7 7..

D DE EŞ ŞE EU UR RI I
7.1. INFORMAŢII GENERALE
Primul obiectiv al Politicii Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor îl constituie reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. Politica privind deşeurile urmăreşte reducerea consumului de resurse şi favorizează aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor”, care clasifică diferitele opţiuni de gestionare a deşeurilor, de la cea mai bună, la cea mai puţin bună pentru mediu, astfel: prevenirea, reutilizarea, reciclarea, recuperarea de energie şi eliminarea prin incinerare sau depozitare. Conform acestei ierarhii se dă prioritate prevenirii deşeurilor, urmată de minimizarea cantităţii de deşeuri, reutilizarea deşeurilor, reciclare a, recuperarea de energie şi, în ultimul rând, eliminare prin incinerare sau depozitare. Cu toate că ierarhia deşeurilor nu trebuie privită ca o regulă rigidă, scopul deplasării spre o societate a reciclării şi recuperării înseamnă că reutilizarea şi reciclarea materialelor ar trebui să fie preferată valorificării energetice iar aceasta eliminării prin incinerare sau depozitare. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene, care a fost adoptat în anul 2002, stabileşte ca priorităţi ale politicii în domeniul protecţiei mediului, utilizarea durabilă a resuselor naturale şi gestionarea deşeurilor. Astfel, au fost lansate două strategii de către Comisia Europeană: Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale, care ţinteşte spre reducerea impacturilor negative asupra mediului cauzate de utilizarea resurselor naturale pentru creşterea economică; Strategia tematică privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor, strategie pe termen lung a Uniunii Europene, care promovează o “societate a reciclării” în Europa, furnizând şi cadrul pentru revizuirea politicii deşeurilor în Uniunea Europeană, în lumina priorităţilor stipulate în cel de al 6-lea program; prin această strategie se doreşte clarificarea şi simplificarea cadrului legislativ, precum şi introducerea unor noi instrumente în managementul deşeurilor, cum ar fi analiza ciclului de viaţă. Una din măsurile luate pentru protecţia mediului la nivelul Uniunii Europene a fost revizuirea directivei cadru a deşeurilor. Principalul obiectiv al noii Directive cadru, Directiva 2008/98/CE privind deşeurile, este prevenirea generării deşeurilor şi reducerea impactului asociat al acestora, asupra mediului, dar şi reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterii eficienţei folosirii acestora. Dintre modificările importante aduse de această Directivă, menţionăm: adăugarea unui mecanism ce permite clarificarea momentului în care un deşeu încetează să mai fie deşeu („end of waste”); clarificarea definiţiilor anumitor operaţiuni de gestionare a deşeurilor; introduce ierarhia deşeurilor ca o ordine a priorităţilor pentru ceea ce reprezintă cea mai bună opţiune din punct de vedere al protecţiei mediului; includerea prevederilor referitoare la deşeurile periculoase; clarificarea prevederilor referitoare la planurile de gestionare a deşeurilor şi specificarea necesităţii luării în considerare a întregului ciclu de viaţă al deşeurilor, în momentul elaborării planurilor; solicitarea ca Statele Membre să elaboreze programe de prevenire a producerii deşeurilor. Problema gestionării deşeurilor se manifestă şi în România, tot mai acut, din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi din ce în ce mai mari de deşeuri. Prin varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute, acestea fac ca procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus, provocând, în cazul evacuării şi depozitării necontrolate, poluarea solului, a aerului şi a apei. Pot fi afectate, de asemenea, ecosistemele din vecinătatea acestor 219

depozite, creându-se mari dezechilibre în cadrul lanţurilor trofice. Conform cerinţelor legislaţiei Uniunii Europene, documentele strategice naţionale de gestionare a deşeurilor, cuprind două componente principale şi anume: Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor – este cadrul care stabileşte obiectivele României în domeniul gestionării deşeurilor; Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor – reprezintă planul de implementare a strategiei şi conţine detalii referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desfăşurare a acestor acţiuni, inclusiv termene şi responsabilităţi. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD) au fost elaborate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin, ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu completările şi modificările ulterioare. Elaborarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor a avut drept scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor au fost publicate în anul 2004, cu trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Aceste documente au fost concepute pe baza unor Planuri Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, începute încă din anul 2001, dar şi în conformitate cu obiectivele politicii naţionale de protecţie a mediului şi de dezvoltare durabilă (Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – 1999 şi Strategia Naţională de Protecţie a Mediului – 2002). În acea perioadă, s-a pus accentul pe adoptarea cadrului legislativ necesar aderării la Uniunea Europeană şi pe transpunerea în legislaţia românească a directivelor cheie privind gestionarea deşeurilor, precum şi a altor directive din domeniul protecţiei mediului. Orientarea comunitară din ultimii ani, prin revizuirea Directivei Cadru a deşeurilor, prin adoptarea Strategiilor Tematice de prevenire a producerii deşeurilor şi de utilizare durabilă a resurselor naturale, demonstrează hotărârea în favorizarea opţiunilor aflate pe treptele superioare ale ierarhiei deşeurilor. Acest lucru impune României adoptarea de măsuri energice în acest sens, în condiţiile în care opţiunea folosită aproape exclusiv în ţara noastră este depozitarea deşeurilor. Astfel, se impune revizuirea acestor documente, lucru care a fost început în anul 2008. Revizuirea SNGD şi a PNGD trebuie să ţină cont de stadiul actual al implementării, de progresele făcute, de punctele slabe unde nu s-a reuşit îndeplinirea obiectivelor şi de noile tendinţe strategice europene în domeniul deşeurilor. La sfârşitul anului 2006, au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, utilizând date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor, elaborate pe baza legislaţiei româneşti şi europene şi aprobate prin Ordin ministerial comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (actualmente Ministerul Mediului şi Pădurilor) şi Ministerului Integrării Europene (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor), transpun, la nivel regional, obiectivele Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor. Aceste documente promovează cooperarea între autorităţile judeţene şi cele locale, în vederea înfiinţării şi dezvoltării unui sistem de management integrat al deşeurilor, care să înlocuiască sistemul existent, ineficient atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului. În acest context, au fost identificate soluţii posibile, specifice, în funcţie de particularităţile fiecărei regiuni, pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor naţionale şi a angajamentelor asumate de România pentru Capitolul 22 – Mediu. Detalierea, la nivel de judeţ, a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD se face prin planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, care sunt în curs de elaborare de consiliile judeţene, împreună cu toţi factorii interesaţi din fiecare judeţ.

220

realizează.94% deşeuri din servicii municipale 0. 78/2000 cu privire la regimul deşeurilor.9 kg/loc.07% deşeuri din construcţii/demolări 0.37 milioane tone. parcuri. transportul. în funcţie de cerinţele legislative şi de raportare. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea. ponderea în mediul urban fiind de 80%.2. şi anume: 0.81 10. în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului. instituţii. Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale. atât pentru necesităţile interne de raportare. colectarea datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul anterior.1. Cantităţi şi compoziţie Prin deşeurile municipale înţelegem totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării. legate de generarea şi gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri. cantitatea de deşeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 7.Ordonanţa de Urgenţă nr. valorificarea şi eliminarea acestora. cu modificările şi completările ulterioare clasifică deşeurile după cum urmează: deşeuri municipale şi deşeuri industriale. neutralizarea. Peste 90% din aceste deşeuri sunt eliminate prin depozitare. În anul 2008.89 12. Această activitate are la bază.67 76. deşeuri stradale colectate din spaţii publice. care. atât prevederile legislative generale în domeniul protecţiei mediului. acest lucru fiind specificat în fiecare caz. individual sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un agent economic autorizat.zi în mediul urban şi 0.37 100% Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică Pentru populaţia care nu este deservită de servicii de salubritate. cantitatea de deşeuri generată (şi necolectată) se calculează în funcţie de indicii de generare stabiliţi prin Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor. cât şi la anul 2009. cât şi în vederea elaborării raportărilor către Comisia Europeană şi EUROSTAT. 221 . Începând cu anul 2005.zi în mediul rural. spaţii verzi.99% TOTAL 7. cea mai mare pondere o au deşeurile menajere (circa 81%). În jur de 54% din populaţie este deservită de serviciile de salubritate. cu frecvenţă anuală sau mai mare. precum şi deşeuri din construcţii şi demolări colectate de operatorii de salubritate. unităţi comerciale. În structura deşeurilor municipale din România. DEŞEURI MUNICIPALE 7.4 kg/loc. 7. datele prezentate în raportul de faţă se referă. Deşeuri totale colectate de municipalităţi. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.2. Tabel 7.2. De aceea. în anul 2008 Cantitate colectată Deşeuri colectate Procent milioane tone deşeuri menajere 5. respectiv 9%. anual. sunt colectate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. la nivel naţional. agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile). trebuie să asigure colectarea selectivă. iar în medial rural doar de 22%.1. transportul. străzi. Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul ţării. valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. atât la anul 2008. în timp ce deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi demolări au aproximativ aceeaşi pondere – 10%. cât şi reglementările specifice din domeniul deşeurilor. Alte tipuri de date şi informaţii specifice.

în anul 2008 6% 9% 2% 3% 9% 14% 50% 7% sticla hartie si carton lemn metal plastic biodegradabil inerte altele Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului În ceea ce priveşte sistemul de colectare a deşeurilor menajere.2017: extinderea colectării selective la nivel naţional.2. astfel: 2004 . pentru anul 2008. este prezentată în figura 7. tone) 12 10 8 6 4 2 0 2002 2003 2004 2005 generat 2006 colectat 2007 2008 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Tabel 7. deţinând o pondere de aproximativ 96% din deşeurile menajere şi asimilabile colectate.2.2. 222 . în perioada 2002 . Indicatori de generare a deşeurilor municipale Anul Deşeuri municipale (kg/loc.1.2. Implementarea colectării selective s-a preconizat să fie abordată în trei etape. fiind în curs de extindere.2.2006: experimentare (proiecte pilot). Colectarea selectivă are încă o pondere redusă. Figura 7. Cantitatea de deşeuri municipale generate şi colectate.2.Figura 7. 2007 . conştientizare populaţiei. metoda tradiţională de colectare în amestec este cea mai frecventă.2008 cantitate deseuri municipale (mil. Compoziţia procentuală medie a deşeurilor municipale.an) 2002 283 2003 347 2004 378 2005 398 2006 410 2007 412 2008 430 Media 380 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Compoziţia procentuală a deşeurilor municipale în România.2.

fiind în continuă extindere în funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile. se impune tratarea deşeurilor înainte de depozitare. la 25% la nivelul anului 2006. Din analiza cerinţelor legislative.876 3.030 PET (tone) Plastic (tone) Hârtie/Carton (tone) Sticlă (tone) 1326. Aceste proiecte sunt în derulare.005 7. 349/2005. zone montane).287 15.868 Cantitatea totală de ambalaje colectată (tone) 5. în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie).2. mediu rural dispersat.130 Lemn (tone) 170. la nivel local. pentru un domeniu important şi anume cel prevăzut în Directiva 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor.000 143.2017 .2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective. Statele Membre au adoptat diferite scheme şi au aplicat diferite tehnologii şi practici pentru reducerea deşeurilor biodegradabile de la depozitare şi tratarea deşeurilor înainte de depozitare.285 Plastic (tone) 587. Deşeuri biodegradabile Intrarea României în Uniunea Europeană impune respectarea cerinţelor legislaţiei comunitare de mediu în domeniul gestionării deşeurilor.2. Articolul 5 al Directivei 1999/31/CE cuprinde ţinte pentru reducerea progresivă a depozitării deşeurilor biodegradabile.343.002. pentru valorificarea şi pentru reducerea cantităţii de 223 . România va aplica prevederile paragrafului 3 al Art.663 Hartie/Carton (tone) 3.395. a rezultat că.261. util şi eficient. pentru reducerea conţinutului fermentabil. În 22 localităţi se află în derulare proiecte pilot.763 Metal (tone) 278. Cantităţile colectate la nivel naţional sunt redate în tabelul de mai jos: Tabel 7. Cantităţile de deşeuri colectate la nivel naţional. Astfel. în cadrul unor proiecte pilot iniţiate de societăţile de salubrizare şi primării. pot amâna atingerea obiectivelor. pentru care există date standardizate EUROSTAT. traspusă în legislaţia naţională prin Hotărârea de Guvern nr.545 Proiecte pilot PET (tone) 744.998. şcoli. În România. care în anul 1995 sau în ultimul an dinainte de anul 1995. din cantitatea totală la nivelul anului 1995 (an de referinţă). 5(2) privind posibilitatea amânării cu 4 ani a realizării ţintelor de reducere cu 25% şi respectiv 50%. precum şi reducerea conţinutului de materie organică din deşeurile municipale care urmează a fi depozitate. 5 şi 6 din Municipiul Bucureşti). instituţii şi operatori economici. în colaborare cu operatorii economici care pun pe piaţă ambalaje şi produse ambalate.2.272 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului 7. metale. sticlă.073. Pentru a îndeplini cerinţele directivei. au depus în depozite mai mult de 80% din deşeurile municipale colectate. materiale plastice) se practică într-o mică măsură. în anul 2009 Colectare selectivă Cantitatea totală de ambalaje colectată (tone) 28. În cursul anului 2009.580 Sticlă (tone) Metal (tone) 13. Colectarea separată a deşeurilor biodegradabile cu scopul obţinerii compostului constituie un prim pas. pe o perioadă nedepăşind patru ani. 50% la nivelul anului 2009 şi 35% la nivelul anului 2016.2. colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării deşeurilor de ambalaje provenite din deşeurile menajere (hârtie.392 Lemn (tone) 189. la nivel naţional au fost amplasate containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în 399 localităţi (inclusiv sectoarele 2. Statele membre. până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. carton.

în special din marile aglomerări urbane. deşeurile din grădini şi parcuri şi deşeurile alimentare pentru compostare. curţi. Prin urmare. din cauza lipsei de experienţă în acest domeniu. metode şi tehnologii pentru realizarea compostului. Rămâne de văzut în ce măsură cantităţile de compost şi produse din compost. Specificaţiile privind calitatea materialelor obţinute în urma compostării şi utilizarea acestora au fost subiectul a numeroase dezbateri.900 tone de compost. în continuă creştere ca urmare a aplicării colectării selective a deşeurilor organice. Acestea includ în general hârtia. ca de exemplu Germania. Colectarea selectivă a fluxurilor disponibile. în România. Gestionarea deşeurilor biodegradabile în România rămâne o problemă dificilă şi greu de rezolvat. se va realiza şi colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile. nu sunt posibile. aşa cum a fost practicată în alte ţări (de exemplu în Germania). se puteau produce composturi de calitate inferioară. permit valori orientative cu abateri mai mult sau mai puţin mari. lemnul şi ambalajele pentru reciclare. până la mijlocul anilor ´80. iar aceasta conduce la probleme în ce ceea ce priveşte utilizarea lor. cea mai mare parte a acestora găsindu-se în deşeurile menajere şi asimilabile. până acum. este necesară concentrarea asupra cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Danemarca. Belgia. Compostarea este calea care permite obţinerea unui produs stabil. Pentru compostare. În prezent. tratarea termică şi tratarea mecano-biologică a fracţiunii organice s-au impus în majoritatea ţărilor Uniunii Europene. reglementări legislative în ceea ce priveşte cerinţele de calitate pentru composturi. Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile (reducere cu 25% în anul 2010) cu implicarea unor investiţii minime. La nivelul Uniunii Europene nu există. soluţii care să cuprindă atât tratarea acestora înaintea depozitării. s-a dovedit inadecvată. cu o capacitate totală de 26. ca de exemplu Austria şi Olanda. au fost investigate alte metode pentru tratarea deşeurilor menajere biodegradabile. estimările asupra cantităţilor viitoare de compost. În funcţie de tipul materialului şi timpul necesar pentru procesul de compostare. Astfel. Colectarea separată a deşeurilor biodegradabile şi compostarea acestora rezolvă doar o mică parte a problematicii gestionării deşeurilor biodegradabile. grădini şi pieţe trebuie colectate separat. din cauza conţinutului ridicat de impurităţi şi substanţe dăunătoare din deşeuri.020 tone/an. 224 . care au produs o cantitate de circa 2. judeţul Neamţ şi Chieşd. Diferite ţări. judeţul Sălaj). la 61% în anul 2002 şi la circa 50% în anul 2008.deşeuri organice depozitate. în ultimii ani. cât şi găsirea unor căi de valorificare a produselor posibil a se obţine din aceste deşeuri. Odată cu realizarea platformelor de compostare prin sistemele integrate de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţelor. Experienţa altor state a demonstrat că în aceste zone nu este rentabilă şi eficientă implementarea unor sisteme de colectare separată. Compostarea deşeurilor menajere nesortate. în timp ce alte ţări. cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor şi an a crescut în acest interval. plecând de la o transformare biologică oxidativă similară a ceea ce se petrece în mod natural în sol. statele membre aplică diverse scheme. ca şi asupra şanselor de desfacere şi câştig pentru compost şi produsele din compost. Pot fi colectate separat şi tratate prin compostare doar anumite fluxuri de deşeuri biodegradabile. deoarece. În cursul anului 2008 au fost în operare 2 instalaţii de compostare (la Piatra Neamţ. şi în România se impune necesitatea găsirii unor soluţii pentru gestionarea deşeurilor municipale biodegradabile. Cu toate că. deoarece a crescut cantitatea de deşeuri municipale generate. cartonul. în funcţie de capacităţile instalaţiilor de compostare. acestea se rezumă la: compostarea individuală în zona rurală şi în construirea unor platforme micropilot pentru compostarea deşeurilor biodegradabile din zona urbană. Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce urmează a fi colectată selectiv va fi stabilită prin studiile pentru implementarea ţintelor naţionale de reducere a biodegradabilelor depozitate. au fixat prin lege valori limită foarte stricte pentru metalele grele. În ceea ce priveşte facilităţile din România privind prelucrarea deşeurilor biodegradabile. procentul materiei biodegradabile din deşeurile municipale a scăzut de la 72% în anul 1998. vor putea fi acceptate în viitor de piaţă. deşeurile din parcuri.

170. a fost de 1.5 18.74%.3% prin reciclare. 225 . în anul 2008 – 40.51%.2 4. în anul 2007 – 36. pe tipuri de material. Tabel 7.2.170.00 Sticlă 193. în perioada 2004 . Analiza şi interpretarea datelor a fost efectuată în cadrul A.600 Oţel 50.62% valorificare.2. Faţă de întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje generată.000 Plastic 332.100 Aluminiu 25.4 30. procentul total de valorificare a fost de 40. din care 23% prin reciclare.500 Altele 1. carton Sticlă 2006 Metal Plastic 2007 Lemn Altele 2008 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Se consideră că întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piaţă devine deşeu.4 0. din care 24. au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2008.700 Lemn 215.9% valorificare. Deşeuri de ambalaje În baza Ordinului Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr.700 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Figura 7.6 28.3.N. iar procentul de reciclare a fost de 33. Structura ambalajelor introduse pe piaţă.6% prin reciclare. principalele rezultate obţinute şi interpretarea acestora. din care 28.74% valorificare.3 6.7% valorificare.6% valorificare. în anul 2008 Tip material Cantitate totala ambalaje introduse pe piaţă % 16. din care 392.100 Total metal 75.M. au fost valorificate următoarele cantităţi de deşeuri: în anul 2004 – 27. în anul 2005 – 26.00 2. pe tip de material. din care 33.3.Structura deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă. în anul 2006 – 35.900 tone de deşeuri de ambalaje. în anul 2008. Cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţă.7.2. Sunt prezentate. Raportat la întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2008. din care 30.300 tone au fost reciclate.51% prin reciclare.700 tone. în continuare.2008 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2004 2005 Hârtie.1 100. În anul 2008 a fost valorificată o cantitate totală de 476. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje.P.56% prin reciclare.3.800 TOTAL 1.600 Hârtie/carton 352.

neconforme cu cerinţele directivei privind depozitarea. datorită creşterii preţurilor la materii prime şi faptului că legislaţia Uniunii Europene impune norme de cantităţi de materiale ce trebuie reciclate pe cap de locuitor.ro) şi se actualizează periodic. Lista depozitelor conforme pentru deşeuri municipale se publică pe pagina de internet a A. aproximativ 98% sunt depozitate în fiecare an.4. Recuperarea şi reciclarea deşeurilor. în fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deşeurilor. în principal. Alte circuite paralele de reciclare au la bază colectarea pe străzi sau în zonele de depozitare. 7. În anul 2004 au fost în operare un număr de 14 depozite conforme din care 2 depozite au sistat activitatea deoarece au epuizat capacitatea de depozitare. România s-a angajat să sisteze depozitarea pe 139 de depozite până la 16 iulie 2009 şi pe cele 101 de depozite de deşeuri municipale rămase. În urma evaluării depozitelor de deşeuri din zona urbană. astfel că la sfârşitul anului 2009.16.2. a rezultat un inventar de 240 de depozite.anpm. între 16 iulie 2009 şi 16 iulie 2017. care primeşte bani în schimbul materialelor predate unităţilor specializate. la nivelul anului 2004. În perioda 2005 . Din totalul deşeurilor municipale generate. În prezent sistemul este disponibil în primul rând pentru ambalajele PET şi hârtie.2. Până în momentul actual. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Activitatea firmelor de reciclare prezente pe piaţa internă a înregistrat creşteri semnificative în ultima perioadă. Toate cele 25 depozite sunt operate pe baza autorizaţiei integrate de mediu. nu numai că nu sunt de aruncat. a apelor subterane. cu perioda de tranzitie plus alte 4 depozite neconforme care nu au sistat operarea la termenul stabilit.2. iar investitorii au descoperit că deşeurile. ci că pot aduce bani buni. face posibil ca reciclarea aparaturii electrocasnice să devină o afacere bună. dar greu de cuantificat. inclusiv efectul de seră. Piaţa românească nu face excepţie. Pe de altă parte. în operare. astfel că în anul 2009 au fost un număr de 25 depozite conforme pentru deşeuri municipale.5.M. (www.7. procedura de evaluare. aerului şi a mediului în general.P.2009 au fost puse în operare 13 noi depozite conforme pentru deşeuri municipale. cantitatea de deşeuri de ambalaje coincinerată nu a fost foarte mare. Ele reprezintă.2009. În perioada 2004 . metodologia specifică şi frecventa de măsurare a acestora. precum şi orice alte riscuri ulterioare pentru sănătatea populaţiei pe care le poate avea activitatea de depozitare a deşeurilor pe durata întregului ciclu de viată al depozitului de deşeuri.5. se acordă atenţie în primul rând reciclării. iar pe de altă parte. reprezintă una dintre activităţile importante pentru economia mondială. Valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează.1 Depozitarea deşeurilor municipale În România depozitarea rămâne principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. oricare ar fi natura acestora. datorită cererii mari din partea combinatelor siderurgice. de asemenea. pentru anumite tipuri de deşeuri nu există practic opţiuni viabile de valorificare pe plan naţional (de exemplu sticlă). ţinând cont şi de aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materii prime. Autorizaţiile de mediu conţin cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanţi care au loc pe amplasament.N. Eliminarea deşeurilor municipale 7. de la agenţii economici şi într-o mai mică măsură de la populaţie.07. în primul rând. pe de-o parte. cantitatea de deşeuri pretabilă coincinerării este relativ redusă. Cu toate acestea. care prevede măsuri specifice pentru a preveni sau a reduce cât mai mult posibil efectele negative asupra mediului şi mai ales poluarea apelor de suprafată. Pe parcursul negocierilor pentru capitolul de mediu. o pondere relativ importantă. pe segmentul deşeurilor feroase. au sistat activitatea 135 depozite municipale neconforme. Cantităţile reciclate provin. a solului. având în vedere că. procedura de 226 . au rămas în operare cele 101 depozite neconforme pentru deşeuri municipale.

2011.000 t/an .08.5.2009.09. valabilă până la 10.92 3.2009 se situează sub cantităţile maxime admise în Tratatul de aderare. jud. staţie de transfer Valea Doftanei. Harghita – capacitate 650 t/an . Staţia de transfer şi sortare Vatra Dornei.2006. jud. De asemenea.04.08.Autorizaţie de mediu nr.12. 195/12.87 3.000 t/an .19 (mil. Staţia de transfer Zlatna.2009.2009.2006 revizuită la data de 14. valabilă 12.08. Conform negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană stipulate în Tratatul de aderare. tone) Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului 2009 2. conform tabelului 7. Cantităţi de deşeuri depozitate pe cele 101 depozite neconforme 2006 2007 2008 Cantităţi depozitate la cele 101 depozite neconforme 1. 598/03. judeţul Braşov – capacitate 140 mc/lună Autorizaţie de mediu nr. 517/9.09. în prezent se efectuează îmbunătăţirea activităţilor de operare şi monitorizare. Staţia de transfer şi sortare Medias. Tabel 7.2009. judeţul Sibiu – capacitate 22. în perioda 2006 .24 2.16 2. Staţia de transfer.01 2.10. valabilă pânâ la data de 01.2009.2006. 149/12. tone) Cantităţi maxime admise conform Tratatului de aderare (mil.5 t/zi – Autorizaţie de mediu nr.2.07.2019.000 t/an – Autorizaţie de mediu nr. cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale.2.04.07. Staţia de transfer şi sortare Reghin. Staţia de transfer Gura Humorului. 215 din 01. judeţul Prahova – capacitate proiectată 7600 t/an – Autorizaţie de mediu nr.2009. judeţul Prahova. revizuită în 09. care au obţinut perioadă de tranziţie etapizată până la 16 iulie 2017.92 În perioada 2006 . jud.06.500 t/an – Autorizaţie de mediu nr.11.Autorizaţie de mediu nr.Autorizaţie de mediu nr.capacitate 3.acceptare/recepţie a deşeurilor primite pe depozit şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de aceasta pentru verificarea conformării cu autorizaţia. Staţia de transfer Urziceni.000 t/an – Autorizaţie de mediu nr. 202/2009.11. 227 . judeţul Suceava – 20. 305/31. Staţia de transfer Feteşti judeţul Ialomiţa – capacitate proiectată 20. România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în aceste 101 de depozite municipale de deşeuri neconforme. judeţul Suceva – 1.11.2009. judeţul Ialomiţa – capacitate proiectată 20.2009. 556/10. deţinătorii de depozite au fost obligaţi să prezinte dovezi privind constituirea fondurilor de închidere şi urmărire post/închidere a depozitului). 122/10. Pentru cele 101 depozite de deşeuri municipale. 49/09. sortare şi instalaţie de balotare Microregiunea Ciucului de Jos.2009. capacitate 448 mc/zi – Autorizaţie de mediu nr. au fost puse în operare 12 staţii de transfer pentru deşeuri municipale: Staţia de transfer Buşteni.2009.000 t/an / Autorizaţie de mediu nr. Mureş – 16.11.2011. Alba – capacitate 4. Staţia de transfer Abrud .2008.08. 152/18. Staţia de transfer zona turistica Bran.96 2.Autorizaţie de mediu nr. judeţul Alba . valabilă până la 31. Catităţile de deşeuri depozitate în cele 101 depozite cu perioda de tranziţie. 131/24.5.2019.500 t/an . au fost luate măsurile necesare pentru constituirea fondului de închidere şi urmărire post-închidere (la momentul solicitării actelor de reglementare.

s-au înfiinţat S. cu excepţia industriei extractive.7 187. cantitatea de deşeuri generate de industria extractivă.400 kJ/kg). sunt prezentate în tabelul 7.92 distribuţia de energie electrică şi termică. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor prevede că incinerarea deşeurilor municipale în România va deveni fezabilă.8 595.7. Ca urmare a restrângerii activităţii în acest domeniu de activitate.055.92 1. în perioada 2004 . 228 . numai după anul 2016. în cantitate de 434. ca urmare a creşterii valorilor puterii calorice şi reducerii valorilor pentru umiditate şi substanţe organice.494.41 220. DEŞEURI INDUSTRIALE 7.28 18. în anul 2004.784. precum şi costurile mai ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor menajere nu permit incinerarea la această dată.9 126. energetică şi prelucrătoare a fost de 159 milioane tone. Deşeurile nepericuloase generate pe principalele activităţi economice.39 10.2. Acest lucru se datorează faptului că. S.860. gaze şi apă Captarea.6 20.584. Târgu Jiu (conform H.G.3.1.73 56. iar 19 milioane tone sunt deşeuri generate din industria energetică şi prelucrătoare..C.3. „Complexul Energetic Craiova" S. cea mai mare parte (88%) sunt deşeuri rezultate din activităţile de extracţie (minerit) – 140 milioane tone. şi S.A. din care. în perioada 2004 .8 105. Incinerarea deşeurilor municipale În prezent. co-incinerare sau incinerare în instalaţiile proprii ale generatorilor sau în instalaţii specializate aparţinând operatorilor privaţi.941 tone.831.C.678.09 102.52 Total 27.460.A.551.90 8.1. au reprezentat circa 0. generate în anul 2008.606.A. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. 7.C.5.323.3.3.82 10. „Complexul Energetic Rovinari" S. 103 din 29 ianuarie 2004 privind unele măsuri pentru restructurarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice pe bază de lignit).68 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică Începând cu anul 2005. în România nu sunt în funcţiune incineratoare pentru tratarea termică a deşeurilor solide municipale. şi a Companiei Naţionale a Lignitului „Oltenia" S. Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor menajere din România (umiditate de circa 50% şi putere calorică mai mică de 8.A. se observă o creştere a cantităţii de deşeuri generată de la producerea energiei electrice şi termice.850.3% din totalul deşeurilor generate (inclusiv deşeuri din industria extractivă). tratarea şi 256.66 Producţia.58 distribuţia apei Alte activităţi 219. transportul şi 15. Deşeurile periculoase. prin reorganizarea Societăţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice „Termoelectrica" S.2008 Cantitatea (mii tone) Activitatea economică 2004 2005 2006 2007 2008 Industria prelucrătoare 11.84 36.2.465.261.96 20. „Complexul Energetic Turceni" S.34 506. Generarea deşeurilor industriale În cursul anului 2008. Deşeurile nepericuloase generate pe principalele activităţi economice. nr.2008. se observă şi o scădere puternică a cantităţilor de deşeuri nepericuloase generate.A.15 18.220.59 7.96 483.36 112. din punct de vedere economic şi social.1. Tabel 7.964..

G.97 1. care cuprind condiţiile de eliminare şi valorificare a acestora cu respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei. toxicitate).1.94 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică 7. aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.262. Operatorii economici realizează activităţile de gestionare a deşeurilor cu mijloace proprii sau contractează serviciile unor firme specializate.1 419.59 Total 2.72 226.02 produselor chimice Industria metalurgică 383. 229 . Deşeurile de producţie care sunt rezultatul activităţilor operatorilor economici sunt gestionate în conformitate cu prevederile autorizaţiilor de mediu. Se observă o scădere a cantităţilor de deşeuri periculoase generate.59 11.8 41. Cantităţile de deşeuri periculoase generate de principalele activităţi industriale în perioada 2004 .08 434.2008 Cantitate . în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte“ sau. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobată prin Legea nr.2. cocsificarea 431.83 33. 426/2001.24 31. Depozitarea deşeurilor industriale În urma inventarierii depozitelor pentru deşeuri industriale. Prin natura lor.5 30.052.4 74. nr.43 168.2. a rezultat un număr total de 233 depozite din care: 169 de depozite pentru deşeuri industriale. nr. modificată şi completată prin O.28 42.U. în perioada 2004 .3. ca urmare a aplicării celor mai bune tehnici în activităţile industriale.3. inclusiv deşeurile periculoase. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor. în conformitate cu H.5 95.19 31.05 26.62 150. nr.11 53.72 26. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate.76 137. Gestionarea deşeurilor industriale Gestionarea deşeurilor de producţie generate de operatorii economici intră în responsabilitatea acestora.8 14.3. Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile.8 1.733.78 Industria de maşini şi 39.06 13.53 cărbunelui Fabricarea substanţelor şi 55. Cantităţile de deşeuri periculoase generate de principalele activităţi industriale.mii tone Activitate economică 2004 2005 2006 2007 2008 Industria extractivă 1.36 53.Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile O. Tabel 7. 856/2002.4 997. Operatorii economici care generează deşeuri de producţie ţin evidenţa generării şi gestionării deşeurilor şi raportează aceste date şi informaţii la cererea autorităţilor de protecţia mediului. corozivitate.35 37.33 54.76 121.18 497.2.U.33 transport Alte activităţi 23. este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros.11 Industria de prelucrare a ţiţeiului.58 echipamente Industria mijloacelor de 23.67 28.3. 27/2007.89 114.G.95 47. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 61/2006. producătorilor.2008 sunt prezentate în tabelul 7.214. în conformitate cu principiul „responsabilităţii producătorului“. în anul 2004. 7.2. după caz.81 419. deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei.G.

din care: 7 depozite pentru deşeuri industriale periculoase: 6 depozite conforme ale operatorilor economici care îşi depozitează propriile deşeuri (S.2006 şi 16 iulie 2009. S. în conformitate cu angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.12. în cursul cărora se vor aplica diferite metode în vederea conformării.2006 .Napoca) şi un depozit zonal. 20 sunt depozite de zgură şi cenuşă din industria energetică. fie pentru modificarea tehnologiei astfel încât să nu mai utilizeze instalaţiile de „hidro- 230 . România a solicitat perioade de tranziţie privind interzicerea depozitării deşeurilor lichide şi a deşeurilor cu anumite proprietaţi. depozite pentru deşeuri inerte (clasa «c») – 2 depozite.12.12.999/31/CE şi vor continua să funcţioneze până la epuizarea capacităţii (4 pentru deşeuri periculoase şi 16 pentru deşeuri nepericuloase şi inerte). cu excepţia celor pentru care România a obţinut periode de tranziţie. Clasificarea celor 169 depozite pentru deşeuri industriale s-a făcut în funcţie de prevederile Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor astfel: depozite pentru deşeuri periculoase (clasa «a») – 51 depozite pentru deşeuri periculoase din care 4 depozite conforme cu prevederile directivei privind depozitarea. sub forma de „agregat” (amestec de cenuşă. Vivani Salubritate S.43 batale pentru depozitarea deşeurilor periculoase din industria extractivă a petrolului. S.2006 . depozite pentru deşeuri nepericuloase (clasa «b») – 116 depozite din care: 15 conforme cu prevederile Directivei. Slobozia.2013. Ductil Steel S.12.16 iulie 2009 a fost sistată activitatea pe 126 depozite neconforme. Celelalte 149 depozite urmau să sisteze depozitarea etapizat în perioada 31.A. 79 depozite pentru deşeuri nepericuloase şi inerte au sistat depozitarea în perioda 31. Daewoo Automobile Craiova. 2 sunt iazuri de decantare din industria chimică şi 1 iaz de decantare din industria metalurgică. au început să facă demersuri fie pentru schimbarea combustibilului utilizat. 78 depozite neconforme. ALRO Slatina. Silcotub Zalău. fie prin colectarea uscată a cenuşii şi posibilităţile de valorificare a acesteia sau în cazul lipsei solicitărilor.C. astfel: 47 depozite neconforme pentru deşeuri periculoase au sistat depozitarea la 31. oxidante). operat de S.12. Buzău şi S. 2006. Prin urmare operatorii acestor depozite vor trebui să se conformeze cu cerinţele privind depozitarea deşeurilor. 21 iazuri de decantare pentru depozitarea deşeurilor din industria extractivă a minereurilor.12. zgură. conform. din care 1 depozit conform. 20 sunt conforme cu prevederile Directivei 1. Terapia SA Cluj .C. După 16 iulie 2009. perioade cuprinse între 31.5). Automobile Dacia Piteşti. Dintre cele 169 depozite pentru deşeuri industriale inventariate. 1/1. Pentru aceste depozite.C. oxidante) neconforme cu cerinţele Directivei 1999/31/CE. Situaţia depozitelor care utilizează instalaţii de „hidro-transport” a deşeurilor sau care depozitează deşeuri în stare lichidă şi deşeuri cu proprietăţi corozive. Din cele 23 de depozite de deşeuri. au fost în operare 46 depozite pentru deşeuri industriale periculoase şi nepericulose.C. oxidante este prezentată în cele ce urmează. Astfel în perioda 31.16 iulie 2009.2007 şi 31. depunerea acesteia în depozite conforme. În urma inventarierii depozitelor de deşeuri.C. var şi ghips) sau ca „fluid dens” (raport de amestec solid/apa. în anul 2004. atât din punct de vedere constructiv cât şi a modului de acceptare a deşeurilor la depozitare. Operatorii economici care au în operare cele 23 de depozite de deşeuri.A. 16 depozite conforme pentru deşeuri nepericuloase şi inerte. 23 depozite pentru care România a obţinut periodă de tranziţie pentru sistarea depozitării deşeurilor lichide sau cu anumite proprietăţi (corozive. au fost identificate un număr de 23 de depozite care utilizează instalaţii pe bază de „hidro-transport” al deşeurilor (transport pe bază de apă) sau care depozitează deşeuri în stare lichidă precum şi deşeuri cu anumite proprietăţi (corozive. care prestează servicii pentru terţi.

Din cele 21 de iazuri de decantare din industria extractivă a minereurilor.Valea Straja).11. Majoritatea dintre aceştia au optat pentru tehnologia de depozitare a zgurii şi cenuşii sub formă de fluid dens autoîntăritor.12. se consideră că obligaţiile asumate prin Tratatul de Aderare pentru iazurile de decantare din industria extractivă au fost îndeplinite. Aurul Recea şi Ostra . până la intrarea în vigoare la nivel european a actului normativ specific (Directiva 2006/21. tone) 10.2006.36 5. În anul 2003. 24/10. România este obligată să asigure reducerea treptată a deşeurilor depozitate în aceste 23 depozite.2006 au respectat acest termen. au fost în funcţiune următoarele instalaţii pentru incinerarea deşeurilor industriale periculoase: 231 . pentru acesta demarând elaborarea studiilor aferente. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive) au fost considerate ca intrând sub incidenţa Directivei 1999/31 privind depozitarea deşeurilor.3. 16 iazuri urmau să sisteze depozitarea până la 31 decembrie 2006. Incinerarea deşeurilor industriale În cursul anului 2009.2006.40 8. Tabel 7. 12/23.286 11. au fost inventariate 21 de iazuri de decantare în exploatare. nr. iar pentru iazul Ostra – Valea Straja.26 9. cu termen de sistare 31 decembrie 2010.3. activitatea de depozitare a fost sistată din anul 2006 (pentru iazul Aurul Recea. Conform negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană stipulate în Tratatul de aderare.2.3. cu respectarea cantităţilor maxime anuale prevăzute. a fost emis avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu nr. Transgold s-a emis avizul de mediu nr. cu termen de sistare 31 decembrie 2009. care. tone) Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului La depozitele inventariate conform celor descrise mai sus se adaugă iazurile de decantare din industria extractivă. conform tabelului nr. 12/21.3.C.91 Cantitaţi maxime admise conform Tratatului de aderare 11.G. 7. Cele 16 iazuri prevăzute să-şi sisteze activitatea până la 31. pe cele 2 iazuri cu termen pentru conformare 31 decembrie 2011 (iazul Valea Ştefancei şi iazul Valea Şesei – S. transpusă în legislaţia naţională prin H. situaţia este următoarea: pentru iazul Băiţa Stei – Fânaţe. în perioda 2006 . Cupru Min Abrud). Eventuala repunere în funcţiune a acestor iazuri de decantare pentru deşeurile din industria extractivă se va face cu respectarea prevederilor Directivei 2006/21/CE. Cantităţile de deşeuri depozitate în cele 23 depozite cu perioda de tranzitie.11.2009 se situează sub cantităţile maxime admise prevăzute în Tratatul de aderare.120 7.10.286 11.transport” a deşeurilor. 7. Având în vedere cele menţionate mai sus.3 Cantităţi de deşeuri depozitate în depozitele care utilizează instalaţii de „hidro-transport” a deşeurilor sau care depozitează deşeuri în stare lichidă 2006 2007 2008 2009 Cantitaţi depozitate neconform (mil. în anul 2009 activitatea a fost sistată ca urmare a încetării activităţii de extracţie. Activitatea de depozitare este sistată.2005). pe 2 iazuri. În ceea ce priveşte cele 5 iazuri pentru care România a obţinut perioade de tranziţie până cel târziu la 31 decembrie 2011 – 2 pentru conformare (Valea Seşei şi Valea Ştefancei) şi 3 pentru sistare (Băiţa Ştei. Situaţia acestor iazuri de decantare este prezentată în cele ce urmează. Minbucovina Vatra Dornei s-a emis avizul de mediu nr.2.753 (mil. iar pentru 5 iazuri s-au obţinut perioade de tranziţie până cel tarziu 31 decembrie 2011.

răşini) rezultate din activitatea proprie. Oltchim Rm.A. Compania Naţională „Imprimeria Naţională" S. Kober Piatra Neamţ. Câmpulung. Holcim S.C. 10 instalaţii existente pentru incinerarea deşeurilor periculoase aparţinând operatorilor privaţi care incinerează pentru terţi: Pro Air Clean Timişoara. implicit. lacuri. Principalele obiective ale sintezei şi. SC Kober s. Superstar Rădăuţi. S.8 instalaţii de incinerare/coincinerare aparţinând la 8 operatori privaţi din industrie. Antibiotice S. Bucureşti.C. identificarea riscurilor ce pot fi generate de această categorie de deşeuri.A. Vrancart S.4.A. Avand Iaşi.445 t/an. Carpatcement Holdind S. ale bazei naţionale de date sunt: evaluarea periodică a sistemului de gestionare a deşeurilor. cu o capacitate nominală de 126 t/an. Iaş deţine o instalaţie de incinerare deşeuri industriale cu o capacitate nominală de 432 t/an. Carpatcement Holdind S.l.A. care incinerează/coincinerează propriile deşeuri periculoase (S. SC Stemar s. Vrancart S. deţine o instalaţie de incinerare pentru hârtie şi carton. Braşov – Hoghiz. Baza de date se realizează printr-un sistem de raportare trimestrială a datelor colectate de unităţile sanitare cu paturi. Vaslui deţine o instalaţie de coincinerare deşeuri de politerpene.A. If Tehnologii Cluj Napoca. cu o capacitate nominală de 28 t/an. S. vopseluri. după cum urmează: S.199 t/an.C. Iaşi. Chimcomplex S. S. elaborează anual Sinteza naţională „Monitorizarea sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală” şi actualizează baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activitatea medicală. Bucureşti): S. Aleşd.r.A.l. – punct de lucru Medgidia. Bucureşti şi Compania Naţională „Imprimeria Naţională” S. sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică locale.r. Holcim S. Irridex – Bucureşti.A. Antibiotice S. Prod Import Altân Tepe.C. cu o capacitate nominală de 11. Vâlcea.autorizate pentru tratarea deşeurilor periculoase solide şi lichide.A. Bucureşti deţine o instalaţie de incinerare pentru ape chimice rezultate din procesul de sinteză a raşinilor sintetice. S. SC Oltchim S. Borzesti deţine o instalaţie de incinerare rezidii organoclorurate cu o capacitate nominală de 680 t/an. pe baza metodologiei de colectare a datelor. S.C. Chimester BV S. Vaslui.A. – Sucursala Deva.r. Lafarge S. Adjud deţine o instalaţie de coincinerare deşeuri solide provenite de la sortarea maculaturii şi a nămolurilor deshidratate de la epurarea apelor uzate.A. Rosal Ecologic Constanţa.A.C. SC Stemar s.A. Ecofire Constanţa. cu o capacitate nominală de 966 t/an. Lafarge S. Piatra Neamţ deţine o instalaţie de incinerare pentru ape chimice şi deşeuri solide (şlamuri. – Sucursala Bicaz.C.A. Guardian Craiova. S. Borzesti.A. S. 7 instalaţii de co-incinerare în cuptoare de ciment . Chimcomplex S. 7. Adjud.A. Râmnicu Vâlcea deţine o instalaţie pentru coincinerarea reziduurilor organo-clorurate lichide provenite de la Instalaţia Monomer. determinarea calitativă şi cantitativă a deşeurilor produse în unităţile sanitare cu paturi. Mondeco Suceava. prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.C.A. minimizarea cantităţii de deşeuri medicale generate de 232 . S. cu o capacitate nominală de 17. – Sucursala Fieni. Chimester BV. DEŞEURI GENERATE DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE Ministerul Sănătăţii.500 t/an.C. derulat în unităţile sanitare cu paturi.A. Carpatcement Holdind S.C.C.l. S.A. cu o capacitate nominală de 1.

Tratarea şi eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase se realizează prin sterilizare termică (în instalaţii aparţinând unităţilor medicale sau în instalaţii care prestează servicii pentru terţi) şi prin incinerare (în instalaţii pentru incinerarea deşeurilor industriale periculoase). cantitatea.A.373 41 judeţe 2007 14. nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru utilizarea în agricultură.P. Din datele existente privind staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti şi caracterisiticile nămolului rezultat.918 Municipiul Bucureşti 2. Limitele stabilite în acest act normativ pentru metalele grele sunt mai mici decât cele prevăzute în Directiva 86/278/CEE avându-se în vedere proiectul de amendare a acesteia. stabilite de autoritatea publică centrală pentru sănătate. restricţiile de utilizare vor fi stabilite de autoritatea teritorială de protecţie a mediului. în perioada 2007 .N. a solului.862 Municipiul Bucureşti 5.864 41 judeţe 2008 12. s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrăştierea pe terenurile agricole a nămolurilor generate în majoritatea staţiilor de epurare existente.080 Municipiul Bucureşti 1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase este prezentată în tabelul 7. nr. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI 7. nr. (cum sunt: AOX. Tabel 7. Conform O. PCB). 233 . 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor.2009 Cantităţi medii estimate Valori medii Anul Nivelul de estimare (t/an) (t/an) 12. împrăştierea nămolului pe suprafeţele agricole precum şi efectele acestuia asupra mediului şi sănătăţii omului după utilizare. A. Tot din acest considerent s-au stabilit şi valori limită pentru câţiva compuşi organici. pe baza studiilor efectuate de institute de cercetare. în anul 2009 se constată astfel o scădere a cantităţii de deşeuri periculoase generate de unităţile sanitare cu paturi cu 15.M. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.M.054 41 judeţe 6. 344/2004.707 10.75% faţă de anul 2007 şi cu 8. Colectarea. transportul. transportul şi depozitarea temporară a deşeurilor medicale în interiorul unităţilor medicale se realizează în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.1. în particular.unităţile sanitare. respectiv prin Ordinul M. Deoarece multe întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de canalizare orăşeneşti precum şi datorită tratamentului insuficient al acestuia. Pentru alte elemene poluante care nu sunt cuprinse în ordin. pentru fiecare staţie de epurare.1.607 2009 11.G. 7. Evoluţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase. precum şi modul de gestionare a acestora.4. colectează anual date privind cantităţile de nămoluri generate în staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti. este reponsabil de tot ceea ce priveşte calitatea. atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură. c are pot fi utilizate în agricultură Cadrul legal naţional pentru valorificarea agricolă a nămolului a fost creat prin transpunerea Directivei 86/278 privind protecţia mediului şi.17% faţă de anul 2008.1.255 Sursa: Institutul de Sănătate Publică Bucureşti Comparativ cu datele raportate pentru anii 2007 şi 2008.4.5. când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. producătorul de nămol. în speţă operatorul staţiei de epurare a apelor uzate. HAP.5. precum şi propunerea unor măsuri ce vizează îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor produse în unităţile sanitare.M.

H. precum şi asigurarea monitorizării calităţii nămolului. Tabel 7.2. de unde periodic. În ceea ce priveşte utilizarea în agricultură. la intrarea în sistemul de canalizare şi îmbunătăţirea metodelor de tratare a nămolului. reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor tipuri de deşeuri. Sunt preluate de fermele agricole sau agricultori particulari doar nămolurile prelucrate din staţiile de epurare a apelor uzate din zootehnie (rezultate de la crescătoriile de animale).2. distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. nămolurile sunt depozitate în diferite locuri. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt: prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea. cu condiţia ca acestea să nu fie parte componentă a unui alt tip de echipament. în România s-a generat o cantitate de circa 125 mii tone (substanţă uscată) de nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.2.5.5.1. pentru a reduce. se transportă la depozitele de deşeuri municipale.073 Incinerare şi alte forme de eliminare 0 Imprăştiate pe teren 353 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Pentru a încuraja reciclarea nămolului în agricultură. Categorii de echipamente electrice şi electronice (EEE) Categoria 1 Aparate de uz casnic de mari dimensiuni Categoria 2 Aparate de uz casnic de mici dimensiuni Categoria 3 Echipamente informatice şi de telecomunicaţii Categoria 4 Echipamente de larg consum Categoria 5 Echipamente de iluminat Categoria 6 Unelte electrice şi electronice Categoria 7 Jucării. echipamente sportive şi de agrement Categoria 8 Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate) 234 . nămolurile de epurare nu se folosesc în acest scop.G. trebuie să fie luat în considerare următorul aspect: dezvoltarea reciclării nămolului în agricultură depinde.5. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) Principalele obiective ale H. pe platforme de deshidratare sau alte terenuri aparţinând staţiei de epurare. Referitor la gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale. în linii mari. în tabelul 7. se prezintă modalităţile utilizate şi cantităţile gestionate.La nivelul anului 2008. ce nu intră sub incidenţa prezentei hotărâri.G. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale Modalităţi de gestionare Cantităţi (tone) Depozitate pe depozite de deşeuri sau în stoc propriu 124. de posibilităţile de îmbunătăţire a calităţii nămolului şi de creşterea încrederii în calitatea nămolului. îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al EEE (producători. cantitatea de deşeuri eliminate. cu menţiunea că. Datele au fost colectate de la staţiile de epurare orăşeneşti din România. nr.1. În rest. nr. în mod practic. cantităţile sunt estimate în baza unor calcule teoretice. în cea mai mare măsură. Aceste soluţii tehnice cer investiţii majore companiilor de tratare a apei uzate sau autorităţilor locale pentru schimbările în metodele de tratarea a apei uzate. Tabel 7.).5. funcţie de debitele apelor uzate intrate în staţia de epurare. 448/2005 privind DEEE se aplică categoriilor de echipamente electrice şi electronice (Tabel 7. prin reducerea surselor posibile de metale grele sau compuşi organici.5. 7. în prezent. Acesta implică prevenirea la sursă a poluării apei uzate. în cea mai mare parte.

49 Instrumente de supraveghere şi control 934. .. puse pe piaţă în anul 2008 Categorie Cantitate (tone) Aparate de uz casnic de mari dimensiuni 161.M.605.P.01 Echipamente de larg consum 22. reutilizare.659.l. 3. modul de gestionare a DEEE colectate. raportează la A.Categoria 9 Categoria 10 Instrumente de supraveghere şi control Distribuitoare automate Pot introduce pe piaţă echipamente electrice şi electronice numai producătorii înregistraţi în Registrul Producătorilor şi Importatorilor de EEE. Ecosys Recycling s. constituit la A.P.M. Distribuţia pe categorii a EEE. 6. Până la sfârşitul anului 2009. Autorităţile Administraţiei Publice Locale şi operatorii economici care administrează puncte de colectare a DEEE. Recolamp .14 Distribuitoare automate 457.l.45 Jucării. următoarele: cantitatea de EEE pusă pe piaţă. CCR Logistics Systems RO s. anual.918. modul de gestionare a DEEE colectate.P. cu excepţia 5 b – f. Tabel 7. anual.715. 7. reciclează sau valorifică DEEE. – autorizată pentru categoriile 1 – 10. La începutul anului 2006.48 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului În vederea realizări obiectivelor anuale de colectare.926. Au obţinut Licenţa de operare în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare. s-au înregistrat 1.3. pe bază de contract. informaţii privind cantităţile de DEEE preluate.23 Dispozitive medicale (cu excepţia tuturor produselor implantate şi infectate) 5. către un operator economic legal constituit şi autorizat în acest sens.157 producători de echipamente electrice şi electronice (EEE).04. Rorec – autorizată pentru categoriile 1 – 10.autorizată pentru categoriile 1 – 10.P. s-a demarat procedura de înregistrare a producătorilor de echipamente electrice şi electronice în Registrul producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice. conform cerinţelor legislaţiei în vigoare. anual. echipamente sportive şi de agrement 466. Operatorii economici care tratează. 9. Environ – autorizată pentru toate categoriile.. reciclare şi valorificare a DEEE producătorii pot acţiona: individual. utilizând propriile resurse. până la 30.080.728.N. din care: 235 ..61 Echipamente informatice şi de telecomunicaţii 19.55 Aparate de uz casnic de mici dimensiuni 18. reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice următoarele Asociaţii: Eco Tic – autorizată pentru categoriile 1. până la 30.3.90 Unelte electrice şi electronice 9.r. reutilizare.autorizată pentru categoriile 5 a – f. raportează la A. Distribuţia acesteia pe categorii este prezentată în tabelul 7.5.78 tone EEE. 4. În anul 2008. prin transferarea acestor responsabilităţi. Producătorii sau organizaţiile colective autorizate sunt obligaţi să ţină un registru şi să raporteze către A. următoarele: cantitatea de DEEE colectată.M. cantitatea de DEEE colectată. 2.N.M.5.04. 10. până la 30.r. a fost pusă pe piaţă o cantitate de 243.04.964.92 Echipamente de iluminat 3.

până la data de 15 martie a anului în curs. reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an. 7.N. reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an.M.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. luând în considerare masa medie la gol: reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an. restul aflându-se. Începând cu 1 ianuarie 2015. precum şi operatorii care au ca obiect de activitate tratarea. companiile de asigurări. din care aproximativ 30% în România. Sinteza datelor privind EEE şi DEEE la nivel naţional este parte componentă a Rapoartelor privind aplicarea prevederilor Directivei 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice transmise Comisiei Europene.43% au fost tratate. nr. au obligaţia de a transmite autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute în Anexa nr. organizaţiilor colective. operatorii economici sunt obligaţi să asigure. cantitatea de deşeuri tratate în ţară. transpusă în legislaţia naţională prin H. următoarele date: numărul certificatului de distrugere emis pentru fiecare vehicul scos din uz colectat. 29% DEEE din Categoria 3 şi 24% DEEE din Categoria 4.cantitatea de deşeuri valorificabile rezultate din procesare (pe categorii de materiale şi substanţe). 236 .40 tone DEEE. Din cantitatea totală colectată. operatorii economici. luând în considerare masa medie la gol: reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa medie pe vehicul şi an. Vehicule scoase din uz (VSU) Operatorii economici implicaţi în implementarea Directivei 2000/53/CE. cu modificările şi completările ulterioare. inclusiv a componentelor şi materialelor acestora. a vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. pentru toate vehiculele scoase din uz. care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz.P. reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul şi an. distribuitorii. prin intermediul APM-urilor. 42% au reprezentat DEEE din Categoria 1. colectorii. sunt: producatorii. solicită anual operatorilor economici. anul de fabricaţie (înainte sau după 1980) pentru fiecare vehicul scos din uz. a vehiculelor fabricate începând cu data de 1 ianuarie 1980. (datele pentru anul 2009 sunt în curs de prelucrare şi validare) au fost colectate 21718. în stoc la operatorii economici colectori/tratatori. operatorii economici sunt obligaţi să asigure realizarea următoarelor obiective. a vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980. reciclarea vehiculelor scoase din uz.M. În anul 2008. A. la sfârşitul anului 2008. masa vehiculului din documentele de înmatriculare pentru fiecare vehicul scos din uz şi seria şasiului aferent. 36. În scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute mai sus.P. realizarea următoarelor obiective.5. 2 completate pentru anul precedent. Raportările producătorilor. Din cantitatea totală.3. recuperarea. organizată la A. a vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980. reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an. pentru toate vehiculele scoase din uz. Începând cu data de 1 ianuarie 2007. cantitatea de deşeuri nevalorificabile destinate eliminării. numărul de vehicule scose din uz colectate pe categoriile M1 şi N1. greutatea la recepţie pentru fiecare vehicul scos din uz. cantitatea de deşeuri exportate pentru a fi tratate în alte state. 2. ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale operatorilor economici se constituie într-o bază de date naţională.G.N.

pentru VSU intrate în procesul de tratare.740. sunt obligaţi să asigure organizarea sistemului de gestionare a uleiurilor uzate. colectate şi pentru care au fost emise certificate de distrugere. evidenţa tuturor deşeurilor reciclate sau eliminate.45%. au fost: reutilizarea şi valorificarea: 86. reutilizarea şi reciclarea: 83.M. probleme în funcţionare. s-au constatat următoarele: nu există niciun acord voluntar încheiat.cantitaţile de materiale rezultate de la depoluarea şi dezmembrarea VSU.49 tone au fost reciclate şi 34. în număr de 31. note de cântar şi documente contabile. în anul 2008.70%. Urmare a analizei raportărilor din anul 2008. cauzele acestora şi măsurile luate pentru soluţionarea acestora. îşi desfăşurau activitatea un număr de 229 operatori economici autorizaţi pentru colectarea VSU. La sfârşitul anului 2009.37 tone au fost valorificate. provin din: registre de operare. a fost de 53.4. cantităţile sunt raportate doar pentru VSU tratate.912 unităţi. se actualizează periodic şi se publică pe site-ul A. 35 importatori de uleiuri au raportat uleiul introdus pe piaţă şi cantităţile de uleiuri uzate preluate în numele lor (în numele persoanelor responsabile). materialele rezultate din tocarea vehiculelor scose din uz în România.N. persoanele responsabile pot încheia acorduri voluntare cu autorităţile publice centrale şi/sau locale. cantităţile raportate de fiecare operator economic. Numărul total de vehicule scose din uz. transmise de producatorii şi importatorii de uleiuri. Operatorii economici trebuie să deţină registrele de operare care conţin: copii ale certificatelor de distrugere. corespunzător cantităţilor şi tipurilor de uleiuri introduse pe piaţă. pe ţară şi masa totală a părţilor vehiculelor scoase din uz din România şi exportate pentru tratare ulterioară (reciclate/eliminate). În scopul stabilirii unui sistem coerent de gestionare a uleiurilor uzate. Lista operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz. însumând 252 puncte de lucru. de către persoanele responsabile.113.912 unităţi. informaţii privind fluxurile de deşeuri din alte domenii de activitate ale unităţii.5. Obiectivele realizate la nivelul anului 2008.577 au fost tratate. 237 . 33. 51.031.G.38 tone au fost reutilizate. nr.03 tone. din cele 53.P. materialelor şi componentelor rezultate în urma operaţiunilor de pretratare şi tratare a vehiculelor uzate. din care 3. Uleiuri uzate Conform H. 7. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. inventarele şi locaţiile. care vor fi eliminate împreună cu fluxurile de deşeuri rezultate de la gestionarea vehiculelor scoase din uz. precum şi informaţii privind componentele reutilizate. restul aflându-se pe stoc la operatorii economici autorizaţi pentru colectare/tratare. producătorii şi importatorii de uleiuri. pe tipuri şi cantităţi. Producătorii şi importatorii de vehicule. Aceste date provin de la operatorii economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU. masa totală a vehiculelor scoase din uz şi exportate. şi-au constituit reţelele de colectare a VSU uniform răspândite în teritoriu. ale tuturor substanţelor. Masa medie la gol pentru VSU tratate a fost de 44. Această obligaţie se poate realiza individual sau prin terţii indicaţi autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului. 11 producatori interni de uleiuri au raportat uleiul introdus pe piaţă şi cantităţile de uleiuri uzate preluate în numele lor (în numele persoanelor responsabile).323.

În concluzie. în cazul în care uleiurile uzate se pretează acestei operaţii. în anul 2008. 1. care este de 6. cantitatea primită în vederea reutilizării. Din cei 1. în numele producătorilor interni.316 t de uleiuri uzate. au fost inventariate 685 de staţii de distribuţie a produselor petroliere funcţionale. cantitatea primită în vederea eliminării prin incinerare.679 t. în anul 2008. au fost inventariaţi de agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. 35 de operatori economici importatori. cantitatea primită în vederea valorificării prin combustie în centrale termice. 180 t. Cantitatea totală de ulei uzat generată de persoane fizice. conform legislaţiei în vigoare şi a normelor europene.6% din cantitatea de ulei uzat generată). legislaţia în vigoare prevede următoarele: valorificarea uleiurilor uzate se realizează cu prioritate prin regenerare. au colectat. nu sunt instalaţii funcţionale. 238 . a fost de 2. cantitatea de 2.569 t de uleiuri proaspete utilizate şi au generat cantitatea de 10.470 t uleiuri uzate prin co-incinerare.470 t. iar operatorii economici care au fost raportaţi de producătorii interni ca fiind cei care au comercializat această cantitate de ulei (distribuitorii producătorilor interni). 36 t.397 t. cantitatea primită în vederea valorificării prin alte modalităţi decât co-incinerare sau regenerare. În România.A.653 t. care au introdus pe piaţă cantitatea de 31. în anul 2008. La nivelul anului 2008. în numele producătorilor interni. inventariaţi de agenţiile judeţene pentru protecţia mediului. în prezent. 37 valorificatori a uleiurilor uzate care au valorificat cantitatea de 11. 1. au colectat. în anul 2008. cantitatea de 116 t de ulei uzat. în scopul obţinerii unui combustibil greu de focare.493 t de uleiuri uzate. Cantitatea totală de ulei uzat generată de persoane fizice se regăseşte la: service-urile auto precum şi la persoanele fizice autorizate de R. au introdus pe piată cantitatea de 54. care.679 t. este formată din: cantitatea colectată de operatorii economici autorizaţi numai pentru colectarea uleiurilor uzate.271 t de ulei uzat. care au colectat 7 t ulei uzat. ca fiind cei care au comercializat această cantitate de ulei (distribuitorii producătorilor interni).244 t ulei proaspăt. În urma analizei raportării pe anul 2008. În ceea ce priveşte valorificarea uleiurilor uzate. iar operatorii economici care au fost raportaţi de producătorii interni. valorificarea uleiurilor uzate se realizează prin coincinerare şi prin alte operaţii de valorificare. au raportat cantitatea de 29. în anul 2008. un număr de 186 de operatori economici au raportat că 377 t de ulei uzat a fost reutilizată în diferite scopuri (3. cantitatea totala de ulei uzat colectată în anul 2008.321 de operatori economici generatori de uleiuri uzate. în anul 2008.R. au fost inventariaţi: 7 operatori economici care au valorificat energetic cantitatea de 1.Cei 11 producători interni de uleiuri. pentru regenerarea uleiurilor uzate. La nivel naţional. pentru desfăşurarea activităţii de schimb de consumabile. cantitatea primită în vederea valorificării prin co-incinerare. 378 t. iar cantitatea de ulei uzat colectată de aceştia a fost de 6. alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie. fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a utiliza metode sau procedee susceptibile de a prejudicia mediul. în cazul în care condiţiile tehnice şi economice fac neviabilă regenerarea.397 t ulei proaspăt. în anul 2008. Au fost identificaţi de agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi inventariaţi. 11. a rezultat un număr de 65 de operatori economici care au colectat uleiuri uzate. La nivel naţional. staţiile de distribuţie a produselor petroliere.321 de agenţi economici generatori de uleiuri uzate la nivel naţional.

materialele componente sau utilizarea acestora.6. Inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune sau scoase din uz la operatorii economici se actualizează periodic. greutatea. Faţă de cantităţile planificate pentru eliminare în anul 2009 (12. IF TEHNOLOGII Cluj – incinerare şi SETCAR Brăila – tratare fizico-chimică şi biologică.G. 1. respectiv ale producătorilor. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător.4. (Tabel 7. au fost inventariate echipamentele cu conţinut de PCB/PCT (transformatoare şi condensatoare). stabilit prin legislaţia în vigoare. În anul 2005.568 condensatoare şi 46 transformatoare). fără a se aduce atingere legislaţiei naţionale armonizate care transpune Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz şi Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile provenite de la echipamente electrice şi electronice (DEEE). existau trei instalaţii autorizate pentru eliminarea echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT: PRO AIR CLEAN Timişoara – incinerare. H. precum şi reglementarea interzicerii introducerii pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase. reciclarea şi eliminarea deşeurilor de baterii şi acumulatori.809 bucăţi condensatoare şi 52 bucăţi transformatoare. distribuitorilor şi utilizatorilor finali şi în special ale operatorilor direct implicaţi în operaţiunile de tratare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori. indiferent de forma.5. La sfârşitul anului 2009.5. au fost predate spre eliminare 19. îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale bateriilor şi acumulatorilor şi ale activităţilor aferente tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al bateriilor şi acumulatorilor.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori sunt: stabilirea cerinţelor privind introducerea pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor şi a unor reguli specifice privind colectarea. volumul. tratarea. în România.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind transferurile de deşeuri. transferul acestora realizându-se cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. inventar pe baza căruia a fost elaborat planul naţional de eliminare pentru aceste tipuri de echipamente. Având în vedere capacităţile de tratare existente în România.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori se aplică tuturor tipurilor de baterii şi acumulatori.5. 1. pe măsura eliminării unor echipamente scoase din funcţiune şi a identificării de noi echipamente. o mare parte a echipamentelor cu conţinut de PCB/PCT este transportată spre a fi eliminată în instalaţii autorizate din alte state membre. 7. nr. 7. destinate să completeze legislaţia naţională armonizată privind deşeurile şi să promoveze un nivel înalt de colectare şi reciclare a deşeurilor de baterii şi acumulatori.17 operatori economici autorizaţi să valorifice uleiuri uzate prin combustie în centrale termice din import.). 1. 239 . Deşeuri de baterii şi acumulatori Principalele obiective ale HG nr. aflate în funcţiune sau scoase din uz la opera torii economici. care au consumat 209 t de uleiuri uzate. bifenilii policloruraţi şi compuşii similari sunt supuşi unui regim specific de gestionare şi control.5.

12.5. În anul 2009. Figura 7. Tipuri de baterii şi acumulatori 1a Alcaline 1b Litiu 1c Zinc Carbon 1d Zinc Aer 1e Oxid de Mercur (HgO) Baterii portabile (categoriile 1 şi 2) 1f Oxid de Argint (Ag2O) 1g Ansamblu de baterii 1h Altele 2a Nichel Cadmiu (NiCd) 2b Plumb 2c Nichel Metal Hidrura (NiMH) 2d Litiu Ion 2e Litiu Polimer 2f Altele Baterii auto (categoria 3) 3a Plumb Acid 3b Nichel Cadmiu (NiCd) 3c Altele Baterii industriale (categoria 4) 4a Plumb Acid 4b Nichel Cadmiu (NiCd) 4c Altele Pot introduce pe piaţă baterii şi acumulatori numai producătorii înregistraţi în Registrul Producătorilor de baterii şi acumulatori.4.Tabel 7.P.M.1. constituit la A. s-a demarat procedura de înregistrare a producătorilor de baterii şi acumulatori în Registrul producătorilor baterii şi acumulatori.5. Distribuţia tipurilor de baterii şi acumulatori puse pe piaţă în anul 2009 Categoria 4 Categoria 3 Categoria 1 Categoria 2 Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3 Categoria 4 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului 240 . s-au înregistrat 130 producători de baterii şi acumulatori.N.2009. conform cerinţelor legislaţiei în vigoare. Până la 31.

către un operator economic legal constituit. să colecteze bateriile şi acumulatorii industriali. numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare. prin transferarea responsabilităţilor.N. pe bază de contract. Producătorii de baterii şi acumulatori auto sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi: să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto unui operator economic care desfăşoară. să impună distribuitorilor să primească gratuit înapoi deşeurile de baterii şi acumulatori portabili./A. denumit în continuare organizaţie colectivă. să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul. pentru aprobarea Procedurii privind modul de evidenţă şi raportare a datelor referitoare la baterii şi acumulatori şi la deşeurile de baterii şi acumulatori. 241 . în conformitate cu prevederile Ordinului nr. Sistemele de colectare trebuie: să permită utilizatorilor finali să se debaraseze de deşeurile de baterii şi acumulatori portabili la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora.P. numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor portabili introduşi pe piaţă. ţinând seama de densitatea populaţiei.2.M. ale deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili colectate. în vederea îndeplinirii ratelor de colectare. precum şi tipul. să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul.N.P. Producătorii sau organizaţiile colective autorizate. Terţii independenţi pot.M. să asigure predarea deşeurilor de baterii şi acumulatori industriali colectaţi unui operator economic care desfăşoară activităţi de tratare şi/sau reciclare pe bază de contract. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali Producătorii de baterii şi acumulatori industriali sau terţii care acţionează în numele lor sunt obligaţi: să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii sau acumulatori industriali.1. pe bază de contract. respectiv la tipurile şi cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori colectate şi la modul de gestionare a acestora. indiferent de compoziţia chimică şi de origine. iar datele sunt în curs de prelucrare la A. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili Producătorii de baterii şi acumulatori portabili sau organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi: să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul. 7.5. să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili.M. activităţi de tratare şi/sau reciclare. 7. numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor industriali colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare. precum şi a punctelor de colectare organizate. informaţii referitoare la tipurile şi cantităţile de baterii şi acumulatori puse pe piaţă. precum şi operatorii economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea deşeurilor de bateriii şi acumulatori sunt obligaţi să ţină evidenţa şi să raporteze către A. atunci când aceştia furnizează baterii şi acumulatori portabili noi. să nu implice niciun cost pentru utilizatorii finali care se debarasează de deşeurile de baterii şi acumulatori portabili şi nicio obligaţie de a cumpăra o baterie nouă sau un acumulator nou. Prima raportare se face pentru anul 2009.P.5.Producătorii de baterii şi acumulatori sunt obligaţi să organizeze colectarea şi gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori în una dintre următoarele modalităţi: individual.399/2032 din 2009 al Ministerului Mediului şi Ministerului Economiei. prin care să fie asigurată returnarea acestora de către utilizatorii finali.6. numărul şi greutatea bateriilor şi acumulatorilor auto introduşi pe piaţă.6.. de asemenea. 1.

educaţia privind mediul înconjurător. principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi în continuare depozitarea. întreprinderi. apă şi materii prime. precum şi autorităţi publice. Generarea deşeurilor urmează.7. TENDINŢE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR Deşeurile de orice fel.). Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. în care subvenţiile sunt eliminate şi în care consumatorii plătesc preţul real pentru energie. instituţii social-economice. racordarea la sistemele centrale de canalizare/epurare. 7. generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte odată cu creşterea nivelului de trai. proiecte de colectare selectivă. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori.să stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori auto de la utilizatorii finali sau de la un punct de colectare accesibil în vecinătatea acestora. sunt în curs de derulare proiecte finanţate din fonduri europene. pe termen scurt şi mediu. Creşterea producţiei economice. atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei). organizarea a numeroase campanii de educare şi conştientizare a publicului. constituie o problemă de actualitate datorată. de obicei. au fost realizate o serie de măsuri care au condus la îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor municipale şi de producţie. rezultate din multiplele activităţi umane. cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime. vor fi necesare pentru a preveni eliminarea ilegală a deşeurilor (de exemplu amenzi suficient de mari pentru a descuraja în mod eficient potenţiala infracţionalitate de mediu). pentru deşeuri municipale şi industriale. Dezvoltarea de standarde şi reglementări de mediu. cum ar fi: elaborarea.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. 2. staţii de transfer etc. de continuarea drumului către o economie de piaţă. schimbări în comportamentul consumatorilor. conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri. precum şi întărirea sistemului de aplicare şi control. finanţate din fonduri europene. De exemplu. dar şi gestionarea ineficientă a resurselor. care prevăd dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor. 7. sistarea activităţii pe depozitele neconforme. Cu toate că. evoluţia economiei. atunci când colectarea nu se desfăşoară în cadrul sistemelor la care se face referire în Hotărârea Guvernului nr. ACŢIUNI DESFĂŞURATE PENTRU DEZVOLTAREA ÎMBUNĂTĂŢIREA ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR SAU În anul 2009. 7. Progresul în îmbunătăţirea gestionării deşeurilor depinde. prognoza activităţilor de construcţii. materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic. obiectivul este de a promova opţiuni superioare de 242 .1. la termenele prevăzute prin legislaţia în vigoare. tendinţele de consum şi de producţie. în care stimulentele financiare pentru reducerea cantităţii de deşeuri. aprobarea şi începerea implementării unor proiecte de complexitate diferită (sisteme de management integrat al deşeurilor. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei. în mod inevitabil. cu modificările şi completările ulterioare.7. nivelul de trai. vor avea un rol din ce în ce mai important de jucat. În prezent. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale.6.

de evitare. • promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare. practic. pe cât posibil. obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. de operatori economici specializaţi care vor realiza aceste operaţii pentru terţi contra cost. astfel încât produsele să poată fi reutilizate sau reciclate. se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ. Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat.8% pe an în ceea ce priveşte generarea. societatea civilă. pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii. reutilizarea. şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate. deoarece aceasta este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială. în acest fel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a administraţiilor publice locale. • depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în depozite conforme cu cerinţele Uniunii Europene. 7. iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării. aceasta fiind estimată la 0. au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate. în regim privat. • renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile. Prognoza generării deşeurilor de producţie Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie. reprezentată prin autorităţi publice. precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. reciclarea şi compostarea acestora. o creştere medie de 0. a întregii societăţi. incinerare). astfel: • schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi modificarea tehnologiei – aplicare BAT. 243 . acolo unde deşeul devine nepericulos. generatori de deşeuri. s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare. Conform legislaţiei în vigoare.gestionare şi de a asigura alinierea la practicile europene. Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor fi realizate de către agenţii economici care generează deşeurile sau. Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea îşi va asuma rolul important în separarea. Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective. a soluţiilor de eliminare finală (depozitare. este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor. reducerii şi controlului integrat al poluării. eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. • găsirea unor modalităţi de valorificare şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea temporară în vederea valorificării. inclusiv tratarea fizico-chimică şi. de asemenea. asociaţii profesionale.2.7. 7. Cantitatea de deşeuri municipale generate va creşte din cauza creşterii consumului de bunuri la populaţie. Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea. Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăşeneşti. Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase.8% pe an/locuitor.7.3. depozitare pe depozite pentru deşeuri nepericuloase. este de aşteptat ca indicele de generare a deşeurilor industriale să scadă.

A contribui la conservarea şi refolosirea resurselor existente este mai mult decât dovada unei bune politici civice. în vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora. acest lucru se va reflecta. reutilizarea. astfel încât acestea să acopere tot teritoriul ţării şi întreaga populaţie. proiecte integrate de management al deşeurilor se vor derula în conformitate cu Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi cu Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor. reciclarea. este exact ceea ce trebuie să facă fiecare cetăţean în vederea protejării mediului în care trăim. prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate. ci şi implicarea populaţiei. ci şi în preţul pe care trebuie să-l plătească pentru produsele noi din acelaşi material. adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de ambalaje. deşeuri electrice şi electronice. Programele de investiţii vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire. Proiectele respective vor acoperi aglomerările urbane şi rurale. Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor. sticlă sau metal. valorificare şi reciclare. la nivel judeţean/regional. tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări. punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor. În paralel. se urmăreşte extinderea/finalizarea sistemelor de management al deşeurilor. deşeuri de baterii şi acumulatori) şi le aruncă amestecat în pubele sau containere de gunoi. pentru asigurarea unui management ecologic raţional. valorificarea şi reciclarea deşeurilor refolosibile. în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. 244 . Fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că.Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt: asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale. prin stabilirea unui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deşeuri în parte. pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii. dacă nu acţionează în direcţia colectării selective a unor deşeuri care se generează zilnic (ambalaje de hârtie şi carton. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate. în vederea protejării mediului. recipiente din plastic. asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje. se vor derula proiecte de conştientizare a populaţiei. având în vedere faptul că. foarte curând. colectare şi colectare selectivă. pentru serviciul de salubritate etc. De asemenea. tratare şi eliminare). nu doar în gradul ridicat de poluare care afectează sănătatea umană şi a mediului. În vederea conformării cu cerinţele legislative în domeniul gestionării deşeurilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful