You are on page 1of 17

1.

CĂRBUNII
1.1. DEFINITIA, CLASIFICAREA SI ISTORICUL PRIVIND UTILIZAREA CARBUNILOR
Definitie - o rocă sedimentară caustobiolitică, ce provine din incarbonizarea resturilor vegetale. - procesul de transformare se desfășoară lent, în lipsa oxigenului atmosferic, la presiuni și temperaturi ridicate, ce depind de adâncimea la care se află acumulările vegetale. Clasificarea cărbunilor  Cărbuni superiori (7000-9000 kcal/kg) :Antracitul, Huila

Antracit si Huilla  Cărbuni inferiori (2600-5000 kcal/kg) : Cărbunele brun, Lignitul, Turba

Lignit si Turba 1

 . țările în curs de dezvoltare ale Asiei (China și India)   .a.o creștere deosebită a industriei carbonifere după 1950. cărbunii fiind principala sursă energetică a țării.Congresul International de Geologie de la Torino (7100 mld tone) . etc.Europa 10% .Asia 17% .America de Nord 68% .  Utilizarea pe scară largă a cărbunilor: Obținerea cocsului rezultat în urma procesului de carbonizare la temperaturi înalte.U. Europa Centrală și de Est. Japonia.Africa 3% .Australia 2%  Intensificarea lucrărilor de identificare de noi resurse – 16.Consumul mondial actual (cca.500 mld tone Rezervele economice exploatabile – aproximativ 860 mld tone . 4.  .produce 39.8% din totalul mondial.Istoricul privind utilizarea cărbunilor Sfârşitul secolului XIX – cărbunii au avut un rol important în dezvoltarea industriei (secolul cărbunilor) Utilizat pe scară largă ca şi combustibil pentru Motorul cu aburi . Combustibil pentru încălzirea locuinţelor Lichefierea cărbunelui Combustibil sintetic  Evaluări ale resurselor de cărbune: 1913 .de la 26% în anul 1990 la 24% în 2003 (UE. materialelor de construcţii combustibil în termocentrale şi fabrici de ciment(3/4 din cererea de cărbune)    Industria Chimică Obţinerea vopselurilor.James Watt (realizatorul primului motor eficient). Noua Zeelandă.A. Australia. îngrăşăminte. -Repartiţia geografică a rezervelor carbonifere arată că 90% din acestea sunt concentrate în Emisfera Nordică (între paralelele de 35° – 60° lat. fibrelor sintetice.în prezent este cel mai mare producător mondial de oțel (peste 501 milioane tone în 2008). sunt necesare 600 kg cocs). 2 . a carburii de calciu și a altor derivate industriale. Combustibil pentru obţinerea energiei electrice şi ind. materialelor plastice. Industria farmaceutică.ca materie primă sau produs auxiliar la fabricarea fontei.5 mld tone) . metale neferoase. Cocsul utilizat drept combustibil în siderurgie (pentru obţinerea unei tone de oţel. N) Contribuția cărbunilor în balanța energetică mondială • În prezent . ciment ș.41% la producția de energie electrică • Estimare pentru 2030 – 44% estimare International Energy Agency (IEA) • Scăderi ale ponderii cărbunilor .joacă un rol vital oferind acces la energie electrică la peste 450 milioane de oameni în doar 15 ani. fostele State sovietice) • Creșteri ale ponderii cărbunilor – S.. prin distilarea cărbunelui in lipsa oxigenului.  .Ar asigura un consum pentru aproape 191 ani.

principalul bazin carbonifer.a II-a producătoare asiatică și a III-a pe plan mondial. Bihar  Partea Central Estică – Zăcămintele de pe Valea Godavari  Regiunea Estică – în apropiere de Madras  Cărbuni inferiori: 90 % din rezervele de cărbuni inferiori. huilă Provinciile BENXI și SHANXI Regiunea de Nord Bazinele TAIYUAN și DATONG Regiunea Centrală și de Sud .3% anual până în 2030 (industria cărbunelui este al doilea mare angajator cu peste 450 000 de oamenii) Exploatări:  Cărbuni superiori:  La Vest de Calcutta – în statele:Bengalul de Vest.producție aproape în exclusivitate formată din huilă. CARBUNII IN ASIA . grosimea stratelor este mică.  .zăcămintele sunt de calitate superioară.  producția a scăzut la 50% in ultimii ani.cărbuni inferiori Provinciile YUNNAN și HUNAN 1.  Statul Tamil Nadu 1.INDIA  .a cunoscut o creștere rapidă datorită cererii siderurgiei naționale și a exportului spre Japonia.KAZAHSTAN  are rezerve ce ar asigura producția pentru 100 de ani.3. huila cocsificabilă și cărbune brun.  KARAGANDA.  .  EKIBASTUZ (10% din producția țării) 3 .2. . iar adâncimea de exploatare redusă permite de multe ori exploatarea în carieră        Regiunea de Nord-Est – cele mai mari zăcăminte FUSHUN – Exploatări în carieră. la Nord de lacul Balhaș . CĂRBUNII ÎN ASIA . Madhya Prades.  .ponderea cărbunelui în obținerea de electricitate este de așteptat să crească cu 3.

Saskatchewan 4 . Montana.  Bazinul Fluviului Mississippi – Bazinul Central Estic – în statele – Illinois. Missouri si Nebraska.  Rezervele de cărbune deținute de Statele Unite ale Americii ar ajunge pentru o perioadă de 245 de ani.  Producţie echilibrată de cărbuni.  Depozitele de cărbune ale SUA conţin mai multă energie decât energia tuturor rezervelor de petrol din lume.CANADA  A deţinut mult timp supremaţia mondială în industria carboniferă  În prezent este pe locul 2 cu o pondere de aproximativ 22%. Colorado şi Wyoming. mingilor de golf.  Regiunea Munţii Appalachi.  Din cele 25 de mine.  Bazinul Fluviului Mississippi – Bazinul Central Vestic – în statele – Iowa. circa 9% din producţia exportată EXPLOATĂRI  Regiunea Munţii Stâncoşi (75% dar cu participare la producţie de doar 35%).8 tone de cărbune în fiecare an. CĂRBUNII ÎN AMERICA . Virginia de Vest si Alabama. Alberta  Prov.  Montana este statul cu cele mai mari rezerve de cărbune (119 miliarde de tone). cu un uşor avantaj asupra cărbunilor superiori. în statele – Dakota de Nord. Kentucky şi Ohio. Exploatări:  Partea Estică:  Noua Scoţie  New Brunswick  Prov.  Cenusa rezultată în urma arderii este folosită la fabricarea rachetelor de tenis.  Fiecare persoană din Statele Unite ale Americii utilizează 3. Dar Wyoming este cel mai mare producătoare de cărbune-a produs aproximativ 400 milioane tone în 2004. în statele – Pennsylvania.  Texas este cel mai mare consumator de cărbune.1.  Cele 25 de mine de aici asigură 95% din producţia totală.4. Acesta utilizează circa 100 de milioane tone pe an. 13 produc exclusiv pentru export.  Bazinul Fluviului Mississippi – Bazinul Sudic – în statele – Texas şi Louisiana  Cărbunele generează aproximativ jumătate din electricitatea utilizată în Statele Unite. Indiana.

1.  Bazinul Ceremhovo-Irkutsk (la Nord de Lacul Baikal.6. carbonifer al Europei.  Celelalte rezerve de huilă se află în Silezia Inferioară  Bazinul Walbrzych  Podişul Lublin  Prezenţa căilor navigabile Odra şi Wisla – un avantaj deosebit pentru transportul cărbunilor spre porturile de la M.5.)  Partea Asiatică  Bazinul Kansk-Acinsk (exploatări la suprafaţă).cu exploatări huilifere).  Bazinul Tunguska-în partea centrală a Siberiei. 5 . deţine cca 200 straturi carbonifere.  Bazinul Peciora  dispune de rezerve mari de cărbuni superiori  este considerat cel mai extins baz.1. se extrage cărbune cocsifiabil pentru siderurgia Siberiei de Vest.POLONIA  Rezerve mari de huilă în S ţării (Silezia Superioară) – peste 90% din rezervele ţării. Baltică. datorită scăderii cererii interne şi a reducerii exporturilor (doar 5% din producţia mondială). exploatate din E si V Siberiei.FEDERAŢIA RUSĂ  Mari bazine carbonifere în partea europeană.Bazinul Bureea. Sankt Petersburg şi Reg.  Bazinul Lena-valorificare mai slabă.  Partea de Nord a Siberiei  Bazinul Taimîr şi Bazinul Kolîma  Extremul Orient . Industrialăa a Moscovei  Bazinul Moscovei  Posedă rezerve de cărbuni energetici şi este principala sursă de combustibili pentru industria energiei electrice din regiune. cel mai important pentru producţia ţării 35%.  cunoscut şi sub denumirea de “Donbasul Polar” alimentează Reg.  Producţia carboniferă a cunoscut o scădere substanţială după 1990.affluent al fluviului Obi.  Deţine primul loc în lume la rezervele şi producţia de turbă. CĂRBUNII ÎN EUROPA . Sucean şi Sahalin.  Bazinul Munţilor Ural  Bazinul Ekaterinburg.  Bazinul Kizel şi Celeabinsk  Bazinul Kuzneţk (este situat pe râul Tomi. CĂRBUNII ÎN EUROPA .

 Se are în vedere reducerea producţiei. -prezenţa cărbunilor a constituit unul din factorii potenţiali ai dezvoltării industriale. Baz. determinată de prezenţa minereurilor de fier de la Krivoi-Rog şi căile de transport naval (Canalul Volga-Don – legătură între M.GERMANIA  Se remarcă printr-o mare producţie de cărbuni energetici (loc II in Europa. Lauchhamer Germania de V (Baz. Cărbunii inferiori se exploatează în:  Bazinul Turow  Bazinul Konin-Turek  Exploatări de turbă – NE ţării  Colinele Mazuriei  Producţia de huilă a Poloniei provine din subteran. 100. 300 de straturi de cărbune. dupa Federaţia Rusă). Aachen. Ville Köln) Bazinul Ruhr. 3% din producţia mondială     Germania de E (Regiunea Saxono-Turingiană) – peste 50% din producţia naţională. Baltică).7. centrate in 124 de strate care conţin cei aproape 10 mld tone de cărbuni inferiori. Baz.  Bazinul Saar.  60% din resursele carbonifere sunt cărbuni energetici.  Germania a cunoscut o reducere substanţială a producţiei de cărbune (după 1990 producţia de cărbuni superior s-a redus cu 50%. 6 . CĂRBUNII ÎN EUROPA .din apropierea graniţei cu Franţa are importanţă secundară.UCRAINA  Bazinul carbonifer este DONEŢK  situat pe cursul inferior al Doneţului. 1.  Conţine cca. iar cea de cărbuni inferiori cu 24%).principala regiune de extracţie a cărbunilor superiori. dar se exploatează cca. Neagră şi M. 1.  Este considerat bazinul cu cea mai ridicată pondere a cărbunilor cocsificabili din Europa  Poziţia geografică favorabilă. –rezervele sunt estimate la peste 20 mld tone.8. alături de prezenţa Rinului. CĂRBUNII ÎN EUROPA . a dus la dezvoltarea industriei (în special Siderurgia) . cu toate că acest combustibil asigură 95% din energia electrică a ţării.

 Lignitul ocupă o pondere de peste 70%. CĂRBUNII ÎN EUROPA .  Exploatarea cărbunelui din perioade timpurii şi în cantităţi însemnate au fost favorizate de existenţa zăcămintelor de bună calitate şi de adâncimea redusă de exploatare. Exploatări:  Bazinul Olteniei  Zona de exploatare Motru  Zona de exploatare Jilţ  Zona de exploatare Rovinari  Zona de exploatare Vâlcea (Berbeşti-Alunu)  Zona de exploatare Mehedinţi (Husnicioara)  Bazinul Argeş  Zona de exploatare Aninoasa-Godeni  Bazinul Barcău-Crasna  Bazinul Petroşani –Exploatări de huilă 7 .22 mil.10. CĂRBUNII ÎN EUROPA .CEHIA  Producţie dominată de cărbuni superiori  Cărbuni Superiori  Ostrava Karvina (Silezia Cehă) .11. CĂRBUNII ÎN EUROPA . Exploatare:  Bazinul Wales  Bazinul Yorkshire  Bazinul Northumberland 1.1.MAREA BRITANIE  A dominat industria carboniferă mai mult de 100 de ani  Cărbunii au avut o contribuţie hotărâtoare în dezvoltarea industriei Marii Britanii. aproape 80% cărbuni inferiori.Se obţine peste 80% din producţie  Bazinul Rosice (la V de Brno)  Bazinul Plzen (la V de Praga)  Bazinul Kladno (la V de Praga)  Cărbuni inferiori  Boemia Nordică  Bazinul Most  Bazinul Sokolov 1.9. t.ROMÂNIA  Rezerve evaluate la 4.

CĂRBUNII ÎN OCEANIA .Collie  Insula Tasmania 8 . EXPLOATĂRI:  Regiunea Alpilor Australieni-exploatări in carieră. creştere datorată cererii ridicate la export (2003 ajunge la 240 mil.  . t/an .12.AUSTRALIA  Este o mare deţinătoare de rezerve de cărbune  Este a treia producătoare mondiala. Banatului (exploatări de la 1790) 1. Ipswich.Provincia Natal 1.13.după 1990. Exploatări: Provincia Transvaal .Bazinul Witbank. Provincia Orange.AFRICA DE SUD  . cu 5 mil. calitate foarte bună a cărbunilor (Bazinul Sydney.se remarcă prin existenţa unor rezerve formate aproape în totalitate din cărbuni superiori. Newcastle şi Blair Athol)  NE Australiei. CĂRBUNII ÎN AFRICA . mai ales pentru cărbunii superiori. având o creştere uşoară a producţiei in ultimii ani.Charles  SV Australiei. t/an). Mt. producţia a crescut constant.

 Consumul mediu de apă:  variază între state. apa existentă sub diverse stări de agregare la suprafaţa planetei în subsol şi în atmosferă (hidrosferă)  Utilizarea resurselor de apă  Problema alimentaţiei – problema irigaţiilor.  Posibilităţi de transport limitate.  Mekongul. regenerabile refăcându-se în mod ciclic (circuitul apei în natură).  O interdependenţă hidrologică  dacă o ţară din amonte utilizează râul inevitabil.  Cantitatea este suficientă pentru băut şi uz sanitar.  acelaşi lucru se aplică şi în cazul lacurilor şi stratelor acvifere.  Distribuţie neuniformă în spațiu şi timp. necesităţile zilnice ar fi în jur de 50 de litri/zi/pers. RESURSELE DE APA SI IRIGATIILE 2. 9 . calitatea şi chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval.  până la sub 10 litri/zi/pers în cazul Mozambicului  cât şi în interiorul statelor (în statele Arizona şi California din SUA se consumă chiar şi 1000 de litri/zi/pers)  Conform OMS şi UNICEF pragul minim este de 20 de litri/pers/zi. cât şi cele slab dezvoltate  de la 575 de litri/zi/pers în SUA. atât între ţările dezvoltate.1.  Caracteristici ale resurselor de apă  Caracter limitat în spaţiu şi timp.  Epuizabile.  Important factor de mediu.  De fapt pentru un trai decent. de la o sursă ce trebuie să se afle la mai puţin de un kilometru. cât şi calitativ.  Problema energetică – utilizarea energiei hidraulice. cantitatea.2. ce trăiesc în zona cursului inferior al bazinului. unul dintre cele mai mari sisteme din lume. susţine producţia de orez şi pescuit ce asigură existenţa a 60 de milioane de oameni.E. atât sub aspect cantitativ.  Regim puternic influenţat de către om. RESURSELE DE APA  Definiţie In sensul cel mai larg.  Rolul apei:  Două din cinci persoane trăiesc în bazinele hidrografice ale unor râuri internaţionale partajate cu mai multe ţări  9 ţări pentru Amazon sau 11 ţări pentru Nil.  la 200-300 litri/zi/pers în majoritatea statelor U.  Resurse refolosibile.  Problema mediului – unul din factorii de mediu cei mai ameninţaţi cu poluarea sau epuizarea.

 S-au dezvoltat cu precădere în zonele aride și semiaride. 10 . mai ales în țările în curs de dezvoltare  Principalele tipuri de irigații:  irigarea prin aspersiune – teren cu relef neregulat.  Irigare prin udare subterană. instabil sau pe soluri nisipoase. IRIGATIILE  Irigaţiile extind limitele spaţiilor agricole şi contribuie decisiv la asigurarea necesarului de hrană pentru omenire.2.2.  Irigare prin submersie sau inundare completă. utilizarea unor conducte subterane.  Irigare prin scurgere la suprafață pe brazde sau fâșii.

A. China 20%. Huang He. • irigarea prin canale subterane (kanate.ha (18% din suprafaţa arabilă)  aceste suprafeţe oferă aproape 40% din necesarul de hrană al omenirii.). Brahmaputra (izvorăsc din zone muntoase înalte și străbat distanțe mari)  Ponderea suprafeţelor irigate la nivel mondial pentru primele 4 state la nivelul anului 2006 : India 20%.U.  sisteme de irigaţii care funcţionează pe baza surselor subterane de apă (Australia. S. foggara) • irigarea prin canale de inundare • irigarea cu shaduf-ul (India) • prin utilizarea roţii hidraulice sau a forţei animale  Irigaţiile moderne în funcție de sursele de apă  sisteme de irigaţii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetice (Egipt.suprafeţele amenajate pentru irigaţii totalizează peste 285 mil. Yangtze. India. Asia de SV şi de Sud.).A. S.U. cunoscute mai ales pentru nordul Africii.  sisteme de irigaţii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale (Asia Centrală).  Repartiția suprafețelor irigate la nivel global pentru anul 2006:  Asia  America de Nord şi Centrală  Europa  Africa  America de Sud  Oceania  Cele mai bune condiții pentru irigații în Asia unde avem și cele mai mari fluvii: Ind. Irigaţiile tradiţionale. SUA 8% 11 . Gange.  2006 . Pakistan 7%.

o irigaţiile permit obţinerea unor recolte bune pe valea fluviului Huang He şi Chang Jiang. Kansas. ha). Texas). prezente mai ales în regiunile sud vestice şi sudice. cu o valoare economică mai mică. o cele mai multe sunt amplasate în delta Gangelui şi în bazinul superior al Indusului. .  China o a fost depăşită de India în ultimii ani în privinţa suprafețelor irigate (56 mil. ha terenuri irigate (aproape ¼ din suprafaţa agricolă a ţării). producţia poate fi de 1. utilizarea excesivă a sursei subterane fosile Ogallala (estinsă din sudul Dakotei în Nebraska. unde se produce jumătate din producţia de grâu şi o treime din cea de porumb (Irigaţiile de aici se bazează pe trei fluvii: Huang He. Huai şi două surse de ape subterane). – în Asia de Sud folosirea irigaţiilor permite obţinerea a 2-3 recolte pe an.  S. Colorado. o au peste 22 mil. ce beneficiază de irigaţii. principalele producătoare de cereale. cu altele.suprafața irigată a scăzut cu 15 % comparativ cu anul 1980.  Importanța irigațiilor – aplicarea irigaţiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate. nivelul pânzei freatice este în scădere în majoritatea statelor. Hai.U. 12 .5 – 2 ori mai mare. în regiunile care beneficiază de precipitaţii cu valori peste medie. ha.A. Oklahoma. o peste 57 mil ha. mai eficiente şi mai rezistente la umiditate. (zonele aride şi semiaride) – contribuie la obţinerea unei eficienţe agricole sporite. o cele mai extinse sisteme de irigaţii sunt localizate în regiunea cu precipitaţii mai reduse din estul ţării.  India. cu lucrări de irigare foarte vechi. o irigaţiile permit instalarea culturilor şi în sezonul uscat. care se recoltează primăvara (culturi numite rabi).  S. India o este ţara cu cea mai mare suprafaţă irigata. inclusiv Punjab şi Haryana.U.  Pakistanul o deţine peste 19 mil.  Probleme privind asigurarea necesarului de apă pentru irigații  China are mari probleme în asigurarea apei în Câmpia de Nord. – pentru ţările dezvoltate se constată că irigaţiile contribuie la înlocuirea unor culturi.A. – în condiţiile culturilor de orez.

2.  terenuri cu excedent de umiditate (10%) . CLASIFICAREA FONDULUI FUNCIAR DUPA MODUL DE FOLOSINŢĂ  Terenuri agricole:  Teren arabil  Suprafeţe ocupate cu vii  Suprafeţe ocupate cu livezi  Păşuni naturale  Fâneţe naturale  Terenuri neagricole  Suprafeţe ocupate cu păduri  Supafeţe acoperite de ape şi bălţi  Fondul funciar al altor suprafeţe  suprafaţa de teren de sub construcţii  suprafaţa de teren de sub căile de comunicaţie 3.  Factorii telurico-edafici  solul.3.inclusiv cele aflate sub ape. 3.3.  apa meteorică. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DIRECT VIAŢA PLANTELOR ŞI SISTEMELE DE PRODUCŢIE AGRICOLĂ  Factorii cosmico-atmosferici  lumina.  aerul. DEFINIŢIA FONDULUI FUNCIAR Totalitatea suprafeţelor de teren cuprinse între graniţele ţării.  terenuri puţin profunde care constituie (22%) Asiei de Nord şi Centrale.  terenuri îngheţate permanent (6%) . America Centrală. Asia de Nord şi Centrală.  terenuri fără restricţii pentru agricultură (11%). cele mai întinse suprafeţe fiind în Africa şi Asia de Sud.1.  căldura.Asia de Sud-Est. Australia. Asiei de Sud. care ocupă suprafeţe întinse în Europa. 13 .  terenuri afectate de secetă (28%). construcţii şi căi de comunicaţie. Asia de Nord şi Centrală.  terenuri sărace în minerale (23%) -Asia de Sud. FONDUL FUNCIAR 3.  apa şi organismele vii din sol. America de Sud şi Europa. America de Nord.America de Nord.

 Vânturi. variaţii zilnice şi anuale de temperatură mici. palmierul de ulei.4.  -creşterea animalelor Bananier Arborele de cafea 14 . ZONALITATEA CULURILOR AGRICOLE ÎN RAPORT CU ZONALITATEA CLIMATICĂ  Zona ecuatorială  Caracteristici climatice . arborele de cauciuc.  pantă. 3.climat cald şi umed. cocotierul etc.  Caracteristicile economiei agricole  -cultura plantelor: arborele de cafea.  Clima  Temperaturi. Relieful  altitudinea. bananierul.  orientarea versanţilor.  Precipitaţii.

 -creşterea animalelor Curmal 15 .  Caracteristicile economiei agricole  -cultura plantelor: orezul. orezul. etc.  Caracteristicile economiei agricole  -cultura plantelor: bumbacul. Zona subecuatorială  Caracteristici climatice . porumbul etc.succesiunea a două anotimpuri. unul ploios şi unul secetos. trestia de zahăr. curmalul. meiul. iuta. sorgul.  -creşterea animalelor Mei  Zona tropicală  Caracteristici climatice -climat cald cu diferenţieri zilnice şi anotimpuale de temperatură mari. oleaginoase. citrice.

viţa de vie. citrice. Zona subtropicală sau mediteraneeană  Caracteristici climatice -veri călduroase şi secetoase. 16 .  Caracteristicile economiei agricole  -cultura plantelor: grâul. ierni ploioase. porumb.  -creşterea animalelor Maslin Portocal  Zona temperată  Caracteristici climatice -ierni friguroase (când cultura plantelor nu se practică). iuta. ceai. măslin. bumbac. veri călduroase ce prezintă diferenţieri importante între zonele oceanice şi cele continentale. orezul.

grâul de toamnă. pomi fructiferi. cartof. sfeclă de zahăr. veri scurte şi răcoroase. secară. secara de primăvară.  Caracteristicile economiei agricole  cultura plantelor: orzul.  -creşterea animalelor Orz 17 . Caracteristicile economiei agricole  -cultura plantelor: orz.  -creşterea animalelor Sfecla de Zahar  Zona subpolară  Caracteristici climatice -ierni lungi şi friguroase.