You are on page 1of 15

1. Introducere 1.1.

Scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării sistemelor de fabricaţie flexibilă (SFF) În analiza evoluţiei modelului dominant aplicat fabricaţiei în diferite perioade de timp [http://www.uky.edu/~dsianita/611/fms.html], ne raportăm la interacţiunea dintre: evoluţia pieţei de desfacere a produselor (dezvoltarea cerinţelor clienţilor); nivelul de dezvoltare al tehnicii şi tehnologiei fabricaţiei; nivelul de evoluţie şi perfecţionare a tehnicii informatice.

La mijlocul anilor '60 competiţia pe piaţă a produselor a devenit mai intensă. Între anii 1960 şi 1970 costul produselor a fost prioritatea numărul unu a managerilor. Scăderea costului produselor s-a produs printr-o creştere a productivităţii mijloacelor de producţie, generată de automatizare. Modelul dominant în acea vreme era producţia obţinută în liniile de transfer automate, caracteristice unei producţii de masă. În figura 1.1 se prezintă ciclul evoluţiei economiei pentru producţia de serie.
Standardizare Tipizare Automatizare Creşterea volumului producţiei Scăderea costurilor de producţie Extinderea pieţei Scăderea costurilor în piaţă

Figura 1.1. Ciclul evoluţiei economiei de serie Mai târziu, calitatea produselor a constituit o preocupare intensă. Pe măsură ce schimburile comerciale s-au intensificat şi au devenit mai complexe, viteza mare de livrare a comenzilor a devenit o caracteristică importantă a societăţilor comerciale. Astfel, s-a definit o nouă strategie, aceea de personalizare a produselor, în funcţie de dorinţele clienţilor. Companiile şi-au adaptat mediul de operare pentru a deveni mai flexibile în fabricaţie şi a satisface aşteptările diferitelor segmente de piaţă. Introducerea SFF a devenit rentabilă în competiţia de pe piaţă. SFF este, în primul rând o tehnologie de fabricaţie. În al doilea rând, SFF este un model sistemic transpus fizic. "Sistem" este un cuvânt cheie. "Agilitate" este caracteristica SFF introdusă în ultimii ani, ceea ce măreşte viteza de livrare pe piaţă, operează cu cele mai scăzute costuri de producţie şi are cea mai mare abilitate de a satisface clienţii. SFF este o cale prin care fabricanţii sunt capabili de a obţine această agilitate. 1.2. Producţie. Fabricaţie. Fluxuri Producţia cuprinde etape din viaţa unui produs care însumează activitǎţile/sectoarele/serviciile de marketing, aprovizionare, concepţie constructivǎ şi tehnologicǎ, fabricaţie (prelucrare, asamblare), 1

produse performante) forţa dezvoltării tehnologiei informatice (produse hard şi soft noi. Sistemul de fabricaţie. instalaţii. sub formǎ de materie. care cuprind transformǎri ale materiei. clienţii. poate fi: sistem de fabricaţie clasic (în care operatorul uman executǎ manual toate mişcǎrile necesare desfǎşurǎrii procesului de fabricaţie). Instalaţiile tehnice prelucreazǎ în timp intrǎrile materiei. energiei şi informaţiilor. logisticǎ. calitate/aspect a suprafeţelor sau sunt realizate situǎri reciproce a mai multor repere şi fixǎri prin asamblare demontabilǎ sau nedemontabilǎ. Asupra intreprinderilor industriale acţionează permanent un sistem de forţe din mediul acestora: forţa pieţei comerciale de produse (concurenţa. Procesul de fabricaţie se desfǎşoarǎ prin execuţia operaţiilor de prelucrare/asamblare sau de manipulare. dimensiuni. sisteme de comunicare). Intreprinderea industrială este un sistem care urmăreşte armonizarea sistemului de fabricaţie cu cerinţele mediului extern. Sarcina de fabricaţie este diferenţa de eliminat între starea iniţialǎ a materiei şi cea finalǎ. programeazǎ şi iniţializeazǎ sistemul de fabricaţie. Produs: este ansamblul ieşirilor dintr-un sistem de producţie.sistem de fabricaţie automat rigid (în care schimbarea sarcinii de fabricaţie necesitǎ transformǎri radicale ale sistemului de fabricaţie). educaţia. propusǎ ca şi scop a desfǎşurǎrii procesului de producţie. sistem de fabricaţie automat (în care operatorul supravegheazǎ/monitorizează. poziţii reciproce ale suprafeţelor. Sistemul de fabricaţie este mulţimea instalaţiilor tehnice (mijloace de producţie) şi a relaţiilor dintre acestea constituite pentru rezolvarea unui sarcini de fabricaţie. care sunt transformate. sub formă de semifabricat. mediul de afaceri şi cel politic) forţa pieţei muncii (dezvoltarea resursei umane. - 2 . asigurarea calitǎţii. mediul politic) forţa cerinţelor ecologice (protecţia mediului. transferate şi înmagazinate în produsul finit. utilaje. vânzare şi service al produsului . sistem de fabricaţie mecanizat (în care operatorul uman comandǎ realizarea mişcǎrilor relative sculǎ-piesǎ şi a mişcǎrilor necesare aducerii/evacuǎrii pieselor la/de la maşinǎ.control al calitǎţii. prin costurile minime ale acestora. intrǎri succesive şi dependente reciproc. dezvoltarea de tehnologii nepoluante) forţa dezvoltării tehnicii şi tehnologiei (tehnologii noi. Produsele se pot prezenta sub formǎ concretǎ. energie sau informaţii. sistem care executǎ mişcǎrile necesare procesului de fabricaţie fǎrǎ intervenţia nemijlocitǎ sau ritmicǎ a operatorului uman). Procesul de producţie (conform DIN 66201) este ansamblul intrǎrilor într-un sistem de producţie. materialǎ sau imaterialǎ (servicii). Fiecare reper al produsului înglobeazǎ caracteristici şi calitǎţi rezultate din funcţiile de bazǎ ale intreprinderii: cercetare şi dezvoltare. marketing şi organizare. Sistemul de fabricaţie este un ansamblu de maşini unelte. în funcţie de gradul de implicare al operatorului uman în cadrul procesului de fabricaţie. Performanţa unei intreprinderi industriale se evaluează prin numărul diversificat de produse de calitate. este supusă unor transformǎri de formǎ. prelucrare şi montaj. caracteristici fizico-chimice ale materialului. mişcǎrile sunt executate de sisteme de acţionare). livrări de comenzi la momente prestabilite cu utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile (mijloace de producţie şi resurse umane). . Procesul de fabricaţie este acea parte a procesului de producţie în care materia. dispozitive grupate în spaţiu pentru efectuarea unor operaţii ale procesului tehnologic. energiei şi informaţiilor în ieşiri de aceeaşi naturǎ.

Produsul final înmagazineazǎ materialul. termene de livrare şi cantitǎţi de piese). În figura 1. regimuri şi precizii de prelucrare. Variaţia flexibilităţii şi a productivităţii sistemelor de fabricaţie Fluxul de intrare într-un sistem de fabricaţie este variaţia în timp a cantitǎţii de material.2 se prezintă un grafic al variaţiei flexibilităţii şi productivităţii în sisteme de fabricaţie. Prin structura unui sistem se înţelege mulţimea elementelor componente şi mulţimea relaţiilor stabilite între acestea. organizate astfel încât sǎ se realizeze un "tot" unitar. cuantumului de informaţii.2. variabilitatea din sistemul flexibil vizând dimensiuni şi materiale ale pieselor. 3 . costuri de producţie. Fluxul de ieşire dintr-un sistem de fabricaţie este de naturǎ materialǎ (cu informaţii de formǎ) şi informaţionalǎ. Fabricatie clasicã Automatizare flexibilã Automatizare rigidã Flexibilitate Productivitate Numãr de piese Figura 1. Un sistem este definit ca mulţimea componentelor sistemului şi a relaţiilor dintre acestea. tipuri de operaţii de prelucrare/asamblare. de idei) artificial (creat de om) determinat (are un comportament predictibil) realizat cu un scop predefinit..sistem de fabricaţie automat flexibil (SFF) (în care sarcinile de fabricaţie care se pot executa în sistem sunt diverse. Un SFF poate fi caracterizat din punctul de vedere al teoriei sistemelor ca un sistem: deschis (are relaţii orientate cu mediul sistemului şi cu sistemul ierarhic superior) complex (numǎrul de componente este mare) concret (spre deosebire de sistemul abstract. consumului de energie. energia şi informaţiile necesare transformǎrii semifabricatului în cadrul procesului desfǎşurat în sistemul de fabricaţie.

metasistemul de producţie CIM). O altă schemă de structură a unui SFF. Un SFF este ierarhizat. cu un minim de intervenţie umană şi timp de modificare scurt. în conformitate cu definiţiile de mai sus.3. rapidă şi precisă.3. dispozitive automate de manipulare a pieselor şi sculelor şi echipamente automate de măsură şi control care. Un SFF este un subsistem component al unui sistem de rang superior (de exemplu. Un calculator central comandă maşinile şi sistemul de transport. Definiţii ale SFF: National Institute of Standards and Technology-NIST: Un SFF este un aranjament de maşini unelte (centre de prelucrare cu comandă numerică). condus de calculator. dotate cu dispozitive automate de schimbare a sculelor. Economic Commision of Europe: Un SFF este un complex integrat. 4 . poate să fabrice produse aparţinând unei familii de piese. Structura unui SFF Se pot identifica într-un SFF subsisteme de rang inferior (de exemplu subsistemul de prelucrare care este ansamblul mijloacelor de producţie din sistem. Sistemul de transport asigură piesele necesare pentru maşinile unelte pe palete sau alte elemente de interfaţă. este prezentată în figura 1.SFF Subsistem de manipulare Instalaţii de aducere/evacuare (IA/E) Instalaţii pentru operaţii humanoide de manipulare (RIm) IE deşeuri Dispozitive de mǎsurǎ şi control Subsistem de prelucrare Maşini de lucru Instalaţii pentru operaţii humanoide de prelucrare IA/E material IA/E scule Dispozitive de lucru Figura 1.4. ceea ce înseamnǎ cǎ se identificǎ în structura acestuia subsistemele componente prezentate în figura 1. subsistemul de manipulare care este ansamblul echipamentelor şi dispozitivelor automate cu funcţii de manipulare ale obiectelor de lucru). conform unei planificări anterioare a producţiei. pentru o servire automată. SFF poate prelucra simultan diferite tipuri de piese. compus din maşini unelte cu comandă numerică. interconectate printr-un sistem de transport.

7. sunt prezentate sintetic posibilitǎţile de realizare a cerinţelor de flexibilitate ale pieţei.Informaţii Sistem de comandã Material Depozit Sistem de transport Sistem de manipulare Sistem de prelucrare Energie de alimentare cu energie Energie Flux de informatii Flux de energie Flux material Figura 1.6. Cerinţe de flexibilitate ale pieţei Flexibilitatea produsului variante de produse modularizarea reperelor oferte de produse personalizate Flexibilitatea cantitǎţii de produse/termene de livrare loturi mici onorarea rapidǎ a comenzilor de producţie Flexibilitatea a preţului produselor produse de calitate şi preţuri diferite oferte de lansare pe piaţǎ Figura 1. În figura 1.5 sunt prezentate cerinţele de flexibilitatea ale pieţei de desfacere a produselor. Cerinţe de flexibilitate ale pieţei şi posibilitǎţi de realizare a acestora În figura 1.5.3. Cerinţe de flexibilitatea ale pieţei În figura 1. Structura unui SFF cu evidenţierea fluxurilor din sistem 1. 5 .4. se prezintă ciclul evoluţiei economiei orientate spre client.

6. Fabricaţie SFF. timpi minimi de fabricare a produselor. creşterea cerinţelor clienţilor Figura 1. creşterea calităţii produselor şi a flexibilităţii SFF Cucerirea de noi segmente de piaţă. aplicarea principiilor Just-in-Time.7. volumul producţiei anuale şi mărimea spectrului de tipuri de piese În figura 1.8. Marketing oferte de produse la segmente de piaţǎ. oferte de produse în funcţie de evoluţia pieţei.Creşterea integrării componentelor SFF Creşterea inteligenţei sistemului de comandă Scăderea loturilor de producţie. Figura 1. 2 5 Maşini unelte convenţionale 500 Numǎr de tipuri de piese 100 Figura 1. Ciclul evoluţiei economiei orientate spre client Posibilitǎţi de realizare ale cerinţelor de flexibilitate ale pieţei Concepţie aplicarea principiilor tehnologiei de grup. Posibilitǎţi de realizare a cerinţelor de flexibilitate a pieţei Producţie anualǎ Buc/an Linii de transfer 2000 Linii de fabricaţie flexibilǎ SFF Celule de fabricaţie flexibilǎ 500 25 1. Dependenţa dintre tipul de organizare al producţiei. simularea fabricaţiei. arhivarea sistematicǎ a documentelor. 6 .8 este prezentat graficul dependenţei dintre tipul de organizare al producţiei (în linii de transfer. SFF. analizǎ criticǎ a situaţiei curente a pieţei. îmbunătăţirea produselor Scăderea costurilor de producţie. producţia anualǎ şi numǎrul de tipuri de piese diferite prelucrate în aceste sisteme. celule de fabricaţie flexibilǎ şi sisteme de fabricaţie mecanizate). îmbunǎtǎţirea continuǎ a concepţiei produselor.

10. adaptiv sau inteligent. Schema de principiu a unei linii de transfer Magazie de scule Centru de prelucrare Paletǎ cu piesǎ Masa maşinii Posturi de aşteptare Conveior Depozit central Cǎrucior Paletǎ cu piesǎ Figura 1. interfeţe şi echipamente de monitorizare. Transportul obiectelor de lucru este realizat dintr-un post de lucru în altul de un conveior cu funcţionare intermitentǎ. dar schimbarea sarcinii de fabricaţie este dificilǎ din cauza necesitǎţii realizǎrii 7 .1. reţele de calculatoare. posturi de încǎrcare/descǎrcare. depozit central sau depozite intermediare.4. magistrale de câmp. echipamente de manipulare automatǎ (roboţi sau dispozitive automate de transfer). palete cu/fǎrǎ dispozitive de fixare ale pieselor. capete de gǎurit multiax. echipamente de schimbare automatǎ a sculelor şi magazii de scule. Pentru a evidenţia caracteristicile unui SFF. Schemǎ de principiu a unei linii de fabricaţie flexibilǎ Linia de transfer este denumirea uzuală a unui sistem automat rigid cu o dispunere liniarǎ în spaţiu a mijloacelor de producţie (maşini unelte agregat.9. etc) grupate în posturi de lucru. Semifabricatul intrǎ la un capǎt al liniei de transfer şi este prelucrat până la evacuare la celǎlalt capǎt al conveiorului. în cele ce urmează se vor compara un sistem automat rigid (LT) cu un sistem automat flexibil de fabricaţie. sistem de comandǎ/conducere programabil. Capacitatea productivă a liniei este foarte mare. Post de lucru 1 Post de lucru 2 Post de lucru 3 Conveior Figura 1. capete de forţǎ de frezat. Caracteristici ale SFF Un SFF poate avea urmǎtoarele componente tipice: maşini unelte (de lucru) universale cu comandă numerică cu calculatorul (CNC) sau comandă numerică distribuită (DNC).

poate fi inegal la posturile lucru de lucru Relativ mic. o dispunere în linie a mijloacelor de producţie. Linia de fabricaţie flexibilǎ are. 2. schimbabile manual. neschimbabile în timpul automat funcţionǎrii sistemului Celula de fabricaţie flexibilǎ are în componenţǎ 1. în funcţie de itinerarul tehnologic al tipurilor de piese. complexitate Continuǎ Dificilǎ.9.10.2 sunt prezentate caracteristicile principale ale unui SFF. Schema de principiu a unei linii de fabricaţie flexibilǎ este prezentatǎ în figura 1. Tabelul 1. În figura 1. În tabelul 1.unui numǎr mare de reglaje la schimbarea curselor de lucru sau la schimbarea sculelor. In cazul în care sistemul conţine numai o maşinǎ de lucru. maşinile unelte agregat Mare. necesitǎ reglaje instalǎri de noi componente în funcţie de Mare Organizatǎ pe schimburi (2 sau 3) şi Uşoarǎ. Un sistem de transport (transfer lung) automat are rolul de transport ale obiectelor de lucru de la o celulǎ la alta. egal la toate posturile de Mare. maşinile de lucru au un tehnologice (la un post de sunt specializate pentru un tip de numǎr mare de axe comandate şi lucru. atunci acesta se numeşte modul de fabricaţie flexibilǎ. 3 maşini de lucru cu comandǎ numericǎ şi sistem propriu automat de manipulare. Sistemul de fabricaţie flexibilǎ are în componenţǎ mai multe celule de fabricaţie flexibilǎ legate între ele prin flux de material. Comparaţie între linii de transfer şi linii de fabricaţie flexibilǎ Caracteristici Tipul producţiei Linii de transfer Serie mare şi masǎ Linii de fabricaţie flexibilǎ Serie mijlocie şi micǎ Mare Capacitatea productivǎ Foarte mare (cantitatea de obiecte de lucru realizată de către un post de lucru/sistem în unitatea de timp) Spectrul de tipuri de piese 1 tip de piesǎ <10 tipuri de piese Complexitatea operaţiei Micǎ.1 este prezentatǎ comparaţia performanţelor liniilor de transfer şi liniilor de fabricaţie flexibilǎ. necesitǎ reprogramǎri care se pot realiza „off-line” Instalate la posturile de lucru In magazii de scule. este prezentatǎ o schema de principiul a unei linii de transfer. centru de prelucrare) operaţie tehnologicǎ pot executa mai multe tipuri de operaţii tehnologice Timpul operativ Costul sistemului Funcţionarea sistemului Schimbarea tipului de piesǎ Scule de prelucrat Mic. de asemenea. cu rol de servire al maşinilor. 8 .1. În tabelul 1. SFF are sistem de comandǎ şi de conducere automat şi reprogramabil. dar maşinile de lucru sunt cu CNC sau DNC (sistem de comandǎ numericǎ distribuită mai multor maşini de lucru).

este instalat şi fixat pe paletǎ.Tabelul 1. Informaţiile sub formǎ de date despre producţie sau programe pot fi transferate între diferitele echipamente de comandǎ ale sistemului sau în afara SFF. Maşinile de lucru pot schimba automat sculele de prelucrat şi au mai mult de 3 axe comandate cu comandǎ numericǎ. Amplasamentul poate sǎ fie în linie.5. Numǎrul de maşini de lucru este mai mic decât la sistemele de fabricaţie clasice. mijlocie. a tipului de piesă de fabricat. prin capacitate de producţie crescută şi reducerea manoperei inventar curent redus (număr de piese aflate simultan în fabricaţie). 1. în cerc. ceea ce îmbunătăţeşte utilizarea capitalului investit în acest sistem costuri de fabricaţie scăzute. Semifabricatul. Existǎ sisteme complet automate sau sisteme cu posturi sau staţii de lucru manuale. prin programare şi controlul automat/semiautomat al calităţii produselor costuri de manoperă/unitate de produs finit scăzute. Caracteristicile principale ale unui SFF Nr. datorită productivităţii muncii crescute la acelaşi număr de operatori umani 2 3 5 6 7 9 . Suprafaţa de aşezare a semifabricatului este prelucratǎ în afara sistemului. Amplasamentul mijloacelor de producţie depinde de construcţia dispozitivelor instalaţiei de aducere/evacuare. prin reţele de calculatoare. la intrarea în sistem. Maşinile de lucru sunt în general maşini unelte universale (de exemplu centre de prelucrare). datorită planificării tactice a producţiei şi a ordonanţării precise o calitate crescută a producţiei. Timpul operativ al unei operaţii tehnologice este foarte mare. SFF realizeazǎ o producţie de serie micǎ. Operatorul uman are rolul de: încǎrcare/descǎrcare a obiectelor de lucru în/din depozitul central. forma suprafeţelor de prelucrat poate fi foarte complexǎ.2. cu cost scăzut. cu un spectru larg de tipuri de piese. reparare şi întreţinere a sistemului. 1 Caracteristicile unui SFF Gradul de automatizare al funcţiilor principale necesare desfǎşurǎrii procesului tehnologic este mare. crt. supraveghere/monitorizare a funcţionǎrii sistemului. Avantajele şi dezavantajele exploatării SFF Avantajele exploatării SFF sunt: schimbări rapide. în plan (de exemplu cu robot montat suspendat pe o construcţie portalǎ). cu reinstalarea piesei pe paletă. mai rar sunt utilizate maşini de lucru specializate. Piesa fixatǎ pe paletǎ este prelucratǎ pe cele 5 suprafeţe accesibile ale obiectului de lucru. 4 Numǎrul de situǎri şi fixǎri ale pieselor în SFF este minim. de forma spaţiului de lucru al roboţilor. programare. Se pot prelucra simultan în sistem mai multe tipuri de piese (part mix). reinstalare de componente noi şi programare „on-line” sau „off-line” a sistemului.

acestea urmând a fi integrate într-un sistem mai complex. reparaţiilor. interdependente între ele. 10 . În figura 1. Dezavantajele exploatării SFF sunt: abilitate limitată de adaptare la schimbările produsului sau la amestecul de tipuri de piese aflate în fabricaţie (maşinile unelte au o flexibilitate limitată de a îndeplini operaţiile tehnologice şi capacitate limitată a magaziei de scule) activitate laborioasă de pregătire a fabricaţiei investiţie necesară mare şi foarte mare complexitate ridicată a SFF. Sistemul CIM este structurat ierarhic. Complexitatea şi costul ridicat al SFF este motivul pentru care s-a manifestat reticenţă în acceptarea acestora în industrie. dedicate. considerat sistem ierarhic superior unui SFF. iar procedurile de tratare a erorilor sunt complexe şi inconsistente [Curaj]. de fabricaţie. Metasistemul CIM Dacǎ fluxul informaţiilor dintr-o întreprindere este în totalitate sau parţial automat şi asistat de programe în reţele de calculatoare. de planificare a producţiei. 1. Platformele CIM de integrare a activităţilor şi de transmitere de informaţii trebuie să prezinte următoarele caracteristici: să permită un acces transparent la resurse să fie deschise pentru dezvoltarea produsului de către terţi să fie aplicaţii distribuite pe mai multe calculatoare să fie modularizate şi extersibile pentru adăugarea de noi blocuri funcţionale să permită o configurare dinamică a aplicaţiei să asigure consistenţa datelor şi siguranţa transmisiei să asigure refacerea stării sistemului după un restart să-şi optimizeze viteza de rulare a aplicaţiilor pentru a deveni compatibile cu cerinţele de comandă în timp real să prezinte mecanisme de securitate pe diferite niveluri de acces la date. Aplicaţiile prelucrează un număr mare de date şi rulează pe echipamente de calcul diferite. după o perioadă de exploatare de succes. care necesită interfeţe specializate.11 sunt prezentate principalele platforme şi facilitǎţi ale unui sistem CIM. rebuturilor nerecuperabile.6.economii la costuri indirecte din reducerea erorilor. remedierilor. de concepţie. In cele mai multe cazuri s-a acceptat implementarea mai întâi a unor sisteme sau celule simple. sistemul de producţie este un sistem CIM (Computer Integrated Manufacturing). de management financiar. este compus din mai multe aplicaţii complexe. În metasistemul CIM se realizează integrarea cu calculatorul pe platformele funcţionale a activitătilor departamentelor (serviciilor) de marketing.

simulare. Logisticǎ -programarea fluxului de material. montaj control ambalare vânzare ieşiri de produse service Figura 1. monitorizare. CAPS= Computer Aided Programming and Scheduling) 1. -comanda depozitului central. Financiar CAQ planificarea activitǎţilor de mǎsurare/control. CAPP proiecte tehnologice. Modelul holonic Denumirea provine de la grecescul holon ce înseamnă parte dintr-un întreg. semifabricare prelucrare Întreţinere . planificarea tacticǎ a producţiei. CAQ= Computer Aided Quality. strategia produselor. Facilitǎţile sistemului CIM (CAO= Computer Aided Office. Vânzǎri . calcule.v. intrǎri de marfǎ.p. CAPP= Computer Aided Process Planning. -prelucrarea datelor din producţie. Toate aceste noi sisteme de fabricaţie încă în faza de concepţie şi experimentare se bazează pe modelele dezvoltate în ultimii ani: holonic. DNC. al teoriei sistemului) este ceva simultan şi întreg şi parte a unui sistem.oferte . Holonul este un întreg în sine şi parte a unui sistem mai mare.11. Un holon se poate observa ca o sumă de sisteme integrate unul în 11 . fractal.gestionarea comenzilor de fabricaţie. -ordonanţarea fabricaţiei.CAO Arhivǎ Planificare strategicǎ plan de investiţii. CAPS planificarea disponibilitǎţilor mijloacelor de producţie şi a materialului. Advanced Manufacturing System.supraveghere.comanda depozitelor intermediare.d. bionic sau virtual. diagnozǎ. Holon (d. listǎ piese. strategie de personal. . desenare. CAD= Computer Aided Design. întreţinerea utilajelor.7. reparaţii.comenzi ale clienţilor. Intelligent Manufacturing System sau Concurent Enterprise. Sisteme de producţie Post CIM După extensia în întrega lume a Internetului s-au dezvoltat noi concepţii de fabricaţie denumite în literatura de specialitate: Next Generation Manufacturing. Aprovizionare comenzi de aprovizionare. Comanda fabricaţiei . -comanda transportului. plan financiar. planificarea activitǎţilor de asigurare a calitǎţii produselor. Intrǎri de material ASRS Personal CAD proiectare. programarea mijloacelor de producţie CNC. planificarea strategicǎ a producţiei.

Conceptul de bază al unui sistem holonic (holarhiei) este un sistem format din blocuri autonome şi cooperative şi a fost promovat de către Köstler. Holonii sunt unităţi autonome de fabricaţie care cooperează între ei pentru a îndeplini sarcinile de fabricaţie. cu scopuri cunoscute numai la nivelul nivelul imediat inferior.Holon de comandă care conţine informaţii despre: comanda fabricaţiei şi logistică.13 se prezintă schimbul de informaţii între holonii informaţionali.12. . Holon autonom n Holarhie Figura 1.Holon de produs care conţine informaţii despre: realizarea pieselor. Coordonarea şi integrarea eforturilor de la nivelul Coordonarea şi integrarea eforturilor la nivelul N prin controlul ierarhic de la nivelul N+1. comenzi de producţie. . superior. Relaţii de colaborare între clienţi (N) şi furnizori (N-1). Structura unui sistem holonic de fabricaţie S-au identificat 3 clase de holoni informaţionali.Holon de resursă care conţine informaţii cu privire la metode de organizare. Topologie arborescentă de la N la mai mulţi N-1. optimizarea internă a funcţionării componentelor. Tab 1. ciclul de viaţă al produselor. O ierarhie de holoni formează o holarhie. pentru comunicare pe 12 . În figura 1. Informaţia este integrată bidirecţional de la mai mic (holon) la mai mare (holarhie) şi invers.altul. topologie de magistrală de la nivelul N la mai mulţi holoni de pe nivelul N+1. În baza autonomiei. Principiul sistemelor de fabricaţie holonice se bazează pe observaţie că un sistem complex este format din subsisteme simple care există şi depind de coorperarea cu sistemele superioare. asigurarea calităţii producţiei. Holon autonom 1 Holon autonom 2 …. ca subsisteme ale holonilor autonomi: .12) prezintă următoarele caracteristici: stabilitate la perturbaţii interne şi externe ale sistemului adaptabilitate rapidă la schimbările pieţei flexibilitate ridicată prin reconfigurare internă a sistemului eficienţă în exploatarea resurselor holonilor. ei pot să realizeze comanda locală a maşinilor. autoordonanţarea fabricaţiei. 3. exploatare şi comandă. autoconfigurarea şi autodiagnoza prin învăţare. Comparaţie între CIM şi sistem de fabricaţie holonic Computer Integrated Manufacturing (CIM) Holonic Manufacturing System (HMS) Sistem cu o structură ierarhizată cu sarcini Structura holarhică are scopurile cunoscute la comunicate de la nivel superior la un nivel nivel superior şi comunicate ca subsarcini la inferior. Sistemul holonic de fabricaţie (figura 1. Comunicare pe orizontală între mai mulţi holoni de pe acelaşi nivel. N prin cooperarea şi însumarea sarcinilor de fabricaţie a holonilor Relaţii de subordonare între nivelul N şi N-1.

Figura 1. standardizate le sunt alocate sarcini de fabricaţie specializate (variate). Cunoştinţe despre fabricaţie Holon de comandă Cunoştinţe despre comanda procesului Cunoştinţe despre proces Holon de resursă Holon de produs Figura 1. Manopera operatorilor umani este înlocuită prin Manopera este complementară automatizării automatizare. Warnecke) constă în entităţi productive cu acţiuni independente. Aplicabil în toate funcţiile unei intreprinderi de producţie. companiei fractale (introdus de H. Resurselor fabricaţie standard la resurse specializate. (creşte importanţa inteligenţei şi capabilităţilor operatorilor umani din procesul de producţie). Schimbul de informaţii între holoni Modelul fractal Modelul fabricii. cu capabilităţi Arhitectură flexibilă. au structuri dinamice. Arhitectură rigidă şi statică.14) au structuri similare. programabilă şi dinamică atribuite numai pe anumite niveluri Structuri de mesaje fixe Structuri de mesaje flexibile.4 se prezintă o comparaţie între un segment de fabricaţie şi un fractal. producţiei/variabilitate medie-mare a produselor. Focusare în procesul de fabricaţie.14. sunt autoorganizate şi -optimizate. care funcţionează pe baza unor obiective şi performanţe precise. Eficienţă crescută la volum mare al Eficienţă crescută pentru volum mare-mic al producţiei/variabilitate scăzută a produselor.Computer Integrated Manufacturing (CIM) Holonic Manufacturing System (HMS) verticală.13. Model fractal. schemă universală de decodare pentru interpretarea mesajului Toleranţă scăzută la defecţiuni (alte defecţiuni Toleranţă crescută la defecţiuni prin decât cele compensate prin concepţie) reconfigurarea dinamică şi renegocierea sarcinii de fabricaţie Inteligenţă concentrată în nivelurile superioare Inteligenţă distribuită după necesităţi prin încapsularea proceselor şi cunoştinţelor în holoni Eficienţă prin specializare. În tabelul 1. 13 . Alocarea sarcinilor de Eficienţă prin flexibilitate. J. orientate pe scop. intrări Fractal ieşiri Fractalii (figura 1.

de exemplu incertitudini ale mediului. Concepţia unei noi fabrici. Fabrica virtuală are o structură bazată pe agenţi autonomi. predefinite Sunt auto-responsabile de performanţe lor Evaluarea lor se bazează pe rezultate Fractali Scop principal: servicii în sens larg Se structurează dinamic.4 Segmente de fabricaţie Scop principal: prelucrare Se structurează la intervale de timp Mediul lor este stabil Sarcinile de fabricaţie sunt specifice. scule. pentru care sunt utilizate aplicaţiile soft şi echipamentele specifice Virtual Reality. defecţiuni ale echipamentelor sau erori umane. În tabelul 1. uzuri ale componentelor. Tehnicile utilizate sunt programarea orientată pe obiecte şi modelarea solidelor. Modelul fabricii virtuale Se bazează pe implementarea controlului adaptiv. echipamente de transfer lung. realizarea unui nou produs. Okino-Universitatea Kyoto) s-a inspirat din organizarea organismelor vii şi a propus o structură similară pentru sistemele de fabricaţie.Tabelul 1.5 este prezentată această structură în paralel cu structura unui organism viu. materiale Flux de informaţii şi de materiale Coordonatori Sistemele de fabricaţie bionice conţin maşini unelte. 14 . mijloace de măsurare şi control. Fiecare parte a sistemului de producţie este comparat/transformat/asimilat cu entităţi din lumea biologică. implementarea unei noi stategii de comandă pentru un sistem de fabricaţie sunt asistate în procesul de modelare-simulare-validare de tehnici de realitate virtuală. pe care îi coordonează. O altă direcţie de dezvoltare este comanda inteligentă a sistemului de fabricaţie prin tehnici ale inteligenţei artificiale (neuro-fuzzy. continuu Mediul lor este schimbător Îşi stabilesc continuu obiectivele Sunt auto-organizate şi -administrate Navighează împreună cu alţi fractali spre îndeplinirea scopului comun Modelul bionic (propus de Ueda-Universitatea Kobe. exploatarea unui nou echipament.5 Organism viu Organite Celule Organe Mediu chimic Flux chimic Enzime Sistem de fabricaţie Echipamente Celule de fabricaţie Ateliere de fabricaţie Informaţii. operatori umani care cooperează pe baza unor informaţii (asimilate cu informaţia ADN. prin care se urmăreşte rezolvarea unor probleme ale fabricaţiei. Un aspect important al programelor de comandă şi conducere este al sistemelor bionice este inteligenţa în luarea deciziilor. Tabelul 1. conţinută în piesă) ce determină comanda producţiei şi autoreproducerea fabricaţiei. implementarea unei linii de fabricaţie. algoritmi genetici).

sunt utilizate în decizii strategice în procesul de dezvoltare. . de alocare a resurselor şi în managementul de procese tehnologice.utilizarea în aplicaţii industriale a unor roboţi cu inteligenţă artificială.Modelele şi aplicaţiile soft ale realităţii virtuale descriu evoluţia dinamică a unui sistem de fabricaţie. În mediul industrial.îmbunătăţirea răspunsului la comenzile personalizate ale clienţilor: exactitate. cu integrarea unui număr minimal de staţii de lucru cu servire manuală .coordonarea şi controlul internaţional al producţiei.diagnoza automată va îmbunătăţi disponibilitatea maşinilor şi va facilita mentenanţa SFF. de vreme ce necesarul individual al consumatorului se va satisface direct .va creşte gradul de automatizare al planificării proceselor. capabili să ia decizii .internaţionalizarea şi facilizarea prin reţele a aprovizionărilor minimizează inventarul de piese curente . rapiditate şi preţ scăzut. se concretizează următoarele direcţii principale de dezvoltare în viitorul apropiat a SFF: . . nemaifiind nevoie de anticiparea prin cercetare a tendinţelor pieţei. . . . pe baza dezvoltării actuale a tehnicii (mai ales informatice). tehnicile mai bune de instalare a pieselor pe palete vor creşte coeficientul de utilizare al maşinilor spre 100% . . .tehnologia de fabricaţie se va putea rapid adapta cerinţelor pieţei .dezvoltarea unor standarde care facilitează integrarea informaţională a tuturor echipamentelor .îmbunătaţirea echipamentelor şi a programelor de comandă a SFF.inventarul de piese finite ale unei companii se va reduce.SFF vor fi integrate în fabrici automate care livrează produsul finit direct în depozite. ca urmare se va economisi timpul pierdut cu proiectări repetitive şi erori . . .activitatea de marketing se va reduce prin satisfacerea directă a cerinţelor clienţilor. Reţelele de comunicare globalizează producţia în companiile multinaţionale . 15 . . .