Curs 1 criminalistica

Apararea ordinii de drept, cercetarea, descoperirea si judecarea faptelor de natura penala, in general a faptelor ilicite, necesita ca intreaga activitate judiciara sa se desfasoare, in spiritul legii, pe baza stiintifice, prin folosirea celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, a celor mai noi metode si tactici de efectuare a acctelor procedurale. Este o stiinta judicicara, cu caracter autonom si unitar, care insumeaza un ansamblu de cunostinte, despre metodele, mijloacele tehnice si procedeele tactice, destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarii persoanelor implicare in savarsirea lor si a preveniriifaptelor antisociale tactica criminalistica cuprinde totalitatea procedeelor si regulilor, altele decat cele stabilite prin norme de drrept, privind efectuaarea actelor de urmarire penala si in general de efectuare a anchetei. Acest domeniu este destinat sa formleze reguli de organizare si desfasurare a activitatilor de ancheta tehnica criminalistica cuprnde ansamblul metodelor si mijloacelor tehnico stiintifice, destinate descoperirii, fixarii, ridicarii, pastrarii si examinarii urmelor sau mijoacelor de proba. Metode de cercetare a inscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau contrafacute. Metode tehnice, de prevenire a infractiunior, cum sunt cele vizand prevenirea falsului, furtului. A analiza principiile fundamentale ale criminalisticii, presupune in vedere specificul obiectului criminalisticii si in al doilea rand, rolul pe care il joaca aceasta stiinta in stabilirea adevarului. PRINCIPII

PRINCIPiUL LEGALITATII. Principiu fundamental pentru sistemul de dept, stipulate atat in legea fundamental , cat si in normele procesual penale. In acest sens,, dispozitiile codul ui de proedura penala, prevad ca “intreaga activitate procesual penala, se desfasoara in stricta conformitate cu prevederile legii”in consecinta, si in aceea prorprie investigarii infractiunilor, prin mijloace criminalistice PRINCIPIUL AFLARII ADEVARULUI

Este mai usor sa previi decat sa constant. astfel ar avea consecinte negative. si precoseual penal. cu privire la faptele cauzei. este prezumata nevinovata. in foarte multe situatii. Din cpp conform caruia “’ in desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure aflarea adevarului. pentru prevenirea disparitiei oricarui tip de urme. toate faptele ilicite. metode pentru cercetare. criminalisticii ii sunt specific snumite trasaturi specifice. se obiectiveaz ain urme ale infractiunii. in vederea constatarii la timp si in mod complet. Astfel. infractionale. cu activitatile de cercetare si urmarire penala. precum si cu privire la persoana faptuitorului PRINC. in masura in care se reuseste. cum ar fi: medicina legala. necesitatile practice impugn rapiditate in activitatea de investigare a infractiunilor. care. 3. activitatea consacrata solutionarii cauzelor penale. drept civil. principiu protrivit caruia. printer activitatile pe care organele judiciare le desfasoara. in consonanta cu principiul operativitatii in solutionarea cazelor. ale omului. produc modificari care. ce guverneaza desfasurarea procesului penal. Principiul identitatii . ilegale.Rezultat din dispozitiile art . comiterea unei infractiuni determina modificari material in mediul inconjurator. respective: Caracterul judiciar al criminalisticii . in ceea ce priveste aflarea adevarului. Unitar . in cadrul Principiul operativitatii/celeritatii. este aceea ca : timpul lucreaza in favoarea infractorului” cerecetarea la fata locului trebuie sa se desfasoare cu maxima urgenta si complet. dreptul penal. UN principiu fundamental de drept. cat si la identificarea infractorilor. in cercetarea criminalistica. Trasaturile caracteristice ale criminalisticii Raportata la alte stiinte. Prezumtiei de nevinovatie REPREZ. Potrivit acestui principiu. a faptelor prevazute de legea penala. Caracterul autonom al criminalisticii – criminalistica isi inaugureza propriile mijloacele. orice persoana impotriva caruia a fost pornit un process panl . prevenire. are in vedere legatura criminalisticii. numai organelor judicare revenindu-le obligatia de a administra probele necesare dovedirii vinovatiei…” Principiul conform caruia. implicate in activitatea judiciara. din punc de vedere criminalistics. ca de altfel toate activitatile sale. O regula cu character practice.

prezentari pentru recunoastere – fotografia judiciara operativa. oricat de documentate ar fi. Fotografia schita – o fotografie a intregului loc – delimatat prin banda Fotografia panoramica – ori dintr-un colt ori in interior . oroarea unui asasinat ca o fotografie. Perchezitie sau in alte activitati criminalistivce. nu vor putea reda niciodata. Fidelitatea fotografiei judiciare. deoarece principalele avantaje ale acesteia consta in:      Evidenta functie probatorie a fotografiei cat si a imaginilor video.- Character pluridisciplinar al criminalisticii 25 mai curs festiv + banchet Curs 2 Fotografia judiciara Sta la baza majoritatii activitatilor criminalistice specifice. asupra persoanelor si partilor implicate in proces. Se afirma in literatura de specialitate “ca un proces verbal sau un raport scris. fotografia schita unitara schita panoramica schita pe sectoare . la toate evenimentele care au produs pagube materiale sau uman care necesita o cercetare la fata locului.’ Fotografia judiciara se realizeaza prin doua metode si anume: operativa si fotografia judicira de examinare. in fizarea si redarea imaginii locului faptei Obiectivitatea fotografiei judiciare Rapiditatea si simplitatea executarii fotografiei judiciare Influenta psihologica pe care o poate avea. Fotografia judiciara operativa – de fixare In cazul unei explozii. fotografii simultane sa cuprinda intreg locul.

Fotografia semnalmentelor si de indetificare a persoanelor    Fotografia de identificare a persoanloer De identificarea a cadavrelor necunoscute De urmarire Fotografia destinata fixarii rezultatelor perchezitiei De fizarea a rezultatelor reconstituirii De fixare a rez. Sunt particulare de materie ridicate la fata locului. o banda sau “metru de croitorie” Fotografia de detaliu s a urmelor.- schita incrucisata FOTOGRAFIA OBIECTELOR PRINCIPALE . din lateral se de deasupra nu de la picioare. Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile: Fotografia de ilustrare Fotografia de comparare    Fotografia prin confruntare Fotografia de comparare prin suprapunere Fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau numai prin juxtapunere Fotografia de umbre Fotografia de reflexe Fotografia separatoare de cuori Fotografia de contrast. FOTOGRAFIA CADAVRELOR. a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului.cauza care intereseza cercetarea este individualizat printr-o placuta care poarta un numar. Fiecare dintre urme se ambaleaza si se duc la cercetare. Fotografia judiciara de examinare Reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii in conditii de laborator a mijloacelor de proba precum si fixarii rezultatelor investigarii tehnico.stiintifice. . – pozitie corp un cutit la fata locul . Prezentarii pentru recunoastere.