilor din anii 26-25. Deși în timpul lui Tiberius nu se afirmă în viața politică. extravaganțele și cruzimile. Deși a păstrat înfățișarea Republicii Romane. A încheiat un secol de războaie civile și a adus o eră de pace. – 16 martie 37). conduce solia romană în Orient. care instalează un rege clientelar Romei pe tronul Armeniei și obține. declanșează două conspirații împotriva sa (în 39 și 40). preferând o existență retrasă. Vespasian. a fost împărat roman din decembrie 69 (Anul celor patru împărați) până în iunie 79.d.CEI MAI IMPORTANTI IMPARATI AI IMPERIULUI ROMAN Augustus Octavian Caesar (n. În anul 20 î.Hr. cu numeroase execuții. Nola). Este proclamat împărat de către pretorieni la asasinarea nepotului său Caligula și recunoscut apoi de către senat. la viața politică. Fiu al senatorului Tiberius Claudius Nero și al Liviei Drusilla.. domnind din 37 până în 41. fiul vitreg al viitorului împărat Augustus.Hr. 23 iunie 79 la Roma). Este cunoscut de istorici cu titlul de "Augustus". 19 august 14 d. Tiberius Claudius Caesar Augustus Gemanicus (1 august 10 î.. este proclamat împărat de garda pretoriană și recunoscut de senat.Hr. a condus ca un dictator pentru mai mult de 40 de ani.Hr. soldate. Tiberius devine.). fiecare.. sau Titus Flavius Vespasianus (n. prosperitate și măreție imperială. consacrată studiului. fastul serbărilor și risipirea tezaurului strâns de predecesorul său. a fost al doilea împărat roman și a domnit de la moartea lui Augustus în anul14 până la moartea sa în 37. născut Tiberius Claudius Nero (16 noiembrie 42 î. a fost al patrulea împărat roman al dinastiei iulio-claudice și a domnit din 41 până în 54. la moartea acestuia (16 martie 37). în urma căsătoriei mamei sale cu Oc tavianus. 23 septembrie 62 î. 31 august 12 . cunoscut și ca Caesar Vespasianus Augustus. datorită unei sănătăți mai șubrede și a unor infirmități congenitale. pe care l-a luat în 27 î. retrocedarea insognelor romane pierdute în bătălia de la Carrhae ( 53 î. născut la Lugdunum (Lyon).Hr. 17 noiembrie 9 la Cittareale – d.Hr.Hr. Arbitrariul politicii interne și externe.Hr. Tiberius Caesar Augustus.

. Lucius Septimius Severus. Africa .Fiu al lui Septimius Severus și al Iuliei Domna. Caracalla a devenit coîmpărat. după care revine în capitală.Porecla Caracalla derivă de la denumirea celtică a unei mantale purtate în Galia. Severilor. a fost împărat roman din dinastia Severilor (211 . în timpul campaniei militare din Mesopotamia. Publius Aelius Traianus Hadrianus (24 ianuarie 76 – 10 iulie 138). Personalitate orgolioasă. Născut într-o ilustră familie din Narni. Nerva. Este singurul împărat născut în Provincia Africa Marcus Aurelius Antoninus (4 aprilie 188–8 aprilie 217). cunoscut ca Hadrian. declarându-se un Alexandru al Orientului. sensibil. În anul 93 este exilat de Domițian câteva luni la Tarent. a fost Împărat Roman (117-138). violentă. revendicând titlul de dominus et deus se proclamă în 85 censor perpetuus (cenzor pe viață) și intră în conflict cu aristocrația senatorială. arta și arhitectura au înflorit în timpul domniei lui. cunoscut ca Domițian. Britannia) a fost împărat roman din 9 aprilie 193 până în 211. survenită la 4 februarie 211. de o neobosită curiozitate. cu numele întreg.Titus Flavius Domitianus (24 octombrie 51 – 18 septembrie 96). jurist și om de litere apreciat. Cu el a început accederea la putere a provincialilor având ascendență neromană și dinastia . în care a petrecut mai mult timp decât la Roma. care s-a proclamat apoi împărat. pe garda pretoriană. 8 noiembrie 30. Hadrian a străbătut în lungi călătorii toate provinciile imperiului. La27 octombrie 97. guvernatorul provinciei Germania Superior.În scurta sa domnie. la Eboracum. Hadrian a fost al treilea dintre așa-zișii „cei cinci împărați buni ai Imperiului Roman‖. Marcus Cocceius Nerva (n. fiul lui Vespasian și al Domitillei și fratele lui Titus. 4 februarie 211. Lucius Septimius Severus [1] Augustus (n. manifestând o pronunțată înclinare pentru cultura greacă. al căror eponim este. Caracalla a emis în primul său an de domnie. a fostîmpărat roman al dinastiei Flaviilor din 81 până în 96. încearcă să restabilească prestigiul senatului și să reabiliteze victimele persecuțiilor predecesorului său. Nerva este unul din beneficiarii regimului lui Nero (pretor în66) și al dinastiei Flaviilor (consul în 71 și 90). spirit ponderat. se construiește Mausoleul sau viitorul Castel Sant'Angelo – mormântul împăraților romani până la Caracalla.217). inaugurează o politică sensibil deosebită de cea a primilor Flavi.Caracalla și-a pus titlurile "pacator" și "nume praeseus". Proclamat împărat la 13 septembrie 81. la instigarea prefectului pretoriului.d. La moartea tatălui său. Echilibrul economic nu a putut fi restabilit sub Macrinus și urmașii săi și a rezultat o perioadă de dezordine și pe plan monetar. unul dintre cei mai talentați generali ai Imperiului. În capitală este restaurat Panteonul. urmează o linie autocratică. Spirit neliniștit. împărat roman (96-98). născut la Lugdunum (astăzi Lyon). Hadrian a acordat o deosebită atenție promovării filosofiei și literaturii. A ost asasinat în aprilie 217. Caracalla a fost desemnat în caesar (196) și augustus (198). Ca urmare a lungului proces de formare a statului. 11 aprilie 146. edictul Constitutio Antoniniana. îl adoptă și-l desemnează coregent și succesor la tron pe Ulpius Traianus. soldată cu executarea lor. la Leptis Magna.A inițiat o serie de reforme în armată și justiție. Membru de vază al senatului. Marcus Opellius Macrinus. 27 ianuarie 98). 212. Sprijinindu-se pe armată. este proclamat împărat la asasinarea lui Domițian (18 septembrie 96) de către prefectul pretorilor. cunoscut sub numele Caracallasau Caracala. alături de fratele său Geta. Începutul domniei este marcat de „conspirația celor patru consulari‖. d.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->