In ciuda negarii continue din partea ideologiilor liberale si a mass-media occidentale terorismul de sorginte fundamentalist islamica reprezinta

o realitate contemporana. Dar, din punct de vedere social si antropologic, ce tip de civilizatie produce bombe umane, glorifica uciderile in masa si sprijina razbunarea prin umilire? „Razboiul” dintre civilizatia occidentala si gruparile fundamentalist islamice, al caror stindard este Osama bin Laden, a scos la lumina o problema acuta, dar ignorata: de la inceputul anilor 1980 activitatea gruparilor teroriste fundamentalist islamice au viat contracararea influentei economice, politice si culturale a lumii occidentale, ilustrata mai ales de “imperialismul americano-sionist”.
Constructia ideologica a fundamentalismului islamic, ca “forma de rezistenta a civilizatiei islamice la occidentalizare” este bazata pe traditie, etnicitate si arhetipuri religioase precum: “infideli”, “adoratori de idoli”, “cruciati”, “martiri”, “razboaie sfinte”, “pamant sfant”, “inamici ai Islamului”, “partidul lui Dumnezeu” si “marele Satan”. Acest vocabular fanatico-religios denota natura violenta a fundamentalismului islamic, o provocare totalitara atat fata de Islamul traditional, cat si fata de democratia moderna. Obiectivul fundamentalismului islamic de fi perceput ca exponent al certitudinii si puritatii religioase, cu radacini intr-un “trecut imaginat” (umma sau imperiul mondial islamic) sau ca pe unul dintre mijloacele politice utilizate de civilizatia islamica in vederea restaurarii acelui trecut grandios, poate fi fundamentata sau invalidata prin studierea radacinilor istorice ale fenomenului. 11 septembrie 2001 a marcat aparitia, in prim-plan, a Islamului. Ce cred musulmanii? Cine este Osama bin Laden? Ce reprezinta „Jihad”-ul? Cand a devenit limpede ca atentatele teroriste din SUA au fost comise in numele Islamului, civilizatia occidentala a cautat explicatii privind rolul religiei islamice in legitimarea masacrarii unor oameni inocenti. Cine sunt acesti musulmani care comit astfel de actiuni? De ce ne urasc? Ce incearca sa obtina? Islamul ii invata pe acesti teroristi ca sunt martiri, a caror rasplata este nemurirea pentru actiunile sinucigase comise? Cum putem lupta impotriva terorismului de sorginte fundamentalist islamica fara a provoca o ciocnire globala a civilizatiilor? in ce masura atentatele de la 11 septembrie din Statele Unite ale Americii prezinta simptomele unor subcurente ideologice existente astazi in lumea musulmana?
http://www.geopolitic.ro/colectia%20geopolitica.html

11 septembrie 2001 a reprezentat un eveniment global care a afectat o lume interconectata dar conflictuala, un mega-eveniment mediatic care a demonstrat lumii intregi vulnerabilitatea capitalismului global reprezentat de hegemonismul american.
Cand a devenit limpede ca atentatele teroriste din SUA au fost comise in numele Islamului, civilizatia occidentala a cautat explicatii privind rolul religiei islamice in legitimarea masacrarii unor oameni inocenti. Exista tentatia de a califica aceste atacuri teroriste ca facand parte dintr-o „ciocnire a civilizatiilor” occidentala si islamica, generata nu de fundamentalismul islamic ci de viziuni competitive asupra principiilor morale. In capitolul Unitatea lumii islamice sub amenintarea hegemoniei occidentale?, Ezzatollah Ezzati ne arata ca nemultumirile interne existente in lumea musulmana nu sunt doar premise pentru recrudescenta, la nivel international, a fortelor islamiste radicale ci, in cazul in care nemultumirea generala legata de conditiile regionale ar ajunge la un nivel acceptabil, e probabil ca problemele internationale sa produca o consolidare a principalelor curente islamiste radicale. Din pacate, in multe tari musulmane, nemultumirea interna s-a amplificat. Problemele economice acute, somajul, lipsa oportunitatilor, ratele tot mai mari de crestere ale populatiei (care pun statul in incapacitatea de a furniza serviciile sociale si infrastructura necesara),

Dialectica ideologica la scara mondiala reprezinta o realitate depasita. deoarece au avut impresia (foarte realista) ca politica nu schimba lumea indeajuns de mult. in capitolul „Razboiul impotriva terorismului. Helmut M. precum si lipsa unor state musulmane reprezentative pe scena internationala . cel putin in ultimul deceniu. care sunt devastatoare pentru comunitatea islamica dar nu numai! in acceptiunea lui Rieger. E inutil sa le spunem unor tineri inteligenti si foarte motivati ca sentimentele si modul lor de gandire. provenienta din familii destramate? Sau putem gasi radacinile terorismului in psihicul uman. cu privire la consecintele politice ale terorismului. Abu Bakr Rieger trage un semnal de alarma. mai bine antrenati. soldatii americani. iar strategiile occidentale care isi propun reducerea acestui tip de radicalism nu vor genera efecte semnificative. Marwan Bishara afirma ca. politici care urmaresc slabirea. De la caderea comunismului. sunt active un numar limitat de astfel de miscari care fac obiectul unor politici concrete ale guvernelor din statele in care actioneaza. convingerile lor politice si religioase. Artus se intreaba. in capitolul De la „razboaiele asimetrice” la „haosul constructiv”. miscarile islamice radicale au reprezentat singurul instrument politic alternativ de opozitie impotriva regimurilor dictatoriale ineficiente. in acest sens. deoarece nu sunt alese democratic ci sunt regimuri autoritare. si chiar eliminarea acestor miscari de opozitie. acesta va fi interpretat ca o recrudescenta a radicalismului islamic. in capitolul Islamul si razboiul impotriva terorismului. angajamentele. se intreaba Bishara. intr-un razboi care este perceput ca o cruciada egoista. Tocmai impresia (intr-un anume grad) si experienta ca lumea nu poate fi acceptata asa cum este sunt cele care i-au convins sa recurga la terorism.coruptia. in SUA. de cealalta parte. scopurile. cele mai multe regimuri din lumea araba sufera o criza a legitimitatii. sperantele si viziunile lor sunt gresite si ca lumea in care traiesc este dreapta si demna de consideratie. Data fiind conturata starea lumii musulmane la momentul 11 septembrie 2001. visele. neutralizarea. urmarind atingerea unor obiective pe care deseori le considera inutile. o incredibila supra-presiune psihica ce trebuie sa rabufneasca in violenta arbitrara si fara noima? Artus trage un semnal de alarma cu privire la modul in care putem preveni manifestarea terorismului: Nimeni nu ar intoarce spatele terorismului numai fiindca i se spune sa renunte la scopurile si convingerile sale si sa accepte lumea asa cum este. prin definitie. Conform lui Ezzati. israelieni sau britanici. nu tolereaza nici o alternativa este acum in epoca totalitarismului sau. capitalismul.saracie. par a fi singura optiune socio-politica la nivel mondial. in cautare de adversari. Structurile legitimarii si delegitimarii”: De ce devin oamenii teroristi? Din disperarea ca traiesc intr-o lume care nu mai poate fi schimbata prin mijloace obisnuite? Din orbire ideologica sau nebunie? Prieteni nepotriviti? “Background-ul social” . saracia. Triumful democratiei reprezinta realitatea geopolitica a inceputului de mileniu III. corupte si nereprezentative din statele arabe. in prezent. golita de continut. se straduiesc sa supravietuiasca. Adversarii lor sunt voluntari inzestrati cu echipament modest dar pregatiti sa-si sacrifice viata intr-o confruntare pe care o considera necesara. nu este nici un dubiu ca evenimentele din 11 septembrie 2001 reprezinta un punct de referinta in discursul politic actual. lipsa educatiei. Mai mult. antiglobalisti. La cum trebuie sa luptam impotriva terorismului ne indeamna sa meditam Marwan Bishara. de catre una dintre partile combatante si ca un Jihad dezinteresat. mass-media si Congresul incearca sa raspunda la aceasta intrebare! Administratia Bush s-a inselat? A fost indusa in eroare in razboaiele sale din Orientul Mijlociu (de la afacerea armelor de distrugere in masa si pana . Ce strategie trebuie folosita cu adevarat in razboiul impotriva terorismului. remunerati si echipati. Din pacate. atat timp cat persista nivelul ridicat al nemultumirilor interne. aprig contestat de hoarde despotice de teroristi saraci. Rieger argumenteaza ca democratia care. gruparile de rezistenta ii celebreaza pe ai lor. cel putin din perspectiva occidentala. democratia si „fratele sau mai mare”. in timp ce Occidentul isi plange mortii.toate acestea sunt exemple de factori nefavorabili.

insa. un moment de “exceptie”? Mai ales ca. in capitolul Libertati sacrificate pe altarul razboiului impotriva terorismului. pusa in slujba unor obiective ascunse? Marwan Bishara considera ca ipoteza intoxicarii pare mai credibila decat cea a nepriceperii. la o convergenta de interese atat de pronuntata intre o grupare terorista si guvernul unui stat. un razboi impotriva teroristilor sau statelor care-i sprijina nu este intotdeauna absurd sau nedrept. Phillipe Bonditti si Emmanuel-Pierre Guittet. nu doar o data. Conexiunile existente intre Al-Qaeda si conducatorii talibani erau destul de evidente pentru a oferi legitimitate interventiei militare americane in Afganistan.. deosebit de importante pe timp de razboi. nu este mai important sa veghem ca lupta antiterorista sa nu devina. cand o dezbatere publica viguroasa devine esentiala pentru apararea democratiei. adica a incalcarii drepturilor omului in lupta impotriva terorismului. Benjamin atrage atentia insa ca Afganistanul este un caz unic si ca ar fi uimitor sa asistam. ar insemna o auto-infrangere. poate. declansat ca raspuns direct la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. libertatea presei. pe viitor. Ratner invoca precedentul istoric. Este evidenta nevoia de a preveni actele teroriste si de fermitate in condamnarea autorilor acestora insa sacrificarea altor prioritaticheie. singurul razboi adevarat impotriva terorismului. care ne invata ca momentele de isterie. pe nesimtite. Pentru acest lucru pledeaza si Michael Ratner. despre care considera ca este definit de inovatie si tragism. In capitolul Interpretarea strategiilor antiteroriste post . cum ar fi drepturile omului. le-a generat perceptia ca atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 ar fi avut rolul de a dezvalui reversul globalizarii si debutul erei „hiperterorismului” si a haosului. Bonditti si Guittet considera necesara o analiza atenta a dispozitiilor. Pornind de la scrierile despre „exceptionalism”. in aceste conditii. Charles Benjamin considera ca acest razboi poate fi inclus in categoria razboaielor de legitima aparare si ca a fost un demers justificat acuzarea regimului taliban de atentatele teroriste impotriva SUA. adancesc analiza referitoare la „exceptionalismul” atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. decretelor si legilor adoptate dupa 11 septembrie 2001 si trag un semnal de alarma cu privire la exercitarea unor practici antiteroriste pe termen nelimitat. generand campanii de represiune. Conform lui Ratner. se intreaba autorii. in capitolul „Razboiul impotriva terorismului international”: un razboi legitim? Conform celor enuntate de Benjamin. Benjamin sustine ca interventia militara a SUA in Afganistan reprezinta. . de razboi sau de instabilitate sunt perioade in care nu trebuie promulgate legi care sa restranga libertatile civile si sa sporeasca prerogativele coercitive ale institutiilor statului. contrar unei perceptii larg raspandite. Acelasi motiv de reflectie ne ofera si Charles Benjamin.la florile aruncate de soldati populatiei eliberate) sau a intoxicat intentionat opinia publica americana cu o politica inselatoare. Asa s-a intamplat dupa 11 septembrie 2001. in situatii de criza. se intampla ca guvernantii sa apeleze la masuri politienesti foarte aspre. Bonditti si Guittet se refera la faptul ca deziluzia generata de contemplarea ruinelor „Ground Zero” (daramaturile Turnurilor Gemene). in purtarea razboiului impotriva terorismului trebuie sa se tina cont de evitarea „capcanei democratiei”.. atat in SUA cat si in alte tari. SUA s-au mandrit dintotdeauna ca promoveaza valori democratice precum libertatea cuvantului.11 septembrie 2001: modalitati si functionalitati ale „exceptionalismului”.. deoarece acest lucru poate contribui la perimarea valorilor democratice.

Un prim raspuns dat gravelor intrebari formulate de raportul mentionat a fost oferit chiar pe 11 septembrie 2001. Acelasi raport insista si asupra deficitului de imaginatie a autoritatilor americane. Peste doar un minut. mult mai teribil“. tinand cont de faptul ca existasera numeroase indicii care anuntasera o dezvoltare fara precedent a metodelor teroriste de lupta. eveniment care a determinat intrarea Statelor Unite ale Americii in al doilea Razboi Mondial. de catre pasagerii zborului United Airlines numarul 93. inovand malefic in domeniul deturnarilor. Atentatele au fost comise de 19 teroristi de origine araba. daca au facut-o. specialistii sunt chemati sa consacre noi definitii si sa discearna diferentele care apar in scopurile si motivatiile activitatilor teroriste. Bilantul acestor atentate teroriste. Motivul? „Avioanele deturnate nu pot sta in aer pentru eter nitate si din ce in ce mai putine tari sunt dispuse in ziua de azi sa le permita aterizarea. au decis sa contrazica intr-un mod sumbru previziunile reputatului specialist. iar raportul comisiei de analiza a atentatelor folosea acelasi termen de comparatie. Astfel. din decembrie 1941. spunea Laqueur. in timp ce al patrulea. fiind urmat de un al doilea care. la doar 17 minute distanta. comparatii cu cele mai sumbre momente petrecute in istoria recenta si ramase inca in memoria colectiva. Cum s-a intamplat asta si cum putem evita repetarea unei astfel de tragedii?“ Aceste cuvinte fara echivoc. Un astfel de eveniment traumatic a generat in mentalul colectiv eroi negativi si pozitivi. lovea Turnul de Sud. in sensul anticiparii acestui nou tip de terorism care a lovit SUA. 11 septembrie 2001: terorismul intra in noul mileniu La ora 08. dar si la nivel mondial. teroristii insisi au observat avantajele in scadere obtinute prin deturnarea de avioane. acestia au ales confruntarea directa cu teroristii. Gabriel Schoenfeld. care. cu o clarviziune care avea sa capete confirmare cinci ani mai tarziu. Pusi in fata acestei stari de fapt. cu cinci ani inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. senior-editor al revistei Commentary. intr-o succesiune a ororilor. legati de reteaua AlQaeda. evenimentele au socat.000 de oameni care lucrau zilnic in incinta sa. dar nu trebuiau sa surprinda.ro/cultura/3170776-lumea-dupa-11-septembrie-2001 „11 septembrie 2001 a fost o zi fara precedent ca soc si suferinta in istoria Statelor Unite. intregind sumbru un atentat fara precedent in istoria metropolei americane. condusa de Osama bin Laden. Dorind sa analizeze problema terorismului in contextul noilor provocari ivite dupa sfarsitul Razboiului Rece. asa cum a fost el realizat de comisia insarcinata cu analizarea lor. care realizasera gravitatea atacului. numea evenimentele de la 11 septembrie „un al doilea Pearl Harbour.descopera.http://www. dupa cum se impune si necesitatea de a fi evaluata influenta pe care inca o pot genera. este cutremurator: aproape 3. vizibile pentru intreaga lume in dimineata zilei de 11 septembrie 2001. La sapte ani de la acele teribile evenimente. complexul de cladiri World Trade Center isi primea o buna parte dintre cei aproape 50. prefigurand totodata urmarile ei asupra evolutiei relatiilor internationale in primul deceniu al mileniului trei. mentionand ca bilantul victimelor atentatelor a fost mai mare decat cel al atacului japonez din urma cu 60 de ani. Afland despre atacurile care erau in plina desfasurare. 99 sa esueze. istoricul si specialistul in relatii internationale Walter Laqueur publica in prestigioasa revista Foreign Affairs articolul intitulat Terorismul postmodern. un al treilea avion a lovit Pentagonul. Ele fusesera atent pregatite timp de cel putin un an de zile. dupa o razmerita a pasagerilor. articolul incerca sa schiteze si profilul teroristului viitorului. Un exemplu de eroism intr-o lume postmoderna in care astfel de gesturi sunt greu de gasit. pentru a impiedica repetarea tragediilor care avusesera loc cu doar cateva zeci de minute mai devreme. cu efecte fara precedent. Natiunea nu era pregatita. Terorismul fata cu postmodernitatea In toamna anului 1996. In plus. se impune o rememorare a lor. Asa cum evidentia raportul comisiei de ancheta. acceptand astfel acuzatia ca sustin in mod deschis terorismul. fortand prabusirea avionului intr-un loc nepopulat. contureaza importanta zilei respective pentru SUA. Dar unica incercare incununata de succes poate provoca mult mai multe victime. Daca Osama bin Laden a ocupat fara drept de apel pozitia de cel mai detestat . mai multe pagube materiale si mai multa panica decat orice alta experienta anterioara. Cel mai des uzitata analogie (inclusiv de catre lideri precum Barack Obama sau Condoleezza Rice) a fost aceea cu necrutatorul atac japonez de la Pearl Harbour. ca „sunt sanse ca. fapt valabil si pentru expertii independenti in studiul fenomenului.“ Cu siguranta. din 100 de tentative teroriste superviolente. un avion de pasageri deturnat de un grup de teroristi izbea Turnul de Nord al complexului. In urmatoarea ora. s-a prabusit pe un camp din sudul statului Pennsylvania.“ Pentru ca nimeni nu este profet pana la capat in analiza politicii internationale. se cuvine amintita si opinia transanta a lui Walter Laqueur in ceea ce priveste ineficienta deturnarilor de avioane ca metoda de lupta folosita de teroristi. Atentatele au trezit in societatea americana. incluse in raportul comisiei insarcinate cu investigarea atentatelor de la 11 septembrie 2001. care se indrepta cel mai probabil spre Casa Alba sau spre Capitoliu. liderii Al-Qaeda nu au citit articolul lui Laqueur sau. atunci cand se afla in pragul infrangerii sau cand actioneaza dupa scenarii apocaliptice. nu va ezita sa uzeze de toate mijloacele de distrugere pe care le va avea la dispozitie.45 a zilei de 11 septembrie 2001. Laqueur conchidea. dublata de analiza consecintelor pe care le-au avut asupra SUA in special si a relatiilor internationale in general.000 de victime.

aratand. dar a esuat intr-un mod care pune sub semnul intrebarii viitorul sau politic. ca efectele atentatelor de la 11 septembrie 2001 inca influenteaza mersul lumii in care traim. aceasta gasind in randul aliatilor europeni majori doar sprijinul Marii Britanii. mai ales din cauza gazduirii lui bin Laden si a retelei sale de catre regimul taliban – s-a bucurat de un larg sprijin international. Rand pe rand. razboiul contra terorismului (the war on terror). Donald Rumsfeld. care a facut cariera la inceputul anilor ’90 postuland declinul inevitabil al importantei factorilor ideologici si politici in contextul prabusirii comunismului. in semn de respect pentru sacrificiile facute cu nefastul prilej. Astfel. subiectele amintite nu vor putea fi neglijate de cei doi candidati: democratul Barack Obama si republicanul John McCain. compusa din Irak. Eforturile americane de a asigura stabilitatea unui Irak postSaddam mai au insa un drum lung de parcurs. Episoade precum cel al filmului documentar regizat de Michael Moore. faptul ca Al-Qaeda ramane inca activa si condusa de acelasi temut lider Osama bin Laden. Poate prima lectie invatata dupa atentatele de la 11 septembrie a fost aceea ca provocarile majore la adresa relatiilor internationale nu se sfarsisera odata cu incheierea Razboiului Rece. Giuliani a incercat sa obtina nominalizarea republicanilor pentru alegerile prezidentiale din acest an. de multe ori. membrii echipelor de interventie din New York. Intentia americana de a ataca preventiv unul dintre componentii axei raului pe motivul existentei pe teritoriul irakian a unor arme de distrugere in masa a fost primita cu scepticism de liderii francezi si germani. Asa cum nota si revista New York Magazine. administratia americana a introdus sau reintrodus in relatiile internationale o serie de concepte care au facut cariera in acesti ultimi opt ani. 11 septembrie 2001 a condus la acutizarea a ceea ce este considerat un veritabil „razboi cultural“ intre stanga liberala (in sen s american). totalul combinat al victimelor care proveneau din aceste structuri fiind de aproape 400. Ca asa stau lucrurile ne-o . razboiul preventiv (preemptive war) sau axa raului (the axis of evil). neglijata in contextul aparent relaxant de dupa destramarea fostului bloc sovietic. Dupa momentul initial de consens inregistrat in relatiile internationale imediat dupa evenimentele din 11 septembrie 2001. Bush a fost surprins de evenimente intr-o vizita la o scoala elementara din Florida si a reactionat public abia la 45 de minute dupa primul atentat. Bush a revenit in Washington abia la zece ore dupa atentat. dar premiat la Festivalul de Film de la Cannes din 2004. Aflat in mijlocul evenimentelor. Avand o evolutie dinamica. nu are darul sa linisteasca opinia publica internationala. este extrem de relevant. numea dupa 9/11 „sfarsitul sfarsitului istoriei“. In acest context. formata in special din statele central . bazandu-se pe capitalul de imagine dobandit in septembrie 2001. terorismul (si mai ales revenirea lui in forta) avea sa marcheze ceea ce editorialistul revistei Newsweek. sepci si alte obiecte. dar modificarile produse de evenimentele din aceasta zi fara precedent merg de la lucruri aparent minore (masurile sporite de securitate. Rudolph Giuliani. dar care au generat si reactii nu intotdeauna aprobatoare. vadind faptul ca amenintarea terorismului este pe cat de reala. printr-o scurta declaratie de presa. rasfrangandu-se asupra relatiilor internationale la nivel global. ca si in cazul Afganistanului. Mostenirea lui 11 septembrie: unde suntem si spre ce ne indreptam Putem spune. traditionalista si religioasa. pe atat de persistenta. povestea personajelor pozitive este una mai complexa. datorita modului ferm in care a stiut sa gestioneze momentele de criza. Lumea de dupa 11 septembrie 2001 a avut insa de facut fata si altor provocari. Astfel de tensiuni au facut ca relatiile diplomatice dintre Statele Unite si vest-europeni sa inregistreze o deteriorare fara precedent. in special Franta si Germania. in ciuda tuturor incercarilor de a-l captura. fara teama de a gresi. Drept marturie ca. Giuliani nu a parasit New York-ul in favoarea unei locatii mai sigure. contestat in Statele Unite in special de dreapta conservatoare. fiind desemnat Omul Anului de catre prestigioasa revista Time. Zakaria facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului Francis Fukuyama („sfarsitul istoriei“). problema respectarii drepturilor omului in context post-9/11 a capatat noi dimensiuni odata cu deja celebrele controverse legate de statutul detinutilor din inchisoarea americana de la Guantanamo Bay sau de metodele de interogare folosite de catre serviciile speciale americane. Interventia militara americana din anul 2003 in Irak a dus la inlaturarea regimului dictatorial al lui Saddam Hussein. Madrid si Londra. Reactia imediata a Statelor Unite – declansarea razboiului contra Afganistanului. nu a facut decat sa adanceasca diviziunile ce se prefigurau atunci cand a numit partea de continent reprezentata de Franta si Germania „vechea Europa“. Violentele cu diverse grade de intensitate marcheaza inca viata cotidiana din aceasta tara. secularizanta. Initialele celor doua institutii au inceput sa fie imprimate de newyorkezi pe tricouri. Chiar daca teme precum situatia eonomica. pe care le gasim suparatoare atunci cand calatorim cu avionul). si dreapta conservatoare. Alegerile prezidentiale americane din 2004 au fost marcate de o agenda dominata de provocarile nascute din evenimentele de la 11 septembrie. Fahrenheit 9/11. In categoria eroilor pozitivi trebuie trecuti. au aparut divergente din ce in ce mai clare intre Statele Unite si aliatii sai europeni. Mai ales in America. au devenit unele dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul diplomatiei americane. la schimbari majore de paradigma in teoria si practica relatiilor internationale. pretul petrolului sau criza imobiliara par a avea prioritate in ultimul timp. situatia din Orientul Mijlociu si relatiile cu aliatii europeni. iar cele care vor avea loc la sfarsitul acestui an vor trebui sa se aplece in continuare asupra unor teme precum terorismul international. vazut ca unul dintre bastioanele terorismului islamic. lider responsabil pentru numeroase crime savarsite contra populatiei civile. Astfel. desi cariera sa se afla pe o lina. unde sentimentele antirazboi prevalau. Iran si Coreea de Nord. Presedintele George W. Influenta evenimentelor a depasit insa teritoriul american. dar certa panta descendenta. ci a preferat sa se implice concret in coordonarea operatiunilor de salvare. Relatiile internationale dupa 11 septembrie A spune ca 11 septembrie 2001 a schimbat lumea poate parea o banalitate. daca George W. gloria obtinuta in astfel de clipe e trecatoare sta si faptul ca. Capturarea lui Osama era vazuta de intreaga lume ca un lucru necesar si trebuia facuta cat mai repede. fie ei pompieri (FDNY) sau politisti (NYPD). Fareed Zakaria. cat de greu poate fi dus la bun sfarsit un proces de democratizare.si est-europene recent eliberate de sub comunism. Rumsfeld s -a declarat increzator in sprijinul „noii Europe“. Rudy Giuliani a devenit in scurt timp eroul Americii. acuzate ca ar folosi tortura pentru a obtine informatii. Replicile cutremurului terorist din America au aparut sub forma sangeroaselor atentate din Bali.om al momentului. fara indoiala. odata cu extinderea zonei de conflict catre Irak in 2003. Totodata. primarul orasului New York. An schimb. Secretarul american al apararii. a devenit unul dintre cei mai apreciati lideri ai momentului.

Bush s-a autodefinit ca un presedinte de razboi (war president). care se solidariza in 1963 cu berlinezii. OSAMA BIN LADEN Nascut in 1957 in Arabia Saudita. George W. Acestea si multe altele l-au plasat bin Laden pe lista celor mai cautate zece persoane de pe planeta. omorand 17 marinari si producand navei pagube importante. omorand 224 de persoane. El a devenit in anul 2000 al 43-lea presedinte al Statelor Unite. John F. Punctul culminant al activitatii sale il constituie atentatele de la 11 septembrie 2001. Osama bin Laden este inca liber. Osama bin Laden a crescut intr-o familie foarte numeroasa. materiale si umane. pe capul sau FBI-ul punand o recompensa de 25 de milioane de dolari. in incercarea de a imprumuta peste decenii ceva din carisma altui lider democrat celebru. rostind celebra fraza „Ich bin ein Berliner“. August 1998 Al-Qaeda organizeaza doua atentate simultane asupra ambasadelor SUA din Kenya si Tanzania. in plin Razboi Rece.000 de persoane. BUSH Nascut pe 6 iulie 1946 in New Haven. pe care o si sustine financiar. Fondator al retelei teroriste Al-Qaeda. Peste toate acestea. Confruntat cu atentatele fara precedent de la 11 septembrie 2001. Bush si-a facut intrarea in politica mare in 1994. Osama se afirma in anii ’80. este greu de crezut ca Al-Qaeda sau alte grupari teroriste isi vor stopa voluntar activitatea sau ca mintea lui Osama bin Laden va inceta sa mai gandeasca noi modalitati de a produce maximum de pagube. Reales in 2004. tatal sau fiind un prosper om de afaceri din anturajul familiei regale saudite.demonstreaza recentul turneu european al candidatului democrat. Vieti paralele GEORGE W. Bush este vehement criticat pentru declansarea Razboiului din Irak. . Sub influenta unei educatii radicale. in fata a 200. Nicolas Sarkozy si Angela Merkel . actionand pentru a inlatura efectele actelor teroriste. celor pe care ii considera inamicii sai. cand lup ta in Afganistan impotriva trupelor sovietice care invadasera aceasta tara. in care oponent i-a fost democratul Al Gore. Atentate teroriste importante comise inainte de 11 septembrie 2001 Februarie 1993 Teroristul Ramzi Yousef organizeaza un atentat cu masina-capcana la World Trade Center din New York. cand mandatul sau se incheie. in urma unor alegeri controversate. Kennedy. omorand 6 oameni si ranind peste 1. bin Laden s-a specializat in anii ’90 in actiuni teroriste la adresa intereselor americane din diferite regiuni ale lumii. Octombrie 2000 Al-Qaeda comite un atentat asupra distrugatorului american USS Cole in Aden (Yemen).000. cand a devenit guvernator al statului Texas. statul Connecticut. mai mult ca sigur unul dintre subiectele care vor domina campania electorala din 2008. Amenintarea terorista este una de lunga durata si depinde de liderii lumii democratice sa gaseasca noi metode de a fi mereu cu un pas inaintea celor care vor sa provoace atentate precum cele din urma cu sapte ani. An ciuda eforturilor depuse de autoritatile americane. Bush este fiul lui George si Barbara Bush. Punctul culminant al turneului a fost discursul rostit de Obama la Berlin. par sa fi gasit un limbaj comun cu cel al SUA. George W. cea mai mare provocare a primului sau mandat. Indiferent care dintre cei doi candidati va castiga. dat fiind faptul ca liderii recenti ai celor doua tari. tatal sau fiind ales presedinte al SUA in 1988. este probabila o refacere a bunelor relatii cu Franta sau Germania.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful