BALISTICA JUDICIARA

1.Notiune. Balistica judiciara reprezinta o adaptare a cunostintelor de balistica generala la specificul activitatii organelor judiciare, nu odata confruntate cu cauze in care faptuitorii au folosit arme de foc, deci putem defini balistica judiciară ca fiind o ramură distinctă a tehnicii criminalistice, destinată examinării armelor de foc şi urmelor acestora, prin metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice specializate, în scopul determinării împrejurărilor în care a fost folosită o armă la comiterea unei infracţiuni şi al identificării sale. Balistica generala are o sfera mai larga de cercetare, impusa de sarcinile specialistilor ce activeaza in domeniul proiectarii, fabricarii si folosirii armelor si a munitiilor in scop de atac sau de aparare, balistica judiciară îşi propune să identifice o armă după urmele lăsate pe tub, să determine distanţa de la care s-a tras, să stabilească vechimea aproximativă a împuscăturii etc.. De aceea sunt cunoscute cateva domenii distincte privitoare la : -balistica interioara, care studiaza fenomenele ce se produc in canalul tevii armei dupa percutare; -balistica exterioara, care examineaza fenomenele ce se produc din momentul in care glontul paraseste gura tevii si pana la atingerea tintei; -balistica tintei, care are drept scop cercetarea fenomenelor ce se produc prin atingerea acsteia de catre glont sau proiectil. Adaptand cerintelor sale rezultatele cercetarilor din balistica generala, balistica judiciara studiazam armele de foc si urmele acestora, prin metode şi mijloace tehnico-ştiintifice moderne, in scopul determinarii imprejurarilor in care a fost folosita o arma de foc la savarsirea faptei şi a identificarii sale, apoi a tragatorului. Cunoaşterea notiunilor de balistica judiciara, atat de organele de urmarire penala, cat si de instantele de judecata, este tot mai necesara, pe masura ce numarul faptelor penale savarşite prin folosirea armelor de foc este in continua creştere. Avem in vedere şi diversificarea si perfectionarea armamentului uşor, folosit de grupe de comando, teroristi sau alte persoane ce prezinta pericol pentru societate. 2. Obiect. Balistica judiciara studiaza armele de foc, munitia si urmele acestora, create pe corpul sau imbracamintea persoanei ori pe alte obiecte. Armele de foc sunt foarte variate in ceea ce priveste constructia şi functionarea lor. Balistica judiciara studiaza doar armamentul usor folosit de infanterie, a carui manipulare este mai comoda. Este controversata problema care-si propune sa stabileasca daca studierea armelor de foc şi a urmelor impuşcaturii intalnite pe corpul victimei ar apartine criminalisticii sau medicinei legale. Pana ce literatura de specialitate va reuşi eel putin sa apropie cele doua puncte de vedere contradictorii, organele judiciare, expertii criminalisti si medicii legişti trebuie sa colaboreze, pentru aflarea adevarului in procesul penal. Problemele controversate la care ne-am referit constituie inca o dovada in sprijinul afirmatiei potrivit careia, desi criminalistica are un obiect de studiu propriu, ne se poate dezvolta fara o stransa colaborare cu alte stiinte, intre care un loc important il

Este o activitate complexa. in mod obligatoriu. care revin. unde exista mijloace tehnice adecvate. procurer). se pot afla date utile pentru identificarea armei cu care s-a tras şi. chimia. ansamblul mecanismelor şi patul sau manerul. deosebit de importante. in cele din urma. Verificarea tehnică a armei. tot expertul criminalist trebuie sa stabileasca si alte detalii privitoare la unghiul de tragere. Descoperirea şi studierea urmelor lasate de intrebuintarea unei arme de foc. care prezinta interes pentru criminalistica. O enumerare chiar succinta a acestor sarcini.. O alta grupa de sarcini. medicul legist. Notiuni generale despre armele de foc si munitiile folosite de acestea 1. ofiterului de politie specializat in probleme de armament şi munitii. apoi expertul criminalist. se continua examinarea de catre expertul criminalist. aceasta observatie este deopotriva valabila si pentru balistica judiciara. c. Organele judiciare trebuie sa aiba cunostinte elementare privitoare la armele de foc. se refera la urmatoarele: a. d.ocupa medicina legala. fizica etc. şi. se refera la: stabilirea directiei si distantei de tragere. balistica judiciara cerceteaza numai armele uşoare. b. Orice arma. pe langa organele de urmarire penala (politist. 3. Aceasta sarcina prezinta un interes particular deoarece ca urmare a examinarii gloantelor şi tuburilor. organele judiciare trebuie sa inteleaga şi sa interpreteze rapoartele de expertiza criminalistica in totalitate. Descoperirea armelor de foc si a munitiilor folosite. De asemenea. si nu numai concluziile acestora. natura materialului din care sunt confectionate gloantele. Armele de foc. indiferent ca revin organelor judiciare sau expertilor. examinarea orificiului de intrare si a orificiului de iesire. a tragatorului. care se desfaşoara tot in doua etape. expertul criminalist. a. iar daca sunt necesare şi alte precizari. De asemenea. sosite la fata locului pentru a putea asigura identificarea şi prinderea tragatorului. Teava. mai ales. sa caute şi sa valorifice urmele impuşcaturii.Sarcinile balisticii judiciare. sa stie care sunt limitele expertizei criminalistice in acest domeniu. Aceasta sarcina revine. va clarifica aspectele de detaliu ale chestiunilor in discutie. in laborator. . in ceea ce priveste primele constatari efectuate la fata locului. asa cum se intampla de foarte multe ori. numite şi arme de mana. alti specialist!. este alcatuita din trei parti principale: teava. Primele cercetari se fac la fata locului de catre ofiterul de politie specializat in probleme de armament şi munitii. Este prima grija a organelor judiciare. In timp ce balistica militara studiaza o imensa varietate de arme de foc. Examinarea gloantelor si tuburilor. in principal. stabilirea imprejurarii privitoare la inlocuirea unor piese originale ale armei cu unele piese straine. expertului criminalist. In aceasta activitate sunt antrenate echipe mixte din care. Sarcinile balisticii judiciare revin organelor judiciare şi expertilor criminalişti. trebuie sa faca parte. pentru a putea sa identifice armele folosite la savarşirea unei infractiuni. in primul rand.

2. in interiorul tevii. gheara extractoare. omucideri sau ucideri din culpa. deoarece. Armele din a treia subgrupa prezinta un interes deosebit in criminalistica. carabine etc. de alarma.arme sportive de tir.) b. corespunde de regula. corespunde calibrului armei si este mai mic decat diametrul glontului.arme de aparare apropiata (revolvere. atenuind puterea reculului. c. Potrivit acestui criteriu sunt cunoscute arme cu teava lunga.arme cu destinatii speciale (pistoale de semnalizare. Este alcatuit din mai multe piese.foc cu foc" sau foc automat. atunci cand trebuie sa asigure forta si viteza necesare proiectului. in functie de destinatia armei: . Diametrul tevii. care trebuie sa reziste la presiunea puternica dezvoltata de aprinderea pulberii in momentul declanşarii focului şi sa dirijeze proiectilul sau alicele pentru a ajunge la tinta. iar din cea de-a doua subgrupa fac parte pistoalele automate. de aceea. sau lisă. Aceasta miscare continua pana la atingerea tintei si ii asigura creşterea puterii de infrangere a rezistentei opuse de aer şi apoi de tinta. Are rolul de a usura folosirea armei. Clasificarea armelor de foc. Diametrul tevii. neteda). teava poate fi ghintuită. lasa pe acesta urme utile cercetarii criminalistice.. au o directie elicoidala. sunt frecvent folosite la savarşirea faptelor impotriva vietii si integritatii corporale: accidente. sinucideri. masurat intre doua şanturi opuse.arme militare (pusti. ejectorul etc. trebuie cunoscut si cercetat. iar cu revolverele se pot face numai trageri repetate sau . diametrului glontului. Intre aceste piese intalnim: inchizatorul.. Se pot face clasificari ale armelor dupa mai multe criterii: a. Ghinturile sunt ridicaturi delimitate de şanturi paralele. masurat intre doua ghinturi (plinuri). in mod exceptional. pistoale). Desi prezinta un interes mai redus in raport cu primele 2 elemente. Din prima subgrupa fac parte carabinele şi armele de vanatoare.foc cu foc". Dupa lungimea tevii. Din punct de vedere tehnic. de lansat rachete. . cum este arma de vanatoare. Dupa destinatie: . . fiind cele mai usoare şi mai comod de purtat. armele de vanatoare cu destinatie specială. percutorul. . Studiul acestor piese este un aliaj mai dur si. Ansamblul mecanismelor.). care. deoarece pe el se pot imprima urmele digitale ale tragatorului sau unele pete de sange. atunci cand trebuie sa asigure doar forta şi directia alicelor. Dupa constructia canalului tevii exista arme cu teava lisă (dreapta. pistoalele pot asigura trageri semiautomate. Studiul ghinturilor şi al santurilor prezinta interes in expertiza criminalistica pentru identificarea armei cu care s-a .arme de vanatoare. arme cu teava mijlocie şi arme cu teava scurta. Patul sau manerul. . Din prima categoric fac parte armele militare si. Diferenta de diametru asigura trecerea fortata a glontului prin teava şi imprimarea unei mişcari de invartire in jurul axei proprii. pistoale. cu gaze lacrimogene etc. Teava este construita dintr-un otel special. Sunt cuprinse aici toate tipurile de pistoale şi revolvere. c. b.Dupa scopul urmarit prin constructia armei.

pun probleme deosebite. apoi sa apese pe tragaci. dar cu diametrul mai mare. Pentru armele cu teava lisa. expertul criminalist va trebui sa stabileasca. Pe langa cunostintele elementare privitoare la armele de foc. Este deci asigurata numai incarcarea. din aceeasi cantitate de metal. dupa urmele caracteristice lasate de ghinturi de proiectil. din magazie (incarcator). sarcini de mare raspundere revin expertului criminalist. încât forta gazelor asigura mai intai punerea in miscare a priectilului tras.35 mm si 9 mm. In ultimii ani. Cele cu calibru mijlociu sunt cele cuprinse intre 6.35 mm.500gr). . Dupa calibru. Majoritatea armelor de vanatoare nu au plinuri (ghinturi) si goluri (şanturi). f.foc cu foc"). care ofera posibilitatea tragatorului sa execute focuri in serie printr-o singura apasare pe tragaci (serii scurte sau serii lungi. destul de raspandite. e. va rezulta un numar de bile mai mare. si un numar mai mic de bile (alice). calibrul este dat de numarul de bile de plumb necesar pentru acoperirea diametrului tevii. sa asigure inchiderea. Se ştie ca numarul. Armele neautomate fac parte din prima generatie a armelor de foc. deoarece pentru o noua tragere este necesara o alta apasare pe tragaci. După fabricatie. daca diametrul lor este mai mic. latimea. deoarece fiecare producator imprima pe arma importante repere ce folosesc la identificare. Dupa fiecare tragere trebuie manevrat inchizatorul. mijlociu si mare. d. dar si organelor judiciare trebuie sa stie cum se prezinta cartusele abandonate la locul faptei sau pierdute. sunt produse unicate. daca pot fi folosite la tragere sau daca indeplinesc conditiile tehnice pentru a fi calificate arme de foc. şters. A. in primul rand. semiautomate si automate. La aceasta ultima categoric. In acest domeniu. dimensiunea lor etc. directia şi unghiul de rasucire al ghinturilor difera fiecare tip de arma. Dupa modul de functionare se disting arme neautomate (. Munitiile armelor de foc. Armele automate au un sistem al mecanismelor de tragere foarte complex. Ele au cea mai simpla constructie şi pentru fiecare impuscatura tragatorul trebuie sa manevreze inchizatorul. armele artizanale. pentru ca. Cartuşele pentru arme cu teava ghintuita. Deci. iar ejectorul sa îl arunce afara.. iar cele de calibru mare depasesc 9 mm. de foarte multe ori. pentru ca gheara extractoare sa scoata tubul din locaşul tevii. Se ia ca baza de calcul numarul de bile (alice ) ce poate fi fabricat dintr-un fund de plumb (cca. 3. organle judiciare trebuie sa cunoasca si datele principale privitoare la constructia cartuselor folosite la aceste arme. trase sau netrase. pentru a introduce un cartus in camera de explozie.tras. Armele semiautomate sunt astfel construite. distingem arme produse in intreprinderi mecanice de inalta tehnicitate (fabrici de armament) si arme produse artizanal. Cadenta de tragere la cele mai noi tipuri este atat de marita. Pentru armele cu teava ghintuita calibrul reprezinta distanta in milimetri masurata intre doua tipuri opuse. armele se impart in arme cu calibru mic. ci interiorul tevii este neted. meat se poate ajunge la cateva lovituri pe secunda. numarul armelor semiautomate (si cu atat mai mult al celor neautomate) scade tot mai mult in favoarea armelor automate. apoi ejectarea tubului tras şi reincarcarea cu un alt cartus. privind intregul mcarcator). Ambele categorii prezinta interes pentru organele judiciare si experti. de unde şi denumirea de teava lisă. Armele de calibru mic sunt cele care au calibrul pana la 6. Se fac alte manevre pentru trecerea unui cartuş din magazie in camera de explozie.

Tubul cartuşului. mai redus la baza si din ce in ce mai mic spre varf. B. mai ales. perforant-incendiare trasoare etc. incendiare etc. cat si varful glontului pot primi forme diferite. capsa si pulberea. cu peretii subtiri. capsa. dirijat spre gura tevii.Cartusele pentru armele cu teava lisa. in care se depun substante explozive. Proiectilul pentru cartuşul armei de vanatoare il constituie.Oricare ar fi calibrul armei. numita si pulbere cu fum a carei compozitie de baza o constituie azotarul de potasiu. ea a fost aproape in intregime inlocuita. alicelor sau mitralierelor. pentru a se asigura patrunderea tintei. Gloantele speciale au constructii diferite. de importanta secundara. tubul. Primele cartuse construite de industria de armament erau formate dintr-un singur tip de metal: cupru sau plumb. b. au trebuit sa fie acoperite cu o camasa otelita. de cele mai multe ori. de destinatia data de proiectant. iar varful are diametrul mai mic. Pulberea (praful de pusca). Atat baza. prezinta un sant in care va patrunde gheara extractoare. Dupa acest criteriu exista gloante obisnuite si gloante cu destinatie speciala. in raport de tipul armei si. mai ales pentru varful glontului. până in prezent. Glontul (proiectilul) se prezintă sub forma gloanţelor. care le deosebeşte de cele ale armelor cu teava ghintuita. in functie de destinatia data de fabricant. corespunzator diametrului camerei de explozie şi unde se fixeaza glontul. Sunt cunoscute gloante perforante. La inceputul industriei de armament si munitii s-a folosit pulberea neagra. Tubul are o forma apropiata de un trunchi de con. pentru camasa care acopera miezul glontului.. de aproximativ 3500 atmosfere. denumite si pulberi fara fum. Un glont obisnuit este fabricat din metal. La fabricarea lor se utilizeaza piroxilina si nitroglicerina. in amestec cu alti compusi. Forma glontului difera tot dupa destinatia data. cu diametrul mai mare la baza şi mai mic spre locul de fixare a cartuşului. produc gaze si o presiune foarte puternica. Capsa este construta dintr-un metal moale. Tubul cartuşului este construit. pulberea. Cele mai folosite sunt fulminatul de mercur si stibiatul de plumb. tubul. acesta este format din metal si din alte componente. mult mai rar. Este alcatuita dintr-un amestec de substante care. din carton si mai rar din metal sau aliaje. b. a. Alicele şi mitraliile sunt bile de plumb cu diametre diferite. glontul. sau cu destinatii multiple: perforant-incendiare. Intrucat aceste metale sunt foarte moi. dupa calibrul si tipul armei. c. Este construit din metal si are dimensiuni (lungime si diametru) diferite. fabricat tot din otel. locul cartonului a fost luat de materialele plastice. la un cartus distingem urmatoarele elemente de constructie: glontul. trasoare. iar la baza lui este fixata capsa.i mitraliile si. In ultimul timp. sunt folosite oteluri speciale. . material plastic). numita rozeta. Se folosesc metale sau aliaje care sa asigure rezistenta dar şi maleabilitatea dorita. la cartuşele destinate armelor cu teava ghintuita se utilizeaza pulberile coloidale. dupa destinatia data de proiectant si fabricant. Oricare ar fi materialul folosit la constructia corpului tubului (carton. de regula. In ultimii ani. In interiorul tubului se introduce pulberea exploziva. d. Treptat. bura şi rondelul. alicele s. Baza. prin aprindere. a. asigurand viteza si forta de patrundere a glontului. La un cartus pentru armele cu teava lisa distingem urmatoarele elemente de constructie: proiectilul. care se aprind foarte usor la declansarea focului si atingerea ei de capul acului percutor. baza (rozeta) este construta intotdeauna din metale moi sau diferite aliaje. Diametrul glontului este mai mare la mijloc. iar gloantele au o constructie speciala.

Ea este influenţată nu numai de forţa gravitaţională. Urmele formate de armă pe cartuş: 1. Urmele de pe tub: se formează în trei etape succesive: încărcarea. dupa inlocuirea capsei. Ajuta la identificarea calibrului armei atunci cand la locul faptei se gaseste un cartus netras. se formează şi urma ghearei extractoare care prinde rozeta sau gulerul tubului. de greutatea proiectilului şi de lungimea ţevii (la ţevile cu artă scurtă – 300-400 m/s. ca la tragerile urmatoare cu acelasi cartuş este confectionata de tragatori din fragmente de textile. cât şi urmele împuşcăturii create pe corpul victimei sau pe obeictele asupra cărora şi-au exercitat acţiunea proiectilul. acest fapt ajuta organul judiciar si expertul criminalist sa stabileasca de cate ori a fost inlocuita capsa.. ceilalţi factori suplimentari de tragere. Bătaia armei este distanţa maximă la care poate să ajungă un proiectil. hartie obişnuita sau chiar hartie de ziar. care se foloseşte o singura data. la cartus. Elementele tragerii: Pentru examinarea urmelor împuşcăturii. d. A. . de cercetare penala o cauta cu mult interes in timpul cercetarii la fata locului pt. Se folosesc aceiaşi explozivi ca si cartusul armei cu teava ghintuita. gheara extractoare. adică distanţa la care proiectilul îşi menţine precizia şi forţa districtivă şi depinde în primul rând de viteza iniţială a glonţului. la armele cu ţeavă lungă – peste 800 m/s). Capsa este fixata la baza rozetei si contine explozivi care se aprind la atingerea de catre capul arcului percutor. o intalnim numai la prima tragere pt. deci la cate trageri a fost folosit acelasi cartus. 3. este un capac de carton aplicat la gura cartusului. Dupa cum o anticipa denumirea. Spre deosebire de capsa cartuşului pentru arma cu teava ghintuita. pragul aruncător şi pereţii camerei de detonare. pentru stabilirea distanţei şi a direcţiei de tragere. Traiectoria este linia curbată descrisă de centrul de greutate al proiectilului în drumul parcurs de la ieşirea din ţeavă până la ţintă. tragerea şi extragerea tubului tras. f. interesează bătaia eficace. alţi factori admosferici. apoi la identificarea tragatorului. dupa terminarea tragerilo. mitralii. gaze a caroro presiune sa dirijeze proiectilul (alice. ca poate contribui la identificarea armei cu care s-a tras. Prezinta interes pt ca poarta imprimat pe ea calibrul cartusului. Uneori.. Org. Bura. raman cartuse in apropierea locului unde s-a aflat tragatorul in momentul declansarii focului. este necesar a se avea în vedere mai multe elemente: 1. Mecanismele ce concură la formarea urmelor sunt: percutorul. În momentul încărcării se formează urme dinamice longitudinale pe pereţii laterali ai tubului prin împingerea cartuşului din camera de detonare. glons) spre gura tevii. e. Viteza proiectilului este în funcţie de tipul şi cantitatea de pulbere. Rondela. 2.c.ul armei de vanatoare capsa poate fi ianlocuita cu usurinta de catre tragator. prin aprindere. ci şi de rezistenţa aerului. Urmele formate prin folosirea armelor de foc Se înţelege pe de o parte urmele create de armă pe cartuşul tras. peretele frontal al închizătorului. In fabricile de munitii se foloseste o pasla din care se confectioneaza un perete despartitor intre pulbere şi alice. De aceea.Pulberea folosita la cartusele armei de vanatoare este pulberea cu fum şi are acelasi scop: De a dezvolta. pt a asigura inchiderea si protejarea incarcaturii. forţa şi direcţia vântului.

Sunt împărţite în două mari categorii: a. urme ale plinurilor. urme de pătrundere sau canale oarbe: când glonţul pătrunde în corp fără a mai ieşi. – urmele gurii ţevii: se formează prin lipirea acesteia de corp. Urmele de împuşcare: se înţelege urmele specifice formate de proiectil. 2. c. – urmele de funingine: sunt rezultate din combustia încărcăturii de pulbere şi depind de calitatea substanţei explozive şi de distanţa de tragere. praf. – inelul de metalizare: depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafaţa proiectilului în momentul perforării unor obiecte cu un anumit grad de densitate.În momentul tragerii apar urmele percutorului şi ale peretelui frontal al închizătorului ce se formează pe fundul cartuşului. Urmele principale: sunt rezultatul acţiunii directe. Pot apărea şi deformări ale glonţului dacă acestea au un calibru mai mare decât al armei cu care a fost tras. urme de perforare: apar când proiectilul a traversat întreg corpul. orificiile de ieşire prezentând şi rupturi în cruce. b. ale spaţiilor dintre ghinturi). canalul şi orificiul de ieşire. Urmele secundare: sunt rezultatul acţiunii unor factori suplimentari ai tragerii. 1. B. – urmele de unsoare: apar sub formă de stropi depuşi în jurul orificiului de intrare mai ales la primele focuri. iar pe fundul tubului urmele pragului aruncător. ale flacurilor ghintuite. orificiul de ieşire nu prezintă lipsă de ţesut. – arsurile: sunt tipice mai ales în cazul armelor automate. Pe corpul uman orificiul de intrare se caracterizează prin lipsă de ţesut. formate indiferent de distanţa de tragere: – inelul de frecare: sau de ştergere: creat prin depunerea pe marginea orificiului de intrare a unor particile de unsoare. urme de ricoşare: când glonţul este deviat de obiect şi constau în adâncituri sau zgârieturi funcţie de unghiul de lovire şi de natura obstacolului. fiind vorba de o rupere sau de o sfărâmare. diametrul său fiind apropiat de cel al proiectilului. se întâlnesc sub trei forme: a. deci au un orifiu de intrare şi un canal înfundat. – tatuajul: ca urmare a pătrunderii în piele a resturilor de pulbere neagră sau arsă incomplet. iar canalul de perfoare nu prezintă în toate cazurile o formă rectilinie. urgina sau orice altă substanţă aflată pe suprafaţa proiectilului. orificiul de intrare este mai mic decât cel de ieşire. cât şi urme secundare. 2. b. formate la tragerile cu ţeava armei lipită nde corp sau la mică distanţă: – rupturile provocate de gaze: în cazul tragerilor de la distanţe mai mici de 10 cm şi au o formă stelară. În momentul extragerii tubului se imprimă pe rigolă urmele ghearei extractoare. În cazul urmelor formate în obiectele lipsite de elasticitate. întâlinit la străbarea unor oase plate ale corpului uman. Pe îmbrăcăminte sau pe alte obiecte din material textil. orificiul de intrare este mai mare decât diametrul proiectilului. Particularităţile cercetării la faţa locului a armelor de foc şi a urmelor acestora . Urmele de pe glonţ au un caracter dinamic şi reflectă caracteristicile construcţiei interioare a ţevii ghintuite (ex. le sunt specifice 3 elemente: orificiul de intrare.

trebuie avuţi în vedere şi factori care pot determin modificări ale traiectoriei (vântul. În majoritatea cazurilor autorul caută să se debaraseze de armă. cu piese lipsă. modelului şi calibrului armei. recurgându-se la mijloace tehnice adecvate (ex: detectorul de metale. filmare. muniţia şi urmele acestora. înregistrare pe bandă videomagnetică fără a se omite nici un detaliu. fie ascunzând-o. B. cât şi împărejurările legate de folosirea lor. schiţă. 2. Expertiza urmelor formate de armele de foc: 1. fotografiere. Descoperirea şi fixarea armelor de foc şi urmelor acestora: Descoperirea armelor de foc şi a muniţiei nu prezintă dificultăţi în cazul sinuciderii sau a încercărilor de disimulare a omorului printr-o sinucidere. determinarea tipului. examinarea muniţiei: are rolul de a stabili tipul. modelul şi anul de fabricaţie al cartuşelor. interesând starea lor tehnică. putea fi totuşi folosită. fixarea poziţiei şi a stării armelor se face cu mijloace precum proces-verbal. În cazul tragerilor efectuate de la distanţă este necesar să se studieze mai întâi orificiile de intrare şi de ieşire pentru a se stabili din ce parte a venit proiectilul. Stabilirea distanţie şi a direcţiei de tragere: activităţile destinate stabilirii acestor împrejurări se desfăşoară în principal cu prilejul cercetării locului faptei. stabilirea stării de funcţiune a unei arme: pentru a se putea clarifica două aspecte esenţiale: dacă o armă se putea declanşa accidental şi dacăo armă deteriorată. ele continuând dacă este nevoie şi în procesul examinărilor criminalistice de laborator. Consemnarea. diverse obstacole ce provoacă ricoşări). Examinarea tehnică generală a armelor de foc: Expertiza balistică judiciară este una dintre cele mai complexe examinări la care sunt supuse armele de foc. a canalelor formate atât pe corpul uman. stabilirea distanţei şi a direcţiei este relativ uşoară. Expertiza balistică criminalistică a armelor de foc şi a urmelor acestora A. În cazul tragerilor efectuate în limita de acţiune a factorilor suplimentari (trageri fără distanţă sau de la mică distanţă). ploaia. instalaţii de gammagrafiere sau cu aparatură röentgen portabilă). nici un element necesar clarificării împrejurărilor în care a fost săvârşită infracţiunea. fie aruncând-o. De multe ori arma trebuie căutatî în alte locuri decât cele în care a fost comisă fapta. . a urmelor de mâini sau de natură biologică aflate pe corporile delicte. Problemele principale la care este chemat să dea răspuns specialistul balistician sunt: 1.A. expertiza urmelor principale ale tragerii: constă în examinarea orificiilor de intrare şi de ieşire. Pentru stabilirea cât mai exactă a direcţiei sau locului din care s-a tras. Ridicarea armei de foc şi a muniţiei descoperite la locul faptei: se realizează în condiţii impuse de necesitatea protejării urmelor tragerii. 3. B. C. cât şi pe obiectele pe care glonţul a intrat în contact pentru a se stabili dacă orificiile sunt sau nu consecinţa unei arme de foc. electromagneţi puternici. concomitent cu examenul medico legal al corpului victimei.

metoda feromagnetică: constă în aderarea selectivă a particulelor metalice la suprafaţa armei. Examinări comparative se pot efectua şi pe baza mulajelor obţinute după interiorul camerei de detonare. unele confecţionate din ţevi de calorifer. Presupune mai multe etape: a. modelului. examinările spectrale: servesc la punerea în evidenţă a particulelor de cupru. alte tehnici de descoperire sau delimitare: se bazează pe examinarea radiaţiilor infraroşii. examinarea chimică: sunt puse în evidenţă urmele suplimentare de împuşcare existente în jurul orificiului de intrare. anului de fabricaţie etc. Identificarea armei după urmele formatem pe glonţ: presupune o delimitare a cercului armelor suspecte. metoda electrochimică: este considerată ca fiind cea mai sigură. Pentru obţinerea modelelor de comparaţie se efecutează trageri experimentale cu armele examinate. Alte genuri de examinări balistice 1. ori improvizaţii de arme. Examinarea urmelor lăsate de pistoale de implantat bolţuri care deşi nu sunt incluse în categoria armelor de foc sunt apte să producă leziuni mortale. prin excluderea din sfera cercetărilor a celor care nu corespund caracteristicilor reflectate de glonţ. 2. Alte probleme rezolvate de expertiza balistică criminalistică a armelor de foc: 1. b. Identificarea armelor după urmele lăsate pe tubul cartuşului: captarea tuburilor de comparaţie se face mai uşor prin folosirea de pildă a unor săculeţe ori sertăraşe prinse în dreptul carcasei închizătorului. Refacerea inscripţiilor ştanţate pe arme: este necesară pentru stabilirea locului de provenienţă a armei. în ţeava armei şi pe mâna trăgătorului. b. C.2. magnetizată în prealabil. d. Examinări „acustice” prespun examinarea urmelor sonore ale împuşcăturii. 2. Metodele curente de refacere sunt: a. c. expertiza urmelor secundare ale tragerii: este destinată descoperiri şi examinării urmelor aparţinând factorilor secundari. . – microspectrofotometria în radiaţii infraroşii: efectuată cu un aparat de tip Nanospec permite analiza unor pulbere cu diametrul sub 20 milimicroni. însă nefiind concludent se mai utilizează şi. examinarea preliminară: se foloseşte microscopul optic.a. Examinarea armelor de foc atipice şi a armelor de fabricaţie artizanală: cele mai adesea privesc armele de fabricaţie artizanată. Identificarea armelor de foc după urmele formate pe glonţ şi pe tubul cartuşului: 1. e. metode de certitudine: printre tehnicile de vârf se numără: – microscopia electronicp cu baleiaj: permite o analiză punctuală a particulelor de pulbere descoperite pe mâna trăgătorului. 2. existente în urmele suplimentare. c. rapidă şi cu posibilităţi de repetare. plumb ş. compararea realizându-se între tubul cartuşului în litigiul şi mulajul experimental. armării şi percuţiei. metoda chimică: este bazată pe reacţia diferită a părţilor metalice cu densitate mai mare sub acţiunea unui reactiv.

destinată numai gazelor. de regulă obturată. Examinarea armelor de alarmă şi de apărare: urmăreşte stabilirea tipului de ţeavă.3. .

iritante sau de neutralizare. omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Română de Tir.CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC Prin arme de foc. d) Armele confectionate special pentru a împrăştia gaze nocive. . fscute inofensive. ori împrăştierea de gaze nocive. destinate a fi folosite în activitatea artistics sau de productie cinematografics. g) Armele de recuzits. dacă prezintă caracteristicile unei arme militare. dacs. subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc. În aceasts categorie se includ si acele arme de foc. răni. a ucide ori a distruge. sunt destinate a fi psstrate în institutii de culturs si arts. asociatii cultural-artistice si sportive sau în panopli personale. cu glont.2 se face o clasificare a armelor de foc după destinatia acestora. piese sau dispozitive destinate a imobiliza. substante aprinse sau luminoase. folosite în actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii de luptă ale inamicului. care constituie raritsti sau prezints. cu alice sau mixte destinate practicării vânătorii. c) Armele de vânătoare.prin valoarea lor istorics. confectionate pentru dotarea fortelor armate. cu glont sau cu alice. Sunt considerate arme de foc si ansamblurile. în stare de functionare. valoare pentru institutiile de specialitate. . f) Armele de panoplie. După destinatie Conform legii armele de foc sunt: a) Armele militare. În Legea 17/1996 art. e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate încât existenta lor să nu fie vizibilă sau bsnuită. în sensul prevederilor Legii 17/1996 se întelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile.3 al. special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv. fscute inofensive. b) Armele de tir. Principiul de functionare se întemeiază pe forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei încărcături. iritante sau de neutralizare. stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri. Precum si orice alte instrumente.

de la caz la caz. . Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta câteva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor. pitoalele lansatoare de rachete. proiectilele si încsrcsturile de orice fel.arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile.arme simple -arme de vânstoare cu tevi lise sau combinate. -arme cu tevi combinate. având una sau dous tevi lise si una ghintuits. care au peretii interiori ai tevii netezi. pustile mitraliers. pustile mitraliers. loviturs cu loviturs. pistoalele mitraliers. de asemenea. respectiv: cartusele. armele de vânstoare. etc. cum sunt: arme de vânstoare cu alice. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate în urma împuscsturii. Unele tipuri de arms functioneazs în regim automat. pentru re armare. arme militare de asalt cu teavs liss.4 al legii 17/1996 este statuat ce întelegem prin munitii. anumite tipuri de revolvere. . înss exists si arme care functioneazs în regim foc. carabinele. revolvere). . . arme de tir cu un singur cartus. armele de tir cu glont). arme de tir redus. . . Dups modul de functionare al armelor Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul.3. Dups lungimea tevii Conform acestui criteriu armele se clasifics in: . care pot fi întrebuintate la armele prevszute în art. Principiile de functionare difers. . altele semiautomat.. dar in special arme militare:pustile. revolverele.arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers). iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale. Dups constructia canalului tevii Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt: -arme cu teavs liss. pistoalele. -arme cu teavs ghintuits sunt atât armele destinate vânstorii care au teavs ghintuits.În art. altele utilizeazs energia de recul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful