MINI5TERUL

EDUCATIEI ,

51 CERCETARII ,

Silviu Negut • Mihai Ielenicz • Dan Balteanu Marius-Cristian Neacsu , • Alexandru Barbulescu

Geografie
Manual pentru clasa a XI-a

::nHUMANITAS ::1JEDuCATIONAL

Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4446 din 19 iunie 2006, in urma evaluarii ealitative organizate de Consiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor si este realizat in eonformitate eu programa analitica aprobata prin Ordinul nr. 3252 din 13 februarie 2006 al ministrului Educatiei si Cercetarii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale NEGUf, SILVIU Geografie: manual pentru c1asa a XI-a I Silviu Negu], Mihai Ielenicz, Dan Balteanu, ... -Bucuresti: Humanitas Educational, 2006 ISBN (10) 973-689-081-3; ISBN (13) 978-973-689-081-9 1. Negut, Silviu II. Ielenicz, Mihai III. Balteanu, Dan 913(100)(075.33) Prof. univ. dr. FLORINA GRECU Prof. gr. I MARIA VULPESCU Redactor: CATALIN STRAT Coperta colectiei: DINU DUMBR.AVICIAN Machetare 17i design: WALTER WEIDLE Paginare: NICOLAE VASILESCU Referenti:

© HUMANITAS EDUCATIONAL, Bucuresti, 2006 Piata Presei Libere 1, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: 021 316 17 19 Fax: 021 316 1721 e-mail: educ@humanitas.ro www.hed.ro Tiparit la Infopress S.A., 2006 ISBN (10) 973-689-081-3; ISBN (13) 978-973-689-081-9

in care se implica.sau medii cu dezvoltari zonale. pe uscat). la complexe naturale ~iAantropiceindividualizate pe teritorii mai mult sau mai putin extinse. De exemplu. abisale). antropic~tc. medii pe continente (lacustre. apa. care alcatuieste un invelis specific (invelis geografic) cu baza in litosfera. antropice etc. cauzala. societatea umaria. regionale. aer. mlastinoase etc. ASPECTE GENERALE GEOGRAFIE FIZlcA f-I---r 1----1-1 GEOGRAFIE UMANA Individualizarea stratului de ozon. structuri specifice componentilor (tipuri de relief. o situatie aparte prezinta. biotice. sunt: medii acvatice-oceanice si marine (pe verticala au medii pelagice. asezari si diferite constructii antropice etc. iar pe de alta parte. apoi. globalLJ MEDIUL GEOGRAFIC f1Vlediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din relief. in ultimele 2. evolu~ si care se ofera observatiei prin peisaje.-A IGeografia este 0 stiinta complexa care are ca obiect de studiu mediul geografic. in afara . (medii biotice. la diferite adancimi (unde exista si energii generatoare de relief). structurii. In acest sens se poate vorbi mai intai de un mediu geografie global. si prin aceasta dezvoltarea solurilor. Fiecare dintre aceste medii include un anumit ansamblu de relatii cu elementele din mediile cu care intra in contact. \ In limitele sale se produc procese fizice. zonal. si cu partea superioara in stratosfera.5 milioane de ani a aparut omul si. la forme. pe care 11 cerceteaza din punctul de vedere al alcatuirii. in urma cu circa un miliard de ani. chimice. functionarii si organizarii ierarhice (la nivel local. genezei. ecosisteme. soluri. mediul acvatic litoral reflecta 0 structura complexa. evolutiei.).In cadrul sau se separa medii geografice cu intindere diferita. temporata. sol. regional. fluviale. De exemplu. edafice. ulterior. a facut posibila aparitia vietii (mai intai in apa si. formatiuni vegetale. care dau nastere. inclusiv omul cu activitatile sale bltre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala. la scara intregii planete. care se ierarhizeaza dupa gradul de complexitate al relatiilor dintre elementele lor. in cadrul mediului geografic global. mecanice.).Mediul incon jurator . la nivelul stratului de ozon.). locale etc. mediile la nivelul componentelor. pe de 0 parte. vietuitoare.

mediile naturale. In ultimele milenii. Ca urmare. dar si interventia cultivatorului prin araturi. atractia gravitationala a Lunii si a Soarelui. extractiv (extractia petrolului. Mediul inconiurdior se regaseste in sfera notiunii de mediu natural transformat de om. Europoort.4 Mediul edafic al cemoziomurilor din Baragan implica legaturi intre procesele pedogenetice. gazelor etc. in care se includ. foarte mult utilizata in ultimele decenii (nu numai de catre geografi. relief). in adevaratul sens al cuvantului. in sistemul celor ~ase componente. subpolare. in aceste regiuni. un mediu schimbat in raport cu necesitatile societatii.TOR Un oras constituie un mediu aparte (mediu antropic). multe dintre ele cu flori. in concordanta cu anumite cerinte economice. tropical-umede. Structura mediului natural se pastreaza in mare masura. determinand schimbari mai mari sau mai mici. omul si activitatile sale fiind doar incorporate. Ca urmare. Are sens de epatiu geografic in care. etajele alpine din muntii foarte inalti. Mediile antropizate se refera la spatii naturale care sufera unele modificari in urma dezvoltarii de asezari mici. 0 imbinare intre natural si antropic. cu tot ansamblullor de legaturi. economice. in care raportul se mentine in favoarea celui dintai (de exemplu. reteaua de strazi asfaltate si pietruite. rezulta sisteme noi. medii industriale etc. Se constituie. MEDIILE ANTROPICE Mediile antropice reprezinta un stadiu avansat al implicarii omului in modificarea mediului natural. chimice. in fapt. sociale. locuintele. mai pot fi considerate regiuni naturale in care amprenta umaria este restransa. au ramas tot mai restranse ca areal. au aparut si s-au amp lificat tipuri de medii: antropizate si antropice. sol. dinamica apei impusa de curenti. si legaturi cu platforma continentala. dealuri inalte si podisuri) sau din deltele fluviilor. sinonimul acestui termen este environement. materiale de constructie. culoarele de vale cu zavoaie si balti etc. dar si legaturi intre acestea si elementele mediului natural caruia i-a influentat evolutia. medii de culturi agricole. dar si de alti specialisti).Dar realizarea acestora se face prin contact cu celelalte componente de mediu (apa. s-au realizat asezari. organizat dupa un plan. dezvoltarea societatii umane a impus relatii noi (sociale. satele din munti. mediul abisal al Oceanului Planetar etc. diversele instalatii: vegetatia spontana este in cea mai mare masura inlaturata. In schimb. mediul rural. combustibili. iar in spatiile verzi domina speciile de arbori. Vegetatia spontana a fost inlocuita cu diverse culturi. in fasiile litorale. activitatile economice cu specific portuar. MEDIUL INCONJURA. influenta vietuitoarelor din sol.). culturale. mediul urban. Acesta din urma implica primele cinci componente nu~ite mai sus. asezari si activitati economice. in prezent. mediteraneene. turistic. aer. arbusti si alte plante. avanport al Rotterdamului Raportul dintre mediul geografic ~imediul inconjurAtor celor marine propriu-zise. elementele naturale intrepdtrunzdndu-se cu cele construite ~i modificate de ~ literatura straina (engleza. doar suprafetele acoperite de marii ghetari continentali. cu semnificatia de regiune in care exista un ansamblu de conditii fizice. aportul fluviatil (in apa si aluviuni). gradul de penetrare a luminii.In regiunile temperate. in care se impun constructiile administrative. omul este componenta princip~lg. s-au impus areale de extractii de minereuri. s-au dezvoltat cai de comunicatie etc. cu un numar redus de locuitori si cu activitati economice limitate. cu ranguri diferite. ceea ce conduce la individualizarea in cadrul lui a unor zone functionale specifice. . care reunesc si concentrarile cele mai mari de populatie. Asadar. interiorul deserturilor. aerul si apa din spatiile goale dintre granule. se putea vorbi de concordanta intre sfera notiunii de mediu geografic ~iaceea de mediu terestru natural. administrare de ingrasaminte si substante chimice contra daunatorilor etc. economice. Pana cand omul a inceput sa se afirme pe plan social. padurile virgine ecuatoriale sau temperate (taigaua). de unde rezulta influente intr-o masura mai mare sau mai mica. ceea ce a generat in final mediul antropic. culturale etc. . culturale) in sistemul mediului geografic. vietuitoare. mediul natural a fost putemic modificat de societatea umaria. de la sat la metropola. franceza). vant. astfel incat.. biologice care asigura viata unei "populatu".

considera mediul inconjurator echivalent cu mediul geografic si.. • formele secundare de relief. este 0 parte a mediului geografic. poteniialul energetic al mediului este asigurat predominant de radiatia solara pe care suprafata terestra 0 primeste diferentiat (de la 180-200 kcal/ em.. care. dezvoltarea de asezari. peisaj nemodificat de catre oameni Peisaj desertic (El v . este campul de actiune al unei ramuri distincte: Geografta mediului. desi ele par apropiate. Datorita multiplicarii relatiilor dintre componente (diferite de la un loc la altul al Terrei).). Mediul inconjurator.:Jief. cele joase permit dezvoftarea a~ezarilor si a exploatarii agricole.. spre deosebire de cele inalte: • antele mici.. torente.MEDIUL INCONJURATOR 5 Uniigeografi. revarsari etc. . ASPECTE GENERALE Mediul geografic este alcatuit din sase componente (relieful. s-a ajuns la individualizarea de medii zonale. canioane. pe cand in chei. spatial. de aici. structura si functionalitate. . ) omp. depresiunile. h) omponenta . derivate (vietuitoarele). si pentru un mod de viata variat. stancoase. obliga la masuri speciale pentru a se asigura locuirea (de exemplu. datorita formei Pamantului si filtrarii prin atmosfera.invelisul supenor al mediului inconj or. dar mai ales prin numarul de zile si valorile temperaturilor care creeaza disconfort. care diversifies habitatul. • Jipul formelor majore de relief . dar si cresterea suprafetelor cu terenuri degradate. diverseIe tipuri de roci constituie materiale folosite de om pentru constructii. astfel. reducandu-se in masivele inalte si disparand. favorizante fata de cele mari. p'rocesel~e ve~t . aerul. in majoritatea situatiilor (alunecari de teren.campiile asigura conditii pentru dezvoltarea asezarilor si a unor activitati diversificate.. . Reliefnl este supor!!!l natural C!lmediului in jurator ~i are importanta pentru acesta prin: ~• a l u tni care au un IO avonzan s u. provoaca degradari n si restrictioneaza activitatile omului.. compacte. din cauza careia.i conjinutul in resurse de subsol.onprta aer.. defilee. vietuitoarele.componentele mediului geografic sunt separate in trei grupari: abiotice (primele patru componente). practic. exista insa deosebiri. j FACTORII GEOECOLOGICI.. alcdiuirea petrograficd a reliefului . regionale.. potentialul de habitat scade mult spre regiunile montane.~u inconjuriltqr'i: Ele se reflecta in tipuri de peisaje. respectiv antropice (elemente rezultate din activitatea omului). plecand de la ideea ea. cu cat este mai ridicata. Uneori exista si diferentierea in primare (cele abiotice). prezenta resurselor minerale si de combustibili a facilitat concentrari de populatie. in regiunile polare.obiectul de studiu al geografiei". ca alcatuire. Constituie.. in regiunile montane si deluroase. culoarele de vai cu terase. ~i antropice. In afara omului)... astfel. in prezent. Frecvent. rezultate prin evolutia celor fizice. in etajul alpin. care impun un grad divers de favorabilitate activitatilor economice. sau elementele ftzice neinsufletite. care creeaza potentiale energetice deosebite. habitat etc. fragmenta ea terenurilor. conduce la deosebiri zonale de climat. dar si pentru creatii artistice. cu a a potenp.. biotice (vietuitoarele. • regimul termic este un indicator al posibilitatilor de viata si locuire reflectat de temperaturile lunare.. larg desfasurate. - Alpii neozeelandezi. pe tarmurile inalte./ an in zona calda la sub 80 kcal/ em?/ an in zonele reci). fasiile litorale joase sunt spatii optime pentru locuire in asezari mari.i de albie.ca: ~. cu rol vital pentru om prin faptul. pe Glob nu mai exista regiuni in care prezenta omului sa nu fie simtita. concluzia ca acesta reprezinta . apa. habitatul lipseste sau este extrem de redus. omul si rezultatele activitatii sale). din care au derivat cele care au dobandit apelativul de . Intre cele doua notiuni. solul. soluri.alul pentru locuire este mai restrans: • expunerea diferiia a suprafetelor de teren la incidenta radiatiei solare. siroiri.

.45 Tropical 7. repartizata in toatr lunile anului). viscolul.45 o Tropicul Racului 23°30' 10r-----~----------------_r »->:" Tropical oo E~YIDQ~ _ 17. invers. a ninsorilor abundente (asigura un strat gro~ dezapada) etc. fiind vital pentru vietuitoare.00 --23412. la aplicarea masurilor de indiguire pentru a feri localitatile de inundatii. poleiul si chiciura etc. sau. alimentarea panzelor de apa IJi.regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice poate avea ro stirn ativ roua. re 'mul reci itatiilor impune gradul de umezeala a solurilor scurgerea raurilor.28 -2.55 Subtropical 12. in functie de aces tea se ajunge la stabilirea modului de utilizare a terenurilor vecine cu albiile raurilor. . ceata.). unde exista 0 crestere a umiditatii din aer IJila suprafats solului. importanta este cunoasterea frecventei diferitelor tipur de precipitatii. la calcularea potentialului hidroenergetic IJia posibi litatilor reale de valorificare a acestuia. la stabilirea pro· gramelor de efectuare a irigatiilor IJi.36 Ecuatorial 101~----------------------~Tropicul Capricornului 23°30' --------------------- _ 12. Temperat Subantarctic Antarctic Polar 5. mai ales a ploilor torentiale (produc adesea inundati IJieroziuni puternice). indeosebi a intervalelor de tirnp in can debitele marl produc revarsari IJiinundatii. spre deosebin de cele care asigura 0 cantitate de apa mai mare.). pe Arges alpine foarte inalte. scara proportional a cu supratata Medii latitudina --170 5. desert etc. a utilizarii apei in alimentatie IJiin activitatile economice. om IJiactivitatile sale de unde necesitatea de a cunoaste: regimul scurgerii rdurilor. t.00 ----170 SISTEMUL GEOGRAFIC AL ZONELOR DE LATITUDINE Barajul lacului de acumulare Vidraru. in care debite Ie mici determina fenomenul de secare a albiilor. conditi diferite de viata IJide folosire a terenurilor (ploile foarte rare au ca racter restrictiv pentru desfasurarea normala a vietii.6 MEDIUL tNCONJuRATOR % din supratata Parnantului Latitudine. Este invelisul cu extindere mare la contactu ~ erul si relieful..55 Polar Arctic Subarctic Temperat Subtropical 12.indeosebi.) omponenta api1. favorizand 0 oarecare vegetatie) sau .restrictiv (tomadele -1na. IJifavorizeaza extinderea desertificarii a arealelor cu secete frecvente etc.de aici. brizele in regiunile secetoase sau in semi deserturi. .28 7.

unele marnifere etc. algele.-----~-4~~~~~~~~1-~t1_.. efecte de natura termica asupra regiunilor litorale. alimentarea cu apa a localitatilor si a instalatiilor industriale si agricole. curenti. care reprezinta resurse pentru asezari. cai de navigape diverse concentrate in regiunile cu resurse ~imaTi ~ezari urbane.. intrucat apa izvoarelor este utilizata diferentia apa pentru consumul populatiei. resurse minerale si combustibili. maree. care. navigatie. Se desfasoara. prin dimensiune si desfasurare. J/A pimzelede a a subierana. fie ei calzi ori reci. acumulate in structurile reliefului din regiunile de platforma: potential energetic putin folosit. asigura: mean diferentiate de viata pentru un numar mare de organisme..MEDIUL INcoNJuRAToR 7 Rotterdam. 0 parte din apele subterane este nepotabila si doar 0 parte restransa este folosita in industrie. Importanta rezida din faptul ca: .lacurile. multe cu valoare economica pentru om (pestii. apa minerala si termala pentru tratament balnear). mai ales. . dar si la partea superioara a scoartei si baza atmosferei.~~--~ Oxidliri biologice USCAT Cirbune Petrol Gaze Acumulliri de carburi ~i hidrocarburi Relatll intre componentele sistemulul exprimate in clrcuitul unul element (Oxigenul) -hd) Componenta bioticd. eel mai mare port al lumii 1". la nivelul superior al m r' or si oceanelor (frecvent pana la 200 m adancime). creat de valuri. pe suprafata uscatului. OXIGEN LIBER ATMOSFERA O2 I -+om.). induse de curentii oceanici. marile ~i oceanele.

are consecinte in modificarea mediului natural. desi dispun de mobilitate. rasfirat. Exista regiun pe Glob in care se practica pifstoritul nomad si de iranshumanii conditionate de resurse de hrana limitate.reprezinta l!rincipalul rezervor de hranii pentru om. a nivelat ondularile reliefului. insotite de unele schimbari in structura mediului natural. higrofite. hidrofite .cele care traiesc in apa.cu specific evolutiv deosebit pe sezoane). ill care presiunea exercitata de om asupra mediului natural prin activitatile de crestere a animalelor. Activitate pastorala 1'. MEDIUL l'NCONJuRATOR Omul. este redusa: asezdri urbane. valorificarea animalelor ?i a plantelor a impus diverse activitati (vanatoare. Dezvoltarea societatii omenesti a impus. in cea mai mare parte pe uscat. in functie de conditiik climatice. incaltaminte.agricultura intensivif determinata de necesitatea cresterii productie agricole (accentul se pune pe mecanizare. cu turi agricole) si producerea de alimente.).). ele prezinta 0 anumita fertilitate de care depinde productia de biomasa agricola si silvica. dar. pajistile si deserturile: plantele au suferit adaptari mai ales la conditiile de uscaciune (xerofite in regiunile secetoase.). chimizare. compact etc. Solurile au un caracter discon uu. v . linear. reflectandu-se in peisaje. cariere etc. diguri. cu specificul etapei istorice de dezvoltare a societatii (de la satul de colibe la orase-cetati si. sistemul antropic la contactul celor cinci geosfere. Se disting asezdri rurale (sate cu marime si format variat: risipit. a schimbat complet mediul terenurilor mlastinoase etc. textile. ca medii cu pelsaJe aparte. surpari. azi. A creat forme de relief (halde. I . la metropole). Situatii similare intalnim si in cresterea animalelor. cu caracteristici ill concordanta cu conditiile pe care le ofera cadrul natural (spatiu. torenti. ill unele cazuri. in cea mai mare parte utila omului. a solului. stepei si a silvostepei. caracteristicile reliefului. Constituie factorul natural in care se manifesta influente dinspre toate celelalte componente ale mediului. animalele. a devenit. impusa de conditiile climatice si coritinutul in saruri din apa etc. desecare.. dar mai ales in functie de nivelul de dezvoltare economi co-social. inlaturarea unor elemente ale componentelor mediului natural. prin desecari si nivelari. . care reclama anumite adaptari etc. care a solicitat defrisari masive.Tn functie de cantitatea de humus acumulat. oga~eetc. cresierea intensivif. pielarie. impuse de conditiile cli matice. depind de anumite medii care le ofera hrana si adapost. in cele cu exces de umiditate. blanuri etc. lucrar de desalinizare. recreere si turism. sau. prin imbinarea. iar crearea platformelor industriale a condus la conturarea unor areale de poluare a aerului. a crescut riscul producerii de alunecari. Dezvoltarea marilor centre urbane a impus un topoclimat specific. dar si in specificul activitatilor umane. de la erase mici (cu un numar redus de locuitori si activitati economice limitate). la marile centre urbane. In schimb. ce concentreaza milioane de locuitori multiple forme de activitate si constructii pe suprafete intinse.. ramblee. introducerea de soiuri noi etc. sunt padurile. in fixarea carbonului si in realizarea materiei organice. ill care multe dintre elementele mediului natural au fost complet schimbate Agricultura. importante sunt: asezarile umane. "t ) Componenta eda 'cii (numita si pedosfera). in care se asigura hrana abur denta. presupune ferme modeme. se extrag materialele de constructie si 0 parte din cele folosite drept combustibil. practicata in forme multiple. t> Componenta an . un factor activ in modificarea elementelor mediului in care traieste. prin sectionarea versantilor si prin constructia unor cai de comunicape si transport. In acest mediu.. pescUl. Omul este creatorul unui mediu specific. introducerea de culturi.disiribuiia plantelor si a animalelor.). ~ oegetaiia are un rol esential in oxigenarea atmosferei. este diferita in alcatuirea si structura unitatilor de mediu. padurile sunt un loc de protectie.taluze. practicata in statele dezvoltat economic. destelenire. direct sau indirect. prin activitati orientate in directia realizarii unor scopuri imediate. dar si de anumite limite de temperatura si umezeala. rase de animale selectionate pentru came si lapte (produse mu solicitate pe piata oraselor si in industria alimentara). savanele. diverse culturi etc. un egate de regiunite e usca unde materia organica s-a putut acumula in depozitele de pe pante. In ultimek secole s-au impus: . canale. in mentinerea unei anumite stari de umiditate a aerului. irigatii. treptat. tropofite .8 Pe uscat. climatul vitreg sau favorabil etc. indeosebi cerealiere.agricultura extensivif.

Cele cu rol conducator imp rima trasaturile acestuia si se reflecta In peisaj.TOR COMPONENTELE MEDIULUI Sat de tip cuib in insula Creta TIPURI DE RELATII Exista relatii care s-au dezvoltat la nivelul fiecarui factor de mediu. atat datorita excavatiilor create prin exploatarea zacamintelor minerale si a prelucrarii lor. In intervale de timp diferite. diguri. din tinuturile mediteraneene. Astfel. de la noi. bazine portuare etc. care au dus I la diminuarea numarului de animale) sau In regiunile litorale. introducerea speciilor de cultura. In care intregul sistem de relatii dintre elementele de mediu este subordonat celor de natura climatica. s-a trecut de mai multe ori de la medii specifice calotelor glaciare la cele ale padurilor de conifere sau de foioase.MEDlUL INCONJURATOR 9 Diversele ramuri industriale au impus. Astfel. un oras poluat . braconajul si pescuitul intensiv. sau unul de tip "cuib". unde se dezvolta toate le aturile-di torii de mediu. deseuri lichide si solide sau constructii abandonate dupa pierderea importantei economice. pe parcursul a zeci de milioane de ani. Aici. Ca urmare. cat si prin introducerea In mediu a unui volum insemnat de noxe. prin realizarea de baraje si lacuri hidroenergetice. In America de Nord si In Europa Centrala si de Nord.pasuni secundare in locul padurilor Copsa Mica. • tiile temporaie reI va schimbari ale factorilor de mediu sau ale mediului In m . evolutia conditiilor climatice In Cuatemar. Australia. U· Muntii Lotrului . prin extractia petrolului (campuri de sonde sau platforme marine). In ultimele doua secole. prin crearea de platforme industriale. mediile desertice cuprind regiuni mari din Africa. Cele mai insemnate transformari pe arealele existente s-au realizat In regiunile de campie (inlaturarea aproape completa a vegetatiei spontane. vanatul abuziv. dar si la nivelul intregului sistem de mediu. RELATII INTRE INCONJURA. • Relaiiile spatiale pun In evidenta legaturi pe teritorii cu suprafete variabile. constituie medii antropizate a carer forma este conditionata de caracteristicile spatiului limitat.. a determinat modificari In randul celorlalte relatii dintre componentele mediului. Un sat cu desfasurare lineara. si invers.. rt !. modificari insemnate In mediu. oazele constituie spatii red use In care se impun relatii determinate de prezenta unor izvoare sau a unei panze de apa aflate la adancime mica. In care fazele reci glaciare au alternat cu faze temperate. diverse lucrari de imbunatatiri funciare. Asia etc.

in timp relativ scurt.\ Lunca Dunarii . se produc transformari mai intfu pe treptel inferioare de mediu (pe un versant. De pild defrisarea padurii si inlocuirea ei cu pasuni sau diverse culturi Sill insotite de modificari ale relatiilor dintre elementele mediului care COI due la un alt gen de procese geomorfologice (siroiri. De exemph prezenta unui platou calcaros intr-o regiune creeaza un mediu carsti localin care modul de functionare a legaturilor datorat calcarului condr ce la individualizarea de forme de relief. a condus la refacerea in alte rru duri a unor Ie aturi anterioare. Cele mai multe transformdri s-au realizat 1 ultimele patru-cinci secole. Zlatna ef ele au afectat vegetatia (in mare masura prin uscare). in detrimentul unitatilor de mediu vecine prin eli minarea brutala a padurilor si a savanei. ca si in ansamblu. Peisaj antropic in spatiul costier Schimbari ale relatiilor dintre elementele de mediu se produc si j intervale scurte. in conditiile cresteri . a fost afectata s~ natatea oamenilor prin inmultirea bolilor profesionale etc. Ca urmare. dobandesc caracteristici distincte (spatii joase inundabik paduri de tip zavoi. soluri hidromorfe. spatia subtropical. datorita relatiilor functionale ce s stabilesc intre apa din rau. la realizarea unui alt medii • Relafll e cauza onduc la transformari esentiale in alcatuirea : mo e reflectare a unei unitati de mediu in peisaj. vale. Dar actiunile omului s-at intensificat foarte mult in secolul al XX-lea. microclimat. In multe regiuni de pe Glob. urmata 0 parasirea acestor terenuri de catre om. carbun petrol etc. se produc schimbarea mediului natural intr-unul antropic. Astfel. De exempli schimbarea pe distante mari a pozitiei cursului unui fluviu (Tigru : Eufrat) a fost urmata de modificari ale relatiilor dintre elementel mediului si de inlocuirea acestuia (din regiuni fertile si cu aseza numeroase in Antichitate s-a trecut la un mediu de pustiu). MODIFICARI RECENTE ALE MEDIULUI TERESTRU Relatiile stabilite intre elementele de mediu nu sunt fixe.). • Relaiiile functionale determina sensul evolutiei unitatii de mediu pri legaturile pe care le impune una dintre componente. iar la un nivel regional. Mult me repede sunt sesizate efectele interventiilor antropice in regiuni c unitati poluante. alunecari etc. la Copsa Mica. proces can a cuprins treptat intregul spatiu planetar. adica se modifica in spatiu si in timp ca urmare a schimburilor de energie si materie dintre componentel mediului. la nivellocal. asezari si terenuri agricolepurine • Relaiiile au caracter dinamic. trecand prin ma multe faze de "antropiza!e". fiind legate de activitatile omului.Brasov . circulatia apei. exploatarile de minereuri. Baia Mare. Se produc in mediu transformari partiale care. panza freatica limitrofa si celelalte element de mediu. localitate etc. Epuizarea resurselor. vietuitoare si activitati ale omului (exploatarea materialelor d constructie) care sunt reflectate in peisaj.). ci evolueaza facilitand acumulari cantitative atat la nivelul fiecarui component. datoriid dezooitdrii societaiii umane. la realizarea unui topoclimat specific etc. extindere desertului Sahara. Rapiditatea evolutiei depinde de impunere unui grup de relatii generate de om. Luncile raurilor. declansarea de alunecari si torenti care au degradat terenurile agricc Ie. prin trecerih de la un mediu la altul (litoralul atlantic sau pacific din SUA. De exemplu. au favoriz. in dealuri. de impunerea relati lor dictate de interventia omului. indiferent c se afla la munte. pe treptele superioare.10 MEDIUL iNCONJuRATOR Cariera de calcar . iar ulterioi in intervale de timp mai lungi. campii. european etc. insumate pot genera un tip nou. iar in final.spatiu inundabil periodic Venetia. au fost insotite. iar solurile s-au imbogatit cu substante nocive. ti de sol.

a apei. ~ GEOSISTEMUL G GRAFIC . toate acestea implica si mai mult eforturile comune ale specialistilor. Or. respectiv crearea unor medii specifice (marile orase. protectia aerului. mediul si societatea umaria. apoi a solului etc. determinand transformari partiale ale acestora. reducerea resurselor de apa si de hrana. platformele industriale etc.ECOSISTEMUL . dar si . Reversul acestora se reflecta in afectarea sanatatii oamenilor. la exterior. scaderea fertilitatii solurilor etc. Programele mondiale vizand "dezvoltarea durabila". care ii asigura mai multe caracteristici distincte si anume: .PEISAJUL GEOSISTEMUL ste e tot mai des folosit pentru denumirea obiectului de studiu al Geografiei. Reprezinta un sistern geografic complex realizat printr-o evolutie a relatiilor dintre cele sase componente.MEDIUL INcoNJuRAToR 11 Reimpadurire in Muntii C!p1l. a ramurilor industriale si a retelei de cai de comunicatie au dus. descoperirea de resurse noi. care vizeaza . pe suprafata Terrei.tanu demografice si s-au exercitat prin: consum tot mai mare de resurse. poluarea. energie dintre geosistem si sistemele cu care intra in contact. combaterea despaduririlor. a secetelor etc. accentueaza necesitatea realizarii unei bune gospodariri a tuturor resurselor. adica a mediului geografic. introduse in ultimele decenii. a solului. a agriculturii. . acumulari tot mai importante de deseuri. Aceasta trasatura releva relatiile reciproce de schimb (primire-cedare) de materie. semnaleaza toate aceste consecinte. intre invelisul geografic si spatiul cosmic. din surse diverse.. rectificari ale cursului raurilor sau ale liniilor de tarm. a desertificarii.. la modificari ale raporturilor dintre legaturile elementelor de mediu.Este un sistem deschis. Extinderea si diversificarea asezarilor umane. micsorarea populatiilor si chiar disparitia unor specii de plante si animale. folosirea de tehnologii avansate si nepoluante. iar la interior cu mantaua si nucleu. coreeta evaluare a cresterii economice. un ritrn adecvat al cresterii demografice si al asezarilor. a aerului.). reflectate in peisaj (eliminarea unor paduri. extinderea asezarilor si instalatiilor economice in detrimentul padurilor. aparitia diferitelor tipuri de sate. pajistilor etc. spatii largi prin destelenirea stepei.). la nivelul unei . culturi agricole etc.

Acestea din urma primesc orientari din programele complexe pe care le aplica in functie de specificul conditiilor proprii fiecaruia si transmit orasului rezultatele care se reflecta in diverse tipuri de prod use.Are caracter unitar $i organizat. Este alcatuit din cele sase componente (relief. sol.pedosferil A . la scara globala. sa fie anulata in timp. elementele legate de specificul evolutiei. impunerea unei retele de drumuri. functionare. Este trasatura ce pune in evidenta caracterul dinamic al relatiilor dintre elementele sistemului. valorificarea (consumarea) produselor sale atat in cadrullui. Evolutia pe durata de sute de milioane de ani a dus nu numai la realizarea treptata a geosistemului terestru. un lac. . dezvoltarea unui oras impune valorificarea fortei de munca din cadrul sau. alte asezari.12 MEDIUL iNCON]URATOR Ada tAn ~i schirnbari Topirea calotei Ridicarea + nivelului oce:~l~ia nivalului de bazA .). om cu activitatile sale) aranjate in structuri determinate de evolutia lor si a legaturilor dintre ele si din interiorul fiecaruia. nivelari. / < ~:~~~~r~~eare Acurnulari Rapart~ia zonelor morfoclimatice bogate Bilanl termic Mi~rea supratatelor de campii litorale B . cat si in afara etc. amenajari edilitare etc.Este un sistem ierarhizat. Ii confera capacitate a de a raspunde cerintelor din cadrul sau ori din afara. centrul administrativ. De exemplu. dar si din afara.Este un sistem functional. organizare. apa. ajungandu-se la transformari profunde. platforme industriale etc. intre aceasta si unitatile de mediu vecine . care nu conduce la schimbari structurale.climatosferl! localitati. Aceasta face ca orice modificare de mai mica amploare. Unitatea lor se reflecta in faptul ca orice schimbare esentiala in alcatuirea sau structura unui component atrage dupa sine modificari in lant si la scari diferite in toate celelalte.biosferil H . ci si la detasarea in cadrul sau a unei multimi de subsisteme diferite ca marire. invers. dar si cr~area unor surse de poluare etc. cartiere rezidentiale. excavatii si inlaturarea solului in spatiile construite.-------. terenurile de cultura etc.hidrosferl! P . De exemplu. . se produc defrisarea padurii.0 padure. Inundarea luncii unui rau la debite mari determina modificari in fizionomia sistemului (reducerea suprafetei de uscat in detrimentul celei acvatice etc. intr-un oras mare (sistem superior cu programe complexe de dezvoltare si functii multiple) exista: centrul istoric si cultural. au alte subsisteme). vietuitoare. parcuri. De exemplu. unitati economice. (subsisteme inferioare care. La scara locala. Un subsistem superior impune celui inferior liniile generale ale evolutiei. cartiere. iar acesta transmite. dar intr-o forma .reliefosferl! C . dar si dID exterior. . aer. astfel incat sistemul revine la 0 forma apropiata de cea initiala. folosirea de resurse proprii. la randul lor.Autoreglarea. Retragerea treptata a apei in albia minora conduce la refacerea spatiului de uscat alluncii.atropostera R . aparitia si dezvoltarea unei asezari duce in finalla schimbarea unui tip de mediu cu altul. . constructii. cresterea ponderii CO2 in alcatuirea atmosferei conduce la modificari in aceasta geosfera si apoi in toate celelalte. care se dispun pe diferite trepte.

bine organizat. a-unei evolutii.ecosistemul relevit siiuaiia de moment a relatiei organisme-conditii de viata. $i ecosistemul are caracteristici sirnilare cu geosistemul (sistem deschis. . Spre deosebire de geosistem. unitar si ierarhizat). dar intre ele exista diferente: . savanei Vanat $i pescuit abuziv Introducerea de soiuri de plante cuitivate Radiatii. pe cand geosistemul. intre ele existand relatii de interdependenta cu grad diferit de complexitate in functie de marimea ecosistemului. a carei infatisare si alcatuire reflecta rezultatul dintr-o etapa de evolutie a unui geosistem. in care cele sase componente (deci si viata) au roluri insemnate in functie de sistemul de legaturi care se realizeaza intre ele. Despaduriri abuzive Destelenirea stepei. autoreglarea nu se mai realizeaza (este cazul sistemelor antropice care inlocuiesc sistemele naturale in spatiul carora s-au impus).d. structurarea si functionarea biocenozelor. In geosistem se au in vedere toate relatiile dintre elemente si componente. Cand relatiile esentiale dintre elementele sistemului sunt modificate profund. reprezinta rezul. EISAJUL GEOGRAFIC Reprezinta 0 portiune de a suprafata scoartei terestre. viata si conditii pentru aceasta). Experiente nuc1eare Zgomotecu intensitate mare Degradarea mediului prin actiuni antropice Diverse constructii (industriale. ECOSISTEMUL Reprezinta un sistem (comunitate) de organisme (plante.MEDIUL iNCON]uRATOR 13 apropiata de situatia anterioara (este posibil ca unele microdepresiuni sa fi fost umplute cu nisip. animale) legate de un spatiu geografic care se constituie in mediu fizic ce asigura infaptuirea lanturilor trofice (circuite de materie si energie). care are 0 dezvoltare multidimensionala (spatiul de interferenta pe mai multe directii a compo- . pe cand geosistemul are caracter polistructural.) care sunt necesare organismelor ee-l populeaza sau care influenteaza viata acestora. silv05tepei. temperaturile. tipul de roca si panta etc. structural. civice) Deseuri ~i reziduuri I Conflicte militare Cresterea necesarului alimentar Modificllri genetice A • atroposferll H • hidrosferll p • pedosferll R • reliefosferll C • climatosferll Ca urmare.inir-un ecosistem primeaza doar elementele din biotop (de exemplu. iar pe de alta din ecotop (mediul de viata). ecosistemul este alcatuit pe de-o parte din biocenoza (organismele). dar a carer importanta se ierarhizeaza: .ierarhizarea ecosistemelor se realizeaza pe baza deosebirilor in organizarea. rata.ecosistem~l este 0 biostructurit (doua componente fata in fata. locala). regionala. pe cand ierarhizarea a geosistemelor se realizeaza in functie de marimea si evolutia lor (planetara. iar unele diguri sa fie erodate). indiferent de rang. umiditatea. tipul de sol. .

Filipine. • Unicitatea. nordul Podisului Brazilian). generate de extensia reliefului montan. lac. Delta Dunarii. campurile petroliere cu multimea instalatiilor de ~ractie. El prezinta mai multe caracteristici: • Marimea suprafetei peisajului este variabila (de la cateva zeci sau sute de metri patrati. formatiunile vegetale de pe margine sau care ies din apa: marile orase prin constructii irnpunatoare si 0 retea ) de. Unul sau doua dintre elementele geosistemului impun peisaje (un lac este asociat cu luciul apei. exprima dominant (in suprafata) 0 situatie de moment. ergurile sahariene). structura si reflectare in peisaj deosebite. vulcani noroiosi. ca in cazul peisajelor cu mlastina. toate redau 0 succesiune de peisaje). intre care omul are un rol esential. Reda rezultatul evolutiei relatiilor dintre elementele principale ale geosistemului si. Podisul Guyanelor. defileul Rinului. antropice si timpul). al interventiei antropice (etapele realizarii unei metropole. Este caracteristica prin care se "exprima" un peisaj. orasele rivierei franceze. Indonezia. cu 0 extensie deosebita in America de Sud (bazinul Amazonului.n~~afli3:-Ge-e~H'tl~s$I. • Omogenitatea. ale valorificarii unei regiuni litorale. • Dinamica.). Irak etc. TIPURI DE MEDII ~I PEISA]E GEOGRAFICE PETERRA Evolutia relatiilor dintre cele sase componente majore ale mediului a condus la individualizarea unei multimi de unitati ale acestuia. Este asigurata de existenta unor elemente principale repartizate uniform in spatiul pe care se dezvolta peisajul (Canionul Colorado dezvoltat intr-o structura tabulata: platourile vulcanice din vestul muntilor Harghita-Gurghiu. si gruparile azonale.. . Malaysia etc. in medie pana la 5 grade latitudine. caracteristice influentei locale sau regionale a celorlalti factori de mediu. Prima diferentiere a acestora implica drept criteriu componenta care reprezinta suportul de care sunt legate prin geneza si evolutie. respectiv medii in bazinele marine si oceanice. si anume medii pe uscat.. estul Madagascarului). din secolul al XX-lea. cu dimensiuni. pana la nivel cosmic . Aceasta exprima sintetic combinarea doar a unui numar de elemente ce au rol semnificativ in geosistem (un lac glaciar din Alpi.bulevarde largi. ale exploatarii unor zacaminte de petrol in Marea Caspica.. biotice. 1de alta a Ecuatorului. dar si cu terenuri degradate etc. gruparile pe verticala. in cadrul acestora.Planeta Albastra). determinate de factorul climatic. peisajul. sat etc. Africa (bazinul fluviului Congo. la altitudini de regula pana la 1 000 m. PRINC1PALELEMEDII PE USCAT $1 PEISAJELE CARACTERIST1CE Padurea amazoniana -----V-esn~m. litoralul Golfului Guineii. ca reflectare a sa. care se inscriu intr-un sistem ierarhic. Urmeaza.14 MEDIUL INcoNJuRAToR Vulcanul Etna Canionul Colorado nentelor fizice. gruparile zonale. depozite. • Fizionomia. vulcanul Etna) etc.

MEDIUL iNCONJURATOR o v o 15 ~ en o --. (l) 0 s >< 0 g :c: "C -'CIS a.. 'g I ::2 :. :> (l) B c. / 8 o ~- - l~~o I o (') -L I _----t- -----+ I c..J '" 8 0 <0 E (!J W Cl. :::> a. 0 -ffi C!) W -. :.J 0 ~ "C a. '0 (l) ::2 .

praguri pe care se formeaza cascade renurnite. arbori de cauciuc. umezeala bogata. hylaea. aici se dezvolta scoarte de alterare groase. ~ul Tempe ratu<t (0C) doua anotirnpuri Prec. precipitatiile devin din ce in ce mai putine la peste 3 000 m. acaju. in muntii Kenya si Kilimandjaro). umiditatii (peste 85 %). pentru ca. Unele tinuturi din zona ecuatoriala sunt destul de populate. de 1 000-1500 mm. prin abandonarea culturilor. estul Braziliei.70 Media multianualA a prectpttatmor = 2242 mm 200 100 IFMAMltASOND CUMAT ECUATORIAL (COLOMBO. licheni si chiar ghetari (de exemplu. arbori de cacao. In muntii din zona ecuatoriala care depasesc 1 000 m altitudine. in care se mai pastreaza sechele ale interventiei omului). muschi. cu regim aproape dium) etc. unde peisajul este dominat de amenajari portuare. scade numarul de specii si inaltimea copacilor. bogate in oxizi de fier si aluminiu. bananieri etc. pana la 3 000 m. sa se revina la un mediu natural. Ca urmare. Alte tipuri de peisaje. ECUADOR) Masivul Kilimandjaro Caracierisiicile factorilor de mediu. Vegetatia este reprezentata de padurea luxurianta. precipitatii rare. nordul Australiei si 0 mare parte din Africa Centrala. iar pe raurile mari.8° 400 Amplitudinea termicA medie anuala = 1.4° 400 Ampl~udineatennic4medieanuaIA=6. in timp. China de Sud-Est. Caracieristicile factorilor de mediu. Ca urmare. Ca urmare. arborele de cacao. Modificari locale de mediu si peisaje variate apar si pe versantii masivelor muntoase cu orientari diferite in raport cu directia dominanta a maselor de aer sau la gurile de varsare ale fluviilor (Amazon. si a precipitatiilor (1 000-3000 mm. inegale ca durata. sudul Africii).. arborele de scortisoara.. Indochina.ATOR Temperatura 400 medie anual4= 26. Caldura si urnezeala favorizeaza alterarea chimica. palisandrul.16 TemperaturA (0C) Precipitatii (mrrv'an) MEDIUL INcoNJuR. Cunoscuta sub numele de selvas. In d) ian. (m""an) Temperatura 40° media anuaI4=29. cu altul cald si secetos (temperaturi de 10-20 °C.8 • 7' 29£""-- 200 0° 100 Desfasurare: intre 5 si 20 de grade latitudine (America Centrala. arborele de cafea.ta~. care imp rima caracteristica esentiala a peisajului. Niger). de la Oceanul Atlantic la Oceanul . ceea ce se rasfrange in evolutia peisajului.). mango. fie prin formatiuni ierboase. Fac parte din zona calda si au ca specific climatic succesiunea unui sezon cald si ploios (temperaturi de 20-25 °C. d ar regiona I poate ajunge si Ia 30-35 d e gra d e (AI gentina. palrnierul de vin. sub forma de averse). \»ambusul etc. locullor fiind luat de culturi de orez. de 1 ~lei. peste 70% din precipitatiile anuale. Congo.6° Media mUoHianualAa precip~aPiior = 736 mm 35. iar suprafete importante de padure (mai ales in Asia de Sud-Est) au fost defrisate. podisuri. in timpul anului. manioc. cuprinde regiuni de campie. ulterior. La peste 3 500 rn altitudine se realizeaza trecerea treptata de la pajisti cu tufe inalte la pajisti cu ierburi scunde.3° Amplitudinea termic! medie anuata = 0. lanturi de munti nu prea inalti. abanosul.p. Solurile au acumulari bogate de oxizi de fier. in aceste locuri s-au produs schimbari ale mediului si respectiv ale peisajului (padurea ecuatoriala este inlocuita de un mediu antropizat de culturi. SRI LANKA) Precipitapi (mm/an) 400 Temperatura 300 medie anuaIA=12. stanci si coloane convexe (capataru de zahar). bosanes etc. a valorilor ternperaturilor (25-28 "C). temperaturile sunt de 10°C la 3 000 m si de 0 °C la 5 000 m. Climatul are un rol esential. desi vegetatia este abundenta. si peisajele din regiunile tropical-umede ell [. aluminiu (culoarea roscata sau violacee) sau de argila . de 75%). Schimbarile sunt mult mai profunde in regiunile de tarm. padurea are 0 distributie etajata a elementelor vegetale si arbori si arbusti cu valoare economica (arborele de cauciuc.70 Media rnuttianuata a precipltattllor = 1120 mm 200 100 IFMAMIIASOND • CUMAT ECUATOAIAL DE ALTlTUOINE rcurto. iar in finalla stancarie. India. remarcandu-se prin constanta. altul decat eel initial. apoi in spatiul intens populat cu mari erase ori cu mari artere de comunicatie modernizate (Transamazonianul). in care peisajul se impune fie prin paduri.

se afla in regiunile unde deficitul de umiditate a provocat aceasta adaptare (in vecinatatea savanelor). 1::. care inainteaza ill lungul raurilor cu debite bogate. -f. Acolo unde ploile sunt frecvente. savane cu palmieri. numite campos. Vegetatia este bogata si densa. Amandoua se impun in peisaj.reisajul padurilor musonice (India.:. diamante. folosite ill intervalul cu uscaciune. illsa rezervele de apa din sol atenueaza uscaciunea) din vecinatatea padurilor ecuatoriale. savane cu ierburi inalte si arbori rari. pe masura departarii de acestea. teckul).peisajul pddurilor tropicale care isi pasireaza frunzele (2-3 luni de seceta. alcatuit din specii vegetale xerofile cu inaltimi care uneori ajung la cativa metri (specific tinuturilor secetoase mai mult de patru luni). exista specii apreciate pentru calitatile lemnului (santalul. Raurile au debite foarte mari (revarsari si inundatii) ill sezonul ploios. Padure-galerie pe Amazon 1 L -Exploatari miniere de suprafata Llanos (savana) in Venezuela Savana uscata (Africa) . savane cu acacii. .MEDIUL iNCONJURATOR 17 (culoare negricioasa) si. si debite mici (raurile mici seaca) ill sezonul uscat. Diferentierile regionale si iipurile de peisaie . Asia de Sud-Est. abanosul. Se inregistreaza alterari chimice. ill Brazilia. formatiunile vegetale difera ill functie de cantitatile de apa ce rezulta din precipita~i lungimea intervalului secetos. iar ill America de Sud.:. Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa ill sol. . este specific regiunilor unde se produc musoni. din ele se desprind "pi1durile-galerii". ill tinuturile desertice aflate la latitudini mai mari (Nil si Niger). apoi pe litoral etc. din care se ridica insa si copaci care ating 30-35 m. pe tarmurile Americii Centrale). radacini profunde si crengi purine alcatuind 0 coroana aplatizata (ill Africa exista savane cu baobabi.peisaje antropizate.).). exista si palcuri de arbusti sau arbori cu inaltime redusa. Sunt caracteristice regiunilor unde presiunea antropica este relativ mare (mai ales ill centrele de exploatari de minereuri. Formele de relief specifice sunt pedimentele. ill Venezuela etc. llanos. cu 0 alcatuire si inaltimi mai reduse. inselbergurile. cu arbori si arbusti de inaltime redusa. alunecari de teren ill lunile cu intensa umezeala si torentialitate la aversele din perioadele secetoase. platourile. fertilitatea scazuta.peisajul padurilor cu frunze cazatoare.peisajul de saoana. spalare ill suprafata.

~ . Irak. se remarca mase de nisip cu dune de dimensiuni mari. determina dezagregari pe versanti cu pante mari. vegetatia de sezon are ierburi. Iran. Amplitudinile termice mari. Arabia Saudita. frecvent transformate in spini etc. Murray).18 MEDIUL INCONJuRATOR Mediu desertic in Israel peisaje din regiunile tropical-uscate \ Desfa?urare.. leandri. centrul si estul Australiei). in America de Sud. raurile ce coboara din munti i~i. cruste de saruri rezultate prin evaporarea apei unor lacuri in depresiunile in care panza freatica se afla la adancime mica. 0 buni parte din Pakistan. ~i Peisaj de dune Desertul australian U-' Peisaj desertic . lipsiti de vegetatie si formarea maselor de grohotis: precipitatiile sub 200 mm/ an fac ca vegetatia (ierburi si unii arbusti) sa fie legata indeosebi de albiile vailor si de baza versantilor. catinga braziliand etc.). campurile de pietre (hamade). Iran. radacini lungi si adanci. Ocupa suprafete foarte mari. Oazele (panza de api: se afla la addncime mica) 9i taile mari. brusa cu cactacee din Mexic. iar ploile cad anual si mai regulat. La fel de saraca este fauna. uneori pana la 30 de grade (in nordul Africii. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente. cu 0 dis-. Kuweit etc. varfurile ascutite izolate etc. masive muntoase (in Africa. intre 15 si 25 de grade latitudine. Afganistan).). in Atacama. Majoritatea vailor sunt seci.Semideseriurile se desfasoara la trecerea dinspre desert catre regiunile vecine (savana sau regiunea subtropicala): aici cantitatea de precipitatii este de 300-350 mID. Numai raurile foarte marl (Nil. cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate. pot traversa desertul.).Deserturile propriu-zise.in.) Kalahari. care transporta particulele fine pe distante mari.' tributie neuniforma.' Predomina regiunile joase de campie si de podisuri: se adauga unele. India si Podisul Mexican. frunze reduse. peisajul fiind dominat de constructii si instalatii (nordul Libiei. Specifice sunt intinderile mari de nisip (ergurile sahariene). Vaile mai mari au apa in sezonul umed si asigura conditii vitrege pentru existenta unor asezari mici. Senegal. constituie medii favorabile asezarilor umane si culturilor de curmali. speciile de planteI prezentand multe adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul de' dupa ploi. de la Atlantic si pana la Marea Rosie. dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa.. unde precipitatiile sunt sub 150 mm/ an si cad in cateva averse la intervale mari de timp (sunt si ani lipsiti de ploi).:r-. . mici.:. datorate valorilor ridicate ziua si negative noaptea. pierd rapid apa prin evaporare si infiltrare. arbori de fistic si alte'plante necesare alimentatiei. Vegetatia aproape ca lipseste. ajungand in ocean sau in unele lacuri. fn regiunile cu exploatari de petrol si gaze s-a ajuns la artificializarea antropica a mediului. apoi in Peninsula Arabia. care are 0 activitate noc-' turna. arbusti si plante suculente (brusa cu accacii din nordul Saharei. Caracteristicile factorilor de mediu depind de climatul cald si uscat'l cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm. cu apa permanent sau in cea mai mare parte a anului. in sudul Africii. campuri de pietre.. Tipurile de medii ?i peisaje . --=-MUntii din regiunile deseriice se ridica pana la 2 000 m deasupra nivelului general al acestora. vegetatia foarte saraca (cateva specii de graminee). munti cu versanti abrupti si poale de grohotis. in Iran.

Mediile si principalele tipuri de peisaje din ~unile temperate propriu-zise \ Desfii~urare.).Peisajul subtropical montan de altitudine. earaeteristieile initiale ale tarmului. pe eele useate etc. torenti si alunecari de teren. cantIfatea-de precipitatii. dar si 0 poluare importanta. Difcrentieri regionale si tipuri de peisaj :s I 19 CUMAT MEDITERANEEAN IIERUSALlM) Peisajmediteranean . care a suferit transformari profunde. scrub (Australia. }llai ales in eontinentele din emisfera nordica. In munti scad temperaturile. bora. se dezvolta vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul. cu eucalipti pitici si aeeaeii). Africa de Sud si in sudul Australiei. astfel incat ies in evidenta terenurlle agricole. izolat. Presiunea umaria exercitata de multa vreme a avut repereusiuni in alcatuirea si struetura mediului natural. mai ales in lungullitoralului oceanic sau maritim..Peisajele spaiiului montan-litoral. in Chile). eu ray . . desi exista un cadru legislativfoarte sever. poJi$un.9' Amplttudineatenmici1 medie anuali1 = 16' Mediamultianuali1 a precipitaliilor = 661 mm 1------:. rand transporta cantitati insemnate de aluviuni. sub forma de ploi torentiale. In afara instalatiilor si a amenajarilor portuare.. cu diferite specii de stejar (de pluta. parcurile nationale si rezervatiile naturale au desfasurare larga. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor. racoroasa (temperaturi medii de 5-10 "C) facilitata de prezenta vanturilor de vest. regiuni intens populate. in Chile. carmaz si rozmarin in Spania. mattora (predominant cactusi. asa-numitele badlands . arbusti si arbori. eucalipti (Australia) si arbusti (fistic. in Franta. S intind in latitudine intre 40 si 60 de grade. in vestul SUA. cedri (de Liban).Peisajul tufiiri~urilor xerofile de tip macquis pe tarmurile de vest ale Mediteranei (eu maslin.6 Tempe!l!Ilri I'C) 40' Precipita~i (mmlan) 400 MEDIUL INCONJuRATOR 30' Temperaturamedie anuali1=15. fie aer cald (Santa Ana. parturi si infrastruetura ee modifica mult. cu stejar. insotita de accelerarea proeeselor de eroziune si degradarea solurilor. dar ~llrnportanteranturi de munti. . . uneori total.frigana (arbusti teposi in Grecia). Caracteristicile factorilor de mediu sunt influentate de specificul climatului si de presiunea antropica indelungata. dezvoltarea d~ asezari urbane mari. . se afla 0 retea de statiuni turistice si balneomaritime eu dotari. 20 . In eadrullor se includ campti. dezvoltarea formatiunilor arbustive pe locurlle defrisate. inde-'" par-fatea lapid~ a solurilor si a materialelar ce-l acopera prin spalarea in suprafata.(dealwi. stejar de stanca. Macquis si terenuri in cultura in spatiul montan din Sardinia . Raurile sunt seurte.Peisajul cdmpiilor piemontane. roscov. Climatul are un sezon de vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20-25 "C). otetar. Exista paduri xerofite. chiapar (in California). eu palmier pitie in Maroc si Algeria). din cele 5001000 mm anuale). in Chile). palmier pitie). P~ versantii muntilor. iar in sezonul umed. Sunt concentrate la latitudini de 30-40 de grade."parnanturi rele". laur etc. pini ("maritirni" de stepa). metropolele. au pante mari si 0 seurgere influentata de precipitatiile torentiale in sezonul ploios. Se ajunge la erearea unor peisaje dezolante. platforme industriale. garriga (in sudul Frantei. cu frecvente mase de aer tropical si unul de iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii.). vara se produe dezagregari. unde influentele omului se reflecta in diverse statiuni de odihna si turism: aici. torenti si suprafete stancoase in urma spalarii solului. in sezonul eald au debite reduse sau seaca. in Croatia). mai ales in jurul Marii Mediterane.• 23' 200 0' 100 d?'::ropicale Desfii~urare. eeea ee determina 0 mare varietate de medii si de peisaje. pe terenurlle umede: de stanca.

pajistile alpine (pe creste). industriale. pe soluri fertile). Cea mai mare desfasurare 0 au din estul Romaniei si pana in vestul Chinei. la care se adauga arbusti. precipitatii purine (sub 500 mm/ an) si 0 accentuare a secetei in seeoarele centrale ale continentelor sau in cele incadrate de munti inalti. la latitudini de 40-55 de grade. cu concentrari de retele de cai de comunicatie.). In Europa si in America.5° 400 0 Amplitudinea termicii medie anuata 8. Anzi). iar iama cea dinspre continent da aer uscat si rece. dar si 0 poluare deosebita etc. introduc 0 nota de antropizare subordonata mentinerii echilibrelor naturale. SUA.9 Amplitudinea termic4 media anuala = 30° Media muitianuaill. . r . zone portuare. mediile naturale si peisajele au suferit modificari in alcatuire si structura. Caucaz. . Cehia. •• '9° 0° --~'00 IFMAMIIASOND CLlMAT CONTINENTAL 300 . care impiedica patrundere maselor de aer oceanic. Zona temperata are unul dintre cele mai mari grade de concentrare a asezarilor omenesti (multe metropole). Activitatile turistice. in lanturile muntoase etc. carpenul. IRLANDA) 200 '00 Paduri de fag (Romania) (0C) Precipitatii (mm/an) TemperaturA 40° Temperatura media anuals= 3. conifere. in scurgerea apei raurilor. temperaturile mari vara si coborate iama permit o vegetatie ierboasa cu specii de grarninee xerofile (stepa euroasiaiicd. Fiind intens populata. Se desfasoara in partile centrale ale continentelor. Peisajului agricol i se adauga cel al oraselor si asezarilor rurale. care constituie De bariere in calea maselor de aer. Acestea se rasfrang in specificul vegetatiel si solurilor. Scotia. Himalaya. polar si arctic. cele din Extremul Orient etc. clima blandil cu veri racoroase si iemi placute (circa 800-1000 mm precipitatii) asigura 0 vegetatie bogata (paduri de foioase in care fagul.1° Media mu~ianualii a precip~aliilor = 1422 mm '5° = 0° ool_----------::O~~ 0° -1-------. care se reflecta in peisajele padurilor de foioase (la poale). avand 0 dezvoltare mai mare in regiunile de campie si dealuri (in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de mll!'-ti (Cordilieri.Medii temperat-cantinentale.). Se pot diferentia trei subtipuri de mediu care impun peisaje aparte: ~ ediul semiarid cu peisaje de stepa ~i silvas tepa care se afla in vecinatatea padurilor de foioase. gorunul predomina.--IFMAMIIASOND CLiMAT OCEANIC (VALENTIA. aici conditiile naturale au fost profund transformate in medii si deci peisaje de culturi agricole. Solurile cemoziomice fertile au facilitat inlocuirea aces tor formatiuni cu diverse culturi agricole (cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob). circulatia maselor de aer dinspre ocean da precipitatii bogate. numeroase asezari. Marea intindere a continentelor in longitudine. intinse suprafete agricole. care cad mai ales primavara). In muntii inalti s-a impus etajarea conditiilor de mediu.20 (0C) Precipitatii (mmlan) MEDIUL INCONJUAATOR mperaturA 0° Temperatura medie anualae-t 0. unde mai ajung slabe influente oceanice (asigura precipitatii de 450-500 mm/ an. vara in Asia de Est) si debite mici in celelalte. apoi in America de Nord (podisurile din centrul SUA si al Canadei) si America de Sud (Argentina). poseda insemnate resurse in subsol. pampasul argentinian. Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (iama si primavara in Europa. in dinamica proceselor actuale etc. ca si desfasurarea lanturilor de munti au impus separarea de regiuni in care conditiile climatice sunt diferite (in vecinatatea tarmurilor oceanice. in interiorul continentelor. Secetele frecvente. a precipitatiilor = 534 mm 0 40C 300 ____ ---. aici s-a dezvoltat 0 industrie diversificata. In estul Asiei. vara. (MOSCOVA. dar si in spatii depresionare cu asezari si activitati economice deosebite. Canada etc.). mai ales in parcurile naturale care ocupa spatii intinse. Ca urmare. fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati.Mediul iemperai-oceanic: se afla in spatiile continentale vecine &ceanelor. la distante mai mari in raport cu oceanele. caile de comunicatie si asezarile (in Franta. Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental. preeria nord-americanii). RUSIA) Stepa cultivata Caracteristicile [aciorilor de mediu.

muschi. Antarctica . unele avand 0 folosinta istorica. iar verile. care cad frecvent la schimbarea anotimpurilor. La latitudini mai mici. Alaska. mai scurte. Deci caracteristicile mediului natural se pastreaza. ierburi tepoase. intre care sunt intervale scurte cu precipitatii reduse (sub 100 mm/an). coniferele sunt in amestec cu padurile de foioase.regiuni cu un climat foarte rece. carbuni si minereuri in Eurasia). Orasele insemnate se afla in lungul vailor cu scurgere permanenta.£cu:YLLnapm:l~~. merisori. zapada.Mediul subpolar (de tundra). Sunt frecvente masele de aer arctice si polare. influentele antropice fiind limitate. mesteceni pitici. China. .8 "C) si zapezi in strat gros. Localitatile sunt legate prin drumuri. Iernile sunt lungi si au temperaturi negative ce coboara sub -30°C (in Siberia. Alt peisaj este legat de vaile importante si depresiunile unde panza freatica se afla la adancimi reduse.. cand se dezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz. man de pietre etc. cu microdepresiuni cu eflorescente saline. saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase. zapezi persistente si gheata. Inundatiile (varq) favorizeaza desfasurarea arealelor mlastinoase. culmi deluroase sau montane cu versanti dezgoliti si vai seci.>~ :::::::::> 21 -i Centrala t~ Desertul Gobi (Mongolia) 2-:::f<- Desertul Go~rongolia) deserturilor din Asia (Kara Kum. avalanse. din Scandinavia pana in Siberia). salcii pitice. exploatari de masa lemnoasa. platouri) si periglaciar (rauri de pietre. s-a inregistrat minima absoluta din emisfera nordica: -77. producand topirea partiala a zapezii: precipitatii reduse (sub 400 mm).__ ~ Mediile latitudinilor polare ~i peisajele derivate :r- Mediul arid temperat. brad. Se caracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub -30°C. la Oimeakon. Peisajul major este eel al campurilor de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari. in Europa.). dar si la contactul deserturilor cu muntii (unde exista izvoare cu debite bogate). vanturi intense) si unul de vara cand temperaturile se pot ridica la 10°C. Desfa$urare $1 carac ens . zambru si zada. combustibili sau minereuri. Se disting doua tipuri de mediu in peisaje caracteristice: ( . Au fost influentate de activitatile umane in mica masura. Groenlanda. Perioada vegetativa dureaza 1-2luni (martie-mai). conditiile climatice mai blande au diversificat peisajul. in Siberia. Peisajul principal este dat de padurile de conifere alcatuite din molid si pin. reflectat de peisajul Tundra Canadei. vai. zada si tuia. vegetatia este bogata. molid. pin. magistralele din Canada). Exista asezari insirate in lungul drumurilor transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia. calde si uscate. licheni. Mediul temperat r~ce. iar asezarile si culturile agricole sunt importante. in SUA si Canada (taigaua siberiana si padurea de conifere canadiana). ~ m~ti se impun peisajul crestelor alpine si ce~ mal extmse pa!!r:. Asezarile sunt mai putine si concentrate in regiuni cu resurse de subsol (petrol in Alaska. in cele cu pajisti sau la tarm (se impune peisajul fiordurilor). veri lungi. afini etc. Peisajul de tundra este dominat de ierburi. suprafete cu pasuni si ter~nur~ agricole. extremitatea nordica a Eurasiei si insulele arctice. Aici. Mongolia si Marele Bazin din SUA. m nor u .MEDIUL INCONJURATOR . Se afla la latitudini de 5~0 grade si apartine unor fasii de trecere la regiunile subpolare (in nordul Americii de Nord. Exista un relief glaciar (circuri. Kazal-Kum). prezent in extremitatile continentu_ lui nordic. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative. au temperaturi pana la 20 °C si ploi rare.

si pinguini. si doar in tinuturile arctice. care de multe ori produc modificari ale conditiilor de mediu pe termen diferit.0g0 Amp)~udinea termica medie anuala = 25· Media multianuala a precip~aliilor = 438 mm IFMAMIIASOND CLiMAT POLAR (NOME. deseurile si apele reziduale care ajung in apa marii. Marii Britanii etc. Local. Un loc aparte revine activitatilor economice si constructiilor din I lungul tarmulu·. intr-o masura diferita de la 0 regiune la alta.). Separarea subtipurilor este impusa de deosebiri regionale de temperatura si salinitate a apei. interventia activitatilor antropice in zona litorala. si. de caracteristicile reliefului submers (neted sau stances.). Pe ansamblu. de directia de manifestare a curentilor oceanici. activitatile portuare. unde exista conditii bune de lumina. ALASKA) Groenlanda Statia meteo Vostok. Precipitatiile sunt numai sub forma de zapada care. mal etc. fund eel mai rece de pe Pamant. dinamica si salinitatea apei.TOR 300 Temperatura media anuala=-9. acoperit de nisip. Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari. Antarctica Plaja in statiunea Mamaia et • Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda. datorita dinamicii active. aerare a apei. valorile cele mai scazute fund inregistrate la statia Vostok (-88. si 0 mare varietate de plante si animale. se dezvolta cateva specii de licheni. din 2006. Australiei. Se afla in vecinatatea tarmului. exploatari de petrol si gaze) sau in lungul rutelor navelor. in Antarctica. ill tinuturile arctice. Se adauga. doar in sezonul de vara. si Romaniei. amestecul cu aerul. Temperaturile medii lunare sunt negative. In Antarctica exista doar statiuni de cercetari stiintifice apartinand SUA. ill unele zile. este un mediu omogen in care se imbina trei componente naturale: apa. ocupand marile depresiuni create de factorii tectonici.3 "C) in Antarctica. Viata este componenta de mediu care reflecta insumarea si influenta celorlalte (indeosebi lumina. deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de munti pe versantii carora. Se disting: • Mediullitoral. in insulele din Oceanul <Arctic si in Antarctica. Un rol nefast 11au poluarea cu produse industriale (indeosebi cele ( rezultate din exploatarea si prelucrarea petrolului). Rusiei. prin tasare. in scurtul sezon de vara. platforma continentala (activitati portuare. curenti. Asezarile omenesti sunt purine. pe 0 parte din self. PRINCIPALELE MEDII IN BAZINELE OCEANICE Bazinele oceanice acopera 71% din suprafata terestra. pentru partea exterioara a invelisului de apa. panta si alcatuirea reliefului submers etc. oferind cea mai neta diferentiere in subtipuri. relieful si vietuitoarele. morse. .22 TemperaturA (0C) 40° P_1li (mm/an) 40C MEDIUL iNCON]URA. ursul polar. temperaturile devin pozitive. muschi etc. provocand 0 slaba topire a zapezii. apoi patrunderea luminii si. se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de peste 2 000 m. realizat prin valuri. cu repercutare in caracteristicile biomasei.

este bine oxigenat datorita valurilor si confine un numar mare de vietuitoare. cu diversitatea sa culturala. Ca Vulnerabilitatea pune in evident1l pericole potentiale care pot s1l afecteze sanatatea. sa periclitezeviata si sa produca pagube materiale. secete etc. tomadele din SUA in 2005 etc. a devenit una dintre cele mai semnificative forte care influenteaza numeroase procese importante de pe planeta (la nivellocal si regional. HAZARDE NATURALE ~I ANTROPICE Societatea umaria. care afecteaza viata oamenilor. societatea si mediul inconjurator. inundatii. sa permita reconstructia cat mai rapida a elementelor afectate. incat capacitatea societatii de a reactiona numai prin folosirea resurselor locale este depasita (de exemplu. 0 biomasa caracterizata prin specii putine cu numeroase adaptari. efectele (pierderi de vieti omenesti. al numarului de raniti. Cunoasterea lor permite gandirea si aplicarea unor masuri adecvate menite sa limiteze. marile inundatu din Europa din 2004. Deosebirile zonale sunt cauzate de valoarea temperaturii apei in stratul cuprins intre -50 m si -100 m (de la 20-25 °C in zona tropicala. care fie ca plutesc (fitoplancton. cu salinitate si presiune ridicate. 2006.MEDIUL INCONJURA. Se desfasoara in stratul de apa de la suprafata marilor si oceanelor in care patrunde lumina. fie ca au 0 mobilitate proprie (nectonul). Este un mediu afotic. tropical si regional (interventia curentilor de apa reci sau calzi. cat si global).TOR 23 Viatasubmarina Atoli in arhipelagul Maldive b) Mediul pelagic. Risculreprezinta nivelul probabilal pierderilor de vieti ornenesti.). pagube materiale si distrugeri ale mediului) si. Efectele lor sunt atat de mari. temperat. sociala si politica.). zooplancton). La adancimi mai mari de 100 m. desfasurandu-se intre fundul bazinelor acestora si limita pana la care patrunde lumina. HAZARDELE NATURALE Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale (cutremure. unele avand consecinte asupra mediului transpuse adesea in hazarde grave. pe de alta. in cadrul sau se separa subtipuri cu caracter zonal: polar (unde intervine si prezenta banchizei de gheata). al pagubelorce pot fi aduse proprietliplor si activitatilor eeonomice de catre un fenomen natural sau grupde fenomene intr-un anumit loesi intr-o anumita perioada. pe de o parte. mediul abisal devine aproape omogen. ele sunt denumite dezastre sau catastrofe naturale. c) Mediul abisal. unele influente create de poluare etc. la -1°C la latitudinile polare). seismele puternice din Indochina din 2005. economica. temperaturi tot mai scazute in raport cu adancimea. Ocupa cea mai mare parte din Oceanul Planetar.). . furtuni. deosebiri de salinitate. Atunci cand hazardele produc distrugeri de amploare (pagube de peste un milion de dolari) si pierderi de vieti omenesti (eel putin 10 persoane sunt u ise sau 50 ranite).

care au determinat numeroase pierderi de vieti omenesti s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802. mai ales pe terenurile inclinate din dealuri. distrugerea solurilor si transformarea unor suprafete intinse in terenuri neproductive sau slab productive si.). la mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. • Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene legate de energiile acumulate in rezervoarele subterane de materie topita ce determina ascensiunea acesteia la suprafata unde da lave. Anual se produc pe Glob peste un millon de cutremure.hidrologici.TOR urmare.Aluneciirile. rostogolire etc.biologicietc. Aici s-au inregistrat frecvent distrugeri ale cladirilor si cailor de comunicatie (1970. cenusa vulcanica. Cei mai numerosi si mai periculosi vulcani activi de pe Terra sunt situati in zonele de subductie din jurul Oceanului Pacific (IICentura de Foe a Pacificului") si de-a lungul riftului din Oceanul Atlantic si din partea de est a Africii. Exista si vulcani localizati in interiorul placilor tectonice. Hazardele exogene • Hazardele geomorfologice cup rind procese care produc degradarea terenurilor. Japonia Tsunami in sudul Asiei. 2006 . Depresiunea colinara a Transilvaniei. in nord-vestul tarii. Indonezia. 'In functie de geneza lor. in locurile in care scoarta terestra este subtire (insulele Hawaii). aparitia sau reactivarea unor falii. Cele mai numeroase si mai puternice cutremure se produc in lungul contactului dintre placile tectonice (zonele de subductie). In tara noastra. Hawaii). Hazarde endogene • Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoartei care dau trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor. Aceste hazarde au conditii potentiale de dezvoltare pe circa 36% din intinderea continentelor. care reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei. 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977). exemplu. fragmente de roca si gaze fierbinti etc.in sudul Oceanului Pacific) etc. Trepidatiile seismice due la fisurarea. uneori. in Transilvania etc. sunt necesare interventii rap ide la nivel national si international. in l~gul unor suprafete cu plasticitate ridicata prin imbibare cu apa.2004. . formarea unor valuri uriase numite tsunami (2005 . distrugerea si prabusirea cladirilor. prabusiri. FodilJul Getic. In tara no astra.Alte regiuni seismice sunt in Banat. cutremurele si eruptiile vulcanice). decembrie 2004 Eruptie vulcanica . care sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti prin cadere libera. Vulcanii activi prezinta un pericol permanent pentru localitatile din apropiere. . Se produc in regiunile Autostrada prabusita in urma unui cutremur de pamant in orasul Kobe.hazarde exogene (generatede fadorii climatici. pentru caile de comunicatie si terenurile agricole de pe versantii acestora (Insula Martinica.hazarde endogene (actiunea este generata de energia provenita din interiorul planetei.in Oceanul Indian.2005.Prdbusirile.2006). hazardele naturale se grupeaza in: . dar numai 0 mica parte dintre acestea pot fi considerate hazarde. Tipurile de hazarde endogene sunt: .24 MEDIUL iNCONJURA. cele mai intinse areale cu alunecari se intalnesc in Subcarpati. victime omenesti. podisuri si munti. cele mai puternice cutremure se inregistreaza in regiunea seismica Vrancea (cutremurele. Undele seismice pot sa declanseze alunecari. Podisul Moldovei si in flisul Carpatilor Orientali.

mai ales din regiunile montane si deluroase.MEDIUL INCONJURA. Curgeri de noroi si grohotis in Muntii Alpi Uraganul Katrina. Inundatiile. uscarea vegetatiei si culturilor agricole. A - . a rezervelor subterane de apa.Curgerile de noroi ~igrohotisuri. care sunt furtuni violente. 0 parte din pagube s-a datorat extinderii necontrolate a vetrelor satelor in luncile raurilor. De aceea este necesara precizarea starii de vulnerabilitate a diferitelor suprafete de versant pe care fenomenul se poate inregistra. Deplasarea rapida a zapezii (viteze de peste 100 lan/h). Are ca efecte micsorarea debitului raurilor. In localitatile de pe litoral provoaca distrugeri la toate constructiile si in alcatuirea vegetatiei.Seceta. In etajul alpin. Provoaca distrugerea vegetatiei pe suprafata pe care se produc si. Versantii haldelor de steril din vecinatatea exploatarilor minier~ sunt afectati de curgerile de noroi sau de nisip extrem de perieuloase. august 2005. care este un fenomen de durata. antreneaza cantitati mari de praf (de aici culoarea cenusie). dar si de producerea de victime. Au infatisarea unor coloane cu aspect de palnie intoarsa si 0 viteza a vantului cuprinsa intre 60 si 400 km/h. Carpati etc. inundatiile dintre anii 1960 si 2006 au afectat aproape toate raurile (mai ales Dunarea. .Ciclonii tropicali. Sunt numite "uragan" (hurricane) in Oceanul Atlantic. . Ca urmare. Declansarea curgerilor de noroi in Subcarpati sau de pe versanti din tinuturile tropicale si subtropicale este insotita de distrugerea cailor de comunicatie. ce au viteze ale vantului de peste 118 km /h. • Hazardele climatice si hidrologice sunt legate de procese care se produc in atmosfera si in apa si care sunt insotite de pagube materiaIe. • Hazardele oceanografice cuprind hazardele care afecteaza litoralul continentelor si insulele. datorata unui puternic cutremur. Himalaya. defileele Oltului. sau de perturbare a echilibrului zapezii prin trepidatii (in Alpi. a distrus 0 suprafata de circa70 000 km2 rnodificand total peisajul (localnicii numind fenomenul "muntii mergeau") si a provocat moartea a peste 200 000 depersoane. curgerile de grohotis pe versanti distrug potecile turistice.). dezvoltate intre 5 si 15 grade latitudine nordica si sudica.). producerea deficitului de umezeala in aer si in sol. precum si victime umane. Jiului. distrug aproape complet constructiile. "taifun" in Oceanul Pacific si "cidon tropical" in Oceanul Indian si pe coastele Australiei. Siretul. victime omenesti. din decembrie 1920.TOR 25 Alunecareade teren din provincia chineza Gansu. cabanele si alte constructii. hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia montana si pentru turisti. Muresul. Intre acestea se inscriu: . a Iocuintelor. in 2005 si 2006). care se produc in luncile raurilor la debite foarte mari. fiind printre cele ~ai puternice din ultimii 100 de ani.Tornadele. este favorizata de ninsorile abundente. de schimbarile rapide de temperatura ce determina topirea brusca a stratului de zap ada. pierderi de vieti si chiar modificari in peisaj. pomii si vietatile intalnite. . SUA temperate. care sunt vanturi ce au un caracter turbionar si care se produc pe continente intre 20 si 60 de grade latitudine nordica si sudica (de exemplu. In tara no astra. in SUA). care se produc in urma imbibarii eu apa a depozitelor de materiale de pe versantii cu panta mare despaduriti. uneori. moartea animalelor si saracirea populatiei etc. subpolare si etajele inalte din munti la inceputul primaverii (alternante frecvente ale inghetului si dezghetului). prabusirile reprezinta un factor de rise pentru localitatile si caile de comunicatie din aeeste regiuni (de exemplu. . Somesul. Local se constata si pe versantii muntilor din regiunile desertice sau pe falezele Inalte.Aualansele. fiind caracterizat prin lipsa precipitatiilor. precum si neintretinerii digurilor de protectie. care se face pe versantii abrupti acoperiti cu zapada. Timisul etc.

• Hazardele biologice . cu consecinte grave pentru zonele de tarm (inundarea campiilor.Valurile de peste 10 m inaltime prod use de furtuni. febra galbena). de lunga durata.Invaziile de insecte (in special lacuste). care este un fenomen complex care se manifests prin incalzirea anormala.Epidemiile provoaca imbolnaviri in masa ale populatiei. din cauza unor agenti patogeni (virusuri. constructii etc. . sisteme care functioneaza pe baza datelor transmise cu ajutorul satelitilor (de exemplu. la suprafata. Indochina.Tsunami.26 MEDIUL INCONJuRAToR Inundatii in lunca Dunarii. se incadreaza si ele in aceasta categorie de hazarde. inundatii si cicloane puternice. Pot fi intalnite de nave la latitudini medii pe circa 20% din suprafata oceanelor. a constructiilor etc. a ape lor Oceanului Pacific. . . furtuni violente. determina distrugeri ale recoltelor.).d riculoase pentru navigatie. 2006 D Aisbergurile (uriase blocuri de gheata desprinse din calotele glaciare). pot afecta circulatia maritima si stabilitatea platformelor marine petroliere. paduchi (tifosul exantematic). Produc pe litoral secete. care sunt pe. bacterii. . dar uneori si in Oceanul Indian. alertarea populatiei in aprilie 2006 in Pacificul de Sud).La Niiia. Asia. combaterea agentilor purtatori. izolarea focarelor de declansare a epidemiilor. care sunt valuri uriase ("valuri de port") produse de cutremurele puternice. se realizeaza 0 circulatie musonica a aerului dinspre ocean spre uscat ce provoaca ploi puternice in India. pastrarea igienei in scoala si in familie. Oceanul Atlantic si in Marea Mediterana. pentru localitatile de pe tfum si platformele petroliere (Marea Nordului). produc pagube in agricultura (Africa. eruptiile vulcanice si alunecari submarine de proportii. . locul apei calde fiind luat de 0 apa mai rece provenind din adancuri). Ca urmare. Un incendiu de padure (SUA) . Sunt frecvente in Oceanul Pacific. deltelor. Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta generala de incalzire a climei si reprezinta un hazard global. . Pentru reducerea efectelor dezastruoase pe tarm ale valurilor tsunami au fost infiintate sisteme de alertare a populatiei. Australia. care se deplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica a lui sub impulsul unor mase de aer calde.EI Niiio. estul Europei si in America de Nord). Cele mai grave maladii sunt transmise de tantari (malaria. ale suprafetelor impadurite. protozoare etc. provocate de descarcarile electrice din atmosfera sau de autoaprinderea vegetatiei uscate.). Masurile preventive cuprind vaccinarea si educarea populatiei. musca tete (boala somnlui). care rezulta in sectorul central-estic al Oceanului Pacific in urma racirii apei (vanturile de est imping cantitati mari de apa calda de la suprafata oceanului spre vest.Incendiile nqturale.

poluare) declansate de om. Dintre acestea in ultimele secole au pierit 400-500 de specii de animale (peste 1 000 aflandu-se in pericol de disparitie) si cateva sute de specii de plante. S-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor. conduc la stagnarea si acumularea poluantilor si la realizarea unor concentratii periculoase. Desfasurarea in continuare a acestui proces de distrugere poate duce la compromiterea vietii pe planeta. unde s-a produs 0 crestere demografica mare. degradarea fizica (4%). acestea vor avea aceeasi soarta. nord-estul Braziliei etc. prin conflictele militare (cele doua razboaie mondiale din secolul al XX-lea). In ceea ce priveste terenurile medii si incipient degradate. poluarii. de constructii. Hazardele industriale includ accidente (explozii. Este 0 urmare directa a exploatarii irationale a potentialului edafic prin practicarea unei agriculturi abuzive. SUA) Urmari ale ploilor acide HAZARDE ANTROPICE ~I TEHNOLOGICE Interventia omului in natura se face direct. Circa 0 zecirne sunt terenuri puternic degradate (in Asia. degradarea chimica (12%). Calmul atrnosferic si inversiunile terrnice. fiind legate de: eroziunea prin apa (56%). au provocat salinizarea solurilor (ca. incendii. valea Eufratului. de transport. care ar necesita investitii foarte mari pentru a fi recuperate. din cauza unor defrisari exagerate si a unui pasunat excesiv. In istorie. Africa si America de Sud. braconajului. miniere. si 0 accentuare a decalajului dintre numarul locuitorilor si posibilitatea de a-i hrani). la fel s-a produs si degradarea terenurilor in Sahel si in savanele africane prin suprapasunat. de exemplu. a pasunatului intensiv. Pe Terra exista circa 1500 000 de specii de animale si 500 000 de specii vegetale. Peste 10 milioane de hectare sunt distruse. dar si la distrugerea sa prin activitati (economice. ca urmare a defrisarilor excesive. accentuand problema hranei. a desecarilor nerationale. Potrivit evaluarilor efectuate de institutii specializate ale ONU. unele zone desertice. eroziunea prin vant (28%).). sau excesul de umiditate. in Campia Indului. in depresiuni si pe vaile adanci. cu sau fara voia sa. Grecia reprezinta un exemplu de degradare a pamanturilor sale inca din Antichitate. Ca urmare. ale padurii tropicale. spalarea areala. si practic irecuperabile pentru activitati agricole. procesele de degradare a solurilor sunt evidente pe circa 2 milioane de hectare.TOR 27 Degradarea solurilor ( Dakota de Nord. • Hazardele industriale. industriale. emisii de substanje nocive si depozitarea deseurilor care afecteaza solul. cu exceptia unor regiuni naturale (Arctic a. amenajarea spatiului). fara a se tine seama de conditiile pedoclirnatice specifice. apa si aerul. vanatului excesiv. si indirect. constructii sau lucrari) ce au favorizat torentialitatea. in scopul utilizarii elementelor cadrului natural (activitati agricole.MEDIUL INCONJURA. in lipsa unor masuri agrotehnice. • Degradarea solurilor. Antarctica. Irigatiile facute in mod nerational. in rest pe Glob exista 0 alternanta a mediilor modificate de activitatile umane si unde s-au inregistrat diverse hazarde antropice. alunecari de teren etc. colonizarilor catastrofale etc. In secolul al XX-lea. • Reducerea biodiversitatii. taigaua). . Degradarea solurilor apare si in urma despaduririlor nerationale si a pasunatului excesiv.

28

MEDIUL

INcoNJuRAToR

Poluare industriala (deversari)

Poluarea aerului si a apei de catre o fabrica de hartie din Brunswick, SUA

Accidentul produs la Bhopal, in India (3 decembrie 1984), prin eliminarea unui gaz toxic (izocianat de metil), provenind de la 0 uzina de pesticide, s-a soldat cu 6 500 de victime si imbolnavirea altor 10 000 de persoane. Explozia din 10 iulie 1976 a unui reactor de la uzina chimica de la Seveso (Italia), urmata de scurgeri de dioxina, a semanat moarte si maladii in toata vale a Brianza. Ca urmare, Comunitatea Economica Europeana (actuala Uniune Europeana) a adoptatin 1982 "Directiva Seveso", care inventariaza 80 de sub stante chimice considerate toxice si a carer producere si stocare sunt supuse unor reglementari speciale. • Hazardele legate de transporturi. Frecventa acestor hazarde este corelata cu cresterea demografica exploziva si cu dezvoltarea economico-sociala. - Transporturile rutiere se deruleaza pe cca 15 milioane de kilometri ~ de drumuri modernizate, la care se adauga imensa retea stradala din a asezari si drumurile nemodernizate. Accidentele rutiere din care rezulta pagube si victime sunt determinate de: viteza excesiva, consumul bauturilor alcoolice, oboseala la volan, dificultatea traseelor in anumite zone, defectiuni ale mijloacelor de transport, calitatea necorespunzatoare a drumurilor, supraaglomerarea acestora etc. - Transporturile feroviare. Pe reteaua feroviara (circa 1 600000 km) - dominata de artere transcontinentale, cu lungimi de mii de kilometri - se produc uneori accidente foarte grave din cauza vitezei foarte mari de deplasare (pe unele magistrale 200-300 km/ ora), dificultatilor traseelor strabatute, erorilor de semnalizare. In ultimele decenii, catastrofe feroviare s-au produs atat in tari in curs de dezvoltare (indeosebi in India, Brazilia, Mexic s.a.), cat si in tari dezvoltate (Germania, Belgia s.a.). - Transporturile navale prezinta riscuri mai mari in cazul celor maritime (tonajul mare al navelor, unele petroliere avand 450-550 mii tdw, lungimea traseelor), in raport cu cele fluviale. Cele mai grave si cu cele mai mari consecinte sunt accidentele petrolierelor (pierderi materiale, de vieti omenesti, dar si poluarea apei). - Transporturile aeriene. Desi sunt considerate cele mai sigure, in cazul accidentelor aeriene, pierderile sunt totale. • Hazardele nucleare. Sunt prod use de raspandirea necontrolata a unor sub stante radioactive in afara instalatiilor nucleare (in centrale atomoelectrice, in unele institute de cercetare stiintifica), de caderea

MEDIUL iNCONJURATOR

29

unor sateliti artificiali cu propulsie nucleara si depozitarea deseurilor radioactive. Ele iradiaza populatia si mediul inconjurator si produc victime omenesti si pagube materiale (exemple: centrale nucleare din SUA, Canada, Marea Britanie, fosta Uniune Sovietica), eel mai gray fiind cel de la Cemobil, in Ucraina (1986). . SCENARlI DESPRE EVOLUTIA MEDIULUI Mediul geografic este un sistem complex in care componentele sale (relief, apa, aer, vietuitoare, sol, oameni) se afla cuprinse intr-un angrenaj de relatii dobandite in timp si pe trepte ierarhice deosebite. Indiferent de marimea unitatii de mediu (intre local si global), orice modificare a unor elemente dintr-un component al sau conduce la schimbari imediate ori in timpi diferiti la nivelul celorlalte. Astfel, au rezultat medii naturale in stadii diferite de transformare. Acest proces a devenit extrem de intens in ultimele secole, cand omul, prin tot mai multe activitati si dispunand si de 0 baza tehnologica superioara, pe care si-a creat-o, a produs modificari profunde ale elementelor de mediu cu consecinte imediate, caracterizate in individualizarea locala si regionala a forme lor de medii antropice (cu afectarea structurii si functionalitatii unitatilor de mediu), dar si cu multe consecinte la scara mai mare, afectandu-se intregul mediu plane tar. Au devenit evidente, mai ales din anii '70 ai secolului al XX-lea, unele probleme globale, intre care cresterea demografica exploziva, reducerea resurselor de sol si subsol, inegalitatea dezvoltarii economice si a nivelului de trai, sanatate si instruire, degradarea mediului printr-o diversitate de modalitati etc. Fiind apreciate ca vitale pentru viitorul omenirii si al planetei, au fost initiate masuri si s-au luat hotarari, in unele situatii destul de severe, menite sa conduca la 0 folosire cat mai benefica pentru om si natura a spatiului terestru si, in perspectiva, a celui cosmic. Aceasta nu inseamna ca s-a incheiat procesul ce implica, la scara diferita, evolutia mediului si ca ne intoarcem la ceea ce a fost cu mult in urma. Elementele componentelor de mediu vor suferi in continuare modificari (sub impulsul factorilor naturali sau umani), ceea ce va conduce la noi evolutii, locale, regionale, globale, ale mediului. Ele insa trebuie urmarite pentru a nu conduce la momente de criza. Desi deschise, evolutiile posibile sunt numeroase, dintre care sunt de mentionat: • pe plan local: - eooluiia unor spatii in care sunt deschise cariere pentru exploatarea rocilor de constructie (calcar, granit, bazalt etc.) ori a minereurilor de fier, cupru, sulf etc. Mediul natural (de padure ori de pasune) sufera transformari profunde prin defrisarea si destelenirea, indepartarea solului, crearea si dezvoltarea excavatiei si a haldelor de steril pe masura exploatarii, poluarea aerului si a spatiului limitrof cu praful rezultat in urma exploziilor, repetate, apoi a apei raurilor de catre scurgerile reziduale, afectarea spatiului locuit din vecinatate de catre undele seismice (de la explozii) si zgomot, crearea de drumuri, diverse constructii in cariera si in apropiere etc. Deci distrugerea unui mediu local echilibrat, chiar daca se aplica unele masuri de protectie (de exemplu, carierele din muntii Calimani, de la Bicaz, Costesti: cele de marmura din Italia, de minereuri din unele state africane etc.);

Mareeneagra in Kuweit, dupa razboiul din Golf

Degradarea spatiului marin prin deversarinecontrolate

Reactorulnuclear dupa explozie, Ceronobil,26 aprilie 1986

30

MEDIUL INCONJURA.TOR

Infrastructura turistica, Chamonix-Mont Blanc, Muntii Alpi

- erupiia vulcanului St. Helen's (Muntii Cascadelor, SUA) din 18mai 1980 a dus la modificarea conului si dezvoltarea unui crater nou, imprastierea unui volum imens de pietre, cenusa, vapori de apa, lava si crearea unui val de noroi inalt de peste 50 m, toate ducand la distrugerea vegetatiei care il acoperea, a unor asezari periferice, dar ~i la pierderea a 57 de vieti omenesti, In prezent sunt conditii pentru 0 eruptie noua. in acest caz, avem de a face cu 0 evolutie naturala pe care omul doar 0 constata: - eooluiia unor arii alpine foarte inalie (de exemplu, in Himalaya, Alpi, Anzi, Kilimandjaro etc.), care sufera modificari prin cresterea numarului de poteci, a amenajarilor pentru refugii si tabere, frecventa mai intai a alpinistilor, dar ulterior a turistilor, pe masura inzestrarii II tehnice, tot mai multe constructii la baza spatiului alpin, dar si diverse f1 aspecte de poluare a crestelor si ghetarilor: - eoolutia unei asezdri miniere unde actioitaiile de exploatare au fncetat (Romania, Marea Britanie etc.) se confrunta cu: eliminarea treptata a surselor de poluare industriala, activitati de conservare a spatiului fostei exploatari (in unele situatii amenajari chiar cu caracter turisticmuzeul extractiei ardeziei in Marea Britanie), reorientarea populatiei spre alte forme de activitate, crearea si intretinerea de parcuri cu caracter economic (in tarile dezvoltate), dar si accentuarea saraciei pentru multi locuitori; • pe plan regional - eooluiia spaiiilor marine in care se dezoolta exploaiari de petrol $i gaze (Marea Nordului, Marea Caspica, Golful Mexic, Golful Persic s.a.) se caracterizeaza prin construirea de instalatii de forare, exploatare (platforme) si uneori depozitare si a retelei de conducte de expediere a hidrocarburilor pe platforma continentala, amenajarea de porturi cu t instalatii de primire si transmitere sau prelucrare a petrolului (exem- s plu foarte semnificativ este Marea Caspica), constructii pe tarm cu diverse destinatii. Deci, un mediu natural in mare masura antropizat in care se aplica masuri de protectie indeosebi impotriva poluarii:

I

s

Platforma de foraj in constructie in portul norvegian Bergen, in vederea exploatarii rezervelor din Marea Nordului

Ca urmare. Refacerea mediilor (naturale. CH. . Dupa tsunami. antropiee) se realizeaza greu.eooluiia mediului in spatiui liioral in conditiile producerii unui tsunami (de exemplu. care urmeaza racirii dintre 1450-1850 ("mica glaciatiune"). modificarea regimului precipitatiilor. vegetatiei si faunei existente.y NO in atmosfera (din arderea carbunilor. acizi. de unde numeroase consecinte asupra spatiului locuit din lungul tarmului. au aparut retele de instalatii. accentuarea fenomenelor de seceta si desertificare. Dubai. sud-vestul Pacificului in 2006). modificarea configuratiei reliefului submers si emers etc. din cauza logisticii necesare exploatarii petrolului si a gazelor naturale.cele mai importante sunt legate de climat si de apa: Clima Terrei se apreciaza ca evolueaza intr-o faza de incalzire. nu ia suficiente masuri pentru a impiedica reintroducerea apelor uzate in rauri. urmata de ridiearea nivelului apei Oceanului Plane tar. prin unele actiuni. "Efectul de serif' este urmat de incalzirea generala. Indonezia DESP ADURIRILE. despaduriri si arderea lemnului etc. resturi menajere). produse petroliere. victime omenesti. cca 92% este utilizata in activitati din agricultura si industrie. coastele Japoniei. • dezvoltarea disproportionata a unor ramuri si subramuri economice (metalurgias exploatarile energetice etc. rezultate in urma producerii unui seism important pe fundul bazinelor oceanice sau marine. erase in continua expansiune etc. asupra agrieulturii etc. in cea mai mare masura ea este determinata de modificari ale ponderii CO2.). vapori de apa etc. provoaca in lungul tarmurilor la care ajung distrugerea in grade diferite a constructiilor. saruri.. lacuri. Valurile tsunami. impaduriri etc. schimbari importante in regimul scurgerii raurilor si in pozitia limitelor dintre zonele si etajele de vegetatie. Insula Sumatra. activitati industriale. Indonezia . in unele regiuni care se confrunta si cu saracia si cresterea demografica. afectand viata si habitatul uman. Insula Sumatra. DE~ERTIFICAREA ~I POLUAREA Actiunile care se petrec in mediul inconjurator due si la perturbari serioase in evolutia si desfasurarea componentelor biotice. • suprapopularea unor teritorii (mai ales in zona temperata): • stocarea de prod use ale activitatilor antropiee ce constituie elemente perturbatoare in me diu (de exemplu. implicand costuri enorme. dezechilibre ecologice.). • evolutiile globale . polueaza mediul acvatic (introduce metale grele. micsorarea suprafetelor ocupate de ghetari prin topirea lor. . spatiul indonezian si sudul Oceanului Indian in 2005.eooluiia tiirmului Peninsulei Arabia ~ia Golfului Persic . Aceh. Cauzele ce conduc la crearea de dezechilibre sunt: • extractia si utilizarea irationala a resurselor naturale. Din totalul de apa folosita. deseurile): • despaduriri si desteleniri abuzive. Strategiile gandite pentru diminuarea efectelor acestei evolutii privesc reducerea consumului de combustibili poluanti si folosirea unor resurse energetice noi. criza de apa este 0 realitate. Apa este un element esential pentru viata. la care se adauga eliminarea de produse clorofluoro-carbon. Omul. Aceh. panza freatica.MEDIUL iNCONJURATOR 31 Insuleartificiale.dintr-o zona de desert cu asezari specifice s-a transformat intr-o unitate de mediu putemic antropizata. EmirateleArabe Unite lnainte de tsunami.

32

MEDIUL INCON]uRATOR

Defrisare, SUA

Reimpadurire, SUA

Desertificarea s-a inregistrat intens in a doua parte a secolului al XX-lea in mai multe parti din regiunile semiaride (mai ales in Sahel). Cooperarea pe plan international este stipulata de "Convenp.a privind Combaterea Desertificarii" adoptata de ON.U. in 1994, la care a aderat si tara noastra.

• razboaiele si experimentele chimice, nucleare; • aplicarea necorespunzatoare de lucrari agrotehnice ce conduc la degradarea solului (inmlastiniri, tasari, saraturari etc.). Toate acestea afecteaza calitatea aerului, a apei, a solului, care sunt mai des poluate, influenteaza procesele geomorfologice care dezvolta degradari de proportii, afecteaza desfasurarea normala a vietii pe Terra si provoaca modificari in mediu (despaduriri, desertificare). DESPADURIRILE Reprezinta actiunea de inlaturare completa a padurilor pe 0 anumita suprafata de teren, in scopul folosirii materialului lemnos sau pentru ca terenul sa poata dobandi alte utilizari (culturi agricole, pasunat, constructii, cai de comunicatie etc.). Consecintele sunt numeroase - local se creeaza conditii pentru siroire, torenti, alunecari, inundatii, urmate de pierderi materiale si de vietuitoare, iar pe plan regional, modificari ale conditiilor de mediu si ale peisajelor. In ultimele trei secole, fondul forestier mondial a fost redus cu eel putin 5 o jumatate, daca nu chiar cu doua treimi. Despaduririle se realizeaza astazi, la fel ca in trecut, prin: • ardere inieniionaia (pentru utilizarea unor terenuri) sau aeeidentalit (prin neglijenta): • idierea pddurii pentru eonsum (lemn de foc) si pentru prelucrare (cherestea, mobila, celuloza, hartie etc.); • efeetele eruptiilor vuleaniee, al inundaiiilor sau al uraganelor. In prezent se exploateaza, anual, 3,2-3,5 miliarde de m3 de mas a lemnoasa, in timp ce capacitatea de regenerare este de numai circa 2,7 miliarde m3. Defrisarile masive in regiunile tropicale ale Terrei ar putea determina 0 schimbare radicala a climei planetei, avand in vedere functiile de regulator climatic si hidrologic indeplinite de fondul forestier mondial. De aici, conceptia privind necesitatea ocrotirii nu numai a padurilor reprezentative, ci a intregului domeniu forestier actual al planetei, iar exploatarile sa fie insotite, concomitent, de reimpaduriri (in multe tari aceasta este consfintita prin legislatie). • Impdduririle au efeete favorabile asupra mediului inconjurator (micsorarea vitezei de scurgere a apei de pe versanti reduce eroziunea solului, retinerea unei parti din precipitatii pe frunze si ramuri, incetinirea ritmului de top ire a zapezilor etc.). • Crearea barajelor verzi, prin reimpaduriri pe intinderi considerabile (lungimi de ordinul sutelor sau miilor de kilometri.si latimi pana in 25-50 km), are ca scop impiedicarea extinderii deserturilor, crearea unui microclimat care permite practicarea culturilor. DE$ERTIFICAREA Este un fenomen complex de degradare a terenurilor in zonele aride si semiaride rezultat din imbinarea reducerii cantitatilor de precipitatii (efect direct al incalzirii climatice globale) cu unele activitati umane. Din cauza desertificarii se produc: • diminuarea rezervelor de apit in sol, in panza freatica si in reteaua de rauri, din cauza unor perioade secetoase indelungate; • distrugerea eovorului vegetal din eauza seeetei prelungite ~i degradarea solului rin procese de eroziune si de deflatie (solurile se transforma in cruste, salinizate si alcalinizate, iar dunele fixate devin mobile). Desertificarea este intensificata de presiunea antropica asupra mediului exercitata prin suprapopulare, utilizarea necorespunzatoare

MEDIUL

INcoNJuRAToR

33

slab madera! gray • foarte gray

Surpari de teren la Ocnele Mari

Gradul de desertificare pe Glob

a terenurilor, despaduriri, suprapasunat si poluare. Teritoriile cele mai afectate de desertificare se afla in Africa, in sudul Asiei, in America de Nord, Australia si Europa. POLUAREA Poluarea are consecinte nocive irnediate asupra elementelor de mediu atat la nivellocal, cat si global. Sursele care conduc la aceste efecte sunt diverse, unele avand caracter natural, altele (cele mai multe) fiind imp use de activitatile omului. Sursele naturale: • exploziile solare intense (determina cresterea radiatiei ultraviolete care ajunge pe suprafata terestra daunand vietuitoarelor): • aportul de pulberi rezultate din dezintegrarea meteoritilor: • furtunile de praf irnpuse de circulatia maselor de aer dinspre pnuturile aride si serniaride, apoi, tomadele, vartejurile: • eruptiile vulcanice (in atmosfera si pe sol sunt raspandite in cenusa, bombe vulcanice, lave, diverse gaze);

·i

.,.

..-.:.. .

. >~).:...,. \- '!'.

PerSOInt

o

."ellte (mil.)

0·1 1·\0 50· 100 100·100
>\00

o

lOOO

Numarul persoanelor afectate de dezastre naturale (cutremure, eruptii vulcanice, inundatii, secete, temperaturi extreme, alunecari etc.) in perioada 1975-2000

34

MEDIUL

INcoNJuAAToR

Poluarea aerului

Deversare de reziduuri industriale

• gerurile prelungite si furtunile de zapada: • alunecari, curgeri noroioase, siroiri, inundatii catastrofale etc.; • incendierea padurilor sau a pasunilor. Sursele antropice de poluarea a mediului s-au multiplicat, devenind deosebit de agresive, pe masura dezvoltarii societatii. Diversitatea industriei, a dus, pe langa exploatarea nemiloasa a resurselor de subsol si a celor vegetale, la raspandirea unei multitudini de substante (solide, lichide, gazoase, radioactive etc.), cu grade de nocivitate variate. S-au adaugat introducerea in mediu a numeroase constructii (industriale, portuare, de locuit etc.), crearea unei retele de cai de comunicatie pe care se practica un trafic intens, cu eliminare de reziduuri, dezvoltarea unei agriculturi bazate pe ingrasaminte si diverse substante pentru combaterea daunatorilor, Toate acestea au fost insotite de acumularea de sub stante poluante, de inmultirea bolilor profesionale, de disconfort si de instalare treptata a unor medii artificiale in care omul, eel ce le-a creat, a devenit receptorul eel mai activ al degradarii mediului. AeruI constituie componenta mediului inconjurator in care ele· mentele nocive se propaga rapid si pe spatii extinse. Prin circulatia aerului, particulele lichide, solide sau gazoase emise intr-un lac sunt repede imprastiate pe spatii mai mult sau mai putin intinse, in functie de viteza de deplasare a aerului, de dimensiunile lor si de marimea obstacolelor naturale (culmi muntoase) sau antropice (constructii) aflate pe directia de propagare. Depresiunile si culoarele de vale, starea de calm atmosferic si cea de inversiune termica sunt favorabile stagnarii aerului incarcat cu noxe. Contaminarea aerului provine din surse c<l!eelimina cantitati mari de praf si gaze (C02, S02' CH4 etc.) si zgomot. Intre acestea sunt: termocentralele (pulberi fine rezultate din arderea carbunilor sunt depistate si la distante de 20 km, iar gazele pana la 1 000 km); uzinele siderurgice (pulberile si gazele, care se imprastie pe cativa kilometri, au efecte acide si disconfort imediat); chimice (cantitati insemnate de compusi de fluor, elor, negru de fum, sulf etc.); circulaiia autovehiculelor (elimina CO2, N02, S02; particule de carbon si hidrocarburi, produc mult zgomot), arderea diferitelor produse (in gospodarii, deseuri, fumul de tigara etc.). Prin absorbtia sau inhalarea gazelor sau a pulberilor, se ajunge la imbolnaviri grave, rahitism si chiar moartea vietuitoarelor: atmosfera devine opaca (dupa furtuni de praf sau emisii de produse prin arderea combustibililor ori la eruptii vulcanice), dezvoltarea de ceturi dense (smog). Concentratiile mari de oxizi de azot, sulf si elor in aerul bogat in vapori de apa, sau de ploi, determina producerea unor solutii acide care, in contact cu vegetatia, provoaca degradarea ei (in ultimele decenii s-a manifestat indeosebi la padurile de stejar, fag si conifere din regiunile temperate si subpolare). Pe termen lung se produce scaderea continutului atmosferei in 02' cresterea rapida a ponderii CO2, freoni etc.), insotita de cresterea temperaturii medii a aerului (intre 1880 si 1980 cu 1°C, iar pana in 2050 - estimativ - cu inca 2 "C), degradarea stratului de ozon din stratosfera, urrnata de marirea concentratiei radiafiei ultraviolete ce ajunge la sol, provocand degradarea plantelor si diverse boli de piele la om, inelusiv cancerul. Degradarea apelor. Viata si activitatile omului nu se pot desfasura in lipsa apei. Fiziologic, omul consuma in jur de 3 litri/ zi, dar consumul mediu pentru toate activitatile sale se ridica la aproape 100

Europa de Vest. se degradeaza prin dizolvarea de sub stante din rocile prin care circula. varsarea de produse petroliere etc. si limitat In cele slab dezvoltate. reziduri rezultate din prelucrarea petrolului. Presiunea antropica tot mai mare In ultimul secol a determinat extinderea suprafetelor cu culturi. constituie aproape 30% din suprafata uscatului (circa 4 miliarde ha). taigaua etc. Vietuitoarele constituie componenta de mediu care indeplineste activ cateva actiuni. Apele subterane. indepartarea paturii de sol pe terenurile pe care Soluri saraturate se efectueaza exploatari miniere In cariera sau diferite constructii. numeroase sub stante solide. din care terenurilor arabile Ie revin 1. Marii consumatori (siderurgia. activitatile gospodaresti etc. centralele atomice. gustului. irigatii necontrolate. care due la exces de apa. agricultura irigata. asigura modificari la nivelul acestora prin schimburile de materie si energie pe care Ie mijlocesc. culorii) de catre om In alimentatie si In activitatile sale (ape toxice). Vietuitoarele iau din celelalte componente de mediu elementele anorganice si organice necesare existentei. ape reziduale sau cu un continut radioactiv) prin contact cu produse radioactive etc. mult folosite de om datorita rezervelor si potabilitatii lor. resturi menajere. Solurile.MEDIUL iNCONJuRATOR 35 litri/ zi.) sunt si factori care introduc In apa. continuu sau accidental. prin exploatare abuziva.5 milioane ha. microorganisme patogene. In zonele platformelor petroliere. degradarea mediului pe spatii mai mici sau mai extinse este insotita . creeaza si intretin invelisul de sol si imp rima frecvent caracteristicile de baza ale peisajelor terestre (padurea ecuatoriala. savana. mirosului. indiferent de pante. Amestecarea apei cu aceste sub stante 0 face de nefolosit (din cauza modificarii continutului. metalurgie.). la scaderea fertilitatii. care due la degradarea mediului (produse chimice.). Degradarea solurilor. fund foarte mare In regiunile puternic dezvoltate (SUA. In porturi si In sectoarele de litoral cu rafinarii. minereurilor. ceea ce a favorizat eroziunea si spalarea orizonturilor de sol. Degradarea apelor de la suprafata marilor si oceanelor este accentuata pe rutele vapoarelor (mai ales a petrolierelor). [aponia etc. prin infestarea cu produse rezultate din ingrasaminte si din solutiile impotriva daunatorilor agricoli. depozitari de materiale. Degradarea mediului de viata. sau lucrari de chimizare ce pot accentua aciditatea sau bazificarea lor. La randul sau.lichide.

Cele mai insemnate transformari s-au produs prin activitatile urn care au avut ca efecte reducerea suprafetelor cu paduri si pasuni. a sporit treptat grija pentru realizarea si mentinerea unui spatiu optim de viata. nemodificate de om. CONSERVAREA $1 PROTECTIA MEDIULUI Mediile naturale. inundatiile pe suprafeteex. In tara noastra exista parcurile nationale Parcul National Retezat (infiintat in 1935) . cresterea spectaculoa a productiei mondiale .de paritia lor totala. in stransa legatura cu mondializarea vietii econornice. In prezent. Actiunile sale au condus. in mod firesc. apa. Ea se realizeazi prin masuri menite sa asigure pastrarea si. dezvoltarea valorilor materiale si spirituale. Parcuri nationale. Protectia mediului s-a impus ca problema a omenirii. In ultimele decenii. Etosha. direct sauindi rec!. PROTECTIA. in America de Nord.). Wood Buffalo (4. Kalahari-Cemsbok.36 Potrivit istoricului Constantin C. in familie si in comunitate la nivel de asezan rurala sau urbana).industriale. vizitatorii le pot vizita si studia intr-un mediu natural. intr-un numar de peste 0 suta de tari. cat si pentru societatea umanl Ca urmare. la degradari ale factorilor si elementelor de mediu. implicarea omului in mediu a crescut de la formesimple (omul ca individ. flora ~i peisajul. Suprafatele lor variaza de la numai cateva hectare la milioane si chiar zeci de rnilioane de hectare. a radiatiei cosmice au efecte imediate in mediu. Kafue (fiecare avand peste 2 rnilioane de hectare). OCROTIREA MEDIULUI PROTECTIA MEDIULUI Reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrares echilibrului ecologic in limite normale.t ~i~ intreaga planeta. suprafata padurilor din tara noastra a scazut cu 3. Giurescu. Parcurile nationale protejeaza fauna. extinderea procesului de urbanizare si de industrializare si. sunt tot mai restranse pe Terra. SI . atat la nivellocal.5 milioane de hectare). materii prime. Eruptiile vulcanice. disparitia unor specii si varietati de plante sianimale (prin vanat si pescuit abuziv). cornunitati multinationale etc. problema conseroaro mediului natural sau a celui putin modificat de om. in Africa s. incendiile. atat pentru el. Gates of the Arctic (3. CONSERVAREA .In aceleasi timl'. MEDIUL INCON]uRATOR de reducerea numarului de vietuitoare si. modificari genetice etc. la forme complexe (comunitate nationals. munca si recreere. solare. a celei agricole. imbolnaviri. insumand in prezent in jur de 6.a. toate acestea in scopul asigurarii unor conditii de viata si de mund tot mai bune pentru generatiile actuale si viitoare. omul a devenit constient de consecintelenefaste pe care le au exploatarea abuziva si slab controlata a elementelor s a relatiilor de mediu. insumand in jur de 380 milioane de hectare.8 milioane de hectare in ultimii 200 de ani. exista peste 2 000 de parcuri nationale. nemodificat. in anurnite cazuri.pol area. Ca urmare. ame liorarea calitatii mediului. Printre cele mai intinse asemenea arii protejate se inscriu: Groenlanda (97 milioane de hectare). mentinerea si chiar ameliorarea calitatii factorilor naturali. schimbarile generale ale climate lor si evolutia activita. a transporturilo extinderea relatiilor si a schimburilor econornice internationale Acestea sunt corelate cu cresterea exploziva a populatiei.36 milioane de hectare). cu sporirea cerintelor de energie. d. hrana etc. respectiv. In asemenea conditii a aparut.3 milioane de hectare. in cazuri extreme.

Intinderea lor nu atinge decat rareori dimensiuni foarte mari. din care cca 50% in spatiul montan. cat si antropice. geomorfologic.). Rezervatii naturale. Asemenea parcuri naturale au fost delimitate si in tara noastra: Portile de Fier.). speologice etc.a. Muntii Calimani. Cheile Nerei-Beusnita. Piatra Craiului Domogled. practicarea turismului.Cioclovina. In tara noastra sunt peste 850 de arii protejate. vatu private". limnologic. dar locuite. Chiar daca au fost infiintate numai pentru anumite elemente (floristice. Muntii Apuseni. Muntii Ceahlau. intregul cadru natural. acvatice sau mixte. acvatice sau mixte). Retezat. Valea Cernei. Muntii Rodnei. Ca urmare. marin sau mixt. destinate conservarii totale a fondului genetic autohton si cercetarilor stiintifice de specialitate. Cradistea de sub Munte . Includ suprafete (terestre. faunistice. de regula.In 1872. geologic. au ca principal obiectiv 0 amenajare echilibrata. de langa Paris. Yellowstone. Sunt teritorii. dar avandu-se in vedere restrangerea acestora din urma. forestier. de fapt. Vanatori-Neamt etc. destinate conservarii unor medii caracteristice de viata. In 1861. Constau in areale terestre. speologic. fiind insa permisa. in care exista obiective atat naturale. Muntii Piatra Craiului. Valea Yosemite din sud-vestul SUA. Floare de colt. Balta Mica a Brailei. care pot fi de interes botanic. Cheile Bicazului-Hasmas. zoologic. Muntii Macin etc.MEDIUL INcoNJuRAToR 37 a Dupa delirnitarea catorva "rezer"parcuri naturale" sau "parcuri de stat" (Padurea Fontainebleau. . precum si a folosintelor actuale. Rezervatiile stiintifice. mai mult sau mai putin intinse. primul parc national din lume. Muntii Semenic-Cheile Carasului. Parcurile naturale. paleontologic. este infiintat. urmarindu-se mentinerea peisajului natural existent. in spiritul protectiei si conservarii mediului inconjurator. cu intinderi variabile. In 1864 s. aces tea ocrotesc. Muntii Bucegi.

orase vechi. initiat de UNESCO. Potosi. contribuie la regenerarea continua a resurselor fundamentale ale biosferei. zone deja ocrotite (parcuri nationale. Sango in Yemen). rezervatii naturale etc. Indonezia nu este permisa practicarea niciunei alte forme de activitate. prin Conventia de la Granada (Spania) din 1972. cu cele mai importante creatii umane si naturale. Patrimoniul cultural si natural mondial. In consecinta.( identificarea si stabilirea Patrimoniului cultural si natural mondial. Obiectivele naturale inscrise pe lista patrimoniului mondial sunt.TOR Delta Dunarii Statuia Libertatii. care sa fi e supuse conservarii si unei protectii din partea statelor respective. in Maroc. cele trei arii naturale desemnate ca rezervatii ale biosferei (Retezat. catedrale. In vederea salvgardarii valorilor culturale si naturale deosebite de pe planeta. sanctuare (Horezu si cele cinci manastiri avand biserici cu fresce exterioare din Bucovina. De regula. Ele adapostesc cele mai reprezentative ecosisteme de pe intreaga planeta. parcurilor nationale omonime. Iguacu (Brazilia-Argentina). Muntele Athos in Grecia. castele $i palate (Schonnbrunn in Viena. in Mali. Machu Picchu in Peru. numite zone-tampon (ca. fiind inconjurate de areale de protectie. Taj Mahal in India). In tara noastra. prin existenta lor. Muntii Rodnei si Delta Dtglarii) se suprapun. Sunt teritorii ocrotite care conserva integritatea. Memorialul Pacii din Hiroshima etc. de regula. inclusiv a turismului. statui ei monumente (Statuia Libertatii din New York. ca urmare a unui proiect al programului Om-Biosfera. Serengeti (Tanzania). in Romania). de exemplu. cu 0 suprafata de circa 170 de mili?ane de hectare. Rezervatiile biosferei. au ajuns la un numar de peste 300. UNESCO a hotarat. temple. Lalibela in Etiopia. rezervatiile stiintifice sunt parte integranta a parcurilor nationale. Dubrovnik. in Muntii Retezat).). . in Croatia. functionalitatea si alte insusiri naturale ale unor ecosisteme care. Biertan. biserici. Suzdal in Rusia. in mare masura. New York Dragonul de Komodo in Parcul National de pe insula omonima. Infiintate incepand cu anul1974. Angkor in Cambodgia.38 MEDIUL iNCONJURA. manastiri. langa Paris). Intre acestea se inscriu asezdri rurale (Bandiagral "Tara dogonilor". Fontainebleau. in Bolivia. mai ales centrul istoric (Marrakech.): Yellowstone (SUA).

agricola. Marea Bariera de Corali (Australia). • folosirea rationala a pesticidelor si ingrasamintelor chimice. Peru Komodo (Indonezia).. prezenta ape! este conditia indispensabila vietii. • tehnici si tehnologii nepoluante si de combatere a poluarii: • tehnici care reduc consumul de materii prime pe unitatea de produs sau care chiar elimina cantitatea de reziduuri finale. solul. fie ea continentala. tara. dar si de factorii care le-au provocat. Exista pericolul degradarii surselor de apa. petrochimice sau ciment etc. abundenta acestora modifica calitatea apei. • tratarea apelor menajere.. -In cazul apelor c~ntinenta1e sunt aplicate masuri asupra surselor de poluare (industriala. • instalarea de filtre antipoluante. marilla sau subterana.tr~i. Consumul de apa a crescut ca urmare a cresterii demografice. Pentru protejarea apei. se actioneaza diferentiat. fiecare dintre acestea cunoscand modificari si degradari care impun masuri si organizari specifice. . . Apa.a. statii de epurare etc. la unitati industriale specializate ill produse chimice.ATOR MEDIULUI Tehnologiimoderne de depoluare aapelor Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa. biosfera. decantoare. exploziei urbane. iar pentru societatea um~a ea re~r~zinta acea resursa naturala de care depinde orice domeruu al activitatii economice. ~?derniz~ii agriculturii si extinderii suprafetelor mgate. . aerul. ridic~~ nive~ului de.MEDIUL INcoNJuRAToR 39 MachuPicchu. ill functie de regiune. habitatul. • realizarea de instalatii industriale si tehnologii care sa micsoreze consumurile mari e api si reintegrarea apelor epurate ill circuitul productiv. MANAGEMENTUL INCONJUR. urbana) prin: . industrializarii etc. Delta Dunarii (Romania) s. In cadrul sistemului ecologic planetar.

prin irigatii. negrul de fum etc.40 MEDIUL INCONJUAATOR Orasul american Pittsburgh. poluarea etc. • realizarea unor automobile nepoluante (electromobilul. care tine seama de calitatile lui si de metodele agrotehnice etc. colonizarile. Protejarea mediului aerian presupune diminuarea si eliminarea noxelor produse de transport si de unele industrii prin: • amplasarea judicioasa a intreprinderilor.. orice mijloc de degradare a mediului. oxizii metalici. in care aproape a disparut fenomenul de smog (amestecul de ceata si fum ce a provocat catastrofa ecologica din anul 1952). intrucat nu cuprinde doar speciile de plante si animale in sine. ar lip b) pa (b le m 6. Londra. dar si de protectie in spatiul platformelor mari de extractie. pr 4. folosirea tehnologiilor nepoluante. a cunoscut dupa eel de Al Doilea Razboi Mondial. • combaterea secetei. Pentru a proteja biosfera. 0 transformare radicala. Londra etc. terasari. cii vi. una dintre marile aglomeratii urbane si industriale ale Statelor Unite ale Americii. trebuie actionat impotriva factorilor care due la reducerea biodiversitatii. protejeaza solul. defrisarile. datorita masurilor antipoluante. era considerat a fi una dintre cele mai poluante zone de pe Glob. impaduriri etc. in luncile raurilor etc. Pastrarea nealterata a fertilitatii solurilor si evitarea degradarii se realizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate. intrucat terenurile secetoase sunt usor atacate de eroziune si degradare. amelioreaza calitatea mediului etc. in principal prin dezafectarea multor intreprinderi industriale. • pentru animale: la factorii amintiti pentru plante se adauga vanatoarea. A} pe tel 2. metamorfozarii haldelor de steril in zone verzi etc. canale de colectare si drenaj etc. in porturi si pe rutele de transport. Apele marine. tinand seama de configuratia reliefului si a zonelor aglomerate. destelenirile. realizate in zonele cu ape freatice la mica adancime. intreaga viata dintr-o anumita regiune sau chiar la nivel planetar. Copsa Mica. ca urmare. p~ .). • pentru plante: !ocul. praful de ciment. cu productivitate marita si rezistenta la seceta): • fertilizarea naturala si artificiala. cu ingrasaminte in anumite proportii. Toate fenomenele de manifestare a vietii se interconditioneaza si.). al rafinariilor litorale.. mai ales graminee. retinerea poluantilor la sursa prin utilizarea filtrelor (eficienta este ridicata pana la 99% ill cazul unor poluanti precum: cenusa. care. ci reprezinta invelisul Pamantului in care se manifesta viata. degradarea solului. implicit. promovarea impaduririlor. RE cri de m. Biosfera. • dezafectarea intreprinderilor intens poluante (Pittsburgh. Be te. • impiedicarea pasunatului excesiv (pastrarea unei proportii rationale intre numarul de animale si suprafata terenurilor supuse pasunatului): • ameliorarea pasunilor (cultivarea unor noi specii ierboase. care pericliteaza una dintre formele de viata.. timp de un secol si jumatate. de fapt. Cl all fit di in tu tu di +1 3. Prevenirea degradarii solului se realizeaza prin: • combaterea alunecarilor de teren si a eroziunii. dotarea cu instalatii antipoluante. care fixeaza terenul. Aceasta constituie un domeniu important al protectiei mediului. prin indiguiri si desecari.). • rationalizarea defrisarilor. Protejarea mediului marin presupune masuri de preintampinare a deversarii apelor infestate ale raurilor. ameninta. 5' A 1. automobilul cu motor lateral) sau care foloseste combustibil redus si cu continut mic de plumb. braconajul si altele. Et a) Capitala britanica. datorate apei sau vantului (araturile de-a curmezisul pantei. intrucat se poate ajunge la provocarea de dezechilibre naturale si. concomitent. in bazinul Ruhr. • combaterea inmlastinirilor si inundatiilor.. RE (R iz- su riz be 5. Aerul. Solul.

reprezentata prin exploatari forestiere. Drava etc. la Marea Mediterana. Precipitatii de 800 mm/ an ill SV. incepe in SV. dar si a climatului (rezulta un grad mai redus de permisivitate pentru habitatele umane). uraniu. resurse de sol bogate reprezentate prin lernnul padurilor.TOR 41 STUDIU DE CAZ: Analiza mediului montan din Muntii Alpi 1. iar in iulie media este +10 °C pana la + 15°C). drumuri. Sava. Reliefpredominant inalt. teleschi. Resurse Resurse de subsol relativ purine (fier. din cauza pasurilor inalte. turism. 6. iar maijos prin procese periglaciare.pe culrnile inalte se inregistreaza valori mediilunare intre -5 si -10 °C. regim hidrologic caracterizat prin scurgere consistenta si debite relativ bogatepe intreg parcursul anului. telescaun. pe versantii cu inclinare mare si la altitudine apar soluri sub forma de petice. iar la peste 2 000 m negative (in ianuarie. cuprinzand: a) 0 zona alpina cu ierburi. 2. la Dunare. nurneroase rauri mari (Rhon.MEDIUL INcoNJURA. vietuitoare intr-un numar res trans si in special pasari. iar la peste 2 000 m altitudinemedia anuala trece de 2 000 mm/an.la care se adauga roci sedimentare.pin. pasuni si fanete naturale. licheni si arbusti la baza (pe crestele inalte vegetatia lipseste. bauxita si alte metale neferoase). retele de telecabina.) avand izvoarele aid. circulatie anevoioasa in spatiul montan.iar unele areale sunt ocupate de ghetari): b) 0 zona forestiera cu cele doua etaje: etajul padurilor de foioase si etajul padurilor de conifere (brad. 5. in zona temperata. predomina rocile dure cristaline. superficiale. Fauna 9. dar si prin activitati de exploatare a unor resurse. pasunat. Mutii Alpi: Davos-Elvetia . Pad. Rhin. 3. pe crestele inalte predominant din directievestica. apar si specii forestiere mediteraneene. putin evoluate. muschi.cu vietuitoare specifice zonelor temperate. cambisoluri si spodosoluri.adaptate la conditiile de clima si vegetatie spe cifice mediului montan. presiune antropica mai mare spre poale si la altitudini medii. Solurile Aproxirnativ 44°-48° lat. numeroase lacuri glaciare cu suprafete relativ mari. Bogata. Climatul Climatmontan etajat. 4. densitatea populatiei si a asezarilor este mai redusa din cauza altitudinilor mari si masivitatii. potential de habitat redus din cauza altitudinilor mari si masivitatii. Pe culmile joase. poteci). expuse spre sud. pe culmile joase. mare potential hidroenergetic si turistic. Vegetatia Etajata.Re!ea hidrografica Reteahidrografica bogata. vanturiputernice. Populatia si activitatile umane Etajul alpin este afectat de prezenta omului. exploatarea si prelucrarea unor resurse ale subsolului. cu temperaturi medii anualesub 8°C. care alterneaza cu suprafete unde nu s-a dezvoltat stratul de sol ori sunt ocupate de ghetari: pe calcare se dezvolta soluri de tip terra-rosa. 8. nordica. amenajari turistice nurneroase (cabane. Pe versanti se produc procese de panta specifice. Relieful Soluri etajate in functie de vegetatie si clima: de la poale spre erestele montane se succed argiluvisoluri. in special prin turism. modelarerealizata la altitudine de catre ghetari. molid) pana la circa 2 000 m. si se terminain NE. Pozitia geografidi 7. se remarca traversarea Alpilor prin tuneluri feroviare si rutiere. la altitudini mari.

• De ce mediul geografic reprezinta un sistem unitar? • Ce este mediul edafic? • Numiti trei categorii de factori care au dus la modificarea mediului natural.relief (alcatuire petrografica.compo enta antropica (asezarile umane si gradul de permisivitate a mediului pentru habitatele umane. . .componenta biotica (vegetatie. subterane si ape marine).). .componentele mediului: . fertilitate etc. precipitatii. fragmentare. procese geomorfologice. INTREBARI-PROBLEMA • Care sunt factorii care au condus la modificarea mediului natural in zona in care locuiti? • In ce masura activitatile industriale au contribuit la modificarea mediului in zona in care locuiti? Dar activitatile agricole? • Precizati patru deosebiri intre geosistem si ecosistem. resurse). . pe continent. . • Analizati harta mediilor geografice si precizati factorii care au condus la formarea unui mediu desertic in Podisul Atacama. . sustinand afirmatia facuta cu eel putin trei argumente.soluri (tipuri de soluri. • Caracterizati tipul de mediu din judetul in care traiti. folosindu-va de cunostintele din clasa a IX-a. pante. . forme majore si derivate. regim termic. -localizarea pe Glob. • Analizati mediul in care traiti si precizati in ce masura este afectat de interventia umana si care sunt consecintele acesteia asupra fiecarui component al mediului natural. • Numiti trei elemente caracteristice mediului acvatic.apa (regimul hidrologic al raurilor. AUTOEVALUARE • Care sunt componentele mediului inconjurator? • Numiti doua cauze care au condus la aparitia mediilor zonale terestre. vanturi. • Stabiliti doua masuri care sa diminueze efectele hazardelor exogene in mediul in care va aflati. precizand urmatoarele: . fauna . • Comparati mediul antropic datorat habitatelor rurale si urbane si stabiliti care este gradul de transformare a acestuia de catre om. in Romania. mediu antropizat). fenomene meteorologice si efectele lor).distributia spatiala a plantelor si animalelor si reflectarea acestora in peisaje si in specificul activitatilor umane).tipul de mediu. ape statatoare.42 MEDIUL INCONJuRATOR NOTIUNINOI • Mediu geografic • Mediu geografic global • Mediu natural • Mediu inconjurator • Geoecologie (geografia mediului) • Geosistem • Ecosistem • Peisaj geografic • Hazard EXERCITII ~I ACTIVITATI APLICATIVE • Analizati mediul geografic in care traiti si stabiliti in ce categorie de mediu se incadreaza (mediu natural.aer (radiatie solara. altitudine. mediu antropic. activitatile umane si impactul acestora asupra mediului).

Pfula aici suntemspectatori si nu interactionam. Islanda. motivatia a fost. Individualizarea unei regiuni se poate face luandu-se in considerare un set de criterii. in primul rand. tame care devin mernbreale Uniunii Europene se retrag. de fapt." (Mircea Malita.tipul de regiune care urmeaza a fi delimitat. precum si intr-un cadru mai intins.la cea mai integrata si complexa. REGIONALIZAREA Procesul de regionalizare ne trimite. confruntari sangeroase. care a inceput ca 0 piata comuna a carbunelui si otelului (1951) ~i a . in functie de scopul urmarit . cu fluxurile ei financiare. Gruparea regionala a mai multor state a dus la formarea asa-numitelor blocuri regionale. de la cea mai simp la. de cornunicatie. ASEAN (Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est). Pana in prezent. care mai are numai patru membri (Elvetia. si existenta politicilor macroeconomice comune. ca In cazul AELS. Unica grupare regionala de acest fel este UNIUNEA EUROPEAN1\. In spiritul regionalizarii. regionalizarea si globalizarea s-au afirmat mai ales dupa eel de Al Doilea Razboi Mondial si se accentueaza in prezent. in primul rand. AELS 'Asociatia Europeans a Liberului Schimb). Polaritafi concordante) Tratatulde la Roma. prin caracteristicile sale se diferentiaza de teritoriile vecine. GLOBALIZARII Desi sunt procese mai vechi. de unitate si soliditate. din spatiul geografic al planetei. "Televizorul este primul instrument ce ne transporta in experienIe globale:evenimente politice. • Uniunea econorqica reprezinta tipul eel mai integrat. APEC (Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific). treptata. Exista mai multe tipuri de uniuni/blocuri regionale. procese complementare. crize.Infrastructura informationaIape care este construita globalitatea.Regionalizarea si globalizarea lumii contemporane DIMEN51UNILE 51 DOMENIILE REGIONALIZARII 51 . apoi si de alta natura. zona de liber schimb. fenomenul regionarii desemneaza tendinta de a vedea statele apartinand aceleiasi regiuni geografice apropiindu-se din punct de vedere economic ~i/ sau politic. • In zonele de liber schimb sunt eliminate taxele vamale si restrictiile cantitative privind produsele comercializate pe ansamblul arealelor lor. de acorduri regionale. economica si aceasta a fost transpusa in practica prin adoptarea si inmultirea. pe langa libera circulatie a persoanelor. Aparent doua fenomene total opuse si care se exc1ud reciproc. mai intfii comerciale. uniunea economicd. deproductie. artei si spatiului. presupunand. Dar prin tehnicile computeruluisi ale satelitilor suntem interactiv legati de orice interlocutor de peGlob. cunoasterea marilor maestri ai stiintei. comerciale. 1951 Treptat. mai mult sau mai putin intins. catastrofe naturale.a crescut simultan si earnpullargit al experientelor noastre deviata. fac parte: NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord-American). care. dar si realizari epocale. ceea ce sugereaza ideea de coeziune. CEFTA (Acordul de Liber Schimb din Europa Centrala) s. la notiunea de regiune: un sector relativ omogen. Din aceasta categorie. formative pentru identitateaindividuala. care este cea mai numeroasa. a serviciilor si a capitalului.Liechtenstein si Norvegia) din cei 10 initiali. regionalizarea si globalizarea sunt.a. a bunurilor.

)IGLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE continuat ca 0 piata comuna in toate domeniile liberei circulatii (1957. Asadar. b) marketingul global: strategia firmelor tinde sa promoveze marci universale. Prima nu este functionala din cauza rivalitatilor geopolitice dintre Algeria si Maroc privind Sahara Occidentala. cum a fost multa vreme perceputa. avand un sediu central si numeroase filiale. Ele reprezinta forta promotoare fundamentala a globalizarii economice. constituirea blocurilor regionale se face prin agre· garea altor regiuni mai mici. tot mai apropiate In domeniile social. mai ales. realizand ulterior uniunea vamala si monetara. organismele financiare internationale (FMI. intrucat participa mai multi actori (statele. iar in prezent are ca obiectiv uniunea politica si 0 politica externa de securitate comuns. De pilda. companiilel societatile transnationale). nu de putine ori reclama este cu mult peste calitatea reala a produsului respectiv. care a dobandit acoperire la scara planetara (in principal posturi de radio si televiziune care sunt "prezente" in orice colt al planetei) ~i instituirea unei retele globale de transmitere/jeceptarea informatiilor (de exemplu INTERNET-ul). atunci ele vor deveni parp componente ale unei regiuni comune . Este cazul unor grupari regionale precum Uniunea Maghrebului Arab (Algeria. Mauritania si Tunisia) ori a Comunitatii Economice a Tarilor Marilor Lacuri (Burundi. adancire si accelerare a interconectarilor la scara mondiala in toate aspectele vietii social-econornice contemporane. SUA . REGIONALIZAREA !. ci si in cele social. ci mai ales pe abilitatea si capacitatea de integrare in economia globala. economic si cultural. cultura publicitatii devenind 0 adevarata industrie. Principalele aspecte ale vietii social-economice care reflecta procesul de globalizare sunt: a) natura globaia a siiintei ~i tehnologiei: chiar daca sursele principale ale progresului tehnic sunt concentrate in tarile dezvoltate. cand vorbirn de international. politic. cercetarea stiintifica se bazeaza pe resurse glob ale din toata lumea. asadar.a] formeaza 0 adevarata retea: d) gradul atins de infrastructura de comunicaiii. mai ales de mass-media. de altfel. cu timpul. Din 1992 are actuala denumire. Rwanda si Zair/ astazi Republica Democratica Congo). actorii principali sunt statele.aceasta a fost si este. Washington. iar cea de a doua. puterea nu mai este bazata in mod exclusiv pe potentialul militar si pe controlul anumitor teritorii. tehnologic si cultural. din cauza conflictelor extrem de sangeroase din zona. nu numai in domeniul economic. precum si in eel al comunicarii si chiar in probleme militare si de securitate. c) sistemul financiar mondial: institutiile bancare. sm au avut in ultimele decenii si continua sa aiba 0 strategie foarte buna: valorificarea superioara a oportunitatilor oferite de spatiul eco- Sediul FMI. Global inseamna mai mult decat international. agentii pietii de capi tal. atunci cand doua sau mai multe regiuni sau grupari de state devin. care opereaza de regula pe spatii mari.piloni ai globalizarii Societatile transnationale constituie entitati economice formate din unitati legate intre ele. Comunitatea Economica Europeana). calea de intrare in Uniunea Europeana. dar si organisme internationale si. In prezent.Maroc. In unele cazuri. Baca Mondiala s.Libia. si din tarile in dezvoltare. Societatile transnationale (STN) .44 Eforturile de regionare nu dau intotdeauna roade. GLOBALIZAREA Globalizarea este procesul de largire. in timp ce.

Astfel. calificata (Romania avand traditie in domeniu).) in zonele de implantare: localizarea productiei in tari in dezvoltare cu disponibilitati de materii prime si cu forta de munca ieftina ~i/ sau in tari care ofera 0 piata sigura de desfacere a produselor.R. Unele STN au cifre de afaceri impresionante.Dutch ..Itochu (Iaponia) 10. Toyota (Iaponia) nomic global. care ocupa locul al doilea pe Glob. Franta. din aceleasi motive ca si in alte domenii economice. Unele aprecieri indica in jur de 80 000. intre care se inscrie si cea a cimentului. De exemplu. De pilda.ca toate tarile dezvoltate. in ultima vreme s-au constituit asemenea societati transnationale si in tari comuniste (de exemplu Sinopec si PetroChina .General Motors (SUA) 2. Daimler . de exemplu. Royal. Chineza si PemexMexic). in domeniul industriei cimentului (atat ca productie .peste 120 de milioane de tone anual. Chineza) sau foste comuniste (Gazprom.P. ~i-a redus in ultirnele decenii. cat si ca cifra de afaceri . de altfel. Sinopec . Societatile transnationale cu 0 Mil d~ afaceri maiomare de 100 miliarde $ anual: 1.circa 15 miliarde de Euro). Orientarea catre tara noastra s-a facut in principal din doua motive: a) exista materie prima din abundenta: calcar si argila: b) forta de munca este mult mai ieftina (salarii mai mici) decat in Franta si. Exemplu: firma franceza Lafarge.Exxon (SUA) 7.Mitsubishi (Iaponia) 9.P. cu 0 cifra de afaceri de circa 200 de miliarde de dolari anual.Chrysler (Germania) 3. in Federatia Rusa). Ford (SUA) 4. depaseste PIB al unor .REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 45 General Motors. dupa Holcim (Elvetia). dar in buna masura neutilizata in perioada de tranzitie. numai trei nu apartin acestei categorii de tan (Petroleo-Brasiliero . numarul filialelor fiind de 10-12 ori mai mare. reprezentand 4% din cea mondiala. General Electric (SUA) 11. intre care si Romania.numai 1% din totalulmondial. General Motors (SUA). in plus. intrucat de la un an la altul apar altele noi. STN mari sunt apanajul tarilor dezvoltate. la 20 de milioane de toneIn prezent . Wal-Mart Stores (SUA) 6. productia industriilor foarte poluante. In timp ce productia de ciment a Frantei este de numai 20 de milioane de tone. aceasta firma are cele mai importante unitati de productie (in numar de 11) in afara Frantei. in mai multe tari. Imagini de la sediulcentral. care de altfel detine primulloc pe Glob.Mitsui (Iaponia) 8.Marea Britanie) 5. firma franceza Lafarge produce de sase ori mai mult! Explicatia consta in faptul ca. un element de prim ordin al succesului acestora 11 constituie strategia de rationalizare a productiei. materii prime etc.Brazilia. din cauza legislatiei foarte drasticedin domeniul protectiei mediului.in R.Shell (Olanda . Franta ~i-a redus productiade la 35 milioane de tone in1975. Nu se cunoaste cu exactitate rrumarul STN existente in prezent pe Glob. intre primele 100 asemenea multinationale. in prezent. vizand in principal exploatarea diferentialului de costuri (manop era.

Sub alte forme de cat cea de astazi. Cele mai puternice manifestari antiglobalizare au fost indreptate impotriva OMC.firesti" ai implantarii STN. materii prime si piete de desfacere.motor. si in prirespectiv. cat si prin stralucirea economica si culturala a Romei. fabricat de 0 companie americana (precum un "Pontiac" de la General Motors) sunt putine sanse ca aceasta persoana (cumparatorul) sa stie unde pleaca (ajung) banii pe care i-a dat: 6 000 $ merg in Coreea de Sud (pentru operatiuni de rutina si cele de asamblare). • accentuarea traficului cu arme. SPATIUL GEOGRAFIC SI . care ar schimba cresterea puterii de cumparare a banilor locali. cu 20 000 $. atunci cand se profileaza locuri mai avantajoase pentru firma: de aici decurge nesiguranta locului de munca: • cresterea inegalitatii veniturilor: persoanele cu un grad foarte ridicat de calificare sunt cautate si castiga mult mai bine decat celelalte categorii. profitabile. culminand cu cele foarte violente de la Seattle. o Globalizarea . 1 500 $ in Marea Britanie (pentru serviciile de reclama si marketing) si circa 1 000 $ in Irlanda si Barbados (pentru prelucrarea datelor)". care realizeaza prod use competitive pe piata mondiala: • reducerea somajului datorita locarii de activitati economice (in principal. REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE s tari dezvoltate. industriale) care antreneaza insemnate cantitati de forta de munca locala: • reducerea inflatiei ca efect al dezvoltarii econ mice sustinute. l~i pierd din prerogative in cazul contractelor de munca la marile firme. in special cu ocazia desfasurarii a doua categorii de evenimente: • reuniunile anuale ale celor mai importante organizatii internationale din sistemul Natiunilor Unite: OMC (Organizatia Mondiala a Comertului). omenirea fiind integrata atat prin forta militara. plus Rusia) si . exploatarii intensive a materiilor prime etc. un autoturism considerat un produs american. in realitate. cel mai concludent exemplu fiind Imperiul Roman. precum Danemarca si Norvegia. pana acum. De pilda. • dezastrele ecologice. 0 adevarata "panza de paianjen".Ja varf" G8 (Grupul celor mai industrializate tari. Africa si Asia)..3 milioane de km2 (pe trei continente: Europa. ocazie cu care s-a inregistrat si prima victima. patru ori mai mare decat eel al Romaniei. componente electronice). planetare. ingloba 0 cincime din populatia mondiala si se caracteriza printr-o mare diversitate economica si culturala. intrucat la realizarea unui produs participa filiale din mai multe tad. potrivit criticilor globalizarii. Imperiul Roman acoperea 0 intindere de 3. Italia (iulie 2001).46 Semnificativ privind "panza de paianjen" este urmatorul caz mentionat in literatura de specialitate: "Cand cineva achizitioneaza. GLOBALIZAREA in epoca de maxima inflorire. insotitori . • refacerea. Imperiul Roman a constituit una dintre cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii. si este de aproape. negative. toate marile imperii ale Antichitatii s-au inscris intr-o asemenea incercare. este foarte veche. . STN este. care faciliteaza accesulla firme. Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific). globalizarea. SUA (noiembrie 1999) si Genova. care prin insasi natura lor au fost infiintate pentru apararea si promovarea intereselor membrilor lor (salariati).proces pozitiv sau negativ? Ca si in cazul altar realitati Zfenomene contemporane. care se pot produce ca urmare a locarii de industrii poluante. in principal a cailor de comunicatie. mai curand aspiratia catre 0 lume globala. modemizarea si extinderea infrastructurii. • subminarea sindicatelor: aceste organizatii. Aprecieri negative: • contracte de munca nesigure datorita relocarii filialelor corporatiilor. fiecare dintre acestea realizand una sau mai multe componente ori servicii. Aprecieri pozitive: • desfiintarea industriilor demodate sau neperformante ~i inlocuirea lor cu unele noi. Era crestina a inceput intr-o lume aflata sub puterea acestui imperiu. vinta globalizarii exista aprecieri antinomice: pozitive.forumurile economice" (Forumul Economic Mondial de la Davos. FMI (Fondul Monetar International) si Banca Mondiala: • intalnirile . sa zicem. si a terorismului care ar fi. droguri etc. acolo unde sunt locate filiale. reusind sa inglobeze . Miscari antiglobalizare: Manifestari ostile s-au produs. 3 000 $ in [aponia (pentru componentele principale .

apoi eel britanic. formarea lor fiind impulsionata de Marile Descoperiri Geografice. Italia s. care rezista acestui proces (RPD. in imperiul sau.a.REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 47 Pare fireasca afirmatia regelui • Spaniei. Vietnam. "Soarele nu apune niciodata"! Intr-adevar. cand. ca imparat al Sfantului Imperiu Roman de Natiune Cermana). Al doilea mileniu al erei noastre a cunoscut alte imperii. Chineza. tehnic. nemaiexistand decat putine tari. pe care a transformat-o intr-o Mare Internum (Marea Interioara). fara vreo legatura cu "Indiile" atat de ravnite.Aceeasi formula 0 vor utiliza. Marea Britanie si Franta. RP. si acelea mici. pe care in final au reusit in buna masura s-o imparta. intre hotarele sale toate regiunile limitrofe Marti Mediterane. gratie lui Cristofor Columb. resedinta coloniei Filipine. din secolele XV-XVI. Spatiul geografic este si mai important in ceea ce priveste regienalizarea. lingvistsi filozof american). Uniunea Europeana a inceput cu cateva state din vestul Europei si a continuat sa se largeasca avansand spre Europa Nordica. RP. fiind reticente sau chiar adversare in privinta ISD (Investitiile Straine Directe). Practic. Europa exercita hegemonia mondiala nu numai din punct de vedere politico-militar. Cuba s. S-au afirmat mai intai Portugalia si Spania. in cautare de materii prime si de forta de munca.a. Aparent globalizarea si culiura/cioilizaiia sunt doua domenii care nu par sa aiba multe in comun: Imaginedin Singapore "Aparareaidentitatii este singura calede a opri efectele dezumanizanteale globalizarii. Unele imperii coloniale ating dimensiuni impresionante. practic aceasta regiune a fost asaltata de STN. RP. di. Caz tipic: Romania a acceptat parteneriate economice cu fume strainedoar in putine cazuri (cu firmele franceze Citroen si Renault pentru fabricarea de autoturisme . artistice. Ca si in cazul globalizarii contemporane. Cuba si altfel) nu participa la procesul de globalizare. tot ceea ce a dobandit. catre care plecase in cautare de "mirodenii" navigatorul genovez. UNIFORMIZAREA ~I DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE IDENTITATE . puterile europene au incercat sa puna stapanire pe intreaga planeta. De exemplu. Mongola. Identitatea se refera la cultura sau civilizatie. "descoperind" restullumii. Coreeana. pentru avionul Rombac). Dacia.ori cea britanica BAC. si monarhii britanici. imperiul intemeiat de acestia fund eel mai mare din toate timpurile. 0 populatie. ci si economic. europenii au revelatia Lumii Noi (Mundus Novus). Dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa de Est si Uniunea Sovietica (1989-1991). apoi Olanda. Timp de patru secole. privita ca unproces motivat de criterii pur economice" (No am Chomsky. spre Europa de Est. precum mai intai eel spaniol. acoperind un sfert din intinderea uscatului planetar. in timp ce identitatea urmareste pastrarea specificului dobandit in decursul timpului. dar au participat si Belgia. ~i-l subordoneaza grape fortei sale militare. Germania. IDENTITATEA. candSoarele apunea la Madrid. respectiv.). intrucat asociatiila/blocurile regionale se formeaza pe criteriul teritorialitatii. capitala imperiului. stiintificesi tehnice proprii unui popor si transmise prin educatie.D. RS. religioase. Europa. cele numite "coloniale". Coreeana. Asadar. Carol I (Carol Quintul.ulterior.GLOBALIZARE Cele doua procese sunt percepute ca fiind antagoniste: globalizarea vizeaza interconectarea la scara mondiala. . stiintific. in timp. asadar tinuturi necunoscute si nebanuite. al continuitatii spatiale.rnorale. Europa Centrala si. iar in ultimiiani ai dictaturii Ceausescu a hotarat achitarea datoriei exteme. tarile din Europa de Est. in sensul de ansamblul fenomenelor sociale. cultural etc. din punct de vedere material si spiritual. rasarea la Manila.Olcit si. In a doua jumatate a secolului al XX-lea asistam la 0 diferentiere neta pe plan mondial in ceea ce priveste globalizarea: tarile apartinand sistemului socialist (Uniunea Sovietica. mai recent.

A UNIFORMIZAREA LUMII CONTEMPORANE Modul in care s-a derulat procesul globalizarii pana in prezent induce aprecierea ca prin globalizarea economica si globalizarea culturala.""00_ 0_ 0"""""'" 0. cat si ansamblului mondial (cultura/ civilizatie universala): b) altii apreciaza ca termenul cultura desemneaza domeniul spiritual. globalizarea urmareste sa asez punti intre identitati. Manifestarea culturilor / civilizatiilor a avut caracter exuberant dup eel de AI Doilea Razboi Mondial si. la intregul plane tar.UA "' . romana.m. greceasca. . pe care se straduia s-o impuna in teritoriile cucerite. este aceea ca globalizarea nu este altceva decat 0 continuare. Prin prisma penultimei categorii. ca Statele Unite ale Americii.. punctul de plecare ar fi cultura" (jean Monnet. in ultimele decenii. de "McDonaldizarea economiei" si de "Coca-colizarea culturii".•••• ""'" Se vorbeste. tine mai ales de elemente si procese masurabile: • cultura este asociata cu identitatea. • tehnologia informationala. in numar de sapte (Samuel Huntington).. mai ales. Exista perceptii diferite in ceea ce priveste efectul globalizarii asupra multitudinii de culturi/ civilizatii existente pe planeta. a colonialismului. c) 0 a treia categorie considera ca termenul cultura se refera la un . asadar. de altfel.••. chineza etc. hegemonul mondial din toate punctele de vedere (militar. iar eel de civilizatie. in privinta celor doua concepte. cultura greaca. superioritatea cui· turii/ civilizatiei sale. alaturi de Robert Schuman). viata sufleteasca. care a permis relevarea diversitatii culturale. grati in principal a doua fenomene: • decolonizarea masiva a planetei si aparitia a peste 150 de state noi unul dintre primele efecte ale dobandirii independentei fiin "construirea" identitatii culturale. _-"'" -SUA 0"""'" 0--.e tip occidental. informational etc. ambele d.. • cultura este locala.. la vremea respectiva.spatiu restrans sau la 0 populatie. cultura romana. cultura chineza s. regasirea traditiilor si afirmare geniului propriu.a. Ca a participa la mondializarea nu inseamna.48 . altceva decat a te occidentaliza. Una dintre aces te perceptii. intr-un alt spatiu de timp.."" 0"''''' -- ••••• .0_ OS. d) 0 a patra categorie identifica numai civilizatii. globalizarea incearca tocmai emancipare de traditie: • cultura concentreza trairea. unul dintre cei doi "parinp" ai Uniunii Europene. economic. sa vorbim de cultura dacica. ale specialistilor. schimb. de fapt. IMPERIILE COLONIALE LA INCEPUTUL ANULUI 1914 0-. aplicandu-se atat unor spatii mai mult sau mai putin restranse sau unor populatii.Daca ar trebui sa incep din nou constructia Europei Comunitare. colonizatorul afirmandu-si. iar cel de civilizatie pe eel material. REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE Nu exista inca 0 identitate de pareri. Mai mult. -"""'" 0_"". metaforic. negative de altfel.d. pun. de altfel. OF'"". cultura si civiliza tie: a) unii le considera sinonime. globalizarea. • cultura trimite la traditie. Os.). in aplicare "americanizarea planetei". globalizarea este un proces care vizeaza gener alul. ar trebui. se urmareste 0 uniformizare a lumii contemporane. si nu de civilizatia dacica.

determina 0 mai mare diversitate. mananca la McDonald's. printre altele.lucrurile sunt ceva mai complicate. implicit.. complementaritatea lor. care ne uneste. Este cazul puterilor coloniale in trecut." in acelasi spirit se poate aprecia si remarca unui oficial din Arabia Saudita: ." . Or. corect. Aceasta inseamna. Noi.pantofi Adidas. iritarea unor tari sau a unor grupuri de populatie. savana. DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE Este un fapt arhicunoscut ca planeta noastra. ale caror valo . Africa dezvoltarea de tip occidental?". asociatiile /blocurile regionale. ci si un mod de viata. tocmai aceste diferentieri geografice si. A9a cum ecologia ne spune ca biodiversitatea este garantia viabilitatii ecosistemului padurii. oferindu-le. in domeniul globalizarii economice. Religia. a temerii de dependenta culturala/ civilizationala. din punct de vedere cultural/ civilizational trebuie sa vorbim de 0 cultural civilizatie unitara. comunitatile. valorile occidentale. Asistam deja la aparitia modeluluiomului global ("robotul jovial" cum l-a numit Wright Mills). tot la fel diversitatea culturala. botezand-o "valoare universala".ecuatoriala si tropicala umeda. trecand peste diversitatea care ne separa. tara are un anurnit specific cultural Icivilizational.. Mondializarea tot mai pronuntata a vietii economice si politice provoaca. si culturile bazate pe alte tipare. Paris Daca. desert etc. au reusit sa imp una "normalitatea" lor ca 0 . de exemplu. bea Coca-Cola saubere Heineken ~i se distreaza intr-un bar karaoke . in domeniul globalizarii culturale. desi unitara cunoaste mari diferentieri teritoriale. miza majora este. sauditii."norma generala". La fel. regiune. asadar. nu uniforma. 0 planeta unitara. nu uniforma. Africa refuza orice tip de dezvoltare care agreseaza propriilevalori.Da. este un exemplu foarte concludent privind diversitatea. Fiecare continent. aflate in calea tavalugului unificator. neoccidentalizam. sa vedem fondul comun. Unii analisti semnaleaza. oare. varietatea peisajelor este extrem de mare. insa nu neaparat sa. foloseste ceasuri Swatch. dorim sa. Cuocazia unei cercetari pluridisciplinarein Africa. Exista insa si pericolul unui proces opus acestuia. de foioase etc. in prezent. unul dintre elementele componente fundamentale ale culturiil civilizatiei. apeland la idealizarea naiva si nostalgica a exoticului in vederea pastrarii identitatii. astfel. fiind obligate sau nevoite sa adopte normele. De altfel. Desi nu exista decat 0 duzina de zone bioclimatice (padure . stepa. respingerea constrangerii ideologice. aparitia pericolului si. -. in pragul secolului XXI. si anume acela de respingere totala a influentelor culturale alogene. plus tarile ramase in afara acestora. raspunsul a fost: . in buna masura. Ca urmare. Aproape toate popoarele au tendinta de a fi etnocentrice. a Statelor Unite in prezent. Avem. respectiv a obligativitatii adoptarii civilizatiei occidentale. orice tip care este ostil culturilor sale. si stiluri de viata sunt afectate. ca produs al culturii occidentale modeme. dobandit in decursul timpului. respectiv teama ca. in schimb.0 profunda inadecvare intre idealul dezvoltarii. tot mai multe ocazii de a actiona impotriva actorilor globalizarii.REGIONALlZAREA ~I GLOBALlZAREA LUMII CONTEMPORANE 49 SediulUNESCO. ne modernizam. Terra. de conifere. care poarta jeansi Levis si bluze Lacoste. la intrebarea "refuza. considerandu-se singurele cu adevarat "normale". implicit. este garantia viabilitatii umanitatii. care ii da personalitate si ii confera un loc anume in ansamblul mondial. in sensul cel mai general al termenului. cea a viabilitatii culturilor intr-o lume din ce in ce mai globalizata.). dau farmecul planetei noastre.Jslamul este pentru noi nudoar 0 religie. bine intentionate) in tarile in curs de dezvoltare . popoarele risca sa intre in dependenta. urmareste CNN laun televizor Samsung. De altfel. Numai ca acele popoare care au avut si au mijloacele financiare si politice necesare au incercat si. aceasta ar putea fi explictia numeroaselor esecuri ale unor programe si proiecte de dezvoltare (in fapt. in mod firesc.

plecand de la realitatea globalizarii.m. A aparut chiar 0 noua ideologie. care. dans argentinian care a devenit celebru Manifestatie antiglobalizare • . moscheile.nu se exclud unele pe altele. bazata pe 0 econornie de piata unica. Ori palatele si castelele europene. Potrivit anumitor analisti asistam la incercarea de impunere. casele de lemn din Maramures.d. La fel rackul american. pagodele asiatice. a unui singur model cultural. propune un model de noua ordine mondiala ce vizeaza crearea unei civilizatii universale unice. casele lacustre din Delta Mekongului -lJi enumerarea ar putea continua . sinagogile s. sunt parti componente ale aceleiasi civilizatii. Calusul. Se pot da multe alte exemple din varii domenii ale creatiei umane. perfect integrata. tangoul argentinian. pe plan mondial.a. templele egiptene sau bisericile. kazaciocul rusesc.50 REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE Trib amazonian Zgarie-norii americani. noua ordine care nu accepta realitatea diversitatii culturale/ civilizationale. catedralele. Reactia fata de asa-zisa "occidentalizare" isi are sursa in tendinta de omogenizare a valorilor culturale care pare sa insoteasca prace· sul globalizarii. Calusarii oltenesfi etc. cu 0 puternica amprenta americana. globalismul. dans popular romanesc Tangoul. iurtele mongole. Siberia ori din nordul Scandinaviei.

• Argumentati pro sau contra importanta si viabilitatea OCEMN. V Ce intelegeti prin "marketing global"? Dar "omul global"? • Precizati doua argumente ce sustin aprecierile negative in privinta globalizarii.organism ce depaseste granitele. din afara acestei grupari. Precizati efectele globalizarii asupra mediului in tarile in dezvoltare. t?'7Definip notiunile: globalizare. <0 <~ ~ ~Z <0 ZU ~~ ~~ 1--4 ~ iNTREBA. • Cum apreciati existenta NATO . ~ ~ ~ ~ ~ 1--4 ~~. · N AUTOEVAUjARE • Numiti trei aspecte negative ale globalizarii in Romania dupa 1990.. 01--4 1--41--4 ~.REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 51 NOTIUNINOI • Globalizare • Regionare. regionalizare. asi~ doua argumente care sa sustina afirmatia ca lumea contemorana tinde spre uniformizare ori spre diversitate. regionalizare • Globalism • Identitate culturala • Societati transnationale EXERCITII ~I APLICATII PRACTICE • Explicati relatiile economice si geopolitice din cadrul UE si tarile ~ .J • .. • Este posibila ciocnirea civilizatiilor prezisa de unii politologi? Argumentati raspunsul. cea mai mare zona comerciala este spatiul NAFfA (America de Nord). identitate culturala.. Europei ca spatiu geografic in conditiile unei UE ca organism integrat? < ~ ~ 1\ < N 1--4 ~ < o ~ ~ ~ Z ~ ~ 00.RI-PROBLEMA. Stabiliti trei factori care au dus la dezvoltarea acestei iete comerciale. • .s:um se poate sustine modelul de "noua ordine mondiala"? In acest moment. (?nalizap intr-un eseu interactiunile dintre activitatile desfasurate de societatile transnationale si mediu. • Cum explicati transferul de substante si materiale poluante spre tarile in tranzitie sau in dezvoltare? Prezentati un caz cunoscut din Romania. cu privire speciala asupra Romaniei.

ce se formeaza prin unirea celor doua mari rauri. Iraqul de astazi) si se varsa in Golful Persie. s-au manifestat intr-o perma· nenta concordanta cu capacitatea comunitatilor umane de a constien tiza si utiliza resursele. 0 populatie pe cale de disparitie. in 200-300 ani. Tigru si Eufrat (ambele dreneaza Mesopotamia antica..economie si. De asemenea. daca se pastreaza tendintele actuale) in timp ce "Sudul" (statele in dezvoltare) se afla in plina explozie de mografica (sporuri naturale crescute). lutie numerica crescanda (explozia demograficii) a provocat 0 expansiu ne fara precedent a spatiului antropie (urban. cu 0 populatie foarte tanara (de exemplu. cea mai populata tara de pe Glob. putem explica conflietul dintre doua tari islamice (Iraq si Iran. formand granita dintre cele doua state.megalopolisurile). resursele naturale si . • bauxita. dezvoltarea lumii contemporane ASPECTE GENERALE Populatia.). incat s-a luat masura limitarii ingroparii mortilor inca din 1984. Modelul economic promovat de capitalismulliberal (si. dincolo de limita capacitatii ecosistemelor de a se regenera. In China. India Terenuri petrolifere parasite langa Abou Dhabi. Populatia este elementul component al geosistemului care creea za cea mai mare presiune asupra spatiului geografic . totodata trei probleme majore de rezolvat ale contemporaneitatii. Uganda are peste 50 % din populatie sub 15 ani). in 200 ani. face ca principalele resurse cunoscute in prezent (neregenerabile in timp istorie) si care sunt vitale pentru economia mondiala sa cunoasca spectrul sumbru al epuizarii intr-un timp relativ scurt. Emiratele Arabe Unite Se apreciaza ca: • petrolul. se va epuiza in 40 de ani. Umanizarea ~i" antropizarea Terrei. • carbunii. 1980-1988). resursele naturale si dezvoltarea economica reprezinf cele trei "forte" majore ale triadei am . care a cuprins si cele mai indepartate colturi ale planetei.. modelul perfect de distributie si gestiune a resurselor intr-un spatiu). caracterizat prin produetie si consumerism (in conditiile unei cresteri continue a populatiei planetei). . Poate duce dezvoltarea economica exacerbata la declinul unei civilizatii? Multime de oameni la Calcutta. daca luam in calcul rezervele de petrol de sub fluviul Shatt-al-Arab. industrial etc.Populatia.natura . iar pe de alta parte' poate sustine tehnologii modeme de protectie a mediului. Dezvoltarea economica se afla sub semnul paradoxului: pe de 0 parte provoaca epuizarea resurselor intr-un ritm accelerat.in dauna spatiului natural (care asigura resursele) si totodata 0 concentrare de osebita a fluxurilor teritoriale in cateva "puncte" pe suprafata Terrei (spatiile intens urbanizate . doua procese ce au schimbat fata planetei in timp istorie. Resursele naturale constituie interfata de interactiune dintre om si mediu. "Nordul" (statele dezvoltate) cunoaste un accentuat proces de im bdirimire demograficd si un spor natural negativ (am putea spune .printr-o eve. in conditiile consumului actual. accesulla resurse a stat la baza declansarii celor mai multe confliete care s-au desfasurat de-a lungul timpului (indiferent de "haina" ideologica pe care 0 imbracau) Astfel. criza de spatiu este atat de mare. • gazele naturale.potrivit specialistilor. cand guvemul a impus incinerarea. in circa80de ani.

Rusia . 13 ani pentru al patrulea miliard (1974).Pakistan .China .Nigeria . 0 planeta pe care populatia evolueaza lent pana la un miliard de locuitori (1802).Bangladesh .Tn timp. Si primul efect este destul de evident .298. in final.127. .188. Incercand sa explice acest lucru. RESURSELE!. 1.1.---o---~-------.131.3 miliarde loco 2.147. Brazilia . subminarea bazei economice ce a permis ascensiune~ civilizatiei sumeriene. in circa doua milioane de ani.1 miliarde loco 3.SUA .4 milioane loco MARIMEA DEMOGRAFICA A TARILOR ~==~ LUMII D= 20 milioane locuitori SURSA: Prelucrare dupJ Rubenstein J. s-a produs saraturarea solurilor. oras sumerian Disparitia unor culturi agricole timpurii poate constitui un exemplu relevant in acest sens.Indonezia . Astfel. lata un exemplu clar de depasire a limitei de suportabilitate a ecosistemelor la scara locala. 11.India .>I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 53 Uruk.incalzirea globaia.4 milioane loco 4. fiind necesari doar 34 de ani pentru al treilea miliard (1961). ceea ce inseamna ca de-a lungul ultimelor doua secole au aparut pe suprafata Globului nu mai putin de 5 miliarde de oameni. Conform acestuia.. 6.Mexic . pe masura umanizarii Terrei.POPULATIA. bazata pe un sistem complex de irigatii. sumerienii au dezvoltat 0 agricultura supraproductiva (ce le-a permis 0 ascensiune culturala fara precedent . An Intorduction to Human geography (2003) '. In prezent.9 milioane loc.9 milioane loco 10. DIFERENTIERI REGIONALE In prezent traiesc pe Terra sase miliarde si jumatate de locuitori (6. din -------------------------------------------------------- . tot numai 13 ani pentru al cincilea (1987) si 12 ani pentru al saselea (1999). scaderea productivitatii si.. 8.1 milioane loc. iar resursele naturale nu s-au multiplicat aceasta perioada.107. din cauza evaporatiei intense si a lipsei drenajului. dupa care al doilea miliard este atins in 125 de ani (1927).52 miliarde in 2006).5 milioane loc. sociologul american Warren Thompson (1929) elaboreaza asa-numitul model al tranzitiei demografice. populatia planetei abia depasea primul miliard.5 milioane loco 5.1. evolutia numerica a populatiei la valori de miliarde de indivizi si presiunea fantastica asupra spatiului geografic aduc in discutie vulnerabilitatea ecosistemelor la scara intregii planete. EVOLUTII . a primelor erase).8 milioane loco 7.4 milioane loc. Ce s-a intampla]? Care au fost factorii care au contribuit la ac~asta evolutie demografica in salturi? . populatia unui teritoriu evolueaza numeric. ba dimpotriva.:--- in fiecare secunda se nasc inca patru locuitori pe planeta Acesta este contextul in care se vorbeste tot mai mult de explozie demograficd. 9.aparitia scrierii cuneiforme.245. GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE. spectrul epuizarii devine din ce in ce mai evident. Cu 200 de ani in urma.[aponia ..165.142.

in timp ce mortalitatea scade considerabil). RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONfEMPORANE . . pe cand Africa si America Latina..54 Dintotdeauna. cat si cea a mortalitatii au valori mari. in care populatia "explodeaza" din punet de vedere numeric (natalitatea ramane ridicata. 0\0\ 0\0\=== ~~1"""I1"""INNN 2030 2050 Evolutia numerica a populatiei Terrei punet de vedere natural (prin diferenta dintre rata natalitatii si cea a mortalitatii). STAD!UL5 TERTJARA . populatia Europei este in scadere. pe fondul unei economii rudimentare. . dupa Asia. al treilea. . urmata de Europa. respectiv. . impulsionate de dezvoltarea industriala. Echilibru relativ (crestere lenta) Constituie faza de inceput a civilizatiei umane si corespunde stadiului de societate agricola. 35-40 %0. In prezent. in functie de gradul de dezvoltare economica pe care l-a atins. Aplicand acest modella scara globala. POPULA'flA. se poate urmari si intelege modul in care a evoluat populatia Terrei pana in prezent si chiar se pot intrezari tendintele. Natalitate ridicata .. pe fondul imbunatatirii exponentiale a conditiilor de viata si a nivelului de trai. . Mortalitate in scl!dere . 50 45 40 35 30 25 %0 STADIULI SOCIETATE AGRICOLA STADIUL2 SOCIETATE INDUSTRIALA STADIUL3 SOCIETATE STADIUL4' .. . .E .. Astfel. ~i un stadiu ulterior. Tranzitia demografica Analiza evolutiei demografice mondiale contureaza patru-cinci faze evolutive distincte: 1. modelul (aplicat unor state dezvoltate) evidentiaza iranziiia dintre 0 perioada in care comunitatea umana inregistra 0 evolutie numerica lenta (echilibru intre natalitate si mortalitate). bazate indeosebi pe activitati agricole. . SOCIETATE 'INFORMATIONALA 20 15 10 Natalitate ridicata Mortalitate ridicata Echilibru relativ . Natalitate in scadere Ex lozie demo afica Ritmul de crettere scade .5 'P" i '": Oceania America Anglo-saxona Europa America Latina Mrica = E Asia (If 'P" I I I I I I I Ii i I i 1850 1900 1950 fE ~ ~ ~ ~. . dupa cum arata tendintele.. se vor situa pe locurile al doilea si. Atat rata natalitatii. .. Asia a fost eel mai populat continent de pe Terra.

POPULA pA. 3. in pofida industriei clasice (extractive. Explozia demografica s-a manifestat mai intai in vestul continentului european si s-a extins pe masura ce mecanizarea castiga noi teritorii si comunitati umane. energie. Tranzitie demografica (crestere moderata) Aceasta faza corespunde aparitiei societatii post-industriale. Europenii si-au triplat numarul in aceasta perioada. astfel. In general. Populatia Terrei creste. facand ca sporul natural sa inregistreze valori maxime. ramanand insa mai mare decat mortalitatea. Si cea mai evidenta dimensiune a acestui efect este cea ecologica. 2. de la mai putin de 10 milioane estimate in contextul reoolutiei neolitice (agricole. care declanseaza a doua faza a acestui model si anume. natalitatea pastreaza aceeasi tendinta ridicata. pe Terra. gratie unui complex de factori care au dus la scaderea mortalitatii: mecanizarea agriculturii si dezvoltarea industriei au insemnat in primul rand un surplus de hrana si cresterea productivitap. efectul exploziei demografice se simte pe intreaga planeta. nivelul de trai creste. Desi cresterea spectaculoasa a numarului populatiei are loc. dupa Al Doilea Razboi Mondial. la inceputul perioadei industriale Deutsche Bank. Oare cap oameni pot locui pe Terra astfel incat sa nu fie afectat ritmul de regenerare a ecosistemelor naturale? Cresterea exploziva a populatiei a constituit principalul argument al unor teoreticieni (curentul malthusianist. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 55 Agricultura traditionala InValeaNilului Staffordshire. Explozie demografica (crestere agresiva) Primul . de asemenea. in prezent. Lume sudici1). metalurgice etc. conditiile de viata se imbunatatesc. respectiv atingerea unui numar al populatiei caruia planeta nu ar mai putea sa-i asigure necesarul de resurse (hrana. In timp ce rata mortalitatii se inscrie pe 0 curba relativ constanta (in jurul valorii de 10 %0). Marea Britanie. Este momentul cand. Frankfurt pe Main. din punct de vedere economic.i si.) si se manifesta cu precader~ in societatile "nordice" in a doua juVtatate a secolului al XX-lea. si al continuatorilor ideilor sale.Hr. Este perioada oraselor industriale care confera locuitorilor un plus de siguranta.) la aproximativ 0 jumatate de miliard la mijlocul secolului al XVll-lea. a profitului. explozia demograficd ("baby boom"). 10 000 i. Desi mortalitatea incepe sa scad a puternic spre valori de 15-20 %0. pana atunci mortale. Ritrnul cu care populatia Globului a atins fiecare nou miliard a fost din ce in ce mai scurt. 0 adevarata reooluiie sanuard si multe boli. sunt eradicate. conditii favorabile pentru 0 mortalitate sporita.~oc" in sistemul demografic mondial il constituie revoluiia indusiriala. apa. materii prime) pentru supravietuire. neumanizata. implicit. dar ritrnul . profit care a fost investit in domeniul sanatapi publice. care intretine. Se produce. neo-malthusianisiiii pentru adoptarea unor masuri de stopare a sporului demografic spre a se evita asa-numitul "dezastru al bombei P" (P de la populatie). populatia se dubleaza in 0 suta si ceva de ani pe parcursul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. activitatea agricola necesitand acest lucru. numai in tarile in dezvoltare (asa-numita. natalitatea incepe sa scada puternic comparativ cu faza anterioara. in care devin predominante serviciile. conditiile de viata sunt deosebit de grele pe 0 planeta inca salbatica.Germania Populatia Terrei evolueaza lent din punct de vedere numeric. ceea ce genereaza in continuare un spor natural pozitiv. initiat de Thomas Malthus. Natalitatea foarte mare poate fi explicata prin nevoia considerabila de forta de munca..

. RESURSELE $1 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE " " Prezenta feminina in par1amente1e europene (%) Strada comerciala. al populatiei feminine. Raga. Scaderea natalitatii poate fi pusa pe seama unui complex de factori: explozia urbanizarii (daca din 1800 si pana in prezent populatia mondiala a crescut de peste sase ori. in aceeasi masura. in special in cateva state dezvoltate din Lumea nordica . astfel. in schimb. unde rata natalitatii a scazut ca valoare sub cea a mortalitatii. provo- Tari dezvoltate (milioanelocuitori) 80 ani ~i peste 75-79 70-74 65-69 60-64 45-49 'I" 40-44 35-39 30-34 25-29 •• 20-24·"_ 15-19 10-14)_ 5-9 ~a:~1:.i-••• __ •• Feminin Masculin 'I'f 240 200 160 120 80 40 0 Robotul Asim 1a0 intalnire oficiala cu prim-ministrii Cehiei si [aponiei (2003) Piramida varstelor ca dovada a exploziei demografice contemporane in tarile in dezvoltare 80ani~i~~ 75-79 70-74 65-69 60-64 55-59 50-54 Masculin 45-49 40-44 35-~~ 30-34 25-29 20-24 15-19 10-14 5-9 -4 240 200 160 120 80 40 Tari in curs de dezvoltare :. 40 80 120 180 200 240 Feminin 0 40 80 120 180 200 240 . accesul neingradit la educatie.56 POPULAflA. politics (se remarca ascensiunea deosebita a liderilor politici femei in tarile nordice) etc. dupa care va incepe sa scada.Germania. a natalitatii. in continuare. 01anda cu care se produce cresterea incepe sa scada (nu mai este exploziv).. spre 10 %0. atitudinea generala fata de imperativul religios de a avea copii si fata de divortialitate.. dar. estimata a fi atinsa in jurul anului 2050. in jurul anului 2 050. pe fondul scaderii. Italia. -. in mod deosebit. iar altele se afla inca in stadiul al doilea al exploziei demografice. 5. fara riscul de a gresi. schimbarea radicala a statutului social al femeilor care se implica activ din ce in ce mai mult in viata economica (care nu mai este neaparat industriala. ca ne indreptam treptat catre aceasta faza a evolutiei numerice a populatiei mondiale."'. Populatia se afla. populatia urbana a sporit de peste 64 de ori!). imbunatatirea mijloacelor contraceptive. deci apanajul barbatilor). Este evident ca unele state ale lumii au atins deja acest stadiu (in special cele dezvoltate).a. care a modificat fundamental valorile traditionale ale societatii rurale cu privire la rolul familiei in societate. generand astfel un spor natural negativ. Japonia s. Suedia. sub nivelul de inlocuire naturala. Declin demografic Declinul demografic se prefigureaza cu 0 mai mare claritate in ultimii ani. si scaderea fertilitatii s.a. 4vEchilibru relativ (crestere lenta sau stagnate) Am putea spune... Se apreciaza ca populatia Globului se va stabiliza la aproximativ 10 miliarde de locuitori.

in al doilea stadiu de evolutie. situatia devine ingrijoratoare. insa pe seama imigrantilor care pastreaza modelul natalist din tame de origine. iar in Franta eea a algerienilor) ori de europeni din fostele state comunistein vestul eontinentului sau in Canada. dar si Afganistan. pen. [aponia discuta primirea pe piata munciia 500 000 de eoreeni anual. caracteristica cea mai evidenta care se detaseaza este asimetria demografidi dintre "Nord" si "Sud". Africa (fara R. Pe de 0 parte acestia alcatuiesc un segment tanar (sub 40-50 de ani). Congo.8 miliarde Germania (eel mai populat stat european. manifestandu-se din plin fenomenul de imbatranire demografica.1 "Nordul" se situeaza diametral opus situatiei anterioare. Astfel.). Este situatia celei mai mari parti a Europei. in Uganda.Etiopia.POPULATIA. peste 82 milioane de loc. R.1 %. • • asimetria fortei de munca Afluxul de imigranti in economiile nordice a condus si la 0 deformare. Canada.) in Europa (eea mai imp ortanta eomunitate etnica din Germania este eea turca. 4. 50. sau fluxurileimportante de populaliemusulmana (araba si nonaraM. cand importante mutatii structurale ale societatilor respective. de fapt. De asemenea. se pootelesneinchipui maturitatea biologica. Aceasta este. comparativ cu segmentul populatiei de varsta adulta. urmarind modelul tranzitiei demografice. printre care Argentina). in plina explozie demografica. in conditiile dezvoltarii economieespeeifiee aeestei tari. eel putin pentru perioada urmatoare. peste 71 de ani. sociala. Analiza dinarnicii sporului natural la nivelul statelor lurnii contureaza 0 serie de particularitati regionale. ehiar economica a acesteitan). Africa de Sud). • migratiile prezentului sunt orientate dinspre Sud spre Nord .ffU ca inlocuirea fortei de munca retrase din activitate se produce la un nivel din ce In ce mai scazut. Iar un alt nucleu de state (SUA. Cunoaste spectrul deloc sanatos al declinului demografic (mortalitatea este mai mare decat natalitatea) si al imbairtmirii populatiei (speranta de viata ridicata-sstadiile 4-5 ale tranzitiei demografice). Generatia precedents Generatia actuala Generatia viitoare Tari in curs 1. Ratele ridicate ale natalitatii (30--40 %0) intretin un segment exagerat de mare al populaiiei tinere. cateva tendinte». pentru un eiclu de 5 ani. RESURSELE 91 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 57 Deexemplu. Orientul Mijlociu se situeaza.1 % din populatie are sub 15 ani (si daca ne gandim ca inca 20 % sunt cuprinsiintre 15--25 de ani. este bineeunoscut exodul mexieanilor (maquil/adores) care tree Rio Grande (granita eu SUA) la lueru. prevede un deficit de un milion de angajati in fieeare an incepand eu 2020. consti- . Franta) are un spor natural U90r sensibil peste 0. in prezent. starea demografica a societatiior injcrmaiionale.2 de dezvoltare 7. din punct de vedere al structurii. considerandu-se anii cu 0 sanatate fizica optima). in acelasi termen. Care ar putea fi consecintele acestei asimetrii demografice? Ceea ce se intampla in prezent contureaza eu precizie. a fortei de munca. "Sudul" se afla. De asemenea. Privita din perspectiva economica. Spectrul este din ce in ce mai sumbru avand in vedere si rata destul de ridicata a sperantei de viata (printre cele mai ridicate din lume. corespunzator unor societati agro-industriale. a Rusiei si a Japoniei.Iraq au ponderi de peste 40 % corespunzatoare aeestui segment.D. Nigeria.p Cele mai multe dintre statele dezvoltate nordice se confrunta cu un puternie deficit de populatie. America Latina (cu cateva exceptii.

China si India (din fiecare 6 locuitori ai planetei unul este chinez. inaltatehnologie etc. varsta fixa a pensionarii este pe cale a fi abolita. se vede nevoita "sa suporte" costurile unui segment supradimensionat de populatie varstnica. Desi. gratie politicilor antinataliste pe care le-a implementat de-a lungul timpului (cu un puternic impact demografic. fiind in crestere: in Japonia. mai rnari decat ale Chinei'(se prognozeaza atingerea pragului de 1. ea va fi depasita in anii urmatori de India. costurile aferente intretinerii si educarii unui copil sunt foarte mari.4 ore. Spania.!' rliiil:::lloo--JI Minoritate turd! in Gennania Studenti in campusul universitar din Adelaide. Atelier de 'croitorie in China -. in Japonia. in lumea nordica. Astfel. in ultimii ani. Interesant de mentionat este faptul ca polii demografici ai momentului. • mutatii sociale profunde Imigrantii sunt "necesari". China are un spor natural situat sub 1 %. active. Italia.). fiind masura "copilului unic" adoptata in 1979). Cermania. aflata in pragul retragerii din activitate. iar altul este indian!). cu tendinte de imbatranire demografica (peste 40-50 de ani) care lucreaza in domenii de varf (cercetare. dar si psihologic. Australia Porta de munca a Chinei numara peste 700 de milioane de locuitori. Astfel. Drept consecinta. consultanta. Pe de alta parte. comunitatea turca din Germania detine monopolul in salubritate). SUA si unele tari europene. sistemul tradit 'lal de pensii 'este pe cale sa se prabuseasca. De asemenea. cu preturi relativ moderate sau scazute. dar ritmul cu care cresc este in scadere. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 1IUoiiL!!:1 L . China s-a facut remarcata in ultimii ani printr-o puternica ascensiune economica. situandu-se in stadiul al treilea de evolutie demografica. care ocupa sectorul inferior al pietei de munca (spre exemplu. devine din ce in ce mai evidenta necesitatea de a aplica pentru programe private de pensii.~ ~IJJ. mai mari decat cu 5 de ani in urma. inregistrand cresteri de 10-11 % pe an. . de trei ori cat a Europei si de doua ori cat a intregului continent american. De asemenea. 0 parte din ce in ce rru _mica a populatiei tinere. cinci copii. pentru cresterea a patru. segregarea etnica din Europa (Franta.58 POPULATIA. iar la polul opus se afla populatia activa autohtona. China a fost intotdeauna cea mai populata tara a lumii (si prima care a organizat recensaminte din cele mai vechi timpuri). cu populatii care cresc in continuare din punct de vedere numeric. asi~etria pie!ei Piata cunoaste si ea. in statele europene mentionate mai sus se contureaza clar. care are ritmuri mari de crestere demografica.) se afla mereu pe agenda discutiilor legate de drepturile omului ale forumurilor internationale. in timp ce se contureaza 0 adevarata "piata de lux" care vizeaza populatia tanara. de-a lungul istoriei.6 rniliarde 10cuitori in anu12050). dar sunt ei oare si doriti de societatile adoptive? Conflietele rasiale din SUA. Austria etc. 0 dezvoltare fara precedent in zona produselor si serviciilor ce deservesc in mod deosebit populatia matura. tuit aproape exdusiv din imigranti. se afla intr-o faza relativ avansata a tranzitiei demografice. de pilda. 0 ascensiune a miscarilor politice nationaliste si ultrana tionaliste. varsta de pensionare depaseste 65 de ani si chiar se pune problema reintegrarii populatiei retrase din activitate in viata economica activa. cu un interval de lucru reo dus la jumatate . De asemenea. gandind din prisma economiei statelor dezvoltate din Nord (vezi programele oficiale de emigrare ale Canadei).

America Latina. in lipsa unor resurse considerabile de subsol. face parte. Rusia.. Organizatia Natiunilor Unite clasifica statele lumii in doua categorii: tari dezvoltate si tari in dezvoltare. in special cea extractiva) domina viata economica a "Sudului". America Latina) si energetice (Orientul Mijlociu). au cunoscut dezvoltari economice remarcabile). Lumea nordica detine tehnologia (know how)..Coreea de Sud. Japonia. de ridicare a nivelului de trai. regiuni.state in dezvoltare "Sud" /1 Este evident ca aceasta clasificare O. Privita ca un proces de evolutie calitativa a conditiilor de viat~ a populatiei.POPULATIA. Tdrile dezvoltate. continente. mai recent. Desi se afla in posesia unor bogate resurse minerale (Africa. sistemul capitalist de piata. Olanda STATE OEZVOLTATE L. Africa si sudul Asiei. cu cateva exceptii (tigrii asiatici . prin prisma dezvoltarii. Desi nu toate tame din "Nord" beneficiaza de resurse naturale deosebite (spectaculoase fiind cazurile Japoniei si Elvetiei. Europa.N. informaiionald.America anglo-saxona. DEZVOLTAREA Nivelul de dezvoltare este unul din criteriile mult utilizate pentru reliefarea diferentierilor teritoriale intre asezari..NORO") STATE tN OEZVOLTARE L. supranumite generic si Lumea nordica. dar nu este mai putin adevarat ca realitatea planetei contureaza aceasta tendinta a unei asimetrii Nord .11-_--= Saliide lectura la biblioteca unei universitati din Africa Saliide lectura la biblioteca Universitatii din Groningen. suporta critici in cercurile stiintifice.a. . pe fondul accesului la cu- . g 'grafic. desi este situata.Sud. Taiwan s.). forta de munca inalt specializata (si costisitoare in aceeasi masura) si cunoasterea. in mod deosebit. care. in general. Sectoarele primar (agricultura) si secundar (industria. din punet de vedere econor c. Porta de munca este ieftina si 0 partea migreaza spre "Nord". 0 foarte buna specializare a resurselor umane si identificarea unor nise de piata au fost faetori decisivi in realizarea progreselor economice. Din acest punct de vedere. resursele financiare. in zona temperata boreala . Hong Kong. sunt situate. Tarile In dezvoltare grupeaza.SUO") State dezvoltate "Nord" . Aici au inceput reoolutiile: indusiriald si.u a tarilor lumii. tari. cu exceptia Australiei. in emisfera sudica. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMll CONTEMPORANE 59 RE5UR5ELE UMANE 51 . gradul de dezvoltare economica este destul de redus. din Lumea nordica. care. Singapore.

).5 ani). in Mozambic (31.0 50.1% 90.).0 <50.0% lipsa date % % "i'~ o 4000km ~ SURSA: World Factbook \ o 4I . Finlanda. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE PRODUSUL INTERN BRUT PE LOCUITOR (2004) • >30000$ 10 001·30 000 $ 5001·10 000 $ f!}(J ~ \ 1001·5000$ <1000$ o lipslldate o SURSA: 4000km 4 ~ . SPERANTA DE VlATA L A NASTERE (2005) • • 0 > 81 ani ani -t}(J ~ \ 71·80 61· 70 ani 51·60ani < 50 ani lipsa date o SURSA: 4000km World Faetbook 4I ~ Cel mai ridicat grad de alfabetizare (100%) 11 au Australia.6%din populatie stie sa scrie si sa citeasca.0% 70. in Niger.3 ani). • • • >99.1·90. Norvegia. . In Romania. Lichtenstein si Danemarca. iar cea mai scazuta se inregistreaza in Burundi (Africa. valoarea PIBpe locuitor este de 3 277$/loc. in timp ce. Luxemburg. doar 17.4%. In Romania: 70.b Banea Mondiall Cea mai ridicata speranta de viata la nastere se inregistreaza in Andorra (83. POPULATIA. 84 $/loc. gradul de alfabetizare este de 98.6 ani. In Romania. iar cea mai scazuta.60 Cea mai mare valoare a PIB pe locuitor 0 are Luxemburg (66 464 $/loc.1·70.1·99.

Danemarca si usor apropiate Suedia. Finlanda). cu 66 000 $/loc. in Programele de dezvoltare sub forma unui indicator . are valori ridicate.In Botswana.80·0. cu 0 speranta de viata medie la nastere INDICATORUL DEZVOLTARlI UMANE (2003) ~fj'~ • >0.POPULA'fIA. Valorile predominante in Africa nu depasesc l 000 $/loc. Cel mai reprezentativ indice economic al dezvoltarii 11constituie Produsul Intern Brut pe locuitor. Asimetria Nord-Sud se pastreaza si in acest caz. America de Nord anglo-saxona se diferentiaza net de America Latina. raportat la intreg Globul. a fost cuantificata de catre Natiunile Unite in 1990 (exprimata matematic de economistul pakistanez Mahbub ul Haq) si folosita. Astfel. \ J . in timp ee majoritatea populatieiafrieane traieste in slirlicie:72 % din populatia statului Malica~tigli mai putin de 1$/zi. (nivel datorat mai degraba populatiei reduse numeric la care se face raportarea unei productii considerabile).). Distributia teritoriala a valorilor PIBfloc.59 o o SURSA: 4000km World Factbook llpsd date .. AI doilea indicator reprezentativ pentru a identifica nivelul de dezvoltare al unei regiuni care intra in calculul IDU este speranta de viafa a locuitorilor. Speranta de viata la nastere este un cuantificator al nivelului de trai. pe ansarnblu.indicele dezoolidrii umane (IDU) -. ca exponent al aspectului demografic al problernei. (Brazilia si Chile. Acest indicator este rezultanta a trei dimensiuni: economica. se evidentiaza de asemenea tarile scandinave (peste 40 000 $/loc. comparativ cu tarile mediteraneene (19 000-28 000 $/loc. ca 0 masura aproximativa a calitatii vietii. ". care. Cei mai longevivi sunt locuitorii din Andorra. cu valori de aproximativ 40 000 $/loc.70·0. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 61 Un luxemburghez ea~tigli peste 180$/zi. demografica ei sociala. al calitatii vietii si nu in ultima instanta a calitatii serviciilor de sanatate asigurate de un stat locuitorilor sai. noastere si tehnologie. Norvegia. evidentiaza discrepanta dintre Lumea nordica si cea sudica. urmat. mai mult de 0 treime din populatia cuprinsa intre 15 si 49 de ani este infectata cuvirusul HIV. (SUA) si 30 000 $ floc.\. Cel mai mare PIB raportat la numarul populatiei revine unui stat european. cele rnai mari valori ale continentului). pe locul al doilea de catre Norvegia cu 54 000 $/loc. fata de 6 000-3 000 $/loc. (Canada). Luxemburg.89 0.79 0. de catre populatia SUA. Islanda.60·0.90 • • 0. incepand cu 1993. dezvoltarea. Chirurgia plastica este eel mai frecvent utilizata. In Europa.69 <0.

Reoolutia industriald a insemnat un adevarat soc pozitiv in evolutia asezarilor. oras eelebru al Antichitatii Rotterdam. gra· dul de alfabetizare 1J. sperania de via/a. in timp ce in Islanda aproximativ 8 % din forta de munca este reprezentata de profesori. ale carer populatii se con frunta cu subnutritia. Eridu (Mesopotamia). cu 80-81 de ani. de educatie). in timp ce tara noastra inregis· treaza valoarea de aproximativ 71 de ani. Valorile de peste 0. In acestea a aparut scrisul si s-au concentrat treptat activitatile non-agricole (comert. Indicatorii sociali prezenti in formula indicelui de dezvoltare umana vizeaza indeosebi gradul de alfabetizare a populatiei. Distributia valorilor indicelui de dezvoltare umaria (care se inscriu in intervalul dintre 0 1Ji1) pe Glob sintetizeaza aspectele prezentate mai sus. populatia urbana a crescut mult mai rapid comparativ cu populatia totala a planetei. " Din analiza distributiei valorilor indicatorului de dezvoltare umana (IDU) pe Glob se poate observa. dupa care. Japonia. potentialul educational (numarul de scoli. POPULAPA. 0 productivitate ridicata. compara· tiv cu Africa. ceea ce implica 0 cantitate mai mare de bani care intra in sistem. Necesitatea protectiei surplusului de hrana generat de schimbarea totala a modului de viata impus de sedentarizare a constituit unul dintre factorii aparitiei primelor forme superioare de asezare umana orasele. In SUA varsta medie atinsa este de 77 de ani. Sudul Asiei care sunt caracterizate de valori scazute. RAPORTUL DINTRE A5EZA. Ki1J. TENDINTE ALE EVOLUTIEI A5EZA. Dezvoltarea presupune cresterea nivelului de trai. 22 de tari ale lumii au mai mult de jumatate din populatie analfabeta (Niger. mecanizarea agriculturii. Burkina Faso. Orasele industriale au conferit conditii de viata superioare Iocuitorilor.90 ale indicelui sunt specifice Americii Anglo-saxone. Astfel. Toate dimensiunile avute in vedere in realizarea acestui indice . Mohenjo Daro (Pakistan) etc. 0 protectie mai mare. Cu 0 speranta de viata specifica evului mediu european. accesulla cultura. Japoniei 1Ji Australiei. se inscriu majoritatea statelor africane.Nipur. Astfel.). RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE de 83 de ani.RILOR UMANE . peste 74 %). peste 82 %. iar modul de evolutie a asezarilor umane s-a desfasurat in deplina concordanta cu posibilitatea de a oferi 0 protectie mai ridicata locuitorilor 1Jiconditiilor de viata ale acestora.Produsul Intern Brut pe locuitor. sunt direct dependente de calitatea habitatului urban. corespondenta cu gra· dul de urbanizare.RI 51 DEZVOLTARE. Mai mult de jumatate din ei ineep sA lucreze la varste cuprinse intre 10 si 14 ani.deci. de posibilitatea orasului de a oferi 0 buna valorificare a resurselor 1Ji. profesori raportat la populatia de varsta scolara) 1Jimedical (cadre sanitare. si tuate sub 0. 35-40 de ani. mestesuguri etc. care Babilon. eel mai mare port al lumii . au fost primele erase ale cioilizatiei agricole. servicii publice (de sanatate. La randul lor. spitale etc.60. Singapore si Australia. 0 alimentatie corespunzatoare 1Jiaccesulla servicii 1Jieducatie. Europei Occidentale. precum cea provocata de virusul HIV.62 In Mali (Africa) eopiii petree eel mult 2 ani in scoala. Difuzia industrializarii. Ur. dar 1Jicu diverse maladii periculoase ale ulti milor ani. Uruk.). Catal Hoyuk (Asia Mica). se inscriu populatill~ urmatoarelor state: San Marino. in mod elar. din care 15 sunt numai pe continentul african. ceea ce a dus la 0 scadere considerabila a mortalitatii (1Jimanifestarea exploziei demografice).a. -. acesti bani intretin un sistem performant de sana tate publica.

Bangkok. Urbanizarea nu a presupus msa 0 crestere garantata a calitatii vietii. Cairo. oglinzi de apa. care.a. precum Rio de Janeiro. Conakry (capitala Guineei) si-a marit numarul locuitorilor de patru ori in cinci ani (!). vegetatie etc. la unirea mai multor asemenea aglomerari urbane in arii urbane uriase.Aquapolis. si un oras subacvatic . atrag si astazi 0 populatie numeroasa ce spera intr-o viata mai buna. Bogota. loc. din lipsa de spatiu. Karachi. Ioc.49 1977-172 2000. se inalta tot mai mult pe verticala sau. industriale.0 % 1900 13. in a doua jumatate a secolului al XX-lea. RESURSELE 91 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 63 Central BussinesDistrict. Loc. departe de tumultul cotidian al orasului. Lima. are in vedere doua proiecte grandioase: un imens zgarie-nori din otel/ aluminiu. Teheran. aceasta a constituit cea mai impresionanta forta antropica de modelare a spatiului geografic. loc. in centru (engl. Delhi s. formatiuni teritoriale care.. __ erase cu mai putin de 1 mil.d. pe fundul aceluiasi golf. De exemplu.0 % 2005 c. cartiere rezidentiale. in tarile din "Nord". din tarile din "Sud" aflate in dezvoltare. orasele au cunoscut si ele 0 specializare deosebita. beton si sticla in Golful Tokyo. administrative. unul din doi locuitori ai Terrei sa trdiasca in ora$! o data cu evolutia societatii in ansamblu. omenirea nu a cunoscut ritmuri de concentrare a populatiei si a constructiilor in aglomeratii de dimensiuni impresionante.nici unul 1900-11 1950. se extind "pe apa" sau chiar "sub apa".Singapore Ponderea populatiei urbane in totalulpopulatiei mondiale 1800 3. Accra. CBD . Mumbai. asa-numitele "orage milionare" si "zeci-milionare" (cu peste 10 mil. ca in prezent.0 % 1960 33. Niciodata. iar din punct de vedere al mediului. Sao Paulo. Se afla in aceasta situatie erase. mirajul marelui oras au constituit tot atatia factori care au facut.c. 50. Tokyo . numite megalopolisuri . spatiile culturale.a. Ambele situatii sunt ilustrate de metropola japoneza Tokyo. 400 a generat un surplus de forta de munca . in acelasi timp. conturandu-se spatiile functionale specifice unei asezdri urbane moderne: spatiul de servicii si afaceri situat.3 % 1970 37. Astfel.Central Business District).0 % 86% 1900: 1. prin mirajullor. pentru a-si rezolva problema spatiului. Accra (capitala Ghanei) si-a triplat populatia in zece ani. unele nu au sau nu mai au functia de capitala.) tind sa se alipeasca prin extinderea continua a periferiilor. "kpingatori" la metrou. in general. in cazurile oraselor situate pe tarmurile marilor si oceanelor. e::::J Orase cu mai muh de 1 mil. spatiile rezidentiale care. pana in perioada amintita. Numeroase nuclee urbane din jurul oraselor-metropola (ce au peste 1mil. Unele erase mari. Ciudad de Mexico a cunoscut 0 crestere a populatiei de sapte ori in ultimele patru decenii s.). Unul dintre principalele efecte consta in faptul ca un numar insemnat de orase mari inregistreaza ritmuri de crestere de-a dreptul alarmante. sa dispara sau sa fie mult diminuate teritoriile cu alte destinatii din spatiile dintre ele. care insa au si eel mai mare impact negativ asupra mediului inconjurator.Jfbera". migreaza spre exterior. in total dezacord cu capacitatea lor de sustinere. Jakarta etc. Dezvoltarea exagerata a marilor orase face ca.5 % 1980 40. precum: Ciudad de Mexico. in timp.m. de transport etc. Calcutta.6 mUd. s-a evidentiat proliferarea oraselor mari si foarte mari. birouri. ajungandu-se astfel. ce va adaposti circa doua milioane de locuitori.3 % 1925 25. spatii comerciale. Ioc. avand de regula rangul de capitala. cu strazi. Populatie ruralA Orase milionare 1800.POPULATIA. in anumite regiuni ale Globului.

apa. Noua forma de eco nomie . Comunitatile umane primitive erau constranse.a adus modificari profunde: despaduriri. desteleniri. Terase amenajate in Oman Societatea industrials.agrjculiura . degradari ale solului. in majoritatea regiunilor peisa . dar care.factorii de mediu (aer. care s-a constituit in eel mai dinamic si agresir component al mediului. iar spatiile artificializate (orase Ie. in stransa corelatie cu evolutia cunostintelor universale ale omenirii omul a devenit creator de medii. In ultirnul mileniu.64 POPULA 'PA. prin multiplicarea actiunilor sale. Amprenta agriculturii este evidenta pe intreg spatiul terestru. omul nu avea decat 0 influenf foarte limitata asupra naturii. dezvoltata ince pand cu secolul al XVIII-lea. pentru a se putea bucura continuu de roade le naturii. sa recurga aproape exclusiv la resursele naturale care le erau la indemana. rezervele principalelor resur- . vanator sau pescar. omul afast doar un element component al biosferei. care nu se deosebea de eel al altor vietuitoare. treptat. IMPACTUL EXPLOATA. Trecerea acestuia la un nivel superior de evolutie a condus in ultirnele patru milenii la dezvolta rea societatii umane.RII SI . zonele industriale. cele mai puternice din intreaga istorie a omenirii. va aduce noi modificari mediului natural. Simplu culegator. Revolutia agricola (neolitica). 50%. VALORIFICA. ulterior. Omul. aceste comunitati cautau in mod firese sa pastreze un echilibru in mediul natural pe care 11 valorificau. cu implicatii determinante in alcatuirea sis temului de relatii din cadrul acestuia. cu un mod lirnitat de implicare in mediu. extinse pe aproape intreaga su prafata a Pamantului. jul fiind modificat in proportie de peste . a devenit. Incep decopertari masive ale scoartei terestre in goana dupa resurse minerale ~i energetice.) cunosc 0 expansiune teritoriala fara precedent in dauna celor naturale. din lipsa de mijloace tehniee. s-au grupat in sisteme tot mai largi. In ase menea conditii. sol etc. la inceput izolate.. de transporturi etc.RII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI Timp de circa doua milioane de ani. din simplu consumator al produselor elementelor de mediu. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE RESURSELE NATURALE SI AGRICOLE. ToP. Pri mul impact accentuat asupra mediului dar si asupra evolutiei civilizatiei umane l-a avut sedentarizarea. un factor activ in modificarea directa sau indi recta a acestuia.) se degradeaza continuu. suprasolicitarea resurselor de apa dulce etc.

Congo cu 2 calculatoare la aproximativ 10 000 de locuitori. Cea mai mare parte a resurselor sunt concentrate in "Sud" (resurse energetice. in cea mai mare parte a statelor africane subnuiriiia este 0 problema cotidiana). iar numdrul de . RESURSELE $1 DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 65 Civilizatiaumana de astazi l$i meritanumele de cioilizaiie a petrolului. deci. concomitent cu disparitia ecosistemelor lor.consumaiori" esie in cresiere. "Nordul". Niger s. oamenii depasesc cu 20-30 % numarul de calorii medii zilnice necesare calculate de FAO (2 360 calorii/ zi). acolo unde este concentrata aproape toata popu~atia. In Marea C~mpie Chineza. iar in [aponia la 3 locuitori. dezvoltare periclitata de insasi capacitatea Terrei de a sustine aceasta crestere. SUA aloca fonduri importante cercetarii in domeniul utilizarii hidrogenului drept combusti- . 90 % din cresterea consumului de petrol din ultimul an se regaseste in doua state: SUA 1JiChina. cauciuc sintetic. un consum sporit de cereale) se restrange. in prezent. In ceea ce priveste alimentatia.). asimetria intre Nord 1Ji Sud este categorica: pe de 0 parte America anglo-saxona.medicamente. din America de Sud sau sudul Asiei nu pot oferi propriilor locuitori nici macar necesarul zilnic. SUA si Malta aproape fiecare membru ~ familiei i~i are propriul televizor. unde 5 000 de oameni se uita la un singur televizor. indusiriala.a. chiar 1Jicase etc. Cambodgia exista cate un mobil la 100 de locuitori. Omenirea inca nu a gasit pragul optim de valorificare a resurselor. Eritreea. asfait. Peste 30 % din populatia SUAsufera de obezitate.soci~tatii ~ane dupa fiecare prag calitativ treooluiiile agricola. 0 data consumate. Europa. dezvoltare economica 1Ji mediu inconjurator. combustibil. Afganistan s. Africa de Sud 1Jia catorva din nord. in timp ce majoritatea statelor africane (cu exceptia R. fiecarui locuitor ii revine mai mult de untelefon mobil. unde. minereuri feroase 1Ji neferoase). calculatoretc. care incearca sa franeze dezvoltarea fara precedent din ultimii ani.) sau asiatice (Bangladesh. dar 1Jidin resurse. ca unele dintre ele. ca orizontul de tirnp in care acestea vor fi epuizate este destul de scurt (de exemplu. sticlele de apa. fara a afecta capacitatea de regenerare a ecosistemelor. In schirnb. uleiuri s. Dar cine poate lua dreptul unui chinez de a manca mai mult (mai diversificat) decat un blid de orez? Sau cine ar trebui sa renunte: un "american" la al doilea/ al treilea frigider ori al patrulea televiz~r din casa si la a doua sau a treia masina din familie sau un "chinez" la singurul frigider din locuinta? E~olutia . la polul opus situandu-se RD. suc etc. telefoane mobile.. Maroc. sau Ciad. ca resursele naturale nu sunt inepuizabile. in timp ce in tan precum Laos. Cele doua "90curi" ale petrolului (din anii 1973 si 1979) au ararat. In cazul petrolului se aproximeaza aceasta perioada la circa 40 de ani). se naturale sunt pe cale sa se epuizeze. iar eel agricol (in conditiile diversificarii alimentatiei in China si. prin alimentatia pe care 0 au. spre deosebire de Eritreea. insasi capacitatea de a-1Jiasigura hrana zilnica cunoscand carente considerabile in unele situatii (de exemplu. De asemenea.iar rata cu care acestea sunt schirnbate cunoaste 0 dinamica ascendenta accentuata (multe dintre produ~ele amintite mai sus devenind. Societatea informationala a prezentului isi pune problema utilizarii unor alternative energetice (de pilda.a. Exemplul eel mai elocvent in acest caz este China. • In Italia. practic. SUA revine cate 0 masina la fiecare 2 locuitori. care concentreaza 0 mica parte din populatie. dar este mult mai suprapopulat in comparatie cu "Nordul" in timpul revolutiei industriale. • In Bermude. Austria. iar tot acest "progres economic" este insotit de disparitia a numeroase specii de plante si animale. in timp ce aproape jumatate din copiii sub 5 ani ai unor tari africane (Etiopia. Australia. Singurele conditii cunoscute in aceasta ecuatie sunt: resursele naturale sunt limitate. Temerea cea mai mare a omenirii. de asemene~. unde se afla aproximativ 70 % din populatia planetei 1Ji care nu beneficiaza de avantajele tehnologiei moderne.POPULA'fIA. Si toate acestea se intampla pe 0 fasie de 1500 de km de la tarm. Nepal. masini. carcasa de televizor. Pentru fiecare dintre noi. In Taiwan si in Luxemburg. textile (fibre si fire sintetice). Spatiul urban si industrial se ex-' tinde cu repeziciune. de un singur televizor. vopsele. nu se regenereaza. iarin Myanmar cate unulla 3 000 de locuitori. unde 1 000 de oameni beneficiaza. subansamblede masini. pentru prima data.a. materiale plastice (pungiledin fiecare supermarket. petrolulinseamna: sursa de energie. injormationalaj a condus in permanenta la modificarea ecuatiei privind relatia dintre resurse. cunoaste 0 proliferare la nesfarsit a "necesitatilor": mai multe televizoare. "consumabile"). coloranti. Germania. Egipt). • in San Marino si SUA exista eel putin un'ca1culat~r la fiecare 210cuitori. Monaco. este ca "Sudul" se industrializeaza si el.) sufera de subnutritie. pentru un singur individ sau 0 singura fami1ie.

dar nu vor putea niciodata sll." (Mihai Manoliu. noul concept ale dezvoltarii econornice . Astfel. publicat in 1987).plateasca surplusul de cost. incepand cu 2004. Ele vor avea tot dreptul slI. generate de dezvoltarea societatii urnane pe Terra. a scos prima serie de masini adap· tate in acest sens).0 miliarde tone/an 0.ecoeconomia. cu un consurn exagerat de resurse. au in prezent obligatia morala de a permite tWor in dezvoltare sll. Spre deosebire de rnodelele de crestere avansate in anii 1960-1970. fiind periclitata insasi existenta civilizatiei urnane prin afectarea tuturor ecosisternelor care mentin viata pe Terra. Totusi acest argument de natura morala nu este neaparat acceptat de cei care trebuie sll. urmeze aceleasi modele de crestere. dezvoltarea durabila reprezinta capacitatea ornenirii de a asigura satisfacerea cerintelor generatiei prezente.5. Exis ta. Acest argument implica faptul cll. Actionam astfel. primul-ministru de atunci al Norvegiei. realiza bila in deplin consens cu factorii de rnediu. cunoscut mai ales sub denurnirea de Raportul Brundtland. are avantajul ca implica 0 cornpatibilitate intre econornie si rnediul inconjurater. Viitorul nostru comun. dar si a realizarii unor tehnologii ecologice. nu se pot ridica impotriva deciziilor noastre. nu au nici o putere politica sau financiara.1 millarde tone/an lipsa date o o 4000km CJ 1:1 ) SURSA: World Resources Institute bil. Dezvoltarea economicd este 0 dimensiune a dezvoltarii urnane care vizeaza cresterea cantitatii si calitatii bunurilor si serviciilor. fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati (conform Raportului Brundtland. uneori in ritrnuri halucinante (secolul al XX-lea).0 millarde tone/an 0.0. care au beneficiat eel mai mult de exploatarea resurselor naturale si de capacitatea asimilativa a biosferei. intitulat Our Common Future ("Viitorul nostru comun").1. Mai mult.noi nu avem de dat socoteala nimanui: generatiiIe viitoare nu voteaza. Conceptul de dezvoltare durabild a devenit punctul central al dezbaterllor privind mediul si dezvoltarea in anul1987. care aveau ca laitrnotiv "lirnitele cresterii".1. Dezvoltarea durabild ~i proieciia mediului) POPULATIA.5 -1. Pentru realizarea acestui deziderat.5 miliarde tone/an I'!}~~ \ • < 0. in contextul cresterii sau eel putin mentinerii la acelasi nivel a bunastarii umane. Aceasta presupune . plateasca costurile in exces suportate de tarile in dezvoltare pentru a-~i proteja mediul.66 "La scara globala.1 miliarde tone/an 1. stabileste faptul ca prosperitatea economicd ei conseroarea mediului se sustin reciproc. dupa numele doamnei Gro Harlem Brundtland. ridicarea nivelului de trai si sporirea venitului real pe locuitor.tarile dezvoltate.tarile dezvoltate ar trebui slI. dupa publicarea Raportului Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare. Este lirnpede ca dezvoltarea economica in viitorul apropiat nu se rnai poate face ca in secolul al XX-lea. Cristina Ionescu. "Noi imprumutam de la generapile care vor veni un capital ecologic. problema echitatii se pune astfel: un aspect supus dezbaterli este eel legat de faptul cll. iar Japonia. am fost asa de risipitori.recupereze ceea ce Ie datoram. pentru cll. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE EMISII TOTALE DE GAZE CE PRODUC EFECTUL DE SERA (2000) • > 5. ne repro~ze cll. Efectul eel rnai pregnant in prezent al consecintelor negative.nu il vom putea nicicand restitui. 1987) GESTIONAREA RESURSELOR. urmarindu-se cresterea bunastarii. DEZVOLTAREA ECONOMICA ~I DEZVOLTAREA DURABILA. Caracteristici1ed baza ale noului model de dezvoltare economica sunt • Durabilitatea. de asernenea. 11constituie incalzirea globalii.dezvoltarea durabild -. viziunea unei noi econornii . Satisfacerea cerintelor prezentului fara a cornprornite aceeasi posibilitate generatiilor viitoare. raportul in cauza considera dl econornia mondiala trebuie sa accelereze cresterea economica in contextul respectarii restrictiilor legate de mediul inconjurator. stiind precis cll." (Raportul Brundtland.

• Dimensiunea ecologica. ar necesita 6. Fiecare arab din Emiratele Unite are nevoie de eel putin 0 suprafata de 16 hectare pentru a trai.1 . devine necesar faptul ca tehnologia sa rezulte dintr-o analiza stiintifica aflata in concordanta cu posibilitatile obiective ale biosferei.0 • o ha/loc. reorientarea tehnologiilor. Diametral opus se afla majoritatea statelor africane. care tine seama de aspiratiile omului de a trai si activa intr-un mediu sanatos.3. acest indice exprima gradul de agresivitatea asupra mediului. care cuantifica suprafata de teren si apa necesare unui individ pentru a sustine propriul sau stil de viata (in contextul tehnologiei actuale). Supravietuirea ecologica nu inseamna abandonarea tehnologiei. conservarea ecosistemelor naturale sau valorificarea lor in limita capacitatii de a se regenera. 1. tipsidate SURSA. Unul dintre indicatorii cei mai utilizati in prezent privind masura sustenabilitatii mediului este amprenta ecologicd. precum si a aceleia dintre capacitatea de autoreglare a sistemelor naturale si masurile de protectie initiate de societatea umana.6 planete. unde fiecare locuitor i~i satisface nivelul de trai din mai putin de un hectar. Asigurarea cresterii numerice a populatiei la un nivel tolerabil si eliminarea saraciei. Aceasta inseamna 0 redimensionare a cresterii economice.1 ha/loc.5. Valorile cele mai mari in Europa.1-10. ~ \ 5.0 crestere cu orice pret").1.POPULATIA. • Dimensiunea economica. crizele de mediu si accidentele ecologice.0 ha/loc.5 hectare. Inlocuirea criteriului pur economic (. < 1. in fapt. daca fiecare 10cuitor al planetei ar trai la nivelul unui european obisnuit. iar un japonez de aproximativ 6 hectare. ce devenisera din ce in ce mai freevente in secolul al XX-lea. . mai degraba.5 planete.inmultit cu 6. AMPRENTA ECOLOGlcA (2000) • > 10. accentuarea laturii calitative a productiei. cu eel al dezvoltarii armonioase si de durata. avand in vedere 0 distributie mai echilibrata a resurselor. ha/loc. eel mai costisitor din acest punct de vedereeste stilul de viata american care. ar fi necesare resursele a 3.. in conditiile in care din intreaga suprafata a tiirii revine fiecaruia aproximativ 3 hectare. ci.0 3. gestionarea riscurilor. fiecare american consuma valoarea productivitatii a circa 12 hectare. potrivit modului actual de viata. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 67 Seapreciaza ca. care ameninta si inca ameninta soarta planetei. de patru ori mai mult decat Ii revine fizic (suprafata totala raportata la populatie). ca reactie la un model economic deosebit de agresiv. omul a fost preocupat doar de obtinerea a cat mai multor avantaje din exploatarea naturii.5 miliarde de locuitori. De asemenea. • Dimensiunea sociala. nefiind interesat de protejarea acesteia.4 planete (deconditia Terrei) pentru a susfine acest stil de viata. Se are in vedere cunoasterea si stabilirea balantei procese naturale . se intalnesc in Danemarca (aproximativ 10 hectare necesare pe locuitor). 0 riguroasa supraveghere a impactului activitatii economice asupra mediului. Daca.0 ha/loc. in timp ce eel al unui australian doar 4.:!J. in timp ce un australian are nevoie de 8. au facut ca fireasca succedarea unor concepte noi ca ecodezvoltare si dezvoltare durabila. care guverneaza de multa vreme intreaga activitate umaria.interventie umaria. multa vreme. o 4000bn CJ t1 ) world Wide Fund for Nature (WWF) .

De asemenea. la care.Ioc. s-au adaugat si alp factori: bogatele resurse de minereuri din apropiere. generand asa-numitul counterurbanization (dezurbanizare). acesta l~i schimba nume le ill New York. cu locuinte total insalubre. deja dispunea de 0 jumatate de milion. A devenit primul eel mai mare oras al lumii (12. generand un trafic extrem de congestionat (spre exemplu.Bello Horizonte). Ca urmare.2 mil. fara utilitati pub lice. Cucerit de englezi ill 1664. populatia orasului propriu-zis creste de la 2. depasind 10 mil. oamenii de afaceri din oras folosesc tot mai des elicoptere-taxi pentru deplasarea pe deasupra aglomeratei metropole).uit.9 (1970). unul dintre cele mai concludente exemple de orase. o segregare a spatiilor rezidentiale cu contraste izbitoare intre cartierele bogate (curate. forta de munca ieftina alcatuita din imigranti s. un centru economico-fi nanciar de talie mondiala (eel mai mare din America Latina).a. eel mai important nod de cornunicatii. cu 0 mare rata a criminalitatii pe fondul unei segregari etnice accentuate. cu 0 dezvoltare spectaculoasa in a doua jumatate a secolului al XX-lea. regiunea Sao Paulo asigura 80 % din productia braziliana de cafea si 60 % din cererea mondiala)..3 mil. procesul de urbanizare intrand ill declin. anume. pe un butoias de rachiu si un pumn de margele colorate. Acest proces de dezurbanizare. New York. principalul . NEW YORK . abia ajunge la 65 000 de locuitori in 1890. EXPONENT AL "NORDULUI" Marea metropola de astazi are 0 istorie si.68 POPULA TJA.Rio de Janeiro . perspectiva asupra metropolei Sao Paulo . nepoluate) si cele sarace. unul dintre cele mai mari centre industriale de pe Glob si un important centru cultural-stiintific. un oras de un dinamism rar intalnit. Aramas pana astazi eel mai mare centru financiar (Bursa din Wall Street) si comercial mondial. lui megalopolis brazilian. numite favellas. este dublat si de un proces de dezindustrializare. Este 0 metropola multimilionara (desi nu detine si nu a detinut functia de capitala). 0 crestere a temperaturii cu 5° C ill centru fata de periferie). Fondat in 1554 (cand avea 100 de locuitori). dezvoltate. metropola cu care va intra ulterior in concurenta. punand bazele orasului Noul Amsterdam.EXEMPLU DE SATURARE URBANA. care a cumparat de la bastinasi insula Manhattan.Ioc. an in care Rio de Janeiro. Sao Paulo este un exemplu tipic de mare oras care se dezvolta rapid intr-un ritm aproape haotic. ulterior. ale imigrantilor. In anii '70: orasul a ajuns la saturatie. specific tarilor din "Nord". (1950) la 5. Dinamica demografica si spatiala a orasului incepe in secolul al XX-lea grape cafelei (de pilda. in 1920. concentrand 0 treime din valoarea nationala a productiei industriale (axata indeosebi pe metalurgie si construetii de masini). Sao Paulo este eel mai industrializat areal din Brazilla (unul dintre pilonii triunghiului industrial Sao Paulo .EXPONENT AL "SUDULUI" Orasul brazilian este 0 expresie a exploziei urbane.In prezent (si aproximativ 20 mil. dar si a poluarii (traficul auto genereaza 0 adevarata "insula de caldura". SAO PAULO . RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE STUDIU DE CAZ: Analiza comparativa a doi poli de crestere urbana . loco aglomeratia urbana). 0 evolutie extrem de interesante.'pol de crestere" al dinm'mcu. proces prezent si astazi si. Orasul a fost intemeiat ~ 1626 de olandezul Peter Mu. implicit. dezafectarea unor intreprinderi sau chiar a unor intregi zone industriale si ecologizarea lor.loc. migrarea populatiei din zona centrala spre periferie (descentralizare) pe fondul unor preturi ridicate si a unui cost crescut al vietii ill partea centrala (CBD).In 1950).

• Analizati migratiile actuale prin prisma asimetriilor dintre Nord si Sud. '* AUTOEVALUARE • Precizati 5 state apartinand Nordului dezvoltat si 5 state in dezvoltare. ale exploziei demografice pentru urmatoarele doua decenii si pe 0 perioada mai lunga (un secol). • Analizati graficele de la p. ~are sunt caracteristicile de baza ale conceptului de dezvoltare durabila? . • In ce masura extinderea pe orizontala a localitatii in care traiti a afectat mediul? • Explicati saltul calitativ realizat de societatea umana prin revolutia informationala. • Exprimati asimetria Nord-Sud in ceea ce priveste speranta de viata la nastere pe baza hartii de la p. 60. RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMll CONTEMPORANE 69 NOTIUNI NO I: • I~batranire demografica. ce consta asimetria fortei de munca? urn pot fi diminuate efectele exploziei demografice? Oferiti doua ~ sol pi.' explozie demografica • Tranzitie demografica • Declin demografic • Tari dezvoltate ("Nord")/tari in dezvoltare ("Sud") • Indicele dezvoltarii umane • P. ~recizati consecintele (eel putin doua) imbatranirii demografice si. 56 si motivati diferentierile dintre cele doua forme grafice. Me intelegeti prin "incalzire globala"? Y~xpunep succint ideile curentului malthusianist. 54 cu dinarnica populatiei sicorelati acest proces cu gradul de dezvoltare economica al societatii umane. ~Expli~ap asimetria dezvoltarii econornice dintre "Nordul bogat si imbatranit" si "Sudul tanar si infometat": notati urmarile acestei asimetrii asupra migratiilor viitorului si perspectiva unui declin al civilizatiei. INTREBARI-PROBLEMA • Ce intelegeti prin "explozia urbana"? Precizati doua consecinte ale acesteia. • Speranta de viata • Dezurbanizare • Dezvoltare durabila • Amprenta ecologic a EXERCITII 51 ACTIVITATI PRACTICE ~xplic~ti a~imetria demografica dintre "Nord" si "Sud" si precizati doua consecinte ale acesteia. respectiv.LB.POPULA TJA. • Clasificati resursele principale de pe Glob in functie de mentinerea ~ in ritrnul actual de consum. • Resursele planetei sunt suficiente pentru numarul actual al popuMei globului sau insuficiente? Argumentati raspunsul. ((47Comparati piramida varstelor pentru tarile dezvoltate si respectiv ~ri in dezvoltare de la p.

reflectandu-se In structura Produsului Intern Brut (PIB) si In cea a exporturilor: • in epoca imperiilor coloniale: predomina agricultura si. si comercializarea lor. declansata de revolutia industrials de la inceputul secolului al XVIII-lea si generalizata dupa AI Doilea Razboi Mondial: produsele industriale. dar si diversificata: Velier din secolul al XVII-lea Linie de asamblare a automobilelor Bursa din New York . care au dus la nasterea imperiilor coloniale. bazata pe proprietatea de stat si cea asa-zis "colectiva" In ~a prabusirii regimurilor comuniste din Europa de Est. cand include absolut toate statele lumiirlE secolul al XX-lea a avut doua componente economia mondiala capitalista (economie de piata. comercializarea produselor agricole (mai ales a celor obtinute din agricultura de plantatie: bumbac. Economia mondialt'~a si Piata mondiala.a. zahar s. • In prezent este foarte complexa.Sistemul economic si sistemul geopolitic EVOLUTIA ECONOMIEI MONDIALE SlSIS'I'EMOL ECONOMIC MONDIAL . cafea. ca urmare. nu mai putem vorbi de 0 economie mondiaThsoclahsta. de~i mai ~ta c!teva state comuniste. si a atins ~um In zilele noastre. ceai. Caracterul economiei mondiale s-a modificat in timp. £ructe tropicale. bazata pe proprietatea privata) si economia mondiala socialista (economi~ planificata.): • In perioada industrializarii.'1'EconOmia mondiala reprezinta ansamblul ec~o~or nationale 'ale statelor lumii privite In interdependenta complexa a legaturilor lor pe piaj~ondiala: 1" . cu 0 gama extrem de variata. a inceput sa se formeze odata cu Marile Descoperiri Geografice.

electrotehnica. Asistam. (' . care reflecta amplificarea legaturilor economice dintre state.in tarile dezvoltate predomina serviciile (transporturile.jumatate din productia mondiala! -.). Oar exista si alte exemple: Brazilia si Mexic. aluminiu. Inaustna se modernize~ tot mai accelerat. Polonia. locul3la anvelope. la televizoare.t 1A. beneficiind de modernizare.care se construiesc in tarile in dezvoltare. . IT. totu~i. gazoductuI Nabucco. AGRICULTURA Si ill acest setlor -au inregistrat progrese (cresterea productiei totale. benzina si constructii navale marl time etc. gratie automatizarii si robotizarii. turismul.Tbilisi . intrucat nici 0 ta!a nu-si poate asigura toate produsele si serviciile de care are nevoie. la nave maritime etc. transporturile si telecomunicapile. la ascensiunea unor tari in dezvoltare in topul celor mai marl producatori mondiali. atat la crearea PIB.o . tehnologice.mai ales la nave maritime si avioane-.. comertul exterior etU INDUSTRIA . la aparate de radio.. Polonia si Croatia. staniu si zinc rafinat. toate caile de comunicatie si. In plus. Brazilia. telecomunicatiile. Aaparut. TRANSPORTURILE In ulfunele decenll. prin Romania.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 71 Asamblarea calculatoarelor Shanghai Avion de mare capacitate pentru tr-znsport de marfuri . dar exista inca marl discrepante teritoriale. otel. Astazi asistam la adevarate interdependente economice.TGV). Turcia. agricultura. Au loc nu numai schimburi comerciale traditionale (produse agro-alimentare. in anumite domenii produce mai mult decat solicita consumul intern tocmai vizand exportul. in aceste conditii. eficienta si organizare riguroasa. Tarile dezvoltate renunta la a pune accent pe industriile mari consumatoare de materii prime ~i/sau foarte poluante si se orienteaza spre industriile de varf (electronica. cresterea productiei la hectar si a rentabilitatii zootehnice). deja construite (oleoductuI Baku . informationale etc. indeosebi oleoducte si gazoducte magistrale. incl inegal repartizata. materialelor de constructii. totodata. farmaceutica etc. unele subramuri chimice etc. Este mutat tot mai mult accentuI de pe agricultura extensiva pe cea intensiva (cresterea productiei =- . asa-numituI "e~ort de poluare". respectiv. mineritul). in domeniul autovehiculelor. Malaysia si Indonezia. mijloacele de transport au cunoscut 0 dezvoltare fara precedent. 5-a remarcat. atentia acordata transporturilor speciale. al doilea producator mondial de vehicule comerciale (pe locullO la autoturisme) si de energie electrica. devine tot mai putin dependents de amplasarile traditionale si cunoaste 0 raspandire cu adevarat mondiala.Austria. ( In ultima vreme asistam la schimbari importante si in cadruI principalelor componente ale economiei mondiale: industria. industriale).Ceyhan si gazoductuI "Blue Stream") sau in proiect (oleoductuI Marea Caspica . primul producator de fibre artificiale si de televizoare . rlIrianand. cu un traseu similar). totodata. imbunatatirea continua a mijloacelor de transport ca volum (capacitate) . ci si schimburi fin~are. viteza (indeosebi la avioane si trenuri . cat si la export.) in crearea PIB si produsele industriale in valoarea exporturilor.in tarile in dezvoltare pre domina sectoruI primar (agricultura si . cum este cazul Chinei: cel mai mare producator mondial de fonta. serviciile financiar-bancare etc. respectiv investitiile externe in mari unitati irlaUstrTalepoluante din domeniul siderurgiei.

dezvoltarea cailor si mijloacelor de transport si.. 1. intre care: dezvoltarea economica de ansamblu (reflectata in cresterea veniturilor si a puterii de cumparare). desi incercari in aceasta directie au existat (Albania. Mexic. datorita vehicularii unor marl cantitati de produse. Australia. Europa Central-Nordica..._. rezultand anumite fluxuri comerciale dominante. a vitezei de deplasare si a gradului de confort. mai ales. La randul sau.a.--chllTIlzarea. modul in care participa la diviziunea internationals a muncii. v'cre~terea sperantei medii de viata. nici 0 tara nu se mai afla in afara fluxurilor comerciale internation ale si orice persoana fizica sau juridica poate cumpara orice produs de pe planeta. India. a aluminiului. mai recent a software-ului etc. cu cateva exceptii (SUA. regiunilor turistice . Brazilia. unele "burse" (Londra. America v-t ".a. exista un sistern economic mondial."'. sporirea duratei timpului liber. mai recent. Spre deosebire de trecut. Marea Caraibilor).all". in perioada comunista. Mijloacele pentru asigurarea unei agriculturi intensive . diversificarea si modemizarea mijloacelor de informare. indeosebi China. Amsterdam. astazi . singurul tip care poate asigura productia necesara satisfacerii cerintelor unei populatii in continua crestere.)raditionale (Mare a Mediterana.aici existand tot un regim comunist dictatorial ca in Albania din trecut).. se vorbeste de "piata mondiala" a anumitor produse (a grclului.:. Indonezia.. Franta. a autovehiculelor. \". Altfel spus. intro~. totodata. cunoscand in ultima vreme 0 dezvoltare cu adeI» t c-j. atragerea in circuitul agricol a noi suprafete si realizarea unor roductii la nivelul celor de pe suprafetele deja aflafe su cuI ra. Copacabana.v' econorniei mondiale. tarile in dezvoltare domina productia mondiala. Conteaza insa foarte mult modul in care 0 tara reuseste sa se insereze in acest sistem economic mondial si i~i valorifica potentialul economic propriu. turismul a devenit 0 componenta importanta a .. astazi. la baza mondiaIizarii economice si..). Chicago. ~ • ~ (. in prezent. lucrar de'iiIibunatapri financiare . schimburile internationale stand.permit. e Terminal petrolier din Orientul Mijlociu COMERTUL EXTERIOR Acest domeniu a cunoscut cea mai spectaculoasa crestere in ultima vreme.. a produselor electrotehnice si electronice. Brazilia Toate aceste elemente ne indica faptul ca..p-e Nord. . RPD. Germania . La aceasta dezvoltare spectaculoasa contribuie multi factori. ~~I::. Australia s. adaugandu-li-se noi destinatii foarte v atractive.). la care participa toate tarile lurnii si de la care nu se poate sustrage nici 0 entitate statala.·:· . ducerea in circuitul turistic a unor locuri si obiective multa vreme Statiunea balneo-maritima inaccesibile etc. ~ Statiune turistica alpina . Tokyo s. de fapt.) care reglementeaza preturile in domeniu.:t. a zaharului. cu un patrimoniu turistic original (China. Coreeana. vA . TURISMUL _ l..L ( yarat spectaculoasa (peste 800 rnilioane de turisti internationali si mai mult de 700 miliarde de dolari venituri)..72 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC 'I ( Plantatie de cafea agricole totale pe unitate de suprafata si pe cap de animal). Astazi.. a diamantelor.mecanizarea..dar nurnai la unele culturi). Rusia. -In cru a faptului ca au 0 agricultura mixta (intensiva si extensive).. ca si in alte vremuri.. a globalizarii..Iji.t·:.41. a petrolului. a cafelei. indiferent unde se afla si unde produsul a fost fabricat. functionand chiar.

care in fapt indue hotararile irnportante). APEC. si de centre de putere. astazi. China. ONU a avut ca precursoare Liga Naiiunilor. numai unul nu face parte din ea. India. militar etc. in mod cert. Africa de Sud). si numeroase alte organizatii. exista 0 singura organizatie interguvemamentala cu vocatie universala. Tocmai de aceea. ONU a fost infiintata la 26 iunie 1945.) ori militare (NATO). asociatii. ca urrnare a procesului decolonizarii. In categoria aetorilor intra si state (SUA. numarul statelor membre creste progresiv prin aderarea altor state independente (precurn Romania. in care toate statele au drepturi egale. fara exceptie (cum este cazul membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate. si nu numai de state. MERCOSUR s. Scuri istoric.) care joaca sau pot juca un rol important pe scena internationala si care completeaza sistemul geopolitic mondial actual. Organizatia Natiunilor Unite (cu 0 structura organizatorica complexa). Indonezia. aproape automat. Australia. Toate acestea sunt. ca ~ trecut. dar si blocuri economice (Uniunea Europeana. atunci actorii si centrele de putere nu si-ar mai avea rostul. Brazilia. a celor care isi dobandesc independenta. blocuri regionale. Rusia. desi pana in prezent au fost luate in calcul doar statele pentru aceasta categorie.derivat din consecintele Prirnului Razboi Mondial - / Sediul ONU de la New York . In acelasi tirnp exista si state suficient de puternice (economic. Japonia. in 1955) sau. se vorbeste de actori. de fapt. avand ca principal obiectiv . Daca Organizatia Natiunilor Unite ar reusi sa se manifeste ca 0 organizatie cu adevarat universala. infiintata dupa Primul Razboi Mondial. Ulterior.a. cu obiective specifice. de regula cu caracter interguvernamental. pe Glob.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 73 SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL In prezent. ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE (ONU) ONU este cea mai importanta si cuprinzatoare organizatie internationala: din cele 192 de state independente existente pe Glob. si centre de putere. in urrna Tratatului de la Versailles (1919). respectiv Vatican. prin sernnarea Cartei de la San Francisco (in SUA) de catre 51 de state.

Stiinta si Cultura): OMT (Organizatia Mondiala a Turismului). rezolutiile sale. Rusia. adepte ale unei economii centralizate si planificate versus tarile capitaliste. Marea Britanie si Franta). rezolvarea unor conflicte. dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni: realizarea cooperarii internationale in domeniile economic. reprezentative fiind NATO si opusul sau Tratatul de la Varsovia. avandu-si sediulla Bruxelles. programe) si institutii specializate. au caracter obligatoriu. ceea ce nu a reusit si. Structura GNU este extrem de complexa. FMI (Fondul Monetar International): UNEP /PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator) .74 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC "Cli~tile albastre" (trupe ONU de mentinere a pacii) garantarea pacii si securitatii internationale.Acordul General pentru Tarife si Comert): UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie. precum si alte asocieri similare. legate indirect de aceasta opozitie (CENTO (li SEATO). Dintre tate acestea. alesi pe 0 perioada de doi ani pe principiul repartitiei geografice echitabile. nerecurgerea la forta sau la amenintarea cu forta: neamestecul in treburile interne ale statelor etc. OCDE (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica). astazi mai functioneaza doar NATO. ca urmare. organism reprezentativ. impunandu-se: • Adunarea Cenerala. cu numeroase organe principale. etc. . rezolutiile sale avand caracter de recomandari pentru statele membre si celelalte organisme sau institutii: • Consiliul de Securitate.intre care (obiectullor reiese chiar din denumire): FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie $i Agricultura): OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii): OMC (Organizatia Mondiala a Comertului. alcatuit din toti membrii ONU. in total peste 0 suta. BLOCURILE MILITARE Din antinomia "EST"-"VEST" (tarile comuniste. ONU i~i are sediul principalla New York (SUA). social. cultural si umanitar. Obectioe fundamentale: mentinerea pacii si securitatii internationale prin luarea de masuri colective eficace impotriva actelor de agresiune.organe principale (sase in total). ONU a contribuit. a aparut . NATO sau Pactul Atlanticului de Nord Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO = North Atlantic Treaty Organization).insti tu t ii / organiza t ii specializa te (peste 20). la sprijinirea tarilor sarace. cu 0 economie de piata) au rezultat ansambluri/blocuri militare. urmata imediat de Uniunea Sovietica (septembrie 1939t oficial insa abia in aprilie 1946. investit cu dreptul de a discuta orice problema de competenta organizatiei. buna credinta in indeplinirea de catre acestea a obligatiilor asumate. organe speciale (comitete. practic s-a autodizolvat in momentul in care Germania a invadat Polonia. China. Principiile fundamentate in conformitate cu care actioneaza: egalitatea suverana intre toate statele membre. format din 5 membri permanenti (SUA. in timp. succesoarea GATf . spre deosebire de cele al Adunarii Generale. care pot exercita dreptul de veto. Geneva (Elvetia) si Nairobi (Kenya). si 10 membri nepermanenti. intre care: .plus oficiiimportante la Viena (Austria). mentinerea pacii in anumite zone conflictuale.

Trupele NATO au intervenit cu succes pentru restabilirea ordinii in mai multe focare de conflict. Italia. Germania. NATO 9i-a redefinit obiectivele cu accent pe asigurarea securitatii comune a membrilor ei prin cooperare si consultare in domeniile politic." Fragment din Declaraiia de la Washington cu privire la Kosovo Obiective. Romania. Primul-ministru britanic Tony Blairin mijlocul soldatilor britanici mobilizati in trupele NATO de interventie in Kosovo Sediul NATO de la Bruxelles "Criza din Kosovo reprezinta 0 amenintare fundamentala la adresa valorilor pe care NATO le apara de la infiintarea sa: democratia. pe langa elemente pozitive (intre care instaurarea democratiei si trecerea la economia de piata in tarile foste comuniste). in speta ale kosovarilor. militar si economic. Lituania. obiectivul central a fost mentinerea si dezvoltarea capacitatii individuale si colective de Arezistenta impotriva unui atac armat (asadar. Olanda. conflictele etnice. Estonia. Membri.SUA si Canda . Spania si Turcia. Celor 12 state fondatoare (doua din America .SISTEMUL ECONOMIC 91 SISTEMUL GEOPOLmc 75 ca 0 consecinta a "Razboiului Rece" dintre SUA si Uniunea Sovietica. etc. Alianta Nord-Atlantica si-a modificat conceptul strategic. In prezent inc ude 26 de state. Marea Britanie. Un caz aparte l-a constituit interventia din 1999 in Iugoslavia. . Grecia. Luxembur .si 10 din Europa de Vest .F. intre care cele din fosta Iugoslavie (Bosnia-Hertegovina. Initial. Norvegia. dupa cea de-a doua conflagratie mondiala. Islanda. consemneaza si noi riscuri complexe pentru pacea si stabilitatea euro-atlantica: dezastrul economic. ci incalcarea flagranta a drepturilor colective ale minoritatilor. drepturile omului si respectarea Iegalitatii. motivatia constituind-o nu afectarea unui stat membru NATO. Letonia. Slovacia si Slovenia).Belgia. adaptandu-se noilor realitati care. in urma celor doua valuri de aderare: din 1999 (C· hia. proliferarea armelor de distrugere in masa. fund infiintata in 1949. Portugalia) li s9 au alaturat ulteri~r R. Danemarca. In urma prabusirii regimurilor comuniste din Europa de Est (1989-1991) si a autodizolvarii Tratatului de la Varsovia (1991). scopuri pur militare). Nu vom permite acestei campanii a terorii sa reuseasca. a terorismului. precum si in domeniul stiintei si alte sectoare (deci scopuri mult mai largi). Polonia si Ungaria) si 2004 (Bulgaria. Kosovo) si din Orientul Mijlociu (in timpul interventiei irakiene in Kuweit) si au trimis trupe de mentinere a pacii 9i in alte regiuni conflictuale. Franta.

Unele au reusit deja. blocurile economice. ritmuri ridicate de crestere cunosc negrii si hispanicii.76 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC Principala institutie POI~. BLOCURILE ECONOMICE REGIONALE In paralel cu ONU si blocurile militare (NATO. astazi tot mai multe tari detin un rol regional sau mondial important. care este considerata un "pol de putere" in toate configuratiile geopolitice prezente si viitoare.a. SUA au 0 suprafata de 9 550 000 km2(locul 4 pe Glob). au aparut. care este investit cu autoritate politics si puteri decizionale. fiin alcatuit din reprezentanti permanenfi (ambasadorii) ai tuturor ta ilor membre (inclusiv Romania). 3 in preajma Primului Razboi Mondial. aproape cat intreg continentul european. cazul eel mai concludent fiind Uniunea Europeans. . Ocupa partea centrala a Americii de Nord.2 dupa eel de AI Doilea Razboi Mondial). Tratatul de la Varsovia. [A se vedea subcapitolul despre Regionalizare si eel privind Ansamblurile economice 9i geopolitice mondiale actuale. din motive in principal de coordonare a activitatilor si politicilor economice.) de integrare. Fiecare dintre aceste asociatii au incercat si se straduiesc sa joace un rol important pe scena mondiala. MERCOSUR. mai mult sau mai putin indepartat. si 0 populatie de 300 milioane de locuitori (locul 3 pe Glob). precum si de cooperare. STATELE UNITE ALE AMERICII (SUA) Poieniialul geodemograftc.] Imagine de la un summit APEC ROLUL UNOR STATE IN SISTEMUL MONDIAL ACTUAL Daca in trecutul. plus nord-vestul masei continentale nord-americane (statul Alaska) si arhipelagul Hawaii din Desi albii sunt majoritari (circa 70%din total). in conditiile in care asistam. CENTO. cu un grad mai ridicat (CEE/Uniunea Europeanf sau mai scazut (APEC. pe plan mono dial.ca si decizionala a NATO este Consiliul Atlanticului de Nord (NAC . NAFTA~. SEATO). mai inainte principala zona de interes a fost cea a Atlanticului. Altele incearca sa dobandeasca 0 asemenea pozitie. la 0 translatare a sferei de interes geopolitic si economic spre zona Asia-Pacific. AELS. mari sanse in acest sens avand ASEAN si APEC. numarul statelor care jucau un rol important pe scena mondiala era redus (4-5 in perioada imperiilor coloniale.

Resursele naturale sunt bogate si variate: eel mai mare fond funciar de pe Glob. New Mexico. in partea continentala este diferentiat. Alaska si arhipelagul Hawaii sunt predominant muntoase. circa 12500 de miliarde de $. Florida (de la Spania). constructiile de masini etc. gaze naturale. intrucat au luat nastere in urma eu numai peste 200 de ani (Declaratia de Independenta din 1776). diversificata si moderna si reprezinta cea mai mare putere economica mondiala. telecomunicatiile. bauxita etc. praetie preluarea pamanturilor bastinasilor ("pieile rosii"): • cumpararea de teritorii: Louisiana (de la Franta napoleoniana). Hawaii (de la Spania) etc. eel mai mare pare de autovehicule (doua eineirni din eel mondial) si eel mai mare numar de aeroporturi. eel mai mare producator industrial. cat si gratie capacitatii de interventie in orice punct . eel mai mare sistern navigabil interior de pe Glob. • eele mai marl venituri din turism (peste 1/10 din totalul mondial). orientate Nord-Sud: Muntii Apalasi. dar si oceanica si subtropicala. remarcandu-se magistralele rutiere si feroviare transeontinentale. de la Est la Vest. respeetiv.). Marile Campii si Muntii Stancosi. din nord-estul aetualelor State Unite ale Amerieii.unei ordini internationale prospere si stabile". petrol. • eel mai mare producator si exportator agricol mondial. creste datorita atat sporului natural (eel mai ridicat din cadrul tarilor dezvoltate). care a depasit recent 300milioane de locuitori. Scurt istoric. Cea mai mare putere mondiald. • eea mai mare si diversificata retea de transport. SUA fae parte din eategoria statelor asa-numite "fara istorie". plumb. exista si alte argumente in sprijinul ideii ea SUA sunt eea mai mare putere mondiala: • are eel mai mare numar de voturi la FMI si Banea Mondiala. De la eele 13 mici eolonii engleze. Economia. 0 tara "primitoare". Are un relief extrem de variat. atat in termeni cantitativi si ealitativi. in care se precizeaza ci1 "existen~a unor actori independenti pe scena internationala ar fi intolerabila pentru ci1ar constitui 0 sfidare la adresa hegemoniei americane. California (de la Mexic). remarcandu-se in domenii ca energia electrica (peste un sfert din productia si. minereuri de fier si minereuri neferoase (cupru.. putand astfel bloea orice hotarare: • este eea mai mare putere militara a lurnii. SUA au 0 economie complexa. aeronautiea (inclusiv cercetarile spatiale). forta economica). remarcandu-se ariile metropolitane (21 eu populatie intre 2 si 18 milioane) si megalopolisurile. in continuare. Pacificul Centsal. in urma Razboiului de Independenta fata de Marea Britanie. pana la eonglomeratul de 50 de state.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC 77 Peisajdin Muntii Stancosi Lan de grau in SUA Dad}multa vreine SUA s-au ferit sa-si afiseze declarativ suprematia ca hegemon mondial. potential demografic. expansiunea teritoriala s-a facut prin trei modalitati: • faimoasa "eolonizare a Vestului Salbatic". in afara de atu-urile mentionate mai sus (intindere. Alaska (de la Rusia). la multe dintre acestea detinand unul dintre primele loeuri pe Glob ca productie. in trei mari zone paralele. al treilea fond forestier de pe Glob. • pe ansamblu. respectiv mai mult de un sfert din totalul mondial. • in urma unor razboaie. remarcandu-se cele de carbuni. cat si celui migratoriu. eonsumul mondial). Reteaua hidrografica este foarte bogata. 0 fac printr-un document (din 1993) al Administratiei Clinton. bogate rezerve de minerale si minereuri. SUA fiind. care este «cheia. aeest rang fiindu-i conferit de: • eel mai mare PIB. Populatia. de regula provoeate unor tari: Texas. Clima este preponderent temperate. resurse. Peste 80% din populatie este concentrata in orase.

eeea ce 0 plaseaza pe locul intai in lume. Cea mai mare parte a bogatiilor naturale este concentrata in Siberia. remarcandu-se cele de carbuni. in [aponia) si care detine eea mai mare putere instalata in centralele nucleare. capitala ei.78 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC ) al Globului sau de a controla. bogate rezerve de minerale si minereuri. si 0 populatie de circa 144 milioane de locuitori (loeul7 pe Glob).). minereuri de fier si minereuri neferoase (nichel. aeesta fund Moscova. crom.eel mai mare de pe Glob). la mare distanta de celelalte tari.a. unde se desfasoara taigaua siberiana . • este unul dintre cei cinci membri permenenti ai Consiliului de Securitate ONU (din 1945). principalele rute intercontinentale. Clima este pre dominant temperata si in buna masura de un continentalism excesiv. • este putere cosmica. avand un relief predominant de campie in partea europeana si de podisuri si munti in cea asiatica. . atat in cursuri de apa. cat siin oglinzi lacustre.Are o retea hidrografica extrem de bogata. RUSIA Poieniialul geodemografic.4milioane de locuitori (peste 10milioane aglomeratia urbana). • este singura tara capabila sa foloseasca eel mai subtil instrument de putere. influentarea comportamentului socio-politic si cultural prin exportul propriului mod de viata si al propriilor sale valori morale. fiind prima tara care a obtinut si utilizat arma nucleara (august 1945. Hiroshima si Nagasaki. metale pretioase (mai ales aur si diamante). In Rusia se afla eel mai mare oras european. in duelul eu Uniunea Sovietica iesind detasat invingatoare dupa destramarea acesteia (1991). Ocupa 0 buna parte din estul Europei (Marea Campie Rusa) si nordul Asiei (in principal Siberia). gratie retelei de baze militare externe. hidrocarburi. Moscova. • este putere nucleara. cu 8. Populatia se afliin declin numeric ea urmare a sporului natural negativ (-6 %0 in ultimii ani). Rusia are 0 suprafata de 17075400 km'. bauxita s. Piata Rosie Resursele naturale sunt unele dintre cele mai variate si bogate de pe Glob: un imens fond funciar (in partea europeana) si forestier (in principal in partea asiatica.

dispunand de un arsenal atomic impresionant. Colosul sovietic s-a destramat. minereu de fier si alte resurse de prima importanta. grape repatrieriirusilor din fostele republici unionale. JAPONIA Poieniialul geodemografic. mai intai in Europa de Est (inclusiv in Romania). Scuri istoric. Totusi.0 putere in revenire.z'km"). Rusia preia to ate prerogativele de mare putere ale Uniunii Sovietice. care vor impinge hotarele imperiului in toate directiile. Iuri Gagarin. si nu spre Asia. • este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU (din 1945). rezultand una dintre cele mai ridicate densitati de pe planeta (340 Ioc. Rusia este mostenitoarea Uniunii Sovietice. Japonia ocupa arhipelagul omonim din Asia de Est (vestul Oceanului Pacific). apoi si in tari de pe alte continente. fosta Uniune Sovietica fiind. Are 0 economie diversificata. . In urma dezmembrarii. prirnul om in Cosmos (1961) Sfera de influenta a Uniunii Sovietice atinsese dimensiuni impresionante. a cunoscut dezvoltarea teritoriala maxima gratie a doi tari (imparati). in ciuda faptului ea a pierdut 0 parte din tehnica militara in favoarea altor state din fosta Uniune Sovietica. cand sunt inglobate cu forta noi teritorii in spatiul sovietic. ocupand locul 10 pe Glob. cea mai mare extensiune teritoriala 0 va cunoaste Rusia in perioada comunista. in principal a Ucrainei. carbuni. cea mai intinsa tara nu numai din Europa. Rusia. diamante ftot 1/4 din totalul mondii. Spre deosebire de celelalte tliri fostecomuniste. hipercentralizatul sistem comunist care paralizase toate verigile societatii. 41a uraniu si fier. dar 0 suprafata restransa (378000 km'). primul stat comunist din lume. locul21 petrol. Federatia Rusa s-a vazut confruntata dupa dezmembrarea colosului sovietic. are multe atribute de mare putere: • un potential economic urias. in 1991. ci si pe celelalte continente. al carui inceput statal se plaseaza in a doua jumatate a primului rnileniu al erei noastre. prima tara din lume care a lansat un satelit artificial al Pamantului (1957) si a trimis primul om in Cosmos (1961). • ramane a doua mare putere militara a lurnii. Rusiaramane un mare producatormondial de hidrocarburi (locul 11a gaze naturale si 2 la petrol). intre care lipsa de performanta interna si de competitivitate externa a economiei. A doua putere economica a lurnii. sa "exporte" regimul comunist in alte tari. Rusia . format din patru mari insule si mai multe insulite. Odata cu evenimentele din Europa de Est (1989-1991) si implozia Uniunii Sovietice (1991). sporul migratoriu este usor pozitiv. care Ii onfera doar locul60.SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLITIC 79 La multe dintre acestea detine locuride prim rang pe Glob'. • este putere nucleara (din 1954). Bucovina de Nord. cu mari dificultati economice. Tinutul Herta. din cauza unui complex de factori. care. in 1991. • este putere cosmica. Rusia nu mai domina in prezent nici macar Europa (plasandu-se pe locurile 5-7 ca PIB total). sub forma Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietica a incercat. gratie resurselor naturale mentionate mai sus. Rusia actuala.a. In ciuda potentialului economic urias." ai Moscovei). tirnp de cateva decenii dupa AI Doilea Razboi Mondial. la fel ca si in celelalte tari comuniste. 5 la aur s. fund 0 dovada concludenta). Sankt Petersburg. abia dupa anul2000 reusind 0 redresare in domeniu. 31a carbune. ca producj:ie: locul1la gaze naturale (1/4 din productia mondiala). de altfel. puterea Rusiei a slabit considerabil. si pentru inceput a reusit. Are 0 populatie numeroasa (127 milioane de locuitori). de altfel. dupa eel de AI Doilea Razboi Mondial devenise 0 superputere in multe privinte egala sau chiar superioara Statelor Unite ale Americii. manifestandu-se nu numai in Europa (unde tarile comuniste din Europa de Est erau pur si sirnplu niste "satelip.m. Economia. Petru I eel Mare (1682-1725) si Ecaterina a II-a (1762-1794). Rusia va gravita spre Europa (construirea unei noi capitale.a) 1 nichel (de asemenea unsfert di productia mondiala). cu 0 puternica industrie miniera si 0 industrie prelucratoare variata. in ciuda faptului ca a pierdut circa cinci milioane de km2 si jumatate din populatia imperiului sovietic.d. intre care si Basarabia. Grape lui Petru I. ci si de pe Glob.

. Desi. imparatul avand doar un rol decorativ. [aponia are 0 economie complexa si foarte performanta. Clima este in cea mai mare parte ternperata. muntele Fuji Desi este foarte populata. Statutul de mare putere.80 bSTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC Shinkansen. 1945). comandantul mil-tar suprem (sogunul) conducea in fapt tara. Japonia cunoaste 0 perioada de rap ide si radicale transformari economico-sociale. in paralel. refuzand contactele cu lumea exterioara. Are un relief predominant muntos (in parte vulcanic). fiind obligata sa-si asigure marea majoritate a materiilor prime din import. dupi SUA. Japonia s-a aflat. Acesta este efectul "boom-ului economic" japonez din perioada 1960-1980. in [aponia constituindu-se eel mai populat megalopolis de pe Glob. ca in toate tarile dezvoltate. cu un inalt nivel tehnologic (detine. alaturi de SUA si Uniunea Europeana. pana la mijlocul se· colului al XIX-lea. Este 0 tara saraca in resurse naturale. in epoca sogunatului (11921867). cand a fost aliata Germaniei naziste. dar. Odata cu redarea puterii imparatului si inaugurarea epocii "Meiji". subtropicala si tropicala. cu circa 70 milioane de locuitori. printre altele. ca urmare a interdictiei dictate de Puterile Aliate. padurile ocupa inca peste 2/3 din suprafata Japoniei. Japonia este a doua mare putere economica a lumii. cu un PIB de circa 5 000 miliarde de dolari. Tokaido (Tokyo . care acopers peste 80% din suprafata tarii.Osaka . Industria japoneza. Desi este unul dintre cei trei "poli economici" ai planetei. Automobilele japoneze au cucerit lumea In perioada sogunatului.). Scurt istoric. nu detine arma nucleara. tren japonez de mare viteza. care atinge maximul in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial. in afara fluxului istoriei. circa 60% din robotii industriali din lume). Numarul populatiei a ramas in ultima vreme constant.Japonia se autoizoleaza. a reusit sa cucereasca. prin produsele sale. peste 80% din populatie fiind concentrati in orase. august. si 0 politica externa expansionista. piete din intreaga lume.Hr. ceea ce inseamna mai mult de 1/10 din eel mondial. Desi un stat relativ vechi (prima formatiune statala dateaza din secolul IV d. iar in sud. Japoniei Ii lipsesc unele dintre atribu ele statutului de mare putere: • desi a fost prima tara din lume care a cunoscut efectele armei atomice (Hiroshima si Nagasaki. datoriti sporului natural in jur de zero si a unui spor migratoriu neglijabil Este puternic urbanizata. Economia. ponderea cea mai insemnata in crearea PIB 0 au serviciile.Nagoya). continuat apoi sub 0 forma sau alta pana in prezent. In plan secund.

Un atribut al statutului de mare putere.3 miliarde de locuitori (locul l pe Glob).milionare". staniu. in unele cazuri. sare. bogate: are unul dintre cele mai insemnate fonduri funciare si cea mai mare suprafata irigata de pe Glob. • nu este putere cosmica. arid a). al doilea producator mondial de hartie si energie electrica. aparate TV (jumatate din totalul mondial!). De altfel. Reteaua hidrogra~ este bogata (incluzand si eel mai mare fluviu asiatic. desi se apreciaza ca ar merita acest lucru. China este eel mai mare producator mondial de fonta. sa-i permita reinarmarea. ingrasaminte azotoase etc. la fel ca si Germania. din punct de vedere politico-militar.d. respectiv 40. petrol etc. minereu de fier. tropical-musonica. al treilea constructor mondial de nave maritime etc. bauxita. unul dintre principalele fonduri forestiere de pe planeta. minereu de fier (1/3) si staniu (1/3). si l-a recuperat In ultimele decenii: putere militara. CHINA Potcntialul geodemografic. locul 2 la tungsten si sare. care i-a fost interzis dupa AI Doilea Razboi Mondial. tungsten. remarcandu-se cele de carbuni (potrivit anumitor aprecieri. vegetatie si fauna. avand 0 larga iesire la Oceanul Pacific prin marile marginase. respectiv cele din partea estica (Manciuria. . otel. podisuri. si-a redus foarte mult ritmul de crestere In ultimele decenii. bogate rezerve de minerale si minereuri.a. cat si in longitudine. ciment.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 81 • nu este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU.m. fire. locul 3 la argint si aur s. spre deosebire de acestea. functioneaza de mai multa vreme 0 axa Washington . de altfel. Este situata in estul Asiei. campii).3 miliarde de locuitori. primulloc pe Glob). in China exista foarte multe orase . in primul rand SUA.Tokyo. fibre artificiale. Marile Campii) si sudica. prezinta 0 mare varietate de forme de relief (munti.Uniunea Sovietica au determinat tarile occidentale. Expansiunea comunista in lume si teama de 0 alianta China .. tipuri climatice (temperata. Datorita marii extinderi atat in latitudine. China detine locuri de prim rang ca productie pe plan mondial: locul1la carbuni (1/3). Changjiang). fata de 18 %0 in perioada 1975-1980. ceea ce inseamna mai mult de 1/10 din numarul total al oraselor cu peste un milion de locuitori de pe Glob. acesta fiind de circa 6 %0 in ultimii ani. China are un potential demografic urias: populatia sa a depasit 1. Desi are 0 intindere similara Statelor Unite ale Americii. dar inegal distribuita teritorial. regiunile favorabilepopularii si activitatilor umane sunt mult mai restranse. sensibil apropiata de cea a Canadei (locul 2) si a Statelor Unite (locu14) si de cea a continentului nostru si 0 populatie de 1. ca tara agresoare. Resursele naturale sunt variate si. China are 0 suprafata de 9 572 900 km2 (locul 3 pe Glob). ceea ce inseamna 0 cincime din totalul mondial. De~inumai circa 40% din populatie este concentrata in orase. fibre si tesaturi de bumbac. cu 0 dotare tehnica foarte moderna.

dupa China). PIB a crescut de aproape cinci ori in ultimii 13 ani (de la circa 440 miliarde $la peste 2 000miliarde $). a cunoscut si ocupatia straina. China pe cale de a deveni 0 superputere.1 miliarde locuitori (locul 2. cartofi. • a devenit 0 putere militara. intre cele doua razboaie mondiale fiind ocupata partial de Japonia.). floristica si faunistica.de trei ori mai mica decat a Chinei ori a SUAsi 0 populatie de peste 1. fiind astfel a treia tara din lume. Dupa AI Doilea Razboi Mondial a devenit stat socialist (1949). mutand accentul de pe cantitativ (cel mai mare numar de soldati intre tarile lumii) pe calitativ (dotare tehnica moderna). plasandu-se astfel intre tarile cu cele mai mari venituri in acest domeniu. inregistrand. • este putere cosmica: dupa ce a trimis un obiect in Cosmos (1997). spre deosebire de toate celelalte pretendente la titlul de mari puteri mondiale. cea mai dinamica economie din lume etc. porcine si pasari. China are si alte atuuri pentru a fi considerata 0 mare putere si unul dintre actorii principali pe scena geopolitica mondiala: • este membru permanent al Consiliului de SecuritateONU (din 1971). Himalaya si Karakoram . Desi a fost timp de milenii un mare imperiu. . un ritrn de 8-9 % anual (in unii ani chiar peste 10 %). una dintre cele mai intinse tari ale plane~~ mari resurse naturale si antropice. are cea mai veche si bogata istorie..z'km") Formeaza. China. ci si in eel al industriei prelucratoare. came. practic. Aceasta tara. era inchisa vizitatorilor straini.tiga in prezent peste 50 miliarde $ din turism. in octombrie 2003 a reusit sa trimita si un om. crestere neinregistrata de nici 0 alta tara. caprine. care reuseste de una singura acest lucru. precum si la septelul de ovine. China a devenit unul dintre marii producatori mondiali nu numai in domeniul resurselor minerale. China Marele Zid Chinezesc Taikonauti chinezi Economia. China a cunoscut cea mai spectaculoasa crestere economica de pe Glob. hidrologica (mari sisteme fluviale). China a cunoscut transformari extraordinare si. si podisuri). India are 0 suprafata de 3 166414 km2 (10cu17pe Glob) . INDIA Poieniialul geodemografic. In afara de elementele mentionate (cel mai mare potential demografic mondial. China imparte cu SUA primulloc pe Glob in privinta productiei agricole. • este putere atomica (din 1964). a reusit reforme de exceptie in domeniul economic si social. in perioada dictaturii lui Mao.cu sectoare din cei mai inalti munti ai planetei. Aceasta dezvoltare este rezultatul aplicarii consecvente a reformei economice. cu mari contributii la patrimoniul civilizatiei mondiale.cunoscand toate caracteristicile unui asemenea regim. rezultand 0 densitate foarte mare (340 loc. ca:.). Scurt istoric.82 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC Piata Tien Anmen. un subcontinent in sudul Asiei. temperata etc. in ciuda pastrarii partidului unic (Partidul Comunist Chinez). cabaline. in ultimii peste 20 de ani.vaste camp ii. cu cabina spatiala "Shenghou". in paralel cu incurajarea investitiilor straine directe in asa-numitele "zone economice speciale". detinand suprematia la productia de orez si grau (in ultimii ani la cereale in ansamblu). Beijing. care. climatica (tropicalmusonica. In ultimii 30 de ani. de asemenea la pescuit (1/3 din totalul mondial) etc. arahide. dupa Rusia si SUA. avand 0 mare varietate morfologica (intinse lanturi muntoase .

putere regionald sau mondiaui? Desi are unele atuuri (suprafata. Dar chiar si aceste ambitii Ii sunt concurate . China. populatie. gratie sporului natural care se mentine ridicat (circa 15 %0). Economia. agricultura rudimentara etc. dar si cu unele ce tin de subdezvoltare (industrii neperformante. zinc. fosfati naturali etc. deocamdata. dar mai ales software. precum ceaiul.). Dupa AI Doilea Razboi Mondial. .se adauga alte culturi importante. energia nucleara. produse textile din bumbac. Ca si vecina sa. in mai putin de 20 de ani. va deveni cea mai populata tara a lumii. Mausoleul Taj Mahal Are resurse naturale variate si in unele cazuri bogate: unul dintre cele mai intinse fonduri funciare de pe Glob (peste 250 milioane de ha). industria bumbacului s.a.! km'). New Delhi. De asemenea se plaseaza pe locurile 10-12 in ceea ce priveste industria prelucratoare (zahar. mari zacaminte de carbuni. a mare problema 0 constituie gigantismul demografic: are 0 populatie care deja reprezinta 0 sesime din totalul mondial. Economia indiana este una dintre cele mai antinomice din lume: cu domenii la nivelul eel mai inalt mondial (Informatica in ansamblu.SISTEMUL ECONOMIC 91 SISTEMUL GEOPOLmc 83 Templu hindus. Se apreciaza ca. in final fiind castigatoare ultima. Gratie bogatiilor ei si pozitiei geostrategice a atras atentia puterilor coloniale: Portugalia. plumb s. India este. nu insa si cosmonauti prin mijloace proprii). in 1947.Boomul demografic" se reflecta in densitatea foarte ridicata (peste 340 loc. Franta. chiar daca mai scazut decat in ultimul deceniu al secolului trecut (peste 20 %0). putere nucleara si pe punctul de a deveni putere cosmica . bananierii. India este. ciment. siderurgie etc. potential economic. mangan. India . si se afla in continua expansiune numerica. are 0 istorie multimilenara si mari contributii la civilizatia universala. a somajului (aproape 1/3 din persoanele apartinand sexului feminin). leguminoasele (la toate ocupand primulloc in lume). Marea Britanie. simultan izbucnind un conflict care se manifesta si astazi. 0 putere cu vocatie regionala. India Este deficitara in unele materii prime de mare importanta astazi. care 0 transforma in colonie la mijlocul secolului al XVIII-lea. indeosebi hidrocarburi (petrol si gaze naturale). minereuri de fier si neferoase (cromite. al treilea producator mondial de cereale (asigurand circa 1/10 din totalul mondial) . ponderea mare a celor afectati de saracie (circa 0 treime din populatie). a analfabetismului (peste 40% din populatie) etc. de regula.). sare.). un fond forestier apreciabil (circa 80 rnilioane ha). Scurt isioric. Marea Britanie este obligata sa acorde independenta viceregatului. Pe criteriul religios au luat nastere doua state: India (Uniunea Indiana) si Pakistanul. insa una speciala ("Viceregatul Indiei").a.).a trirnis obiecte in Cosmos. iuta.

Se remarca in domeniile minier. BRAZILIA populatie numeroasa. populatia sa crescand de aproape cinci ori: de la 38 milioane in 1945la peste 185 milioane in prezent. 8547400 km2 (de asemenea locul 5 pe Glob).Belo Horizonte) si restul tarii. 0 imensa campie drenata de fluviul Amazon si afluentii sai. dar si cu 0 suprafata pe masura. scop in care si-a dezvoltat 0 flora militara insemnata. a mare problema 0 constituie discrepantele socio-economice intre regiunea de coasta din sud-est (in principal megalopolisul centrat pe triunghiul Rio de Janeiro . Pe termen lung insa. sare etc. India vizeaza statutul de mare putere. de la aproape 30%0. Predomina climatele ecuatorial-umed si tropical. aliatul Indiei fiind Rusia. mangan.al treilea producator mondial. staniu.in anii '70 si 18%0.). zacaminte de minereuri feroase (al doilea producator si cel mai mare exportator mondial) si neferoase (bauxita . China si Pakistan. 0 Poieniialul geodemografic. respectiv intreaga parte de nord-est a acesteia. intr-o masura mai mare (Pakistan) sau mai mica (China). reflectandu-se intr-un aport anual insemnat de populatie. siderurgic. obiectivul sau principal este acela de a deveni marea putere a spatiului centrat pe Oceanul Indian. care au favorizat dezvoltarea celui mai mare areal de padure tropicala de pe Glob. aliati ai SUA. bazata pe uriasul potential uman si natural. Cu Desi sporul natural a scazut simtitor. aur. chimic. Economia. peste 185milloane de locuitori (locul 5 pe Glob). Brazilia este cea mai importanta tara latino-americana. ambii. Are w:yelief monoton si cu altitudini scazute. nichel etc. si Podisul Brazilian. ocupand locul 11. textile 1}i Padurea amazoniana .Sao Paulo . acesta este mca ridicat. faimoasa "selva" braziliana. Brazilia a cunoscut 0 explozie demografica dupa Al Doilea Razboi Mondial. Cea mai mare putere economica latino-americana si a doua din America (dupa SUA). Brazilia se afirma tot mai mult si pe plan mondial. al doilea fond forestier de pe Glob (peste 500 milioane ha). constructii de masini.in prezent. cu un PIB de circa 1 400 miliarde $ (0 crestere de peste patru ori in ultimii 20 de ani). Aceasta tara este foarte bogata in resurse naturale: un fond arabil insemnat (circa 90 milioane de ha). capabila sa intervina 1}i sa impuna "ordinea indiana" .cromite. dominante fiind doua unitati naturale: Amazonia. Brazilia ocupa aproape jumatate din intinderea A~ericii Latine. metisi si negri.84 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC de cei doi vecini importanti.in anii '80 la circa 10%0. Pe termen scurt. Are 0 economie complexa. aproape jumatate sunt mulatri.

ca republica. dar in principal cea de savana. in principal bovine (locul2 pe Glob) si porcine (locul3). pozitie generatoare de interes geostrategic. mai ales europeana (italieni. din Africa. vocatia de lider etc. mai ales la ONU si OMC. Cea mai mareparte a tarn este ocupata de un sistem de podisuri. *ALTE STATE Republica Africa de Sud (R. dar insuficiente. Brazilia are unele atuuri (intinderea. de Klerk) si negri (Nelson Mandela) in septembrie 1991 . Este insa. si pe plan mondial. Devine independenta in 1822. Scutt istoric. Semnarea acordului national de pace intre albi (presedintele F. In acest fel. in prezent.) . totodata. care impieta asupra stabilitatii din zona. Brazilia a reusit. in prezent functioneaza bine. spanioli. al doilea de soia si cacao. este colonizata de catre acestia. mai intfu ca monarhie. vegetatia variata. Dupa descoperirea intamplatoare de catre portughezi. care. pentru 0 mare putere. de pilda. populatia. Una dintre cele mai populate (47 milioane de locuitori) si intinse (1 219090 km') tari africane.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 85 Sao Paulo produse alimentare. Aceasta tara acopera intreaga extremitate sudica a continentului african. primul producator de cafea si trestie de zahar. W. iar fauna extrem de bogata. prin acesti parametri.A. potentialul economic. din 1889. Se adauga un important septel.). limitate spre zona litorala de lanturi de munti. loc necontestat de vreo alta tara. fund primul teritoriu din Lumea Noua unde vor fi adusi sclavi negri. ca in cazul Indiei. Clima este predominant temperate. Republica Africa de Sud este reprezentativa.S.a. apoi. sa surmonteze antagonismul sau cu Argentina. portughezi s. Este al doilea mare exportator mondial de produse agricole. La sfarsitul secolului al XIX-lea si in prima jumatate a secolului la XX-lea cunoaste 0 puternica imigratie. In plus este 0 tara care se impune tot mai mult in organismele internationale. indiscutabil. cea mai imp ortanta din America Latina. in ciuda unor sincope (cauzate de crizele financiare din Argentina si Brazilia). 0 putere regionala. germani. Brazilia . La initiativa ei a luat nastere MERCOSUR (Piata Conului Sudic). pentru munca pe plantatii.puiere regionald sau mondiald? La fel ca in cazul Indiei.) Potentialul geodemografic. in anul1500.

Industria este bazata pe exploatarea si prelucrarea resurselor minerale arnintite mai sus. ill 1934. fund partenerul preferat al tarilor latino-americane cu fatada atlantica. care. judiciara (sediul Curtii Supreme a Africii de Sud). reusind sa intregeasca astfel axa geopolitica Nord-Sud pe continentul african. intre care. adiministrativa (sediul Guvemului).Ia intalnirea Atlanticului cu Oceanul Indian. detine zacaminte insemnate la toate celelalte minerale si minereuri de prima importanta Dupa 0 crestere spectaculoasa a populatiei (de aproape patru ori ill 2000. mai ales a Marii Britanii. parasind totodata Commonwealth-ul. pe de alta pozitiei sale geostrategice: cu dubla fatada oceanica. Totodata zona marina adiacenta este utilizata de navele militare ale marilor puteri. se afirma ca principala putere africana din Atlanticul de Sud. totodata. cea mai dura forma de segregare rasiala. textila. si unica de pe continentul african cu un echilibru intre cultura plantelor si cresterea animalelor. reprezentantul populatiei de culoare. Descoperita de portughezi (1488). hughenoti francezi) vor primi numele generic de burl. fata de 1950). sare etc. Soweto in vremea aprtheidului Bosimanii si hotentotii. pe de 0 parte datorita suprematiei sale economice (ca potential al resurselor si ca forta economica). care 0 populau din Antichitate.S. fund de altfel unul dintre principalii exportatori agricoli mono diali. cat si ca populatie (6. 2/3 din cele de platina. de la Marea Mediterana la Capul Bunei Sperante. deloc de neglijat.putere regionald. atat ca suprafata (20425 km'. in zona prin care tree importante drumuri comerciale. una dintre cele mai bogate de pe Glob. Scurt istoric. uraniu. indeosebi al Braziliei. nu este scutita de 0 serie de probleme socio-economice grave. la libertati democratice. crom. De asemenea RA. iar limba vorbita de ei va fi numita afrikaans. locul148 pe Glob).86 Este una dintre putinele tari africane cu 0 pondere insemnata a populatiei urbane (circa 60%)si singura tara din lume cu trei capitale: Pretoria. si sporului migratoriu de asemenea negativ. autoritatile albe pun bazele apartheid-ului. KA. care l$i instapanesc puterea coloniala. sa fie ales ca presedinte al tarii liderul istoric Nelson Mandela. legislativa (sediul Parlamentului) si Bloemfontein = Mangauang. Israelul este 0 tara mica. Economia. Este una dintre putinele tari africane cu 0 balanta agricola excedentara. ill unii ani chiar negativ. Sub presiunea interna $i ill conditiile accentuarii izolarii exteme se trece.In 1910 se constituie Uniunea Sud-Africana. Rolul de putere regionala Ii revine Africii de Sud.2 milioane de locuitori. ramura prelucratoare fiind axata mai ales pe metalurgie (feroasa ~i neferoasa).5.Acestia. are cea mai dezvoltata economie din Africa. intre care somajul (circa 30%. Aceasta tara se afla ill Orientul Apropiat.S. . precum si alti europeni stabiliti aici (germani. un insemnat drum al petrolului dinspre Orientul Mijlociu. fosfati naturali. ill randul personalului feminin depasind 50%) si inflatia. iar restul. castigat de britanici. datorita sporului natural foarte redus. avand o structura a PIB similara celei a tarilor occidentale: serviciile. treptat. devine stat suveran ill cadrul Commonwealth-ului. la unele chiar pe cel dintai: aur. au fost dislocati sau asimilati de triburile bantu venite dinspre nord. mangan. Cu exceptia hidro carburilor (deocamdata cu rezerve mid cunoscute). peste 1/2 din cele de aur si crom.5. interese care culmineaza cu razboiul anglo-bur (1899-1902). ill ultirnii ani asistam la 0 stagnare a numarului populatiei. Inca din perioada interbelica. trei cincimi. SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLmC Detine peste 4/5 din rezervele mondiale de mangan. locul 98). respectiv in Asia de SudVest. constructii de masini (inclusiv autovehicule). La toate acestea define locuri de prim rang pe plan mondial. Intra ill atentia puterilor europene. minereu de fier. ill 1994. Israel Poteniialul geodemografic. RA. Din punct de vedere al resurselor naturale este cea mai bogata din Africa si. iar ill 1961 se proclama republica. industria si agricultura. Istoria acestei tan este foarte interesanta si aparte. carbuni. chimie. este colonizata mai intii de olandezi (in 1652). plus diamante. RA. pentru ca in final. sub denumirea de Republica Africa de Sud. Cape Town = Kaapstad. presedintele partidului Congresul National African. desfasurandu-se intre Marea Mediterana si depresiunea strabatuta * . Cu toate ca este tara cu cea mai dezvoltata economie din Africa.

SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC 87 Numai din fosta URSS s-au stabilit 1. Are 0 economie de tip occidental. La 14 mai 1948 este proclamat statuI Israel. care a ajuns la apogeul stralucirii sale in vremea regilor David si Solomon. fiind specializata in cultura citricelor (peste 90% exportate) si cultura cerealelor (care acopera jumatate din consurnul intern). dominata de servicii (aproape 3/5 din PIB). pentru ca. Are unul dintre cele mai ridicate grade de urbanizare de pe Glob: 92%. otomana in 1516.). PiemontuI Shefela si 0 campie litorala. Economia. evreii sa fie raspanditi in intreg Imperiul Roman. Principala sursa de apa este lacul TIberiada sau Kinneret (165km'). cat mai ales celui migrator. desi practicata pe nurnai 6% din suprafata tarn. Adunarea Cenerala ONU sa hotarasca (in noiembrie 1947) infiintarea a doua state. . va intra in sfera de influenta a Romei in secolul I i. de cinci ori in perioada 1950-2005. cand Israelul participa. dupa rascoala antiromana (70 i.. urmate de industrie. Israelul este sarac atat in resurse de sol. de raul lordan. Agricultura. cu uscaciune accentuata in Negev si Valea lordanului. cunoscut si drept Marea Galileii. inclusiv din Romania. dupa AI Doilea Razboi Mondial. Stat vechi (fondat in urma cu peste 3 000 de ani). nu mult timp dupa intemeiere. iar restuI cuprinde Muntii Galileii. Palestina va intra succesiv sub diferite stapaniri (arab a in 634. dar refuzul tarilor din Liga Araba de a recunoaste hotararea ONU duce la izbucnirea primului razboi arabo-israelian (1948-1949). alaturi de Marea Britanie si Franta. Populatia sa a cunoscut 0 crestere spectaculoasa. care este diversificata si moderna (inclusiv aeronautics si electronica). Un sector specific al economiei israeliene 11 reprezinta prelucrarea diamantelor. Scurt istoric. [umatatea sudica a tarn este ocupata de Desertul Negev. de la 1 200 000 la peste 6 200 000 locuitori. la razboiul impotriva Egiptului. atat datorita sporului natural. la care s-au adaugat cei din celelalte tan comuniste europene. pentru ca. din economia mondiala. este de mare randament. unul israelian si altul arab. Israelul reprezinta unul dintre rare le exemple. care contribuie cu 25 piina la 40% la valoarea exporturilor. Israelul (mai ales poporul israelian) are 0 istorie lunga si framantata. care se mentine ridicat si in prezent. de dezvoltare rapida si moderna a unei zone lipsite de resurse minerale irnportante si initial avand 0 agricultura de subzistenta. "razboiul de 6 zile" din iunie 1967 si "razboiul de Yom Kippur" din octombrie 1973. cu exceptia celor de fosfati si sarurile de potasiu.Hr.2 rnilioane de persoane. Ierusalim Au urmat alte razboaie: eel din octombrie-noiembrie 1956.Hr. britanica In 1917). cat si de subsol. Clima este mediteraneana (subtropicala).

iar padurile numai circa 20%. si din ce in ce mai putin una externa (securitatea fata de lumea araba). Aceasta tara-continent are 0 suprafata imensa (7 692 030 km". Ca si Africa de Sud este deficitara la hidrocarburi. Detine mari rezerve de bauxita. In ultima vreme. in ciuda economiei dezvoltate ~i a puterii militare in continua crestere (aloca circa 8% din PIB in domeniul militar. Este 0 tara de care trebuie sa se tina seama. problema majora a Israelului devine din ce in ce mai mult una de geopolitica interna. avand pozitia geopolitica nefavorabila (incercuita de tari arabe). carbuni etc. dar 0 populatie redusa (20 milioane de locuitori. intre care mai mare este Tasmania. una dintre cele mai mari valori de pe Glob) _Dar se poate afirma ca. s-a remarcat ca un important actor strategic. metale pretioase (atat aur. doar locul 51 pe Glob). uraniu (locul2 pe Glob). si nu celui natural. iar vegetatia si fauna sunt unice in lume. intre oceanele Pacific si Indian. Opera din Sidney Australia este constituita din continentul omonim. locul 6 pe Glob). Cordiliera Australiana (Great Dividing Range). Australia este una dintre cele mai bogate tari in resurse de subsol. Continentul australian are un relief predominant de campii si podisuri (unele acoperite de deserturi si semideserturi). de 3locuitori pe km2 (doar doua tari avand valori mai mici. nichel (la toate locul 1 pe Glob). Terenurile arabile reprezinta mai putin de 7% din suprafata sa. Nu se poate spune ca Israelul este 0 putere regionala. nu si de sol insa. . Clima este tropicala in nord 9i temperata in sud.88 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC Dupa reglementarea relatiilor cu Egiptul (tratatul de pace semnat in martie 1979la Washington). Reteaua hidrografica este saraca. populatia sa (constituita 95% din albi) creste grape sporului migratoriu pozitiv. (la toate cu locuri de prim rang). Israel.siatutul geopoLitic actual ei de perspectiod. plumb. singurul lant muntos aflandu-se in est. respectiv Namibia si Mongolia). Australia Potentialul geodemografic. aflat in emisfera sudica. rezultand 0 densitate mai mica. Australia ramane continentul eel mai slab populat. minereu de fier. reusind sa supravietuiasca. care este negativ. si mai multe insule. respectiv problema palestiniana. zinc. cat si argint). Desi si-a dublat populatia fata de anul1960. desi In ultima vreme au fost puse In evidenta rezerve semnificative de gaze naturale.

Dar de aici decurge si dificultatea de optiune: catre care dintre aceste doua oceane sa graviteze? Multa vreme a gravitat spre Pacific. cu dubla fatada oceanica. lumea a fost polarizata intre "E~T" (tarile comuniste. este foarte productiva si specializata in cresterea animalelor (2/3 din valoarea productiei agricole). Desi este descoperita si vizitata mai intai de portughezi. Coreeana. sificata. Australia a inceput detasarea de aeeasta si de Uniunea Europeana in ansarnblu. care vor infiinta sase colonii. Analistii apreciaza insa ca ar fi mai benefic pentru Australia sa graviteze si spre Oceanul Indian. cat si din motive economice. ANSAMBLURI ECONOMICE ~I GEOPOLITICE MONDIALE ACTUALE Dernolarea Zidului Berlinului ASPECTE GENERALE Multa vreme. cresterea anumitor specii de animale. adepte ale unei economii centralizate si planificate). a ilustrat eel mai pregnant divizarea lurnii in ansambluri si grupari de state. exploatarea de minereuri etc. aceasta si datorita faptului ca litoralul dinspre acesta este eel mai puternic populat. zinc.Llniunea Australiana" (Commonwealth of Australia).PD. Industria. spanioli si olandezi. incepand cu 1770. iar ulterior devine un model de tara dezvoltata din toate punctele de vedere. marile ansambluri economice si geopolitie ale lumii au fost reprezentate de imperiile coloniale. Australia . tara a carei colonizare a inceput cu puscariasii deportati.putere regionald. in prim-plan situandu-se lana si graul. Vietnam. separate si opuse unele altora atat din. dar si a APEC (Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific).). se transforma intr-un modem stat industrial. desi diver- Cresterea oilor in Australia Dupa ee a participat substantial alaturi de metropola la eele doua razboaie rnondiale. Aceste ansambluri teritoriale au disparut odata cu procesul decolonizarii. unite in 1901 in . Acest statut ii revine tarii-continent in primul rand datorita potentialului resurselor naturale si fortei sale economice. metropolele fiind cele care. carbune.motive politice si ideologice. astfel.SISTEMUL ECONOMIC 91 SISTEMUL GEOPOLmc 89 Economia. este competitiva pe plan mondial mai ales prin produsele miniere (fier. stapanind. cu statut de dominion in cadrul Imperiului Britanic apoi al Commonwealth-ului (1931). nici ca suprafata si populatie. Cuba). fiind membra fondatoare a pactelor ANZUS (un fel de NATO al Pacificului de Nord) si SEATO. cu 0 economie de piata). plumb etc. practic. unde are mai marl sanse de a deveni o mare putere. impuneau profilul economic al regiunilor cucerite: practicarea anumitor culturi. bauxita. din Antichitate pana in secolul al XX-lea. Scuri istoric. respectiv "VEST" (tarile capitaliste. nici ca forta economic a in plan mondial. in prima jurnatate a secolului al XX-lea. nu se mai resimte aceasta opozitie. si cu toate ca exista inca tari comuniste pe Glob (China. . Agricultura. Secolul al XX-lea. la Pacific si la Oceanul Indian. incercand sa joaee un rol propriu pe seena mondiala. ambele nefunctionale astazi. Australia este al saselea exportator mondial de prod use agricole. desi a constituit un triumf al rationalitatii tehnice si al modernitatii. desi cu ponderi reduse atat in populatia activa. R. micile teritorii care inca sunt dependente nemaicontand. bazata pe servicii (circa 70% din PIB). Australia se inscrie in grupul tarilor cu economie dezvoltata. cat si la crearea PIB (4-5%). Apoi grape pozitiei sale. Odata cu caderea Zidului Berlinului (1989) si a regimurilor totalitare din Europa Centrala si de Est. cei care 0 vor coloniza vor fi britanicii.

gratie puterii economice (locul 2 intre statele lumii) in principal. se configureaza o noua relatie de putere pe plan mondial. SUA. Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice si caderea regimurilor comuniste din Europa de Est a avut loc 0 "reaf?ezare" a principalilor actori si a centrelor de putere pe plan mondial. • disparitia unui important bloc militar. bloc militar care depaseste interesul euro-atlantic. APEC s. Prezentarea catorva dintre aceste asociatii/blocuri regionale este semnificativa pentru diversitatea din cadrul ansamblului mondial economic si geopolitic. mai putin Jugoslavia si Albania) si intarirea NATO. NAFTA. • constituirea altor asociatii regionale functionale. precum NAFTA. ASEAN. • dezvoltarea economic a si extinderea teritoriala a Uniunii Europene. OPEC. NAFTAf?i ASEAN/ APEC). au luat nastere ansambluri economice: Uniunea Europeana (continuatoarea CEE . mutandu-se accentul de pe stat pe regiuni. In cadrul acestei reasezari se evidentiaza: • "disparitia" unuia dintre cei doi mari actori ce au dominat lurnea dupa AI Doilea Razboi Mondial. ca simboluri ale dominatiei sovietice Din motive de coordonare a activitatilor si politicilor economice. si intarirea rolului celuilalt actor. MERCOSUR. . precum si de cooperare. in afara de [aponia care deja era un pion important. Uniunea Sovietica. care a devenit hegemon mondial.a. odata cu constituirea celor trei mari ansambluri economice regionale (VE. care a devenit eel mai puternic "pol economic" al planetei si tinde sa dobandeasca si un rol geopolitic pe masura: • afirmarea accelerata a unor asociatii regionale (ASEAN. APEC) si tari (mai ales China) din zona Asia-Pacific. Tratatul de la Varsovia (care grupa Uniunea Sovietica si tarile comuniste europene. cum spunea analistul american Zbigniew Brzezinski.90 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC Demolarea uneia dintre multele statui ale lui Lenin raspandite in orasele Europei de Est. Se poate spune ca. pe "marea tabla de f?ah:'. in crestere ca putere si influenta.Comunitatea Economici Europeana). CAER. MERCOSUR s.a. Aceasta poate duce la modificarea "hartilor mentale" ale locuitorilor planetei. CEFTA. bazata pe competitie economica.

SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 91 ~ .'b <= <= <= ...• CZl • ~1-<8~1-< ~ Z -< p::: ~ fIl ~ ~ 00 • ~-< CZl ~ ~ ~"'j U ~ g . o ~ ~ .." ! <= ~ rJ'jo ••• ~ U S.-< ~ ~ p.-< ~ u P2 ~ u '~ •. o ~ u ~ ~ '\ ...

singura asociatie regionala care indeplineste criteriile pentru a fi considerata 0 uniune economica. Ungaria Extinderea Uniunii Europene . Germania. numai ill 2004 acestea ridicandu-se la aproximativ 190 de miliarde de euro. Letonia. Belgia. tltuanla.F. Porta economics: UE a ajuns. probabil. UE si-a propus continuarea avansarii spre est. Cipru. 101arK1a 2 Belgla 3 Luxemburg 4 EIve!Ia 5 Slovenia OCEANUL ATLANTIC l000km t Europa ncalor 6" f51 Europa ~ ftcelor15 1995: Austria. Obiective: dupa ce a reusit constituirea pietei unice (libera circulatie a marfurilor si persoanelor.or9" 1973 • Danemarca. in ultimii ani SUA. Italia. Malta. in 2004." Raport al Comisiei Europene. de fapt. Aproximativ 75% din investitiile straine ill noile state membre au venit din vechile state ale Uniunii Europene. Finlanda ~i Suedia adera la UE o 1951 • crearea Comun~Alii Europene a CArbunelui ~i Otelului (CECO) deven~A Comuniatea EconomicA EuropeanA (CEE. Franta. Luxemburg ~i Olanda Citre Europa ncelor 27" ~ Europa ftcelor 12" f21 Europa ~ "ce. investitiile directe ill aceste state au crescut imens. UE urmareste un proiect si mai ambitios: unitatea politica. crearea monedei unice etc. Italia. Polonia. Irlanda si Marea Britanie aoera la CEE. Se poate spune ca aceasta este. in valul din 2007avand foarte mari sanse de integrare Romania si Bulgaria. care au dominat multa vreme lumea si in acest domeniu: asigura 0 treime din PIB-ul mondial. 1986: integrarea in CEE a Spaniei ~i Portugaliei 1990: unificarea celor doua Germanii. Estonia. de catre Belgia. la inceputul mileniului Ill. UE s-a extins in toata Europa Centrala si avanseaza spre Peninsula Balcanica(Greciei adaugandu-i-se. ajutand economiile vechilor si noilor state membre sA faca mai bine fata rigorilor globalizarii. calea spre crearea Statelor Unite ale Europei. de la 0 grupare restransa din Europa de Vest (R. Slovenia) si Europa de Est. Olanda si Luxemburg)." "Spre deosebire de anii '90. in prezent. acesta fiind obiectivul principal declarat de Consiliul Europei pentru inceputul mileniului III.celor 12" 1993: CEE se transtorma in Uniunea EuropeanA (UE) f6l Europa ~ "celor25" 2004: Cehia. Uniunea Europeana este. Slovenia.A Prin gradul de integrare si complexitate. Franta. Plata ComunA) in 1957. Ajunsa la actuala componenta (25 de membri) in urma mai multor valuri de aderare. depasind. Germania. eel mai consistent fiind eel din 2004 (cu 10 tari).92 .2006 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC UNIUNEA EUROPEAN. Se poate foarte usor constata ca. ponderea SUA scazand usor sub 30%.Extinderea a actionat ca un catalizator pentru modemizarea si dinamizarea Uniuni Europene. mai. de fapt. RDG se integreazA in Europa . indiferent ce denumire va purta aceasta entitate teritoriala.). cea mai mare putere economica mondiala. Siovacia.

de trei ori cat intinderea Bucurestiuluil . locul 2 pe Glob dupa statul chinez. China . [ucarii chinezesti pentru copiii lumii Petronas Twin Towers. cooperarea in domeniul securitatii si stabilitatii regionale. mai mare decat a UB. prin industria foarte puternica si competitiva.).5 milioane de km2 (circa 0 zecime din intinderea Asiei) si are 0 populatie de aproape 600 milioane de locuitori. echilibrarea relatiilor comerciale. minier (mai ales minereuri neferoase. ca Indonezia . superior tuturor regiunilor planetei. Spre deosebire de alte asemenea asociatii regionale.ori Brunei. cunoaste 0 puternica ascensiune in domeniul turistic. petrochimie. ASEAN a reusit doua lucruri foarte importante: 1. Porta economicd: ASEAN se inscrie printre cele mai dinamice ansambluri regionale de pe Glob. De asemenea.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC 93 UB se remarca. simbol al prosperitatii economice a unui "leu" asiatic (Malaysia) Colectarea latexului de la arborele de cauciuc . in tirnp ce Singapore are doar cu ceva peste patru milioane. partial.5 785 km2 . produse textile etc. Laos) sau foste (Cambodgia). cauciuc natural. la concurenta cu Asia de Est (Iaponia. promovarea pacii si stabilitatii in zona. existenta celei mai puternice piete turistice din lume (ca dotari. unele fiind tari comuniste actuale (Vietnam.). punandu-se accentul pe prevenirea oricarei forme de ingerinta externa. cacao si unele fructe tropicale) si forestier.primele doua revenindu-si dupa dificultatile din ultirnul deceniu al secolului al XX-lea). puterea comerciala si forta de penetratie pe piata mondiala. 683 km'. de asemenea mai mare decat a UB. tari precum Singapore. respectiv circa 4. Malaysia. fiind a patra putere demografica a lumii. fluxuri si venituri) etc. ASEAN este 0 asociatie eterogena de state cu dimensiuni foarte diferite ca: • intindere: foarte mari. Statele membre sunt diferite si ca regirnuri politice. toto data. precum staniul). filipinez). sociale.cat un judet al Romaniei: • populatie: Indonezia numara 240 milioane de locuitori. fiind depasit doar de China (se remarca Vietnamul. Are un insemnat potential agricol (reflectat in ponderea din productia mondiala de orez. culturale etc. Vietnamul si Filipine se apropie de 90 milioane de locuitori. Indonezia si Malaysia castigand intre 5 si 7 miliarde $ anual. dimensiunea si modernitatea retelei de cai de comunicatie si mijloace de transport.a. Coreea de Sud. ASEAN cunoaste un ritm de crestere economica. iar Thailanda. Singapore s. stabilirea zonei de liber schimb (incepand cu 1993). ASEAN (ASOCIATIA NATIUNILOR DIN ASIA DE SUD-EST) Aceasta asociatie regionala s-a constituit pe continentul asiatic. Ocupa 0 intindere apreciabila. accelerarea cresterii economice. precum si.). iar Bruneiul are numai cu ceva mai multi locuitori decat orasul Iasi ori Constanta. multa vreme statele membre refuzasera cale a liberalismului economic. impunandu-se insa tot mai mult in domeniul industrial (electronics si electrotehnica.aproape 2 milioane de km' Singapore. 2. reprezentand insa doar cu ceva mai muIt de 1/7 din populatia continentului asiatic. ingloband Peninsula Indochina si unele arhipelaguri (indonezian. agricultura performanta. pe ansamblu. peste 8 miliarde $. Obiective: cooperarea si asistenta mutuala in probleme de interes comun (economice.

avand cu ceva peste 430 milioane de locuitori.). Mercado Comun del Sur -ill Barajul hidrocentralei Itaipu.94 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC Autostrada americana la de varf 0 ora Platforma petroliera din Golful Mexic NAFTA (NORTH AMERICAN FREE TRADE AGREEMENT 1 ACORDUL DE LIBER SCHIMB NORD-AMERICAN) Aceasta asociatie regionala intrata ill vigoare ill 1994. 0 tara slab populata. fiecare dintre cele trei tari membre are de castigat din aceasta asociere. pe termen lung au de castigat acesta este. dar care este mai mult un forum decat un bloc economic. Paraguay 7. care este unul dintre principalii exportatori mondiali ill domeniu. cresterea posibilitatilor de investitii etc. dar Uruguay numai 176 000 km').9. La randul ei. krrr'.) si una foarte mid (Mexic . $. cea mai mare din lume . dar foarte bogata in resurse. intre doua tari cu venituri pe locuitor foarte mari (SUA si Canada . MERCOSUR spaniola.9. Pe ansamblu. SUA si Mexic. aproape 2 mil.). MERCOSUR a fost initiata ill 1991 si a intrat ill vigoare in 1994. ill schimb. deocamdata economica. prin acest "instrument" putand influenta mai mult politic a. include toate cele trei state nord-americane: Canada. a intregii Americi de Nord. raspunsul SUA la ascensiunea vertiginoasa a Uniunii Europene. km'. Canada abia depasind 30 mil.8 mil. este similara Uniunii Europene. km'). g~upand initial patru state: Argentina. SUA au oarecum de pierdut (de exemplu.55 mil. de fapt. toate de marl dimensiuni .3 mil. In 2005 a devenit membru si Venezuela. grape proximitatii geografice. PIB total (Brazilia 735 md. SUA ~i reduc dependenta de petrol fata de Orientul Mijlociu grape Mexicului.99 mil. atat ca pozitie geografica (ill sudul Americii). iar cea de a treia. Ca numar al populatiei insa. ill unele cazuri complementare. pierderea slujbelor americane mai slab platite ill favoarea mexicanilor.doua avand fiecare aproape intinderea Europei (Canada . Paraguay si Uruguay. De altfel. Uruguay numai 3. prin unirea NAFTA cu MERCOSUR si a celorlalte tari care nu sunt prinse in aceste asociatii si formarea AFTA (American Free Trade Agreement/ Asociatia de Liber Schimb Americana). populatie (Brazilia 185 mil. devine un furnizor important pentru SUA. cat si ca scop. Top cei trei membri dispun de resurse de sol (fond arabil. Mexicul. alte state (Bolivia. congestionarea traficului etc. si nu numai.). prin insumarea PIB al celor trei tari.. pe termen scurt. In comparatie cu NAFTA este mult mai putin omogena ca dimensiuni ale statelor (Brazilia 8. NAFTAdepa~e~te usor (ca putere economica) UE. Chile. Columbia. De exemplu.4 mil. SUA vizeaza realizarea unui spatiu unic american.. Obiective: cresterea cooperarii intre cei trei membri prin eliminarea obstacolelor comerciale.) si subsol (minerale si minereuri) considerabile.5 mil km'. Canada. Argentina 2. km2 si SUA .peste 30 000 $/loc. solutionarea diferendelor comerciale.) Desi. 0 depaseste ca dimensiuni. avand un PIB cu circa 1 500 de miliarde mai mare. Foria economicd. Mercado Comun do SuI-ill portugheza: Piata Comuna din Sud este opusul NAFTA.circa 6 000 $/loc. Ecuador si Peru) fund membri asociati.) si Mexicului (peste 110 mil. grape SUA (peste 300 mil. Brazilia. forestier etc. NAFTA este 0 grupare integrationista intre 0 putere economica de necontestat (SUA) si doua tari (Canada si Mexic) cu un potential economic si comercial mai mic. Doar APEC.

presedintele STN sud-corean Lucky Star International campara celelalte state cu niste "pe~ti~ori in pericol de a fi devorati de un rechin". incepand cu 0 zona de liber schin.P. In ansamblu. pe langa liberalizarea comertului si a investitiilor. cabaline. se apropie de fapt de filozofia constituirii asociatiilor regionale. "stabilitate. fiind foarte activa. securitate si prosperitate pentru popoarele noastre". prin faptul ca urmareste constituirea unei zone de liber schimb in regiunea Asia . Ulterior. trestie de zahar. APEC (FORUMUL DE COOPERARE ECONOMICA ASIA . Desi inca de la infiintare a fost respinsa ideea de bloc regional. Noua Zeeland a s. are ca obiective fixarea unor tarife comune fata de terti. obiectivul principal a fost acela al elaborarii si stabilirii unei pozitii comune in negocierile ce urmau sa se poarte in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului.membri NATO!). aceasta regiune este bogata in resurse minerale (mai ales fier. astazi 21. ceea ce inseamna doar a 1S-a parte din eel al blocurilor regionale amintite.Pacific. bauxita. in prezent sediul este in Singapore.3 md. Coreea de Sud. Obiective: Initial. zahar. dar si tari subdezvoltate (Papua-Noua Guinee). In acelasi timp este una dintre cele mai originale: include membri din alte asociatii regionale (top membrii ASEAN. Ca urmare. s-a stabilit.b cu asigurarea liberei circulatii a produselor tarifare si netarifare.cafea. la initiativa acestei tari. Canada. Acest forum a fost infiintat in 1989. arbori cu fruete tropicale -. textile s. elaborarea politicilor macroeconomice si seetoriale ale statelor membre in foarte multe domenii.). Cu ocazia summit-ului liderilor APEC. doar cu ceva pestJ 1000 md. are un potential agricol ridicat (atat cultura plantelor . grape nivelului de dezvoltare mai apropiat dintre tarile membre si cele asociate.PACIFIC) APEC a devenit una dintre cele m~i cunoscute asociatii regionale in ultima vreme. Japonia.a. din noiembrie 1993.bovine.SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLmc 95 Cresterea animalelor in pampasul argentinian Paraguay numai 7. SUA si Canada . Membri: initial 12. Apropo de eterogenitatea statelor membre si de participarea SUAla aceasta asociatie regionala. la Canberra. $). tari foarte dezvoltate (SUA.a. porcine). a adaugat cooperarea economica si tehnica. capitala Australiei. cat si cresterea animalelor . ceea ce 0 plaseaza spre calea catre 0 uniune economica. precum si unele industrii prelucratoare relevante (siderurgie. In plus fata de alte asociatii regionale. petrochimie. Chineza).) Obiective: realizarea unei piete comune. este posibila realizarea unei piete comune a intregii Americi de Sud. Pe ansamblu PIB total este foarte redus in comparatie cu asociatii precum UE si NAFTA. de la Seattle (SUA). tari comuniste (R. petrol). MERCOSUR are foarte mari sanse de extindere. drept preocupare esentiala. $. .

Statuia Libertatii. Astazi. celui firesc epocii noastre. concentra cea mai mare parte a populatiei active. in fapt tarile occidentale dezvoltate (in principal cele din Europa Occidentala. incluzand pe de 0 parte. Este din ce in ce mai greu de stabilit limita dintre aceste doua categorii. India. Kuweit s. Qatar. care au anurnite domenii economice performante la nivel mondial.). totodata. cat si pentru tari in dezvoltare (de exemplu.Emiratele Arabe Unite. • lumea a treia (folosindu-se si alti termeni. Sfera de cuprindere a acestei categorii este foarte larga.a. precum si alte cateva tari din afara acestor regiuni. RS. • in dezvoltare. simbolul puterii Rusiei Linie de asamblare a produselor hi-tech . rAR1'DEZVOLTATE. se vorbeste. inclusiv la ONU. unele tari din Orientul Mijlociu .a. RP. si. RAPORTUL NORD-SUD In perioada confruntarii EST (sistemul socialist) . intrucat industria avea cea mai importanta contributie la crearea PIB si. de exemplu. cum mai sunt numite acestea~ concentrand si cea mai mare parte a populatiei active.VEST (sistemul capitalist) se practica impartirea statelor lumii in trei categorii: • state capitaliste. intre care eel de tari nealiniate. ale Americii de Nord anglo-saxone (SUA?i Canada). PIB per locuitor este ridicat etc. tari ca Brazilia. doar de doua categorii de tari: • dezvoltate. practic. Vietnam.Burundi. cum este cazul majoritatii tarilor africane si al multor tari asiatice ori al unora latino-americane. tari lipsite de orice felde performanta economico-sociala (foarte multe tari africane . In aceasta categorie intra tarile cu performanta economico-sociala care se rasfrange in nivelul de trai ridicat. cum sunt unii "tigri" si "lei" asiatici. aflandu-se in asa-numita perioada post-industriala.). Cuba s. simbolul Americii Kremlinul. TARILE DEZVOLTATE . In aceste tari ponderea cea mai mare in crearea PIB 0 au sectoarele primar (agricultura si mineritul). Erau numite in perioada Razboiului Rece tari industriale. pe de alta parte. adica neapartinand nici sistemului capitalist. nici celui socialist). plus SUA). domeniul tertiar.D. TARILE IN DEZVOLTARE . pentru ca unele tari considerate "in dezvoltare" au multe caracteristici similare tarilor dezvoltate (cea mai importanta contributie la crearea PIB 0 au serviciile. • state socialiste. intre care Australia. plus alte cateva pe celelalte continente (RP.96 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC ORGANIZAREA SPATIULUI MONDIAL (TARI IN DEZVOLTARE. Indonezia si altele. In aceasta categorie intra tarile in care nivelul dezvoltarii sociale si eAconomicenu corespunde. unele tari au 0 serie de caracteristici tipice atat pentru tari dezvoltate. Rusia. secun dar (industria prelucratoare) ori combinat (cazul tarilor foste cornu niste sau al unorq care au pasit pe calea industrializarii). de asemenea in principal pe continentul european.). cand cea mai mare parte a PIB este obtinut in servicii.a. In aceasta categorie intra tarile Europei Occidentale. Chineza. ALTE CATE· GORII DE STATE). Pe de alta parte. Coreeana. Japonia s. inclusiv regiuni care concura cu tari dezvoltate. tarile dezvoltate au depasit aceasta faza. Dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa de Est (inclusiv Uniunea Sovietica).

Nepal. atat global.a. si anume tari (cu economia) in tranzitie.). Asadar "polarizarea" bogatiei si. . la 1la 5 in prezent. indiferent de indicatorul social-economic luat in caleul. de altfel. 0 subcategorie noua in acest domeniu. consum de apa etc. NORD inseamna tarile dezvoltate. deci care fac trecerea de la economia planificata la cea de piata . Nu este mai putin adevarat ca la aceasta a contribuit si ritmul diferit de crestere a populatiei. in timp ce in cele in dezvoltare una exploziva (de aproape trei ori) in perioada 1950-2000. de firma germana Volkswagen Rwanda. Ca urmare a crescut raportul dintre NORD si SUD de la 1la 2. pe cale de a deveni performante. Afghanistan. desi nivelullor de dezvoltare social-economica si performantele dupa prabusirea regimului comunist sunt diferite. iar SUD.). unele tari asiatice Bangladesh. acces la educatie. in cele dezvoltate inregistrandu-se 0 crestere usoara. termenul se aplica in egala masura unor tari foste comuniste si unor tari din "Lumea a treia" care cunosc performante in domeniu.ori din zona Oceaniei (Papua-Noua Guinee s. Mali s. inclusiv Romania. productia si consumul diferitelor produse (energie electrica. Cambodgia s. cat si mai ales per locuitor: PIB. Grup de lucru la 0 conferinta FAO Desi ONU si alte organisme internationale au lansat mai multeprograme (primul in 1974) si conferinte internationale (prima in 1975). Mauritania. RAPORTUL NORD-SUD In termeni social-economici. . Tot in aceasta categorie sunt incluse si fostele tari comuniste europene. care sunt doi poli opusi precum cei geografici. tarile in dezvoltare. in 1950. rezultatele au fost neconcludente. in anii '90. Burkina Faso. respectiv. resurse esentiale de hrana.a. respectiv tari cu economii in plina dezvoltare. practic nereusindu-se progrese substantiale in reduce ea decalajului dintre cele doua grupuri de tarl.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 97 Uzina ceha Skoda a fost preluatli. ocrotirea sanatatii etc. A aparut. Decalajele sunt evidente. Circula si un alt termen: economii emergente. a saraciei.a.).

Sierra Leone (74%).Etiopia 108 .Danemarca 154 . PIB per locuitor ($/locuitor): Tari din NORD Tari din SUD 66 400 .Irlanda 3 600 . consumul de energie electrica (kWh/locuitor) Centrala atomica din Europa Occidentala.sub 1 600 calorii Etiopia . Afghanistan (64%) etc. in atingand 30 000 kWh ill Norvegia unele chiar sub 100kwh . Congo 84Burundi 2. intr-un numar de 26 de tari depasind 50%:Somalia (80%). Burundi s.Belgia 3 700 .D. In majoritatea sub 1 000 kWh.Elvetia 45 700 . 4.Irlanda 44 700 . accesulla apa potabila Tari din NORD Tari din SUD Toate 100% Majoritatea deficitare.Franta Burundi .sub 1 600 calorii Cambodgia . Rwanda.sub 1 600 calorii Ciad .minimum necesar 2 400 calorii: Tari din SUO 3800-SUA 3 800 . ill 25 de tari accesul fiind sub 50% 5.Austria 3 700 .sub 1 600 calorii R. analfabetismul Tiiri din NORD Tiiri din SUD absent sau nesemnificativ "Nu risipiti apa!" Campanie pentru economisirea apei in statul Capul Verde • Toate sunt deficitare.sub 1 600 calorii 3.Norvegia 48000 .98 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC Alti cativa indicatori care reflecta decalajul NORD-SUD: 1. mare consumatoare de TariJe din NORD Tarile din SUO apa In toate minimum 8 000 kWh. Evidenta decalajelor economico-sociale a determinat aparitia unor forme de dialog intre parti: .Liberia 142-Malawi 110. Mali (72%).Luxemburg 54 400 .a. Congo . D.R. hrana (calorii/zi/locuitor) Taxi din NORD .Burkina Faso.

care a devenit una dintre problemele globale ale omenirii. care 19ipropuneau sa . cat si alte organisme internationale si-au propus. care si-a propus obiective economice comune si cooperare in sfera internationals a tarilor semnatare. Iugoslavia). Au folosit in acest scop doua forumuri internationale.SISTEMUL ECONOMIC 91 SISTEMUL GEOPOLITIC 99 Dialogul Nord . practic nereusindu-se progrese substantiale in reducerea decalajului intre SUD si NORD. Desi ONU. Indonezia. Miecarea de nealiniere. forum initiat de conducatorii catorva tari importante (India. care la un moment dat (in deceniile 7-8 ale secolului trecut) devenisera foarte influente: Grupul celor 77 (numit astfel dupa numarul tarilor in dezvoltare participante la Conferinta UNCTAD de la Geneva. din 1964). de pilda. reducerea decalajului dintre cele doua categorii de tari. Egipt. ce a grupat un mare numar de state (la un moment dat circa 150). prin programnele initiate.Sud Atat ONU. tarile in dezvoltare au lansat un parteneriat in vederea sprijinirii reciproce si a promovarii pe plan international a intereselor lor. a lansat mai multe programe (primul in 1974) si conferinte internationale in domeniu (cea dintai in 1975) rezultatele nu au fost concludente. Doua imagini relevante pentru decalajul economic dintre unele state africane si tarile dezvoltate a intrunire a Grupului celor 77 Dialogul Sud-Sud In paralel cu celalalt dialog.

Roma. dar si alte puteri europene (Franta. Siria). unele tari din sudul Mediteranei privesc spre Europa cu speranta unei apropieri economice si strategice: Colosseum. otomanii. de 0 parte si de alta: • Roma a fost singura putere din istorie care a reusit sa cucereascasi sa inglobeze intregul spatiu din jurul Mediteranei. temporar. din Orientul Apropiat (Iordania. Cipru. Algeria. Uniunea Europeana. cu exceptia Israelului. Tunisia. in acest spatiu au inflorit multe civilizatii. Italia Plantatie de portocali in Cipru . tarile europene de la stramtoarea Gibraltar la stramtorile Bosfor si Dardanele. Marea Britanie. • iar in sudul Mediteranei. si implicit un pilon al NORDULUI.100 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC colaboreze pentru apararea si consolidarea independentei nationale si pentru promovarea si asigurarea pacii si destinderii in lume. Timp de mai multe milenii. un sir de tari care apartin. cele doua forumuri nu-si mai fac simtita prezenta. si s-au manifestat multe tendinte expansioniste. Spatiul mediteranean este probabil cea mai semnificativa zona geografica in privinta intalnirii dintre tarile dezvoltate si cele in dezvoltare.ltalia) au administrat teritorii din Sud. care s-au influentat reciproc. a revenit in atentie in ultima vreme.it. plus Turcia. *SPATIUL MEDITERANEAN LA INTERFATA NORD-SUD Spatiul mediteranean a fost unul dintre focarele civilizatiei universale si un pol de atractie din toate timpurile. arabii. In prezent. Exista: • in nordul geografic al Mediteranei. majoritatea membre ale celei mai puternice si dezvoltate ascociatii regionale. Liban. Libia si Egipt). gratie descoperirii si colonizarii Lumii Noi. spatii din Nord: cartaginezii. Desi si-a pierdut din importanta odata cu transferarea interesului mondial spre zona Atlanticului. In prezent. • Unele puteri (popoare) din sudul Mediteranei au cucerit si stapfu. SUDULUI: tarile din Africa de Nord (Maroc.

mebra a VE. respectiv.Israelul graviteaza. economic si nu numai. Franta) membre NATO si VE nu agreeaza includerea tarilor sud-mediteraneene in structurile euroatlantice. practic nu mai exista nici 0 piedica legala care sa impiedice intrarea tarilor din SUD in structurile din NORD.Ciprul este membru al Uniunii Europene. Desi unele tari europene (exceptand.Turcia este deja membru NATO si a solicitat oficial integrarea in Uniunea Europeana: . decat aderarea si respectarea unor principii. perceptia se modifica: asa cum Turcia (0 tara islamica) si Cipru (0 tara cu diversitate religioasa) au devenit. complementare. a doua. cele doua regiuni geografice au suficiente motive pentru a deveni parti ale uneia si aceleiasi regiuni economice si.Marocul doreste sa intre in Uniunea Europeana: . in ansamblu. realitatea demonstreaza ca. pe masura trecerii timpului. spre Europa. de ce nu ar putea deveni celelalte tari sud-mediteraneene parti ale blocurilor regionale din Nord? Avand in vedere faptul ca nici una dintre structurile euro-atlantice (NATO si UE) nu pune problema limitelor geografice. militare. . membra NATO si. Fiind. Marea Mediterana .SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC 101 . prima. printre altele.

lumii multipolare. hegemon mondial.). mari puteri) se vorbeste de modelele: • bipolar: SUA si Rusia. SUA. Brazilia.mai ales in Siberia -.puterea este dispersati . Evenimentele din ultimul deceniu al secolului al XX-leaau dus la transformarea lumii bipolare (Vest-Est. ultima avand multe dintre atuurile Rusiei. Trei tipuri de putere: tabla de sah tridimensionala (dupa Joseph Nye) Puterea economica este multlpolari Spatiul global . • modelul cu $i mai multi actori. si l-au ameliorat foarte mult in ultima vreme). ultima fund intr-o puternica revenire ~i avand suficiente atuuri (intindere. SUA si aliatii sai . • pentapolar: celor trei (SUA. India. tarile cu cea mai puternica dezvoltare economics dupa cel de AI Doilea Razboi Mondial (ocupand locurile 2 si. ba chiar unele in plus (un dinamism economic si militar iesit din comun). Indonezia. nu de purine ori numite "jandarmul mondial". si care anume? Referitor la tari (puteri. Arabia Saudita si alti "piloni" regionali. Rusia si China. Viitorul apartine. putere cosmica. • tripolar: SUA.Intrebarea este cu ciiti "actori". cu 0 singura superputere. Australia. membru permanent al Consiliului de Securitate ONU etc. acestora adaugandu-Ii-se. respctiv.102 SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLmC DE LA LUMEA UNIPOLARA. 3 in ierarhia mondiala a marilor puteri economice). Rusia si China) adaugandu-li-se Japonia si Germania. putere nucleara. in mod evident. Capitalism-Comunism. dupa caz.Uniunea Sovietica si lagarul socialist) intr-o lume unipolara. dar tari oarecum "deficitare" in privinta potentialului militar (pe care. resurse fabuloase . populatie. totusi. LA LUMEA MULTIPOLARA. potential militar.

APEC. precum SUA . respectiv cele in care si blocurile regionale sa joace roluri principale. Coreea de Sud.Franta . in conditiile in care asistam. Indonezia s.).Uniunea Europeana: un alt model ar adauga China. catre "zona Asia-Pacific". in prezent. care a dominat lumea timp de cinci secole si in care sunt localizate NAFTA!?i Uniunea Europeana.UNIUNEA EUROPEANA (cu axa Germania . cu "actorii" Japonia..si nu numai.PACIFIC (0 combinatie ASEAN . la 0 translatare a sferei de interes mondial dinspre "zona Atlanticului".:4~OOO kin De la 0 vreme se vorbeste insa si de alte modele. cea mai dinamica din punct de vedere economic.ASIA . se vorbeste de modelele: • state ~i blocuri regionale. • . • numai blocuri regionale: NAFTA (cu "pilonul" SUA) . Astfel. China.Rusia . Australia.Marea Britanie) .SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 103 UN POSIBIL MODEL AL LUMII MULTIPOLARE 0'i==_.a. Este previzibil mai curand acest ultim model.

Precizati cel putin 2 factori care vor conduce spre 0 astfel de perspective. afectata de unele catastrofe naturale si de unele imprejurari istorice? • De ce India tinde sa devina tot mai mult 0 putere regionala? • Care sunt argumentele care ar putea face din OCEMN un organism economic viabil? • Care sunt atributele de mare putere ale Rusiei si posibilitatile de revenire a acestui stat in prim-planul politic si economic mondial? • Cum explicati contrastele social-economice ale Braziliei? AUTOEVALUARE :E~ ~Cf) ~~ Cf)Cf) ~~ Cf) Cf)..J~ • Cum explicati dezvoltarea economics a [aponiei. • Organizatia APEC tinde sa devina. • China inregistreaza ritmuri de dezvoltare foarte mari. • Precizati doi factori care au condus la dezvoltarea economica si militara a statului Israel. • . cele 3 puteri din preajma Primului Razboi Mondial si cele doua de dupa Al Doilea Razboi Mondial. • Care sunt obiectivele urmarite de NATO? • Identificati pe harta de la p. care solicits mari cantitati de materii prime in conditiile in care in aceasta tara nu exista un sistem democratic real.J ~:E . • Care sunt membrii permanenti ai Consiliului de Securitate si ce rol are acest organ principal al ONU? • Precizati anul intrarii Romaniei in NATO si tarile care au intrat odata cu tara noastra in acest bloc militar.104 SISTEMUL ECONOMIC $1 SISTEMUL GEOPOLITIC NOTIUNINOI • • • • • • • • Sistem economic Sistem geopolitic Sistem economic mondial Bloc militar. Considerati ca acest ritm de dezvoltare economica se poate mentine? Argumentati afirmatia facuta. precizati care au fost cele 5 puteri ale lumii in perioada coloniala. in viitorul apropiat. tara cu putine resurse de subsol. cea rnai importanta piata economica si comerciala a lumii. fiind cunoscut faptul ca cea mai mare parte a resurselor de materii prime se afla in tarile in dezvoltare? INTREBARI-PROBLEMA :EO O~ Z@ OL' U~ ~.. • Cum explicati dezechilibrul existent in prezent in schimburile economice internationale. bloc economic Organizatii internationale Potential geodemografic Putere regionale /putere mondiala Lumea multipolara APLICATIVE EXERCITII ~I ACTIVITATI u ~ U~ ~~ ~ • Folosindu-va de cunostintele de istorie sau geografie din claseleanterioare. 103principalii actori geopolitici ai modelului lumii multipolare .

\ .zonele de conflict de pe Glob.SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 105 • Realizati un eseu in care sa explicati cauzele care au generat existenta blocurilor militare actuale.principalele blocuri economice. • Pe harta alaturata identificati si localizati prin semne conventionale diferite: .principalele blocuri militare.puterile regionale. . . • Explicati cauzele conflictelor actuale de pe Glob si consecintele lor asupra economiei mondiale si a mediului inconjurator. .

calculatoare. obiectul de studiu al Geografiei si. de asemenea. datorita pozitiei tarii lor. care sun! manifestarile lui spatiale (model). cartierele cu 0 rata crescuta a infractionalitatii s. biblioteci publice raportate la numarul de locuitori etc.parcuri. cum sunt influentate caracteristicile sociale ale comunitatii respective de conditia geografica (care poate fi de favorabilitate sau. in regiunea ecuatoriala. relaiia dintre societate si spatiul geografic: cum sunt afectate caracteristicile geografice ale unui teritoriu prin prezenta si activitatea unei comunitati umane. tre acesta si un fenomen / proces similar de pe Glob (conexiune).) dintr-o localitate. ci al unui grup social. conturarea unor zone rezidentiale diferite in cadrul aceluiasi oras in functie de preturile terenurilor. speranta de viata. cum se ierarhizeaza taxonomic in structura locului respectiv (scant). spatiile de relaxare . din contra. areale de atractivitate (cartierele rezidentiale selecte.*Elemente de geografie sociala si .. • elementele materiale care definesc un anumit standard de viafd (diversi indicatori precum: venit pe locuitor. strazi comerciale) sau de repulsivitate (spatiile industriale.cartierul chinez.spaiiu! geografic. Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). intr-o abordare comparativa intre istorie si geografie. dar. dar. in mod deosebit. etnie. Unde este localizat un fenomen/proces pe suprafata Terrei (locul). Este certificat astfel. intrecere traditionala in Scotia . spatiul. modul de viata al tibetanilor este relativ similar cu eel al populatiilor de pe platourile andine).. Activitate pastorala in Patagonia Chinatown in San Francisco Aruncatul busteanului. diferente teritoriale in starea de sanatate a populatiei. dintr-un asemenea punct de vedere. facea referire la faptul ca intrebarile care framanta mintea unui geograf sunt: unde si de ce? (in timp ce istoricul se intreaba cdnd si de ce?). Geografia sociala nu analizeazd comportamentul unui singur individ. religie.a. sunt recunoscute din ce in ce mai mult valentele sociale ale geografiei. mediul geografic contureaza un anumit mod de viafii al unei comunitati umane (de exemplu. masini. segregarea etnica . ori "kosovarii" din Europa etc. cum evolueaza in timp (dinamica)? Geografia socia Iii siudiaza. anume. mca 0 data. astazi. cei mai numerosi dintre musulmani. situati. in aceeasi masura. de restrictivitate). a ratei de criminalitate etc. culturala ASPECTE GENERALE Desi a plecat la drum ca 0 stiinta avand aproape exclusiv domeniul natural. obiceiuri care diferentiaza grupurile sociale. Astfel. calorii zilnice. televizoare. incercand sa realizeze modele de distributie teritoriala a caracteristicilor sociale ale acelui grup (de pilda. piete civice. carees~ ratiunea prezentet/ desfasurarii lui acolo (cauze). acestea din urma fiind identificabile prin Iimba. un anumit tip de societate comporta atitudini sociale similare in medii geografice diferite (societatea islamica are un comportament asemanator indiferent daca vorbim despre indonezieni. arab etc.). care este re\a~ . lumea se imparte in state dezvoltate ("Nord") si state in dezvoltare ("Sud"). sau musulmanii arabi din deserturile tropicale ale Peninsulei Arabia. va lori. Geografia culturald are in vedere abordarea teritoriala a doua dimensiuni: • sistemul de credinte.

SUA Insule artiliciale. substanta organica. Prezenta omului si a activitatilor sale aduce elemente ce tin de valorile. energie din resurse conventionale: carbuni. materii prime. prin modificarea ori redimensionarea unor componente sau a unor fluxuri.) si informatie: • au un comportament termodinamic (comunica cu exteriorul). Dubai. de nevoile. produse etc. 0 evolutie dependents de timp. concretizate prin fluxuri de substanta (apa. in functie de capacitatea sa de a intelege "metabolismul" planetei si de necesitatile si aspiratiile sale. Emiratele Arabe Unite SISTEME SPATIALE Sisteme sociospatiale (dupa Mihai Botez. ca atare.ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA 107 *VIATA SOCIALA ~I ORGANIZAREA SPATIULUI UMANIZAT . • intre aceste elemente exista relatii de interconditionare.). care se organizeaza spontan. care face ca starea instantanee a sistemului sa se schimbe. eoolutie ce este de asteptai sa se incadreze . dincolo de care devine un sistem antropizat (sociosistem) si este organizat de om (factor constient). tehnologice etc. care poate modifica evolutia sistemului. inainte de a fi ocupat si modificat de 0 comunitate umana. demografice. Grice fragment al suprafetei terestre este un sistem natural (ecosistem). nevoia de interventie asupra unor componente. Orezarie in Orient Spatiu amenajat in Los Angeles. de aspiratiile sociale si. energie (energie solara.). 1980) Organizarea spatiului umanizat presupune prognozarea unui model teoretic de eoolutie al unei regiuni. petrol etc. dupa legile cosmice (autoorganizare). Cele doua tipuri de sisteme indeplinesc urmatoarele conditii: • sunt alcatuite dintr-un set de elemente de naturi diferite (ecologice. Mariana Celac. in timp istoric.

fara sa existe un obiectiv organizational precis si. SUA) a posibila imagine a orasului rnondial intre anumite limite dorite. dar in spiritul unei dezvoltari durabile. Acesta presupune obiective. Scopul organizarii spatiului 11constituie valorificarea cat mai optima a unei regiuni. in conditiile unui mediu nealterat. obtinerea eficientei maxime (din punet de vedere economiosi social). Organizarea. . Ea nu este data 0 data pentru totdeauna.) in vederea atingerii modelului prognozat (teoretic). 0 mare varietate: de la eel mai mic sat sau orasel de pe orice continent. pfula la Ecumenopolis (orasul mondial. nivelari. este dublata de amenajarea teritoriului. decopertari. din punct de vedere spatial.108 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClAL~ ~I CULTURAU Kiboutz. cu atat mai putin. De exemplu. decizii.a. Israel Cultivarea terenurilor urmarind curbele de nivel pentru a se evita eroziunea (Pennsylvania. care reprezinta totalitatea actiunilor concrete. un proiect de organizare a spatiului in spiritul unei anumite dezvoltari asteptate. cu permanente mutatii in structura sociosistemului respectiv. ca si concept. strategii. Asemenea sisteme s-au constituit si structurat nu de putine ori spontan. a masurilor tehnice si a lucrarilor intreprinse (defrisari. a specificului natural etc. ci este un proces continuu. dotarea cu infrastructura s. Sociosistemele reprezinta. social. interventia premeditata a omului duce la modelarea spatiului geografic in concordanta cu potentialul economic. ulterior evolutia sau involutia asezarilor respective confirmand sau infirmand alegerea acelui grup. aciiuni. fara "testari in laborator". care acopera intregul uscat planetar. organizarea spatiului trebuie sa fie conceputa dupa criterii care sa faca posibila desfasurarea activitatilor umane. Astfel. intrevazut de urbanistul Constantinos Doxiadis). Astfel. primele asezari umane au aparut spontan. din necesitati de conservare si protectie.

ceea ce este si astazi.dupa unele surse chiar mai mult de jumatate! . cu 0 suprafata totala de peste 500 km-. dupa numele principalului rau care se varsa in fostul golf) si crearea a cinci poldere. dar foarte populata (peste 16 mil. in ciuda dimensiunilor sale. In plus. avand forme perfect geometrice . in anul1593. in perioada 1927-1932.rezultand cea mai ridicata densitate din Europa si a doua de pe Glob. cu exceptia ministatelor. simbolul Olandei . Intre numeroasele poldere se remarca. Hugowaard. came de porc si oua si unul dintre principalii producatori si exportatori mondiali de branzeturi.ordonate. ocupand 10cul32 intre cele 45 de state de pe continent).). pentru evacuarea apei se foloseau morile (de vantj-pompa. Flevolandul Oriental (540 km-). se extinde in Europa moda franceza. Virusul. plantatiile . ca 0 curiozitate exotica. terenurile cu pasuni ori cu plante furajere pentru cresterea animalelor.ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURALA 109 HARTA TERENURILOR CUCERITE DE SUB APELE MAR" NORDULUI Proiecte MAREA NORDULUI Imagine din po/deru/ Flevo/and GERMANIA BELGIA Polderele olandeze 01anda este 0 tara europeana mica (40844 km-. care afectase la un moment dat corola plantei. Urmau imbunatatirile funciare. Olanda.cu cartofi. de altfel. Adusa in tara de naturalistul Clusius.a. in afara de Olanda.a fost obtinuta in ultimii 400-500 de ani prin procesul de polderizare: indiguirea si desecarea unor portiuni de campie maritima din platforma continentala a Marii Nordului ori desecarea totala sau partiala a unor lacuri (Beemster. ce1erealizate dupa eel de AI Doilea Razboi Mondial: Markerwaard (600 km-). fiind. Warner. este. o buna parte din intinderea actuala a acestei tan . desi aici se cultiva multe alte specii. "Dumnezeu a creat lumea. In polderele fertilizate au aparut fermele. Acelasi loc 11ocupa si la cartofi. apoi forta aburului. eel mai mare exportator mondial de lapte. iar Olanda era deja pregatita sa devina primul furnizor. Shermer s. face posibila crearea de noi varietap. in vederea fertilizarii terenurilor si cultivarea acestora. din punctul de vedere al intinderii. supranumita "tara lalelelor". a marelui dig care a inchis golful Zuiderzee a dus la transformarea intinderii de apa sarata intr-un enorm bazin de apa dulce numit Ijselmeer ("Marea Ijsel". 10c. eel mai mare exportator de flori. Initial. Totodata este un mare crescator de animale (bovine si porcine) si de pasari. legume si flori. F1evolandu1 Meridional (400 km-) s.a. laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte. Este de amintit si faptul ca rea1izarea. care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie. care a fost ereata de olandezi" (zicala olandeza). Lalelele.).

Astazi. din [aponia pana in Canada) si se imbraca destul de asemanator ("cultura" jeans-ului). Spre exemplu. cu contributii insemnate la cunostintele universale (dar mult timp apanajul conducatorilor si al unor cercuri restranse din jurullor). Condiiiile geografice au impus diversitatea culturilor pe Terra. expansiva. iudaism. dar nerefuzand modernul si tehnologia. se evidentiaza. ce ocupa un habitat res trans si relativ izolat (clasic este exemplul izolarii Japoniei timp de sute de ani pana la deschiderea de la sfarsitul secolului al XIX-lea din timpul Epocii Meiji). a unor locuri diferite pe Glob. omogena. ci a oferit si resursele prin valorificarea carora s-a conturat o diversitate culturala pe Terra. care definesc fnsa$i noiiunea de Templu taoist. China cioilizatie. oamenii urmaresc acelasi gen de emisiuni la televizor (de pilda. din ce in ce mai mult. a dat nastere marilor religii ale omenirii (crestinism. cu respect pentru ancestral. Migratiile au dus la raspandirea si "amestecul" traditiilor. initiind sau evidentiind tendinta spre mutatii structurale si. cu tendinte de globalitate.). cartofi prajiti. cu predispozitie pentru conservarea modului traditional de viata. modurile de organizare ale propriilor teritorii au fost impuse initial de conditiile geografice ale spatiului respectiv.110 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClALA ~I CULTURALA *SPATIUL GEOGRAFIC ~I CIVILIZATIA Nu poate fi conceputa evolutia civilizatiei umane si conturarea diferitelor culturi. a insumat un set de cunosiinie universale. a reusit sa deschida accesulliber catre cunoastere intregii societati: a dat nastere principalelor ideologii politice ale istoriei. Traditia a devenit 0 caracteristica definitorie a acelei comunitati. care. caracterizata prin heterogenitate etnica sau rasiala si care ocupa spatii relativ mari. familia nemaiconstituind "celula" de baza a societatii. avand in prim-plan individul. orientata spre materialism si cultura de mas a. gastronomia. orientata spre valori spirituale. Experimentarea valorificarii. egocentrica. fotbalul este atat de popular). traditionala. de mici dimensiuni. islamism. SUA Tmeri in jeansi . decat in stransa corelatie cu spatiul geografic umanizat de comunitatile respective. locuinta. cu moduri specifice de viata. mai degraba autoizolandu-se. Astfel. Spatiul geografic a constituit nu numai suport pentru comunitatile umane. 0 cultura de tip occidental si 0 cultura de tip oriental. hinduism. care au definit mai tarziu 0 societate. Concert de rock in aer liber Spectacol de televiziune. in "Nord". Globalizarea "surprinde" in aceasta ipostaza cele doua tipuri geoculturale. mananca aproape la fel (de exemplu. asculta aceea!Ji muzica. prin repetabilitate. ci supunandu-le propriilor aspiratii. Prima. cultura de tip "oriental". de ce nu. in timp. 0 cuitura. cu 0 tendinta vadita de externalizare si comercializare a valorilor traditionale. comunica la fel (lirnbajul specific mesageriei instantanee pe Internet). sintoism etc. iradiiie. Obiceiurile indivizilor ce alcatuiau acelasi grup uman au devenit. felul de a se imbraca al oamenilor. A doua. spre relativa uniformizare. desi nu a fost promotoarea marilor inventii ale omenirii. Caracteristicile spatiului geografic au impus individului un anumit act repetitiv care cu timpul a devenit un obicei. confucianism.

segmentul inferior al pietei de munca (muncitori in constructii. tunisieni in Franta. arab. Din acest punct de vedere. indonezieni in Olanda etc.a. pe 0 perioada scurta de timp sau definitiva (amintiti-va tipurile de migratii studiate in clasa a X-a).a. polonezi. iar rata somajului inregistreaza valori foarte mari in randurile lor). Lipsa altemativelor si oportunitatilor economice este principalul factor care determina migrarea populatiei din regiuni defavorizate. Prima situatie aduce in discutie pozitia noilor veniti. sociale. cu populatia musulmana. romani. se detaseaza doua situatii: • populaiie tanara necalificaia. politice. minoritati conturate pe criteriu etnic sau religios (toti sunt "citoyen"). est-europeni in Canada. in mod deosebit. ca fiind francezi si cu greu se pot integra in societate (cei mai multi nu au urmat cursurile nici unei scoli. in cazurile de mai sus. "necesari" din punct de vedere economic. dar nedoriti din punct de vedere social. sarace. macelari. Germania. ratiunea ce sta la baza deciziei de a pleca. cum ar fi de exemplu: mexicani (maquilladores) in SUA. SPATIUL .ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOOAL. Trebuie mentionat faptul ca aceste crize identitare sunt stimulate de un decalaj . nu se identifica. in Italia. Marea Britanie s. care nu recunoaste. ca si materia.) pentru persoane din estul continentului si din fostele colonii. salubritate etc. culturale. care este locul de origine al celor care vin. diferentiere a zonelor rezidentiale pe criterii etnice (cartierul chinez. De la raspandirea primilor hominizi si popularea continentelor si pana in prezent. indian etc. principalele regiuni receptoare sunt: SUA si Canada (care are 0 politica coerenta de atragere de imigranti in prezent) pentru emigranti din toate colturile lumii sau state din Europa Occidentala (Franta. au avut loc importante fluxuri migratorii al carer sens s-a schimbat de-a lungul timpului. Factorul economic constituie. in cea mai mare parte a cazurilor. este interesant de analizat cauzele care due la decizia de schimbare a locului de rezidenta.. unde se due cei care pleaca. 2006). • asa-numitul brain-drain. in regiuni dezvoltate. soferi de taxi. de unde segregare etnica. Desi au cetatenie franceza (fiind nascuti pe teritoriul acestei tari). dar. chelneri.). Spania. Din perspectiva geografiei sociale. nu mai au 0 legatura traditionala nici cu comunitatile islamice din tarile de origine. Germania. ce ofera posibilitatea obtinerii unui loc de munca. Un exemplu relevant in acest sens este Franta. vorbesc limba franceza. Dupa structura noilor veniti.) si chiar crize si conflicte sociale. se afla in permanents miscare. a avut probleme din ce in ce mai mari in ultimi ani (2005. prin lege.A ~I CULTURAL. practic. in acelasi timp. A POPULATIEI Sofer de taxi in New York Imigranti pakistanezi in Marea Britanie Birou de imigranti in Silicon Valley Omul. Pot fi identificate mai multe tipuri de factori/ cauze care atrag sau determina plecarea unui individl grup: economice.A 111 *MOBILITATEA GEOGRAFICA SI SOCIAL . indieni si pakistanezi in Marea Britanie. algerieni. marocani in Spania. moldoveni s. tanara. care traverseaza 0 reala criza de identitate. asa cum s-au schimbat si motivatiile oamenilor care se deplaseaza. care acopera deficitul de forta de munca din statele dezvoltate din "Nord" si ocupa. respectiv atragerea "creierelor" in domeniile de varf ale cercetarii si tehnologiei. care sunt mutatiile structurale si sociale pe care le determina in comunitatea adoptiva.

politice 1J. de regula. etnice. Imigrantii aduc cu ei 1Ji un anurnit mod de viata. muzica "country". ~I 4 ~ ••. eel mai popular nurne dat nou-nascutilor din ultirnii ani este Mahomed.. pe langa mutatiile calitative. De exemplu. toate acestea amestecandu-se cu cele ale locului. o gastronomie specifica. Astfel. Spre deosebire de deplasarile de "sclavi" dinspre Africa spre America. modelul natalitatii al tarile de origine care. in California 1JiTexas.recunoscuti drept refugiati -. incepand cu 1980.fJ'~ • • TARI CU FLUXURI DE IMIGRANT! SPOR MIGRATORIU ECHILlBRAT TAR! CU FLUXURI DE EMIGRANT! \ SURSA: World Factbook ~ . aproximativ 40 % din sporul populatiei SUA. care numara astazi circa 40 de milioane de membri (din care mai mult de jumatate. de cele mai multe ori..YZ" •.-II ineereare de treeere ilegala a granitei dintre Mexie ~i SUA in Uniunea Europeana.~~~ . peste 1 000 000 de refugiati. iar in Bruxelles. un stil vestimentar. iar in intreaga Europa numarul lor este aproximat la 30-35 de milioane. confesionale.declanseaza fluxuri de emigranti .. economic cert intre populatia autohtona 1Ji acesti urmasi ai imigrantilor ce au ajutat la reconstructia Frantei dupa AI Doilea Razboi Mondial. cu 0 vars~ medie de 24 de ani).112 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURAL~ e. specifice ecolelor XVTII-XIX. 58 %. care I1Jiparasesc casele in cautarea unui loc unde pot fi protejati. in tari ca: Iran . In acelasi context. Factorul socio-politic este un factor de presiune care determina miscari .Jatino". specifica sudului american (Texas). incepe sa piarda teren in fata muzici .fortate" de populatie. in perioada 1990-2000. Franta numara azi aproximativ 5 milioane de musulmani (din care 1 500 000 de algerieni 1Ji aproximativ 1 000 000 de marocani). Uniunea Europeana 15 milioane. Este foarte apreciata astfel in Occident mancarea chinezeasca sau sunt cautate restaurantele cu specific indian. majoritatea copiilor sub 14 ani sunt de origine musulmana. au fost inregistrap. in SUA etc. generate de instabilitatea politica dintr-o anumita tara sau regiune.. este pus pe seama populatiei hispanice. noii veniti pastrand. Un alt aspect important de mentionat este faptul ca. in special. concentrati.in prezent teama de persecutii rasiale. care se afla concentrati in suburbiile periferice ale principalelor erase sau ale centrelor industriale. sunt mexicani. mai ales.a. arab sau mexican. iar produsele de patiserie mexicana sunt deja 0 obisnuinta a locului. in societatea adoptiva se produce 1Ji 0 modificare cantitativa.•• I... De asemenea. recunoscuti drept beur sau beurette (termenul provenind din inversarea silabelor cuvantului francez "arabe"). se caracterizeaza prin valori mult mai mari.

iar aceste zone rezidentiale sunt destul de repulsive pentru populatia autohtona. cele mai importante fluxuri de emigranti sunt orientate dinspre "Sud" (America Latina. exista 0 ostilitate 17i 0 repulsivitate fata de noii veniti. hrana. din cauza conflictelor dintre cele doua populatii hutu 17i tut~i) s. In aceeasi perioada. Kosovo). unde rata criminalitatii este destul de ridicata. acesta se n:tegreaza cu dificultate sau nu reuseste deloc in societatea adoptiva. plecati din regiuni sarace. In general. atacarea Iraqului de catre coalitia nord-atlantica). imigrantii veniti pentru a se realiza din punet de vedere economic. prod use etc. indeosebi din considerente culturale.D. Marea Britanie. Cei mai multi dintre ei. in vestul Europei. Congo Periferie de la rnarginea Parisului (datorita conflictelor din Golf.d.ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL~. ba mai mult scopullor este de a trimite castigurile familiilor ramase acasa 17i nu de a investi acolo in haine. Imposibilitatea de a inchiria sau achizitiona 0 locuinta decenta. Africa) spre "Nord" (America de Nord anglo-saxona 17i Europa). desi ca17tigamai bine decat in tara de origine. Germania (refugiati proveniti din Balcani din arealele afeetate de razboi .a. De exemplu. + -+ > 100000 > 10000 . Astazi. face ca tinerii imigranti sa se concentreze in periferiile sarace ale marilor orase.m. Pakistan (refugiati afgani de teama represiunilor mujahediniIor). in noile conditii de piata se regasesc tot in clasa inferioara. SUA. Aceasta face ca nici programele guvemamentale de imbunatatire a conditiilor de viata ale imigrantilor sa nu capete mare sprijin din partea propriilor cetateni.Bosnia-Hertegovina. Franta. Asia. Indiferent de cauza care anima emigrantul in decizia sa de a pleca. din cauza costurilor ridicate. pe Glob. Rwanda (populatia hutu din Burundi. cele mai solicitate tari pentru azil politic au fost: Germania. Canada 17i Suedia. 91 CULTURALA 113 Exodul rwandezilor catre R. imbratiseaza in continuare 0 conditie sociala saraca. Elvetia.

copiii beneficiind de 0 independenta deosebita fata de parinti. in timp ce in Mexic. iar in Suedia.a. Cehia si Finlanda peste 50. Spre exemplu. Relatiile economice si sociale sunt mai puternice decat cele traditionale fIde sange". stipulat.114 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA * STRUCTURI DE BAZA ALE VIETH SOCIALE Adeseori spunem despre 0 comunitate umaria ca are un mod de via/a specific. De cele mai multe ori. . Familia de tip oriental este caracterizata adesea ca pastrand relatii traditionale pe mai multe generatii. De asemenea. fiind clar impregnata apartenenta la 0 familie sau un anumit clan. 0 functie . reguli etc. Japonia. grupul social etc.). cum . Iranul sau Af$hanistanul. in timp ce in Orientul Mijlociu este sub 20 de ani. mass-media etc. politice (stat. postnuptiale etc. mai concludent. Casatoria nu este neaparat privita ca 0 relatie intre indivizi. in familia occidentala femeia este un "om de cariera". mariajul nemaiconstituind 0 prioritate. asemanatoare celor occidentale (Turcia si.a. emise de 0 serie de instituiii sociale ale acelei comunitati umane.). se pot defini astazi doua tipuri: familia de tip occidental si cea de tip oriental. Ca atare. uneori. in functie de care relatiile sociale si chiar cele economice capata configuratii specifice. Rolul esential 11are de fapt individul.d. in functie de evolutia sa culturala si sociala. Familia reprezinta un grup de oameni intre care exista relatii "naturale" pe baza unor Iegaturi de sange. chiar si . fiind implicata deosebit de activ in viata economica si politics a societatii. In functie de evolutia culturala a societatilor. capata forme diferite pe suprafata Terrei de la 0 cultura la alta. religioase (biserica) sau insiiiuiiile oieiii private (familia. organizatii etc. Ca atare. prin forme juridice clare (contracte prenuptiale. si nu familia. China etc. doar 7 cupluri divorteaza dintr-o suta. familia fiind privita mai mult ca un "parteneriat". alcatuita din eel mult doua generatii (parinti si copii). . Cea mai importanta structura de baza a vietiisocialeestefamilia. protectie etc. Acest mod de viata presupune 0 organizare si este reglementat de norme.m. In societatea occidentala predomina familia "nucleara". clanuri etc. culturale (teatre.). ci mai mult ca 0 relatie sociala intre familii.). bazata pe relatii conjugale. muzee. De pilda. rata divortialitatii este foarte mare in tarile dezvoltate care subscriu acestei culturi "occidentale". in Belgia exista 60 de divorturi la 100 de casatorii. In multe societati . partide politice s. din Orientul Mijlociu predomina inca relatii ancestrale intre membrii mai multor generatii. in fiecare domeniu ce priveste viata comunitatii exista cate o astfel de structura / institutie care are si sociala.).) s. pana nu demult) si pana la tendinte de modernitate. in societatile conduse de structuri fundamentaliste. mariaj sau adoptie. desi isi pastreaza scopurile primare (reproducere. plecand de la 0 vestimentatie specifica si 0 limitare excesiva a expunerii in public (de exemplu. femeile au un statut aparte in familia orientala. ar fi: insiiiuiiile economice (firme. din Africa. Familie de europeni "\ - Familie de afro-americani Familie de asiatici Ceremonie de nunta . varsta medie a casatoriei a crescut in "Nord" la peste 30 de ani la femei (Suedia. care. cu 0 tendinta de prezervare a cultului stramosilor. Danemarca).).

Cu toate acestea. reprezinta elemente majore de identificare a unei comunitati umane din punct de vedere social. afro-americani. Atat rasa. Australia pentru australieni sau Australia aIM sunt sintagme de la inceputul secolului al XX-leacare insoteau 0 adevarata politica rasista. populatia multor tari europene (Franta.). care. in timp. asiatici etc. . CULTURA SI SOCIALA . Rasismul vizeaza un sistem de convingeri bazat pe faptul ca oamenii pot fi impartiti in functie de trasaturile fizice si fizionomice si ca acestea le determina nivelul de evolutie culturala si realizare individuala. nu se mai intalnesc in stare "pura" pe Terra datorita inter-relationarilor multiple (migratii. asiatici si alte populatii (mulatri s. a principalelor limbi vorbite pe suprafata Terrei. la conturarea a trei mari rase: alba (europoidd). Desi intreaga populatie a planetei apartine aceluiasi tip biologic (Homo Sapiens Sapiens). RELIGIE. nazism. care a dus si la legiferari stricte in acest sens. decat genetica. diferentierile socio-culturale intretinute de 0 conditie economica precara ii fac pe oameni sa vorbeasca de confiicte sau discriminari rasiale. VIATA . Toate institutiile si serviciile publice (de sanatate. dar si de cauzele care au dus la difuzia unei anumite religii sau a unei limbi in spatiul geografic. eurocentrism. negri. In SUA activeaza un numar foarte mare de grupari catalogate drept "rasiste" sau care au un mesaj "rasist".ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAU ~I CULTURAU 115 *RAPORTUL DINTRE RASA. anti-arabism. etnia. a practicilor religioase. in prezent. sclavia etc. un complex de factori a dus. mea se vorbeste destul de frecvent de "conflicte rasiale" sau "discriminari rasiale" si aceasta pentru ca oamenii fac mca distinctii rasiale (desi "rasa" e considerata un concept de domeniul secolelor trecute): un individ ar putea asculta un alt gen de muzica decat cea traditionala. . se manifesta un anumit rasism "anti-imigranti" (ne~ri. Prin rasa s-au transmis in timp informatiile genetice in deplina concordanta cu un anumit determinism geografic. avand in vedere modul original de formare a acestui popor. in Europa. semnificatia termenului de rasa este mai mult una sociala si culturala. cat si religia sau limba. gradul de metisare fiind destul de accentuat (amintiti-va structura rasiala a populatiei studiata in clasa a X-a). Desi astazi. Apartheid-ul (apartenenta) a fost un sistem de segregare rasiala in: albi. Spania) este puternic metisata datorita interactiunii cu populatii din fostele colonii.). amerindieni. situatie similara si in SUA. anti-semitism. aplicat in Republica Africa de Sud intre 1948 si 1990. in contextul globalizarii. adera la 0 alta religie. in timp ce pe continentul african inca se manifesta 0 atitudine de inferioritate fata de "albi".). galbena (mongoloida) si neagrd (ecuaioriald). adopta un nou stil de imbracaminte. explicabil avand in vedere istoria colonizarii acestei regiuni (exterminarea amerindienilor.]·puri de rasism: afrocentrism (centrat pe idee a ca negrii africani au dezvoltat civilizatii superioare in trecut).De exemplu. conflicte etc. De exemplu. colonizari. evolutia istorica si decalajele economice consimtind 0 ierarhizare rasiala acceptata de societate: albi. sionism etc. de educatie etc. dar si-ar pastra culoarea pielii sau trasaturile cranio-faciale. acestea reprezinta 0 adevarata "harta" a unei evolutii indelungate a relatiilor sociale incepute din primii zori ai civilizatiei umane.a. A9a cum sunt raspandite astazi pe Glob. Australia este recunoscuta ca fiind terracu 0 puternica atitudine ostila impotriva a tot ce inseamna "non-european" sau "non-alb". practic.) erau impartite pe acest criteriu. ci mai degraba este interesata de distributia etniilor.). Geografia nu urmareste studierea relatiilor de natura antropologica dintre acestea. America Latina cunoaste si ea distinctii din acest punct de vedere. cu masuri foarte dure de-a lungul timpului impotriva primirii de imigranti. ar putea invata 0 alta limba. ETNIE.

indiferent de raportul de dimensiune dintre ele. De asemenea. Europa este exemplul clasic in ceea ce priveste crearea statelor-natiune in secolul al XIX-lea. andaluzii. SUA In SUA sunt definite patru grupari complexe de etnii. defineste un grup social cu 0 origine comuna (procesul de etnogenezdi. Mississippi. are drept nucleu un grup etnic majoritar. vorbeste aceeasi limba. cubanezi s. cea de-a doua. Pe teritoriul unui stat pot coexista mai multe etnii. hispanicii sau laiino-americanii (actualmente cu 0 pondere de 11 %. intr-o oarecare masura Elvetia s. circa 13 %). vietnamezi s. dar in general exista un grup etnic majoritar. Exista si cazuri in care conjunctura istorica a facut ca anumite grupuri etnice sa fie integrate in state cu un grup etnic majoritar diferit si care clameaza 0 anumita recunoastere (fie independente. iar situatiile variaza de la 0 suprapunere aproape perfecta a natiunii cu grupul etnic si cu spatiul etnogenetic respectiv (cazul Danemarcei) la 0 coexistenta intre doua sau mai multe grupuri etnice comparabile ca marime demografica (Belgia. raspanditi pe coasta pacifica. chiar dad se poate adera la 0 alta religie sau invata alta limba. tdtarii in Crimeea (Rusia) s. de natura culturala.). concentrati in Sud-Est (incepand din nordul Golfului Mexic . biologica.). la care se adauga asiaticii (4 %. nord-irlandezii in Marea Britanie. reprezentati prin mexicani. Nu poate fi conceput un grup etnic. in spe- . care impartaseste aceeasi identitate culturala. remarcandu-se. Epurari etnice in Kosovo Etnia.a. In aceeasi familie semantica se inscrie si conceptul de naiiune care. Natiunea semnifica apartenenta la un anumit stat si acceptarea unui cadru legislativ specific. care ocupa regiunea de la nord de Rio Grande (granita cu Mexicul). portericani. bascii in Spania.): scotienii. Etnia si rasa au semnificatii diferite: prima. Peninsula Florida si pe coasta atlantica pana in Dakota de Nord). in mod deosebit. dar in crestere. fie autonomie teritoriala etc.a.116 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAL~. de regula. fara un spatiu etno-genetic propriu.a.statele Louisiana. bretonii. desi adeseori confundata cu rasa. corsicanii in Franta. valori spirituale similare si care. japonezi.a. catalan ii. indieni. chinezi.). Scotieni in port traditional Demonstratie a populatiei basce Refugiati in urrna conflictelor etnice din Africa Demosntratie a populatiei hispanice. identitatea etnica nu poate fi negata sau "elimi!lata". state le California si Texas. pe langa nudeul originar european: afro-americanii (cei mai numerosi. de cele mai multe ori. galezii. filipinezi.

dar si a intelegerii modului difuziei din locul de origine pe continente intregi. Din prima categorie fac parte marile religii ale omenirii: crestinismul. provocate. cu exceptia Europei Nordice. valori si practici religioase -. cial. confucianismul. intemeindu-se pe existenta. Crestinismul reprezinta cea mai raspandita religie a lumii. Ca atare. deosebit de concentrate). din punct de vedere geografic. sr CULTURALA. fiind raspandit ill mod deosebit ill America Latina (peste 85 % din latino-americani). care. ill cea mai mare parte. in California. budismul. America si Australia si cu comunitati importante ill Africa si Asia. Vatican America Latina este dominata de hispanici. Cultul romano-caiolic este eel mai numeros. nationalitate etc. credinte.sistem de convingeri. Cartier chinezesc. SUA Bazilica San Pietro. Un alt component al vietii sociale il constituie religia . islamul. devine interesanta prin analiza distributiei principalelor ramuri confesionale. larg raspandita in Europa. Australia (0 treime). urmasi ai Imperiului Roman de Apus. Africa este dominata ill prezent de nurneroase confliete etnice. Africa (peste . ill timp ce ill cea de-a doua se inscriu: iudaismul. insumand aproximativ 65 % din totalul crestinilor. rezultand cele doua ramuri: romano-catolicismul. Exista si religii care au ramas deosebit de concentrate ill anumite spatii. dupa distributia pe suprafata Globului. fiind imbratisat de peste 2 miliarde de oameni de pe toate continentele. etnie. atat spa pal. si ortodoxismul. sunt clar conturate trei ramuri principale ale crestinismului: romano-caiolicii. In prezent. si arnerindienii (1 %). protesianiii si ortodocsii.e. larg raspandite pe intreaga planeta) si etnice (specifice numai anurnitor grupuri etnice. sintoiemul e. exponent al Bizantului. viata si personalitatea lui Iisus Hristos. cat si dupa numarul de adepti. Unitatea bisericii crestine se sparge definitiv ill 1054.. se disting doua tipuri de religii: universale (oricine poate adera indiferent de culoarea pielii. Radacinile crestinismul coboara aproximativ 2 000 de ani ill timp. prin Marea Schisma. concentrati de la poalele Muntilor Stancosi. cu 0 mare enclava portugheza (Brazilia).ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOCIALA. Europa (aproximativ 60 %. hinduismul. New York. de granitele artificiale "trasate din birou" de fostele puteri coloniale. a unor parti din Europa Centrala si a Peninsulei Balcanice). 117 in Podisul Preriilor.

P. Cultul ortodox reprezinta doar 10 % din lumea crestina.) si Asia (14 %. Filipine). Islanda).R." Indulgenta vanduta din autoritatea Papei.2 miliarde de adepti. Republica Africa de Sud si Australia (42 % dintre australieni). Protestantismul ia nastere ca 0 reactie atitudinala de "protest" sau "reformatoare" (inscriindu-se ca semnificatie culturala intr-un proces mult mai amplu. Danemarca. pe un teritoriu compact care se intinde peste nordul Africii. te eliberez de toate pdcaiele ?i flradelegile ?i te scutesc de toate canoanele (epedepee») pentru zece zile. Lumea islamica este relativ mai concentrata. in acelasi timp si eel mai mic stat ca suprafata (0. Peninsula Balcanica si Rusia (in care pre domina populatia slava). Inchiziiia. Romano-catolicismul prezinta Catedrala ortodoxa Vasili Blajenii. Moscova. la care se adauga Marea Britanie (anglicani).000 kID A}ITNOSTISIALTELE 20 % concentrati in partea ecuatoriala .118 MARILE RELIGII ALE OMENJRII ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURALA RELIGII CRESTINI UNIVERSALE Romano-catolici Protestanti Ortodocsi MUSULMANI Siiti • • Suniti BUDIST! • • RELIGII ETNICE SI TAOISTI CONFUCIANIST! SINTOISTI HINDUSI MOZAICI Of:::. A doua mare religie universala a omenirii este Islamul. vanzarea "indulgentelor"). Angola etc. Congo. Se deosebeste de crestinism prin faptul ca nu este 0 religie cu 0 organi- . dupa Rusia. de catre pastorul dominican Johann Tetzel (1517) o unitate considerabila in jurul unei figuri centrale care este Papa. Rusia "Din autoritatea tuturor Sfiniilor ?i din mila fata de tine. lider spiritual si politic al singurului stat religios de factura crestina din lume. Germania si Elvetia. Europa Nordica (Scandinavia. ==-••• 4. Europa Estica. tara de expresie latina).44 km2). unde Etiopia este cea mai mare tara ortodoxa (35-40 %. concentrandu-se cu precadere in sud-estul Europei Centrale (Romania. Orientul Apropiat si Mijlociu si panel in Asia Centrala. la care au aderat aproximativ 1. dar si in Africa. Protestantii sau reformatii au 0 pondere de 25 % din totalul crestinilor si sunt concentrati cu precadere in America de Nord anglosaxona (SUA si Canada). R. Renastereai cu privire la implicarea Papei si a catolicismului in jocurile de putere si in viata economica a Europei de la sfarsitul Evului Mediu (cruciadele. avandu-l drept promotor pe Martin Luther. Congo. D. Vaticanul. aproximativ 25-28 de milioane de adepti) din lume.

relatia dintre musulmani si Alah (cuvantul arab pentru Durnnezeu) nefiind intermediata de cineva (pastori! preoti etc. olandeza. Cu exceptia informatiei genetice (rasa). 2. suedeza s. franceza. a crestinilor) si Coranul (cartea sfantil. Iraq. in Iran si cu ponderi mici in alte tari (Pakistan. 5. cauzata de dorinta de a trai. cate 0 cale proprie catre divinitate). in timp ce cealalta jumatate vorbeste limbi sino-iibeiane sau afro-asiatice. Peste 80 % din toti musulmanii de pe Terra sunt sunniti. engleza. Confesiunea musulmana apare 0 datil.a. Noul Testament (cartea sfantil.a. zilnic (Salah). Turcia s. forta divina a naturii). Esenta budismului consta in reincarnare (toate fiintele trebuie sa sufere.). sarba. ceha. conduce la reincarnare). portugheza s. Pelerinaj la Mecca ill timpul Ramadan-ului Statuia lui Buddha Islamul se divide si el in doua ramuri principale: sunniii ("corespondentii" ortodocsilor crestini) si siiii (care. ce grupeaza seturi de invataturi ai celor doi invatati din Antichitate. confucianismul si taoismul (specifice Chinei.a Islamului). initial. bulgara. slav (rusa. concentrata in Tibet si Peninsula Indochina.i aproximativ 6 milioane in Europa si Rusia). suferinta. fiecare. . Limba este si ea parte componenta a unei culturi.. 6 milioane in SUA:. milostenia (Zakah). Ca religii etnice se remarca: hinduismul (900 rnilioane de adepti ce urmaresc.).) au fost transmise prin limba. prin care se ajunge in Niroana (mantuirea. concentrati aproape in totalitate in India. informatii despre toate celelalte componente socio-culturale ale unui grup uman (etnie. Cea de-a treia religie universala majora a lumii este Budismul (350 de milioane de adepti). in mod deosebit.A $1 CULTURAL.) si indo-iranian (persana. religie etc. [umatate din populatia Terrei vorbeste astazi 0 limba ce face parte din marea familie a limbilor indo-europene. Limba reprezinta un sistem de comunicare pe baza unor sunete articulate. spaniola. atinsa prin autopurificare intr-un ciclu complet de reincarnari).). desemneaza 0 sectif). hindi etc. germanic (germana. ausiralopolineziene si altele. italiana. postul in perioada Ramadanului (Sawn). 4. mdrturisirea de credinia sau crezul islamic (Sluzhadah).a. zare administrativ-ierarhica. pelerinajulla Mecca (Hajj). sinioismul (japonia. raspandite in spatiile Latin (romana. daneza. 3. cele cinci rugdciuni obligatorii.). 4 milioane de evrei traiesc in Israel.ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL. in limba arab a. mozaismul (credinta iudaicilor sau a evreilor. poloneza etc. prin care indivizii unei comunitati umane se identifica unul pe celalalt. in timp ce siiti sunt concentrati. credinta ce stipula.A 119 Islamul recunoaste Vechiul Testament (scrierile sfinte ale evreilor).). raspanditi din nordul Africii pana in Asia Centrala si sudul Asiei (Indonezia este tara cu eel mai mare numar de musulmani din lume). cu profetul Mahomed (570-632) si are la baza "cinci stalpi" ai credintei: 1. Confucius si Lao-Zi).

120

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA. ~I CULTURALA.

* ELEMENTE DE GEOGRAFIE CULTURALA:
ORIGINEA, GENEZA SI ARIILOR CULTURALE , EVOLUTIA ,
Din punct de vedere geografic, un "areal" sau .spaiiu" cultural semnifica 0 regiune mai mult sau mai putin intinsa, populata de grupuri etnice inrudite, care vorbesc limbi ce fac parte din aceeasi familie lingvistica, ce impartasesc un sistem comun de valori, convingeri ~i credinte religioase, obiceiuri si traditii, cu un mod de viata similar, cu un comportament social similar si care regasesc aceeasi semnificape in valorile spirituale si materiale produse de societatea lor. Cu alte cuvinte au 0 identitate culturala comuna, unica, identitate care-i diferentiaza de alte comunitati umane si care imprima 0 anume caracteristica spatiului (teritoriului) unde traiesc. Multe dintre "produsele" materiale sau spirituale ale unei culturi sunt impuse de insesi caracteristicile fizico-geografice ale spatiului respectiv. De la "cultura" societatii agricole si pana la cea a societatii informationale, spatiile culturale au suferit mutatii structurale si dimensionale profunde. Unele culturi au cunoscut perioade de inflorire, incercand sa-si extinda dominanta asupra celor din proximitate, altele au intrat in declin si disparut. Este acceptata idee a ca primele practici agricole au aparut spontan pe suprafata Terrei, cu circa 10 000 de ani in urma (dupa retragerea ultimei glaciatiuni), in cateva areale ce au favorizat geneza si evolutia primelor "culturi". Pot fi astfel mentionate: platourile andine, "Semiluna fertila" (din Delta Nilului pana in Mesopotamia), platoul etiopian si bazinul indo-gangetic, care au constituit cadrul aparitiei unor culturi stralucite bazate pe 0 activitate agricola sedentara (cultivarea plantelor), ce le genera un surplus de hrana, spatii unde au aparut primele forme de scriere (cuneiforme, hieroglife) si primele ora$e. Spre deosebire de acestea, cultura de tip industrial isi are inceputurile intr-un singur punct de pe suprafata Globului: Marea Britanie, in secolul al XVIII-lea, dar viteza cu care s-a extins a modificat ireversibil interactiunea dintre arealele culturale, favorizand amestecul dintre ele. La sfarsitul secolului al XIX-lea, toata Europa impartasea valorile si beneficia de produsele noii culturi, care la inceputul secolului al XIX-lea se extinde in SUA, iar apoi pe tot Globul. Societatea irformaiionala a prezentului, in conditiile unei piete globale si a comunicarii cvasiinstantanee, cunoaste un proces puternic de transfer al valorilor si produselor de la un spatiu culturalla altul. De aceea, este din ce in ce mai greu de conturat un areal cultural care sa nu cuprinda si elemente ce se gasesc si in alte spatii culturale. Se vorbeste tot mai mult de 0 tendinta de uniforrnizare culturala (0 "cultura globala") foarte evidenta, de exemplu, in statele dezvoltate din "Nord", unde se impartasesc valorile unei asa-numite "culturi occidentale". Principalele areale culturale ce pot fi identificate in prezent, cu 0 oarecare aproximatie, sunt: • european. Este centrat pe continentul european si cuprinde 0 diversitate mare de etnii cu 0 origine indo-europeana, cu cateva exc ptii, in care se vorbesc limbi inrudite (romanice, germanice, slave etc.) si cu 0 unitate religioasa crestina. Desi sunt prezente cel putin

Pagoda japoneza

Cafe internet, [aponia

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClAIA

~I CULTURAL<\.

121

Acropole, Atena

Muzeul Luvru, Paris, Franta

trei nuclee (catolic, protestant si ortodox), europenii fac parte din "Marele Occident", care mai include si alte teritorii europenizate" cum ar fi America de Nord anglo-saxona si Australi~. Din punct d~ vedere al dezvoltarii economice spatiul european face parte din "Nord", caracterizat prin predominarea serviciilor si a domeniilor de varf din "industria" cunoasterii si a inforrnatiei. Diversitatea culturala, ~ privinta artefactelor materiale si a obiceiurilor, conturata pe marginea unei diversitati etnico-nationale, specifica Europei, este pe cale s~ "se topeasca" in prezent in asa-numitul curent al .umericanizdrii", Inceput initial pe filiera economica, prin interrnediul companiilor transnationale ce s-au lansat din SUA (CocaCola, Microsoft, McDonald's s.a.), valorile culturale americane devin din ce in ce mai cunoscute si acceptate de catre europeni (de exemplu, engleza americana este nu numai lirnba tehnologiei, ci si lirnba muzicii usoare, a culturii de tip "hollywoodian", a canalelor de mediatizare, CNN, FOX etc.). Exista si tendinta de .reeuropenizare" (curent contrar primului) a continentului, indeosebi prin extinderea Uniunii Europene, prin folosirea monedei unice (Euro), prin impartasirea unor valori comune, stipulate de 0 singura constitutie europeana. • nord-american. Cuprinde, din punet de vedere geografic, America de Nord anglo-saxona (SUA si Canada) si are origini "europene", ca urmare a procesului de .europenizare" a planetei, inceput la sfarsitul secolului al XV-lea. Acest spatiu cultural s-a format pe 0 cultura de tip WASP (White Anglo-Saxons Protestants) si are o vechirne considerabil redusa comparativ cu eel european. Arnericanii si-au definit existenta si valorile prin antiteza cu cele europene, de care se desprind definitiv la sfarsitul secolului al XVIII-lea, ca misionari ai idealurilor de libertate, ai principiilor proprietatii individuale, ai democratiei si exponentii unui mod de viata specific aces tor idei ("american dream" / "visul american"). Astazi, spatiul cultural american cunoaste si el mutatii profunde, facandu-i pe unii teoreticieni (Samuel Huntington) sa se intrebe cine mai sunt americanii astazi, facand 0 diferenta clara intre acea America a "coloni~tilor" care, desi veneau din toate colturile lurnii, se integrau in acel fel de a fi, tipic american, si America de astazi, a "imigrantilor", care nu mai doresc sa se integreze si se grupeaza in comunitati distinete: hispanice, asiatice s.a.
PRlNClPALELE AREALE CULTURALE PE GLOB

EUROPEAN

NORD-AMERlC LATINO-AMERlCAN
lSLAMlC AFRICAN (sua-SAHAJUA

SLAV (RUS) SIN()..JAPQNEZ HINDUS SUO-EST ASIATIC

Chicago, SUA

AUSTRALIAN

122

ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA

Camavalul de la Rio de Janeiro, Brazilia

Hotelul Burj al Arab, Dubai, Emiratele Arabe Unite

• latino-american. Desi urmasa si ea a culturii europene, cultura latino-americana a evoluat diferit, atat de cea europeana, cat si de cea nord-americana. Mexicul, America Centrala si America de Sud sunt parte a culturii catolice, iar din punct de vedere etnic reprezinta un "amestec" intre culturile indigene precolumbiene si cea spaniola (pe tot cuprinsul Americii Latine) si portugheza (Brazilia). Spatiul latino-american se afla mea in cautarea unei identitati culturale si economice, "zbatandu-se" intre stralucirea civilizatiilor trecutului si prezentul contradictoriu. • islamic. Islamul a cucerit sub valorile sale spirituale spatii geografice diverse si etnii diferite. Avandu-si originea in vestul Peninsulei Arabe, Islamul s-a raspandit rapid incepand din secolul al VII-lea, peste tot nordul Africii, patrunzand in Europa (Spania, Califatul de Cordoba), dar si in Asia Centrala si insulele din sudul continentul asiatic. Cuprinde mai multe nuclee: persan, nord-african, turcic,pakistanez, indonezian s.a., dar top musulmanii de pe Glob se identifica prin aceleasi valori. Animata de doi vectori putemici, petrolul si explozia demograficit, lumea islamica se confrunta astazi cu 0 puternica criza de imagine, in raport cu Occidentul. • african (sub-saharian). Africanii sub-saharieni se identifica pe ei insisi ca africani, adica avand 0 cultura specifica, distincta de celelaIte, islamica (partea septentrionala a continentului) sau urmasa a colonistilor europeni. Caracteristica deosebita a acesteia este fragmentarea, reminiscenta a unei diversitati foarte mari de populatii, a unui crestinism (adus de misionari) aIterat cu traditii si obiceiuri animiste, a conlocuirii in interiorul acelorasi granite artificiale fixate de europeni (Africa este macinata astazi de numeroase conflicte civile) si a unui cadru natural particular. • slav (rus). Spatiul cultural slav include Rusia, 0 parte din Europa Estica si Peninsula Balcanica,fiind conturat in jurul ortodoxiei de origine bizantina si care a avut 0 expunere limitata la experientele fundamentale ale Occidentului (Renastere, Reforma etc.). De altfel, originalitatea spatiului slav (rus) rezulta si din particularitatea pozitiei sale geografice, intre Europa si Asia, osciland intre integrarea in Occident si impartasirea valorilor europene, dar nerezistand nici "tentatiilor"

Muzeul Errnitaj, Sankt Petersburg, Rusia

• australian. . 123 Ceremonie hindusa. 0 civilizatie milenara localizata in subcontinentul indian. [aponia Asiei. pe fondul ascendentei sale imperiale bizantine . care se caracterizeaza printr-o mare omogenitate etnica si confesionala (cu cele doua nuclee confucianisto-taoist si sintoist) si prin gigantism demografic. • hindus. Cultura sinica este milenara. diferita de toate celelalte. India Kyoto. recunoscut si ca "civilizapa" Extremului Orient. De asemenea. apreciata ca fiind una dintre cele mai vechi de pe Terra si care a exercitat 0 influenta deosebita asupra spatiilor din proximitate. ~I CULTURAL. limba. Este un spatiu cultural distinct. care are drept coordonate culturale confesiunea hindusa (cu un panteon gigantic ce include peste 300 de milioane de zeitati). Se suprapune pe Peninsula Indochina si are un nucleu budist. Varanasi. obiceiuri. 0 mare diversitate a populatiilor si grupurilor etnice. in ciuda unei diversitati etnice specifice sud-estului Asiei. • sud-est asiatic. ceea ce i-a conferit 0 mare coeziune dealungul timpului. dar care a avut 0 evolutie specifica si originala prin izolarea de "restul" lumii. • sino-japonez. Desi legata puternic de trecut. Este derivat tot din spatiul cultural anglo-saxon. un numar mare de limbi si dialecte vorbite si 0 fragmentare sociala particulara (structura pe "caste"). rezultand un conglomerat cultural care clameaza unicitatea si neasocierea (europeana sau asiatica). manifestandu-se in ultima vreme chiar un export masiv al valorilor materiale si spirituale din acest spatiu. unii autori identifica si un spatiu cultural iudaic cu 0 evolutie particulara.ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA. a gasit calea si spre 0 dezvoltare economica considerabila. si care se identifica prin religie. institutii si valori specifice.\. Pe langa cele mai sus prezentate.

cat si in toate mediile sociale.d.a. alaturi de globalizare (abordata in capitolul al Il-lea). ~I CULTURALA *MONDIALIZAREA. iar astazi de R. filme. Coreeana) etc. OCCIDENTALIZAREA 51 50CIALE . Robot. apartenenta la 0 civilizatie mondiala.) sau izolaiionismul (imbratisat mult timp de catre China si [aponia. nationale etc.. anume.\. toate acestea favorizate de 0 reducere a izolarii geografice si 0 capacitate extraordinara de comunicare pe 0 planeta care devine din ce in ce mai mica din acest punct de vedere.. Japonia . prin "exportul" de valori si produse culturale "occidentale": tehnologie (know haw). Alti autori considera mondializarea ca fiind un concept ce unifica sub "umbrela" sa americanizarea.m. ci ca 0 integrare a diversitatii culturale intr-o unitate ce confera 0 anumita identitate si. Manifestarea destul de accentuata a acestui curent in prezent a dus la aparitia unor procese anti-occidentalizare. este acceptata de anumiti autori ideea ca mondializarea este 0 continuare fireasca a globalizarii (aceasta din urma fiind doar dimensiunea economic a a mondializarii) care implica sfera politics ("guvernarea mondiala"). vazuta nu ca 0 singura cultura uniformizata. IMPACTUL LOR A5UPRA VIETH . cum ar fi fundamentalismul (factiune extrem de radicala a unei grupari religioase. globalizarea etc. constituie procese de amploare ale societatii prezentului care genereaza dezbateri aprinse atat in cercurile stiintifice. dieta. Ca atare. muzica.124 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL.PD. valori s. Occidentalizarea este procesul de difuzie a influentei Vestului (Europa si America anglo-saxona) asupra intregii lumi. occidentalizarea. vestimentatie. dar si 0 "cultura mondiala" si 0 urnformizare sociala a obiceiurilor. proteciionismul (set de politici ce vizeaza protejarea comertului propriu sau a productiei interne etc. Mondializarea si occidentalizarea. Mondializarea comporta semnificatii diferite. plecand de la concept sinonim globalizarii (fiind doar 0 expresie terminologica al permanentei antiteze anglo-francofone. foarte mediatizat in prezent fiind eel islamic). exprimand tendinta catre 0 cultura mondiala. globalizare versus mondializare) si pana la semnificatii diferite sau complementare globalizarii (mondializarea reliefeaza din punct de vedere politic ceea ce globalizarea reprezinta sub aspectul economic si financiar). globala. traditiilor prin transfer de valori. masini. stil de viata.

• Ce factori au contribuit la identitatea socio-culturala a spatiului romanesc? • Ce implicatii asupra mediului are organizarea si amenjarea spatiului in zona in care locuiti? Concepeti un plan de amenajare a spatiului geografic in care locuiti.250 Indoneziana 220 Engleza 440 Rusa 160 [aponeza 125 Hindi 400 Bengali 200 Franceza 150 Spaniola . • Precizati consecintele migratiilor in tarile de origine si in tarile primitoare.TI PRACTICE • Analizati harta cu mobilitatea teritoriala a populatiei si cea a fluxurilor migratorii. Limba (milioane locuitori) Chineza 1 100 Araba . • Calculati si reprezentati grafic printr-o diagrama ponderea principalelor limbi vorbite pe Glob (vezi tabelul de mai jos).330 Portugheza 180 Germana 100 • Este posibila coexistenta culturala a civilizatiilor? Argumentati raspunsul. . • Analizati harta limbilor vorbite pe Glob si localizati familia limbilor indo-europene raspandite in spatiul latin. • Care sunt problemele generate de migratia Sud-Nord? • Propuneti doua masuri care sa contribuie la buna convietuire a civilizatiilor (culturilor) pe planeta. • Precizati elementele de identificare a spatiului cultural iudaic si localizati-l pe Glob.ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOOALA ~I CULTURALA 125 NOTIUNI NOI • • • • • • • • • Geografie sociala Geografie culturala Organizarea spatiului umanizat Amenajarea teritoriului Rasa Etnie Apartheid Rasism Identitate culturala: areal cultural EXERCITII ~I ACTIVITA. • AUTOEVALUARE • Definiti conceptul de dezvoltare durabila. Precizati factorii care au condus la migratiile reprezentate grafic. • Ce intelegeti prin conceptul de apartheid? Precizati tara care l-a pus in aplicare.

in ordine. fauna.mediu semiarid si peisajele de stepa si silvostepa . a unor conflicte sociale. Aplicatii practice • Realizati un chestionar cu minimum 10 intrebari diferite privitoare la problemele actuale ale lumii contemporane. Numiti 3 hazarde posibile in fiecare tip de mediu.126 GEOGRAFIE I. peisaj geografic. intre stepa est-europeana si pampasul argentinian in ceea ce priveste gradul de pennisivitate pentru habitatele umane si impactul antropic asupra mediului. • Numiti. Realizati urmatoarele analize comparative a. • Resursele energetice si minerale ale planetei sunt intr-o continua scadere. • Realizati un eseu despre Uniunea Europeana referindu-va la istoria si evolutia acestei grupari regionale. vegetatia. • Informati-va si realizati 0 prezentare a Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator( UNEP / PNUE). intre mediile ~i principalele tipuri de peisaje din regiunile temperate precizand: • desfasurarea spatiala a acestora.mediu temperat-oceanic . • Nominalizati factorii geoecologici. • caracteristicile factorilor de mediu: conditiile climatice. existenta somajului. • Realizati un tabel cu 3 coloane in care sa precizati caracteristicile geosistemului.mediu arid temperat . Prelucrati si interpretati raspunsurile si notati concluziile. activitati economice). reteaua hidrografica. III. trei cauze principale ce conduc la degradarea mediului. componenta antropica (grad de antropizare.mediu temperat-continental . Precizati factorii care au cantribuit la formarea si dezvoltarea ei in timp si perspectivele. Solicitati raspunsuri la colegi.). ecosistem. Problematizari • Analizati un megalopolis din regiunile temperate si explicati impactul acestuia asupra mediului. populatie. asezari. Ce solutii propuneti pentru rezolvarea acestei probleme? • Din alte surse de informare prezentati succint cele doua organisme regionale din care face parte si Romania: CEFTA si OCEMN. • diferentieri regionale: .realitate complexa a planetei" • Definiti termenii: geosistem. schimband chestionarele intre voi. . mediu geografic. SUA etc. • Mentionati domeniile de actiune ale omului asupra mediului. solurile. tropical-umede si polare. • Explicati cresterea inegalitatilor si discriminarilor din unele tari dezvoltate (UE. ecosistemului si peisajelor geografice. • Precizati 3 actiuni ce se impun pentru mentinerea functionalitatii geosistemului. in conditiile cresterii consumului si numarului de consumatori. relieful. Tema de sinteza: "Geosistemul. • Numiti 3 elemente caracteristice pentru fiecare dintre mediile ecuatoriale. saraciei. IV. II. • Mentionati tipurile de relatii dintre componentele mediului.mediul temperat-rece b.

RESURSELE NATURALE $1 DEZVOLTAREA LUMIICONTEMPORANE Aspecte generale / 52 Evolutii geodemografice contemporane.peisajul geografic / 11 Tipuri de medii si peisaje geografice pe Terra / 14 Hazarde naturale si antropice / 23 Despaduririle. Africa de Sud.ecosistemul .TOR Aspecte generale / 3 Factorii geoecologici. Diferentieri regionale / 53 Resursele umane si dezvoltarea / 59 Raportul dintre asezari si dezvoltare. desertificarea si poluarea / 31 Protectia. dezvoltarea economica si dezvoltarea durabila / 66 Studiu de caz: Analiza comparativa a doi poli de crestere urbana / 68 Evaluare partiala / 69 4 SISTEMUL ECONOMIC Evolutia $1 SISTEMUL GEOPOLITIC economiei mondiale si sistemul economic mondial / 70 Sistemul geopolitic mondial actual / 73 Rolul unor state in sistemul mondial actual / 76 SUA /76 Rusia / 78 [aponia / 79 China / 81 India / 82 Brazilia / 84 *Alte state: R. conservarea si ocrotirea mediului / 36 Managementul mediului inconjurator / 39 Studiu de caz: Analiza mediului montan din Muntii Alpi / 41 Evaluare partiala / 42 2 REGIONALIZAREA $1 GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE Dimensiunile si domeniile regionalizarii si globalizarii / 43 "Spatiul geografic si globalizarea /46 Identitatea. Impactul exploatarii si valorificarii resurselor asupra mediului / 64 Gestionarea resurselor.Sumar 1MEDIUL INCONJURA. uniformizarea si diversitatea lumii contemporane / 47 Evaluare partiala / 51 3 POPULATIA. Aspecte generale / 5 Relapi intre componentele mediului inconjurator / 9 Geosistemul . Tendinte ale evolutiei asezarilor umane / 62 Resursele naturale si agricole. Israel. Australia / 85 .

. geneza si evolutia ariilor culturale / 120 Mondializarea. etnie. cultura si viata sociala / 115 Elemente de geografie culturala: originea.Ansambluri economice si geopolitice mondiale actuale / 89 Organizarea spatiului mondial (tari In dezvoltare. tari dezvoltate. religie. . occidentalizarea si impactul acestora asupra vietii sociale / 124 Evaluare partiala / 125 Evaluare finala / 126 . alte categorii de tari). Raportul Nord-Sud / 96 "Spatiul mediteraneean la interfata Nord-Sud / 100 De la lumea unipolara la lumea multipolara / 102 Evaluare partiala / 104 *5 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOC1ALA$1 CULTURALA Aspecte generale / 106 Viata sociala si organizarea spatiului umanizat / 107 Spatiul geografic si civilizatia / 110 Mobilitatea geografica a populatiei si spatiul social / 111 Structuri de baza ale vietii sociale / 114 Raportul dintre rasa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful